Lia Olguța Vasilescu
Lia Olguța Vasilescu
Sittings of the Chamber of Deputies of May 9, 2006
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.75/19-05-2006

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2006 > 09-05-2006 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of May 9, 2006

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.56 Lia Olguța Vasilescu - declarație politică: "Zece motive pentru care cer demiterea prefectului de Dolj";

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Declarație politică: "Zece motive pentru care cer demiterea prefectului de Dolj"

La sfârșitul săptămânii trecute, i-am cerut demisia prefectului de Dolj, fapt care l-a făcut să aibă o reacție destul de dură la adresa mea și să-mi adreseze cuvinte nu tocmai măgulitoare. Printre altele, mi-a reproșat că-mi dau cu părerea despre lucruri la care nu mă pricep și că nu sunt specialistă în inundații. Nici n-am pretins vreodată că aș fi. Și oricum nu era el cel mai îndreptățit să mă pună la punct, având în vedere că e specialist doar în vinuri și, probabil, singura tangență pe care o are cu apa e când face șpriț.

De ce am solicitat demisia d-lui Nicolae Giugea, prefect al celui mai calamitat județ al României? Din cel puțin 10 motive:

  1. Pentru că în calitatea sa de președinte al Comitetul pentru situații de urgență nu a convocat niciodată primarii din județul Dolj pe probleme de prognoză și pentru că nu a verificat dacă există o strategie, diferențiată de la localitate la localitate, iar fiecare primar a acționat la aceste inundații așa cum l-a tăiat pe el capul.
  2. Pentru că n-a avut loc nici o ședință a comitetului pe care îl conduce, în formulă completă, și pentru că nu s-au luat măsuri, din timp, de supraînălțare și consolidare a digurilor de pe teritoriul județului, deși se știa de cel puțin o lună că România se va confrunta cu inundații fără precedent, fapt recunoscut și de Sulfina Barbu. Prefectul Doljului a acționat lăutărește, lucru perfect normal dacă ne gândim că specialiștii în vinuri sunt mai apropiați de lăutari decât de specialiștii în îndiguiri.
  3. Pentru că nu este prima oară când inundațiile îl surprind pe picior greșit. Data trecută, când a fost inundată localitatea Mischii, se afla în concediu la Sovata și raporta de acolo, telefonic, superiorilor de la București, despre dezastru. În acea perioadă s-a ascuns acest lucru de opinia publică, deși oricine suna la prefectură să ceară informații sau (așa cum s-a întâmplat) sinistrații să ceară apă de băut pentru că cisterna cu apă putea fi trimisă de armată doar cu adresă de la prefect, putea să constate că nu e prezent decât ofițerul de serviciu în sâmbăta și duminica din săptămâna dezastrului.
  4. Acum am constatat că și dacă e prezent în prefectură, tot ca și cum n-ar fi este. Fiindcă nu s-a deplasat în foarte multe dintre localitățile care puteau fi salvate de inundații, deși cetățenii au reclamat prezența sa în zonă. A preferat să stea la Rast și Bistreț, unde era de altfel toată presa, și nu s-a deplasat până luni, 1 mai, în localitățile Cîrna, Plosca, Săpata, Măceșu de Jos, Nedeea. În aceste localități, apa pătrundea printr-o breșă din digul de la Bistreț și nu mai avea pe unde să se întoarcă înapoi în Dunăre. A fost nevoie de intervenții la cel mai înalt nivel și de raportări făcute de specialiști independenți de cei ai autorităților locale, ca să se ajungă la soluția de a se face o breșă în digul Dunării.
  5. Pentru că din cauza incompetenței sale și a necomunicării la timp a debitelor din Dunăre și din incinta satelor inundate, s-a întârziat breșarea digului Dunării și au fost inundate satele Cîrna și Plosca, fapt care a dus la pierderea a sute de case și la rămânerea pe drumuri a mii de oameni. Deși se luase decizia de spargere a digului încă de duminică noaptea, după ce au aflat de situație ministrul Gheorghe Flutur și Traian Băsescu (cărora le mulțumesc pe această cale!), breșele au fost gata abia miercuri seara. Potrivit estimărilor mai multor specialiști, pentru salvarea satelor Cîrna și Plosca, digul ar fi trebuit spart chiar de sâmbătă.
  6. Pentru că nu a existat o comunicare bună între factorii de decizie și aceștia s-au mișcat cu viteza melcului. După ce duminică noaptea s-a luat decizia de spargere a digului, luni la ora 12,30 nu apăruse echipa de cadastru pentru a efectua măsurătorile, iar echipa de geniști nu primise adresa de intervenție până la ora 16,30. Faxul de la Ministerul Mediului, trimis din greșeală la Gighera, la primărie, n-a fost recuperat decât câteva ore mai târziu deși între Gighera și Măceșu de Jos, de exemplu, unde era așteptat, sunt doar câțiva km și ar fi putut ajunge și dacă ar fi venit cineva cu el pe jos.
  7. Pentru că echipa de geniști a fost prost informată, prin adresa oficială, că digul are o lățime de 25 de metri și nu de 15, fapt care a făcut ca militarii să vină cu o cantitate de explozibil mai mică decât cea necesară, și nici marți digul nu a fost breșat pe lungimea de 200 de metri, cât ar fi fost necesar.
  8. Pentru că în loc să mulțumească deputaților PRM care au făcut zeci de intervenții la guvern pentru impulsionarea activităților de salvare, primul ordin pe care l-a dat jandarmilor a fost să îi împiedice pe aceștia să mai pătrundă în zona digului, pentru a observa cum se desfășoară lucrările de breșare, și pentru că i-a amenințat că-și vor pierde slujbele pe mulți angajați ai ANIF sau de la Ape Jiu care ne-au chemat în ajutor și care ne-au pus la dispoziție cotele apelor, pe care noi le-am comunicat, mai departe, autorităților de la București. Modalitatea de ascundere a gunoiului sub preș a devenit politică locală în Dolj.
  9. Pentru că nu a organizat taberele de sinistrați, lucru care a putu fi observat și de dl. ministru Gheorghe Flutur, cu ocazia vizitei în Dolj. Sinistrații din Măceșu de Jos, retrași în câmp, nu au primit apă, corturi și alimente, fiind lăsați în voia sorții.
  10. Pentru că abia după breșarea digului Dunării de la Nedeea a apărut în zonă, cu presa după el, ca un adevărat "salvatore della patria", iar cu câteva zile înainte nici nu concepea să vină în satele care, repet, puteau fi salvate dacă se intervenea la timp. În fața presei și-a asumat toate meritele și nu a uitat să mă taxeze că nu mi-am udat ghetuțele la inundații și că am venit la spartul târgului, fapt care i-a deranjat pe localnicii care știau ce eforturi depusesem pentru ei și cât timp am stat în zonă. Există o vorbă la români: "nu mă face pe mine ca pe tine!". Prefectul de Dolj ar trebui să știe de ce am folosit-o aici. Acestea sunt o parte din motivele, pe care spațiul limitat de timp îmi permite să le dezvălui, în favoarea demersului meu. Dacă guvernul va decide să nu ia măsuri împotriva prefectului Nicolae Giugea nu ne mai rămâne decât să ne rugăm la Dumnezeu ca o altă catastrofă să nu se mai abată asupra Doljului. Ne ajunge catastrofa Giugea care a inundat, prin incompetența sa, două sate în totalitate, Cîrna și Plosca, iar alte două parțial, Săpata și Măceșu de Jos!

Fac apel la primul ministru să dispună o anchetă în zona Doljului pentru a verifica datele furnizate de mine, iar dacă ceea ce am relatat e adevărat (și este!) să ia măsurile care se impun, fiindcă cetățenii Doljului merită ceva mai mult decât un șef de județ incompetent.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania tuesday, 20 august 2019, 2:06
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro