Petre Popeangă
Petre Popeangă
Sittings of the Chamber of Deputies of May 9, 2006
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.75/19-05-2006

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2006 > 09-05-2006 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of May 9, 2006

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.67 Petre Popeangă - declarație politică cu subiectul "Posibile efecte ale integrării României în Uniunea Europeană";

Domnul Petre Popeangă:

"Posibile efecte ale integrării României în Uniunea Europeană"

Integrarea în Uniunea Europeană este un proces complex care, prin implicațiile deosebite de natură politică, economică, socială și chiar culturală a afectat, mai mult sau mai puțin, toate cele zece state integrate în anul 2004.

Este cert că nici următoarele nu vor fi ferite de astfel de consecințe, am spus-o și voi continua să o spun: integrarea în Uniunea Europeana este benefică unei țări în măsura în care guvernanții acesteia, și nu numai, vor înțelege să-si adapteze întregul sistem național la cel unional. Măsurile pe care aceștia vor fi obligați a le dispune sunt, uneori, deosebit de dure, dureroase chiar, deoarece au drept consecință înlocuirea unor sisteme cu altele noi ale căror efecte nu par, întotdeauna, a fi și benefice pe termen mediu și scurt.

In aceste condiții, populația trebuie informată asupra acestor posibile efecte atât cât acestea pot fi anticipate sau estimate, pornind de la experiența altor state, pentru a ști cât mai exact la ce se poate aștepta.

Consider că numai prezentarea posibilelor efecte benefice ale integrării în Uniunea Europeana fără a menționa eforturile din toate domeniile-economic, social, politic, chiar al tradițiilor și cutumelor la care întreaga populație va fi, uneori, constrânsă, este o eroare politică impardonabilă care, mai devreme sau mai târziu, va fi taxată de către electorat.

În ceea ce mă privește, ca și până acum, voi prezenta aspectele legate de integrarea României în structurile europene de o manieră cât mai reală, fără accente patetice a ceea ce urmează să ni se întâmple, dar nici fals euforice a binelui care o să ne copleșească în urma "miliardelor de euro" pe care Uniunea se grăbește să ni le pună la dispoziție. Îndrăznesc să afirm că cel care gândește numai că Uniunea și, mai ales, contribuabilul european ar accepta să renunțe la o parte din sumele colectate în favoarea noilor state, fără a avea convingerea că acest efort îi va fi, mai devreme sau mai târziu, într-o formă sau alta benefic, se află încă în zona crepusculară a politicii. Așa cum am mai spus, este necesar ca populația să fie, din timp, pregătită și pentru ceea ce e mai dificil de suportat, ca urmare a schimbării unor sisteme, așa cum stabilesc prevederile acquis-ului comunitar.

Recenta criză a gazului este numai un avertisment a ceea ce se poate întâmpla unei țări ca România, dependentă de unele resurse energetice limitate. In perspectiva aderării la Uniunea Europeană, o astfel de problemă ar trebui abordată cu foarte mare atenție, cu atât mai mult cu cât integrarea nu o poate rezolva, cunoscut fiind faptul că Uniunea Europeană se confruntă, ea însăși, cu anumite dificultăți determinate de insuficiența resurselor energetice.

Insă, spre deosebire de guvernanții noștri, structurile europene au făcut din problema asigurării necesarului de energie una dintre problemele importante ale politicii economice pe termen scurt și mediu. Una dintre realizările importante ale acestei politici o constituie Raportul întocmit de către Comisia Europeană, adresat Parlamentului și Consiliului Europei, intitulat "Strategia europeană de asigurare a aprovizionării energetice" care analizează perspectiva energetică pe următorii 20- 30 de ani și pune în evidență atât dificultățile structurale în aprovizionarea cu energie ale Uniunii Europene, cât și pe cele de natură geopolitică, socială și de mediu ale acesteia, în special față de angajamentele asumate în cadrul Protocolului de la Kyoto.

Extinderea Uniunii Europene, se arată în Raport, nu modifică această situație, în sensul că problema asigurării necesarului de resurse energetice nu se rezolvă prin admiterea de noi state, din contră, o potentează cu noi valențe, având în vedere că oferta comunitară de energie acoperă doar jumătate din necesar.

Pe de altă parte, pornind de la faptul că 4/5 din necesarul de energie este format din combustibili "fosili" (petrol, cărbune și gaz natural) iar 2/3 din acest necesar este importat (numai gazul natural importat din Rusia, de către Uniune, reprezintă 20% din consumul total al acesteia), necesitatea unei strategii în domeniul siguranței aprovizionării cu energie apare mai mult decât evidentă.

De altfel, în contextul celor menționate în raportul sus amintit, problema necesității siguranței energetice și a surselor alternative a fost prezentată și de Cancelarul Wolfgang Schussel, cu ocazia preluării de către Austria a președinției Uniunii Europene. Problema asigurării surselor energetice este una care, cu siguranță, va crea câteva efecte și în România, poate și numai datorită faptului că autoritățile românești nu vor mai avea libertatea de a negocia importurile la orice preț, așa cum s-a întâmplat, recent, cu gazul importat din Federația Rusă.

Nu știu dacă guvernul actual sau cele care l-au precedat la putere au elaborat o asemenea strategie. Ceea ce știu, însă, este faptul că se închid minele de cărbuni, unele dintre acestea, încă active, și că se importă gaze naturale la prețuri de două-trei ori mai mari decât cele ale pieței și pe care nu le mai plătește nici un alt beneficiar. Mai știu că pentru închiderea minelor a fost contractat un împrumut în sumă de 120 milioane de dolari, din care ar fi trebuit să se realizeze și programele de reconversie profesională pentru minerii disponibilizați.

Ce s-a realizat din toate aceste programe? Nimic, în afară de închiderea minelor și disponibilizarea minerilor cărora, cu excepția câtorva salarii repede consumate de consumul familial zilnic, nu li se asigură nici o altă perspectivă. Citeam, zilele trecute, că în luna februarie, alți 500 de mineri din județul Gorj urmează a fi disponibilizați. In curând, lipsa locurilor de muncă din aceasta zonă foarte săracă și indolența guvernanților în a găsi alternative profesionale, vor face ca și aceștia să se adauge masei tot mai importante a șomerilor proveniți din minerit.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania thursday, 22 august 2019, 4:40
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro