Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of May 23, 2006
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.86/02-06-2006

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
28-01-2020
Video archive:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2006 > 23-05-2006 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of May 23, 2006

  Declarații politice și intervenții ale deputaților:  

Ședința a început la ora 8,25.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de doamna Daniela Popa, vicepreședinte al Camerei Deputaților, și, în a doua parte, de domnul Bogdan Olteanu, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii Dan Radu Rușanu și Victor-Viorel Ponta, secretari.

   

Doamna Daniela Popa:

Bună dimineața!

Stimați colegi,

Deschidem ședința de astăzi cu declarațiile politice.

 
  Ioan Ghișe - declarație politică cu titlul Promovarea managementului de proiect și a managerilor de proiect în administrația publică este o condiție esențială pentru progresul rapid al României;

Începem cu Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal, domnul deputat Ioan Ghișe.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Ioan Ghișe:

Mulțumesc, doamna președintă de ședință.

Declarația politică se intitulează "Promovarea managementului de proiect și a managerilor de proiect în administrația publică este o condiție esențială pentru progresul rapid al României".

În perioada anilor 2007-1013, România va avea la dispoziție de la Uniunea Europeană fonduri de peste 29 de miliarde euro, pentru aplicarea politicilor sale de dezvoltare.

Aceasta reprezintă cel mai mare fond financiar din istoria României care ar putea fi utilizat pentru aplicarea de politici de dezvoltare rapidă și durabilă a țării noastre.

Experiențele altor țări care au aderat la Uniunea Europeană în diferite perioade de timp au demonstrat capacitatea redusă a acestora de a reuși să acceseze în intervale scurte de timp fonduri mari de bani care le-au stat la dispoziție.

Țările central și est europene, care sunt acum membre ale Uniunii Europene, aflate în situații politice, economice și sociale comparabile cu România, au reușit, în primii ani de după aderare, să acceseze fonduri care reprezintă sub 15-20 % din sumele care le-au fost puse la dispoziție.

Principalele cauze ale acestui fenomen le constituie nepregătirea din timp a acestor țări în privința cadrului legal, instituțional și de resurse umane specializate în domeniul managementului de proiect, astfel încât să se realizeze și să se aplice programe și proiecte conform criteriilor și standardelor impuse de finanțatori.

România se află, în prezent, cu mult în urma țărilor care au aderat, în ultimii ani, la Uniunea Europeană, în privința nivelului de pregătire pentru a accesa fondurile europene care îi vor fi puse la dispoziție în curând.

De aici apare riscul major, de interes național, ca țara noastră să nu reușească să acceseze rapid fondurile europene care îi vor sta la dispoziție pentru programe și proiecte de dezvoltare.

Este foarte probabil ca suma anuală care va reprezenta contribuția țării noastre la bugetul anual al Uniunii Europene să nu fie recuperată și astfel să devenim țară donatoare pentru dezvoltarea altor țări membre ale Uniunii Europene, aproape toate cu un nivel de dezvoltare superior nouă.

Mai mult, fondurile mari care ne vor fi puse la dispoziție, dacă nu le vom accesa, vor fi distribuite celor capabili ca, în timp scurt, să realizeze proiecte la nivelul criteriilor și standardelor proiectelor internaționale.

Managementul de proiect este domeniul cheie prin care azi, în întreaga lume, se desfășoară activitățile politice, economice, sociale și culturale.

Azi, în lume, este de neconceput dezvoltare fără management de proiect. La nivel mondial, proiectele de succes au, în mod obligatoriu, la bază, o echipă de proiect ce stăpânește, la nivel profesional, tehnicile și metodele de management de proiect și are capacitatea de a le aplica cu succes ori de câte ori este nevoie, pe parcursul derulării proiectului.

Lipsa unor astfel de specialiști în domeniul managementului de proiect sau insuficienta valorificare a acestora are ca efect direct eșuarea proiectelor în etapa de implementare a acestora, conducând în final la neatragerea fondurilor atât de necesare dezvoltării economice a organizațiilor și a ratării obiectivelor estimate pe termen mediu și lung la nivel organizațional și macrostructural.

Țara noastră are mari handicapuri din acest punct de vedere. A întârzia în continuare în dezvoltarea pe o astfel de direcție reprezintă de-a dreptul sinucidere economică de nivel național.

Din cele prezentate mai sus, apare ca importantă, necesară, urgentă și utilă dezvoltarea cadrului legal, instituțional și cultural pentru promovarea rapidă a managementului de proiect, în scopul accesării fondurilor externe și a derulării proiectelor cu finanțare internațională la nivelul comunităților județene și locale.

Mai devreme sau mai târziu, prevederi legale precum cele pe care le propunem într-un proiect de lege, oricum vor fi adoptate pentru că sunt necesare.

Orice întârziere în crearea unui astfel este cadru legislativ și instituțional înseamnă mari pierderi de bani pentru dezvoltarea comunităților locale din România.

Dacă așa stau lucrurile, apare firesc întrebarea de ce să nu se promoveze o astfel de lege acum? Răspunsul este evident: cu cât se va face mai rapid acest lucru va fi cu atât mai bine.

De aceea merită promovat un astfel de proiect de lege. Întreaga țară ar avea doar de câștigat bani, competență și bunăstare.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Vasile Mocanu - declarație politică cu titlul Gripa aviară l-a bătut măr pe ministrul Flutur;

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Vasile Mocanu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Vasile Mocanu:

Mulțumesc, doamna președintă.

Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi am intitulat-o "Gripa aviară l-a bătut măr pe ministrul Flutur".

Pe toate fronturile de luptă contra gripei aviare, autoritățile române dau înapoi. Din păcate, asistăm la o retragere dezordonată, care denotă lipsa oricărei strategii de recâștigare a terenului pierdut. Adversarul se dovedește prea virulent pentru ministrul Gheorghe Flutur.

În fiecare zi, numărul focarelor de gripă aviară crește. Tot mai multe localități intră în carantină spre disperarea populației. Sunt sacrificate zeci de mii de păsări, care, de multe ori, reprezintă singura sursă de hrană a oamenilor. În plus, carantina blochează deplasarea spre locurile de muncă - un alt motiv serios de îngrijorare pentru familiile sărace. Statul promite despăgubiri, dar nu mai poți despăgubi lipsa de încredere a populației.

Criza din această primăvara este efectul normal al greșelilor de anul trecut. Când primul atac al gripei aviare a lovit România, autoritățile s-au limitat la o poziție defensivă. Nici până astăzi nu se știe care a fost cauza declanșării și răspândirii acestei boli. Au lipsit, de asemenea, controalele la fermele de găini, unde prezența a zeci de mii de păsări reprezenta un risc imens pentru recrudescența acestei boli.

Tocmai această pasivitate a autorităților merită condamnată. Ea denotă debandada care există acum în agricultura românească. După cum decurg lucrurile, s-ar putea ca găina - numită în latină gallus bankiva - să devină o specie dispărută în România.

În acest moment, gripa aviară a ajuns în București. Când adversarul pătrunde în chiar cartierul general al propriei armate, comandantul nu mai are decât o singură soluție de onoare.

Ce mai așteptați, domnule Flutur?

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Becsek Garda Dezso Kalman - apel la respectarea cerințelor legale în domeniul forestier;

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul deputat Garda Dezideriu.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

   

Domnul Becsek-Garda Dezsö Kálman:

Doamna președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Adoptarea Legii 247/2005 reprezenta o speranță pentru foștii proprietari de păduri, a căror punere în posesie de către Comisiile locale de fond funciar și ocoalele silvice de stat se tergiversează, începând cu anul 2000. Moștenitorii de drept ai acestor terenuri cu vegetație forestieră au avut încredere în promisiunile Guvernului Tăriceanu privind retrocedarea averilor ilegal confiscate de regimul comunist.

În realitate, însă, trebuie să constatăm că aceste comisii și în prezent obstrucționează aplicarea Legii nr. 247/2005. Mai mult chiar, în majoritatea cazurilor, comisiile locale și județene, în colaborare cu ocoalele de stat, în loc să-și facă datoria față de cetățeni care au depus cereri până la 30 noiembrie 2005 pentru retrocedarea pădurilor, tergiversează atât validările cât și punerile în posesie, pentru a permite personalului silvic de stat să exploateze, în mod "legal" sau ilegal, masa lemnoasă din pădurile pe care ar urma să se retrocedeze moștenitorilor de drept. Am sperat că, odată, prin adoptarea hotărârii de Guvern privind procedura de constituire atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată și punerea în posesie a proprietarilor, se va accelera aplicarea legii de retrocedare. Din păcate, Regia Națională a Pădurilor Romsilva, Direcțiile Silvice și Ocoalele Silvice de Stat și în prezent refuză identificarea terenurilor forestiere pentru care au fost depuse cereri, iar comisiile locale tergiversează atât validarea, cât și stabilirea dreptului de proprietate pentru persoanele fizice sau juridice.

Astfel, protopopii Gergely Ștefan și Boros Carol de la Parohia romano-catolică Sfântu Petru din Șumuleu Ciuc au depus cerere pentru retrocedarea pădurilor la Consiliul Local Tarcău, pentru că această parohie numai la Fundul Brateșului are de reprimit 1216 de hectare de teren forestier, pădure care se întinde de la parcela nr. 72 până la parcela nr. 116.

Prin urmare, terenul cu vegetație forestieră este identificat de către specialiști. Cu toate acestea, atât Comisia Locală din Tarcău, cât și reprezentanții Ocolului de Stat refuză validarea și punerea efectiv în posesie a acestor terenuri cu vegetație forestieră, pentru a defrișa pădurile, cu toate că Hotărârea de Guvern nr. 112/1998 interzice exploatarea masei lemnoase din acele păduri care urmează să fie retrocedate proprietarilor de drept. Mai mult chiar, se pare că, începând cu luna iunie, există un proiect de a defrișa 6000 de metri cubi de masă lemnoasă de pe aceste terenuri forestiere.

Ocolul Silvic de Stat nici până în prezent nu a respectat art. 35 din Legea 1/2000 și prevederile asemănătoare ale Legii 247/2005 privind răspunderea personalului silvic pentru paza pădurilor, care urmează să fie retrocedate proprietarilor. Am cunoștință că și în prezent au loc exploatări masive, chiar de ordinul miilor de metri cubi din aceste păduri.

Stimate domnule ministru Vasile Blaga,

Comisia Locală din Tarcău de ce tergiversează aplicarea Legii 247/2005, când toate documentele privind dreptul de proprietate au fost depuse de peste șase luni?

Stimate domnule ministru Gheorghe Flutur,

Personalul silvic de la Ocolul de Stat Bicaz de ce tergiversează punerea efectivă în posesie a Parohiei romano-catolice Sfântul Petru din Șumuleu Ciuc? Personalul silvic de la Ocolul de Stat Bicaz de ce nu are grijă de integritatea pădurii înainte de retrocedare? De ce se organizează exploatări masive pe aceste terenuri forestiere de către personalul aflat în subordinea dumneavoastră?

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Ioan Munteanu - declarație politică cu titlul Neglijență și incompetență;

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Ioan Munteanu. Aveți cuvântul.

   

Domnul Ioan Munteanu:

Mulțumesc, doamna președintă.

Stimați colegi,

Tema declarației mele este "Neglijență și incompetență"

Încă nu fuseseră date uitării imaginile de coșmar cu păsări arzând de vii, imagini care au șocat întreaga Europă, că un nou val de îmbolnăviri a lovit și mai brutal România.

Gripa aviară a devenit un fenomen național care se extinde cu repeziciune, scăpat de sub control și care dovedește incapacitatea autorităților abilitate de a gestiona criza. Nu trece o zi fără ca noi focare să apară, fără ca oamenii afectați să-și exprime revolta față de măsurile care se iau la întâmplare.

S-a instalat o stare de confuzie în toată țară. Se spune că, în componența comandamentului antiepizootic național, sunt nu mai puțin de 13 ministere (alții vorbesc de 16), practic aproape întreg Guvernul. Ce atribuții precise a revenit fiecăruia dintre ele și cum s-au implicat efectiv în aplicarea măsurilor de carantină? Crede domnul ministru Flutur că s-a rezolvat situația dacă s-a sechestrat întreaga cantitate de carne de pasăre (deși pungi cu respectiva carne mai circulă încă prin țară) sau dacă a primit informările în legătură cu cei care și-au procurat pui din zona Brașovului?

Trebuia să se ajungă la un carnagiu național pentru ca Guvernul să dispună controale de urgență la fermele avicole ?

De ce nu au fost emise avize sanitar-veterinare pentru intermediarii care au vândut păsări vii și cine trebuia să elibereze aceste documente?

Au fost avertizați cetățenii din zonele calamitate în legătură cu interzicerea consumului de ouă și de carne și că acestea trebuiau distruse prin ardere?

S-au cheltuit miliarde de lei pentru dezinfecții. Cu ce rost? Probabil că timpul ne va arăta că, de fapt, s-a folosit doar o apă colorată.

Faptul că acum se caută vinovați și se întocmesc dosare penale nu înseamnă că autoritățile stăpânesc situația, dimpotrivă se dovedește amatorismul și nepriceperea celor cu atribuții în domeniu cât și viteza de reacție extrem de redusă a acestora.

În consecință, s-a ajuns la o stare de haos și de panică nemaiîntâlnită, la răzmerița crescătorilor de păsări, chiar la refuzul de a declara păsările moarte de teama uciderii celor sănătoase. Consumul de carne de pui a scăzut în medie cu 80% doar în câteva zile.

În concluzie, securitatea vieții oamenilor și a păsărilor este amenințată pentru nu se știe câtă vreme. De fapt, declarațiile explozive, de ieri, ale directorului Serviciului Român de Informații deja deschid alte și alte scenarii privind gripa aviară în România.

Cu ceva timp în urmă, domnul ministru Flutur afirma în mod solemn, cu nonșalanța care-l caracterizează: "voi demisiona dacă agricultura va determina amânarea aderării în UE". Cred că momentul a sosit, nu-i nevoie de nici o amânare, argumente sunt destule, pentru a se ține de promisiunea făcută !

Vă mulțumesc, doamna președintă.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc și eu, domnule deputat.

 
  Andrian-Sirojea Mihei - declarație politică intitulată Moartea celor bătrâni îmbătrânește pe cei tineri (Vasile Pârvan);

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, domnul deputat Andrian Mihei.

   

Domnul Andrian-Sirojea Mihei:

Mulțumesc, doamna președintă.

Declarația politică de astăzi se intitulează "Moartea celor bătrâni îmbătrânește pe cei tineri". (Vasile Pârvan)

Stimați domni,

Mâine, pe 24 mai, e anunțat să se desfășoare un amplu protest de stradă, la care se alătură și pensionari din întreaga țară. Acum aproximativ o lună, în Constanța, pensionarii au ieșit în stradă, în fața prefecturii, cerându-și dreptul la o viață decentă, încercând să demonstreze faptul că această categorie socială a fost defavorizată de-a lungul anilor, fiind pe ultimul loc în preocupările clasei politice. Parcă pentru a-și confirma nepăsarea, nici unul dintre ceilalți deputați și senatori, autoritățile locale sau alți factori responsabili, în afară de mine și de prefect - deși toți fuseseră invitați - nu au fost prezenți la această manifestare.

Și vă întreb de ce?

Gândiți-vă pentru o clipă că oamenii aceștia care ies în stradă sunt ca și părinții noștri, sunt oameni care au muncit o viață întreagă, sunt oameni care au suportat vremurile grele ale comunismului și, deși cu teama în suflete, s-au bucurat, totuși, la Revolutie, alături de noi, sperând că vor apuca să trăiască vremuri mai bune și mai frumoase. Și cum au ajuns?

Nu are de ce să vă mire când îi auziți că deplâng fostul regim. Și nu îi judecați critic. Sunt oameni care atunci aveau un salariu și o poziție, un salariu care nu se devaloriza așa cum se întâmplă acum cu pensiile cu care au ieșit acum 3, 5 sau 15 ani. Sunt oameni care și-au văzut părinții la pensie și care au văzut că se putea, totuși, trăi din respectivii bani.

În județul Constanța sunt aproximativ 150.000 de pensionari și o mare parte dintre ei au o pensie de sub 3 milioane de lei, bani care de-abia le ajung să-și achite datoriile ce le revin pentru întreținerea locuințelor și pentru medicamentele compensate sau nu, după cum dictează plafonul domnului Nicolăescu. Imaginați-vă o lună de iarnă, când la orice apartament de două camere întreținerea este peste 1.500.000. Plus energie electrică, plus telefon, plus alte mici cheltuieli ale casei. Se ajunge la 2.000.000 de lei. Și le rămân mai puțin de 1 milion pentru medicamente și mâncare, căci despre haine, deodorante, creme sau orice alte produse de acest gen nici nu poate fi vorba - sunt la categoria "lux". Dumneavoastră în cât timp cheltuiți un milion? Credeți că se poate trăi 30 de zile cu nici 30.000 de lei pe zi?

Trebuie să ne pese de ei! Trebuie să găsim o soluție pentru a le răsplăti munca de o viață!

Acești oameni nu cer mari averi, nu cer lucruri imposibile, ci cer dreptul la decență. Cer să nu fie condamnați la moarte în țara în care au muncit și au făcut tot ce au putut, atunci când au putut. Iar acum sunt dați deoparte și lăsați în coada listei de priorități a autorităților, amânându-i și amăgindu-i mereu. Sunt convins că se poate găsi o variantă prin care problemele pensionarilor să se rezolve. Trebuie doar dorința de a face acest lucru!

Euripide spunea "Puterea celor tineri stă în faptă, a celor bătrâni în chibzuință". Haideți să ascultăm păsurile acestor oameni, variantele și soluțiile propuse și să facem tot ce ne stă în putere ca, prin faptă, să le rezolvăm problemele!

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Dan Mihai Marian - declarație politică intitulată PSD, politizarea aviarei și joaca de-a moțiunea;

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Dan Mihai Marian. Este numărul 2 pe lista dumneavoastră.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

   

Domnul Dan Mihai Marian:

Vă mulțumesc, doamna președintă.

Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi am intitulat-o "PSD, politizarea aviarei și joaca de-a moțiunea".

Strategia de imagine a PSD din ultima vreme este de a distrage atenția electoratului propriu, atât cât a mai rămas, de la problemele de credibilitate cu care se confruntă proprii lideri și de a declanșa campanii negative împotriva actualilor guvernanți ori de câte ori se ivesc crize provocate de catastrofe naturale, cum sunt inundațiile sau gripa aviară.

În loc să contribuie în mod constructiv la rezolvarea crizei provocate de "misterioasa" gripă aviară, politicienii PSD se întrec unii pe alții în declarații publice care mai de care mai sforăitoare care se sfârșesc cu solicitarea demisiei ministrului agriculturii, domnul Gheorghe Flutur. Faptul că demersurile pesediștilor sunt politicianiste nu mai încape îndoială. N-am văzut nici un lider PSD, specialist în agricultură sau medicină veterinară, care să prezinte în mod obiectiv situația de criză în care se află țara noastră. Nimeni nu se întreabă care sunt cauzele care au dus la producerea acestei crize, factorii care au contribuit la amplificarea acesteia. De asemenea, nimeni de la PSD nu se întreabă cum de este posibil ca numai România să fie afectată de această gripă aviară iar celelalte țări vecine să nu aibă nici măcar un focar de infecție?

În timp ce stimabilii liderii ai PSD bat toba și fac gargară doar-doar vor păcăli populația cu acuzațiile lor nefondate, să încercăm să răspundem noi, cei care sprijinim Guvernul Tăriceanu și pe ministrul Flutur în Parlament, la aceste întrebări.

Astăzi, când vă prezint această declarație politică, au apărut în presă informații dintr-un raport al Serviciului Român de Informații, care confirmă faptul că proprietarii firmelor Dracom și Patiprod de la Codomnulea au cumpărat pui vii, infectați cu virusul gripei aviare, din Ungaria și Slovacia. Iresponsabilii patroni, în dispreț față de legile siguranței naționale, au importat peste 10.000 de pui vii pentru popularea fermelor proprii și pentru vânzare, periclitând în acest fel securitatea alimentară a cetățenilor români. Prin urmare, cauzele producerii acestei epidemii de gripă aviară nu aparțin ministrului Gheorghe Flutur, ci se datorează prostiei sau inconștienței unor afaceriști români. Probabil că Justiția română își va face cu prisosință datoria și-i va condamna pe cei responsabili de acest atac la adresa siguranței naționale la ani grei de pușcărie.

Factorii care au influențat răspândirea focarelor de gripă aviară se datorează autorităților sanitar-veterinare din județul Brașov care, prin teste corespunzătoare, ar fi trebuit să depisteze la timp prezența virusului H5N1 la respectivele păsări importate. Nu și-au făcut datoria și pentru acest lucru au plătit cu posturile lor și, probabil, vor putea fi cercetați și ei pentru grave atingeri aduse siguranței naționale.

Ce putea să facă ministrul Flutur în această situație, altfel decât să procedeze conform legislației în vigoare? A sesizat organele competente pentru a lua măsuri pentru pedepsirea celor care au importat păsările infectate cu virusul gripei aviare. I-a demis pe toți cei care s-au făcut vinovați de răspândirea focarelor de gripă aviară. A constituit un comandament de urgență care a luat deja măsurile de urgență pentru prevenirea și combaterea răspândirii gripei aviare în alte zone. S-a consultat cu oficialii și specialiștii europeni competenți în a oferi soluții pentru rezolvarea acestei crize fără precedent.

Să ne fie clar! Responsabilitatea pentru producerea acestei crize aviare aparține, în primul rând, celor care au importat păsările infectate cu virusul H5N1 și care le-au vândut în zonele în care s-au declanșat focare aviare. În al doilea rând, responsabilitatea aparține și autorităților veterinare care aveau atribuții pe linia prevenirii și combaterii răspândirii gripei aviare.

Așa cum domnul ministru Gheorghe Flutur a știut să gestioneze eficient crizele anterioare de gripă aviară, suntem încredințați că domnia sa va rezolva cu succes și situația delicată în care ne aflăm. În loc să-l atacăm cu toate mijloacele, în special în mass-media, mai bine i-am acorda tot sprijinul de care are nevoie pentru a rezolva cu succes actuala criză a gripei aviare. Și sperăm că, până la momentul soluționării acestei crize, Serviciul Român de Informații ne va informa și pe noi despre tabloul complet care a precedat producerea gripei aviare. Este momentul ca domnul Radu Timofte, reprezentantul PSD în conducerea Serviciului Român de Informații, să dea seamă despre modul în care angajații săi cheltuiesc banii contribuabililor români.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Ștefan Baban - declarație politică cu titlul Moldova - ținut al nimănui;

Din partea Grupului parlamentar al PRM, domnul deputat Ștefan Baban.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Ștefan Baban:

Vă mulțumesc, doamna președintă.

Doamna președintă,

Doamnelor și domnilor deputați,

"Moldova - ținut al nimănui"

La sfârșitul lunii aprilie a.c. parlamentarii dar și oficialitățile locale din județele Moldovei au participat la o masă rotundă privind dezvoltarea economică a acestei regiuni. S-a discutat mult, dezbaterile au fost aprinse, pentru că influența politică și-a pus amprenta, patosul și orgoliile făcând uneori loc viziunii de ansamblu și mai ales rațiunii. În final, cu toții, indiferent de doctrina politică și mai ales de convingerile politice, am ajuns la trista concluzie că Moldova a fost, este și va rămâne o regiune cu un nivel slab de dezvoltare economică.

Atât în anii socialismului, cât și ai perioadei de tranziție, indiferent cine a fost la putere a urmărit dezvoltarea industrială și financiară, economică în ansamblu a celorlalte regiuni istorice și, în special, a Banatului și Transilvaniei. Veți spune poate că și influența Vestului a fost mult mai puternică aici decât în alte părți ale țării, că ele au dispus și de resurse dar și de alte mentalități, dar trebuie să fim cinstiți și să recunoaștem că încă din perioada timpurie a socialismului, pentru a demonstra superioritatea acestei orânduiri, dar și pentru a potoli nemulțumirile cetățenilor, investițiile au fost duble sau chiar triple față de celelalte zone din România.

Moldova, în schimb, a fost o regiune vitregită din cele mai vechi timpuri. Primul ținut al țării aflat în fața hoardelor de turci și tătari, primul ținut în fața ciumei, primul ținut în fața fraților și prietenilor ruși, dar periculoși. Această străveche zonă a României a fost dintotdeauna vitregită sau chiar uitată în planurile de dezvoltare, modernizare și eficientizare economică. Nici un guvern, nici un conducător, oricât de tiranic și despotic ar fi fost, sau incult, nu s-a hazardat să dezvolte o industrie care să devină vulnerabilă în orice moment sau o agricultură modernă care să ațintească privirile altora asupra acestor pământuri.

Ce a fost până în 1989, a fost și nu putem schimba, pentru că am fost doar pioni pe tabla de șah a marilor puteri mondiale. În schimb, odată cu Revoluția (dacă într-adevăr asta a fost) cetățenii acestei zone au sperat că viața lor va deveni puțin mai bună. Doar atât au sperat: puțin... Dezamăgirea a fost crâncenă: perioada de tranziție, care nu se știe cât va mai dura, nu a făcut altceva decât să ducă la închiderea coloșilor industriali, care nu aveau nici o credibilitate și funcționalitate nici înainte de 1989, darămite în economia de piață, la practicarea unei agriculturi rudimentare, la descoperirea unui adevărat paradis al industriei textile (confecțiilor) cu mână de lucru ieftină, calificată și supusă și în special, trist, la o migrațiune a forței de muncă către străinătate, pentru că indiferent cât de greu le-ar fi, tot mai bine este decât în țară.

Indiferent de guvernele care s-au succedat la conducerea țării, nimic și nimeni nu a contribuit la dezvoltarea Moldovei. Ba din contră, pentru că au votat altfel decât restul țării, cetățenii acestei zone au fost sancționați drastic.

Industria confecțiilor, în special cea italiană a înflorit pe acest pământ. Sărăcia a făcut ca forța de muncă ce era calificată să se mulțumească cu un salariu minim pe economie pentru orașe, cu foarte puțin în esență față de celelalte zone. Despre altfel de industrie nu poate fi vorba. Agricultura, prestări servicii, sănătate, învățământ, toate sunt la un nivel minim, mediocru pentru multe județe, excepție făcând cele care dintotdeauna au fost considerate de importanță strategică sau care din cele mai vechi timpuri au adus o zestre istorică. Infrastructura la pământ, nivelul de cultură și civilizației foarte slab, excepție făcând județul Iași, vechiul centru cultural și istoric, și încă alte două. Dacă e să ne referim la spațiul rural, și începem să colindăm la pas satele Moldovei, descoperim locuri, idei, mod de trai și mentalități la nivelul secolului XX. Trist, dar adevărat. Și cu aceste perspective vrem să facem parte din marea familie europeană.

Nu e de mirare că puțini dintre cei plecați să învețe sau să muncească în străinătate se mai întorc acasă. La ce să se întoarcă? La sărăcie, necazuri și indolență? Nici într-un caz!

De peste 16 ani nimeni nu se gândește la acești oameni decât în timpul campaniei electorale. De exemplu, actualii guvernanți au promis un program special de dezvoltare a Moldovei, în special pentru județele Botoșani și Vaslui, cu investiții în domenii de strictă necesitate, în infrastructură etc. Nici după aproape doi ani de la câștigarea alegerilor, culoarea portocalie nu a ridicat un deget pentru a-și onora măcar un sfert din promisiunile electorale, mulți dintre oamenii politici ai acestei alianțe recunoscând că de fapt nu se poate face prea mult din cauza condițiilor impuse de Uniunea Europeană (iarăși același motiv), sau a decalajelor imense existente față de celelalte zone. Nici măcar o autostradă nu va străbate Moldova, pentru că din punct de vedere economic nu prezintă nici o importanță. Dar din punct de vedere turistic, agrar?

Domnilor colegi,

Deși sunt oameni muncitori, ospitalieri și molcomi, moldovenii sunt îngrădiți din cele mai vechi timpuri. Fără a-și putea asigura un trai decent, au luat calea pribegiei, ca în timpuri imemoriale, lăsând în urmă jale, dor și suferință, iar mulți dintre ei, copii care, nesuportând despărțirea de părinți, ajung să-și pună capăt zilelor chiar de la 10-13 ani.

Nu există nimic în lume care să-ți umple sufletul de bucurie decât dragostea pentru țară și pentru cei apropiați sufletului. Dar această dragoste nu ține loc nici de foame, nici de bani și nici de o viață decentă.

Oare mai pot spera moldovenii noștri, că după atâtea secole de amar și obidă, va mai apărea soarele și pe cerul lor?

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Ioan Dumitru Puchianu - declarație politică intitulată Incompetența și neputința unor miniștri, transformate într-un succes al guvernării;

Din partea Grupului parlamentar al PD, domnul deputat Dumitru Ioan Puchianu.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

   

Domnul Dumitru Ioan Puchianu:

Mulțumesc, doamna președintă.

Am intitulat declarația mea de astăzi "Incompetența și neputința unor miniștri, transformate într-un succes al guvernării".

Domnule președinte,

Stimați colegi,

De luni de zile eu și alți colegi parlamentari am încercat ca de la această tribună să atragem atenția Guvernului asupra stării reale de lucru care există în regiunile țării pe care le reprezentăm. Fiecare am adus semnale clare asupra nemulțumirii populației privind felul cum sunt percepute și aplicate măsurile Guvernului, precum și faptul că alegătorii se declară tot mai nemulțumiți de promisiunile electorale care nu își găsesc finalitatea economică și socială sperată.

În fond, nimic nu ar trebui să ne mai mire atâta timp cât însuși primul-ministru al României a venit la această tribună și a încercat să ne convingă despre progresele Guvernului, și asta la o zi după ce Uniunea Europeană ne comunicase punctul său de vedere privitor la aderarea de la 1 ianuarie 2007. Doar atitudinea de maximă bunăvoință a politicienilor europeni a făcut ca raportul să nu sune categoric negativ, ci să aducă doar cu o dojană făcută unui copil care nu și-a făcut temele la școală, dar, printre rânduri, esența documentului era aceeași: mai avem cale lungă până la o integrare în Europa! Și de ce să nu o recunoaștem că așa și este!

Cu o reformă în domeniul sănătății care a bulversat și mai mult structura fragilă a lanțului pacient-medic-farmacie, cu invariabile cozi la farmacii pentru a găsi medicamentele înainte ca plafonul să fie epuizat, cu banii care trebuie plătiți în spitale, de la portar la medic, cum pot oare, toate acestea, să convingă un bolnav că sistemul sanitar funcționează bine și că el plătește îndreptățit taxe lunare pentru îngrijirea sa, mai ales că acesta este modelul european.

Cum poate cetățeanul de rând să înțeleagă felul în care sunt cheltuiți anual banii alocați de la buget pentru infrastructură când drumurile carată ca după război? Cum poate să creadă în transparența unei licitații publice când după șase luni aceleași șosele reparate arată la fel ca înainte și din nou se cheltuiesc bani publici pentru reparații?

Dar cel care își vede agoniseala de o viață luată de ape pentru că banii alocați la consolidarea digurilor sau pentru canale menite să deverseze apele au fost cheltuiți pe alte lucrări fără importanță? Am moștenit o agricultură arhaică și fărâmițată în mici loturi ceea ce a redus aproape la zero rentabilitatea. Ministerul
Agriculturii a promis, la insistențele Uniunii Europene, că, prin programe specifice, să modernizeze și să sprijine dezvoltarea agriculturii. Totul a rămas pe hârtie, mai mult chiar, o parte importantă din fondurile oferite de Uniunea Europeană în acest scop, s-au pierdut și continuă să se piardă din lipsă de proiecte viabile. Să nu uităm nici modul în care Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale a gestionat problema apariției și extinderii gripei aviare în România.

Nici în domeniul industrial politica Guvernului nu dă roadele promise și mult așteptate. Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, organismul guvernamental înființat în scopul declarat de a valorifica cât mai bine și în folosul național, întreprinderile și societățile unde statul avea o participare majoritară, s-a dovedit unul dintre cei mai proști gestionari. AVAS-ul a reușit performanța ca în cei 14 ani de existență să aducă la bugetul statului, din valorificarea fostelor întreprinderi socialiste, suma de 4,5 miliarde de euro. Asta în comparație cu valoarea obținută, de curând, din tranzacția dintre doi operatori de telefonie mobilă: Connex a fost achiziționat de Vodafone pentru 3,8 miliarde euro. Deci, datorită profesionalismului cu care guvernele post-decembriste au tratat problema activelor statului, toată avuția națională a României înainte de 1989 s-a vândut cu puțin mai mult decât o companie de telefonie mobilă în anul 2006.

Să nu mai vorbim de birocrație, de zecile de instituții fără nici o utilitate, de numărul de taxe și impozite, de ordonanțele, hotărârile și ordinele emise de Guvern, făcute mai mult să încurce decât să reglementeze un sector sau altul. Sunt adevăruri pe care le vedem și trăim cu toții.

Dar primul-ministru are cinismul să ceară populației să aclame măsurile sale și, în numele unui fals patriotism, să se declare de acord cu politica sa numai pentru ca imaginea României să rămână intactă în lume. În orice țară civilizată cu care România are pretenția să se compare, o astfel de politică ar fi dus la demisia Guvernului sau cel puțin la remanierea profundă a acestuia, în scopul schimbării strategiei economico-sociale și accelerării reformelor.

Dar la noi, în numele unei false pretenții de stabilitate, o stabilitate în mizerie, se preferă continuarea unui exercițiu guvernamental lamentabil, numai pentru că orgoliile personale sunt mai presus de binele celor mulți. Și cel mai jenant este felul absolut senin în care Guvernul minte și susține că acesta este drumul corect de urmat, în timp ce milioane de cetățeni ai acestei țări simt direct pe pielea lor exact contrariul.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Aurel Vainer - declarație politică intitulată Parlamentul României contribuie constant la promovarea principiilor unui stat democratic, pluralist, care respectă drepturile omului;

Din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale, domnul deputat Aurel Vainer.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Aurel Vainer:

Doamnă președinte,

Doamnelor deputate,

Domnilor deputați,

După cum vă este cunoscut, recent, în Monitorul Oficial al României s-a dat publicității Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 31/2002 privind interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni contra păcii și omenirii.

În calitate de reprezentant în Parlament al populației evreiești din România mi-am luat îngăduința să vă supun atenției prezenta declarație politică, pe care am intitulat-o "Parlamentul României contribuie constant la promovarea principiilor unui stat democratic, pluralist, care respectă drepturile omului".

Este adevărat că legea la care fac referire s-a născut și s-a adoptat într-un proces parlamentar care a durat aproape patru ani, Ordonanța de urgență Guvernului pe care o aprobă această lege datând de la 13 martie 2002.

Legea adoptată recent se constituie ca un act juridic de mare relevanță, ținând seama de natura problemei pe care o reglementează dar și de modul în care, prin diferitele sale articole, sunt date soluții juridice adecvate.

Folosesc acest prilej pentru ca, în numele alegătorilor mei, evrei și neevrei, să aduc Parlamentului României, distinșilor senatori și deputați, sincere mulțumiri pentru munca desfășurată la elaborarea acestei legi, ca și pentru votul cvasiunanim pe care l-a întrunit în faza sa finală.

Totodată, adresez mulțumirile cuvenite președintelui României pentru aportul său la completarea unor prevederi din textul inițial, care i-a fost supus spre promulgare.

Stimați colegi deputați,

Consider de datoria mea să pun în evidență câteva elemente esențiale privind legea la care mă refer și anume.

Ca urmare a adoptării sale, România se înscrie în rândul țărilor din Europa care au creat un cadru legislativ specific pentru ceea ce înseamnă lupta împotriva rasismului, xenofobiei și antisemitismului, problemă regăsită în importante documente ale Organizației Națiunilor Unite, Consiliului Europei și ale Uniunii Europene.

În forma sa finală, legea, publicată în Monitorul Oficial nr. 377/3 mai 2006, aduce câteva prevederi noi, de o deosebită însemnătate pentru reducerea la maximum a echivocului unor interpretări care să facă neaplicabile prevederi de substanță ale legii. În acest sens, mă refer la definițiile incluse în textul final, privind simboluri fasciste, rasiste sau xenofobe, persoană vinovată de săvârșirea unor infracțiuni contra păcii și omenirii, holocaustul împotriva evreilor, cu precizarea că "De asemenea, în perioada celui de-al doilea război mondial, o parte din populația rromă a fost supusă deportării și anihilării".

Stimați colegi,

Exprimându-mi din nou respectul și considerația pentru Parlamentul României, pentru autoritățile publice ale statului nostru, nu pot să nu aduc în atenția dumneavoastră și fapte nedorite, care contravin flagrant prevederilor din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 31/2002, devenită de curând lege, regăsite în esență sub forma vânzării de publicații și lucrări cu caracter fascist, rasist, xenofob și antisemit. De asemenea, sporadic, dar nu de neglijat, se dau publicității sau se exprimă în media audio sau video, unele idei, opinii și chiar teorii profund jignitoare pentru cetățenii români fiind, de fapt, vorba de contestarea sau negarea holocaustului și altele. În plus, este de semnalat și apariția de inscripții cu caracter fascist și antisemit, localizate pe sinagogi, cimitire evreiești etc.

În final, stimați colegi, doresc să exprim convingerea că organele abilitate ale statului vor acționa cu adevărat în spiritul legii, declanșând fără tărăgănare, procedurile cuvenite pentru sancționarea de către justiție a celor care încalcă legea.

În fond, democrația înseamnă un cadru legislativ bine elaborat, în concordanță cu cerințele vieții și ale timpului, însoțit de un grad ridicat de aplicare a spiritului și literei legii.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Valeriu Alexandru Ungureanu - declarație politică intitulată Tot despre Alianța D.A.;

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Valeriu Alexandru Ungureanu. Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Valeriu Alexandru Ungureanu:

Mulțumesc, doamna președintă.

Stimați colegi,

Declarația politică poartă titlul "Tot despre Alianța D.A."

Viața politică de după alegerile generale din 2004 nu a cunoscut o mai penibilă guvernare decât cea a domnului Tăriceanu.

Au fost, desigur, după 1990, guvernări succesive, iar unele destul de grele, precum cea din perioada 1996-2000, cunoscută pe scurt ca Guvernarea CDR, dar cea prezentă, sub culoarea portocalie a Alianței D.A., reprezintă un adevărat regim de lichidare.

De la preluarea guvernării, Alianța D.A. trâmbița alegerea noului curs pe care toată țara îl dorea și pentru care atâția se înhămaseră la carul domnului Tăriceanu.

Și, în loc de noul curs, am avut și mai avem încă o guvernare care se târăște de pe o zi pe alta, izbită la fiecare cotitură de drum, amenințând la fiecare pas să sucombe sub o nouă dificultate.

Au fost vremuri grele? Desigur! Nu însă sub marile probleme suferă Guvernul Tăriceanu, ci sub cele mărunte, pe care și le produce singur, sau pe care, îndemânatici și le creează chiar în parte partenerii de coaliție.

Este clar că guvernarea aceasta nu își poate găsi drumul logic pentru că lipsește elementul de echilibru al vieții politice a partidelor din coaliție.

Voința năpraznică a domnilor Tăriceanu și Boc de a strânge laolaltă toți membrii PNL, și respectiv PD, pentru susținerea guvernării, nu dovedește decât că aceasta nu reprezintă decât ca structură și ca ideologie ceva foarte anacronic; loviturile sub centură fac ca Alianța D.A. să pârâie din încheieturi, întocmai ca o corabie veche de lemn sub o furtună năpraznică.

În astfel de situație putem spune că modul tragic al acestei stranii guvernări nu este decât imaginea unei neputințe creatoare de a rezolva problemele cetățenilor României.

Actuala echipă ce guvernează este în schimb biciuită de o ambiție bolnăvicioasă care îi depășește cu mult posibilitățile și care o obligă să recurgă la orice - fie chiar și la sugrumarea vieții - numai ca să-și ostoiască setea de stăpânire.

Aceasta este, într-adevăr, o tragedie pentru România!

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Corneliu Momanu - despre gestionarea crizei gripei aviare în județul Vrancea;

Din partea Grupului parlamentar al PNL domnul deputat Corneliu Momanu. Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Corneliu Momanu:

Mulțumesc, doamna președintă.

Stimați colegi,

Recidiva gripei aviare pune România în fața unei probleme pe care nimeni nu are dreptul să o ignore. Este o situație gravă, pe care autoritățile române, ca și experții în domeniu, o gestionează făcând eforturi considerabile.

Din păcate, avertismentele de anul trecut ale Organizației Mondiale a Sănătății par să se adeverească. Pericolul este unul global și ar fi o naivitate să credem că, eradicând acum focarele interne ale gripei aviare, vom îndepărta pentru totdeauna riscul unei pandemii.

Tocmai din acest motiv, concomitente acțiunii ferme a autorităților, devin extrem de importante informarea și educarea populației. În Vrancea, județ pe care îl reprezint, aceasta lipsă de informare a dus, în acțiunea de eradicare a focarelor de boală, la episoade tensionate între cetățeni și specialiștii care aveau ca sarcină eutanasierea păsărilor din zonele de risc. Pe această schimbare a mentalității trebuie să punem accent în viitorul apropiat.

Cetățenii nu vor mai interpreta acțiunile autorităților ca pe o agresiune la adresa propriei bunăstări, atunci când toți actorii politici se vor dovedi pe deplin responsabili. Populismul și demagogia ieftină, inconștiența cu care aleșii locali ai PSD au transmis în aceste zile, către localnici din județul Vrancea, mesaje «subtile» de nesupunere, arătatul cu degetul spre autoritățile centrale, îngreunează acțiunile comandamentelor antiepizootice locale.

E cel mai ușor să atragi capital politic speculând o problemă a cărei rezolvare naște, în rândul cetățenilor, iritare, teamă sau reacții violente la adresa autorităților.

Este de domeniul evidenței faptul că PSD se afla într-o criză profundă. Dar iresponsabilitatea cu care, într-un asemenea moment, speculează populist temerile populației cu privire la gripa aviară frizează absurdul. PSD este infestat fără leac cu virusul populismului și al formei fără fond. În această categorie de simptome intră și ultima sa «performanță», strângerea de semnături pentru demiterea miniștrilor Gheorghe Flutur si Eugen Nicolăescu.

O acțiune nu numai inutilă, dar și antisocială, într-un moment în care este nevoie, mai mult ca oricând, de o gestionare eficientă și fermă a crizei aviare.

Vă mulțumesc,

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc.

 
  Adrian Moisoiu - declarație politică intitulată Tinerii maghiari și cunoașterea limbii române;

Din partea Grupului parlamentar al PRM, domnul deputat Adrian Moisoiu. Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulțumesc, doamna președintă.

Bună dimineața, dragi colegi.

Intervenția mea de astăzi este intitulată: "Tinerii maghiari și cunoașterea limbii române".

La sărbătorirea zilei de 15 martie de anul acesta, de la Târgu-Secuiesc, președintele U.D.M.R., Markó Belá, și-a exprimat părerea că prefecții județelor secuiești este necesar să vorbească maghiara: "Trebuie să facem o distincție între a fi maghiar și a fi vorbitor de limbă maghiară. În județele secuiești cred că ar fi absolut normal ca toți funcționarii, pentru că toți au relații cu populația, să cunoască limba maghiară, inclusiv prefecții." Totodată, el a precizat că prin județe secuiești înțelege Harghita, Covasna și jumătate din județul Mureș.

S-ar părea însă, că tinerii dau dovadă de mai multă înțelepciune decât cei mai în vârstă și au înțeles înaintea altora, de rea-credință, că într-o Românie europeană, trebuie să cunoști limba țării în care trăiești, fiindcă altfel riști să nu ai un loc de muncă.

De altfel, Constituția României, la art.13 este cât se poate de clară: "În România, limba oficială este limba română."

De acest adevăr s-au convins mulți tineri din Ardeal, care din cauză că nu cunosc corespunzător limba română, la terminarea facultății, nu-și găsesc un loc de muncă nici măcar la reprezentanțele firmelor din Ungaria(!?) Din cei 6.500 de studenți la linia maghiară (cursuri de zi, frecvență redusă, I.D. sau postuniversitare), mulți dintre ei, la absolvire, nu se pot angaja, deoarece nu cunosc limba română cât să scrie un C.V.

Astfel, Szabó Lehel, de la o organizație din Cluj-Napoca care recrutează personal, explică: "Este vorba, mai ales, despre tineri care vin din zone unde nu se vorbește româna, din secuime, Covasna, Harghita. Ei cunosc, poate, termeni uzuali, cât să poată vorbi la magazin sau la piață, dar nu cunosc termeni legați de profesie, nici cât să scrie o scrisoare de intenție în limba română." Iar Barna Katalin, de la aceeași organizație, spunea: "Dintre tinerii care vin la noi, cam 20% nu se pot descurca în limba română. Noi îi îndrumăm către fundații care fac cursuri și încercăm să le explicăm că, pentru angajare în România, limba română este de bază".

În timp ce Fülöp Emese, de la o altă firmă, a remarcat: "Cunoașterea limbii maghiare poate constitui un avantaj, însă nu e un criteriu de bază".

La rândul lui, un tânăr din Covasna, care a făcut facultatea în limba maghiară, a declarat: "Am vrut să merg în Ungaria, să muncesc acolo. Am făcut master acolo, dar nu m-am putut angaja. Când m-am întors în România, nu știam cum se face profesia mea în românește". Așa că a învățat limba română și acum a reușit să se angajeze. "...Dacă vrei să rămâi aici, așa e bine, să știi și limba română!"

Spre deosebire de aceștia, Hantz Peter, reprezentant al Comitetului de Inițiativă "Bolyai" din Cluj, care susține reînființarea Universității "Bolyai" în limba maghiară, crede că limba română ar trebui studiată după o programă destinată învățării limbilor străine, fiindcă este foarte greu să le ceri maghiarilor să învețe limba română ca și când ar fi limba lor maternă (?!)

Discuția fiind lansată pe Internet, voi prezenta câteva păreri ale altor tineri:

"...O limbă care nu se învață în școală, se poate învăța mai târziu, dar cu greutăți în plus ..."

"...5 ore săptămânal de limba română la școală, nu este suficient pentru a vorbi fluent limba română."

"...În ce limbă vorbește acasă sau își face studiile este problema lui, dar în România trebuie să știe să vorbească limba română ..."

"...Vina că nu știu românește e problema lor, din moment ce limba română se predă în școli cu limbă de predare maghiară, ce au acces la manuale și cărți în limba română în orice colț al țării ar trăi, iar emisiunile de radio și TV se recepționează peste tot, inclusiv în Harghita și Covasna..."

"...Cum ar fi ca în S.U.A., mexicanul, francezul, chinezul sau românul să nu știe limba engleză?..."

"...Majoritatea tinerilor maghiari care au probleme de exprimare în limba română se datorează faptului că în zonele respective din care provin nu s-a pus accent pe învățarea limbii române..."

Din toate aceste discuții, se poate concluziona că limba română se poate și trebuie însușită. Fiindcă din tinerii care absolvă cursurile școlare fără a cunoaște limba română se recrutează toți cei care se consideră frustrați de dreptul de a se exprima, toți amatorii de autonomii teritoriale și culturale. Întrebarea este: inspectorii școlari, directorii unităților școlare, verifică modul în care își fac profesorii datoria la clasă?

Ministerul Educației și Cercetării se preocupă de modul de însușire a limbii statului? Fiindcă el trebuie și poate să fie un artizan important al construcției europene. Pentru aceasta se cere însă implicare, fermitate și consecvență!

U.D.M.R. -ul, prin politica sa de separare școlară și de îndemn la a nu se învăța limba oficială a statului român, își alungă copiii din România! Vă invit pe dumneavoastră să găsiți răspunsul la întrebarea: Care este motivul ascuns pentru care promovează această politică?

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Petru Călian - declarație politică cu titlul România în Uniunea Europeană - aderare ori amânare;

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, domnul deputat Petru Călian.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Petru Călian:

Vă mulțumesc.

Declarația mea politică de astăzi are titlul "România în Uniunea Europeană - aderare ori amânare".

Rezultatul Raportului de monitorizare trebuie să ne dea motive de îngrijorare și, în același timp, de speranță în egală măsură fiind expresia recunoașterii eforturilor de realizare a angajamentelor asumate, dar și motivația găsirii celor mai bune strategii de respectare în totalitate a acestora, în vederea aderării la Uniunea Europeană.

Aceste strategii trebuie să asigure integrarea în structurile complexe ale Uniunii Europene, ca singură cale ce poate oferi României șanse reale de potențare a reformei în direcția modernizării și a reconectării la sistemul valorilor europene.

În acest context trebuie să fim conștienți de ideea noastră, în ansamblul popoarelor europene, motiv care ne obligă să concretizăm punerea în practică, în integralitatea lor, a prevederilor Acordului de aderare, prin instituirea unui dialog politic intens cu Uniunea Europeană, a realizării liberei circulații a mărfurilor, serviciilor, capitalurilor și forței de muncă, în scopul consolidării demoracției și economiei de piață în țara noastră.

România, în lunile ce vor urma până la noul raport, urmează să parcurgă o etapă definitorie, deosebită ca semnificație, în procesul integrării sale europene, iar acest lucru ne privește pe toți, înțelegând, prin aceasta, asumarea sporită a răspunderilor în ceea ce privește stimularea și urmărirea acestui proces, îndeosebi în ceea ce privește armonizarea legislației țării noastre cu legislația europeană.

De asemenea, așteptăm cu toții din partea Guvernului un efort de organizare pentru menținerea stabilității și continuității reformei democratice, pentru accelerarea realizării obiectivelor operaționale, cât și a măsurilor de coordonare instituțională în scopul eliminării în totalitate a stegulețelor roșii în domeniile ce privesc funcționarea agențiilor acreditate pentru plata subsidiilor din agricultură și a înființării sistemului integrat de administrare și control în agricultură, precum și crearea facilităților de colectare și tratare a produselor animaliere secundare pentru combaterea vacii nebune și, totodată, avem nevoie de un sistem I.T. pentru urmărirea și colectarea T.V.A. interconectat cu cele din Uniunea Europeană.

Apreciez, astfel, că Guvernul, în perioada care a mai rămas, trebuie să orienteze evoluția social-politică și economică a țării cât mai aproape de standardele de integrare, cu sprijinul tuturor forțelor politice din țară, pe atingerea și respectarea standardelor europene în toate domeniile.

Vă mulțumesc.

 
  Aledin Amet - pledoarie pentru sprijinirea domeniului sănătății;

Doamna Daniela Popa:

Din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale, domnul deputat Aledin Amet.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

   

Domnul Aledin Amet:

Într-o societate, cel mai important domeniu, cu siguranță, este cel al sănătății, așa cum în viață lucrul cel mai de preț este sănătatea.

Progresul în națiuni se bazează în primul rând pe o calitate deosebită a bazei materiale de specialitate și a actului medical.

Punerea acentului pe astfel de priorități reprezintă, indiscutabil, o necesitate, dezvoltarea sistemului contribuind decisiv la dezvoltarea nivelului de civilizație.

Personalul medical din România este unul extrem de pregătit. Personalul medical din România este unul extrem de cunoscut în lume. Școala de medicină din România poate concura cu orice școală similară din lume. Toate aceste aspecte înseamnă adevăruri de necontestat.

În același timp, însă, este nevoie și de o redimensionare a infrastructurii domeniului. Investițiile în renovarea spitalelor sunt de dorit, așa cum și modul de distribuire a medicamentelor, mai ales pentru bolnavi și pensionari, trebuie reglementat.

În cazul operațiilor importante, costul unor materiale necesare este foarte mare, făcând, de multe ori, imposibilă achiziționarea lor.

În municipiul Constanța, Spitalul județean are nevoie de sprijin din partea autorităților în vederea modernizării. Dacă ținem seama de faptul că acest județ, din punct de vedere economic, este unul deosebit de important, demersul nu trebuie întârziat. Exemplele sunt numeroase și concrete.

În domeniul sănătății, primordială este doar politica pentru omul suferind.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Mircia Giurgiu - declarație politică intitulată Centrul de diagnostic și tratament Cluj, în pragul dezastrului;

Din partea deputaților fără apartenență la grup parlamentar, domnul deputat Mircia Giurgiu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Mircia Giurgiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Titlul declarației mele politice de astăzi este "Centrul de diagnostic și tratament Cluj, în pragul dezastrului".

Așadar, săptămâna trecută, după mai multe încercări de a obține câteva fonduri în plus pentru acest centru, directorul centrului, Iulian Opincaru, și-a dat demisia, motivând că nu vrea să se facă părtaș la distrugerea acestui centru, fiindcă au fost alocate doar un sfert din fondurile care erau anul trecut.

Cu toate insistențele noastre și ale autorităților locale, Ministerul Sănătății și Casa de Sănătate nu au alocat fondurile necesare pentru funcționarea acestui centru.

Cu toate că în fiecare zi sunt peste 2.500 de oameni care nu pot să-și permită, din cauza mijloacelor financiare reduse de care dispun, să-și facă analizele și să se consulte la alte unități spitalicești din județ, acest centru era singura lor posibilitate pentru a se putea trata.

Fac un apel, încă o dată, către ministrul sănătății, către conducerea Casei de Sănătate, să ia în vedere problema desoebită cu care se confruntă acest centru și să rezolve, să finanțeze, astfel încât să poată funcționa la întreaga capacitate.

Mai multe amănunte despre situația din acest centru, în materialul pe care îl depun în scris.

(În continuare, este consemnat în întregime materialul depus la secretariatul de ședință)

La sfârșitul anului trecut, ministrul sănătății, domnul Eugen Nicolăescu, a demis o serie de directori de spitale și consilii de administrație. Motivul: proasta gestionare a fondurilor pentru unitățile din care aceștia făceau parte. În plus, pachetul de legi privind sănătatea a fost intens dezbătut atât în Parlament, cât și de cei direct interesați, respectiv de către medici. Una dintre problemele cu care se confruntă sistemul sanitar românesc este lipsa fondurilor pentru o bună funcționare. Avem specialiști, dar nu avem bani pentru achiziționarea de aparatură performantă și pentru salarii decente.

Pentru a sublinia această lipsă acută, la Cluj-Napoca, directorul singurului Centru de diagnostic și tratament, directorul dr. Iulian Opincariu, a demisionat din funcția pe care o deținea. Motivul principal pentru care dr. Opincariu și-a înaintat demisia se referă la lipsa fondurilor. Mai exact, în cadrul Centrului de diagnostic și tratament Cluj s-a constatat starea de uzură accentuată a aparatelor din Compartimentul de Radiologie. Astfel, un aparat Diagnomax MS-125 are o vechime de peste 35 de ani, un aparat Neodiagnomax este vechi de peste 17 ani, iar aparatul Eltex "și-a început activitatea" în urma cu peste 26 de ani.

Din cele prezentate mai sus rezultă faptul că aparatele din dotarea Centrului de diagnostic și tratament Cluj și-au îndeplinit cu vârf și îndesat misiunea pentru care au fost proiectate. Defectarea frecventă și durata reparațiilor duc la imposibilitatea servirii prompte a pacienților care se adresează Centrului de diagnostic și tratament Cluj-Napoca, aceștia neavând posibilitatea să se adreseze altor ambulatorii din localitate, fiindcă nu exista.

Performantele scăzute ale acestor aparate uzate implică o serie de riscuri: eliberarea unor diagnostice eronate sau incomplete, ce pot fi infirmate în alte centre dotate corespunzător, ceea ce ar conduce la grave implicații medico-legale și juridice și ar diminua probitatea profesionala a personalului medical; risc de accidente grave, în care să fie implicați atât pacienții, cât și personalul medical.

Mai trebuie precizat faptul ca Centrul de diagnostic și tratament Cluj este o importantî instituție de învățământ universitar, prin catedra de Medicina de familie din cadrul Universității de Medicină și Farmacie "Iuliu Hațieganu" din Cluj

Starea de sănătate a sistemului sanitar românesc se înrăutățește de la zi la zi și se pare că nimeni nu pare interesat de un proces real de vindecare.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

 
  Viorel Pupeză - declarație politică cu titlul Administrația județului Bistrița-Năsăud, sedusă și abandonată de Alianța D.A.;

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul deputat Viorel Pupeză.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Viorel Pupeză:

Declarația politică de astăzi se intitulează "Administrația județului Bistrița-Năsăud, sedusă și abandonată de Alianța D.A.".

Trăim într-un sistem politic în care fuga de răspundere față de consecințele deciziilor individuale sau de partid reprezintă modelul de comportament în ierarhiile politice și administrative. Fuga de răspundere, pentru că a-ți prezenta demisia dintr-o funcție în care ai fost ales este fugă de răspundere instituțională, apare de obicei la acele partide aflate la putere care sunt deja epuizate de guvernare, ori incompetente, lipsite de soluții la problemele concrete ale oamenilor.

Situația este cel mai bine reprezentată la nivelul Consiliului județean Bistrița-Năsăud, unde Alianța "Departe de Adevăr", după ce a sedus cu bani și funcții de conducere câțiva consilieri independenți, pentru a-și asigura majoritatea, a abandonat, totuși administrația județului. Din interese meschine, din lipsă de curaj, simplă nepăsare sau lene curată - pentru care nu există nici o scuză -, liderii P.D. și P.N.L. au substituit agenda populației cu agenda personală.

Într-un an decisiv pentru aderarea României la structurile europene, când mai toată clasa politică face apel la stabilitate, la unirea eforturilor pentru un interes național de prim rang, la Bistrița-Năsud, 12 consilieri județeni și supleanții lor își permit să renunțe la statutul cu care i-a mandatat electoratul.

Au dovedit încă odată că sunt neîntrecuți, în competiția democratică, la probele de genul fuga de răspundere, fuga de ședințe, fuga după profituri personale. Demisia în bloc, din dorința de a declanșa alegeri parțiale, devine o scuză pentru lipsa de luciditate și de pragmatism a celor ce ar trebui să-și asume un așa-zis program de guvernare și responsabilitatea unei promisiuni deșarte - "Să trăiți bine!" Abandonarea electoratului și întoarcerea spatelui sunt adevăratele elemente de identificare pentru Alianță în profil teritorial, dar caracterizarea poate fi extinsă și la nivel central, din mement ce acțiunea portocaliilor de la Bistrița a fost supervizată de tocmai ministrul Vasile Blaga și premierul Călin Popescu Tăriceanu.

"Divorțul" de interesele cetățeanului nu înseamnă numai renunțarea la funcții. În municipiul Bistrița, electoratul a fost abandonat de autoritățile locale prin derularea unor investiții fanteziste, în timp ce adevăratele probleme edilitare sunt infrastructura dezastruoasă, curățenia orașului, parcări, problemele sociale etc. au fost lăsate de izbeliște. Tot abandon se numește și organizarea petrecerilor cu mici și bere, în locul promovării unor proiecte de interes comunitar.

Administrația "sedusă și abandonată" din județul Bistrița-Năsăud are un model național - Guvernul Tăriceanu, care i-a uitat pe agricultori, pe pensionari, pe dascăli, pe cei din sistemul de sănătate, pe funcționarii publici, de fapt, pe toți cetățenii României. Alianța uită că, mai devreme sau mai târziu, totul se plătește în această viață.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Grigore Crăciunescu - tratarea unui subiect la zi: Raportul de țară privind aderarea la Uniunea Europeană;

Din partea Grupului parlamentar al P.N.L., domnul deputat Grigore Crăciunescu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Grigore Crăciunescu:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Stimați colegi,

Comentariile pe seama Raportului de țară privind aderarea la Uniunea Europeană sunt la ordinea zilei. Membrii Guvernului, parlamentari din arcul guvernamental sau din opoziție, analiști și comentatori cu anumite simpatii politice analizează acest raport în funcție de interese și de apartenența la o grupare sau alta. Fac această afirmație deoarece, dacă putem spune că raportul poate fi privit din unghiuri diferite, faptul că pentru ceea ce urmează să facem în continuare nu există un consens, arată clar că cei care își exprimă punctul de vedere sunt mai mult sau mai puțin subiectivi.

Amânarea reformelor necesare pentru integrarea României în Uniunea Europeană, ani de-a rândul, din diverse motive, face ca la ora actuală să mai avem o serie de probleme punctuale de rezovlat. Este clar pentru orice om de bună-credință că România va intra în Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007. Eliminarea stegulețelor roșii care puteau activa clauza de salvgardare ne arată că s-a muncit mult și că există realizări.

Datorită acestei situații, raportul comisiei europene este unul obiectiv, dar dur în același timp. Acesta nu se rezumă doar la a face constatări, ci scoate în evidență punctual ceea ce mai avem de făcut pe anumite domenii. Este evident că am obținut rezultate bune într-un interval scurt de timp, dar trebuie ca aceste rezultate să fie consolidate pentru ca nu cumva să pățim ceea ce au pățit colegii de la sud de Dunăre, bulgarii, care, în urma instabilității politice de după alegeri, au acum de suferit.

În acest context, cred ar trebui să facem front comun, Putere și Opoziție, pentru a rezolva ceea ce este de rezolvat, iar noi, dimpotrivă, reacționăm exact pe dos. Opoziția susține că raportul este cel mai slab pe care l-a primit România până acum, afirmație total neadevărată, și cere demisii. Dorește să vadă capete tăiate și, pentru asta, s-au apucat de strâns semnături de la cetățeni, pe stradă. Voiesc, domniile lor, să arate cât de mult își iubesc poporul pe care l-au păstorit mulți ani, dar uită că ei sunt cei care l-au adus la sapă de lemn. Probabil că doresc ca noi, românii, să mai stăm în afara Uniunii încă un an, pentru a rezolva ce mai est de rezolvat prin țară în interes propriu, sau de partid, știut fiind că, odată intrați în Uniunea Europeană, se schimbă regulile jocului.

Eu asta înțeleg că dorește P.S.D.-ul în urma acestei acțiuni. Nu trebuie să fii prea înțelept ca să-ți dai seama că a schimba oameni din funcții-cheie, oameni care cunosc bine problemele ce le au în subordine în acest moment, este sinucidere curată, având în vedere că, până la decizia finală, mai sunt doar 5 luni de zile. Orice nou ministru pus în funcție are nevoie de cel puțin o lună, o lună și jumătate, pentru a cunoaște problemele din sector, pentru a cunoaște oamenii cu care lucrează și pentru a face anumite schimbări, dacă le consideră necesare.

Mă întreb și vă întreb dacă ceea ce am afirmat este logic și adevărat și dacă trebuie și merită să ne apucăm să schimbăm miniștri sau să restructurăm guverne. Au ajuns unii prin a afirma că, inclusiv schimbarea primului-ministru nu ar fi nici o problemă, dacă o facem în cadrul Coaliției. Oare, acești oameni chiar nu văd dincolo de interesele de partid? Ce ne trebuie nouă acum? Remaniere guvernamentală, ne trebuie restructurare guvernamentală, trebuie să reducem ministere sau agenții, să înființăm altele? Hai, să facem toate astea și, poate, până la toamnă, își găsește fiecare biroul. Vedem ce miniștri dăm jos, pe cine punem în loc, instalăm noi titulari la agenții, așteptăm ca toți să se acomodeze cu noile funcții și problematica la zi, să facă schimbările necesare, că așa se obișnuiește la noi, și apoi ne apucăm de treabă, să rezolvăm problemele pe care le ridică Raportul de țară. În aceste condiții, sigur ne integrăm în 2008.

Stimați colegi, haideți să privim lucrurile așa cum sunt, cu obiectivitate. Este adevărat, nu totul este perfect, nu totul este bine, lucrurile mai scârțâie pe ici, pe colo, dar acum nu avem timp de schimbări și de restructurări. Timpul ne presează. Trebuie rezolvate probleme punctuale pe care le cunoaștem. Să luăm măsurile ce se impun, în timp util, pentru a ne atinge obiectivul pe care îl are națiunea română, și anume de a reveni în marea familie europeană de unde a lipsit mai mult de jumătate de secol. După aderare, avem timp să judecăm cumpătat, să remaniem, să restructurăm și așa mai departe.

Este momentul să facem toate eforturile pentru a ne atinge acest țel. În acest sens, sunt de acord să trecem prin Parlament toate legile care sunt necesare pentru integrare. Putem și trebuie să renunțăm, dacă este nevoie, la această vacanță parlamentară, pentru a reuși să facem ceea ce este necesar în această perioadă scurtă de timp ce o mai avem la dispoziție, pentru a ne atinge dezideratul.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Costache Mircea - declarație politică pe tema promovării și apărării interesului național;

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M, domnul deputat Costache Mircea.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

   

Domnul Costache Mircea:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Eu, de regulă, nu depășesc timpul. Vreau să vorbesc astăzi despre o temă de actualitate, pe care ne-o propune însăși conducerea Camerei Deputaților, prin semnătura domnului Bogdan Olteanu, care ne-a introdus la casetă, printre alte documente de lucru, și o generoasă invitație la o dezbatere publică, o dezbatere despre necesitatea lustrației, despre necesitatea de a face curățenie în societatea românească, idee generoasă, pe care aș saluta-o, dacă ea ar atinge adevăratele probleme ale societății românești, dacă ar coincide cu adevărata agendă a cetățeanului român, dacă ea ne-ar solicita colaborarea, dacă ne-ar atrage în sfera unei dezbateri publice, care să însemne, cu adevărat, o încercare de a contura un proiect sănătos, viabil, de readucere pe ordinea de zi a instituțiilor Statului Român a interesului național. Pentru că, dacă lipsește ceva din demersul cotidian al autorităților românești ale ultimilor 16 ani, dacă lipsește ceva din dialogul intern și internațional al puterilor care s-au perindat din 1990 încoace, nu lipsește o anumită concepție economică, nu lipsesc încercări de rezolvare a problemelor sociale, într-un fel sau altul de unii văzute lucrurile, de alții diferit, dar preocupări există. Există și preocupări pentru modernizarea în viziune post-modernă a apărării naționale, a siguranței naționale, a ordinii publice.

Ce nu există pe agenda nici unei puteri și a nici unei autorități românești? Apărarea și promovarea interesului național. Dacă ar fi existat și o asemenea preocupare, bineînțeles că, la ora aceasta, am fi avut o cu totul altă forță economică, am fi avut o cu totul altă poziție față de valorificarea patrimoniului public acumulat cu trudă și cu sudoare până în 1989, am fi avut o industrie reașezată, o agricultură cu păstrarea marilor suprafețe, cu marile exploatații pe suprafețe extinse, și nu prin fărâmițarea și prin transformarea, în fâșii impracticabile, a fondului funciar românesc. Am fi avut cercetare științifică în continuare, am fi avut un învățământ performant în continuare, am fi avut multe lucruri pe care, cu înțelepciune și cu seriozitate, le-am fi readaptat, reașezat în noile condiții create de după 1989. Nu s-a putut. Nu avem o economie funcțională de piață, pentru că a lipsit și lipsește încă, de pe agenda publică, interesul național.

Toate țările care s-au integrat în Uniunea Europeană au avut conduceri care, unde nu au putut rezista și a trebuit să facă cedări, anumite cedări, totuși, nu au abandonat întru totul interesul național.

Mă întreb, în atenția celor 20 de găini zăpăcite, atinse, cum se vede, de gripa aviară care se autointitulează "Societatea civilă", în numele căreia se comit tot felul de abuzuri și de agresiuni asupra spiritului românesc actual și asupra istoriei, în general, cine și ce îi îndreptățește să se autointituleze cenzori ai noii societăți, cerberi ai așa-zisei democrații, să vină să ne ceară nouă să fim de acord cu readucerea în prim-planul vieții publice a tenebrelor istoriei, de care ar fi trebuit să ne debarasăm mai demult?

Cine n-a înțeles și, datorită perioadei în care a trăit, n-a avut parte să priceapă pe propria piele, ce a însemnat stalinismul, îl poate vedea acum, ușor remaniat, ușor întors pe dos, în viziunea actualilor lustragii ai societății românești. Dacă pe lista aceea n-ar fi figurat și nume ca Ion Mihai Pacepa, poate unii n-ar fi înțeles foarte ușor cu cine avem de-a face.

Eu atrag atenția că nu suntem cu toții chiar reduși și nu suntem cu toții chiar lipsiți deloc de duh național, ca să mai înghițim asemenea provocări dubioase ale neostaliniștilor epocii de azi.

Eu le doresc să se întoarcă la rosturile lor, să ne arate carierele lor, să ne arate ce produc și cum înțeleg ei să contribuie la noul mers al treburilor publice din România, fără să mai zgândăre trecutul și să mai aducă mucegaiurile istoriei, de care unii dintre noi s-au străduit să se debaraseze, pentru că nu contribuie cu nimic la îmbunătățirea traiului cotidian al românilor.

Mă număr printre aceia care n-am făcut parte din nici un fel de structură, n-am avut treabă cu nici un fel de nomenclatură și ce-i mai obsedează pe domniile lor, dar demersul lor este cu totul și cu totul desuet, anacronic și arată că un mic viespar, întreținut de pe nu știu unde cu niște bani, încearcă să învenineze, și așa destul de tulbure, spirititul din această țară.

Le doresc lustragiilor noștri să găsească o cauză mai nobilă și să încerce să contribuie și ei cu ceva concret la bunul mers al lucrurilor și, mai ales, la promovarea și la apărarea interesului național, pe care, cu sau fără voie, îl subminează cotidian.

 
  Antal István - intervenție cu tema O posibilă resursă pentru suplimentarea pensiilor;

Doamna Daniela Popa:

Din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R., domnul deputat Antan István.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Antal István:

Doamnă președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor colegi,

Intervenția mea de astăzi poartă titlul "O posibilă resursă pentru suplimentarea pensiilor".

Având în vedere faptul că, în ultima perioadă, protestele pensionarilor s-au înmulțit și, pe data de 25 mai, după cunoștințele mele, are loc un nou protest, cred că este momentul potrivit ca să vă atrag atenția asupra unor fapte petrecute după anul 1989, fapte care, în mai mică sau în mai mare măsură, au contribuit la apariția situației actuale, din rândul pensionarilor.

Toți știm foarte bine cum este situația pensionarilor din România, dar suntem mai puțini care știm ce s-a întâmplat cu cei peste 150 de mii de pensionari care și-au plătit contribuția la Casa de asigurări sociale și pensii din cooperația meșteșugărească, numită CASCOM.

Până în finele anului 1989, s-a reușit nu numai să se achite de către CASCOM, la termen, toate drepturile de asigurări sociale cuvenite și asiguraților, ci să rămână importante disponibilități care au fost utilizate cu precădere în domeniul investițional, fiind construite patru complexe balneare cu 931 de locuri de odihnă și tratament în stațiuni renumite ca: Mamaia, Eforie Nord, Covasna și Sovata, iar alte șapte obiective erau în diferite faze de execuție la momentul respectiv: hotel cu 200 de locuri în București, complex balnear cu 177 de locuri în Vatra Dornei și 170 de locuri în Olănești, extinderea cu 150 de locuri a Complexului Mamaia, două fabrici de pâine la Vatra Dornei și Topoloveni, o unitate de alimentație la Năvodari.

Începând cu anul 1990, persoanele care au condus activitatea CASCOM și au gestionat fondurile avute la dispoziție, peste 32 de miliarde de lei la vremea respectivă, au angajat fondurile de asigurări sociale ale cooperației meșteșugărești în diverse "afaceri" și au dezavantajat în mod evident CASCOM, ajungându-se ca, la finele anului 1992, disponibilitățile să fie epuizate, iar drepturile de asigurări sociale ale pensionarilor - peste 150 de mii din acest sistem - și ale asiguraților, să nu mai poată fi achitate.

În situația creată, sub presiunea pensionarilor care nu-și primeau pensiile, CASCOM a intervenit, la vremea respectivă, la Guvern, solicitând, cu insistență, elaborarea unui act normativ prin care sistemul asigurărilor sociale ale cooperației merștgeșugărești să fie integrat în sistemul de stat. Și, într-adevăr, în trimestrul I/1993, Guvernul, la inițiativa Ministerului Muncii și Protecției Sociale de atunci, a promovat către Parlament un proiect de lege, prin care sistemul de asigurări sociale a cooperației meșteșugărești să fie integrat în sistemul asigurărilor sociale de stat, proiect de lege care, în urma analizării de către Parlament, s-a materializat în prevederile Legii nr.34 din 1993.

UCECOM, în calitate de organ ierarhic superior, sesizând faptul că nu există soluție pentru plata drepturilor celor peste 150 de mii de pensionari din sistem, decât integrarea sistemnului în sistemul de stat, a trecut la deposedarea CASCOM-ului de patrimoniu, dispunând, în mod abuziv, transferarea complexelor balneare, obiectivelor în curs de execuție și altor proprietăți din patrimoniul CASCOM, în patrimoniul administrației centrale a UCECOM, astfel încât organismul ce va prelua sistemul de asigurări sociale ale CASCOM să-l preia cu datorii și un mare volum de încurcături financiare.

Acest patrimoniu al anului 1996 a fost evaluat de către Curtea de Conturi a României la valoarea de 49 de miliarde de lei în 1996, repet, iar UCECOM a preluat, în mod ilegal, acest patrimoniu la valoarea de circa un miliard de lei.

Oare, ce s-a întâmplat cu această mare avere? Oare, cât ar fi valoarea ei actuală?

Din datele Registrului național al persoanelor judicice, fără scop patrimonial, s-a constatat că trei membri ai Biroului executiv al UCECOM sunt membri fondatori ai Fundației tehnico-științifice și social-culturale ARTIFEX, iar, în baza unui Protocol de predare-preluare a patrimoniului Fundației ARTIFEX a cooperației meșteșugărești către Universitatea ARTIFEX din București, au fost transferate bunuri mobile și imobile în valoare de 117 miliarde lei, bunuri care au aparținut patrimoniului UCECOM. Prin acest transfer, a fost diminuat patrimoniul persoanei juridice UCECOM, decizia aparținând unor persoane care aveau dublă calitate - de membri ai Biorului executiv UCECOM și membri fondatori ai fundației amintite.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă rog să vă pregătiți să încheiați, domnule deputat.

 
   

Domnul Antal István:

Și, cu asta, nu s-a terminat deloc șirul faptelor. Mai există și fondul de interes general, constituit la nivelul UCECOM, prin contribuția, până în anul 1990, de către toate orgnizațiile cooperației meșteșugărești, Fondul de solidaritate care, la vremea respectivă, era în valoare de 2,6 miliarde lei, iar, la ora actuală, în 2004, are doar 1,9 miliarde lei.

Pun din nou întrebarea: oare, cât este valoarea actuală a fondului, dacă la nivelul anului 1991 a fost de aproape 2,7 miliarde lei?

Revin la tema de unde am pornit, respectiv situația pensionarilor, și pun întrebarea: dacă bunurile imobile și fondurile ar fi exploatate în scopul pentru care au fost create, nu ar putea însemna o creștere a pensiilor de 1, 2 sau chiar 3%?

Aș ruga Ministerul Justiției, Agenția Națională pentru întreprinderile mici și mijlocii și cooperație, împreună cu Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei să analizeze situația cu seriozitatea cuvenită și să găsească soluția ca cei neîndreptățiți, respectiv acei peste 150 de mii de pensionari din sistemul cooperatist, să beneficieze de o suplimentare cuvenită, în urma punerii la dispoziție a Ministerului Muncii, a acestor fonduri.

Personal, consider că este nevoie de o voință politică pentru soluționarea celor prezentate.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Gabriela Crețu - despre aderare și integrare;

Din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna deputat Gabriela Crețu.

   

Doamna Gabriela Crețu:

Stimate colegi,

Stimați colegi,

Trăim într-o țară în care cea mai plicticoasă atitudine este să te iei în serios și cea mai plicticoasă dintre activități este munca. Am citit cu mare atenție, pentru că n-am fost în țară la momentul respectiv, discursul pe care primul-ministru l-a ținut a doua zi după raportul de monitorizare al Comisiei Europene. Am ascultat, de asemenea, cu mare atenție, intervențiile din această dimineață pe care unii colegi din partea dreaptă a sălii le-au ținut și n-am înțeles ceva. Dacă optimismul pe care îl exprimă aceste discursuri se referă la aderare sau la integrare, pentru că ar trebui să știe și cei care se află acum la putere că lucrurile sunt diferite.

Dacă îmi permiteți o figură de stil, aderarea este precum nunta. Acolo important este să-și găsești un naș. Iar integrarea precum o căsnicie. E un proces lung, greu și care se poate solda, la urma urmei, și cu un eșec. Avem un tratat semnat, mai trebuie într-adevăr ratificat de 10 state, mai trebuie să fim monitorizați pe vreo 44 de domenii pentru a fi compatibili instituțional și legislativ. Dar dacă ne-am lua în serios, am vedea că trebuie să facem multe alte lucruri. Ar trebui să nu mai vorbim păsărește cu oamenii, să nu le trimitem poze zâmbitoare, ci instrucțiuni clare despre ceea ce trebuie să facă, să nu mai cârtim, și să cârâim precum mult prea sacrificata pasăre, la adresa Uniunii Europene.

Cred că trebuie cu toții să nu ne mai dorim să vină reprezentanții Guvernului la acest microfon și să ne spună ce ar trebui să se facă, ci să se facă ceea ce trebuie. Cred că trebuie să nu ne mai mințim. Instituțiile europene, cele tehnocratice mai ales, poate vor putea fi convinse să ne fie nași, cetățenii Europei vor fi convinși mai greu. Să nu ne mai mințim nici din alt punct de vedere, că toți românii sunt proeuropeni. Eu îmi pun problema chiar dacă Guvernul se manifestă ca proeuropean, atunci când dacă e vorba de a respecta reguli, de a ne asuma obligații, totdeauna e de vină Uniunea Europeană. Dacă e vorba însă de a utiliza bani, atunci meritul este al Guvernului. O asemenea atitudine nu este totdeauna foarte proeuropeană. Pot să pun pariu că dacă vor veni banii din fondul de solidaritate europeană pentru inundațiile de anul trecut, guvernanții se vor lăuda că e meritul lor, și nu al țărilor Uniunii Europene care sunt solidare cu cele care la un moment dat au o problemă.

Deci, stimați colegi, am, dacă doriți, un îndemn, haideți să devenim plicticoși, haideți să ne luăm în serios. Dacă vrem să ne integrăm în Uniunea Europeană trebuie să renunțăm la politica care face bucuria tabloidelor. În caz contrar, pentru că noi nu suntem capabili să avem un control la frontieră asupra animalelor vii importate, pentru că autoritatea veterinară nu-și face treaba va plăti vreun moș Teacă pentru că, stând el la graniță cu pușca în mână, a strigat la păsări: "Pasăre bolnavă, stai pe loc, pasăre sănătoasă, treci", dar păsările, fiind surde, nu i-au ascultat îndemnul și, din păcate, se va întâmpla altceva, pentru greșelile guvernanților vor plăti românii.

 
  Ionel Palăr - declarație politică intitulată Despre responsabilitatea gestionării situațiilor de criză;

Doamna Daniela Popa:

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Ionel Palăr.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Ionel Palăr:

Vă mulțumesc mult, doamna președinte.

Declarația politică de astăzi se intitulează: "Despre responsabilitatea gestionării situațiilor de criză".

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Încă de la izbucnirea noilor focare în România, gripa aviară a reprezentat un prilej excelent pentru cele mai josnice atacuri la adresa ministrului agriculturii, din partea adversarilor politici. Atacuri nefondate, viscerale, josnice tocmai prin arborarea apelului la onoare, cu care astăzi defilează, paradoxal, tocmai PSD-ul, care îl acuză pe Gheorghe Flutur de ascunderea bolii. Mai mult decât atât, Comandamentul Central Antiepizootic Vrancea a fost informat, în scris, de faptul că însuși președintele Consiliului Județean Vrancea, Marian Oprișan, împreună cu alți primari au incitat populația la nepredarea păsărilor pentru eutanasiere.

Contrar curentului de opinie care a fost lansat de la izbucnirea noului val de gripă aviară, conform căruia Ministerul Agriculturii este principalul vinovat al crizei, faptele contrazic lozincile mincinoase. Ancheta epidemiologică, precum și măsurile de eutanasiere și dezinfecție au fost demarate exact în momentul în care a apărut prima suspiciune de gripă aviară, în satul Hurez, comuna Beclean din județul Brașov. Ulterior, la fiecare suspiciune de gripă aviară apărută, autoritățile au acționat cu promptitudine, menținând totodată, în permanență, comunicarea cu presa.

Trebuie subliniat faptul că Ministerul Agriculturii nu are în subordine Autoritatea Națională Sanitar - Veterinară, Gheorghe Flutur solicitând premierului trecerea ANSV în subordinea Ministerului. În paralel, va fi înființată o Direcție de Control pentru Siguranță Alimentară în cadrul Corpului de Control al Ministrului.

Este nedrept și iresponsabil să ceri demisia unuia dintre cei mai capabili miniștri ai cabinetului actual, într-un moment de criză, a unui profesionist care a dovedit în nenumărate rânduri că știe să gestioneze astfel de crize, mai cu seamă cu cât focarele de infecție încep să fie închise unul după altul.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Emil Radu Moldovan - declarație politică intitulată Indiferența lor-consecințe apocaliptice;

Ultima luare de cuvânt de astăzi, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Emil Radu Moldovan.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Emil Radu Moldovan:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Declarația mea politică de astăzi este intitulată "Indiferența lor - consecințe apocaliptice".

Da parcă nu avea România suficiente probleme a trebuit să apară și dezastrul provocat de apariția virusului gripei aviare în cadrul unor ferme de păsări.

Înțeleg apariția virusului în gospodăriile private sau pe malul Dunării, unde nu poți opri trecerea păsărilor migratoare, dar să îl lași să pătrundă într-un loc unde, conform legii, e respectată securitatea alimentară, e mai mult decât îngrijorător.

Nu vorbesc doar din perspectiva integrării europene, care după raportul de marți e încă incertă, ci în primul rând pentru românii care se simt din nou înșelați și tratați fără considerație.

După declarația triumfalistă a domnului ministru Flutur, care anunța că România a reluat exportul de carne de pasăre, pericolul gripei aviare fiind depășit, ne trezim lipsiți de pasăre în fața unui dezastru cu consecințe apocaliptice pentru cetățeni.

Din nou autoritățile sunt depășite de situație, din nou nu există vinovați, iar măsurile aplicate se dovedesc lipsite de eficiență.

Mă întreb cum a fost posibilă îngroparea a peste 4 tone de pui morți fără ca autoritățile responsabile să se sesizeze. Asta arată pe ce criterii au fost alese conducerile ANSV, cel al competenței fiind înlocuit de simpla apartenență la un partid politic.

La o asemenea situație, în orice țară responsabilă, începând cu ministrul până la ultima persoană responsabilă și-ar fi prezentat cu toții demisiile, însă ai noștri nici nu se sinchisesc să își asume o răspundere elementară față de situația dramatică spre care indirect au condus milioanele de români.

Cer măsuri urgente și prompte pentru stoparea efectelor extrem de dezastruoase la care ați expus România atât în plan intern, cât și la nivelul imaginii în plan internațional.

Joaca de-a guvernarea s-a încheiat, iar realitățile pe care ar trebui să știți să le înfruntați nu pot fi depășite cu vorbe frumoase, ci cu fapte concrete.

Domnule ministru Flutur, se dovedește încă o dată, că în spatele discursurilor pompoase nu se ascund decât incompetența și lipsa de acțiune pentru care e obligată să plătească populația.

Nu e de ajuns că ați condus agricultura spre faliment, acum ne puneți și în situația de a mânca cu teama pentru propria viață.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
   

Vă anunț că un număr de colegi au depus în scris declarațiile politice, și anume din partea Grupului parlamentar al PSD: doamna deputat Manuela Mitrea, doamna deputat Monalisa Găleteanu, domnul deputat Dumitru Bentu, domnul deputat Constantin Amariei, domnul deputat Titus Corlățean, domnul deputat Mihai Dumitriu, domnul deputat Vasile Filip Soporan, domnul deputat Gheorghe Chiper, domnul deputat Marian Săniuță, domnul deputat Aurel Gubandru, domnul deputat Aurel Vlădoiu și domnul deputat Ion Stan.

Din partea Grupului parlamentar al PNL au depus în scris declarațiile domnul deputat Mircea Ciopraga, Gheorghe Gabor și Claudius Zaharia.

Din partea Grupului parlamentar al PD domnii deputați Aurel Olărean, Constantin Traian Igaș, Marius Rogin, Petru Movilă și Anca Constantinescu.

Din partea Grupului parlamentar al PRM doamna deputat Angela Buciu.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator domnul deputat Nicolae Popa.

Cu aceasta, ședința consacrată declarațiilor politice s-a încheiat.

 
     

(Următoarele declarații politice au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la secretariatul de ședință.)

 
    Alecsandru Știucă - declarație politică cu titlul Cultura - prioritate zero a actualei guvernări;

Domnul Alecsandru Știucă:

«Cultura - prioritate " zero" a actualei Guvernări»

Într-un moment în care România se confruntă cu dificultăți fără precedent (inundații, gripa aviară, criza medicamentelor, situația grea a pensionarilor), aducerea în discuție a situației caselor de cultură și a activităților culturale poate părea nepotrivită. Considerăm că problema este insidioasă, cu efecte extrem de grave pe termen lung.

Hrana spirituală a unei națiuni este la fel de importantă ca și existența fizică a acesteia. Cum altfel ne-am putea menține și dezvolta identitatea națională și lingvistică în contextul actual al globalizării și în preajma momentului integrării în Uniunea Europeană, decât prin cultură, prin limba română, prin promovarea tradițiilor și creațiilor folclorice românești ?

Considerăm că, în acest moment, interesul pentru cultura națională, pentru instituția casei de cultură (aceeași situație o au și căminele culturale) se reflectă în faptul că aceste așezăminte au fost complet neglijate. Casele de cultură găzduiesc baruri, discoteci, jocuri mecanice, biliard, orice altceva, numai activitățile culturale lipsesc cu desăvârșire.

În cazurile fericite, când în casele de cultură se mai organizează spectacole sau alte activități de divertisment, în marea lor majoritate acestea nu promovează cultura autentică, de calitate, fiind mai degrabă niște kitsch-uri.

Ministerul Culturii nu mai are, se pare, nici o răspundere în domeniul activităților culturale desfășurate în casele de cultură, prin urmare, se poate observa că acest sector este pentru actualul Guvern o prioritate egală cu "zero".

    Anca Constantinescu - declarație politică: Raportul de monitorizare - o oglindă a realizărilor;

Doamna Anca Constantinescu:

"Raportul de monitorizare - o oglindă a realizărilor"

Raportul de monitorizare al Comisiei Europene de săptămâna trecută asupra progreselor pe care România le-a realizat reprezintă o încununare a eforturilor noastre. Într-adevăr, mai sunt multe domenii unde trebuie înregistrate progrese, dar vă invit să facem o retrospectivă.

Începând cu luna decembrie a anului 2004 s-au făcut eforturi importante pentru a recupera poziția de ofsaid în care se afla România datorita "performantului" guvern PSD. A face declarații conform cărora un mare merit revine și PSD-ului pentru managementul său strălucit mi se pare o dovada crasa de ipocrizie. Să nu uităm că reformele făcute în perioada 2000-2004 au fost realizate în condițiile unor presiuni externe puternice pentru a nu lăsa România să alunece pe o pantă pe care nu o va putea urca prea curând. România a fost în toată această perioadă împinsă de la spate, iar motto-ul care a însoțit întregul proces a fost: "așa nu se face".

Progresele consemnate în raporturile Comisiei Europene, precum și semnalele primite de la Bruxelles ne fac să credem că am reușit să repunem România pe o poziție câștigătoare care ne dă dreptul să credem că acum și aici facem ceea ce trebuie.

Țara noastră îndeplinește criteriul politic pentru a deveni membru al Uniunii Europene. Progresele importante au fost realizate în special în ceea ce privește capacitatea administrativă a tribunalelor care a crescut în mod constant. DNA lucrează în mod eficient, iar numărul și calitatea investigațiilor independente cu privire la acuzațiile de corupție la nivel înalt au crescut în mod substanțial. Au fost puși sub acuzație de aceeași Direcție judecători, avocați, ofițeri de poliție, înalți funcționari publici din administrația centrală și locală, precum și directori din întreprinderile private.

S-au înregistrat progrese și în domeniul protecției copilului, iar examinarea cazurilor de adopție internațională rămase în suspensie s-a finalizat conform programului stabilit.

Din punct de vedere economic, politica fiscală a Guvernului României a devenit mai prudenta, asigurând scăderea deficitului guvernamental. S-au realizat progrese în îmbunătățirea sistemului de colectare a taxelor și putem spune că economia este una robustă.

În ceea ce privește previziunile sumbre înaintate de membrii opoziției în legătură cu viitorul României în Uniunea Europeana, nu am să vă spun decât un singur lucru: suntem în fața și în posesia unui raport al Comisiei Europene privind progresele țărilor care au aderat la Uniunea Europeana la 1 mai 2004, care precizează că această lărgire a reprezentat un real succes cel puțin din punct de vedere economic. Majoritatea indicatorilor au înregistrat o creștere semnificativă și sănătoasă ca urmare a participării țărilor la spațiul unic european.

Întreaga grilă de performanțe se datorează unei puternice voințe naționale a fiecărui stat. De ce nu ar putea și România să facă același lucru? Este doar o problemă de solidaritate care ar trebui împărtășită de întreaga clasă politică. Trebuie să înțelegem că tot ceea ce putem face trebuie realizat pentru ca la 1 ianuarie 2007 să fim un membru demn de Uniunea Europeana. Restul este demagogie.

    Angela Buciu - pledoarie pentru despăgubirea foștilor membri cooperatori;

Doamna Angela Buciu:

În baza datelor statistice, agricultura din România este, în mare măsură, de subzistență.

Deși în mediul rural trăiește mai bine din 35 % din populația țării, contribuția agriculturii la p.i.b. este de cca. 12 - 13%, iar aportul agriculturii la bugetul public este insignifiant. Forța de muncă tânără de la sate își caută șansele migrând spre mediul urban, în vederea calificării superioare, există și alternativa plecării la muncă în străinătate, motivată de diferențele foarte mari de salariu.

La noi se vorbește mult despre modernizarea agriculturii, despre dotarea mai bună cu echipamente și mașini agricole performante, modernizări care ar trebui să amelioreze viața oamenilor, să le asigure venituri mai mari. Toate acestea se pot realiza prin creșterea productivității muncii în agricultură, fapt ce presupune comasarea terenurilor și înființarea exploatațiilor, încurajarea producției pentru export, acțiuni care presupun o instruire a forței de muncă și o finanțare adecvată.

La ora actuală, în mare majoritate, cei care fac agricultură, sunt foștii membri cooperatori, majoritatea în vârstă, care practică o agricultură înapoiată, care realizează producții mici, iar ca o soluție din partea autorităților pentru modernizarea fermelor este încercarea de a forța țăranii să-și vândă terenurile, fapt care ar accentua sărăcirea lor.

Țăranul român face parte din categoria celor mai nedreptățiți în toate orânduirile sociale. În perioada dictaturii comuniste, cooperativizarea agriculturii a reprezentat un proces abuziv prin care milioane de țărani au fost deposedați de folosința terenurilor agricole și silvice, de animalele de muncă, atelaje, unelte și mașini agricole fără nici o despăgubire, iar în perioada postrevoluționară, deși suntem într-o situație avansată cu reconstituirea dreptului de proprietate, sprijinul acordat de către autorități este nesemnificativ, materializat în: lipsa creditelor pentru înființarea de exploatații, pentru procurarea de mașini performante, pensii foarte mici, oscilând între 500.000 - 1.000.000 lei vechi.

Pentru țărani au rămas simple lozinci electorale ale Alianței D.A. promisiunile privind creșterea reală a pensiilor cu 30%, indexarea trimestrială corelată cu indicele de creștere a prețului de cost, ca și asigurarea pentru pensionari din fonduri sociale a costului medicamentelor.

O altă nedreptate făcută recent foștilor cooperatori este Legea 247/2005 privind reforma în domeniul proprietății și justiției. Prin înființarea Fondului "Proprietatea" s-a găsit soluția pentru despăgubirea beneficiarilor Legii 18/1991, Legii 1/2000 și Legii 169/1997 pentru confiscarea abuzivă a imobilelor și terenurilor agricole și silvice trecute în domeniul statului, în schimb pentru foștii membri cooperatori care au fost victime ale deposedării abuzive de folosința terenului agricol și silvic timp de 40 de ani, de animalele de muncă, atelaje, inventarul agricol, mașini etc, au fost omiși de la despăgubiri.

Consider imperios necesar ca Statul Român să despăgubească pe foștii membri cooperatori pentru folosința terenului agricol și silvic prin Fondul "Proprietatea", iar sumele ce se vor stabili să fie destinate beneficiarilor titlului de proprietate și acordate sub formă de pensie viageră.

De asemenea, consider necesară instituirea pentru pensionarii CAP a pensiei minim garantate, în echivalență cu 70% din salarul minim net pe economie, prin Fondul "Proprietatea" "

    Aurel Gubandru - intervenție privind sărbătorirea zilei de 9 mai, Ziua Europei, la Buzău;

Domnul Aurel Gubandru:

Data de 9 mai a devenit, începând din anul 1945, Ziua Europei, ca un simbol al eliberării bătrânului continent de sub dominația nazistă.

Această zi are pentru români o triplă rezonanță:

  • declararea Independenței de stat a României prin vocea lui Mihail Kogălniceanu în 9 mai 1877;
  • semnarea capitulării și încetarea oficială a celui de-al doilea război mondial - 9 mai 1945;
  • Ziua Europei, la care vrem să aderăm și politic, nu numai geografic.

Buzăul a rememorat acest eveniment în prezența Principelui Radu de Hohenzolern-Veringen care a reprezentat Casa regală a României, precum și a unor oficialități județene și locale. Principele Radu, îmbrăcat în uniformă militară, cu grade de colonel, a salutat drapelul de luptă al Garnizoanei Buzău și garda de onoare.

Ceremonialul religios a fost oficiat de preoți militari din Garnizoana Buzău, după care a început un moment important al festivității, depunerea coroanelor de flori la Monumentul Eroilor Neamului.

În încheiere, plutoanele de militari, jandarmi și elevi ai Liceului de Poliție "Neagoe Basarab", acompaniați de fanfara militară a comandamentului 2 operațional întrunit, au defilat prin fața asistenței.

Tot în această zi importantă, buzoienii au sfințit podul de la Mărăcineni, obiectiv de interes european, care a împlinit un an de când o viitură uriașă l-a doborât.

Binecuvântarea podului european 85 a fost adusă de preotul Mihai Milea care a marcat și legătura dintre acesta și Sfântul Sava, ocrotitorul orașului, cel care a fost înecat în apele Buzăului.

Ziua Europei a continuat cu o serie de acțiuni organizate de diverse instituții (mese deschise cu elevi din licee, manifestări sportive ș.a.).

Apreciez că manifestările organizate cu ocazia "Zilei Europei" la Buzău au creat o emulație puternică în rândul participanților și, mai ales, a celor tineri, dovedindu-se încă o dată importanța istorică a zilei de 9 mai și răspunderea oficialităților în a celebra corespunzător și în anii următori.

    Nini Săpunaru - relatarea unor aspecte ale administrării treburilor publice în județul Vrancea;

Domnul Nini Săpunaru:

Stimați colegi,

În ultimele zile, județul Vrancea pe care îl reprezint în Parlamentul României, se află din nou în mijlocul unei crize de proporții după ce în vara anului trecut a fost județul cel mai afectat de inundații. Și atunci, ca și acum, o parte a autorităților locale a făcut eforturi susținute pentru gestionarea situației de criză.

Din păcate, unii reprezentanți ai autorităților locale nu înțeleg că în administrarea treburilor publice și, în special a unei crize de proporții, lupta politică și interesul de partid nu au ce căuta. În asemenea împrejurări, viețile omenești, sănătatea publică, salvarea bunurilor cetățenilor au prioritate maximă.

Din păcate, președintele Consiliului județean Vrancea, Marian Oprișan, ca și anul trecut, nu numai că nu a ajutat la soluționarea crizei, dar a făcut eforturi în sensul împiedicării măsurilor luate de organele abilitate ale statului.

Astfel, în timp ce Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, împreună cu organele de Jandarmerie încercau să ia măsurile necesare de izolare a gripei aviare într-o serie de localități vrâncene, Oprișan ordona subordonaților săi pe linie de partid - primari PSD din localitățile calamitate - să boicoteze activitatea autorităților de stat în efortul de izolare a virusului aviar.

Astfel, în localitatea Bolotești, Marian Oprișan personal a îndemnat populația să ascundă păsările bolnave și să nu respecte măsurile de carantină impuse de autorități. Mai mult, președintele PSD Vrancea a chemat cetățenii la nesupunere față de autorități, determinând astfel apariția unor adevărate revolte ale cetățenilor.

Dincolo de aspectul total imoral și incorect al liderului local PSD, faptele sale intră deja sub incidența legii penale. Avem în vedere aici o serie de infracțiuni precum: perturbarea ordinii publice, ofensă adusă autorității, nerespectarea măsurilor speciale de carantină, instigarea la violență și revoltă, atentat la sănătatea publică.

Simplul fapt al prezenței sale în localitățile respective aflate în carantină, fără a avea vreo atribuție în activitățile derulate în zonă, constituie infracțiune.

Toate acestea în timp ce liderii PSD de la București cereau demisia ministrului Gheorghe Flutur, aflat în linia întâi a luptei contra infecției aviare, într-un demers politicianist ieftin, fără însă a încerca măcar să tempereze "avântul revoluționar al anarhistului de la Focșani".

Vă mulțumesc.

    Gabriel Sandu - declarație politică cu titlul De ce se vrea înlăturarea miniștrilor Flutur și Nicolăescu?;

Domnul Gabriel Sandu:

"De ce se vrea înlăturarea miniștrilor Flutur și Nicolăescu?

Ne confruntăm, în ultimul timp, cu o avalanșă de cereri, mai mult sau mai puțin aberante, de demitere a celor mai reformatori miniștri pe care România i-a avut în ultimii ani.

Mă așteptam la acest tip de atac din partea celor de la PSD care aleg să facă opoziție la normă, la fel cu am guvernat de altfel. Mi-aș fi dorit totuși ca după mult anunțata schimbare la față a PSD ceva să se schimbe.

Limbajul de lemn, mentalitățile și reflexele comuniste mor extrem de greu. Chiar și cea mai mică schimbare în sistem provoacă panică în rândul celor care vor, cu orice preț, ca lucrurile să rămână la fel pentru că pur și simplu sistemul lor de gândire nu le permite să se adapteze schimbărilor.

Agricultura a fost mult timp domeniul cel mai criticat în rapoartele Comisiei Europene. În raportul Comisiei Europene din octombrie 2004 se spunea că România a înregistrat progrese limitate. Era an electoral și guvernarea de la acea vreme se ocupa cu politica populistă care acorda cadouri electorale finanțate de la bugetul de stat.

Ministrul agriculturii, domnul Gheorghe Flutur, a trebuit să se bată să pună pe picioare un sector care la acea vreme ocupa majoritatea forței de muncă din România. Pentru prima oară, politica dusă în domeniul agriculturii avea coerență prin programele pe care le propunea.

Programul "Fermierul" este unul din proiectele de bază care a impulsionat industria cărnii și creșterea productivității în rândul fermierilor. Guvernul, în colaborare cu Agenția Sapard, acorda fonduri de până la 1,5 milioane de euro cu perioada de grație de până la 5 ani.

A doua problemă mare care a fost, deblocarea suprafețelor de teren agricol care nu produceau absolut nimic și care erau practic în afara circuitului agricol, prin măsura care acorda rente viagere pentru arendarea sau vânzarea acestor terenuri.

Din estimările făcute de Ministerul Agriculturii, într-un singur an se vor compensa aproximativ 200-250 de mii de hectare.

Nu în ultimul rând, doresc să amintesc rolul pe care domnul Flutur l-a jucat în gestionarea gripei aviare. Și aceste aprecieri au venit din partea oficialilor europeni care au apreciat ca extrem de eficient modul în care România a ținut sub control acest fenomen. Să nu uităm că până în acest moment în România, nu s-a înregistrat nici măcar un caz de gripă aviară la om.

Al doilea domeniu la care doresc să mă refer este sănătatea. Consider că singurul motiv din care ministrul Nicolăescu este contestat, este acela că a început să facă reforma adevărată și rapidă în sistem.

Într-adevăr, domnul Nicolăescu are marea vină de a pune pe primul loc pe cetățeanul care are nevoie de acest sistem, pentru care plătește, dar de la care până acum nu a primit nimic.

Sistemul sanitar suferă, în primul rând, de management defectuos și oricine trebuie să realizeze că în contextul integrării europene nu ne mai putem permite să lucrăm pe nici un alt principiu în afară de performanță.

Rezistența vine din partea celor care au ținut, cu orice preț, la pozițiile privilegiate pe care le dețineau în sistem și de care se foloseau pentru a-și asigura foloase de la diferite firme care le înlesneau contracte.

Să nu uităm că până nu de mult a existat o vreme în care nimeni nu putea beneficia de serviciile medicale la care avea tot dreptul fără a avea asupra sa binecunoscutul plic din care trebuia să împartă în stânga și în dreapta.

În concluzie, doresc să reafirm faptul că acești doi miniștri sunt oameni de care România are nevoie și care au știut să renunțe la orgolii, care și-au riscat imaginea și care au făcut cu adevărat lucruri concrete în direcția rezolvării problemelor pe care în mare parte le-au moștenit.

Acești oameni trebuie să fie lăsați să-și ducă mandatele până la capăt, pentru că până acum nu avem nici un motiv punctual sau concret pentru a se îndoi de capacitățile domniilor lor.

    Aurel Olărean - declarație politică: Spitalele de psihiatrie din Suceava - o bilă neagră din partea observatorilor europeni;

Domnul Aurel Olărean:

Declarație politică: «Spitalele de psihiatrie din Suceava - o "bila neagră" din partea observatorilor europeni. »

Domnule președinte

Stimați colegi

Ne-am convins cu toții, cred, că în pofida declarațiilor încurajatoare ale ministrului sănătății, sistemul sanitar din România este bolnav incurabil. Probabil că numai o intervenție energică și radicală ar mai putea schimba ceva dintr-un sistem organizat arhaic și plin de corupție, perpetuând, de la guvern la guvern, indiferent de coloratura politică, aceeași stare de neputință în fața suferințelor populației.

Nu aș vrea să generalizez, așa că, în calitatea mea de deputat de Suceava, mă voi limita la starea sistemului sanitar din această zonă, unde absolut toate unitățile de profil mai au mult de lucru până la atingerea standardelor europene. O situație absolut alarmantă se întâlnește însă în cazul spitalelor de psihiatrie, fapt ce a ajuns să atragă atenția experților europeni. Raportul întocmit de aceștia arată că, în general, spitalele din acest sector medical sunt supraaglomerate, pline de mizerie, mâncarea este proastă și medicamentația aproape că lipsește. Mai mult chiar, daca în cazul bolnavilor psihici, pentru recuperarea lor, este necesară o terapie individualizată de la caz la caz, în spitalele psihiatrice din Suceava recuperarea se face "la grămadă" și cu personal nespecializat în domeniu.

Alinierea României la normele europene a impus autorităților să implementeze un program de modernizare și reformă a sistemului medical psihiatric, iar Suceava a fost aleasă ca județ pilot în cadrul acestui program. Experți europeni în domeniu au fost cooptați pentru a ajuta autoritățile locale, dar starea de fapt existentă în unitățile medicale sucevene a zădărnicit toate eforturile acestora. Toate clădirile care adăpostesc aici spitale de psihiatrie sunt într-o stare fizică mizeră și necesită, de urgență, reparații capitale. Spațiile sunt supraaglomerate, murdare și mobilate inadecvat scopului medical, apa curentă lipsește iar, în perioada de iarnă, sunt neîncălzite. Mâncarea este insuficientă iar medicamentația improvizată în funcție de medicamentele ce pot fi procurate pe moment. Observatorii europeni au observat chiar situații în care, în lipsa sedativelor, bolnavii au fost legați de patul de spital. Asta în secolul XXI, într-un spital dintr-o țară care se vrea europeană!

In toată această reformă furibundă din domeniul sanitar, datorită acestor exemple concrete, România va încasa din nou o "bilă neagră" pentru că voința unor specialiști medicali europeni de a ajuta la îmbunătățirea sistemului de asistență psihiatrică românească, s-a blocat de lipsa bazei materiale elementare în astfel de situații. Despre starea fizică a bolnavilor angrenați în acest sistem împotriva voinței lor, nu pot decât sa spun că sunt victimele unui sistem bolnav la rândul lui, și că până când sistemul nu se va însănătoșii starea lor nu se va schimba în bine.

    Bogdan Liviu Ciucă - comentarii privind Raportul Comisiei Europene;

Domnul Bogdan Liviu Ciucă:

"Comentarii privind raportul Comisiei Europene".

Pe data de 16 mai 2006, la Bruxelles, Comisia Europeană a prezentat raportul de monitorizare a României, prin care s-au adus în discuție progresele înregistrate de la ultimul raport, dar și ceea ce mai avem de făcut pentru intrarea în marea familie europeana, la 1 ianuarie 2007.

De la raportul din octombrie 2005 au fost înregistrate progrese în diverse domenii. Astfel, progrese semnificative au fost făcute în reforma justiției, fiind adoptate măsuri de implementare în ceea ce privește secțiile și completele specializate din instanțe, procesul de alocare aleatorie a cazurilor către judecători, aceasta contribuind la întărirea imparțialității sistemului juridic, resursele sistemului de justiție au fost sporite, inclusiv cele ale C.S.M, iar condițiile de lucru în instanțe s-au îmbunătățit.

România a făcut progrese în cadrul luptei anticorupție, prin instituirea unor structuri sănătoase și prin lansarea de investigații în cazuri de mare corupție.

În ceea ce privește reforma administrației publice, statutul funcționarilor publici a fost revizuit și a fost adoptată legislația privind descentralizarea.

Anumite progrese s-au făcut în lupta împotriva traficului de persoane, precum și în reforma sistemului de îngrijire a persoanelor cu handicap și a persoanelor cu dizabilități mintale.

România a făcut progrese semnificative în domeniul protecției copilului, unde situația generala s-a îmbunătățit.

Totuși, anumite probleme mai sunt de rezolvat. În ceea ce privește sistemul judiciar, trebuie sa continuăm armonizarea legislației cu legislația comunitară, iar CSM ar trebui să-și mărească și intensifice activitățile sale de promovare a interpretării uniforme ale legii. Instanțele și parchetele trebuie să-și folosească mai eficient și mai mult resursele existente. În lupta contra corupției la nivel înalt, țara noastră trebuia să continue eforturile, iar reformele conduse de Ministerul Justiției și de către D.N.A trebuie urmate de eforturi substanțiale ale tuturor instituțiilor statului, astfel încât progresele făcute să devină ireversibile.

În domeniul administrației publice, Guvernul trebuie să facă apel la ordonanțe de urgență și să traseze atribuții bine definite structurilor din subordinea sa. Revizuirea schemei de salarizare din sectorul public rămâne ca una din activitățile de mare importanță pentru etica profesională din serviciul public.

Și agricultura este pentru experții europeni «calcâiul lui Ahile», în acest domeniu ni s-a recomandat continuarea reformelor în special în ceea ce privește funcționarea operațională a agențiilor de plăți și sistemul integrat de administrare și control, din același domeniu. Colectarea taxelor și construirea de facilități care să respecte legislația comunitară în domeniul veterinar rămân «zone gri» ale aderării.

Dacă aceste recomandări nu se aplică și nu se înregistrează progrese mulțumitoare până în octombrie, Comisia va apela, fără îndoiala, la clauza de salvgardare prevăzută în Tratatul de Aderare, dar cu siguranță mesajul a fost înțeles, iar cei care se ocupă de sectoarele cu probleme vor depune toate diligențele pentru ca la 1 ianuarie să putem inspira aerul european al aderării.

    Claudius Mihail Zaharia - despre mentalitate și gestionarea crizei gripei aviare;

Domnul Claudius Mihail Zaharia:

Domnule președinte, stimați colegi,

Zilele acestea au făcut să iasă la iveală din nou o mare problemă cu care țara noastră se confruntă în perioada premergătoare integrării în Uniunea Europeană: mentalitatea românească, iar cel mai edificator studiu de caz nu este altul decât starea actuală de punere sub acuzare continuă a ministrului Gheorghe Flutur în gestionarea măsurilor de combatere a gripei aviare.

Cu toate că ministrul Gheorghe Flutur și-a făcut datoria, fapt apreciat de specialiști din Uniunea Europeană, care s-au declarat mulțumiți de modul în care a fost gestionată epidemia de gripă aviară, toată lumea pare a fi preocupată de a căuta nod în papură fiecărei etape a procesului de combatere a gripei aviare în plin proces de luptă împotriva acestui virus și bineînțeles la etape abia încheiate, în care nu se mai poate interveni.

Am putut vedea zilele acestea în mass-media oameni care se întrebau de ce se dezinfectează doar roțile și nu întreg autovehiculul sau de ce sunt sacrificate toate păsările din localitățile aflate în carantină, de parcă noi, românii, am fi reinventat roata în combaterea virusului H5N1, iar prin intermediul autorităților publice locale și ministeriale încercăm tehnici și metode noi, revoluționare, în lupta cu acesta.

Mai mult, în timp ce aceste persoane, mai sus menționate, sunt preocupate cu a comenta metodele folosite de autorități, gripa aviară a devenit pentru Mircea Geoană și PSD un pretext perfect să își aducă aminte de români. Încercând să apară cu orice preț în mass-media, PSD repetă obsesiv aceleași acuzații nefondate la adresa ministrului agriculturii, transformând această epidemie în singurul lucru în care știu să transpună orice problemă majoră cu care se confruntă țara noastră, și anume: un subiect electoral.

Dacă ar fi fost cu adevărat interesați de soarta cetățenilor, PSD și toți cei care își umplu timpul cu analize și critici, și-ar fi mobilizat oamenii și ar fi contribuit, în cazul PSD prin intermediul reprezentanților săi din administrația locală, la rezolvarea crizei declanșate de gripa aviară, iar ulterior, când toți cetățenii României ar fi fost în siguranță ar fi putut începe în mod corect criticile la greșelile comise de cei responsabili în gestionarea acestei crize.

"Marii specialiști în agricultură" se fac că uită că datorită ministrului Gheorghe Flutur, țara noastră a fost lăudată de oficialii europeni pentru modul cum a gestionat până în prezent această problemă, problemă cu care țara noastră nu s-a mai confruntat de la Revoluție - ca moment al schimbării sistemului administrativ din România. În acest context, raportul dintre persoanele care se implică în rezolvarea acestei probleme și cele care doar comentează și arată cu degetul este de departe în favoarea celei de-a doua categorii.

În municipiul București, unde mediatizarea acestui fenomen a fost direct proporțională cu importanța unei capitale, spectacolul a atins cote maxime, transformându-se într-o confruntare directă între autorități. Astfel, din dorința de a câștiga cât mai mult capital electoral, angajații primăriilor par mult mai interesați să-și impună autoritatea în fața angajaților ministerului agriculturii decât să coopereze, iar oamenii din zonele de carantină rămân spectatori neinformați ai acestui spectacol macabru.

Cumularea tuturor acestor factori într-un timp atât de scurt asupra unei probleme atât de importante, mă determină să solicit tuturor actorilor implicați în gestionarea acestei crize să renunțe, măcar până la înlăturarea acestei primejdii, la mentalitatea românească pentru ca efectele acesteia să fie diminuate pe cât mai mult posibil.

Vă mulțumesc,

    Constantin Amarie - declarație politică pe tema Guvernul nu are o strategie pentru valorificarea rezultatelor muncii românilor angajați în străinătate;

Domnul Constantin Amarie:

"Guvernul nu are o strategie pentru valorificarea rezultatelor muncii românilor angajați în străinătate"

Orice absolvent al cursului inferior de liceu știe că trei factori, triadă sfântă, dau măsura potențialului unei națiuni: munca, pământul și capitalul.

Dacă ultimul vine în ecuație mai târziu, primele două elemente există dintotdeauna. Asemenea Sf. Apostol Pavel, dacă ne-am întreba, dintre acestea trei, care este mai importantă, aș opta pentru muncă. Fără ea, pământul rămâne în starea sa naturală iar capitalul nici n-ar avea cum să se nască.

Înțelepciunea populară a creat o întreagă filosofie și literatură cu privire la muncă și rostul ei.

Și Cartea sfântă dă poruncă să nu mănânce cel ce nu muncește. Chiar dacă s-au exprimat deseori opinii cu privire la atitudinea românilor față de muncă, istoria noastră o dovedește că acest popor a fost întotdeauna unul care a trudit din greu și mai ales la munca pământului din care a făcut un titlu de noblețe, chiar dacă nu întotdeauna a fost răsplătit corespunzător.

Dar, cum nimeni nu învață nimic din istorie și astăzi, noi, românii, suntem foarte neglijenți cu una din cele mai bogate resurse ale noastre; capacitatea și forța de muncă a națiunii.

Nu există în prezent o strategie de exploatare a uriașei resurse pe care o reprezintă exodul cetățenilor români aflați la muncă în străinătate.

Aparatul politico-administrativ nu are idee decât de faptul că în țară intră anual miliarde de euro de pe urma muncii, cel mai adesea chinuite și neprețuite a conaționalilor noștri.

Acești bani stimulează economia românească, dar efectele de durată ale acestui fenomen nu sunt cunoscute în contextul complex al economiei globale.

Factorii politico-administrativi care gestionează puterea temporară ar trebui să tragă învățăminte din experiența altor țări și să vadă că dacă nu există o gestiune corectă a uriașelor sume, redresarea atât de așteptată a economiei românești nu se va produce.

Un exemplu istoric: de pe urma fabuloaselor bogății intrate în Spania după marea Conquista n-a profitat economia acestei țări, ci orașele de la Marea Nordului, din Țările de Jos și Hansa Germană. Spania a rămas închistată într-o ideologie catolică fundamentalistă și o economie medievală dominată de monarhia absolută.

Banii care vin azi din afară în România se traduc în vile, mașini, bunuri de consum, precum și în aglomerarea hipermarket-urilor care înfloresc peste noapte.

Deși se vorbește de 16 ani de formarea clasei de mijloc, ea nu există și deci nici beneficiile de pe urma activității sale; guvernul nu investește decât sume la limită în învățământ, sănătate, cultură.

Împreună cu forța de muncă necalificată, exodul creierelor este și mai îngrijorător: deja spitalele duc lipsă de medici, în învățământ de la an la an sunt tot mai mulți necalificați, școala rurală nu s-a reabilitat, familiile se destramă, copiii sunt crescuți în cel mai bun caz de bunici, dacă nu sunt lăsați aiurea, violența juvenilă, consumul de droguri cunoaște creșteri alarmante și întreaga fibră a națiunii este în pericol.

Din nefericire nu putem decela la actualul guvern nici o strategie economică, nici o viziune de rezolvare a problemei migrației forței de muncă, manifestându-se mulțumirea pentru scăderea presiunii sociale, fără a se estima consecințele în timp.

În definitiv, pleacă segmentul cel mai productiv al forței de muncă ce acceptă toate umilințele din afară, decât actuala lipsă de perspectivă și oportunitate din țară.

Guvernul a stabilit un orizont de așteptare pentru 1 ianuarie 2007 ca și cum începând de atunci toate cerințele societății noastre își vor găsi o rezolvare automată.

Deja, însă, au intrat suficienți bani în țară de la UE pe care nu i-am putut cheltui. Cum îi vom cheltui pe cei care vor veni?

Pentru că, la nivelul larg al populației există o anume mentalitate, aceea că societatea de consum înseamnă consumism, fără să ne mai uităm în urmă dacă această atitudine e susținută și de efortul de a produce.

Ca să nu ne transformăm într-o națiune care suportă istoria și o acceptă ca pe o fatalitate, trebuie să adoptăm o strategie de viitor începând cu valorizarea cultului pentru muncă și creație proprie prin protejarea în țară a forței de muncă recompensată corespunzător.

Nici un program politic nu mai are credibilitate în viitor dacă nu prevede salarii corespunzătoare, la nivelul țărilor Uniunii Europene.

    Constantin Traian Igaș - declarație politică cu titlul Cui datorăm stegulețul roșu de la agricultură?;

Domnul Constantin Traian Igaș:

"Cui datorăm stegulețul roșu de la agricultură ?"

Doamnelor și domnilor deputați,

Uniunea Europeană s-a bazat de la început pe principiul conform căruia fiecare țară europeană poate fi o posibilă candidată la integrarea în marea familie europeană. Începând cu anul 1990, relația dintre România și Uniunea Europeană a început să evolueze într-un ritm mai rapid, mai ales după momentul 1995, când România și-a exprimat dorința de a adera la Uniunea Europeană.

S-a dovedit însă, zilele trecute, la prezentarea ultimului raport pe țară al comisarilor europeni, că unul dintre domeniile în care mai sunt încă multe probleme de rezolvat este cel al agriculturii. În ceea ce privește Capitolul 7 al negocierii cu U.E., "Agricultura", acesta este structurat pe șase mari subcapitole: Prevederi generale - măsuri orizontale, Organizarea comună de piață, Dezvoltarea rurală și silvicultură, Sectorul sanitar - veterinar, Sectorul fitosanitar, Acorduri internaționale bilaterale în domeniul veterinar și fitosanitar. Dacă în perioada interbelică, România era cunoscută drept "Grânarul Europei", iată-ne ajunși după câteva decenii în situația de a fi penalizați tocmai acolo unde nu trebuia să ajungem. Fiecare român își pune însă o întrebare: Cui datorăm această situație? Cine se face vinovat de situația gravă din agricultură?

N-aș vrea să se creadă că "arunc mâța moartă în grădina vecinului", dar nici nu pot să trec peste faptul că politica aplicată de PSD în anii de guvernare pe care i-a avut la dispoziție, n-a fost una în interesul cetățeanului, al țăranului, ci mai degrabă una a clientelismului politic.

Putem astăzi, în primul rând, să le "mulțumim" colegilor pesediști pentru stegulețul roșu primit pentru situația din agricultură. De altfel, o culoare care dânșilor le place mult și pe care o slujesc cu credință.

Politica agrară cuprinsă în Programul de guvernare PSD a fost una de ignorare a intereselor gospodăriei agricole familiale și sprijinirea exclusivă a marilor latifundiari în calitatea lor de clientelă politică a PSD. Decalajul dintre evoluția prețurilor industriale și cea a prețurilor agricole, efect al subdezvoltării în agricultură, a continuat să se adâncească, în contextul în care ajutoarele financiare primite pentru dezvoltare de către agricultori, de la bugetul statului, s-au dovedit insuficiente, descurajând modernizarea și mecanizarea agriculturii. Eliminarea creditelor cu dobândă subvenționată, care a trimis agricultura în circuitul bancar, a limitat aproape către zero accesul producătorilor agricoli la credite.

Cu toate că guvernarea PSD s-a lăudat permanent cu volumul ridicat al subvențiilor agricole, acestea au fost acordate în mod haotic, în funcție de interesele electorale ale PSD. Astfel, până în 2003, subvențiile au fost îndreptate în cea mai mare parte către exploatațiile agricole de peste 10 ha, aflate în proprietatea clienților partidului de guvernământ. O dată cu apropierea anului electoral, guvernanții PSD au reorientat politica de subvenționare către micii proprietari, deținători ai unor suprafețe de până la 5 hectare. Din păcate, politica agrară este o componentă care a lipsit cu desăvârșire guvernării PSD. Retrocedarea în "rate electorale" a proprietății funciare a creat o tranziție nepermis de lungă. Instabilitatea și lacunele legislative au creat confuzii care au dus la numeroase litigii.

Guvernul PSD se lăuda că a emis titluri de proprietate pentru 92,6 % din numărul cererilor de retrocedare a terenurilor agricole și silvice. Dincolo de situația statistică cu care se laudă, s-a omis însă fondul problemei: sporirea numărului de procese funciare aflate pe rolul instanțelor de judecată. Spre exemplu, cel mai adesea, celor care au solicitat 10 ha li s-au acordat de către o comisie de validare doar 6 ha și din acestea au primit în final 4 ha. Sunt sute de astfel de procese în România. Terenurile foștilor sau actualilor proprietari s-au teleportat. Aplicarea coeficienților a făcut ca cei care au terenuri în Bărăgan să le primească pe litoral sau cei care aveau în Moldova să le primească la Snagov. Printre cele mai grave consecințe ale acestei stări de fapt se numără neintroducerea terenurilor în circuitul civil, imposibilitatea de a stabili masa succesorală către moștenitor, imposibilitatea de a obține credite bancare prin ipotecarea terenurilor precum și imposibilitatea organizării unor exploatații agricole performante.

Din punctul de vedere al mecanizării, agricultura românească a rămas una arhaică. În România, 18 tractoare lucrează pe o suprafață medie de 1000 ha, în timp ce în UE pe aceeași suprafață lucrează 42 de tractoare. La începutul 2004, România dispunea de un parc de circa 169 000 de tractoare, din care peste 70% au depășit perioada de utilizare. Astfel, tehnic vorbind, este imposibil ca în perioada optimă să fie însămânțate în această primăvară peste 6 300 mii ha, mai ales că aproape 2 000 mii de ha nu au avut efectuată arătură de toamnă.

Majoritatea actelor normative prin care s-au reglementat diferite aspecte în domeniul cerealier au favorizat economia subterană. Din păcate, după anii de guvernare PSD, țăranul a rămas în continuare, victima tranziției românești, pe care zbârnâie foarfecele prețurilor, căruia îi șuieră la urechi demagogia și căruia îi ademenesc nările parfumul mititeilor aburinzi din campaniile electorale.

Acordarea de stegulețe agriculturii se datorează și acestor cauze și este considerată drept o atenționare că monitorizarea României de la Bruxelles continuă. Cum nimic nu merge perfect de la început, am însă speranța că începuturile pe care noi le-am făcut vor fi continuate și vor duce către o altă finalizare în octombrie 2006.

Vă mulțumesc.

    Cornelia Ardelean - referire la conflictul de muncă declanșat de comisarii Gărzii Financiare;

Doamna Cornelia Ardelean:

Stimați colegi,

Sunteți cu toții la curent, desigur, cu conflictul de muncă declanșat de comisarii Gărzii Financiare. Este o grevă specială, care se anunță cu urmări nefaste. Aflat într-o vizită la Arad, președintele ANAF, domnul Sebastian Bodu, a estimat că această grevă aduce prejudicii zilnice de 350 000 de euro numai din media cuantumului amenzilor aplicate. De asemenea, tot o estimare medie arată că zilnic erau semnalate evaziuni fiscale de aproximativ 650 000 de euro. Dacă adăugăm la asta și haosul creat prin faptul că cei care doresc să încalce legea știu că nu vor avea controale, avem o imagine foarte îngrijorătoare legată de efectele acestui conflict de muncă.

Știu că opinia publică nu privește favorabil protestul comisarilor Gărzii Financiare, prin care solicită condiții mai bune de muncă, pe considerentul încetățenit de ani buni că aceștia știu "să își facă parte" prin valorificarea poziției pe care o au. Este însă o optică greșită, care trebuie corectată. Este important să separăm două aspecte diferite: condițiile de muncă și protecția de care trebuie să beneficieze organele de control ale statului și posibilele acte de corupție în rândul acestor funcționari.

Este cu siguranță nevoie de un statut special pentru comisarii Gărzii Financiare, care să le asigure acestora condiții bune de muncă, o salarizare corespunzătoare responsabilității pe care o au, protecție în situații deosebite. În același timp, este nevoie de un statut care să stabilească un cadru care să permită combaterea corupției în rândul comisarilor Gărzii Financiare, atunci când este cazul. Inclusiv prin stabilirea unor incompatibilități pentru comisari și pentru membrii familiilor acestora, care să prevadă conflictul de interese. Sunt convinsă că cele două aspecte nu se exclud unul pe celălalt, ci se completează. În domeniul controlului fiscal mai sunt multe lucruri de făcut și în ceea ce privește crearea unei structuri mai performante și mai eficiente, și în ceea ce privește creșterea gradului de corectitudine.

Consider că ministrul de finanțe, domnul Sebastian Vlădescu, trebuie să facă mai multe eforturi pentru a soluționa acest conflict de muncă. Nu înțeleg de ce domnia sa refuză să se întâlnească, pentru o discuție, cu comisarii Gărzii Financiare aflați în grevă. Astfel de discuții și consultări dau rezultate extrem de pozitive și nu fac altceva decât să ducă la cele mai bune decizii.

    Costică Macaleți - declarație politică: De la ministrul Hărdău citire: Învățământul românesc nu are profesori de calitate!;

Domnul Costică Macaleți:

Declarație politică: «De la ministrul Hârdău citire: "Învățământul românesc nu are profesori de calitate!" »

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Despre declarațiile deocheate ale membrilor Guvernului Alianței D.A. a curs multă cerneală în presa românească. Ultima "perlă" a unui ministru membru al Cabinetului Tăriceanu - primul-ministru care ne zâmbește larg din poza de pe fluturașii în care se proclamă succesul aderării României la Uniunea Europeană - este cea rostită la Craiova de către nimeni altul decât ministrul educației și cercetării, Mihai Hârdău, care într-o conferință de presă i-a criticat pe dascăli declarând, printre alte asemenea aberații, că învățământul românesc nu are profesori de calitate.

Aceste declarații vin pe fondul a două alte evenimente, aparent fără legătură unul cu celălalt.

Pe de o parte, mii de studenți din întreaga țară derulează o campanie de strângere de semnături pentru aducerea la minister a unei persoane capabile, care să-l înlocuiască pe Hârdău, făcut responsabil pentru că nu și-a respectat promisiunile făcute studenților în toamna trecută -printre altele subvenția pentru căminiști reducându-se de la 96 RON la numai 22 RON- demonstrându-le încă o dată acestora că nu-i pasă de problemele tinerilor.

Pe de altă parte, revenind la subiectul fluturașilor buclucași, Emil Boc, președintele PD, s-a declarat nemulțumit că numai poza drăgălașă a premierului a apărut imprimată pe aceștia și nu și pozele miniștrilor democrați din guvern.

Ei bine, ce am putea să mai spunem în aceste condiții? Cine își permite să-i acuze pe profesorii români de incompetență? Tocmai ministrul Hârdău, cel atât de contestat de o categorie socială de elită, studenții? Cum se interpretează așa ceva? Vine un ministru și spune că cei care ies de pe băncile facultăților sunt incompetenți și nu pot preda elevilor în condiții optime. Aceeași persoană care se dovedește insensibilă la problemele tinerilor intelectuali români este și cea care îi critică și-i acuză de incompetență? Este mai mult decât ridicol, este de-a dreptul strigător la cer!!

Cerem prin prezenta primului-ministru Călin Popescu-Tăriceanu să coboare de pe fluturașii cu iz electoral și să-l ia puțin la întrebări pe ministrul său. Sau, în caz că nu poate, să dispună așa cum i-a cerut colegul său de Alianță, Emil Boc, ca și poza ministrului Hârdău să fie imprimată pe fluturași iar aceste imprimate să fie împărțite studenților care să le folosească pe post de bonuri valorice pentru plata regiei de cămin. Sau pentru ce vor considera ei că sunt bune!

    Cristian Adomniței - declarație politică cu titlul Adevărul despre agricultura românească;

Domnul Cristian Adomniței:

"Adevărul despre agricultura românească"

Se vorbește zilele acestea despre o eventuală moțiune pe care PSD intenționează să o depună și care să vizeze în principal Ministerul Agriculturii. Vă întreb, stimați domni: este un exercițiu democratic sau o autocritică tardivă?

Ați realizat ce ați distrus în ani lungi de guvernare, când ați transformat conceptul de agricultură în concept de subzistență? Ați realizat că ceea ce atârnă greu în Raportul de țară sunt noțiuni complet noi pentru dumneavoastră, datorită implicării zero pe care ați avut-o în reglementarea agriculturii în România?

60% din legislația europeană este pe domeniile gestionate de Ministerul Agriculturii și 40% din bugetul UE este destinat agriculturii, ceea ce impune un control extrem de riguros în acest domeniu. Toate țările care au aderat la UE au fost nevoite să facă eforturi uriașe pentru a reglementa domeniul agriculturii, dar nici o altă țară în afară de România nu a trebuit să le facă într-un an și jumătate.

Un an și jumătate în care Ministerul Agriculturii a elaborat cel mai amplu pachet legislativ cu privire la proprietate, a introdus sistemul de rentă viageră în agricultură, a reformat instituții și a înființat altele noi, absolut necesare, a reformat sistemul de subvenții, a lansat Programul Fermierul și are cel mai mare volum de fonduri europene absorbite vreodată în România, are ca obiectiv primordial informarea celor din mediul rural, în sensul acesta existând cea mai amplă și mai susținută campanie de informare, a reglementat strict o serie de capitole agricole și a gestionat situații de criză fără precedent, inundații, gripa aviară etc. Toți oficialii europeni, inclusiv comisarul UE pentru agricultură, Mariann Fischer Boel, au apreciat evoluțiile extrem de bune pe care România le are în domeniul agriculturii, elementul principal de comparație fiind raportul de țară din octombrie 2005.

Deci, stimați domni și doamne din PSD, dumneavoastră despre ce credeți că veți putea vorbi în cadrul unei moțiuni de cenzură pe probleme de agricultură? Singurul răspuns plauzibil este că doriți să vă faceți autocritica, dar așteptăm să nu o faceți numai la nivel declarativ, ci să vă asumați responsabilitatea. Este de blamat faptul că deja ați început campania electorală profitând de necazurile cu care se confruntă țara.

    Cristian Stănescu - declarație politică cu titlul Demisia, domnule Flutur!;

Domnul Cristian Stănescu:

"Demisia, domnule Flutur!"

În urma cu vreo două săptămâni anunțați cu emfază faptul că ultimul focar de infecție cu gripa aviară a fost stins. Ne-ați indus în eroare! La câteva ore de la declarația dvs., din care trebuia probabil să trageți foloase mediatice în stilul consacrat de președintele Traian Băsescu, s-a anunțat descoperirea a noi focare, din păcate, localizate în zonele urbane, aglomerate din județul Brașov și care s-au extins cu repeziciune în alte județe ale țări.

Sigur că măsurile luate față de descoperirea virusului H5 la păsările din județul Brașov au rolul de a feri oamenii de la dezastrul provocat de răspândirea acestuia la om. Ce ne facem însă cu modul dezastruos în care s-a făcut informarea cetățenilor și mai ales cu condițiile de carantină impuse în totală necunoștință de cauză?

Locuitorii unui cartier din Codomnulea, aflați în carantina impusă de autoritatea statului, au fost la un pas de revoltă, datorită situației neașteptate în care au fost puși, fiind tratați ca niște ciumați și lăsați fără medicamente, alimente, apă etc.

Cine suportă discriminările îndurate de cetățenii localităților calamitate cu virusul H5, în condițiile în care ați decretat că acestea nu mai există?

Cu respect vă informez de faptul că, deși ați ales să înfulecați produse din carne de pasăre pe la toate emisiunile de știri ale posturilor de televiziune, informațiile cu privire la prevenirea apariției bolii la om sunt contradictorii, se bat cap în cap, nu au logică și nu fac decât sa adâncească neîncrederea oamenilor în măsurile impuse de către stat.

De altfel, sunt convins că atât gripa aviară, cât și alte boli de acest gen, cum ar fi sindromul vacii nebune sau o epidemie de pestă la porci, care ar putea să urmeze, sunt premeditate ca să distrugă crescătorii de păsări autohtoni și să consumăm, cu încredere, carnea de pui, porc sau vită din import. Să vedem ce ni se pregătește cu peștele. Dacă și acesta va fi vreun purtător de virus, vom deveni o națiune de vegetarieni sau vom servi fluturi comestibili! Nu avem de ales!

Tot acest spectacol sinistru la care este supus județul Brașov și celelalte județe ale țării, vi se datorează, domnule ministru. Sunteți direct responsabil de proasta gestionare a acestei crize, de la începutul ei și până în prezent și, de aceea, cel mai onorabil gest din partea dumneavoastră este demisia din funcția de ministru.

Oricum, cetățenii județului Brașov o așteaptă cu mare drag!

În altă ordine de idei, ca reprezentant al județului Brașov în Camera Deputaților, țin să laud și să felicit echipa feminină de handbal, "Rulmentul" Brașov pentru extraordinara performanță sportivă din acest an, câștigând totodată campionatul și cupa României, dar și Cupa "Challenge" a Europei.

Aceste sportive merită din plin respectul nostru și sunt fericit să le rostesc performanța în plenul Parlamentului României.

    Dan Dumitru Zamfirescu - declarație politică: Interese personale sub umbrelă politică mai presus decât interesele economico-sociale ale locuitorilor județului Călărași;

Domnul Dan Dumitru Zamfirescu:

Declarație politică: "Interese personale sub umbrelă politică mai presus decât interesele economico-sociale ale locuitorilor județului Călărași"

Doamnelor și domnilor deputați, doresc să pun în discuție o situație gravă ce afectează stabilitatea economică și socială atât a orașului Călărași, cât și a localităților din jurul acestuia. Este cunoscut deja faptul că interese străine au condus la falimentarea SC SIDERCA SA Călărași, ceea ce a generat aducerea în șomaj a peste 8.000 de salariați. Nici un guvern, de 16 ani încoace, nu a încercat să rezolve situația acestui obiectiv economic, foarte important, de altfel, și pentru economia națională, dar care a intrat sub incidența jocurilor de interese personale ale unora sau altora dintre guvernanți, aceștia încălcând grav legislația românească prin aruncarea fluxului viabil al societății în brațele unor firme străine dezinteresate de punerea acestuia în valoare, dar foarte interesate în distrugerea a ceea ce mai rămăsese bun din combinat și în comercializarea ca fier vechi.

Cu toate acestea, o firmă românească, SC LEMTRANS INTERNATIONAL PROD COM SA, condusă de un om cu suflet românesc, a preluat o parte din activele fostului combinat și, în pofida greutăților pe care le-a întâmpinat, a reușit să le repare și să le completeze tehnologic, acestea fiind în prezent în situația de a fi repornite. A reușit, totodată, să creeze și 500 de locuri de muncă, dând astfel o bucată de pâine la cel puțin tot atâtea familii. Din păcate, acțiunile întreprinse de guvernanții români împotriva acestui întreprinzător se manifestă din ce în ce mai puternic și nu fac altceva decât să favorizeze așa-zisul investitor strategic care a preluat SC DONASID SA, respectiv SC TENARIS SILCOTUB SA. Cu toate că încă din anul 2004 SC LEMTRANS INTERNATIONAL PROD COM SA a încheiat contractul de furnizare energie electrică nr.1/20.10.2004 cu SC SIDERCA SA, după preluarea fluxului viabil al acesteia și, implicit, a stației electrice de redistribuire a energiei electrice, noul proprietar - SC TENARIS SILCOTUB SA. - a refuzat vehement să mai furnizeze energie electrică societății românești amintite. Pusă în fața faptului împlinit, SC LEMTRANS INTERNATIONAL PROD COM SA, cunoscând prevederile Legii 318/08.07.2003, s-a adresat la data de 17.11.2005 Autorității Naționale de Reglementare în Energetică (ANRE), care, în conformitate cu prevederile art.11 lit. K, avea obligația de a media conflictul apărut și să comunice răspunsul în termen de 30 de zile. Încălcând prevederile din legea menționată, ANRE nu a răspuns nici în ziua de astăzi solicitării firmei românești. Din informațiile obținute, rezultă că un rol important în tergiversarea răspunsului ANRE îl are d-na Carmen Filipescu, vicepreședintele ANRE. Cu atât mai surprinzător este faptul că doamna respectivă nu este altcineva decât soția președintelui Consiliului Județean Călărași, Răducu Filipescu, membru PNL. Oare să nu cunoască oficialul respectiv situația economică a județului și a obiectivului economic în discuție? Este foarte puțin probabil. Mai sigur este faptul că, așa cum se comentează pe plan local, acesta nu face decât să promoveze interesele părții străine în defavoarea capitalului autohton.

    Dan Ștefan Motreanu - declarație politică cu titlul PSD uită că a generat 14 stegulețe roșii;

Domnul Dan Ștefan Motreanu:

"PSD uită că a generat 14 stegulețe roșii"

Joi 17 mai, Jose Manuel Barroso și cu comisarul pentru extindere, Olli Rehn, s-au întâlnit cu liderii partidelor politice parlamentare. Cu această ocazie, liderii PSD le-a spus oficialilor europeni că integrarea nu este doar scopul actualului guvern și că, pentru lucrurile pe care trebuie să fie rezolvate până în octombrie, și PSD va pune umărul în Parlament. "PSD este dispus să intre într-un acord - al ultimului efort pentru integrare - pentru cele 150 de zile care au rămas. Ar trebui ca, până în octombrie, să avem un astfel de pact politic", a declarat Mircea Geoană. Recunosc, sunt declarații foarte frumoase. Numai că aceste declarații sunt făcute, ca și pe vremea în care PSD s-a aflat la guvernare, pentru uz extern. Sau, în cazul de față, pentru urechile și impresionarea domnilor Barroso și Rehn.

Pentru uz intern, PSD și liderii acestui partid se mențin pe linia distructivă și amenință cu o moțiune de cenzură deși chiar mesajul oficialilor europeni de la întâlnirea din 17 mai a fost clar: stabilitate politică. Nimănui din PNL și sunt convins că situația este similară și la celelalte partid din Coaliție nu se teme de o moțiune de cenzură. În schimb, ne temem de altceva, de modul în care va fi receptată această moțiune de cenzură de oficialii Uniunii Europene. Pentru că, totuși, PSD nu este PNG, iar Mircea Geoană nu este Gigi Becali. Este principalul partid de opoziție. Cum vor reacționa oare domnii Barroso și Rehn când vor vedea că respectiva moțiune de cenzură va avea ca obiect, și aici îl citez pe purtătorul de cuvânt al PSD, "situația României pe o serie de criterii și standarde care nu au fost îndeplinite..." ? Spun aceasta pentru că oficialii europeni au reliefat progresele în toate domeniile făcute de România, iar obiectul moțiunii, în mare parte, îi contrazice tocmai pe judecătorii noștri europeni. Și îi contrazice și domnul Diaconescu care afirmă: "Am spus-o de la bun început, din punctul nostru de vedere, situația României este gravă în acest moment în planul integrării europene..."

Să presupunem, prin absurd, că domnul Diaconescu are dreptate și că în acest moment situația este gravă. Îmi pun și îi pun și domniei sale o întrebare simplă: această situație a apărut din neant? Sau, mai concret, actualul cabinet a generat-o? Din câte știu, în 2005, deci imediat după preluarea guvernării, existau 14 stegulețe roșii. Acum au rămas doar 4. Deci cu 10 mai puțin. Tot sub guvernarea Tăriceanu, nu se mai pune, pentru patru capitole de negociere, introducerea clauzei de salvgardare. Dacă aceste elemente generează o situație gravă, logic, oricine poate afirma, fără să greșească, că la preluarea guvernării, situația era catastrofală. Un adevărat dezastru. Și atunci, responsabilii trebuie căutați la fosta guvernare, cea din care și domnul Cristian Diaconescu a făcut parte. Practic, dacă prin absurd, cele afirmate de domnul Diaconescu ar fi adevărate, înseamnă că domnia sa aduce acuzații grave propriului partid și fostului cabinet Năstase.

Dacă domnul Diaconescu și șeful său de partid, Mircea Geoană, nu vor să vadă progresele realizate și nu vor să recunoască un adevăr elementar, că actualul guvern a rezolvat multe aspecte pe care cel precedent nu a reușit să le rezolve, îi reamintesc o afirmație din interviul de săptămâna trecută a fostului ambasador al Marii Britanii, care spunea că există " oameni care ar prefera ca România să rămână în afara Uniunii Europene și o țară coruptă, mai degrabă decât un stat modern, membru UE. Și, în mod regretabil, există destui astfel de oameni care au avut poziții importante în administrație sau în politică". Cred că nu mai este nevoie de nici un comentariu.

PS O dovadă a duplicității de care dă dovadă PSD este demonstrată și de modul în care liderii acestui partid prezintă cetățenilor unele aspecte din parlament. Astfel, în mai multe piețe agroalimentare, pensionarilor și precupeților le-au fost arătate fluturașe în care apărea colegul nostru din PD, Daniel Buda, vorbind la telefon în plen. "Trezește-i și nu-i lăsa să doarmă", îndemna fluturașul respective. Din păcate, fluturașul nu făcea absolut nici o referire la o altă imagine care a făcut carieră, și anume la somnul din plen al senatorului PSD Adrian Păunescu. Îl întreb pe Mircea Geoană: ce este mai grav, să vorbești la telefon, sau să dormi în plen?

    Dorinel Ursărescu - declarație politică cu subiectul 16 mai 2006 - o zi extrem de importantă pentru viitorul european al României;

Domnul Dorinel Ursărescu:

"16 mai 2006 - o zi extrem de importanta" pentru viitorul european al României".

După ce în decembrie 2004, România a încheiat negocierile privind aderarea la Uniunea Europeana, iar în aprilie 2005 a fost semnat Tratatul de Aderare, săptămâna trecută am asistat la recunoașterea de către Comisia Europeana a progreselor făcute de țara noastră în vederea aderării.

Raportul de Monitorizare al Comisiei Europene vine să confirme faptul că România se află pe drumul cel bun către integrarea la 1 ianuarie 2006, să ne reconfirme credibilitatea în fața partenerilor europeni. Lupta împotriva corupției, afirmată drept prioritate a politicii guvernamentale, măsurile adoptate în ceea ce privește elaborarea politicilor în domeniul administrației publice, adoptarea legislației comunitare privind descentralizarea, punerea în aplicare a pachetului legislativ privind protecția copilului sunt numai câteva dintre progresele evidente făcute de țara noastră.

De la precedentul raport de monitorizare din 2005, și pana în prezent, Guvernul a reușit să elibereze umerii țării de povara ultimelor doua clauze de salvgardare, moștenire pesedistă.

Dezvoltarea unui sistem juridic imparțial și independent reprezenta o utopie în perioada guvernării 2000 - 2004. Astăzi, acesta este un fapt concret, rezultatul reformelor și masurilor asumate prin programul de guvernare, modului de lucru profesionist, obiectiv și exigent al Coaliției de guvernământ.

În ciuda declarațiilor liderilor marcanți ai opoziției de sprijinire a demersurilor îndreptate către îndeplinirea condițiilor din raport, prin care se propune chiar un pact pro-Europa, atitudinile meschine și lipsite de coerență le marchează încă activitatea politică. Președintele PSD, Mircea Geoană, a anunțat că moțiunea de cenzură pregătită de partidul sau va fi depusa în Parlament imediat după reuniunea Consiliului European din luna iunie.

Să fie oare un demers al opoziției în vederea consolidării climatului de stabilitate politica interna, ca îndeplinire a cerințelor Uniunii Europene, sau doar transpunerea în practica a frustrărilor opoziției?

    Dumitru Avram - declarație politică cu titlul A doua bătălie dintre PCR și Securitate;

Domnul Dumitru Avram:

"A doua bătălie dintre PCR și Securitate"

În plină criză politică și în plin dezastru economic a fost scos de la naftalină, ca o nălucă, aberantul proiect de lege al așa-zisei lustrații. Neaplicabilă și neaplicată nicăieri în lume, această încercare de apartheid politic este rodul unor interese tulburi, agresive, ce urmăresc eliminarea din competiție a unor adversari redutabili, buni profesioniști, care au reușit să realizeze lucruri notabile pentru România într-o societate încorsetată, dar cu vocație constructivă certă.

Ca o ironie a sorții, cel puțin unii dintre inițiatorii și susținători rușinoasei legi vor avea de răspuns la o serie de întrebări nu tocmai comode legate, de exemplu, de asaltul gripei aviare până în inima Capitalei, sau de incapacitatea de a gestiona treburile curente ale țării. Există o generație ce vrea să ardă etapele, să ajungă cât mai repede și cât mai comod în jilțul puterii, după cum există politicienii refuzați de urne, care cred că prin crearea unui asemenea vid discriminatoriu și-ar putea forța destinul. Și unii, și alții, recurgând la asemenea instrumente neconstituționale și nedemocratice, nu fac decât să-și dovedească lipsa de adaptare la vremurile pe care le trăim. Este pentru prima dată când se încearcă nu numai înlăturarea unor oameni pentru vinovățiile lor inventate, ci și a unor categorii întregi încadrate în imensul izolator al foștilor lucrători cu munca politică.

Au apărut, de altfel, o serie de impostori - probabil, informatorii de astăzi - care pretind că știu ei despre unul sau altul că ar fi fost colaboratori activi ai Securității, numai și numai pentru că ar fi lucrat într-un anumit loc. De unde au aflat ei asemenea lucruri? Pot dovedi acești colportori calomnioși, transformați în negustori de dosare fantomă, că adversarii lor de astăzi au fost cândva delatori de cea mai joasă speță? Ca să nu mai vorbim de faptul că pentru tot ceea ce s-a comis înainte de 1986 funcționează o prescripție clară și că peste numai câțiva ani cercul se va închide. Au ei angajamentele făcute la Securitate de aceia pe care îi învinovățesc cu atâta cruzime și lipsă de responsabilitate? Rămâne s-o dovedească, iar dacă n-o pot face, să plătească pentru nechibzuința lor. Știu ei că în anumite documente ale Securității au figurat numele unor persoane care nu au avut vreo legătură cu aceasta, că, încă de acum aproape 3 decenii și jumătate, ar fi existat o hotărâre semiconfidențială a puterii de atunci prin care membrii de partid puteau fi folosiți ca informatori numai în anumite condiții speciale? Legați, unii dintre adepții lustrației, prin fibre afective puternice de perioada kominternistă, ei continuă să identifice PCR-ul cu Securitatea din vremea lui Nikolschi sau a lui Alexandru Drăghici. Adevărul este că, începând cu anii '70, cele două instituții au funcționat ca niște entități separate, fiecare cu partea ei de contribuție constructivă sau nu întotdeauna în acord cu interesele celor mulți.

Ei bine, despre acea generație este vorba aici, despre oameni care s-au afirmat atunci, încă în putere astăzi și care trebuie eliminați cu orice preț. Pe categorii, pentru că este mai simplu, și nu în funcție de fapte concrete, îndreptate împotriva unor oameni nevinovați, pentru că acestea sunt mai greu de probat. S-a ajuns până acolo încât și cel mai mare poet pe care îl au azi românii trebuie dat la o parte, ca să nu mai vorbim de o serie de gazetari atât de îndrăgiți pentru acuratețea analizelor și sentințelor la adresa unei societăți în continuă degringoladă. Nici măcar membrii fostului Comitet Politic Executiv nu pot fi judecați laolaltă, și atunci cum ne putem lega de miile de "activiști" care nu erau altceva decât simpli slujbași, angajați și plătiți din banul public, așa cum se întâmplă și astăzi cu niște haidamaci care nu fac nimic.

Își poate imagina cineva un lucrător la fostul Comitet Central trăind, împreună cu familia (cu un copil mic), în nici 30 de metri pătrați locuibili și care, și acum, se află tot acolo? Își poate cineva imagina că un asemenea "activist" putea telefona atunci unui procuror sau milițian de rang înalt pentru a le influența deciziile? Cei ce cunosc bine această perioadă știu că așa ceva era de neimaginat. Trimiterile la tot ceea ce se întâmplă astăzi, comparațiile pe această temă, și pe multe altele, sunt de prisos. Nerușinarea merge atât de departe, încât li se refuză acelor oameni de bine orice merit din partea unor indivizi care trebuiau să se afle de mult după gratii pentru tot ceea ce a pătimit și pătimește acest nefericit popor de vreo 16 ani încoace.

Toate guvernările de după '89 și toți cei ce le-au slujit poartă, în egală măsură, vina pentru acest dezastru! Nimeni nu le-a cerut vreodată acestora să plece din viața publică. Li se cere numai să plătească pentru faptele lor. Atât de hulita sistematizare făcută de Ceaușescu, deși brutală, a avut, probabil, și partea ei pozitivă, altfel gripa aviară și pesta porcină ar fi pus stăpânire astăzi pe întreg acel București sufocat, până în centrul său, de mirosuri pestilențiale. Din păcate, amărâții de români și-au mutat cuștile de păsări prin balcoanele blocurilor, iar șobolanii, purtători ai ciumei, circulă în voie printre pietonii orașelor...

Rivalitatea dintre PCR și Securitate a fost dintotdeauna un fapt evident. După 2 ani de la instalarea în funcție, unul dintre șefii fostului serviciu secret socialist - era numai un singur asemenea serviciu, nu 16, câte se pare că există astăzi! - nu știa unde se afla biroul secretarului CC al PCR care-i "îndruma" activitatea. Asta pentru pescuitorii în ape tulburi care încearcă să declanșeze cel de-al doilea război dintre cele două instituții de dinainte de așa-zisa revoluție din decembrie. Ultima lor diversiune se referă la faptul dacă securiștii au fost mai buni (ori mai răi) decât "activiștii", și invers, încercând astfel - firav - să declanșeze cea de-a doua bătălie dintre PCR și serviciul secret al României socialiste. Un lucru e clar: și "activist" și informator, chiar că nu se putea!

Europa ne-a urecheat nu pentru că nu am deslușit dedesubturile acelor vremuri, ci pentru corupție, pentru sărăcie și injustiție, pentru discuțiile sterile și rivalitățile politice nesfârșite care le-au făcut posibile. În Europa civilizată este un fapt normal ca un fost comunist să ajungă președinte al Italiei, iar un conducător al organizației de tineret dintr-o fostă țară socialistă să devină astăzi, pentru a doua oară, prim-ministru. De la drama lui Mihail Kogălniceanu - al cărui loc în Parlament era contestat, pentru apartenența la "vechiul regim" al lui Alexandru Ioan Cuza, de un anume Blaremberg - au trecut exact 140 de ani. Între timp, istoria a consemnat răfuiala lui Carol al II-lea cu legionarii lui Codreanu și a acestora din urmă cu adversarii lor. Generalul Ion Antonescu se va război cu adepții lui Horia Sima, iar după 23 august 1944 comuniștii, țărăniștii, liberalii și social-democrații cereau într-un glas purificarea administrației publice. Ultimele documente care au consacrat o asemenea discriminare halucinantă au fost Decretul - lege nr. 1701 al Guvernului Sănătescu, Legea nr. 217 din 30 martie 1945, cele două legi din ianuarie 1945 și Legea 312 din 24 aprilie 1945. Au trecut, totuși, mai bine de 6 decenii de atunci...

    Dumitru Bentu - declarație politică: Curajul;

Domnul Dumitru Bentu:

"Curajul"

Cunoscutul politolog Roland Cayrel a interpretat fără menajamente clasa politică din hexagon, reproșându-i "pêle-mêle" lipsa curajului, decalajul abisal între ea și societate, absenșa răspunsurilor față de preocupările curente ale cetățenilor.

Parcă ar fi cunoscut șlagărul "Zi-le d'alea d'ale noastre"!

Sunt oameni politici curajoși? Sună direct și fără menajamente întrebarea de tip generic. Și iată câteva răspunsuri primite de la deputați aparținând întregului spectru politic.

"Ceea ce resimt cetățenii nu este faptul că alesul lor este lipsit de curaj, ci politicii îi lipsește voința". "Nu trebuie confundat curajul politic cu prezența în mass-media, nici politica cu marketingul" (deputat Partidul Socialist).

"Cetățenii cer oamenilor politici să aibă curaj, dar reclamă în același timp și consens. Cultura compromisului este compatibilă cu curajul? Înainte de curaj în ierarhia calităților unui politician eu plasez integritatea, inteligența și capacitatea de a asculta. Sunt calitățile unei guvernări moderne" (deputat Uniunea pentru o Mișcare Populară).

"Demagogia și populismul câștigă fără încetare teren. Multor oameni politici le e frică de propria lor umbră. Ceasul lor este fixat după agenda electorală și preferă să se concentreze asupra acelor elemente care le aduc în mod sigur câștiguri electorale". (deputat ecologist).

"Sunt numeroși oameni politici cărora le lipsește curajul. Mulți au ochii ațintiți asupra sondajelor și își concep discursurile în funcție de anchetele de opinie" (deputat Partidul Comunist).

Oamenilor politici le lipsește cunoașterea sensurilor pedagogiei și ale deciziei.

"Mulți preferă confortul celui care ascultă pe toată lumea și le spune tuturor "aveți dreptate". (deputat Uniunea pentru o Mișcare Populară).

"Curajul înseamnă asumarea responsabilității, este capacitatea de a dialoga, de a depăși limitele. Puțin oameni politici au acest curaj" (deputat Uniunea pentru Democrație Franceză).

"Sinonimul curajului în politică este recunoașterea interesului general" (deputat Partidul Socialist).

Ce am putea comenta vizavi de problema aflată în discuție? - în primul rând, seriozitatea temei, tonul aspru necruțător, dar elegant, și în care este chestionată clasa politică; și similitudini axiomatice cu activitatea politică din România.

O astfel de abordare ar fi utilă, relevantă și în spațiul carpato-pontic ale cărui repere au devenit herniara prezidențială și aviara ministerială.

Poate așa vom afla de ce politica dâmbovițeană "se duce", în timp ce politica de pe Sena "te seduce".

    Cornel Popa - declarație politică pe marginea Raportului de țară prezentat de Comisia Europeană;

Domnul Cornel Popa:

În ultimele zile am ascultat, ca și dumneavoastră, nenumărate voci care au vorbit despre Raportul de țară, care l-au dezbătut, uneori chiar înainte ca el să fi fost prezentat, și am ascultat, ca și mulți dintre români, nenumăratele poziții care s-au exprimat. Unii dintre comentatori au afirmat că se face foarte mult zgomot pentru un document care nu are încă valoare de lege și că festivismul față de acest eveniment este unul exagerat. Poate că presa, analiștii și noi toți am exagerat în comentarii și, mai ales, în încercarea de a prezenta și explica Raportul de țară prezentat de Comisia Europeană. Poate că, într-adevăr, ar trebui să ne concentrăm mai mult pe ce mai avem de făcut, că ar trebui să vedem neajunsurile pe care acesta le consemnează.

Cred, cu toată convingerea, că avem motive să punem în paranteze atitudinea critică și nihilistă, și să încercăm să punem în valoare adevărul, care ne este tuturor referință. Acest raport este cel mai bun pe care România l-a avut până în prezent și aceasta nu dintr-un motiv politic, ci dintr-o realitate românească, ce s-a transformat radical în ultima vreme. România a făcut progrese extraordinare și acest lucru a fost subliniat de partenerii noștri europeni. Trebuie să fim cu toții mândri de aceasta și să recunoaștem meritele incontestabile ale tuturor celor care s-au străduit ca România să se afle acum, mai aproape ca niciodată, de aderarea la Uniunea Europeană. Acum nu este momentul unor dispute și nici al unor mesaje triumfaliste. Se cuvine să mulțumim tuturor celor care au muncit la procesul reconstrucției europene a României, la eforturile mai vechi ale foștilor președinți ai României și multor politicieni ai ultimilor ani, care indiferent de culoarea politică, au crezut că România trebuie să se apropie de Uniunea Europeană. Am toată convingerea, însă, că marele efort s-a depus în aceste ultime cincisprezece luni, când România s-a aflat în fața unei presiuni fantastice, legată de numeroasele probleme cu care am intrat pe linia dreaptă a aderării.

Țin să mulțumesc miniștrilor cabinetului, care au depus eforturi deosebite pentru ca să ajungem astăzi la situația în care clauza de salvgardare nu mai reprezintă un pericol. Am bucuria și, totodată, onoarea să transmit felicitările mele celui care a condus această echipă, celui care a reușit să găsească armonia și funcționalitatea acolo unde nimeni nu credea că este posibil, celui care a trecut peste ambițiile și orgoliile politice, ale noastre ale tuturor, și a reușit să demonstreze cu multă încăpățânare, că Alianța și Coaliția pot să guverneze, domnului prim ministru Călin Popescu Tăriceanu.

Stimați colegi din cabinet, țin să vă asigur că acestea au fost toate mulțumirile și laudele mele. De mâine, atacul meu și al nostru asupra dumneavoastră va reîncepe. Aveți de făcut încă multe lucruri și cred că ar trebui să începeți imediat să corijați multele probleme ce stau în fața aderării și integrării. Consider că ziua de 16 mai nu este o dată terminus, de la care putem răsufla ușurați, ci, dimpotrivă, doar un moment al unui start reușit în cursa aderării și, mai ales, a integrării noastre europene.

Dacă cineva îmi spunea în ianuarie 2005, că în România vor fi doi ani consecutivi de inundații și atâtea calamități catastrofale, că va ajunge și la noi epidemia mondială a gripei aviare, ca și multe alte probleme majore și că, în acest context negativ, pe care România nu l-a mai avut niciodată după 1990, Guvernul Tăriceanu va reuși nu doar să rezolve problemele și să anuleze decalajele, ci să își îndeplinească și obiectivele din calendarul aderării, trebuie să vă mărturisesc, sincer, că aș fi spus că eu cred în această echipă, dar aveam, sigur, inima strânsă că așa ceva va fi și posibil.

Nu este șansa noastră, nici a clasei politice actuale sau viitoare, ci a României. Noi nu avem dreptul să ratăm această șansă pentru România. Nu avem dreptul să negociem în numele nostru, sau al unui grup oarecare, viitorul copiilor noștri. Nu avem voie să lăsăm oamenii de lângă noi să rămână spectatori la destinul lor. Nu avem voie decât un singur lucru: să facem tot ceea ce depinde de noi pentru a reuși la acest examen al istoriei.

Prin noi toți se construiește viitorul acestei țări. Avem responsabilitatea de a ne asuma, fără echivoc, această datorie. Sunt sigur că vom reuși pentru că, astăzi, suntem mai aproape ca oricând de obiectivele noastre, pentru că astăzi avem mai mult ca oricând competență, voință politică și curaj.

    Adrian Semcu - declarație politică cu tema Revenirea gripei aviare;

Domnul Adrian Semcu:

"Revenirea gripei aviare"

În data de 12 mai 2006, Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală din București semnala identificarea suspiciunii de gripă aviară în două gospodării din satul Hurez, comuna Beclean, județul Brașov. A doua zi după această semnalare se anunță suspiciune de gripă aviară și în orașul Făgăraș, județul Brașov. Astfel a debutat revenirea gripei aviare în România.

În momentul de față sunt mult mai multe județe în care există suspiciunea de gripă aviară, precum Brașov, Covasna, Vrancea, Bacău, Buzău, Sibiu, București, Prahova etc.

În județul Prahova există suspiciunea de girpă aviară în 19 localități, existând 34 de focare, dintre care 7 sunt în municipiul Ploiești. Situația este cu atât mai gravă cu cât însuși directorul DSV Prahova, Marius Tăut, a știut despre această situație și nu a luat măsurile necesare.

În schimb, Ministerul Agriculturii a făcut, cu responsabilitate, tot ceea ce trebuia făcut. În ciuda acuzelor permanente cu care se confruntă, ministrul Gheorghe Flutur gestionează criza cu profesionalism, drept dovadă fiind închiderea consecutivă a focarelor de infecție.

Opoziția, prin vocea isterică a PSD-ului, a mai acuzat ministrul agriculturii de tăinuirea bolii. Nimic mai fals. Încă din prima zi a crizei, Gheorghe Flutur a comunicat permanent presei și, drept urmare, întregii opinii publice, măsurile care se luau cu fiecare oră.

Acestea fiind spuse, consider că ministrul trebuie susținut în lupta sa și că atacurile nefondate emise de oponenții politici trebuie să înceteze.

    Filonaș Chiș - declarație politică cu titlul Prognoze economice îngrijorătoare pentru România;

Domnul Filonaș Chiș:

"Prognoze economice îngrijorătoare pentru România"

Aflată de aproape un an și jumătate sub guvernarea portocalie, România se afundă tot mai mult într-o gravă criză economică și socială.

Tot mai mulți experți internaționali, inclusiv de la Fondul Monetar Internațional, exprimă temeri în legătură cu dezvoltarea economiei românești și susțin criticile lansate la adresa Guvernului Tăriceanu. Elementul central al analizei este creșterea economică pe anul 2006 care va înregistra și anul acesta o scădere accentuată față de prognozele guvernamentale și față de țintele aprobate prin bugetul de stat pentru acest an.

Încetinirea dramatică a ritmului de creștere economică se explică, în primul rând, prin nivelul redus al investițiilor și al exporturilor, ceea ce face ca și în acest an politicile publice să nu poată satisface așteptările populației României.

Potrivit prognozelor instituțiilor publice internaționale, toți indicatorii macro-economici vor fi ratați, deficitul de cont curent se va ridica anul acesta al9 miliarde euro, aproape de 10 % din p.i.b., în timp ce bugetul general consolidat va înregistra un deficit este 1,2 - 1,3 % din p.i.b., spre deosebire de obiectivul guvernamental de 0,9 %, iar BNR va superi pierderi consistente din cauza ineficienței politicilor Guvernului.

Rata inflației rămâne, însă, indicatorul cel mai important și cu evoluția cea mai îngrijorătoare.

Motivele acestei îngrijorări sunt generate de inconsistența politicilor fiscale implementate de Guvernul Tăriceanu, adoptarea recentă a unei noi taxe, și anume taxa pe viciu, fiind un bun exemplu în acest sens.

Potrivit prognozelor specialiștilor, rata inflației pe acest an se va situa între 7,5 - 8 %, ceea ce va îngreuna, în mod evident, problematica restructurării și modernizării economiei românești.

Creșterea deficiențelor bugetare transformă bugetul de stat dintr-un instrument anti-inflaționist, într-un factor generator de inflație.

În numele unei presupuse relaxări fiscale, prin introducerea taxei unice de impozitare de 16 %, Guvernul Tăriceanu a renunțat la consolidarea finanțelor publice, iar consecințele se regăsesc dramatic în capacitatea redusă de susținere a cheltuielilor publice, cu deosebire cele din domeniul sănătății, învățământului, a finanțării sistemului public de pensii și creșterea salariilor pentru toți cei care lucrează în sectoarele publice.

Recentul sondaj de opinie publicat de INSOMAR (ziarul Gândul din 15 mai a.c.) relevă faptul că 64 % dintre români, aproape două treimi, se declară nemulțumiți de prestația Guvernului Tăriceanu, ceea ce cred că trebuie să constituie un serios semnal de alarmă în legătură cu politicile economice și sociale pe c actualul cabinet le promovează.

În calitatea mea de parlamentar și membru al PSD, doresc să atrag atenția guvernanților că au datoria să adopte măsuri urgente pentru corectarea marilor dezechilibre economice cu care se confruntă România și să asigure ridicarea nivelului de trai al populației.

    Ion Preda - declarație politică intitulată Pe cine slujește domnul Theodor Stolojan?;

Domnul Ion Preda:

"Pe cine slujește domnul Theodor Stolojan?"

În mod normal, o astfel de problemă nu poate fi subiectul unei declarații rostite la tribuna Parlamentului României. La prima vedere, este vorba de o problemă internă a Partidului Național Liberal. Din păcate, lucrurile nu stau chiar așa: problema Stolojan, pentru că de domnia sa este vorba, nu este numai a Partidului Național Liberal, este o problemă națională. Aș îndrăzni să spun că ține chiar de siguranța națională, dacă avem în vedere procesul de integrare europeană și condiția sine qua non în această direcție - stabilitatea politică.

Spre deosebire de mulți liberali, noi, prahovenii, nu am avut încredere în domnul Stolojan încă de la aterizarea domniei sale în cadrul Partidului Național Liberal, dovadă că nu l-am votat atunci când a candidat la președinția Partidului Național Liberal. Personal, nu l-am acceptat în nici un moment ca un liberal convins, ci mai curând ca un cal troian în mișcarea liberală.

Nu contest faptul că a adus un plus de stabilitate prin fermitatea sa proverbială, dar statutul impus partidului, statut pe care îl moștenim și azi, este un statut bolșevic, iar consecințele nefaste abia acum se fac simțite. Lideri aleși la pachet și prea multe voci importante rămase în afara structurilor de conducere. Și totuși, un om în care, la un moment dat, am avut mari speranțe.

Am fost, pur și simplu, copleșiți atunci când a abandonat cursa pentru președinție și, vrând-nevrând, a trebuit să acceptăm schimbarea. Nu ne-a fost ușor. Când, peste câteva luni, refăcut, domnul Stolojan revine în calitatea sa de consilier prezidențial, totul era clar. Pentru noi, liberalii, ocuparea acestei poziții de către un fost președinte este mai mult decât un afront.

Am fost convinși că domnul Teodor Stolojan și-a dat demisia din Partidul Național Liberal pentru a deveni consilier prezidențial. Nu ar fi fost normal, măcar în numele unui bun simț de care domnia sa face atâta caz. Nu mică ne-a fost mirarea când, deunăzi, am aflat că domnul Theodor Stolojan este, totuși, membru al Partidului Național Liberal și, mai mult, dorește să revină în forță în viața politică, dacă se poate chiar în poziția de prim ministru. Iată salvatorul providențial al Partidului Național Liberal, care dorește să testeze starea de spirit a filialelor partidului și direcționarea sa spre mult mediatizata fuziune cu Partidul Democrat. Dorește domnul Stolojan dispariția PNL? Cu siguranță, da. Abia atunci și-ar îndeplini misiunea pentru care a fost parașutat în PNL. Este acțiunea domnului Theodor Stolojan destabilizatoare pentru cel mai puternic partid politic din România? Cu siguranță, da. Dar și pentru România aflată în plină desfășurare a procesului de integrare în Uniunea Europeană. Pe cine slujește domnul Theodor Stolojan? Dumnezeu știe.

Partidul Național Liberal nu este un partid oarecare. Este un partid adânc înrădăcinat în glia acestei țări, un partid mult prea greu pentru puterile domnului Stolojan și ale altora ca dânsul.

Oricum, ieșirea la rampă, din ultima vreme, a domnului Stolojan este, din punct de vedere politic, un gest necugetat, dăunător interesului național - intrarea României în Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007.

    Florin Iordache - declarație politică cu titlul Demisia domnului ministru Flutur, imperios necesară;

Domnul Florin Iordache:

"Demisia domnului ministru Flutur, imperios necesară"

După numeroasele eșecuri care le-au ghidat cariera politică domnilor colegi de la putere, acum a venit momentul să-și dovedească adevărata capacitate în luarea deciziilor.

Gripa aviară a venit ca un val și, ca de fiecare dată, a reușit să-i ia prin surprindere și să fie depășiți de împrejurări.

Domnul ministru Gheorghe Flutur apare pe micile ecrane și ne garantează că acest pericol este pe cale de a fi anihilat, iar situația grea în care ne aflăm este doar din vina autorităților direct implicate în supravegherea activității. Este stilul tipic al puterii, de a arunca pisica moartă în curtea vecinilor și a se spăla pe mâini în fața mulțimii plimbându-ne de la Ana la Caiafa. După părerea domniei sale, ar trebui ucise toate păsările din zonele infectate cu virusul H5N1, precum și pe cele migratoare care sunt pasibile de transmiterea virusului. În aceste condiții se pune o întrebare retorică, aș putea spune: "De ce numai în România se întâmplă astfel de nenorociri și nu și în alte țări? Oare păsările migratoare nu traversează, prin definiție, mai multe țări? Și, totuși, de ce România?"

Probabil că cine l-a sfătuit pe domnul ministru Gheorghe Flutur nu îi dorește binele. De ce ? Pentru că studiile efectuate în străinătate au stabilit că această gripă aviară nu se transmite prin mâncarea preparatelor din carnea de pui.

Așa cum atestă studiile efectuate, virusul ajunge mai întâi în excrementele păsărilor bolnave și se transmite la om pe calea aerului, deci cei mai expuși sunt crescătorii de păsări.

La început, experții britanici au afirmat că virusul de infectare este foarte mic. Însă cum era de așteptat gripa aviară nu a putut fi controlată de un ministru incapabil a gestiona situații de criză indiferent de natura lor.

Domnilor de la putere, ați putea să nu mai alarmați populația, inoculându-le ideea existenței unor situații de criză întrucât acești oameni necăjiți nu mai pot selecta adevărul de minciună, dar mai ales nu mai pot deosebi adevărul de incompetență.

Deci, în loc să îi alarmați, ați putea să găsiți soluții pentru prevenirea situațiilor de criză.

Nu mai dați vina pe natură și pe neșansă pentru a vă putea masca incompetența. Dați dovadă de decență și recunoașteți că sunteți mereu depășiți de situație.

Vreau să cred că pe lângă doamna Elena Udrea, care părea să fie singura blondă de la putere care dă dovadă de decență, mai există un minim de decență și în rândul celor care trec din greșeală în greșeală.

Fiți dumneavoastră primul care face acest pas! Arătați lumii că nu puteți face față unei situații de criză de amploarea acesteia.

Știm că este deosebit de frumos și confortabil să ajungi la putere, dar este foarte greu să dovedești că meriți să fii acolo.

Deci, dintr-o minimă decență, care sperăm că v-a rămas, părăsiți corabia puterii înainte de a se scufunda vasul.

Vă mulțumesc.

    Gheorghe Dragomir - comentariu pe marginea Raportului de țară prezentat de Uniunea Europeană;

Domnul Gheorghe Dragomir:

Stimați colegi,

În urma Raportului de țară din data de 16 mai, și mai ales prin prisma faptului că noi, liberalii, considerăm că este cel mai bun raport de monitorizare prezentat de Comisia Europeană, au devenit evidente următoarele chestiuni:

Raportul demonstrează faptul că România îndeplinește criteriile de aderare (politic, economic, și de implementare a acquis - ului comunitar)

A fost atins un nivel considerabil în alinierea la standardele comunitare în majoritatea domeniilor

Prin faptul că din 14 stegulețe roșii au mai rămas 4 se demonstrează voința României de a - și realiza angajamentele asumate pentru a deveni stat membru cu drepturi depline al UE iar cele patru domenii sunt în curs de remediere conform unui calendar precis ele reprezentând probleme tehnice și nu de substanță.

Putem considera că cele 4 stegulețe vor fi rezolvate în timp util pentru ca România să adere la 1 ianuarie 2007. Pot să afirm că întreaga clasă politică este conștientă de faptul că este esențial să se continue pregătirea pentru aderare în același program susținut, într-un climat de stabilitate politică internă, iar activitatea Guvernului în acest domeniu trebuie să fie sprijinită de întregul Parlament, dar și de societatea civilă, dar mai ales este nevoie de ajutorul mass-media care are datoria să informeze cât mai corect și susținut opinia publică despre tot ceea ce impune procesul de integrare.

Vă mulțumesc.

    Ioan Hoban - declarație politică: Proprietatea industrială, un bun care trebuie protejat;

Domnul Ioan Hoban:

Declarație politică: "Proprietatea industrială, un bun care trebuie protejat".

Întâlnirile cu cetățenii sunt un bun prilej pentru a vedea problemele cu care aceștia se confruntă. La ultima deplasare în teren, raportul de țară a fost subiectul principal al discuțiilor. Ne apropiem tot mai mult de Uniunea Europeană, o piață liberă, atât pentru produse, cât și pentru muncă și competiția valorilor.

În această lume a concurenței, apărarea proprietății intelectuale este mai mult decât o necesitate. Acest lucru presupune informație multă și la zi. Din păcate, acest lucru lipsește din abilitățile manageriale, care se capătă învățând și exersând.

Dacă acceptăm că ideile generează creștere economică, atunci trebuie să avem grijă să le protejăm, pentru a fi ale României. Spun acest lucru pornind tot de la realitate: cercetarea beneficiază din ce în ce mai de puține fonduri, oamenii cu idei nu sunt stimulați să inoveze și să creeze și, ce e mai rău, de multe ori ideile românilor sunt preluate și folosite de alții.

Aceste aspecte mă determină să trag un semnal de alarmă, convins fiind că ideile sunt materia primă de care depind prosperitatea și moștenirea noastră viitoare. Este, deci, important ca statul să asigure climatul în care ideile inovatoare să fie încurajate și răsplătite. La fel de convins fiind că ideile pot fi o nouă monedă de schimb.

Suntem în pragul intrării în Uniunea Europeană, iar problema cea mai mare a acestei perioade este nu că proprietatea a fost distrusă, ci că ideea de proprietate, mentalitatea față de acest bun au fost alterate în timp.

Peste tot în lume, invenția este rezultatul unei activități de cercetare. Invenția înseamnă timp, efort și cheltuială și nu știi dacă va fi finalizată. Nu-i suficient să ai idei, e foarte important ca acestea să fie transpuse în practică, reticența agenților economici îngreunând foarte mult realizarea practică a ideilor.

Sunt argumente în plus care arată cât de important este să înveți și să știi să-ți protejezi proprietatea, într-o lume a concurenței și chiar a contrafacerii de produse.

Agenții economici sunt îngrijorați de impactul integrării europene, dar la fel de mult ar trebui să fie conștientizați de importanța creșterii abilităților manageriale într-o competiție a muncii și valorilor, pentru administrarea afacerilor în context european.

Ideile - fie că sunt invenții, inovații, mărci, desene etc. -, într-o lume a globalizării, unde concurența este deosebită și unde titlul de proprietate reprezintă într-adevăr o valoare, trebuie protejate. Instituțiile abilitate trebuie să facă mai mult pentru pregătirea întreprinzătorilor în vederea aderării la Uniunea Europeană, deoarece nu toată lumea conștientizează conceptul și regulile pieței interne europene.

Întreprinzătorii au nevoie de informații care să releve importanța protecției mărcilor, invențiilor, desenelor sau modelelor industriale. Din păcate, din discuțiile cu oamenii, constați că mulți nici n-au auzit de marca comunitară, designul comunitar, brevetul comunitar sau brevetul european.

Dar ignoranța și necunoașterea nu sunt circumstanțe atenuante atunci când ai intrat în conflict cu legea care apără proprietatea industrială.

    Minodora Cliveti - declarație politică intitulată Violența în familie îndreptată împotriva femeilor;

Doamna Minodora Cliveti:

"Violența în familie îndreptată împotriva femeilor."

Fenomen extrem de frecvent, adevărat flagel al timpului nostru, care nu ocolește nici o țară, nici un mediu social ori profesional, violența domestică este în atenția specială a instituțiilor europene.

Consiliul Europei, de pildă, a decis, cu prilejul summit-ului de la Varșovia de anul trecut, ca lupta împotriva acestui flagel social să constituie unul din obiectivele cele mai importante ale acestei organizații. În noiembrie 2006, va fi lansată campania paneuropeană de combatere a violenței îndreptate împotriva femeilor, inclusiv a violenței domestice.

La reuniunea recentă a Comisiei pentru egalitate de șanse a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, raportul pe care l-am întocmit, având ca temă: "Parlamentele unite pentru combaterea violenței în familie", a fost aprobat și urmează să fie supus Adunării în sesiunea acesteia din luna iunie.

Uniunea Europeană, la rândul său, acordă tot atât de multă atenție fenomenului, desfășurând programe multiple de prevenire și combatere a violenței în familie, precum "Daphne". De altfel, prima comisie europeană care a vizitat România în această legislatură a Parlamentului a fost Comisia pentru egalitate de șanse pentru femei și bărbați a Parlamentului European, care a ținut să se informeze despre felul în care Legea de prevenire și combatere a violenței în familie nr. 217/2003 este implementată.

În aceste condiții, când România ar trebui să facă eforturi maxime pentru a îndeplini în detaliu directivele Uniunii Europene, inclusiv în domeniul familiei, constat din analizeze făcute de Centrul Parteneriat pentru Egalitate că în România actuală sute de persoane sunt ucise, un sfert din decese fiind datorate conflictelor de familie. Și acestea sunt situațiile de maximă gravitate, când victima își pierde viața, dar incidența fenomenului trebuie stabilită și după numărul de plângeri depuse la diferite organe de specialitate: 3.621 de cazuri în 2005.

Luându-și extrem de în serios sarcinile de aderare, Guvernul Năstase a întocmit proiecte legilor în domeniu care astăzi sunt în vigoare și care au adus notele bune pentru România. Din păcate, implementarea acestora, care revine actualului Guvern, se face într-un mod formal, pentru "bifarea" unor teme, fără să existe o preocupare serioasă pentru înlăturarea cauzelor și diminuarea efectelor violenței în familie.

Astfel, Guvernul nu acordă bani pentru adăposturi și pentru servicii sociale necesare: 29 de centre de adăpost, unele improvizate, altele oferind servicii insuficient, aproape toate construite cu sprijinul organizațiilor neguvernamentale, centrele de reeducare pentru făptuitorii acestor violențe lipsind cu desăvârșire.

Și cum se explică amânarea nejustificată a intrării în vigoare a Legii nr. 301/2004 de modificare a Codului Penal, în care se prevede posibilitatea ca judecătorul să decidă preventiv, deci, înainte de a se pronunța o decizie de condamnare, îndepărtarea agresorului din domiciliu, prevedere adoptată în 29 iunie 2004 și neoperabilă, din cauza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 58/2005?

În acest timp, victimele femei se înmulțesc: în 2005, din 107 omoruri, 43 au drept victime femei, în timp ce de loviri și alte violențe "beneficiază" peste 450. Tot în 2005, au fost cercetate 1.275 de persoane pentru infracțiuni de violență în familie și au fost învinuite 1.026! Aproape toate!

Mă întreb care ar fi proporțiile fenomenului dacă victimele ar depune plângeri, dacă nu și-ar retrage plângerile, la insistențele agresorilor sau ale organelor judiciare, care încă mai consideră aceste probleme ca fiind "ale familiei" și nu ale întregii societăți.

Legislația corectă nu este suficientă! Combaterea violenței în familie interesează întreaga societate, pentru că violența privată face victime directe, cele efectiv agresate, dar influențează formarea personalității copiilor care asistă la asemenea scene. Și acești copii devin adulții violenți sau complexați de mai târziu.

    Romică Andreica - declarație politică intitulat Aviara politică;

Domnul Romică Andreica:

Declarație politică: "Aviara politică"

Nu aș fi crezut niciodată că probleme atât de grave, precum gripa aviară și pericolul prin care trec județe întregi, vor fi folosite de Opoziție drept veritabile arme politice. Partidul Comunist, modificat genetic și transformat în Partidul Social Democrat, tușește de câteva săptămâni zgomote și purulent înspre ministrul agriculturii, un om cu adevărat pregătit, un profesionist și cel mai bun manager pe care îl poate avea un domeniu atât de sensibil cum este agricultura.

PSD, probabil, după o amplă consultare cu fostul întâi specialist în păsări al țării, pe numele său Adrian Năstase, a considerat de cuviință să ceară demisia ministrului Gheorghe Flutur. S-au gândit ei că demisia, chipurile, "de onoare", ar stinge focarele de infecție ca prin minune și ar rezolva criza. Toate acestea, în condițiile în care Jonathan Scheele îl laudă pe ministru și-l încurajează în demersurile sale!

Oponenții trec cu vederea faptele, care, ele însele vorbesc despre performanțele acestui ministru. Se trece cu vederea faptul că instituția care purta responsabilitatea tuturor evenimentelor, Autoritatea Națională Sanitar Veterinară, nu este în subordinea Ministerului Agriculturii, fiind un caz tipic de stat în stat. Se trece cu vederea faptul că motivul pentru care o țară întreagă stă acum pe ghimpi este lipsa de responsabilitate a unui agent economic, care, în goana după profit, a preferat să pună mii de vieți în pericol. În fine, se trece voit cu vederea peste modul în care această criză a fost și este gestionată, peste faptul că ministerul și Comandamentul central antiepizootic au respectat toate procedurile și au luat la timp toate măsurile pentru stingerea focarelor de gripă aviară.

Toate aceste fapte îl recomandă pe ministrul Gheorghe Flutur, iar cotcodăcelile politice lipsite de un minim simț al realității vor fi, în cele din urmă, aduse la tăcere. Păcat că oratorii de circumstanță nu pot intra în carantină.

    Horea Dorin Uioreanu - declarație politică cu titlul PSD - puiul santinelă al politicii românești;

Domnul Horea Dorin Uioreanu:

"PSD- puiul-santinelă al politicii românești"

Am asistat cu uimire, ieri, la dezbaterile în cadrul cărora PSD a încercat încă o dată să profite de necazul ce se abate asupra unor comunități rurale (și nu numai), pentru a recrea o serie de discuții inutile și timp pierdut. Altfel, nu văd de ce reprezentanții acestui partid au susținut cu atâta îndârjire crearea unei comisii de anchetă asupra gripei aviare.

Stimați domni, nu suntem sătui de România "comitetelor și comițiilor" fără finalitate? Ce rost are să politizăm o tragedie ce se abate asupra României, prin numiri algoritmice într-o comisie? Ce poate aduce nou o comisie de investigare a gripei aviare? Știm cu toții că în cadrul Comisiei de Agricultură a Camerei Deputaților avem specialiști în acest domeniu și consider că ei sunt cei mai îndreptățiți să cerceteze ce s-a întâmplat. După cum și plenul a hotărât, Comisia de agricultură este cea abilitată, din punct de vedere profesional, să dea un verdict.

În altă ordine de idei, sunt de părere că a crea o fobie națională pe această temă nu ne ajută la nimic. Virusul H5N1 a mai fost detectat, pe teritoriul Europei, și în Franța, Grecia, Germania, Slovenia, Bulgaria, Ucraina și Croația. Este evident că avem nu avem de-a face cu un simplu focar și a panica populația nu va aduce nimic pozitiv. Iar a politiza această tragedie de către PSD mi se pare încă un gest lipsit de fair-play politic și un joc de imagine meschin.

Cine nu a realizat faptul că ministrul Flutur a gestionat criza în cel mai bun mod posibil înseamnă că nu a avut ochi să vadă. A direcționa în acest moment discuția către o eventuală demitere sau a spune că se putea face mai mult cred că este o atitudine iresponsabilă. Ministrul Agriculturii nu are cum să răspundă de inconștiența unor patroni de crescătorii puși pe îmbogățire cu orice preț și cu orice risc. De asemenea, Ministrul Flutur nu este responsabil că Agenția Sanitar-Veterinară (care nici măcar nu era în subordinea domniei sale) nu a verificat sau a trecut cu vederea nereguli crase de igienă la respectivele crescătorii de păsări.

Domeniul agriculturii este, cu siguranță, o temă preferată a PSD, deși este o ramură pe care această formațiune politică a dus-o la faliment în perioada în care a guvernat țara. A încerca precum domnul Geoană să plângă de grija oamenilor de la țară, intrând în rolul tătucăi Iliescu, este foarte josnic. Probabil este vremea ca PSD să se trezească din euforia mesajelor fără fond, pentru că, în această continuă căutare de identitate, ar putea deveni un partid santinelă al scenei politice românești. Și, Doamne-ferește de o gripă aviară atunci!

    Horia Victor Toma - comentariu legat de criza aviară din România;

Domnul Horia Victor Toma:

Unul dintre cele mai mediatizate subiecte din ultima vreme este cel legat de extinderea focarului de gripa aviară în România.

La ședința Comandamentului experților științifici, la care a participat și premierul Călin Popescu-Tăriceanu s-a putut afla faptul că în țară au fost confirmate 25 de focare, că sunt 26 de suspiciuni și că situația se stabilizează, populația este alertată, iar presa este nemulțumită că nu se dau mai multe explicații.

Din toată această alertă generală foarte puține persoane se gândesc la dificultățile pe care le întâmpină în acest moment Ministerul Agriculturii privind atât resursele umane, dar și costurile imense pe care această întreagă campanie de combatere a virusului H5N1 le presupune.

Am ascultat lungi dezbateri și critici la adresa ministrului Gheorghe Flutur, acuzat ca fiind vinovat de lipsa de coordonare a acestei situații de criză.

În acest context, doresc să îmi exprim admirația față de modul în care această situație este administrată de către Guvernul României, cu precizarea că trebuie avute în vedere în acest moment pierderile care se vor înregistra la bugetul de stat, situația exportului de produse din pui care s-a stopat, dar și pierderile înregistrate în domeniul turismului, domeniu care în această perioadă trebuia să se afle în plină înflorire.

    Ioan Țundrea - declarație politică cu titlul Conservatorii spun NU neobarbarismului arhitectural;

Domnul Ioan Țundrea:

"Conservatorii spun NU neobarbarismului architectural"

Duminică, la Sala Atelier, scriitorul Octavian Paler ne-a conferențiat nouă, ascultătorilor invitați la reflecție, despre neobarbarism.

Distinsul scriitor afirma că vechiul barbarism în istorie se manifesta printr-o agresiune venită din exteriorul cetății, în timp ce astăzi asistăm la forme de distrugere care vin din interiorul acesteia.

În absența opiniei bucureștenilor, care trebuie să își exprime acordul sau neacordul despre proiectele Primăriei Capitalei de modificare a esteticii patrimoniului din centrul cetății lor, gestul amintit poate părea un neobarbarism.

Consilierii conservatori au utilizat termenul de violare arhitecturală referindu-se la intenția de modificare a ansamblului de monumente din Piața Operei din capitală.

Conservatorii au utilizat un termen blând, ținând cont de faptul că în ultimii 50 de ani, bucureștenii au asistat cu mâhnire și resemnare impusă la neobarbarismele comuniștilor, care au demolat biserici, monumente și statui, distrugând splendori arhitecturale pe care ei erau incapabili să le zidească.

Se pare că noii edili ai capitalei devin continuatorii practicilor sistemului dinainte de 89, nu doar în atitudini, ci și în proiecte.

Cu toată absența exercițiului de reflecție al acestor așa-ziși edili, noi, conservatorii, le amintim acestora că în urmă cu doar câteva zile, la manifestarea dedicată muzeelor, bucureștenii au dovedit că au un exemplar spirit civic european, așteptând ore în șir în noapte, în fața fostului Palat Regal, pentru a vedea expoziția Rembrandt.

Noi, conservatorii, sperăm ca aceste autorități, înainte de a-și pune în aplicare zidirea bijuteriilor arhitecturale din centrul cultural al capitalei între sticle și betoane, să acorde un minimum de respect bucureștenilor, oferindu-le șansa de a-și exprima cel puțin opinia.

Altfel, se va demonstra încă o dată că partidele fără istorie și ideologie, ajunse efemer la putere, au predispoziția permanentă de a demola neobarbar construcțiile din cetate care le amintesc de trecutul lor absent.

    Ion Luchian - declarație politică legată de Raportul de țară al României;

Domnul Ion Luchian:

Raportul de țară al României, prezentat săptămâna trecută Parlamentului European de către președintele Comisiei Europene, consider eu că este unul care ne face să fim foarte încrezători în posibilitatea aderării noastre la Uniune la 1 ianuarie 2007.

Este adevărat că raportul nu menționează direct data de 1 ianuarie 2007, ci menționează necesitatea unui alt raport final, în luna octombrie, însă conținutul raportului este unul care ne dă speranțe.

Acest raport remarcă marile progrese pe care le-a făcut Guvernul României în lupta anticorupție, în securizarea frontierelor, acestea fiind două din domeniile pentru care, la precedentul raport de țară, putea fi activată clauza de salvgardare și care acum au fost scoase de sub incidența acelor așa-numite "stegulețe roșii".

De asemenea, raportul menționează ritmul bun de realizare a reformelor, de către actualul guvern, subliniindu-se faptul că, dacă se va menține acest ritm și în următoarele 5 luni, România va fi gata cu siguranță pentru aderare la 1 ianuarie 2007.

Mai mult, dacă în octombrie 2005, la precedentul raport, România avea 14 stegulețe roșii, acum au mai rămas numai patru, care pot activa doar clauze de salvgardare sectoriale, deci nu pot amâna aderarea țării noastre.

Un lucru mai interesant însă, consider eu este faptul că liderii tuturor grupurilor parlamentare europene, cu excepția ecologiștilor au remarcat progresele făcute de România și posibilitatea noastră reală de aderare la termenul propus. Țara noastră a primit păreri favorabile chiar și din partea unor adversari declarați, până acum, ai capacității noastre de aderare, cum ar fi deputatul olandez Joost Lagendjik care, în plenul Parlamentului European a cerut decuplarea României de Bulgaria, afirmând că aceasta din urmă nu poate fi pregătită să adere la Uniune decât în 2008.

În final, eu consider că acest raport este unul favorabil, cel mai bun primit până acum de România cel puțin, indiferent de anumite opinii ale unor politicieni și "lideri de opinie" care au încercat să-l portretizeze ca pe un eșec și sunt convins că, grație eforturilor susținute ale guvernului Tăriceanu și ale tuturor politicienilor responsabili, vom fi membri ai Uniunii Europene la 1 ianuarie 2007. Însă, așa cum a remarcat și comisarul pentru aderare Olli Rehn, este nevoie de stabilitate politică pentru a putea continua reformele necesare pentru aderare și, din acest punct de vedere, este poate un lucru pozitiv faptul că acest raport nu menționează clar data aderării, în acest fel dându-se peste cap planurile anumitor oameni politici, care după raport visau la crearea unei crize politice care să ducă la răsturnarea actualului guvern.

    Ion Stan - declarație politică cu titlul România - țara cu două coduri penale și două strategii naționale anticorupție. Fostul președinte al APADOR-CH, ajuns ministru al justiției, propune legiferarea atentatelor la adresa drepturilor omului și cetățeanului;

Domnul Ion Stan:

"România - țara cu două coduri penale și două strategii naționale anticorupție. Fostul președinte al APADOR-CH, ajuns ministru al justiției, propune legiferarea atentatelor la adresa drepturilor omului și cetățeanului".

Ne aflăm în fața unei situații greu de apreciat și imposibil de calificat. România are două coduri penale. Cel în vigoare, adoptat în 1968 și repetat modificat, fără însă a fi legea penală necesară momentului, și noul Cod penal adoptat prin Legea nr.301/2004, a cărui intrare în vigoare a fost prorogată pentru data de 1 septembrie 2006.

Proiectul supus astăzi Camerei Deputaților pentru dezbatere pe fond nu are nici o legătură cu noul Cod penal, ci cu cel în vigoare, a cărui aplicare încetează peste 3 luni și jumătate. Așadar, de ce mai avem nevoie de modificarea pentru trei luni și jumătate a Codului de procedură penală, care, "expresis verbis", vizează aplicarea vechiului Cod penal? Cum va deveni operant, la 1 septembrie a.c., noul Cod penal, fără un nou Cod de procedură penală?

Trebuie, de asemenea, observat că adoptarea de către Senat a Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Codului de procedură penală s-a realizat, la 2 martie 2006, fără avizele Comisiei pentru drepturile omului și ale Consiliului Suprem al Magistraturii, care sunt ulterioare adoptării, respectiv din 22 și 30 martie 2006.

În altă ordine de idei, după cum reiese din Raportul Comisiei juridice, de disciplină și imunități a Camerei Deputaților nr.136/2006, onor Ministerul Justiției a revenit asupra proiectului cu numeroase amendamente, după ce acesta a fost adoptat de Senat, ceea ce înseamnă nu numai o eludare a competențelor Camerei Superioare de a se pronunța asupra integralității proiectului, ci un abuz de nepermis pentru deținătoarea portofoliului Ministerului Justiției, care, în acest fel, ține să arate națiunii genul lecțiilor de democrație pe care le-a deprins ca fost președinte al "Asociației Drepturilor Omului din România - Comitetul Helsinki".

Din examinarea propunerilor de modificare și completare a Codului de procedură penală, cu excepția celor ce privesc art.911-917, referitoare la interceptările și înregistrările comunicațiilor cu mijloace de probă - nu rezultă elemente de noutate substanțiale, care să justifice, iarăși, "cârpeala" unei legi ruginite a cărei aplicare nu mai este posibilă - așa cum menționam - după 1 septembrie a.c.

În ceea ce privește modificările și completările aduse articolelor referitoare la mijlocul de probă constând în procesul-verbal de redare a înregistrării comunicațiilor, în pofida unui ambalaj ispititor, sunt evidente - pentru orice observator avizat - tentativele de a se legifera ca practică permanentă, atentatele la drepturile și libertățile fundamentale ale omului și cetățeanului, fapt fără precedent, nici chiar în istoria regimurilor totalitare din România și, de asemenea, nemaiîntâlnite în legislația și jurisprudența existente, în prezent, în plan mondial.

Argumentele:

Interceptările ar putea fi realizate pentru dovedirea pregătirii și săvârșirii oricărei infracțiuni pentru care urmărirea penală se dispune din oficiu.

(1) Situațiile care privesc pregătirea sau săvârșirea unei infracțiuni pentru care urmărirea penală se efectuează din oficiu acoperă, practic, întreg spectrul de infracțiuni prevăzute de Codul penal, respectiv, 189 din totalul de 207 infracțiuni incriminate de legea penală a regimului politic abolit în decembrie 1989.

Este de-a dreptul incredibil și halucinant, cum posibilitățile și condițiile de restrângere a drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor români se propun a fi reglementate având ca referință Codul penal al Republicii Socialiste România!

Prin această propunere de "lege ferenda" se deschid posibilități nelimitate de a se utiliza, fără discernământ și într-un total dispreț față de drepturile și libertățile fundamentale, mijloacele de investigare cele mai intruzive, care constituie grave atentate la valorile constituționale, supreme de libertate și demnitate a omului, reprezentate de viața intimă, familială și privată și de inviolabilitatea comunicațiilor persoanei.

Trebuie observat și sever sancționat acest atentat flagrant la drepturile și libertățile fundamentale prin care se încearcă a se legifera, în premieră mondială, posibilitatea utilizării interceptărilor pentru cvasitotalitatea infracțiunilor prevăzute de Codul penal, pe o durată de șase luni.

În ceea ce privește durata de valabilitate a autorizației de supraveghere prin interceptare, ca președinte al APADOR-CH, doamna ministru ne atrăgea atenția: "recomandarea 1402 precizează clar la lib."B" alin.(2) că durata de valabilitate poate fi de maximum trei luni, fără menționarea vreunei posibilități de prelungire".

Nu pot, însă, să nu menționez faptul că n-a fost remarcată și apreciată propunerea prin care "dacă în primele două luni de interceptare, denumite perioada relevantă, nu se obțin elemente informative relevante, interceptarea încetează (...)"

Pe cale de consecință, devine extrem de suspectă această schimbare de atitudine a doamnei ministru, dovadă că, în acest caz, nu mai primează concepția și principiile juridice, ci interesele politicii partidului care a propulsat-o să conducă programarea dezordinii juridice naționale.

Posibilitatea reînnoirii judecătorești a termenului trebuie strict condiționată de elementele informative cu valoare probatorie obținute în interiorul termenului anterior.

Pe cale de consecință, reamintindu-i doamnei ministru că, în luna aprilie 2003, ca fost președinte al "Asociației pentru Apărarea Drepturilor Omului în România - Comitetul Helsinki" mi-a criticat propunerea de inițiativă legislativă privind interceptărilor, folosindu-se tocmai de argumentul că sfera infracțiunilor pentru care se viza interceptarea ar fi mult prea largă, în condițiile în care, pe baza a numeroase argumente de drept comparat, erau avute în vedere strict numai acele infracțiuni care, prin gravitate, mod de operare ori iminența pericolului pentru valori supreme, definite constituțional, impun utilizarea interceptărilor ca măsură rezonabilă și acceptată într-o societate democratică, îi cerem imperativ enumerarea restrictivă a faptelor, pentru a căror dovedire se vor utiliza interceptările ca mijloc de probă. Asemenea mijloace de probă nu erau permise nici de Codul de procedură penală ceaușist.

(2) Înregistrarea convorbirilor dintre avocat și partea reprezentată, care nu se admite ca probă în justiție, decât de către legislația unui număr foarte mic de state și pentru situații cu totul excepționale și strict la aprecierea pe fiecare speță de către președintele instanței, ar urma să poată fi folosită ca mijloc de probă în situația a 189 infracțiuni din totalul de 207 incriminate de "Codul penal - Nicolae Ceaușescu", care a succedat "Codului penal - Carol al II-lea", un alt dictator al României secolului al XX-lea.

Este incredibil, dar așa scrie, negru pe alb, în amendamentele cu care doamna ministru a venit - în Comisia juridică, de disciplină și imunități - la propriile propuneri.

(3) Dacă, în prezent, legea permite, în cazuri excepționale, efectuarea interceptării de către procuror, fără autorizarea judecătorului, pe o durată de cel mult 24 de ore, în noua reglementare termenul ar urma să fie de trei zile, iar confirmarea judecătorului să se solicite după alte trei zile, acesta urmând a se pronunța în 24 de ore. Deci, dacă judecătorul va constata nelegalitatea și netemeinicia interceptării "va dispune încetarea de îndată" după o săptămână!

Aceasta, în condițiile în care doamna ministru, în calitatea deținută în 2003, ne atrăgea atenția: "recomandarea 1402 (...) precizează că judecătorii trebuie să fie disponibili "24 de ore din 24" pentru emiterea autorizărilor (...)".

(4) Convorbirile sau comunicările interceptate ar urma să poată fi folosite și în orice altă cauză penală, chiar dacă, inițial, autorizarea este emisă pe o motivație strict circumscrisă unor indicii temeinice, în directă relație cu o sarcină de probațiuni determinată.

Este în afara oricărei imaginații sănătoase!

Nicăieri în lume nu este posibilă o asemenea lipsă de limite. Dimpotrivă, strict enumerativ, se prevăd doar cazurile de pericol grav și iminent pentru viața cuiva sau pentru securitatea națională.

Personal, în propunerile noastre de "lege ferenda", am fost extrem de parcimonios sub acest aspect, având în vedere nu orice alte infracțiuni, ci cele care privesc viața cuiva, terorismul, securitatea națională, crima organizată, secretele de stat sau "secret N.A.T.O.".

Doamna ministru propune ca autorizarea să se ceară pe o anumită faptă, dar rezultatele interceptării să poată fi folosite pentru oricare din alte 197 infracțiuni!

Este și greu de închipuit ce porți largi, spre nemărginite abuzuri și incomensurabile ileglități dorește să deschidă ministrul justiției!

(5) "Amendamentele" aduse de doamna ministru propriei inițiative legislative, contravin, pe fond, și reglementărilor europene privind protecția datelor personale.

Așa, de exemplu, se vine cu propunerea aberantă ca în acele cazuri în care datele rezultate din interceptări nu pot susține trimiterea în judecată, acestea să se păstreze până la expirarea termenului de prescripție a răspunderii penale pentru fapta ce nu a fost constatată.

Halal prezumție de nevinovăție!

Halal protecție a datelor personale!

Compasiune ție, popor român, pentru excesul de zel cu care ministrul justiției îți declară decesul speranței în dreptul la justiție!

(6) În altă ordine de idei, tot în ceea ce privește protecția datelor personale și obligația autorităților publice de a respecta viața intimă, familială și privată a cetățenilor, inițiativa legislativă a ministrului justiției nu are în vedere procedurile de anonimizare și neincludere în transcrieri a aspectelor care exced scopului interceptării și care, menținute și arhivate, devin baze de date personale speciale referitoare la convingeri, obiceiuri, viața intimă, relațiile familiale, sănătate și altele asemenea, în legătură cu care este interzisă, în primul rând, culegerea și, cu atât mai puțin, stocarea.

(7) Este neechivocă intenția multiplicării centrelor de supraveghere electronică, audio, foto-video și G.S.M. a populației, fiind prevăzută dotarea în acest scop și a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, iar cum acesta nu va putea fi operațional în ariile de competență teritorială ale parchetelor de pe lângă curțile de apel, urmează ca și acestea să fie dotate corespunzător.

Dar, până când va fi realizată această rețea națională de interceptare, înregistrare și redare a comunicațiilor interceptate, acest mijloc de probă nu va mai fi utilizat cel puțin 1-2 ani, perioada minimă de creare a infrastructurii necesare și a specializării personalului deservent.

Este tocmai perioada de timp necesară ca, prin temporizarea cauzelor penale de corupție aflate pe rol sau pe cale de a se instrumenta, marii corupători și corupți să valorifice învățămintele cazurilor "Rompetrol", "Rafo" ș.a.

În concluzie, propunerile de modificare și completare a Codului de procedură penală nu urmăresc, în fapt, aplicarea lor, ci eliminarea posibilității realizării probațiunii prin interceptarea comunicațiilor, motiv pentru care propun:

(1) Respingerea proiectului de lege;

(2) Prezentarea, de către Ministerul Justiției, a proiectului noului Cod de procedură penală, astfel ca la 1 septembrie 2006 să poată deveni operant noul Cod penal, iar România să nu mai fie țara-unicat, cu două Coduri penale.

Pentru a acoperi titlul declarației politice, îi aduc la cunoștință doamnei ministru al justiției că România are nu numai două Coduri penale, ci și două Strategii Naționale Anticorupție pe perioada 2005-2007, prima - adoptată prin Hotărârea Guvernului nr.1944 din 10 noiembrie 2004 (neabrogată), iar a doua - prin Hotărârea de Guvern nr.231 din 30 martie 2005.

Cu așa ministru, așa justiție!

    Aurel Vlădoiu - declarație politică cu titlul Transformarea României în stat polițienesc multilateral dezvoltat;

Domnul Aurel Vlădoiu:

"Transformarea României în stat polițienesc multilateral dezvoltat"

În aceste vremuri triste, pentru agenții economici, acțiunile de control întreprinse de diverse organe ale statului cu o frecvență lunară au devenit normalitate. Și dacă sancțiunea aplicată respectivului agent economic nu sare de 20 milioane ROL, se cheamă că ori absolut totul este în ordine la acea firmă, ori, mai probabil, legătura dintre patronul ei și reprezentanții statului este ciudat de trainică.

Este îndeobște cunoscut că, potrivit normelor interne ale instituțiilor abilitate să controleze agenții economici, comisarii gărzilor financiare și de mediu sunt recompensați corelativ cu sancțiunile administrate respectivelor societăți comerciale.

Situația ar putea părea normală celor care tocmai au parcurs vreun raport, întocmit de organizații neguvernamentale, pe banii câștigați cu sudoare de domnul George Soros, care reliefează criminalitatea economică românească.

Dar, pentru cei care sunt preocupați cu adevărat de bunul mers al lucrurilor, este clar că măsurile guvernamentale, care au condus spre această stare de fapt, sunt proprii organizării statului polițienesc. La fel de clară este și fundătura spre care aceste măsuri conduc societatea românească, pentru că, lovind atât de consecvent în agenții economici, se distruge, practic, sistemul de propulsie al societății.

Noi, Partidul Social Democrat, cerem stoparea prigoanei la care sunt supuși agenții economici, încetarea acestor acțiuni de resuscitare a bugetului, întreprinse sub masca eradicării criminalității financiare.

În lumea agenților economici, adică a celei din care trăim și noi - guvernanți și parlamentari - câștigă teren suspiciunea că anului electoral 2008 nu-i vor supraviețui decât firmele cu felinar portocaliu la fereastră, după cum gripa aviară nu s-ar atinge de găinile cu pene portocalii.

    Ionica Constanța Popescu - relatarea unui caz social din Aninoasa;

Doamna Ionica Constanța Popescu:

Unsprezece familii din Aninoasa, județul Hunedoara, locuiesc de mai bine de o săptămâna la rude și prieteni. Nu pentru că părinții, copiii și bunicii din localitate au simțit nevoia unei vacanțe în luna mai, ci pentru ca nu mai au unde locui.

Pavilionul B din strada Vuculești din localitatea hunedoreană Aninoasaa fost, în urmă cu o săptămână și jumătate, cuprins de un incendiu provocat de un scurtcircuit electric.

Dacă locuințele de la parter au scăpat doar avariate, cele de la etajul I au fost distruse în întregime. Cele 11 familii care locuiau în aceste apartamente sociale au rămas fără acoperiș deasupra capului.

Reprezentanții administrației publice locale și-au făcut datoria oferindu-le celor năpăstuiți varianta locuirii temporare în Clubul Sportiv Arena. Locatarii etajului I din pavilionul B au refuzat propunerea, optând pentru prieteni și rude.

Încă din prima secundă de la nefastul eveniment, întâlnirea de urgență a forurilor decizionale a avut ca obiectiv demararea unor proiecte care să vină în ajutorul celor care au rămas pe drumuri.

La această oră, proiectul nu aajuns încă pe masa Guvernului, primarul orașului Aninoasa Ilie Botgros, declarând că se lucrează la un proiect și cu sprijinulConsiliului Județean Hunedoara și al Instituției Prefectului se vapropune o ordonanță de urgență în acest sens. Domnia sa crede ca în aproximativ o lună și jumătate locuințele avariate vor putea fi date din nou în circuit.

Fac un apel către Guvern, pe această cale, să analizeze cu prioritate propunerile ce îi vor fi înaintate de către administrația județului Hunedoara și să ia măsurile care se impun pentru ca acești oameni să revină în mediul lor familial, să-și recapete ritmul propriu de viață și să li se ofere șansa sa gândească liber, democratic ce vor face cu viața lor de acum înainte.

Dacă vor să părăsească imobilul sau chiar zona, e alegerea lor, dar nu putem permite să fie aruncați la coșul uitării. Să nu fie tratați doar ca niște subiecte de presă senzațională, ci să impună o doză de responsabilitate și colaborarea eficientă între toate organele abilitate ale statului.

După cum indică datele din teren, cel puțin 90 de zile de acum încolo, acești oameni vor fi călători în propria lor viață. Vor pribegi pe la prieteni, rude sau vecini sperând la o zi mai bună.

Conservatori din fire, aninoșenii nu agreează prea tare ideea de inedit, ideea de a fi mutați într-o altă locație, ei dorind să-și recapete vechile locuințe.

Și pentru atingerea acestui obiectiv trebuie ajutați.

    Liviu Câmpanu - declarație politică cu titlul Starea de normalitate;

Domnul Liviu Câmpanu:

"Starea de normalitate"

Dacă ne ajută Bunul Dumnezeu să fim sănătoși (nu de alta, dar gripa aviară, inundațiile și alte calamități parcă s-au statornicit în România) în câteva luni devenim cetățeni europeni cu acte în regulă. Referirea la divinitate nu e întâmplătoare, având în vedere că dintre toate instituțiile statului Biserica are cea mai mare credibilitate printre români.

Speranța se spune că moare ultima și poate că începând de atunci normalul nostru cel de toate zilele va deveni excepție.

Poate vom avea un președinte de țară care respectă legea și, după un chef notoriu, omenesc, își trimite SPP-iștii după un taxi, spre a nu conduce - cine știe ce - într-o stare mai mult sau mai puțin euforică.

Să sperăm că vom vedea comandanți de poliție, procurori, judecători sau demnitari stând la rând, la circumscripțiile financiare pentru a-și plăti amenzile primite ca urmare a nerespectării regulilor de circulație sau pentru alte abateri, ca orice cetățean obișnuit și nu bătându-se în piept cu funcții intangibile.

Vom vedea poate pensionari stând la rând la bănci spre a-și depune veniturile (pensiile) excedentare sau făcând cozi la agențiile de turism spre a-și odihni bătrânețile în ținuturi exotice.

Demnitarii vor fi priviți ca oameni obișnuiți, cu bunele și relele lor, dar fiind cu adevărat în serviciul celor ce i-au ales; legislativul nu va fi subordonat executivului; funcționarii publici vor fi, cu adevărat, în slujba cetățeanului.

Mass-media va fi cât de cât independentă iar jurnaliștii și redactorii dispuși să-și recunoască și propriile greșeli. Vom vedea agricultori și fermieri trăind din munca câmpului și creșterea animalelor și nu supraviețuind din aceste activități, oameni retribuiți decent, muncind dar știind pentru ce, și nelăsându-se bântuiți de acele cuvinte care spun că: "ei se fac că ne plătesc, noi ne facem că muncim!".

Cauzele din justiție se vor judeca mai repede și se va face dreptatea legii și nu aceea a "bunului plac".

Personalul medical își va face pur și simplu datoria, fiind bine plătit "necătând", ghiduș sau temător, cu coada ochiului la mâinile sau buzunarele pacienților.

Și aș putea continua astfel la nesfârșit, făcând un joc al antagonismelor, dar o întrebare năstrușnică ca un fior rece îmi șfichiuie gândurile: "oare nu ne liniștim și suntem încrezători, spunându-ne că europenii ăștia sunt și ei oameni, la urma urmei, și ne-om "descurca" noi cumva "?

Acum, nu-mi rămâne decât să închei "în dulcele grai moldovenesc ...om reuși să-i pervertim?...

    Manuela Mitrea - declarație politică cu titlul Castrul roman de la Hinova, uitat printre buruieni;

Doamna Manuela Mitrea:

"Castrul roman de la Hinova, uitat printre buruieni!"

"Numai prin cunoștința exactă a istoriei sale, prin punerea adevărului asupra trecutului său, va putea un popor să găsească mijlocul de a învinge greutățile ce le va întâlni în cale" - spunea marele istoric A.D.Xenopol.

O mărturie a lumii antice pe teritoriul județului Mehedinți este și Castrul roman de la Hinova. Arheologii au descoperit aici, în 1976, cel mai mare tezaur tracic de pe malul stâng al Dunării.

Obiectele de podoabă, cântărind în jur de cinci kilograme, pot fi văzute astăzi, o parte la Muzeul Regiunii Porților de Fier din Drobeta Turnu-Severin, iar o parte la Muzeul Național de Istorie din București.

Castrul de la Hinova reprezenta o fortificație romană târzie în care activitatea a continuat și după retragerea aureliană, în jurul anului 274 î.Hr., aceasta dovedind încă o dată că romanii nu au considerat Dacia o provincie pierdută, având în vedere și menținerea capetelor de pod pe ambele maluri dunărene.

În 1980, cercetările arheologice de la castru au scos la lumină o necropolă datând din perioada hallstatiană (cca. 1200 de ani î.Hr.).

Din cele 60 de necropole descoperite, un singur mormânt a intrat în istorie, prin cel mai mare tezaur tracic descoperit în incinta sa, acesta fiind al doilea după Cloșca cu puii de aur de la Pietroasa.

Din păcate, din 1980, șantierul arheologic nu a mai cunoscut nici un fel de transformări chiar dacă acest castru se găsește pe lista monumentelor muzeale, patronată de către Ministerul Culturii și Cultelor.

Ruinele castrului roman de la Hinova sunt amplasate pe malul Dunării, aflându-se la cca. 700 de metri de sediul primăriei, chiar deasupra unei unități militare de grăniceri care a fost dezafectată.

Chiar dacă în zonă există o tăbliță care menționează existența castrului, cei interesați nu pot ajunge la acest obiectiv istoric deoarece nu există o cale de acces, doar bălării și terenuri cultivate cu porumb.

Astfel, retrocedarea terenurilor agricole, dezafectarea unității militare și dezinteresul Ministerului Culturii și Cultelor au făcut ca la Hinova, castrul roman să se afle astăzi în paragină.

Primăria Hinova, în gestiunea căreia se găsește acest monument istoric, nu are fonduri - singura soluție fiind tot Ministerul Culturii și Cultelor.

Domnule ministru, este inadmisibil că istoria tracilor a fost îngropată, la Hinova, de buruieni!

Apreciez că păstrarea și conservarea vestigiilor istorice trebuie să fie o prioritate pentru Ministerul Culturii și Cultelor.

Un popor fără cultură, identitate, limbă, tradiții și istorie nu poate exista în timp iar noi avem datoria de a facilita scrierea și în mileniile următoare a numelui țării noastre în spațiul carpato-dunăreano-pontic, lăsat moștenire de strămoșii noștri traci nord-dunăreni, daco-geții.

Domnule ministru Iorgulescu, ceea ce se întâmplă la Hinova este inadmisibil!

Cu toate acestea, îmi exprim speranța că veți găsi în cel mai scurt timp soluțiile necesare în vederea reabilitării acestui obiectiv istoric de importanță națională!

Istoria neamului românesc s-a scris și la Hinova, iar acest fapt nu trebuie uitat!

    Marian Florian Săniuță - readucerea în atenție a autostrăzii București-Brașov;

Domnul Marian Florian Săniuță:

În ultima perioadă de timp, Cabinetul "Tăriceanu" ne readuce în atenție un proiect atât de necesar nouă, prahovenilor: autostrada București-Brașov.

Inițiativă a Cabinetului "Năstase", această cale rutieră modernă ar urma să asigure județului Prahova o nouă șansă pentru dezvoltarea economică în epoca post-petrolieră.

De ce această cale rutieră este necesară județului? Simplu: pentru că urmează să asigure noi locuri de muncă prin implicarea, în primul rând, a celor rămași fără slujbă în lucrările de construcție, pentru că vor fi atrași noi investitori în județ, care la rândul lor vor crea noi locuri de muncă și își vor putea transporta rapid produsele finite, pentru că turismul de pe Valea Prahovei va cunoaște în acest fel o nouă etapă de dezvoltare.

După anul 2004, acest proiect, atât de necesar județului Prahova, dar și României, a fost stopat de actuala guvernare portocalie, din motive numai de ea știute, deoarece nu au existat motive serioase, ca și în cazul contractului Bechtel, de altfel, să se întârzie aceste lucrări, cu atât mai mult cu cât se puteau aduce corecții pe parcursul derulării contractului și, implicit, a lucrărilor.

În schimb, ce ne-a adus guvernarea portocalie? Cozi interminabile la sfârșit de săptămână, lipsa unor locuri de parcare de-a lungul DN1, timpi record de parcurs între Sinaia, Bușteni și Azuga. Într-un cuvânt, lipsa de respect pentru cetățean.

În schimb, lucrările ce vor demara probabil, în 2008, vor fi executate la prețuri superioare de firme prietene și "prietenoase", pentru că realitățile economice românești sunt în schimbare. Însă, Cabinetul "Tăriceanu" nu realizează că, de fapt, România va intra în Uniunea Europeană cu o zestre săracă de kilometri de autostradă. Iar această realitate tristă nu face decât să ne îndepărteze de Europa.

Iată încă un motiv, stimați guvernanți, de a vă acorda un steguleț roșu!

    Gheorghe Chiper - declarație politică cu titlul Stegulețe roșii pentru nepăsare și aroganță;

Domnul Gheorghe Chiper:

Declarație politică "Stegulețe roșii pentru nepăsare și aroganță".

În urma raportului de țară din 16 mai a.c., am putut cu toții afla că România a fost "reprogramată" pentru stabilirea datei exacte a aderării la toamnă, în octombrie, având de rezolvat până atunci patru probleme tehnice, pentru care s-au acordat patru stegulețe roșii, semnul pretutindeni al avariilor de orice fel.

Important (și alarmant) este faptul că trei astfel de avarii sunt localizate în agricultură, pentru nerezolvarea scadențelor din acest sector. Care scadențe nu țin de înapoierea agriculturii ca sistem productiv, de situațiile grele moștenite, de faptul că se practică o agricultură de subzistență, aproape incompatibilă cu structurile similare din Uniunea Europeană. Ele țin de nepăsarea manifestată de aparatul Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale pentru rezolvarea unor sarcini administrative pentru care nu este nevoie de mecanizare avansată și pământ fertil.

Nici măcar lipsa de sprijin financiar nu poate fi invocată în acest caz, pentru că fonduri au existat chiar de la Uniunea Europeană, care ne-a cerut - demult, e drept - să avem pentru momentul când intrăm în Uniunea Europeană un sistem integrat de administrare și control pentru identificarea tuturor suprafețelor agricole pe hărți digitalizate; ni s-a impus, de asemenea, să terminăm înregistrarea animalelor și îndeplinirea normelor privind siguranța alimentară a populației; au fost, de asemenea, cerute măsuri pentru folosirea mai bună a fondurilor europene, îndeosebi în domeniul infrastructurii rurale și protecției mediului.

Față de toate acestea, ministerul de resort, ministrul său, au avut o atitudine de nepăsare și chiar de aroganță.

Susțin această afirmație prin faptul că au fost destule cazurile în care semnalarea lor a fost considerată drept ostilitate sau denigrare venită de la P.S.D.

Eu, personal, am interpelat pe aceste probleme în Camera Deputaților pe domnul Cristian David, ministrul-delegat pentru controlul implementării programelor de finanțare internațională și urmărirea acquis-ului comunitar.

Am arătat cu acel prilej că domnul Flutur obișnuiește să-și acopere propriile limite și neîmpliniri, invocând vechile structuri și moștenirea P.S.D.-ului.

Răspunsul primit n-a fost de natură să clarifice situația și nici să se constate faptul că au existat neajunsuri în sector. Unele aspecte au fost chiar omise din textul răspunsului. Fapt pentru care, revin cu actuala declarație politică, cu convingerea că prin cele menționate, reluate și subliniate, se va putea schimba ceva în această privință.

Se va recupera, parțial, firesc, ceea ce figurează ca nerezolvat în procesul de aderare, iar aceasta nu este puțin lucru.

    Marius Iriza - comentariu legat de recuperarea Tezaurului României;

Domnul Marius Iriza:

După aproape 90 de ani de când tezaurul României se află în Rusia, Eugen Anca, administratorul firmei Profact S.R.L. susține că îl poate recupera. Dacă omul nu e nebun sau escroc, el ar trebui să fie decorat de Președintele României, cel puțin pentru inițiativa sa curajoasă.

Domnul Eugen Anca, reprezentantul unui grup format din ruși, elvețieni, germani, olandezi și români susține că autoritățile ruse așteaptă să retrocedeze României în proporție de 100%, cantitatea de 93 de tone de aur în format lingouri și monede istorice, în două etape: 50% în cel mai scurt timp după semnarea protocolului cu Rusia, iar cealaltă jumătate în termen de șase luni de la data semnării acestuia. Imediat după ce prima jumătate a celor 93 de tone de aur au ajuns pe teritoriul României, ar urma să fie începute negocierile pentru retrocedarea restului de obiecte ce fac parte din inventarul Tezaurului Român (statuete, covoare, sculpturi etc.).

Temerarul om de afaceri spune însă că autoritățile române, reprezentante de guvernatorul B.N.R. Mugur Isărescu, foști și actuali oameni politici, Ion Iliescu, Traian Băsescu, Adrian Năstase sau Călin Popescu Tăriceanu se opun acestei retrocedări.

În 15 noiembrie 2005, Eugen Anca cere o audiență premierului Tăriceanu pentru a-i detalia aspectele legate de atitudinea neglijentă, indiferentă și superficială de care au dat dovadă "cei desemnați să păzească interesul național al României".

Din câte știu, nici până astăzi Eugen Anca nu a primit nici un răspuns. Așteptăm în continuare să se facă lumină în cazul Tezaurului Românesc.

    Marius Rogin - declarație politică cu titlul Abuzurile autorităților sârbești asupra românilor timoceni continuă;

Domnul Marius Rogin:

"Abuzurile autorităților sârbești asupra românilor timoceni continuă"

M-am alăturat și eu colegilor mei, care au început să tragă câteva semnale de alarmă, date fiind nenumăratele abuzuri pe care autoritățile din Serbia le săvârșesc asupra unor minorități, în aceste vremuri în care nu credeam că se mai pot întâmpla astfel de fapte, indiferent de originile pe care le-ar avea. Am luat atunci decizia de a continua prezentarea acestor abuzuri și, întrucât se pare că ele continuă, mă văd nevoit a le face cunoscute mai departe.

Nu pot și nu putem să rămânem nepăsători, atâta timp cât nu sunt respectate drepturi elementare ale omului, cum ar fi acelea de a putea vorbi românește, de a studia limba originilor tale, de a asculta o slujbă religioasă în limba strămoșilor tăi, cei care ți-au transmis-o și ție mai departe.

N-aș vrea să fac din nou o înșiruire a tuturor abuzurilor care au fost săvârșite asupra fraților noștri români care trăiesc în Serbia, pentru că v-aș reține prea mult din timpul dumneavoastră. Nu pot însă să nu prezint situația preotului român Bojan Aleksandrovic. Acesta este judecat în prezent pentru "îndrăzneala" pe care a avut-o de a ridica în curtea propriei case un lăcaș de cult, mai exact o bisericuță, unde românii timoceni să poată asculta slujba în limba strămoșească: limba română.

La judecătoria din Nogotin, în data de 17.05.2006, a avut loc înfățișarea hotărâtoare în procesul de judecare a preotului Bojan Aleksandrovic, slujitor al Bisericii Ortodoxe Române, la propunerea de judecată a Judecătoriei din Nogotin din data de 13.10.2005. Un fapt interesant care mi-a fost adus la cunoștință și peste care nu pot să trec și care a fost remarcat de cei prezenți cu acest prilej este faptul că toți martorii prezenți au fost ai Procuraturii și că procurorul general al localității Nogotin, Vojislav Trokic, nu a adresat nici o întrebare martorilor prezenți. Din declarațiile celor prezenți remarcăm faptul că acești martori ai acuzării "dădeau răspunsuri care te făceau să râzi" și care se vedeau că erau pregătite dinainte.

Hotărârea de dărâmare a unui lăcaș al Bisericii Ortodoxe Române (biserica, clopotul și casa), hotărâre pe care administrația locală din Nogotin a dat-o prin procedură de urgență încă din ianuarie 2005, a fost luată pe baza controlului din 29.12.2004. În ciuda faptului că a cerut aprobările necesare, preotul Bojan Aleksandrovic nu a primit răspuns la cererea de eliberare a documentelor cu privire la condițiile de construire din 04.11.2003, în fapt fiind vorba de o simplă cerere de legalizare.

Deși ministerul de resort a hotărât să se renunțe la dărâmare printr-o scrisoare ce a fost trimisă și organelor locale din Nogotin, se pare că autoritățile centrale nu au prea mare influență asupra exceselor naționaliste ale primăriei din Nogotin, care a dat ascultare Episcopului ultranaționalist, Iustin al Timocului, cunoscut pentru fobia sa antiromânească, din moment ce continuă hărțuirea părintelui Bojan și insistă în tribunal pentru dărâmarea bisericii din Malainița.

Mai mult decât atât, în presa sârbească, care apare la Zaicear, românii, și, ceea ce este mai grav, România, sunt atacați dur de către extremiștii naționaliști sârbi. Se pare că scopul articolelor este acela de aruncare pe piață a unor dezinformări evidente ce urmăresc crearea de tensiuni între sârbii și românii din Timoc, influențarea sinoadelor Bisericii Ortodoxe Sârbe și Bisericii Ortodoxe Române de a lua o hotărâre în sensul eliminării jurisdicției BOR asupra românilor din Timoc, în general, și a protopopiatului Ortodox Român "Dacia Ripensis" cu sediul la Malainița, în special.

Ceea ce este și mai grav este poziția unor înalți ierarhi români, una prorusă și în problema Mitropoliei Basarabiei. Trebuie să spun că în 1830, atunci când sârbii au intrat în zona Timocului, acolo existau deja 88 de biserici și 17 mănăstiri românești care țineau de Râmnicu Vâlcea. Ca cetățeni sârbi, etnicii români din Timoc și-au dat viața pentru Serbia și pe fronturile din Croația și Bosnia, dar și din Kosovo. Ce-au primit în schimb? Asimilare și nerecunoașterea dreptului de a-și vorbi limba maternă în Școală și Biserică. Dreptul de a nu reveni la Biserica Mamă. Dreptul de a nu-și construi biserici sau reconstrui bisericile.

    Mihai Dumitriu - declarație politică cu titlul Educația publică și guvernarea portocalie;

Domnul Mihai Dumitriu:

"Educația publică și guvernarea portocalie"

Gestionarea sistemului de învățământ în cele peste 500 de zile, practic nu are nici o legătură cu Programul de guvernare al Coaliției PNL-PD-PC-UDMR și a adus învățământul preuniversitar într-o criză fără precedent.

Este de remarcat lipsa unei strategii și a unei viziuni pentru învățământul românesc în contextul apropierii integrării României în UE.

Foarte multe domenii, structuri, programe școlare, metode nu sunt armonizate cu cerințele Consiliului Europei. Schimbările pe criterii politice ale funcționarilor din MEC, a inspectorilor școlari generali, a inspectorilor școlari, a directorilor de licee, grupuri școlare și școli generale, a șefilor de catedră și comisiilor de specialitate înlocuind profesioniștii cu actorii politici, lipitori de afișe, distribuitori de fluturași, incapabili și incompetenți au bulversat învățământul românesc.

"Depolitizarea învățământului" din programul D.A. s-a transformat într-o politizare cu performanțe maxime, de la cea mai înaltă funcție până la femeia de serviciu și portar.

Școala, instituție publică finanțată din bani publici, este folosită de cei care au fost puși în funcție, prin manipularea preșcolarilor, elevilor și a cadrelor didactice ca tribună de propagandă politică a Alianței Portocalii D.A.

Promisiunile electorale ale guvernanților PNL-PD de a dubla salariile celor din învățământ a fost o cacealma și s-a transformat într-o blocare a creșterii acestora, corpul profesoral fiind desconsiderat de prim-ministrul Tăriceanu și președintele Băsescu.

Plata diferențelor salariale din perioada 2001-2004 se realizează discriminatoriu fără a respecta drepturile omului și munca cadrelor didactice. Pentru membrii de sindicat, plata s-a realizat într-o singură tranșă, iar pentru ne-membrii de sindicat, pentru cei care nu și-au căutat dreptatea în justiție, pentru cei care au pus interesele învățământului mai presus de interesele personale, plata se realizează în 35 luni (aproape 3 ani). De aici rezultă incapacitatea Federaților Sindicale care sunt politizate și a MEC de a gestiona plata unor drepturi salariale pentru tot personalul din învățământ.

Suma promisă de Guvern, de 1,1 miliarde euro pentru dezvoltarea infrastructurii, a fost o minciună, deoarece această sumă reprezintă finanțarea Băncii Mondiale pentru derularea programelor: "Școli din chirpici", "Școli din zidărie", "Programul de dezvoltare a învățământului rural", "Programul de informatizare a școlilor gimnaziale", programe începute și puse în practică pe timpul Guvernării PSD.

Actualele conduceri ale structurilor din învățământ nu sunt capabile să gestioneze programele începute în timpul Guvernării Năstase.

În județul Iași: - programul "școli din chirpici" trebuia finalizat în data de 21 decembrie 2005, iar în prezent, mai 2006, sunt date în folosință maxim 6 școli din 51; - programul "școli din zidărie" în care s-a planificat a fi reparate și modernizate 52 de școli aprobate de Banca Mondială în anul 2004, însă în urma deciziilor Ministerului și Inspectoratului școlar, pentru județul Iași s-au aprobat numai 27 școli; - școlile din Programul PRIR - 125 au fost aprobate pentru Iași, dar sunt în curs de finalizare numai 88. Unde sunt restul ?

În documentele ISJ Iași, listele cu aceste școli care au fost aprobate de experții Băncii Mondiale și de Consiliul Județean Iași sunt colorate în trei culori: Galbene - școlile cu directori liberali din localitățile cu primari liberali; Portocalii - școlile cu directori membri PD din comunele cu primari PD sau PNL; Albastre - restul școlilor din listă din comunele cu primari PSD.

Rețelele de calculatoare pentru școlile gimnaziale și-au redus numărul de calculatoare de la 15 la 10 și nu au fost distribuite în toate școlile gimnaziale de la centrul comunei. și aici tabelul școlilor gimnaziale sub condeiul inspectorilor generali, politicieni activi ai Partidelor PNL, respectiv PD s-a "îngălbenit", iar prin anumite locuri a devenit "portocaliu".

Finanțarea pe elev și procesul descentralizării învățământului preuniversitar care la finele anului 2004 era implementat în proporție de peste 90% în toate școlile județului s-a aplicat în anul școlar 2005-2006 numai în 16 unități.

Foarte grav este că în mediul rural, în aceeași comună, finanțarea este tradițională pentru anumite școli și finanțarea pe elev pentru alte școli.

La nivelul municipiului Iași, unitățile școlare au fost alese preferențial, deoarece în aceste unități școlare vacantarea posturilor și încadrarea cadrelor didactice este realizată de conducerea școlii fără intervenția Inspectoratului școlar.

Vacantarea posturilor și catedrelor din celelalte unități școlare și încadrarea cu personal didactic sunt gestionate de Inspectoratul școlar care prin serviciile de resort pun în dificultate și umilesc persoanele care doresc să ocupe un post, fiindu-le solicitată de mai multe ori prezența la ISJ până intră în posesia unei decizii de încadrare.

Ultimul Raport al MEC din mai 2006 concluzionează: politicul se amestecă nepermis de mult în școlile ieșene, fiind dați ca exemplu chiar inspectorii generali; influența anormală pe care o exercită politicul în viața școlii, chiar în ședințele cu directorii; școlile ieșene în proiectul descentralizării nu au fost corect selectate; factorul politic intervine perturbator în descentralizarea învățământului preuniversitar; inspectorii generali au fost acuzați de conflict de interese.

Când totul s-a politizat, când funcțiile cu responsabilități din învățământ au fost ocupate de membrii activi ai PNL, PD, PC, UDMR, dar din nefericire nu sunt profesioniști, concluzionez că învățământul românesc a stagnat în cele 500 de zile de Guvernare Portocalie.

Mai mult, prin acțiunile întreprinse se distruge și ce este mai bun, sufletul și speranța copilului, viitorul țării.

Vă mulțumesc.

    Mihai Sandu-Capră - exprimarea opoziției față de critici nefondate la adresa ministrului agriculturii;

Domnul Mihai Sandu-Capră:

Așa cum ne-a obișnuit, opoziția social-democrată e măcinată de activitatea Executivului, asemenea proverbului "câinele moare de drum lung și ... prostul de grija altuia". Mai nou, PSD-ul s-a apucat să ceară demisia sau demiterea ministrului agriculturii, Gheorghe Flutur, pe care îl consideră "vinovat" de criza provocată de gripa aviară.

Este penibil să acuzi ministrul agriculturii pentru iresponsabilitatea unor oameni care nici măcar nu se află în subordinea sa. Urmează, probabil, ca în viitor, PSD-ul să spună că ministrul Flutur este cauza principală a inundațiilor, sau, după caz, a lipsei precipitațiilor.

Stimați domni, pe lângă discursuri populiste și pline de patriotism în care vă cântați eforturile pe care le depuneți pentru integrarea României în Uniunea Europeană, sprijinind orice demers al actualei Coaliții de guvernământ, este nevoie și de fapte. Astfel de atitudini defăimătoare și lipsite de substanță nu fac decât să reliefeze dorința de obstrucționare a activității executivului, să vă potolească foamea de luptă politică, indiferent care ar fi urmările.

Treceți mult prea ușor peste realizările ministrului agriculturii, un ministru care a declarat război sistemului ce se opune vehement aplicării legii în domeniul retrocedării proprietăților agricole, ceea ce dumneavoastră nici nu v-a trecut prin gând sau v-a trecut, într-adevăr, însă și-a continuat drumul.

Programul "Fermierul", program liberal, inițiativă a aceluiași ministru pe care dumneavoastră îl huliți acum, este primul program cu adevărat european de sprijinire a celor care vor să facă o afacere, mai mică sau mai mare, în domeniul agriculturii și care nu dispun de cofinanțarea necesară accesării fondurilor SAPARD.

De asemenea, aș dori să nu omiteți faptul că Ministerul Agriculturii condus de Gheorghe Flutur a gestionat cele mai mari crize cu care s-a confruntat România în perioada postdecembristă, iar volumul de muncă în ceea ce privește armonizarea legislativă în domeniul agriculturii este imens.

Astfel, stimați domni, stimată opoziție, încercați să vedeți ce s-a făcut în acest domeniu sensibil și încercați să dublați cu fapte declarațiile dumneavoastră referitoare la susținerea demersurilor Guvernului având ca scop aderarea României la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007.

    Mircea Ciopraga - declarație politică intitulată Situația actuală a turismului românesc impune reînființarea Ministerului Turismului;

Domnul Mircea Ciopraga:

"Situația actuală a turismului românesc impune reînființarea Ministerului Turismului"

Turismul a rămas una din nereușitele României de după 1989, strategiile de dezvoltare în domeniu fiind susținute insuficient din punct de vedere instituțional și economic. Evaluările au pus întotdeauna în evidență lipsa de progres, încât turismul din România a ajuns să fie definit de trei aspecte de bază: servicii proaste, prețuri mari, clienți puțini, mai ales în cazul turiștilor străini.

Situația s-a degradat în așa măsură, încât România a ajuns să încaseze din turism mult mai puțin față de țările vecine, ca Bulgaria sau Ungaria, în condițiile în care potențialul turistic al acestor țări este inferior. Anul trecut, spre exemplu, numărul total al turiștilor străini cazați în România a fost sub 1,5 milioane de persoane, iar încasările din turism au reprezentat doar 23% din cât a câștigat Bulgaria.

În absența aplicării eficiente a unui program național de reformare a sistemului turistic, domeniul a cunoscut o dezvoltare haotică, neprofesionistă, marcată vizibil de amatorism, improvizație și practica unor tarife mult peste posibilitățile limitate ale populației. Domină încă unitățile de cazare de rang inferior, cele de 2 stele în proporție de 64%, urmate de unitățile de cazare de 1 stea, în proporție de 22%. La neaplicarea uniformă și extinsă a unor standarde calitative superioare, s-a adăugat și obstacolul unei infrastructuri naționale degradate, care a îngreunat accesul spre zonele și localitățile turistice.

Din cauza tuturor acestor probleme, România nu poate oferi un produs turistic de mare atractivitate, cum este cazul multor altor destinații turistice europene și internaționale.

De trei ani de zile, lipsa unei minister unic, specializat pe dezvoltarea unei strategii coerente de dezvoltare a turismului, a condus practic la imposibilitatea atingerii obiectivelor de creștere a circulației turistice și a calității serviciilor, precum și de diversificare a ofertelor turistice, obiective prevăzute în actualul Program de guvernare.

Date fiind aceste condiții, reînființarea unui Minister al Turismului se impune ca necesitate, prezentând următoarele avantaje esențiale: oportunitatea creșterii capacității de absorbție și valorificare a fondurilor europene, posibilitatea realizării unui brand de țară sau de produs, facilitarea urmăririi evaziunii fiscale din diferitele segmente de activitate, creșterea vizibilității și reprezentativității organismului guvernamental specializat și, implicit, creșterea investițiilor în turism.

În concluzie, o eventuală remaniere guvernamentală trebuie să vizeze crearea Ministerului Turismului, o structură specifică, care odată cu aderarea la Uniunea Europeană să reușească să ducă la îndeplinire obiectivele Programului de guvernare, să atragă fonduri și să introducă România în circuitul turistic mondial.

    Mircea Valer Pușcă - intervenție legată de a VIII-a Conferință Interministerială Europeană privind Spațiul;

Domnul Mircea Valer Pușcă:

"A VIII-a Conferință Interministerială Europeană privind Spațiul"

Între 12 și 14 mai a.c. se va desfășura la Bruxelles a VIII-a Conferință Interministerială Europeană privind Spațiul. În cadrul acestei manifestări, găzduite de Belgia, care deține președinția anuală a Conferinței Interministeriale Europeane privind Spațiul, vor fi analizate progresele a două dintre proiecte ale Uniunii Europene: Galileo (sistemul european de radionavigație) și GMES (sistemul de monitorizare globală pentru mediu și securitate), dar vor fi abordate și teme de interes general privind: Politica europeană în domeniul spațiului și cooperarea industrială; Folosirea spațiului și zborurile spațiale și Spațiul și învățământul.

Urmare a invitației de participare, adresată Parlamentului României, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport m-a desemnat ca reprezentant al acesteia. Cu siguranță, decizia a avut în vedere competențele și contribuțiile avute de-a lungul timpului: faptul că în calitate de secretar de stat în cadrul Ministerului Cercetării și Tehnologiei (1997-1999) și vicepreședinte al Agenției Naționale pentru Știință, Tehnologie și Inovare (1999-2001), am avut în subordine Agenția Spațială Română, afiliată la Agenția Spațială Europeană. Cu siguranță, cunoașterea reglementărilor din domeniu a fost un alt motiv care a fundamentat decizia de desemnare a persoanei care va participa la importantul eveniment găzduit de Parlamentul Belgiei.

Agenția Spațială Română are între proiectele sale inclusiv construcția și plasarea pe orbită a unui microsatelit destinat monitorizării dezastrelor și mediului, teledetecției (asigurând o rezoluție de 25 m). Microsatelitul va putea asigura facilități de procesare a datelor, va asigura un control al comunicațiilor spațiale și poate deveni un instrument util cercetării-dezvoltării și sistemului educațional național. România poate juca, deci, un rol activ în politicile europene privind spațiul.

    Monalisa Găleteanu - declarație politică intitulată România, amânată până la toamnă;

Doamna Monalisa Găleteanu:

Declarație politică intitulată "România, amânată până la toamnă".

Raportul de țară din 16 mai, care ar fi trebuit să ne ofere un răspuns ferm în ceea ce privește aderarea României la Uniunea Europeană, ne-a adus amânarea și incertitudinea momentului mult așteptat.

În continuare România a primit stegulețe roșii și galbene, care ne atrag atenția asupra incompetenței actualei Puteri de a rezolva problemele grave cu care ne confruntăm.

Deși a avut o susținere puternică din partea PSD privind adoptarea în Parlament a legilor care reprezentau priorități privind aderarea României la UE, actuala Putere nu și-a respectat promisiunea de a obține la această dată un răspuns ferm privind data integrării.

Preocupat prea mult de spectacolul mediatic și de show-urile politice, afișând doar demagogie și propagandă electorală, Guvernul României a neglijat interesul cetățenilor, lăsând într-un plan secund probleme de o importanță majoră. Atâta vreme cât actuala Putere nu este capabilă de acțiuni concrete, care să ducă la finalizarea programelor începute, optimismul de care aceasta dă dovadă reprezintă praf în ochii cetățenilor. Rând pe rând, gustul amar lăsat de promisiunile neonorate, nesiguranța și dezamăgirea au luat locul speranței oamenilor într-o viață mai bună, al siguranței și încrederii într-o guvernare îndreptată către interesul lor.

PSD este de părere că în perioada imediat următoare este iminent un comportament responsabil al Executivului, în colaborare cu celelalte forțe politice, în vederea canalizării tuturor eforturilor spre realizarea obiectivului final: acceptarea României ca membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, la 1 ianuarie 2007.

În acest sens, Partidul Social Democrat va da dovadă, ca și până acum, de bună-credință și va sprijini toate acțiunile menite să ne conducă pe calea aderării, dar își rezervă dreptul, ca partid de opoziție, de a înainta o moțiune de cenzură, care să îndrepte atenția și interesul actualei Puteri către problemele reale, urgente și importante ale țării.

    Monica Maria Iacob-Ridzi - declarație politică intitulată Raportul Comisiei Europene subliniază consolidarea statului de drept în România;

Doamna Monica Maria Iacob-Ridzi:

Declarație politică intitulată "Raportul Comisiei Europene subliniază consolidarea statului de drept în România"

Raportul Comisiei Europene cu privire la stadiul pregătirii aderării României la Uniunea Europeană începând cu data de 1 ianuarie 2007 a fost deja prezentat. El reprezintă o radiografie obiectivă a realității românești contemporane, din care, desigur, nu pot să lipsească anumite accente critice. Concluzia generală a Raportului este că România a făcut pași enormi pe drumul integrării. Este, fără îndoială, cel mai bun Raport din toate câte s-au prezentat.

Opoziția noastră "constructivă" simte că integrarea României este inevitabilă și iminentă. Ea face eforturi mari, demne de o cauză mai nobilă, pentru a minimaliza succesul actualei guvernări, inventând fel și fel de inconveniente ale aderării. Ba că nu suntem suficient de pregătiți, ba că nu vom putea cheltui banii ce vor veni de la Uniunea Europeană, ba că dispariția barierelor vamale va ruina o parte din producătorii interni.

Desigur, integrarea are reversul ei, mai puțin spectaculos, dar extrem de util pentru viitoarea disciplină economică și financiară a României. Unii producători interni, monopoliști obișnuiți cu atitudinea paternalistă a statului, vor avea de înfruntat rigorile unei piețe libere. Dacă nu se vor putea ridica la exigențele economiei concurențiale, la pretențiile legitime, în continuă creștere, ale consumatorului român, acești producători vor fi eliminați, ca necompetitivi.

Dar locul lor va fi luat de alți producători interni, superiori ca organizare și performanță. Acest aspect, benefic pentru bunul mers al vieții, ar trebui să fie semnalat de Opoziție. Aderarea României nu poate fi pusă în balanță cu decesul potențial al unor firme interne, aflate de multă vreme într-o stare de faliment cronic.

Înțelegem disperarea Opoziției, dar nu putem împărtăși punctul ei de vedere. Raportul Comisiei Europene arată că economia de piață a devenit funcțională în România. Or, în acest context, moartea unor firme și nașterea altora reprezintă fenomene firești. A speria populația cu falimentul economiei naționale este un act iresponsabil, de un populism jalnic și ieftin.

Opoziția nu-și ascunde îngrijorarea față de o altă realitate consemnată de Raport: funcționalitatea statului de drept. Instituțiile fundamentale, scăpate de sub teroarea partidului-stat, încep să-și facă datoria. Marii corupți, indiferent de culoarea lor politică, sunt chemați în instanță. Procurorii români par a fi scăpat de complexele pe care le aveau în fața unor oameni politici specializați în afaceri dubioase. Lipsiți de imunitatea conferită până acum doi ani de funcțiile înalte, marii corupți au început să frecventeze sistematic Parchetul General.

Justiția română a câștigat un plus de credibilitate în ochii parlamentarilor europeni. Ea a dovedit că poate ancheta chiar și nume celebre, în mare parte legate de culorile Opoziției. Rămâne ca justiția noastră să dovedească, până la 1 ianuarie 2007, și mai ales după această dată, că are puterea de a condamna pe cei vinovați, indiferent de rangul lor politic sau social. Principiul "Nimeni nu este mai presus de lege" nu trebuie să rămână o podoabă stilistică a Constituției: trebuie pus în practică!

În calitatea mea de euro-observator am fost întrebată de parlamentari europeni, în repetate rânduri, despre evoluția proceselor penale ale unor mari personalități din viața politică românească. Le-am dat asigurări că aceste procese își urmează calea prevăzută de lege. În curând, sper să am ocazia să le comunic unele sentințe, astfel încât Europa să înțeleagă că în România legea a început să funcționeze și pentru cei mari.

    Nicolae Popa - declarație politică intitulată Greva comisarilor Gărzii Financiare - un avertisment dur pentru ministrul Sebastian Vlădescu;

Domnul Nicolae Popa:

Declarație politică intitulată "Greva comisarilor Gărzii Financiare - un avertisment dur pentru ministrul finanțelor, Sebastian Vlădescu".

Greva comisarilor Gărzii Financiare din toata țara trebuie să constituie un serios semnal de alarmă pentru mai marii responsabili din acest domeniu, în special pentru ministrul finanțelor, Sebastian Vladescu. În ultima vreme, acesta face gafe după gafe, care afectează mediul de afaceri din România, prin propuneri stupide și rupte de realitate, așa cum sunt și cele din noul Cod fiscal. P.C. consideră că Garda Financiara are nevoie de un statut clar și fără echivoc, cu obligații și responsabilități, dar și cu drepturi, așa cum se practică în Italia sau Germania.

Este aberant ca în ceea ce privește acordarea de amenzi, comisarii Gărzii Financiare să fie puși în situația unei permanente întreceri socialiste, să le fie cerute îndeplinirea unor "planuri cincinale" din vremurile de mult apuse, fiecare dintre ei fiind obligat să dea și să raporteze amenzi de circa 50 milioane lunar. În caz contrar, activitatea lor este catalogată drept nesatisfăcătoare și, mai mult, se trezesc că nu își iau nici lefurile, oricum ridicole. Este foarte grav că în România încă există asemenea mentalități păguboase, și ne zbatem într-un sistem învechit, cu tare ale trecutului. Pentru că suspectarea oricărui întreprinzător, oricărui fermier sau om de afaceri, oameni onești, care sunt considerați din start dușmani ai poporului, ba chiar infractori, nu demonstrează altceva decât faptul că în domeniul controlului fiscal avem mari lacune și foarte multe lucruri de îndreptat.

Nu este corect ca ei să se ocupe de aceasta vânătoare de vrăjitoare, pentru că ne confruntam cu o situație anormală, și, ca atare, ei ar trebui să se ocupe de operațiuni importante, de crima organizată și de cazuri de evaziuni fiscale de anvergură. Așa cum nu este corect ca ei sa fie recompensați procentual din cuantumul amenzilor aplicate, deoarece este jignitor și antieconomic ca salariații Gărzii Financiare să fie retribuiți în acest mod, ca să nu mai spunem că este o aberație să apreciezi munca și calificativele după cât de mari sunt amenzile aplicate.

Toate acestea trebuie să constituie motive cât se poate de obiective pentru adoptarea unui proiect de lege pe care P.C. intenționează să-l depună în Parlament, în vederea reglementării acestei situații neclare și discriminatorii pentru acest sector vital al activității de control fiscal.

    Ovidiu Victor Ganț - declarație politică intitulată Progrese importante;

Domnul Ovidiu Victor Ganț:

"Progrese importante"

Ultimul raport prezentat de către Comisia Europeană privind situația aderării țării noastre la Uniunea Europeană, în cadrul plenului Parlamentului European, constată progrese importante în mai toate domeniile supuse monitorizării.

Acest raport este rezultatul însumării punctelor de vedere ale comisiilor sectoriale de monitorizare care au vizitat Bucureștiul în această primăvară, fiecare consemnând progresele din domeniul gestionat.

Toate sunt importante, dar un impact deosebit l-au avut cele care privesc combaterea corupției și reformarea justiției din România. Acestea au fost trecute din categoria stegulețe roșii la cea de stegulețe galbene. Aceasta înseamnă că e mai bine decât în toamna anului trecut, dar că mai sunt multe aspecte de îmbunătățit.

Deci, nu se justifică nici o atitudine de relaxare bazată pe principiul că am terminat treaba, ne putem odihni. Din contră, așa cum spunea atât comisarul Olli Rehn, cât și parlamentarii prezenți la dezbateri, este începutul unui drum, început făcut bine, dar insuficient. Această evoluție pozitivă a determinat Comisia Europeană să nu recomande activarea clauzei de salvgardare, care ar fi determinat o amânare a datei aderării.

Mai mult, sectoarele indicate ca ridicând probleme serioase și în continuare pot fi rezolvate, cel puțin parțial, până în octombrie, prin eforturi financiare și administrative.

Așa cum se prezintă raportul am certitudinea că mergând mai departe în această direcție România va adera la Uniunea Europeană la începutul anului 2007.

Acest raport nu trebuie să fie pretext pentru lupte politice sterile, motiv de lamentări și insatisfacție. Corect este să privim lucrurile în evoluția lor, și dacă suntem cinstiți, vom recunoaște că acum un an aveam îndoieli mari că vom reuși să reducem atât de mult deficitele existente la acea vreme încât să nu se pună problema unei amânări.

Rezultatele obținute de România în ultimul an au determinat și o schimbare radicală de atitudine a membrilor Parlamentului European care susțineau ideea unei amânări. Vocile care au solicitat acest lucru au fost extrem de reduse numeric și suficient de firave din punct de vedere politic pentru a ne pune în dificultate.

Este momentul să ne concentrăm eforturile pe ce a mai rămas de făcut și să începem să ne formulăm prioritățile și strategiile post-aderare.

Închei citându-l pe liderul grupului CDU/CSU din Parlamentul European, domnul Hartmut Nassauer care, printre altele, a afirmat: "România este o țară eminamente europeană. Ne va fi un bun aliat în Uniunea Europeană".

    Ovidiu Ioan Silaghi - declarație politică intitulată Evitați turbulențele politice;

Domnul Ovidiu Ioan Silaghi:

"Evitați turbulențele politice"

Nu de puține ori, în cadrul unor declarații politice am prezentat unele puncte de vedere, aprecieri sau luări de poziție referitoare la România ale unor membri ai Parlamentului European. Și de această dată mă voi referi la o luare de poziție făcută de un reprezentant al unui stat membru al Uniunii Europene. Săptămâna trecută a trecut aproape neobservat atât de către mass-media, cât și de către clasa politică - cu excepția unor colegi din PNL - un extraordinar interviu dat postului public de radio de către Excelența Sa, domnul Quinton Quayle, fostul ambasador al Marii Britanii.

Domnia sa face o radiografie obiectivă scenei politice de la București și spune: " Faptul că oamenii compară favorabil România și Bulgaria este remarcabil, ținând cont că acum un an sau chiar câteva luni se spunea că România este în urma Bulgariei. Deci ceva bun se întâmplă." Nimeni nu-l poate bănui pe un diplomat al unei țări ca Marea Britanie că ar da dovadă de subiectivism și că ar avea intenția de a părtini actuala Putere. Pentru că toată lumea știe că mai bine de doi ani de zile, Bulgaria se afla în fața României în cursa aderării. Adică pe timpul guvernării P.S.D. Numai că acum, foștii guvernanți, în loc să recunoască meritele Cabinetului Tăriceanu, țipă pe toate canalele media și prin piețe agro-alimentare că aderarea este compromisă. Dacă, Doamne ferește!, se va ajunge la o amânare, atunci va însemna că actualul Guvern nu a reușit să repare în totalitate ceea ce a stricat PSD. Îi rog pe colegii din PSD să fie atenți la următorul pasaj din interviu: "Cred că o problemă de care a suferit Guvernul este că prezentarea performanțelor sale a fost deseori sub nivelul realității. A suferit de o imagine proastă, în modul de prezentare a politicilor sale. Un PR slab. Este mai bine ca realitatea să fie mai bună decât prezentarea. Unii oameni au făcut comentarii despre prezentări foarte bune ale unor precedente Guverne ale României și o realitate mult mai slabă". Cred că aceste aprecieri spun totul. Și, repet, nu cred că fostul ambasador al Marii Britanii poate fi bănuit de subiectivism sau că ar avea ceva împotriva PSD. Excelența Sa domnul Quinton Quayle nu are nimic de câștigat dacă laudă vreun partid sau critică pe un altul. Și numai faptul că afirmă un lucru pe care îl știm și noi, acela că actualul Guvern nu știe să-și vândă marfa, spune de asemenea multe.

La fel ca și oficialii europeni care au fost săptămâna trecută la București, domnii Jose Manuel Barroso și Olli Rehn, și fostul ambasador recomandă că "Trebuie o eliberare a atmosferei de senzația de certuri între partidele din coaliție. Asta se întâmplă în toate Guvernele, în toate țările. Rivalitatea există și la noi în țară și poate fi observată în întreaga Europă. Cel mai important este că nu ar trebui să afecteze momentul către aderarea la UE la 1 ianuarie 2007, care este prioritatea numărul unu. Dacă oamenii sunt dispuși să lucreze ca o echipă, chiar dacă poate nu se plac, chiar dacă există rivalitate politică, dacă lasă diferendele la o parte și merg către același scop nu cred că e o problemă (...) procesul aderării nu trebuie afectat de turbulențele politice". Un apel mai clar pentru stabilitate politică, stabilitate necesară ca aerul, în acest moment, nici nu poate exista. Și, după cum se vede, acest apel este adresat deopotrivă celor aflați la guvernare, cât și celor aflați în Opoziție.

Plecând de la aceste interviu, de la constatările și sfaturile prezentate de fostul ambasador al Marii Britanii, care practic reprezintă o sinteză asupra modului cum este privită din exterior, atrag atenția tuturor celor care intenționează să provoace "turbulențe politice" că nu numai un fost diplomat, ci întreaga Europă stă cu ochii pe noi. Și că greșelile intenționate costă foarte mult.

    Petru Movilă - declarație politică intitulată O fantomă bântuiește România: gripa aviară;

Domnul Petru Movilă:

"O fantomă bântuiește România: gripa aviară"

Mai întâi Dobrogea, apoi Sudul Moldovei, Estul Munteniei, iar în ultimele două săptămâni multe alte părți ale țării sunt amenințate de cumplitul flagel.

Cel puțin așa relatează presa de toate tipurile și de toate orientările; nici autoritățile nu adoptă un ton mai optimist.

În consecință, multe localități au fost puse sub carantină, drumurile sunt presărate cu filtre de dezinfecție, iar fumul grămezilor de păsări incinerate ne amintește de epidemiile catastrofale de ciumă și holeră ale Evului Mediu. Combinate avicole importante sunt închise, oamenii nu mai cumpără carne de pasăre din producția internă, importul crește, banii merg în afara țării iar autoritățile, care par depășite de situație, încep să aresteze presupuși vinovați.

Pe scurt, panica sporește în toată țara, pierderile economice cresc, presiunea asupra autorităților se amplifică, iar o parte a clasei politice se gândește deja cum să profite electoral de pe urma acestei drame naționale.

Dar oare chiar ne aflăm în fața unei drame naționale? Oare România este un focar de infecție care amenință Europa chiar în momentul în care mai avem un pas și ne integrăm în Uniune?

Eu cred că lucrurile nu stau chiar așa cum încearcă să le prezinte o parte a presei și - de ce să nu recunoaștem - unele medii interesate politic.

Departe de mine de a nega pericolul pentru noi, oamenii, al acestei boli ai căror purtători sunt păsările; departe de mine ideea că ar trebui să nu acordăm atenție acestui pericol și să nu adoptăm măsurile adecvate.

Dimpotrivă, ca om al secolului 21 cred că orice epidemie - nemaivorbind de o pandemie - ar fi o rușine pentru știința și civilizația noastră și, ca atare, trebuie să acționăm.

Dar sunt total împotriva unei atitudini catastrofice față de acest fenomen, împotriva unei atitudini panicarde care - așa cum se știe din lunga experiență istorică - sporește cauzele de a pierde războiul.

Iată, de exemplu, se spune că au apărut focare de gripa aviară în multe părți ale țării dar, după cunoștința mea, nu a fost nici măcar un singur om depistat cu această boală. Oare acest virus cu nume de film science-fiction, H5N1, să fie mai timid în România ca în altă parte și să nu îndrăznească să se ia de oameni?

De aceea, eu cred că autoritățile în drept ar trebui să inițieze o campanie - utilizând toate mijloacele de care dispun - de informare clară și limpede, pe înțelesul tuturor, ce este cu această boală, cum se transmite de la păsări la om și cum poate fi combătută. Eu, cel puțin, am înțeles din unele spuse ale specialiștilor că temutul virus moare la o temperatură de peste 80 grade Celsius. Așadar, o populație informată, poate destul de ușor să evite boala, la care se adaugă, bineînțeles, alte măsuri, cum ar fi: carantina, dezinfecția, vaccinarea etc.

La noi, însă, prima măsură este suprimarea păsărilor, incinerarea lor - exact ca în Evul Mediu - închiderea combinatelor avicole și interzicerea transportului păsărilor din orice parte a țării în oricare alta.

Pierderile economice sunt uriașe, este distrus însuși fondul biologic avicol, unități avicole importante sunt în pragul falimentului, cresc importurile de carne de pasăre, sporind hemoragia valutară a țării. Toate acestea, pe fondul unei economii deja subminată de inundații și slăbită de unele politici în domeniu nu prea inspirate.

Ca o încununare a tuturor acestor fenomene a apărut și amenințarea răscoalei: locuitorii unor sate și comune supuse carantinei, dar mai ales măsurilor radicale de suprimare a păsărilor, refuză să se supună și recurg, pentru început, la metoda verificată, a blocării drumurilor.

Pentru mulți din acești oameni păsările de curte reprezintă o sursă importantă de trai.

De aceea, repet: oare nu s-ar putea găsi metode mai civilizate și mai puțin costisitoare de luptă împotriva acestui dușman fantomatic?

Guvernul, ministerele de resort, trebuie să găsească mijloace de a diminua panica răspândită deja în toată țara și mai ales să identifice căi de diminuare a pagubelor economice care pot amenința însăși creșterea economică a țării, nemaivorbind de țintele asumate prin tratatul de Aderare.

Dar eu mă gândesc, înainte de orice, la oamenii care suferă și la acei întreprinzători din domeniul industriei avicole amenințate de faliment.

Ca deputat de Iași, nu pot să nu mă gândesc ce dramă ar fi pentru județul nostru diminuarea, nemaivorbind de suprimarea producției unor combinate avicole ca AVITOP, AVICOLA și altele, care asigură consumul orașului și al județului cu produse de calitate, cu respectarea celor mai exigente norme europene.

Oare nu avem destule falimente în economia noastră aflată în veșnică tranziție?

    Rareș Șerban Mănescu - creionarea principalelor direcții de acțiune în vederea aderării la UE la 1 ianuarie 2007;

Domnul Rareș Șerban Mănescu:

Comisia Europeană a confirmat progresul continuu al României și faptul că țara noastră este pregătită pentru aderare la 1 ianuarie 2007, cu condiția să se ocupe de unele probleme rămase încă nerezolvate.

În primul rând, România trebuie să continue sarcina complexă a luptei împotriva corupției și să demonstreze că obține noi rezultate, în special prin noi investigații și proceduri penale corespunzătoare. Bazându-se pe progresele deja înregistrate, România trebuie să consolideze implementarea reformelor juridice în derulare și să întărească transparența, eficiența și imparțialitate justiției. În același timp, România trebuie să-și mărească și capacitatea de colectare a taxelor de la contribuabili și să coopereze cu autoritățile fiscale din alte state membre.

La capitolul justiție, trebuie de asemenea îmbunătățite lupta împotriva traficului cu ființe umane, situația persoanelor cu dizabilități, condițiile de viață din instituțiile de psihiatrie și incluziunea socială a minorității rrome.

Din punct de vedere al criteriilor economice, România continuă să aibă o economie de piață funcțională. Aplicarea viguroasă a programului de reformă structurală ar trebui să ducă la îndeplinirea criteriilor economice în întregime în viitorul apropiat. România și-a menținut stabilitatea macroeconomică și a înaintat în domeniul reformelor structurale. Totuși, sunt necesare continuarea reformei în domeniul cheltuielilor publice și consolidarea sistemului de colectare a impozitului pe venit.

În ceea ce privește alinierea legislativă, România a atins, în ansamblu, un nivel considerabil și a continuat să progreseze și după octombrie 2005. România ar trebui să-și intensifice totuși eforturile în acest scop într-un număr de domenii și să se concentreze pe consolidarea capacității administrative în general.

Din octombrie 2005 și până în prezent, numărul domeniilor care ridicau serioase semne de întrebare în contextul pregătirii României pentru aderare a scăzut în mod semnificativ de la 14 la 4.

Comisia va reanaliza progresele României nu mai târziu de începutul lunii octombrie 2006.

Suntem siguri că aceste progrese vor fi continue și că 1 ianuarie 2007 este data la care țara noastră va adera la Uniunea Europeană.

    Relu Fenechiu - declarație politică intitulată Mizerie politică marca P.S.D. Exploatarea politico-electorală a gripei aviare;

Domnul Relu Fenechiu:

Declarație politică "Mizerie politică marca P.S.D. Exploatarea politico-electorală a gripei aviare"

Toată lumea este convinsă că reapariția gripei aviare reprezintă unul dintre cele mai mari necazuri ale României din ultimii 45 de ani. Și cred că aproape toată lumea este convinsă că autoritățile, atât cele centrale, cât și cele locale fac eforturi pentru a limita efectele negative ale acestui flagel. Pentru mulți dintre cei care se află angrenați în lupta împotriva gripei aviare, această activitate reprezintă o premieră. De aici poate și unele stângăcii în acțiunile unora. Dar, atenție, țin să precizez, și acest aspect l-am aflat de la persoane care au trăit respectivele vremuri, într-o situație similară, în 1958, când în România a bântuit așa numita gripă Hong-Kong, în fapt, tot o variantă a gripei aviare, au murit mii de români și alte mii au rămas cu sechele pe viață. Atunci se poate spune că autoritățile au acționat deficitar, iar în prima fază a gripei chiar s-a încercat să se ascundă existența ei, pentru a nu strica imaginea conducerii de partid și de stat. Acum lucrurile stau complet altfel, dar observ că există voci care, în loc să contribuie cu eventuale soluții, nu fac altceva decât să exploateze politic situația. Mă refer în primul rând la reprezentanții PSD. În toate statele civilizate, a exploata politic o calamitate naturală reprezintă o josnicie fără margini. Dar așa știe PSD să facă politică. PSD cere capul miniștrilor Flutur și Nicolăescu. Este o aberație. Nu îi apăr pentru că îmi sunt colegi de partid. Aș fi avut aceeași atitudine indiferent din ce partid făceau parte miniștrii sănătății și agriculturii.

Credeam, dar m-am înșelat amarnic, că PSD este preocupat - chiar și atacând murdar pe cei ce coordonează activitatea - de flagelul aviarei. Nu, PSD este preocupat să-și facă imagine și campanie electorală și profită de orice calamitate naturală, creându-și suport din aceasta.

Și acest lucru este dovedit de faptul că pe lângă strângerea de semnături pentru demiterea celor doi miniștri, s-au strâns semnături pentru introducerea votului uninominal și reintroducerea subvențiilor în agricultură. În plus, prin diferite piețe agro-alimentare din București, liderul PSD, Mircea Geoană a promis mărirea pensiilor și alte măsuri sociale, iar în zonele sinistrate din Tulcea a promis că va construi locuințe.

Populism 100%, campanie electorală 100% și, ceea ce este mai grav, prostirea cetățenilor, asta face PSD. De ce spun toate acestea? Simplu. Ce semnificație poate avea strângerea de semnături pentru introducerea votului uninominal? Să nu știe domnul Geoană că în Parlament există înregistrate cel puțin trei propuneri legislative care vizează introducerea votului uninominal? Să nu știe că una dintre acestea aparține chiar partidului pe care, scriptic, îl conduce? Greu de crezut. Să nu știe oare domnul Geoană că Uniunea Europeană nu agreează subvențiile de orice gen și implicit cele din agricultură? Iarăși greu de crezut. Dar, la cetățenii mai puțin informați, populismul și demagogia pot să prindă și acest aspect intră în calculele politice ale PSD. Un singur lucru nu este luat în calcul de liderii PSD. Tot ce mișcă pe scena politică din România este monitorizat cu atenție de cei care trebuie să aprobe aderarea României. Și judecătorii noștri vor observa că un partid care potențial mai poate guverna România, iese cu propuneri care induc în eroare populația și cu propuneri contrare perceptelor europene. Și Doamne ferește să îi ia în serios pe liderii PSD, pentru că, în această situație, reticențele europenilor față de noi vor crește. Eu sper totuși că oficialii UE nu vor lua în serios demersurile PSD.

    Tiberiu Bărbulețiu - comentarii cu privire la raportul de monitorizare prezentat la 16 mai 2006;

Domnul Tiberiu Bărbulețiu:

După mai bine de 7 luni petrecute la Parlamentul European în calitate de euro-observator, la care adaug încă 6 ani în care am urmărit cum s-au succedat Rapoartele anuale de monitorizare ale Comisiei Europene, m-am obișnuit cu reacțiile diverse emanate de mediul politic românesc.

În preajma fiecărui Raport de acest gen ni se dezvăluie stări de spirit care ascund tactici și obiective politice divergente. Pentru mulți politicieni, Raportul din 16 mai devenise piatră de hotar, reducând problema la «acum ori niciodată», uitând de varianta demult vehiculată, a raportului decisiv din toamna acestui an.

Totul părea simplu. Uniunea Europeană urma să ne dea undă verde, fixând 1 ianuarie 2007 ca dată sigură pentru aderarea României, recunoscându-ne astfel progresele ultimelor 7 luni și ignorând semnalele declanșării unei crize politice interne.

Marți seara, după citirea Raportului în plenul Parlamentului European, viziunea aceasta s-a spulberat, locul ei fiind luat de interpretările date deciziei anunțate, a Comisiei, de confirmare a datei de 1 ianuarie 2007, într-un nou Raport în toamna acestui an.

Indiferent de variantele vehiculate, posibil sau parțial adevărate, eu cred că România a pierdut menționarea unei date certe din cauza evoluției politice interne din ultimele săptămâni, când se prefigura o criză politică post-raport. Se pare că mișcările de pe scena politică internă nu i-au lăsat indiferenți pe tehnocrații europeni, care «au aflat» că vrem să înlocuim un Guvern care a creat structuri statale solide și funcționale, precum DNA, și care riscau să se prăbușească odată cu el.

Chiar dacă Raportul nu ne oferă o certitudine asupra datei, ipoteza de lucru a Comisiei Europene pentru România rămâne 1 ianuarie 2007. Ceea ce este și mai important e că Raportul e unul bun pentru Guvern, unul realist pentru România, care consemnează progresele și ne invită la continuarea eforturilor. Ministrul britanic al Afacerilor Externe, Geoff Hoon, a exprimat cel mai bine calea pe care o avem de urmat până la toamnă, spunândcă: «Reformele pe care le solicităm vor fi în cele din urmă utile atât pentru Bulgaria și România, dar mai ales pentru întreaga Europă». De aceea, nesoluționarea la timp a celor 4 stegulețe roșii ar putea avea efecte dramatice pentru România. De pildă, unul din cele trei stegulețe de la agricultură, cel privitor la agențiile de plăți, ar însemna incapacitatea de a primi banii comunitari pentru agricultură, România aflându-se în situația de a deveni membră a Uniunii Europene, dar fără a beneficia pe deplin de drepturile sale.

În aceste condiții, putem spune că noi, în mare, am soluționat acele probleme care pot afecta Uniunea Europeană la momentul aderării noastre (corupția, securizarea frontierelor) rămânând-ne doar acelea care ne pot afecta pe noi. În această ultimă categorie intră, pe lângă problemele semnalate cu stegulețe roșii, unul la care Raportul nu se referă explicit, ci face doar o trimitere indirectă - criza politică.

Dacă pentru cele 4 stegulețe roșii avem ministere responsabile, pentru acesta din urmă suntem responsabili cu toții. Rămâne de văzut dacă suntem suficient de capabili și maturi să armonizăm pozițiile divergente, spre a elimina tensiunile generatoare de instabilitate politică.

Pot spune că realismulacestui Raport este unul foarte subtil, vizând, pe fond, perspectiva de stabilitate politică, fără de care riscăm să compromitem chiar și soluționarea celor 4 stegulețe roșii.

    Titus Corlățean - declarație politică intitulată Gheorghe Flutur - pompierul cu grimasă de om serios;

Domnul Titus Corlățean:

"Gheorghe Flutur - pompierul cu grimasă de om serios"

Situația alarmantă a focarelor de gripă aviară din județul Brașov îl obligă pe ministrul agriculturii și pe subordonații lui de la Autoritatea Națională Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor să răspundă în fața românilor și a cetățenilor județului Brașov pentru modul deficitar în care au gestionat situația gripei aviare.

Cum explică ministrul agriculturii faptul că virusul gripei aviare a intrat în sistemul industrial? Vorbim de ferme de pui, nu este vorba de curțile neacoperite ale țăranilor, în care aterizează rațe sălbatice aviare venite din Africa.

Autoritatea Națională Sanitar-Veterinară trebuia să monitorizeze și să controleze modul în care fermele avicole realizează dezinfecția specifică, dezinfecția propriilor angajați, având în vedere riscul latent al virusul aviar în România. Virusul a intrat în fermă purtat fie de angajați, fie datorită unor deficiențe grave, iar pentru acest fapt, reprezentanții Autorității Naționale Sanitar-Veterinară se fac vinovați de neglijență cu efecte devastatoare.

Dacă virusul gripei aviare era, cumva, firesc să lovească în Delta Dunării, popas pentru păsările migratoare, dacă era, cumva, de înțeles faptul că în curtea țăranului găina mioritică putea sta lângă rața sălbatică, cum este posibil ca fermele avicole din sistem industrial din județul Brașov să fie contaminate de virusul aviar altcumva decât cu largul concurs al incompetenței și indolenței subordonaților ministrului Flutur?

Firma respectivă fusese amendată în luna octombrie 2005 pentru deficiențe majore. A monitorizat Autoritatea Națională Sanitar-Veterinară evoluția ulterioară a fermei?

Faptul că ministrul agriculturii își ia o mină serioasă în conferința de presă în care anunță că ferma agricolă unde virusul gripei aviare este prezent nu are medic veterinar nu îl scutește de responsabilitate pe el și pe subordonații lui, care sunt plătiți din bani publici ca să verifice siguranța produselor alimentare.

În stilul pompieristic cu ajutorul căruia încearcă să puncteze la capitolul imagine, ministru agriculturii vorbește în conferințe de presă foarte grav, face declarații publice de demnitar afectat, acționează pentru a minimaliza gravitatea faptelor, nu pentru a le preveni.

Îl întreb pe domnul ministru al agriculturii: în afară de programul "Fermierul", prin care ministerul agriculturii oferă, oricum, facilități net dezavantajoase față de sistemul bancar de creditare, în afară de declarații publice pompieristice și atacuri politice ieftine, în afară de conferințele de presă și deplasările în zonele afectate de gripa aviară, ce lucruri concrete ați realizat ?

Uniunea Europeană vă flutură stegulețe roșii prin față - agricultură, sistemul sanitar-veterinar.

Dacă invocați din nou "greaua moștenire", fiți convins că doar cumnații electricieni care vă aduc limuzine din Germania vă mai cred.

Incapacitatea dumneavoastră, domnule ministru Gheorghe Flutur, va duce cel mai probabil la activarea clauzelor de salvgardare sectorială în domeniul agriculturii, iar de plătit vor plăti toți cetățenii româniei, din propriul buzunar, dacă nu cumva veți decide, în ceasul al 12-lea, să lăsați rapid locul altuia. Mai puțin populist, dar mai priceput.

    Tudor Mohora - declarație politică intitulată Absorbția defectuoasă a fondurilor structurale și de coeziune alocate României de Uniunea Europeană - o bilă neagră pentru Guvernul Tăriceanu;

Domnul Tudor Mohora:

Intervenția mea de astăzi se referă la tema: "Absorbția defectuoasă a fondurilor structurale și de coeziune alocate României de Uniunea Europeană - o bilă neagră pentru Guvernul Tăriceanu"

România se află la periferia țărilor membre ale Uniunii Europene atât ca nivel al dezvoltării economice, cât și ca nivel de trai.

Uniunea Europeană a sprijinit România pentru depășirea stării sale de rămânere în urmă economică și socială prin alocarea unor importante fonduri nerambursabile. Aceste fonduri vor crește considerabil după aderarea ca țară membră la U.E. de la 1 ianuarie 2007. Suma lor totală se va ridica, în perioada 2007 - 2013, la circa 30 miliarde euro, respectiv circa 4,3 miliarde euro în medie pe an, ceea ce înseamnă de 3-4 ori mai mult decât în prezent. Totodată, cotizația României la bugetul U.E., începând din 2007, va fi de circa 1,2 miliarde euro.

Din păcate, modul în care au fost absorbite fondurile alocate constituie o adevărată bilă neagră pentru Guvernul Tăriceanu. Un exemplu semnificativ îl reprezintă modul de gestionare și de utilizare a fondurilor acordate de U.E. prin programul SAPARD, care a avut la dispoziție circa 1,4 miliarde euro. Astfel, până în prezent au fost depuse proiecte în valoare totală de numai 760 milioane euro, respectiv 54,3% din totalul sumei alocate. Ceea ce este însă mult mai grav, constă în efectuarea de plăți de numai 450 milioane euro, reprezentând 32,1%, respectiv mai puțin de o treime din totalul fondurilor alocate.

În mod firesc, se pune întrebarea: cine răspunde pentru monitorizarea și gestionarea necorespunzătoare a fondurilor alocate, care se finalizează prin pierderea a sute de milioane de euro și efecte negative privind dezvoltarea economică și socială a țării noastre ?

Menținerea sau chiar perpetuarea unor astfel de fenomene negative în viitor ar conduce la situații și mai grave, ținând seama că pe lângă pierderea unor fonduri importante, România va avea de plătit o cotizație semnificativă la bugetul U.E.

Principalele carențe în gestionarea fondurilor acordate de comunitatea europeană, potrivit unui studiu elaborat de Institutul European din România, se referă la: managementul ciclului de proiect și portofoliul de proiecte; tehnicile de selecție și evaluare; modalitățile de aprobare a proiectelor; utilizarea sistemelor informatice în implementarea proiectelor; mecanismele de monitorizare a rezultatelor.

O problemă deosebită, care nu este soluționată până în prezent, se referă la numărul suplimentar de specialiști necesar, față de cel existent, pentru elaborarea și aprobarea proiectelor eligibile, precum și pentru urmărirea și sprijinirea implementării lor în termenele stabilite. După unele aprecieri, deficitul numărului de astfel de specialiști ar fi de circa 20.000. Realizarea planurilor de recrutare și de formare profesională cere măsuri ferme organizatorice și de monitorizare.

Ținând seama de complexitatea problemei absorbției fondurilor structurale și de coeziune alocate României, precum și de deficiențele semnalate în Raportul Comisiei Europene, premierul Călin Popescu-Tăriceanu a luat decizia să organizeze o reuniune consultativă la care să participe reprezentanții tuturor partidelor parlamentare, ai administrației locale și ai societății civile, pentru a ajunge la un consens asupra direcțiilor strategice de utilizare a acestor fonduri.

Se pune întrebarea firească: de ce abia acum s-a luat o astfel de decizie, când se știa de mult că rezultatele obținute în acest domeniu au fost nesatisfăcătoare? Important este însă ca o astfel de reuniune, pozitivă în esența ei, să nu se transforme într-o manifestare cu caracter festivist, în locul unei oportunități de dialog concret și de analiză la obiect cu oficialitățile care poartă răspunderea pentru aceste probleme complexe. Oricum, astfel de probleme nu pot fi soluționate satisfăcător printr-o ședință de câteva ore, cu foarte mulți participanți. De aceea, s-ar impune dezbateri pe probleme de strictă specialitate și cu un fond de timp adecvat.

În urma reuniunii preconizate ar fi necesar ca pe lângă stabilirea procedurilor de aplicare și consolidare a capacității administrative cerute de U.E., să se obțină răspunsuri pertinente și consens în legătură cu probleme cum sunt:

  • pregătirea rezervei de proiecte și formarea beneficiarilor finali; stabilirea numărului de proiecte eligibile, eșalonat pe ani, în măsură să asigure utilizarea integrală a fondurilor alocate de U.E. în perioada 2007-2013, defalcat pe ministere și alte autorități publice centrale sau locale;
  • necesarul suplimentar de specialiști și alte categorii de personal, față de cel existent, pentru elaborarea și aprobarea proiectelor eligibile, precum și pentru urmărirea și sprijinirea implementării lor în termenele prevăzute în perioada 2007-2013;
  • modalitățile de asigurare a recrutării și formarii profesionale a numărului suplimentar de specialiști și a altor categorii de personal;
  • asigurarea cu operativitate a co-finanțării proiectelor eligibile, aprobate cu fonduri alocate de la bugetul de stat, precum și a unui sistem eficient de gestiune și control financiar;
  • stabilirea concretă a persoanei din conducerea Guvernului care răspunde pentru coordonarea pe plan național a acțiunilor privind utilizarea integrală a fondurilor structurale și de coeziune alocate de U.E.; la nivelul ministerelor și al celorlalte autorități publice centrale sau locale, răspunderea pentru coordonarea acestor acțiuni să revină șefilor acestor instituții.

Folosirea integrală a fondurilor alocate României de U.E. trebuie să constituie un obiectiv prioritar pentru administrația publică centrală și locală. De îndeplinirea corectă și cu răspundere a acestui obiectiv depinde într-o măsură însemnată reducerea și eliminarea decalajelor economice mari, care ne despart de țările membre ale U.E., prin accelerarea creșterii economice peste ritmul mediu anual de 5%, care ar necesita 40-60 de ani. Obținerea unui ritm mediu anual al creșterii economice de 8% ar contribui la reducerea acestei perioade la circa 20 ani, ceea ce ar fi, evident, mai suportabil pentru răbdarea populației.

Totodată, trebuie să se rețină avertismentul comisarului european Olli Rehn făcut cu ocazia dezbaterii Raportului de monitorizare la Parlamentul European din 16 mai anul curent, în legătură cu utilizarea corectă a fondurilor alocate de U.E. și anume "Suspendarea plăților în cazul unor probleme serioase. În agricultură ne propunem măsuri neobișnuite, mai stricte, bazate pe Tratatul de Aderare. Acestea transmit un semnal puternic, că noi suntem grijulii față de banii noștri".

Acest avertisment trebuie avut în vedere permanent, întrucât, în cazul nerespectării sale, România ar putea să piardă sute de milioane, dacă nu miliarde de euro din fondurile alocate de Uniunea Europeană, urmate de consecințele negative privind creșterea economică și a nivelului de trai.

    Vasile Filip Soporan - declarație politică intitulată Pensiile - bătaia de joc a Guvernării portocalii;

Domnul Vasile Filip Soporan:

Doresc să fac o declarație politică cu titlul "Pensiile- bătaia de joc a Guvernării portocalii ".

Programul de guvernare al Alianței DA PNL-PD prevede, printre altele, în cadrul protecției sociale, particular în domeniul pensiilor, următorul principiu: "... reașezarea pe baze echitabile a sistemului de asigurări sociale, în principal, prin reformarea sistemului public de pensii."

Pentru realizarea acestui obiectiv, Guvernul României, conform programului de guvernare, va asigura eliminarea inechităților din sistemul public de pensii, astfel încât principiul "la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie" să fie respectat.

Pe hârtie, acest principiu sună bine! Însă, aplicarea lui în manieră portocalie creează grave probleme. Tot mai mulți cetățeni sunt nemulțumiți de modul în care se aplică legile și de felul în care funcționari din instituțiile statului, plătiți din banii contribuabililor, își îndeplinesc obligațiile de serviciu.

Printre aceștia se numără și domnii Tehei Vasile și Bocan Ignat, cetățeni din județul Cluj, pentru care principiul enunțat electoral nu se aplică. Ambii au lucrat în subteran și au fost pensionați înainte de 1 februarie 1990. Ambilor le-a fost calculat punctajul prin împărțirea punctelor din anii lucrați efectiv la 30 de ani, ani obținuți și ca spor de muncă la grupa I de muncă.

În aceleași condiții, o altă persoană, care s-a pensionat la 1 februarie 1990, beneficiază de prevederile Normelor Tehnice nr.5388/2004. Astfel, celor pensionați după 1 februarie 1990, punctajul mediu anual li se calculează prin împărțire la 20 (anii efectiv lucrați). Față de cei care au ieșit la pensie după 1 februarie 1990, cei doi cetățeni aflați în situația prezentată au o pensie cu aproximativ 50% mai mică.

Vă întreb, domnilor guvernanți, unde este acel principiu generos "la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie", la care faceți referire?

În urma memoriilor făcute de domnii Tehei Vasile și Bocan Ignat și adresate primului-ministru Călin Popescu-Tăriceanu, aceștia au primit răspunsuri în care se face o întreagă apologie a legislației și nu se răspunde la obiect solicitărilor celor doi petenți.

În plus, adresele transmise celor doi petenți, sub antetul Casei Naționale de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale, semnate de doamna director Doina Păuna, cu numerele de înregistrare 1310 și 1311/20.04.2006 sunt identice. Cel/cea care a întocmit răspunsurile stăpânește foarte bine tastele "copy" și "paste".

Vă întreb, domnilor guvernanți, acesta este profesionalismul funcționarilor plătiți din bani publici? Cum pot petenții să fie mulțumiți cu aceste răspunsuri?

În concluzia trasă de doamna director se spune: " Dacă pentru personalul care a lucrat în domeniul minier, la stabilirea punctajului mediu anual s-ar utiliza stagiul complet de cotizare de 20 de ani și pentru persoanele pensionate înainte de 01.02.1990 s-ar crea discriminare față de toate celelalte persoane care au realizat vechime în grupa I de muncă.

Vă asigurăm de preocuparea permanentă a M.M.S.S.F și a C.N.P.A.S pentru realizarea sarcinilor asumate prin Programul de Guvernare și pentru găsirea celor mai adecvate și eficiente măsuri care să vină în sprijinul pensionarilor."

Ce ați înțeles? Ce au înțeles petenții? Cu siguranță, acest răspuns îndeplinește întru totul principiul "la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie".

Acesta este profesionalismul și buna guvernare a Guvernului Tăriceanu, bătaia de joc și indiferența față de cetățean și problemele lui. Am sperat că vă deosebiți de guvernarea 1997-2000, dar constat că nu sunteți cu nimic mai prejos decât aceia.

Din păcate, s-a ajuns nu la o tipizare a procedurilor, ci la o tipizare a răspunsurilor, care determină, de cele mai multe ori, pentru petent, noi drumuri, noi întrebări, timp și multă cheltuială, care, de obicei, conduc la renunțare.

Unde este egalitatea de șanse, grija față de cetățean, întărirea libertăților individuale, de care faceți amintire, stimați guvernanți, în cadrul Programului de Guvernare?

Vă solicit, domnule prim-ministru, să răspundeți la toate aceste întrebări și să analizați serios și cu responsabilitate aceste situații importante pentru cetățean.

    Gheorghe Gabor - declarație politică intitulată Gripa aviară și politică;

Domnul Gheorghe Gabor:

"Gripa aviară și politică"

Trebuie să subliniez de la început că dacă gripa aviară este o boală a păsărilor, unii politicieni încearcă să transforme acest flagel în gripă politică. Acest lucru îi privește personal, ei trebuind să-și caute singuri remediul, iar dacă nu reușesc, vor trebui să se lase de politica care îi îmbolnăvește.

Cert este faptul că gripa aviară este un flagel care afectează la propriu nu numai viața păsărilor, ci, în foarte mare măsură, viața zilnică a oamenilor din zonele lovite de virus: carantină ce are ca efect stoparea sau reducerea afacerilor, imposibilitatea de a părăsi localitatea intrată în carantină etc.

Întrebarea care se pune este aceea de a afla în ce condiții virusul gripei aviare a lovit în localitățile situate în inima țării și în special de a lămuri împrejurările în care flagelul s-a manifestat inițial într-o fermă privată de creștere a păsărilor și abia apoi în gospodăriile țăranilor care au cumpărat pui vii de la ferma infestată.

Răspunsul la această întrebare nu poate să fie dat decât de organele de cercetare penală. Cum ancheta este în curs, și o parte din vinovați sunt arestați, va trebui să așteptăm concluziile ce vor fi trase de organele de anchetă.

Cererea formulată de colegii din PSD, de a se înființa o comisie specială de anchetă parlamentară privind cercetarea modului în care au fost aplicate și respectate măsurile de prevenire și combatere a gripei aviare pe teritoriul României, este prematură și ineficientă, ea având în mod evident un caracter politicianist și demagogic.

Am afirmat că înființarea unei asemenea comisii este prematură deoarece se solicită înființarea ei înainte de a avea concluziile unor profesioniști, adică a celor care au început urmărirea penală, și ignorându-se afirmațiile unor oameni de știință cu o competență deosebită în această materie. Astfel, prof. dr. ing. biolog Victor Ciochia, membru în numeroase foruri științifice naționale și internaționale, a arătat că este convins că virusul gripei aviare nu a fost adus la Codomnulea de păsările migratoare, ci de mâna omului, cu bună știință sau din neglijență.

Pe de altă parte, consider că este necesar să lăsăm suficient timp ofițerilor din SRI, să stabilească dacă virusul a fost implantat în fermele de la Codomnulea de o mână criminală sau dacă el a ajuns acolo accidental, prin neglijența criminală a patronilor fermelor avicole, patroni care apoi au acționat tot în mod criminal, încercând să ascundă faptul că au un asemenea virus în fermă, vânzând păsări vii bolnave în toată țara, în scopul de a diminua paguba produsă prin mortalitatea păsărilor din fermă.

Pentru toate aceste motive consider că cererea de înființare a Comisiei parlamentare de anchetă este prematură.

Am afirmat că înființarea unei asemenea comisii parlamentare este ineficientă, deoarece ea nu va avea nici mijloacele și nici timpul necesar pentru a face cercetări eficiente și a stabili vinovații. Cele câteva întruniri ale parlamentarilor ce vor forma comisia (de regulă specialiști în materia în discuție) nu vor face altceva decât să consume timpul pe care parlamentarii respectivi l-ar putea folosi cu mai mult folos în comisiile de specialitate. De asemenea, ar fi economisite sume importante de bani, ce ar putea fi folosite mai eficient pentru combaterea gripei aviare sau pentru sinistrați. În acest fel va fi evitată o luptă politică sterilă, iar energiile vor putea fi canalizate pentru realizarea unor scopuri mai nobile.

Desigur, admiterea unui asemenea punct de vedere nu ar mai da prilejul unor politicieni să apară pe toate canalele de televiziune și să incrimineze, în mod nejustificat, un ministru care muncește fără odihnă pentru rezolvarea crizei provocate de virusul gripei aviare.

Este evident că cererea de înființare a unei comisii parlamentare de anchetă are un caracter demagogic, politicianist, iar ținta urmărită este ministrul Flutur, adică tocmai omul care, prin munca sa neobosită, a dus la stingerea primului val al gripei aviare.

Virusul gripei aviare nu are culoare politică. Dacă PSD-ul vrea să-i împrumute culorile sale, noi nu avem nimic împotrivă, și le pot însuși.

Nu putem fi de acord cu ideea propagată de PSD, că ministrul Flutur se face vinovat de noua apariție a virusului gripei la fermele avicole din Codomnulea, ferme pe care ei le-au privatizat și care au fost preluate de oameni de ei agreați.

Acestea sunt motivele pentru care am votat împotriva formării unei asemenea comisii parlamentare de anchetă.

  Dezbateri asupra Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Codului de procedură penală, precum și pentru modificarea altor legi.  

(În continuare, ședința este condusă de domnul Bogdan Olteanu, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii Victor-Viorel Ponta și Dan Radu Rușanu, secretari.)

   

Domnul Bogdan Olteanu:

Bună dimineața!

Doamnelor și domnilor deputați, vă rog luați loc în sală.

Rog liderii de grupuri să-și invite colegii să intre în sală.

Doamnelor și domnilor deputați,

Continuăm lucrările ședinței de azi a Camerei Deputaților și vă anunț că din totalul celor 331 de deputați și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 206. Sunt absenți 125 deputați, din care 25 de deputați participă la acțiuni parlamentare.

Intrăm în ordinea de zi și urmează să luăm în dezbatere inițiativele legislative înscrise pe ordinea de zi pentru ședința din ziua de marți 23 mai 2006.

Vă reamintesc, suntem la Proiectul de Lege pentru modificarea Codului de procedură penală. Discutăm pe articole, ne aflăm la punctul 143 din raport, amendamente admise. De asemenea, am discutat primele 15 amendamente respinse. Vă informez că timpul de dezbatere stabilit prin decizia plenului a expirat, ne aflăm în procedură de urgență. Cu excepția unor situații cu totul aparte, voi avea rugămintea la dumneavoastră să trecem prin punctele din raport fără dezbatere, în aceste condiții.

Dacă la pct.8..., suntem 206 parlamentari în sală, domnule secretar, cvorum de lucru.

Pct.143, observații? Comentarii?

Pct.144? Adoptat.

Pct.145. Adoptat.

Pct.146. Adoptat.

Pct.147. Adoptat.

La pct.16 din amendamentele respinse, avem o propunere de introducere a unui nou articol. Se susține? Nu se susține.

Vă mulțumesc.

Pct.148. Adoptat.

Pct.149. Adoptat.

Pct.150. Adoptat.

Pct.151. Adoptat.

Pct.152. Domnule Iordache, vă rog.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Este un amendament al colegilor Nicolicea, Levente și domnul Ungureanu. Dintr-o greșeală de redactare a fost omis numele colegului nostru Ungureanu, dar tot dintr-o greșeală de redactare, textul trebuie completat. "Acestea fiind înregistrate într-un registru special".

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Vă mulțumesc.

Există comentarii? Domnul deputat Ujeniuc.

 
   

Domnul Dragoș Ujeniuc:

E vorba de poziția 152 ați spus, domnule președinte. Da, și dincolo de observația colegului Iordache, eu v-aș ruga... cu o problemă de redactare. Se spune: "Rezoluția de începere a urmăririi penale va avea precizate..." Nu mi se pare potrivită formularea. Eu v-aș propune " va preciza data și ora la care..."

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Obiecții, comentarii?

Doamna ministru, dacă doriți să interveniți?

 
   

Doamna Monica Luisa Macovei:

Vă mulțumesc. Eu susțin respingerea amendamentului, s-a adăugat ora de trecut în rezoluția de începere a urmăririi penale, nu e decât un formalism excesiv, nimic, nici un act procedural ulterior nu depinde de ora acestui act.

Eventual, dacă continuăm discuțiile, atunci solicit retrimiterea la comisie.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Vă rog, alte intervenții?

Mai faceți o discuție la comisie și cu 152...

Pct.153. Adoptat.

Pct.154. Pct.155. Pct.156. Pct.157. Pct.158. Pct.159. Pct.160. Pct.161.

Da, vă rog, domnule deputat Nicolicea, la pct.161?

Vă rog.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Aici se vorbește de confirmarea rechizitoriului și reamintesc plenului că tot ceea ce ține de 209, care a fost trimis la comisie, ar trebui trimis la comisie.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Comisia? De acord. Retrimitem atunci și pct.161 la comisie și urmează a fi discutat împreună cu 209. Se retrimite la comisie pentru a fi discutat împreună cu 209.

Pct.162? La fel, se retrimite.

Pct.163. Obiecții? Comentarii la 163?

Pct.163. Nu sunt. Adoptat.

Pct.164? Pct.165?

Pct.166? Da. Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Dragoș Ujeniuc:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă rog să observați, stimați colegi, că și în redactarea actuală a Codului de procedură penală și în textul propus de Senat se menține la alin.2 o repetare de 3 ori a expresiei "termenul de 20 de zile", extrem de supărătoare la auz. Mai precis, se spune, "ori procurii ierarhic superiori nu au soluționat plângerea în termenul de 20 de zile, prevăzut în art.277; termenul de 20 de zile, prevăzut în alin.1, curge de la data expirării termenului de 20 de zile...". Cea mai nefericită soluție de redactare, după părerea mea, și eu propun următorul conținut: "ori procurorul ierarhic superior..." la partea finală a alin.2... "nu a soluționat plângerea în termenul prevăzut în art.277, termenul de 20 de zile, prevăzut în alin.1, curge de la data expirării termenului de 20 de zile." O repetare de 2 ori ar fi mai de admis, decât de 3 ori... Se poate scoate și a doua oară, domnul președinte vine în întâmpinarea unei propuneri pe care vreau s-o fac finalmente. "În termenul prevăzut în art.277, termenul prevăzut în alin.1 curge de la data expirării termenului de 20 de zile." Da, da, cu adăugarea: "curge de la data expirării termenului inițial de 20 de zile". Am să fac și...

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, vă rog frumos să redactați împreună cu comisia și revenim un pic mai târziu la punctul acesta, ca să avem o redactare clară, că în momentul acesta mie nu îmi e foarte clar.

 
   

Domnul Dragoș Ujeniuc:

Dacă acceptați așa ceva, imediat eu...

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. V-aș propune. Da?

Pct.167, aici avem și amendamentul respins de la pct.18. Se susține amendamentul respins de la pct.18? Nu se susține.

La pct.167, doamna ministru, vă rog.

 
   

Doamna Monica Luisa Macovei:

La pct.167 art.2782 reglementează procedura prin care procurorul se poate plânge la instanța de judecată împotriva unui act al procurorului șef.

Ca urmare a deciziei Curții Constituționale nr.345 din 18 aprilie anul acesta, textul a devenit neconstituțional. A declarat neconstituțional un text similar din Legea privind statutul judecătorilor și procurorilor.

Prin urmare, trebuie eliminat.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Comisia?

Avem formula de a supune acum la vot eliminarea sau de a retrimite la comisie, pentru a o evalua.

Domnul deputat Nicolicea.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Nu se poate propune eliminarea, ci înseamnă un amendament în plen, a mai făcut colegul meu aseară, nu se poate așa ceva. Deci, dacă nu obține voturi nu este adoptat, dar nu putem propune eliminarea.

În ceea ce privește soluția ideală ar fi trimiterea la comisie pentru că texte similare nu sunt totuna cu texte identice.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Trimit la comisie pct.167 atunci și să se stabilească dacă textul este neconstituțional, evident că și comisia va veni cu o propunere în consecință.

Pct.168. Adoptat.

Pct.169. Adoptat.

Pct.170. Adoptat.

Pct.171. Adoptat.

Pct.172. Adoptat.

Pct.173. Adoptat.

Pct.174. Adoptat.

Pct.175. Adoptat.

Pct.176. Adoptat.

Pct.177. Adoptat.

Pct.178. Adoptat.

Pct.179. Adoptat.

Pct.180. Adoptat.

Pct.181. Adoptat.

Pct.182. Adoptat.

Pct.183. Adoptat.

Pct.184. Adoptat.

Pct.185. Adoptat.

Pct.186. Adoptat.

Pct.187. Aici avem și un amendament respins. Dacă se susține? E vorba de amendamentul 20 de la amendamente respinse. Art.333.

Domnule Nicolicea, susțineți? Acesta este Codul de procedură penală, nu ne jucăm cu 2 minute în sus sau în jos. Trimitem la comisie, să-l găsească și domnul Nicolicea.

Pct.188. Adoptat.

Pct.189.

Da, domnul deputat Ujeniuc, vă rog la pct.189?

 
   

Domnul Dragoș Ujeniuc:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu cred că textul adoptat de Senat este corect, adică cuprinzând și expresia: " iar instanța, după caz,...." și spune ce anume face. Trebuie menținut, după opinia mea, textul de la Senat, pentru că e chiar de esența cuprinsului acestui alineat. Adică arată cine "după caz, procedează modurile..." arătate după două puncte? În forma expusă în amendament, nu se înțelege că instanța, după caz, procedează cum se arată în continuare. Deci, îi ia practic..., tot sensul se schimbă și nejustificat și incorect. V-aș ruga să fiți de acord să menținem forma textului de la Senat.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Vă mulțumesc.

Domnul deputat Marton

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă dau citire cum ar suna fără, adică "cu instanță" acest text, iar instanța, după caz, procedează la extinderea procesului penal și la judecarea cauzei și cu privire la fapta descoperită. "Dacă am elimina "instanța", înseamnă că procurorul procedează la extinderea procesului penal, ceea ce credem că într-un stat de drept este inacceptabil.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Înțeleg că propuneți varianta de la Senat. Da. Vă mulțumesc.

Atunci supun votului dumneavoastră propunerea de eliminare a amendamentului admis, prevăzut la pct.189 din raport. Vă rog frumos să vă folosiți cartelele. Vă rog să votați. Deci, votăm eliminarea. Ba merge... Merge, merge... Da. Vă mulțumesc. S-a votat, a rămas varianta Senatului.

(Conform afișajului, sunt înregistrați 98 deputați prezenți; 95 voturi pentru; nu sunt abțineri, nu sunt voturi împotrivă.)

 
   

Pct.190. Da. Vă rog, domnule deputat.

Pct.191. Pct.192.

Pct.193.O să rog pe domnul deputat Ujeniuc, când termină redactarea aceea de la pct.166, să ne anunțe.

Pct.194. Pct.195. Pct.196. Pct.197. Pct.198. Pct.199.

Pct.200. O să vă rog să vă consultați și cu comisia întâi. Adoptat.

Pct.201. Adoptat. Pct.202. Adoptat. Pct.203. Adoptat.

Pct.204. Adoptat. Pct.205. Adoptat. Pct.206. Adoptat.

Pct.207. Adoptat.

Vă atrag atenția că pe aici o să mai urmeze și un amendament respins. Dar e un pic mai la vale.

Pct.208. Adoptat. Pct.209. Adoptat. Pct..210. Adoptat.

Pct.211. Adoptat. Pct.212. Adoptat. Pct.213. Adoptat.

Pct.214. Adoptat. Pct..215. Adoptat. Pct.216. Adoptat.

Atenție că aici este o eroare materială, dup 216 urmează 218 în raport. 218 conform actualei numerotări.

Pct.219. Adoptat. Pct.220. Adoptat. Pct.221. Adoptat.

Pct..222. Observații? Comentarii? Adoptat.

Da, vreți să intrați la 166, vă rog. Ne întoarcem la pct.166, vă rog.

 
   

Domnul Dragoș Ujeniuc:

Da. Vă rog. Vă mulțumesc frumos.

Și cu consultarea domnului președinte și cu sugestiile primite, textul sună așa, la alin.2: "În cazul în care prim-procurorul Parchetului sau, după caz, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel, procurorul șef de secție al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, ori procurorul ierarhic superior nu a soluționat plângerea în termenul prevăzut la art.277, termenul prevăzut în alin.1 curge de la data expirării termenului inițial de 20 de zile".

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Comisia înțeleg că este de acord.

Inițiatorul? Nu sunt obiecții.

Obiecții față de această formulare, la 166. Nu sunt. Mulțumesc.

Adoptat.

Am terminat cu 222.

Avem un amendament respins pe poziția nr.21 la amendamente respinse.

Dacă se susține? Nu se susține.

Domnii inițiatori, domnule Ungureanu, domnule Gabor, aveți un amendament respins, la pct. nr.21 pe lista de amendamente respinse.

Rog colegii din sală să asigure liniștea, încât să putem fi atenți la dezbateri.

Da, vă rog, domnule președinte. O să folosim precedentul "Nicolicea". O să căutați amendamentul până la ședința comisiei.

Se retrimite la comisie 38517.

Pct. 223. Adoptat. Pct. 224. Adoptat. Pct. 225. Adoptat.

Pct. 226. Adoptat. Pct. 227. Adoptat. Pct. 228. Adoptat.

Pct. 229. Adoptat.

Pct. 230, care este numerotat, în mod nefericit, 210. Deci, 210 se numerotează 230.

A fost adoptat.

Pct. 231, care este numerotat 211, în mod eronat.

Adoptat.

Pct. 232, aceeași situație și de acum încolo, presupun.

Adoptat.

Pct. 233. Adoptat.

Pct. 234. Adoptat.

O să rog secretariatul să modifice numerotările, să le corecteze.

Pct. 235. Adoptat. Pct. 236. Adoptat. Pct. 237. Adoptat.

Pct. 238. Adoptat. Pct. 239. Adoptat. Pct. 240. Adoptat.

Pct. 241. Adoptat. Pct. 242. Adoptat.

Pct. 243. Vă rog, domnule deputat Mate.

 
   

Domnul Andras-Levente Mate:

Domnule președinte,

Solicit retrimiterea la comisie, deoarece în formularea actuală, acest articol sună în felul următor: "în cazul în care s-a dispus ca și o sancțiune pedeapsa dizolvării persoanei juridice, se comunică la data rămânerii definitive instanței civile", propun să fie în concordanță cu art.47912, de la punctul ...

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mă iertați, la ce punct sunteți, domnule deputat?

 
   

Domnul Andras-Levente Mate:

La 246. Deci 246 nu este în concordanță.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Deci solicitați retrimiterea lui 243.

 
   

Domnul Andras-Levente Mate:

Pct. 243 nu este în concordanță cu 246.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Eu am măsura internării la 243.

 
   

Domnul Andras-Levente Mate:

Pct. 243 cu 246 nu se poate aplica. Deci sunt neclarități, se bat cap în cap.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Am înțeles.

Comisia? Da, bine, retrimitere 243 și 246 la comisie atunci.

Mulțumesc.

Pct. 244, 245, 246 (s-a retrimis la comisie împreună cu 243), 247 au fost adoptate.

Pct. 248, 249, 250 adoptate.

Pct. 251, 252 adoptate.

Pct. 253. Vă rog, domnule deputat. Pe procedură? La 256?

Pct. 254. Adoptat. Pct. 255. Adoptat.

Pct. 256, domnul Marton.

Pct. 255, mă scuzați, domnul deputat Nicolicea la pct. 255.

Rog secretarii de ședință să-mi atragă atenția atunci când se solicită cuvântul din sală.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Deci, la 255 este art.II. Se vorbește de art.221 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.43 privind PNA; 221 reprezintă, iarăși, confirmarea de către procurorul-șef de secție ...

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule Nicolicea, nu vă supărați, am zis 255 în renumerotarea corectă, adică actualul 235, de asta nu înțelegeam. Deci revenim.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Scuze.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Tabelul de amendamente admise este numerotat greșit. Actualul 235 este de fapt 255.

Dacă doriți mergem pe numerotarea actuală, cu mențiunea că se renumerotează corect. OK.

Deci, suntem la 234, 235, care de fapt sunt 254, 255.

Mergem pe numerotarea veche atunci, numerotarea actuală din tabel, cu observația că este o numerotare care trebuie refăcută.

Pct. 235, nu sunt observații. Adoptat.

Pct. 236, nu sunt observații. Adoptat.

Pct. 237, 238, 239, nu sunt comentarii, observații. Adoptate.

Pct. 240. Adoptat.

Vă atrag atenția că în urma renumerotării, 240 va deveni 260.

Pct. 241. Adoptat. Pct. 242. Adoptat. Pct. 243. Adoptat.

Pct. 244. Adoptat. Pct. 245. Adoptat. Pct. 246. Adoptat.

Domnule deputat Mate, dumneavoastră v-ați referit la cele două în numerotarea actuală sau ...? Deci în numerotarea actuală. Atunci am să vă rog să reveniți cu propunerea de trimitere, ca să fie foarte clar ce trimitem înapoi.

Pct. 247, adoptat.

Mai spuneți o dată, vă rog.

 
   

Domnul Andras-Levente Mate:

Deci, 243 și 246.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Deci 243 și 246, în numerotarea actuală, se retrimit la comisie, da, și nu în numerotarea corectată.

Vă mulțumesc.

Pct. 247, în numerotarea actuală. Adoptat.

Pct. 248. Adoptat. Pct. 249. Adoptat. Pct. 250. Adoptat.

Pct. 251. Adoptat. Pct. 252. Adoptat. Pct. 253. Adoptat.

Pct. 254. Adoptat.

Pct. 255. Domnul deputat Nicolicea.

Și dumneavoastră, domnule deputat Marton, tot aici sunteți? Nu, următorul. Mulțumesc.

Domnul deputat Nicolicea, vă rog.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Deci, propun trimiterea la comisie a poziției nr.255 art.II, pentru că 221 din Ordonanța privind PNA se referă tot la confirmarea de către procurorul ierarhic superior, adică similarul lui 209 din C.p.p.

În ceea ce privește alin.1 și 2, mai am o observație de ordin general. Mi-a fost respins un amendament pe motiv că nu se pot modifica alte legi și, prin urmare, a trebuit să aibă același regim și amendamentul respectiv, adică ori putem să modificăm și alte legi, cum susțin eu, pentru că se numește modificarea Codului de procedură penală și a altor legi, și atunci se pot toate, ori nu se poate niciuna.

Deci 255 la comisie, v-aș ruga.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

În ceea ce privește modificarea altor legi, ea se găsește în titlul proiectului de lege, drept care evident că se pot modifica și alte legi.

Trimitem și acesta la comisie, pentru a fi tratat cu același regim ca și 209.

Mai este cazul de obiecții la 255? Nu mai există.

S-a trimis la comisie atunci.

Domnul deputat Marton.

 
   

Domnul Márton Árpad Fráncisc:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am aceeași propunere procedurală: trimiterea la comisie a art.III. Puteți observa că există niște dispoziții pe care le putem reglementa doar în corelare cu celelalte dispoziții, pe care le-am retrimis la comisie. Poate când vom chibzui bine și vom găsi o soluție corectă pentru interceptare, să aducem chiar mai în față această dată de 1 iulie.

Deocamdată, s-o retrimitem la comisie. Și, după ce am chibzuit întreaga sferă care este reglementată, deci trebuie să fie discutată corelat această problemă.

Deci, retrimiterea la comisie a art.III.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Fără îndoială, domnule deputat, 256 alin.2 pleacă împreună cu toate cele de la 91, pentru că se referă la aceeași materie; se retrimite la comisie.

Pe celelalte alineate, există observații sau comentarii?

Domnule Gabor, doriți să interveniți? S-a retrimis deja. Este târziu, s-a retrimis, o să explicați la comisie.

În acest caz, am terminat discutarea tuturor amendamentelor. Așteptăm finalizarea la comisie a discuției pe articolele retrimise, urmând a fi repuse pe ordinea de zi, evident, cu prioritate.

Continuăm ordinea de zi a ședinței de astăzi. Punctul 4 l-am rezolvat.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aderarea României la Protocolul din 1997 privind amendarea Convenției internaționale din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, așa cum a fost modificată prin Protocolul din 1978 referitor la aceasta, adoptat prin Actul final al Conferinței părților la MARPOL 73/78, la Londra la 26 septembrie 1997 (rămas pentru votul final).  

La pct.5, Proiectul de Lege pentru aderarea României la Protocolul din 1997 privind amendarea Convenției Internaționale din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, așa cum a fost modificată prin Protocolul din 1978 referitoare la aceasta, adoptat prin Actul final al Conferinței părților la MARPOL 73/78, la Londra, la 26 septembrie 1997.

Legea are caracter ordinar. Raport de adoptare de la Comisia pentru industrii și servicii.

Suntem în procedură de urgență. Prioritate legislativă de integrare. Suntem primă Cameră sesizată.

Rog inițiatorul să ne lămurească despre ce este vorba, că n-am înțeles nimic.

   

Domnul Septimiu Buzașu (secretar de stat, Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului):

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Convenția Internațională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, așa-numita MARPOL 73/78 este cea mai importantă convenție privind prevenirea poluării mediului marin de către nave.

Inițial, MARPOL a inclus cinci anexe. Anexa nr.6 la MARPOL a intrat în vigoare pe plan internațional la data de 1 mai 2005.

Anexa nr.6 conține un set de reguli referitoare la controlul emisiilor provenite de la navele maritime, precum și o serie de reguli privind incinerarea la bord, instalațiile de primire a unor categorii de deșeuri importuri, calitatea combustibililor utilizați de nave, cerințe privind instalațiile de foraj și platformele fixe și plutitoare din largul mării, inspecția și certificarea navelor, controlul statutului portului și măsurile ce trebuiesc luate în cazul nerespectării prevederilor acestei anexe.

În legislația internă în vigoare, nu se regăsesc acte normative cu putere de lege care să cuprindă dispozițiile exprese similare celor cuprinse în Anexa nr.6 la MARPOL.

Prin urmare, acceptarea de către România a acestuia va conduce la completarea legislației în privința protecției atmosferei.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Din partea comisiei, doamna deputat Vasile.

 
   

Doamna Aurelia Vasile:

Comisia pentru industrii și servicii a fost sesizată pentru avizarea și dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de Lege pentru aderarea României la Protocolul din '97 privind amendarea Convenției Internaționale din '73 pentru prevenirea poluării de către nave.

Proiectul de lege a fost emis pentru implementarea în legislația națională a Anexei nr.4, reguli pentru prevenirea poluării atmosferei de către nave, la Convenția Internațională din '73 pentru prevenirea poluării de către nave, modificată prin Protocolul din '78.

Proiectul a avut aviz favorabil de la Consiliul Legislativ și de la Comisia pentru politică externă.

La dezbateri au participat specialiști din Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului. Membrii comisiei au hotărât în unanimitate să avizeze favorabil proiectul de lege în forma prezentată de Guvern.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera decizională pentru acest proiect de lege este Senatul.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, doamna deputat.

Dacă există intervenții la dezbateri generale? Nu există intervenții. Nu sunt amendamente admise sau respinse.

Nu se mai pune problema de timp de dezbatere.

Rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aderarea României la Convenția asupra protecției și promovării diversității expresiilor culturale, adoptată la Paris la 20 octombrie 2005 (rămas pentru votul final).  

Pct.6 pe ordinea de zi, Proiectul de Lege pentru aderarea României la Convenția asupra protecției și promovării diversității expresiilor culturale, adoptată la Paris la 20 octombrie 2005.

Legea are caracter ordinar. Raport de adoptare de la Comisia pentru cultură, mijloace de informare în masă.

Suntem primă Cameră sesizată.

Rog inițiatorul, domnul secretar de stat Naumescu.

   

Domnul Valentin Naumescu (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Proiectul de lege coinițiat de Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Culturii și Cultelor vizează aderarea României la Convenția UNESCO asupra protecției și promovării diversității expresiilor culturale.

Proiectul definitivat al Convenției a fost supus votului Conferinței Generale a Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură, întrunită la Paris în cea de-a 33-a sesiune, fiind adoptat la 20 octombrie 2005.

Dispozițiile Convenției urmăresc să protejeze și să promoveze diversitatea expresiilor culturale, să creeze condițiile pentru îmbogățirea culturilor și interacțiunea liberă a acestora într-o manieră reciproc benefică, să încurajeze dialogul între culturi pentru a asigura în lume schimburile culturale largi și echilibrate în favoarea respectului intercultural și a unei culturi a păcii, să cultive interculturalitatea pentru a dezvolta interacțiunea culturală în spiritul construirii de punți între popoare.

Menționăm că măsura va susține și intrarea în vigoare a Convenției, eveniment care se va realiza la 3 luni după data depozitării celui de-al 30-lea instrument de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare, în condițiile art.29 din Convenție.

Menționăm că Organizația Internațională a Francofoniei a adresat Președinției României o scrisoare în care se accentuează importanța accelerării procedurilor naționale, cerute pentru intrarea în efectivitate a Convenției.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Comisia pentru cultură, mijloace de informare în masă, vă rog raportul.

Domnul deputat Marton sau domnul deputat Străchinaru, vă rog.

 
   

Domnul Petre Străchinaru:

Mulțumesc, domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru cultură, mijloace de informare în masă a analizat acest proiect legislativ și vă propune adoptarea în spiritul legislației europene.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dezbateri generale? Intervenții din partea grupurilor? Nu sunt. Nu există amendamente admise sau respinse.

Rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru completarea art.5 din Legea învățământului, nr.84/1995, și a art.1 din Ordonanța Guvernului nr.13/1993 privind modificarea cuantumului taxelor de școlarizare, în valută, a cetățenilor din alte țări care studiază pe cont propriu în România (rămas pentru votul final).  

Pct.7, Proiectul de Lege pentru completarea art.5 din Legea învățământului nr.84/1995 și a art.1 din Ordonanța Guvernului nr.13/1993 privind modificarea cuantumului taxelor de școlarizare, în valută, a cetățenilor din alte țări, care studiază pe cont propriu în România.

Legea are caracter organic. Raport de adoptare de la Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport.

Prioritate legislativă.

Suntem în procedură de urgență.

Inițiatorul, vă rog.

Domnule profesor Miron, aveți cuvântul, vă rog.

   

Domnul Dumitru Miron (secretar de stat, Ministerul Educației și Cercetării):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Această propunere de act normativ face parte din cadrul reglementar care finalizează procesul de pregătire pentru aderarea la Uniunea Europeană, în conformitate cu Tratatul instituirii comunităților europene, cu Tratatul de aderare a României și cu cazul Gravier versus Liege. Noi vă propunem dumneavoastră și vă rugăm să votați favorabil, amendarea a două articole din două acte normative: unul din Legea învățământului nr.84 și unul din Ordonanța de urgență, prin care se elimină orice formă de discriminare în ceea ce privește accesul la toate formele de studiu din România pentru cetățenii din țările membre ale Uniunii Europene, din spațiul economic european și din Confederația Elvețiană și se elimină discriminarea în ceea ce privește cuantumul taxelor aferente acestui proces.

Vă mulțumesc și vă rugăm să dați votul favorabil acestui proiect de act normativ.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Din partea comisiei, doamna președinte. Vă rog să propuneți neapărat și timpul de dezbatere, fiind procedură de urgență.

 
   

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Două minute doar, domnule președinte, dar cred că nu va fi nevoie, având în vedere că a trecut în unanimitate în comisie.

La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizul Comisiei pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați, precum și avizul Consiliului Legislativ.

Prin semnarea Acordului European ce stabilește o asociere între România, pe de o parte, și Comunitatea Europeană și statele membre, pe de altă parte, ratificat prin Legea nr.20/1993, precum și prin negocierile de aderare, România s-a angajat să armonizeze legislația actuală și viitoare cu acquis-ul comunitar, asumându-și obligația de a interzice orice discriminări bazate pe naționalitate.

Având în vedere cele prezentate aici, se impune adoptarea, în regim de urgență, a acestui act normativ, pentru amendarea legislației actuale, cu scopul eliminării oricăror dispoziții legislative de natură să creeze discriminări pe bază de naționalitate.

Face parte din categoria legilor organice. La lucrările comisiei a fost prezent domnul secretar de stat Kőtő Jozsef "

Suntem primă Cameră sesizată. Comisia propune adoptarea proiectului de lege în forma inițiatorului, fără nici un fel de alte modificări sau observații.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Neexistând amendamente admise sau respinse, rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind asumarea răspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege (rămasă pentru votul final).  

Pct.8, Propunere legislativă privind asumarea răspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege.

Propunerea face parte din categoria legilor organice. Raportul Comisiei juridice, de disciplină și imunități este de respingere. Suntem primă Cameră sesizată.

Rog inițiatorul sau unul dintre inițiatori să își susțină proiectul.

Nu sunt aici domnii inițiatori? Ba sunt aici, dar nu vor să-l susțină.

Din partea comisiei, domnule președinte Andon, vă rog.

   

Domnul Sergiu Andon:

Mulțumesc, domnule președinte.

Ca să nu irosesc timpul plenului, vă informez că nu numai reprezentanții Guvernului, astăzi în ședință, dar nici prin adresa scrisă Guvernul nu a susținut adoptarea acestei inițiative legislative.

Mai mult, rara avis, Consiliul Legislativ însuși a avizat negativ proiectul de lege. Se consideră că el conține și norme neconstituționale.

Cu unanimitate de voturi comisia a hotărât propunerea de respingere.

Proiectul face parte din categoria legilor organice.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dacă există intervenții la dezbateri generale? Nu sunt intervenții la dezbateri generale.

Fiind propunere de respingere, urmează să o lăsăm la vot final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor (rămasă pentru votul final).  

Pct.9, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor.

Legea are caracter organic. Raport de respingere din partea Comisiei juridice, de disciplină și imunități. Suntem în procedură de urgență. Primă Cameră sesizată.

Rog inițiatorul. Nu este aici.

Domnule președinte Andon, vă rog.

   

Domnul Sergiu Andon:

Domnule președinte,

Suntem Cameră decizională. Senatul a adoptat acest proiect de lege la 27 septembrie. Avem avizul favorabil al Consiliului Legislativ, Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic. Guvernul nu susține adoptarea.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

Are ca obiect înlocuirea amenzii, în cazul constatării stării de insolvabilitate a contravenientului, cu sancțiunea obligării acestuia la prestarea unei activități în folosul comunității.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Păi, este organică.

 
   

Domnul Sergiu Andon:

Am zis ordinară. Cred că am greșit sau nu știu dacă m-am pronunțat încă. Cred că la anteriorul am zis. Este lege organică.

Propunerea de dezbatere și adoptare a fost hotărâtă cu majoritate de voturi în ședințele din 22 și apoi 27 aprilie 2006. Precizez că este vorba de un raport înlocuitor la raportul inițial din 13 octombrie 2005.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dezbateri generale sunt? Nu sunt.

Fiind propunere de respingere, trecem la vot, în sesiunea de vot final.

 
Dezbaterea Proiectului Legii serviciului de alimentare cu apă și de canalizare (rămas pentru votul final).  

Pct.10, Proiectul Legii serviciului de alimentare cu apă și canalizare.

Legea are caracter organic. A fost adoptată de Senat. Raport de adoptare și raport înlocuitor de adoptare de la Comisia pentru industrii și servicii. Suntem în procedură de urgență. Prioritate legislativă de integrare. Cameră decizională: Camera Deputaților

Rog inițiatorul. Domnule secretar de stat, vă rog.

   

Domnul Mircea Alexandru:

Mulțumesc, domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Prezentul proiect de lege, care va abroga Ordonanța Guvernului nr.32/2002, urmărește consolidarea cadrului juridic, organizatoric și instituțional necesar în vederea înființării, organizării, coordonării, finanțării, gestionării, reglementării și controlului funcționării serviciilor de alimentare cu apă și de canalizare, precum și pe de o parte, compatibilizarea acestui proiect de lege cu actele normative adiacente materiei, respectiv cu modelul, reglementările și orientările Uniunii Europene în domeniu.

Prevederile propuse definesc rolul și responsabilitățile Guvernului și ale autorității administrației publice centrale și locale cu privire la furnizarea, prestarea serviciilor de alimentare cu apă și de canalizare și clarifică competențele și atribuțiile, drepturile și obligațiile ce revin acestora.

De asemenea, este reglementat modul de organizare și funcționare a serviciilor de alimentare cu apă și de canalizare, precum și raporturile juridice dintre autoritățile administrative publice centrale și locale, dintre autorități și operatorii furnizori, prestatori ai serviciilor, dintre autorități și utilizatori, respectiv dintre operatori și utilizatori.

A fost discutată anterior, a fost retrimisă la comisie, s-a întocmit raport suplimentar. Sunt de acord cu amendamentele din raportul suplimentar.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Din partea comisiei, doamna deputat Aura Vasile.

 
   

Doamna Aurelia Vasile:

Comisia pentru industrii și servicii a fost sesizată, spre dezbatere și avizare în fond, în procedură de urgență, cu proiectul Legii serviciului de alimentare cu apă și canalizare.

Senatul a adoptat proiectul de lege. Consiliul Legislativ a avizat proiectul de lege, cu observații preluate de către inițiator.

De asemenea, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, precum și Comisia juridică, de disciplină și imunități au avizat favorabil proiectul.

Plenul Camerei Deputaților a hotărât în ședința din 19 aprilie 2006 retrimiterea proiectului Legii serviciului de alimentare cu apă și canalizare, în vederea reexaminării și depunerii unui nou raport.

Proiectul de lege vizează, în esență, adaptarea cadrului juridic aferent serviciilor de alimentare cu apă și canalizare, pe de o parte, a Programului de guvernare pentru perioada 2005 - 2008, și pe de altă parte, la acquis-ul comunitar, pe baza Raportului privind consolidarea cadrului legal de reglementare în domeniul serviciilor de utilitate publică locală, elaborat și întocmit în cadrul Programului de asistență și consultanță juridică PHARE.

Membrii Comisiei pentru industrii și servicii au reexaminat proiectul de lege în ședința din 9 mai. La lucrări au participat reprezentanți ai Ministerului Administrației și Internelor. În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât, în unanimitate, adoptarea proiectului Legii serviciilor de alimentare cu apă și canalizare, cu amendamente admise și respinse.

Camera Deputaților este Cameră decizională și, prin conținut și obiectul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

În urma dezbaterii, comisia propune admiterea cu modificări a proiectului de lege.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, doamnă deputat.

Dezbateri generale. Timp de dezbatere?

 
   

Doamna Aurelia Vasile:

Vă propunem 5 minute cu un minut.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc.

Obiecții, comentarii? Nu sunt.

Însușim timpul.

Dezbateri generale? Da, vă rog, domnule deputat Lakatos.

 
   

Domnul Lakatos Petru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Încă o dată s-a dovedit faptul că retrimiterea la comisie e de bun augur și au fost eliminate o serie de probleme din acest proiect de lege, care acum poate fi aprobat. Și Grupul parlamentar al UDMR va vota proiectul de lege.

Avem doar o singură observație, generală. Respectiv, prin obligarea autorităților administrației publice locale să obțină avizul de specialitate de la ANRSC, se încalcă principiul descentralizării. Cu alte cuvinte, în actualul proiect se prevede că trebuie obținut avizul, înainte de a lua hotărârea consiliul local.

Având în vedere că ANRSC are ca sarcină monitorizarea respectării metodologiei de stabilire, ajustare sau modificare a tarifelor, dreptul și responsabilitatea aprobării prețurilor, tarifelor și taxelor ar trebui să fie un atribut exclusiv al consiliului local.

De aceea, o să vă rog și pe dumneavoastră, în timpul dezbaterilor, să reflectați asupra acestei probleme. Noi am propune ca avizul să nu fie obligatoriu de respectat, în schimb, metodologia, da.

Cu aceste modificări, noi, cum am spus, susținem adoptarea proiectului de lege. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Alte intervenții la dezbateri generale? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Mergem pe raportul comisiei, amendamente admise.

Pct. 1? Pct. 2?

De la pct. 3 la pct. 5?

De la pct. 6 la pct. 10?

De la pct. 11 la pct. 15?

Nu sunt observații, comentarii.

Adoptat.

Vă rog, domnule Lakatos, doriți să interveniți?

 
   

Domnul Lakatos Petru:

Așa cum am menționat, din mai multe propuneri, una singură nu s-a aprobat, referitoare la alin. 1 al art. 12 pct. 1. Respectiv, noi propunem varianta următoare: "Aprobarea prețurilor, tarifelor și taxelor speciale pentru serviciul de alimentare cu apă și canalizare, cu respectarea reglementărilor în vigoare". Respectiv, eliminarea avizului obligatoriu al ANRSC, aviz prealabil.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Pct. i), nu pct. 1, da?

 
   

Domnul Lakatos Petru:

Deci, alin. 1 pct. i).

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

O.K., e în regulă, am înțeles.

Comisia?

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Aș pleca, în explicația acestui text propus de comisie, și constituie și fundamentul pentru respingerea acestui amendament...

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Dar nu există amendamente respinse.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Pentru că "respectarea reglementărilor în vigoare", tocmai aceasta este reglementarea în vigoare care se dorește să existe și în această lege.

În atribuțiile, ANRSC-ului, ANRSC-ul avizează, după caz, și aceste tarife sau prețuri, acolo unde se dezvoltă o activitate de monopol. Alimentarea cu apă este considerată, în cazul legii respective, ca serviciu de utilitate publică, problemă de monopol. Nici nu se pune problema să dispară acest aviz, repet, pentru că este un aviz consultativ.

Ceea ce înseamnă că, de fapt, se respectă toate reglementările în vigoare privind aceste tarife care se stabilesc la un moment dat de către societățile care asigură acest serviciu de alimentare cu apă, fac aceste propuneri, fundamentările, expunerile de motive și susținerile respective pentru modificarea de tarif. Este și o măsură de protecție a comunității și a tuturor consumatorilor de apă, în acest caz, repet, împotriva atitudinii de monopol.

Când nu va mai fi monopol, sigur, vom desființa și ANRSC-ul.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Inițiatorul, dacă dorește?

 
   

Domnul Mircea Alexandru:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Guvernul și-a însușit amendamentul, așa cum a fost formulat în comisie, plecând de la faptul că ANRSC este autoritate de reglementare și, prin urmare, tocmai asta face: urmărește dacă sunt respectate procedurile legale.

Deci, suntem de acord cu forma care a fost adoptată în comisie.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Lakatos și domnul Márton.

 
   

Domnul Lakatos Petru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Și eu aș fi de acord cu varianta comisiei, dacă acolo ar fi "avizul consultativ". Dar, din păcate, sună în felul următor: "Aprobarea tarifelor pentru serviciul de alimentare cu apă și de canalizare, pe baza avizului de specialitate al ANRSC, precum și a taxelor speciale, cu respectarea reglementărilor în vigoare".

Cu alte cuvinte, aceasta înseamnă că fiecare consiliu local, de la o primărie, comuna Buntești sau oricare, trebuie să trimită pentru avizare. Vă dați seama ce înseamnă această centralizare!

Deci, cu alte cuvinte, ANRSC a stabilit metodologia, ce trebuie avut în vedere când stabilești prețurile, tarifele. După ce le-ai stabilit, conform metodologiei, să le mai trimiți încă o dată, înapoi, pentru avizare.

Eu zic că este o supercentralizare și ar trebui să dăm posibilitatea consiliilor locale, pentru că ei răspund. ANRSC, după aceea, nu are nici o răspundere față de colectivitatea locală pentru avizul dat. În schimb, consilierii care votează răspund conform Legii nr. 215.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Márton.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Eu subscriu celor expuse de colegul meu și totodată îmi exprim nedumerirea față de susținerea dinainte, cum că această parte a textului trebuie să rămână în text, pentru că, mai departe, se vorbește despre "prevederile legale" și cum că însuși acest element face parte din "prevederile legale".

Păi, dacă face parte din acele prevederi legale la care se referă, de ce mai băgăm de două ori? Lăsăm afară, rămânem la "prevederi legale" și e corect!

Susținerea dumneavoastră, că este nevoie să fie acolo, că oricum prevederile legale se referă și la asta.... E o tautologie, nu?, să spui de două ori în aceeași frază acel "un element din prevederi legale"? Dacă e adevărat, dacă nu, e o altă problemă.

Și atunci, e problema ridicată de domnul Lakatos. Și dacă vrem, conform programului de guvernare, să avem o descentralizare reală, o autonomie locală reală, atunci, va trebui să votăm în consecință.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Nu este vorba de o tautologie, cum a insinuat colegul, această trimitere la respectarea reglementărilor în vigoare se referă la toată activitatea aceasta de aprobare a prețurilor și tarifelor pentru serviciul de alimentare, pe care o face consiliul local. El este în mod special impus să respecte toate reglementările în vigoare, care sunt foarte multe, în ceea ce privește toată documentația.

Dacă vreți, putem să ștergem jos "respectând reglementările în vigoare" și să spunem "respectând toate documentațiile solicitate prin reglementări", ca să fie foarte clar la ce se face trimitere.

În schimb, observația că ar fi bine, acest aviz, să aibă o trimitere foarte clară, pe noi ne interesează avizul respectiv să fie un aviz de conformitate. Deci, am putea să fim de acord "pe baza avizului de conformitate al ANRSC". În loc "de specialitate", să spunem "de conformitate al ANRSC".

Că, practic, ANRSC trebuie să avizeze că tot modul de calcul se respectă întocmai cu cel dat prin documentație și prin reglementări.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul deputat Antal.

 
   

Domnul Antal Istvan:

Domnule președinte,

Desigur, este un punct de vedere al unei părți din Comisia pentru industrii și servicii. Am abordat această problemă și la discuțiile din comisie, atunci amendamentul nu a fost agreat în totalitate.

Personal, susțin amendamentul domnului Lakatos și ca să apară expresis verbis că este vorba de un aviz consultativ, pentru că altfel dăm naștere la foarte multe interpretări, așa cum de obicei se întâmplă la noi, și așa-zisele "organe centrale" o să fie în măsură să întârzie foarte mult acest aviz. Pentru o comună, cum vi s-a explicat aici, care, practic, conform legii-cadru, are exclusivitate în a stabili procedurile care decurg din îndeplinirea sarcinilor ce revin consiliului local.

Deci, dacă aici am face schimbarea "în baza avizului consultativ al ANRSC", atunci am cădea la textul solicitat de domnul Lakatos.

De fapt, ca să rămânem în continuare pe baza principiilor enunțate de colegii mei, în care noi am solicitat și am sprijinit și sprijinim acest program guvernamental privind descentralizarea, atunci, practic, ar trebui să dispară complet trimiterea la ANRSC și să rămână numai "respectarea rglementărilor în vigoare".

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc.

Timpul de dezbatere pentru acest proiect legislativ a expirat.

Voi supune la vot amendamentul domnului deputat Lakatos, amendament respins, se află la poz. 5 pe lista de amendamente respinse. Vă rog să votați.

Nu merge? Vă rog să porniți instalația de vot!

Vă rog să votați.

84 pentru, 71 contra, s-a admis amendamentul domnului deputat Lakatos.

(Conform afișajului, se înregistrează: 155 deputați prezenți; 84 voturi pentru, 71 împotrivă, nici o abținere.)

 
   

Pct. 16? Pct.17? Pct.18 la 20?

Mai există, la art. 15, un amendament respins. Dacă se susține? Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

La amendamentul la care și colegul Antal a făcut pledoaria respectivă, s-a votat, rezultatul este clar, dar trebuie precizat ce a rămas în vigoare.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Pentru claritate, atunci, supun din nou votului dumneavoastră ...

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte, cu tot respectul...

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Da, vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Prin votul respectiv, trebuie să înțelegem, s-a aprobat amendamentul respins sau s-a aprobat respingerea amendamentului comisiei? Pentru că rezultatul este diferit și într-un caz și în celălalt.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, am supus votului amendamentul respins. S-a aprobat amendamentul respins. Dacă vreți, supun și separat la vot art. 12, incluzând modificările presupune se amendamentul respins.

Există observații sau comentarii la art. 12, cu modificările presupuse de amendamentul respins? Nu există.

Atunci, art. 12 este însușit în forma modificată prin amendamentul respins.

Suntem la pct. 18. Există vreun amendament respins? Înțeleg că nu se susține.

Până la pct. 20, deci, atunci, nu mai există observații sau comentarii. Mulțumesc.

Pct. 21? 22? 23? 24? 25?

Vă atrag atenția că există și un amendament respins, la art. 19. Nu se susține.

Pct.26? 27? 28? 29? 30? 31?

Se susține amendamentul respins la art. 24? Nu.

Adoptat și pct. 31.

Pct.32? Adoptat. Pct.33? Adoptat.

Pct.34? Există și un amendament respins, se susține? Nu.

Pct.35? Pct.36?

Obiecții, comentarii? Nu sunt.

Pct.37? 38? 39? 40? Obiecții, comentarii? Nu sunt.

Adoptate.

Pct.41? Pct.42? Vă atrag atenția că e și un amendament respins. Nu se susține.

Pct.43? Vă atrag atenția că e și un amendament respins, la art. 32. Nu se susține.

Ar trebui să se susțină, domnule Marton, că e un amendament de corelare cu amendamentul admis. Nu? Așa se explică aici.

Nu se susține, înțeleg, atunci.

Pct.44? Nu sunt obiecții, comentarii.

Pct.45?

Pct.46? Vă atrag atenția că există și un amendament respins. Nu se susține.

Pct.47? Nu sunt obiecții, comentarii.

Pct.48? Pct.49?

Pct.50? Obiecții, comentarii?

Pct.51? Vă atrag atenția că există amendamente respinse. Se susțin amendamentele respinse? Nu.

Pct.52? Vă atrag atenția că există amendamente respinse. Se susțin? Nu.

Pct.52. Observații, comentarii? Nu sunt.

Adoptat.

Pct.53? 54? 55? 56? 57? 58? 59?

Pct.60? Obiecții, comentarii? Nu sunt.

Am finalizat dezbaterea pe articole.

Proiectul rămâne la vot final.

Pct. 11, Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici.

S-a stabilit că se va discuta în prezența ministrului administrației și internelor.

 
Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.2/2006 pentru suspendarea aplicării prevederilor Legii nr.7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar (retras de pe ordinea de zi).  

Pct. 12, Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 2/2006 pentru suspendarea aplicării prevederilor Legii nr. 7/2006 privind Statutul funcționarului public parlamentar.

Legea are caracter ordinar, a fost adoptată de Senat, raport de adoptare de la Comisia juridică.

Suntem Cameră decizională, în procedură de urgență.

Rog inițiatorul? Inițiatorul nu este prezent.

Conform art. 140 alin. 3, o scot de pe ordinea de zi. Voi pune în discuția Biroului permanent și voi adresa o scrisoare Guvernului pe această temă, pentru luarea de măsuri.

Dezbaterea Proiectului de Lege privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2006 controlorilor financiari din cadrul Curții de Conturi, salarizați potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr.160/2000 privind salarizarea controlorilor financiari din cadrul Curții de Conturi (rămas pentru votul final).  

Pct. 13, Proiectul de Lege privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2006 controlorilor financiari din cadrul Curții de Conturi, salarizați potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr.160/2000 privind salarizarea controlorilor financiari din cadrul Curții de Conturi.

Legea are caracter ordinar.

A fost adoptată de Senat.

Raport de adoptare de la Comisia pentru muncă.

Suntem în procedură de urgență. Cameră decizională.

Rog, inițiatorul?

   

Domnul Cătălin Dănilă (secretar de stat, Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei):

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare salarizarea și alte drepturi ale controlorilor financiari din cadrul Curții de Conturi a României, salarizați în baza Ordonanței de urgență nr. 160/2000.

Prezentul proiect de lege propune majorarea valorii de referință sectorială cu 4%, începând cu luna în care intră în vigoare prezenta lege, și cu 5%, începând cu luna septembrie, față de nivelul din luna august 2006.

Față de cele prezentate, vă propunem aprobarea prezentului proiect de lege. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Comisia? Domnule președinte Duțu, vă rog.

 
   

Domnul Stelian Duțu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizele Consiliului Legislativ, Comisiei juridice, de disciplină și imunități și Comisiei pentru buget, finanțe și bănci.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare acordarea creșterilor salariale pentru controlorii financiari din cadrul Curții de Conturi a României, salarizați în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr.160/2000 privind salarizarea controlorilor financiari din cadrul Curții de Conturi, aprobată prin Legea nr. 711/2001, cu modificările și completările ulterioare, precum și a controlorilor financiari din cadrul Autorității de Audit, organism constituit pe lângă Curtea de Conturi în baza art. 141, 147 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, modificată și completată.

Comisia propune plenului Camerei Deputaților aprobarea proiectului de lege pentru menținerea unui regim echitabil în cadrul sistemului bugetar privind acordarea creșterilor salariale cuvenite personalului bugetar în anul 2006.

În urma ședinței din 9 mai 2006, comisia propune adoptarea cu modificări a proiectului de lege.

Propunem 5 minute cu un minut pentru dezbateri generale și dezbateri pe articole, fiind în procedură de urgență.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă există alte intervenții la dezbateri generale? Nu există intervenții la dezbateri generale.

Dacă există comentarii la timpul propus sau obiecții, observații? Nu există.

Ne însușim această propunere.

Trecem pe raportul comisiei.

Nu există amendamente respinse.

La amendamente admise, pct. 1. Obiecții, comentarii? Nu sunt.

Pct. 2. Obiecții, comentarii? Nu sunt.

Pct. 3. Obiecții, comentarii? Nu sunt.

Pct. 4? Pct. 5? Pct. 6? Obiecții, comentarii? Nu sunt.

Pct. 7? Pct. 8. Obiecții, comentarii? Nu sunt.

Pct. 9? Pct. 10? Pct. 11? Obiecții, comentarii? Nu sunt.

Pct. 12, anexa. Obiecții, comentarii? Nu sunt.

Rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.110/2005 privind vânzarea spațiilor proprietate privată a statului sau a unităților administrativ - teritoriale, cu destinația de cabinete medicale, precum și a spațiilor în care se desfășoară activități conexe actului medical (rămas pentru votul final).  

Pct. 14 pe ordinea de zi, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.110/2005 privind vânzarea spațiilor proprietate privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale, cu destinația de cabinete medicale, precum și a spațiilor în care se desfășoară activități conexe actului medical.

Legea are caracter organic.

A fost adoptată de Senat.

Raport de adoptare și raport înlocuitor de adoptare din partea Comisiei pentru sănătate.

Suntem în procedură de urgență.

Legea are caracter de prioritate legislativă.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog, domnule secretar de stat Szekely.

O să rog, după aceea, să intervină comisia.

   

Domnul Szekely Ervin Zoltan (secretar de stat, Ministerul Sănătății):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Acest act normativ face posibil ca medicii, respectiv, personalul care desfășoară activități conexe actului medical, să poată să cumpere spațiile în care lucrează și care sunt în proprietatea privată a statului. Considerăm că această măsură contribuie la ridicarea calității actului medical, pe de o parte. Pe de altă parte, asigură o mai mare stabilitate pentru medicii și personalul care exercită activități conexe actului medical, în special în zonele rurale, unde, și așa, există un mare deficit de personal calificat.

În consecință, solicităm admiterea proiectului de lege, în forma care a fost amendată de către comisie.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Brînzan:

Profit de faptul că domnul președinte mi-a avansat cuvântul anterior.

Proiectul de lege se referă într-adevăr la vânzarea cabinetelor medicale și a altor spații în care se desfășoară practică medicală, un deziderat vechi al corpului medical. Nu este vorba neapărat de o împroprietărire, ci este vorba de o creștere calitativă a activității medicale, pentru că medicii, în momentul în are vor avea certitudinea că pot funcționa pe termen lung într-un anume spațiu, într-o anume locație pot să facă investițiile de care medicina românească are așa multă nevoie.

Formula finală pe care comisia a adoptat-o, după foarte, foarte îndelungate și foarte vii dezbateri, este o formulă care se află atât în avantajul corpului medical cât, mai ales, în avantajul pacienților, care vor putea beneficia de servicii medicale mai bune de acum înainte.

Întrucât este și o prioritate legislativă și este și în procedură de urgență, vă invit, stimați colegi, să acceptați, să adoptați punctul de vedere formulat în raportul comisiei.

Fiind procedură de urgență, propun 20 de minute dezbateri generale și un minut pentru intervenție.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

La dezbateri generale, domnul deputat Crăciunescu.

Am să întreb dacă există obiecții sau comentarii la timpul de dezbatere propus? Nu există.

Atunci, rămânem pe acest timp.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Grigore Crăciunescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Acest proiect de lege este așteptat de medicii de familie și de medicii stomatologi, medicii dentiști, de 16 ani de zile. Prin acest proiect de lege noi facem un pas foarte important în ceea ce privește creșterea calității actului medical. Și spun acest lucru, că este pentru prima dată când medicii vor fi cu adevărat liberi și vor acționa conform conștiinței proprii.

Problema spațiilor cabinetelor medicale, care au fost date în comodat, care au fost date în chirie, care au fost date în folosință sub alte forme, crea o dependență a medicului de consiliile locale, de primari și conta foarte mult relația dintre primar și medic. Dacă nu era în relații bune cu primarul, medicul nu obținea fonduri pentru a-și amenaja cabinetul medical.

Mai departe, este un alt aspect, legat de faptul că, dacă medicul va cumpăra cabinetul medical, va fi legat de comunitatea respectivă și va face tot posibilul să stea 24 din 24 de ore în această comunitate și, în felul acesta, să fie la dispoziția cetățenilor.

Noi schimbăm, prin acest proiect de lege, modul de abordare legat de practica actului medical. Facem un lucru bun, este așteptat de mult timp, am muncit la acest proiect în Comisia pentru sănătate peste 3 luni de zile, am încercat să dăm o formă cât mai bună.

Și vă spun că aceste spații vor fi cumpărate pe niște prețuri modice. Ceea ce este important este că aceste spații nu-și pot schimba destinația, indiferent dacă medicul iese la pensie sau se retrage din comunitatea respectivă, spațiul trebuie să rămână în continuare spațiu cu destinație medicală.

Noi susținem acest proiect de lege și vă rugăm și pe dumneavoastră să faceți același lucru. Vă mulțumesc frumos.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Alte intervenții la dezbateri generale? Vă rog frumos, domnule deputat Diaconescu.

 
   

Domnul Renică Diaconescu:

Într-adevăr, acest proiect de lege era așteptat de medicii din România. El vine după foarte mult timp, trebuia făcută de mult această, aproape spus, "împroprietărire" a medicilor, pentru că ei erau lăsați, mai ales medicii din mediul rural, la cheremul administrației locale, cu multe neajunsuri.

Pot să vă spun și eu, la fel cum au spus și colegii mei, că s-a lucrat mult în Comisia pentru sănătate, s-au făcut eforturi ca să amendăm unele lucruri din ordonanța de urgență care punea medicii în mare dificultate în momentul achiziționării. Ei erau supuși unor prețuri exagerate, uneori de primari sau de comisiile care evaluau acele spații, uneori insalubre.

Ca reprezentant al Partidului Conservator și noi susținem acest proiect de lege și credem că el vine să egalizeze drepturile pe care le-am dat medicilor veterinari cu drepturile pe care le dăm medicilor de familie.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Alte intervenții la dezbateri generale? Vă rog frumos.

 
   

Domnul Aurel Nechita:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Într-adevăr, la acest proiect de lege s-a lucrat foarte mult. A fost trimis, retrimis la comisie.

Cred că, în actuala formă, cu toate punctele, să spunem, unele neclare pe care le mai conține, și aici aș face o singură nominalizare, este vorba de cabinetele din mediul rural care sunt unice în localitatea respectivă și la care această vânzare ar putea, ulterior, să pună niște probleme.

Una peste alta, cred că este un proiect bun, și deputații PSD îl vor vota.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă există alte intervenții? Nu există alte intervenții.

Trecem la dezbaterea pe articole, pe raportul comisiei. Vă atrag atenția că există și un număr de trei amendamente respinse.

Punctul 1. Observații? Comentarii? Nu sunt.

Puntul 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8. Observații? Comentarii?

Pct.9, aici vă atrag atenția că este și un amendament respins. Se susține amendamentul respins? Nu se susține. Observații? Comentarii la 9? Nu sunt.

Pct.10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, observații? Comentarii? Nu sunt.

Pct.17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35, 36. Vă atrag atenția că este vorba și de un amendament respins, la art. 25. Două amendamente respinse la art. 25. Se susține vreunul din ele? Nu se susțin.

Pct.36. Observații? Comentarii? Nu sunt.

Pct.37, 38, 39, 40, 41, 42, nu sunt obiecții, comentarii.

Am încheiat dezbaterile pe articole.

Îl trecem la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.178/2005 pentru prorogarea termenului prevăzut la alin.(1<SUP>1</SUP>) al art.109 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.152/1999 privind produsele medicamentoase de uz uman (rămas pentru votul final).  

La punctul 15, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 178/2005 pentru prorogarea termenului prevăzut la alin. 1¹ al art. 109 din Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 152/1999 privind produsele medicamentoase de uz uman.

Legea are caracter ordinar, a fost adoptată de Senat. Raport de adoptare de la Comisia pentru sănătate. Suntem în procedură de urgență.

Vă rog, domnul secretar de stat Szekely.

   

Domnul Szekely Ervin-Zoltan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Evenimentele petrecute în ultima perioadă, precum inundații, amenințarea cu producerea unei pandemii date de circulația virusului gripei aviare pe teritoriul României, precum și dificultatea de aprovizionare cu produse de primă necesitate în aceste situații particulare, impun regândirea acestei strategii, alături de identificarea resurselor necesare pentru a dezvolta acest tip de produse.

Ca urmare, având în vedere că aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență nr. 152/1999 privind produsele medicamentoase de uz uman, cu modificările și completările ulterioare, ar duce la oprirea producției și interzicerea punerii pe piață a acestor produse medicamentoase de uz uman, se impune prelungirea termenului de implementare a regulilor de bună practică de fabricație pentru liniile unice de fabricație pentru produsele strategice de interes național, de la data de 31 decembrie 2005 până la data aderării.

În consecință, solicităm adoptarea acestui act normativ, în forma prezentată.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Comisie, vă rog, domnul deputat Brînzan.

 
   

Domnul Ovidiu Brînzan:

Din motivele deja enunțate, comisia a întocmit un raport favorabil, fiind de acord cu prorogarea termenului. De fapt, este vorba despre liniile unice de fabricare a sărurilor și vaccinurilor. Este vorba, practic, de Institutul Cantacuzino, care are dreptul să producă în afara sau cu excepția standardelor de bună practică de producție, până la sfârșitul anului curent, dată după care și acest producător sau acești producători, dacă mai există vreunul, vor fi obligați să se încadreze în standardele G.M.P. de bună practică de fabricație.

Timp: 10 minute pentru dezbateri generale și un minut pentru intervenții.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Obiecții sau comentarii la timpii de dezbatere? Nu sunt.

Dezbateri generale. Nu sunt.

Trecem la dezbaterile pe articole. Avem un raport care cuprinde patru amendamente respinse. Dacă se susțin amendamentele respinse? Nu se susțin.

Supun votului dumneavoastră atunci titlul legii. Obiecții? Observații? Nu sunt.

Articolul unic. Obiecții? Observații? Nu sunt.

Ordonanța, textul ordonanței. Obiecții? Observații? Nu sunt.

Rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a guvernului nr.199/2005 privind unele măsuri pentru continuarea procesului de privatizare a Casei de Economii și Consemnațiuni C.E.C. - S.A (rămas pentru votul final).  

La punctul 16, proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 199/2005 privind unele măsuri pentru continuarea procesului de privatizare a Casei de Economii și Consemnațiuni C.E.C. - S.A. Legea are caracter ordinar. A fost adoptată de Senat. Raport înlocuitor de adoptare la raportul de respingere al Comisiei pentru politică economică. Procedură de urgență. Suntem Cameră decizională.

Inițiatorul, vă rog. Domnul secretar de stat.

   

Domnul Cătălin Doică (secretar de stat, Ministerul Finanțelor Publice):

Mulțumesc, domnule președinte.

În programul de reforme structurale, convenit cu Uniunea Europeană, se prevede continuarea programului de privatizări, inclusiv a ultimelor două bănci la care statul este acționar.

Strategia de privatizare a Casei de Economii și Consemnațiuni - C.E.C. - S.A., aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 806/14.07.2005 și publicată în Monitorul Oficial al României nr. 700/03.08.2005, prevede vânzarea pachetului majoritar prin negociere în două etape, pe bază de oferte preliminare neangajante, urmate de oferte finale angajante.

Pe baza propriilor analize, potențialii cumpărători au prezentat ofertele preliminare neangajante și au avut discuții tehnice pe marginea clauzelor proiectului de contract de vânzare-cumpărare de acțiuni.

Finalizarea procesului de privatizare al Casei de Economii și Consemnațiuni este prioritate în programul pentru aderarea României la Uniunea Europeană. această situație se înscrie în rândul celor prevăzute de art. 115 alin. 4 din Constituție, republicată, referitoare la emiterea ordonanțelor de urgență.

Pentru a soluționa problemele rezultate din analiza ofertelor tehnice preliminare neangajante și din discuțiile tehnice, purtate de Comisia de privatizare cu ofertanții, a rezultat necesitatea reglementării sau a amendării cadrului juridic existent. Astfel, a apărut necesitatea reglementării situației juridice a bunurilor imobile aflate în patrimoniul C.E.C. - S.A. la data de 31 iunie 1996, când aceasta a fost reorganizată ca societate bancară pe acțiuni; a apărut necesitatea reglementării plăților salariilor compensatorii cuvenite salariaților afectați de măsura concedierii în cadrul procesului de restructurare a băncii, precum și necesitatea precizării cadrului de organizare prin care se va face vânzarea pachetului de până la 5 % din capitalul social al C.E.C. - S.A. către salariați, membrii Consiliului de Administrație în exercițiu la data transferului dreptului de proprietate asupra pachetului majoritar de acțiuni, precum și pensionarilor cu ultimul loc de muncă la C.E.C.

S-au propus, de asemenea, două amendamente la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2004 privind unele măsuri premergătoare lansării procesului de privatizare, inclusiv constituirea Comisiei de privatizare a CEC, referitoare la numirea unui vicepreședinte al Comisiei de privatizare și la modul de stabilire a indemnizațiilor lunare pentru membrii acesteia și Secretariatul tehnic.

Față de toate acestea, având în vedere și discuțiile purtate în comisia de specialitate din Cameră, unde raportul a fost retrimis pentru rediscutare, Ministerul Finanțelor Publice, în numele Guvernului, susține adoptarea proiectului de act normativ cu un amendament, așa cum a fost propus de Senat și admis de către comisia de specialitate din Cameră, precum și cu cele două amendamente propuse de membrii comisiei de specialitate din Camera Deputaților, la care și Ministerul Finanțelor a achiesat.

Mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Comisia? Domnul deputat Lakatos.

 
   

Domnul Lakatos Petru:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Camerei, Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare a fost sesizată în vederea reexaminării în fond a proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului privind unele măsuri pentru continuarea procesului de privatizare a Casei de Economii și Consemnațiuni.

La întocmirea prezentului raport comisia a avut în vedere avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, ale Comisiei juridice, de disciplină și imunități și Comisiei pentru buget, finanțe și bănci.

La dezbaterea proiectului de lege a participat, în conformitate cu prevederile art. 54-55 din Regulamentul Camerei, reprezentanții Ministerului Finanțelor Publice.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

La lucrările comisiei au fost prezenți 22 de deputați din totalul de 24 de membri.

Raportul comisiei a fost adoptat cu 21 de voturi pentru și o abținere.

În urma dezbaterii, Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare a hotărât, cu 21 de voturi pentru și o abținere, să propună spre dezbatere și adoptare plenului proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 199/2005 privind unele măsuri pentru continuarea procesului de privatizare a Casei de Economii și Consemnațiuni C.E.C. - S.A., cu amendamentele admise, prevăzute în Anexa 1, respectiv amendamentele respinse, în Anexa nr. 2.

Fiind procedură de urgență, propunem zece minute pentru dezbateri generale și două minute pentru fiecare articol.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat. Cu amendamentul că legea are caracter ordinar, și nu organic. Da, ordinar. Vă mulțumesc.

Dacă există obiecții la timpul propus? Nu există obiecții la timpul propus.

Dezbateri generale, vă rog.

Domnul deputat Mircea Costache.

 
   

Domnul Costache Mircea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În legătură cu proiectul în discuție, eu mi-am mai exprimat și cu alte ocazii punctul de vedere că ar mai trebui să rămână, în sistemul bancar românesc, măcar de sămânță, o singură bancă românească, mai ales că este vorba despre CEC, o bancă tradițională, populară, foarte răspândită, singura bancă, la momentul de față, care are filiale în cele mai îndepărtate localități din țară care, inițial, a fost făcută, după câte știm noi, din subscripție publică, iar proiectul în discuție ar însemna două lucruri în neregulă: unu - o naționalizare, și al doilea - o înstrăinare cu orice preț, sub denumirea de prioritate UE.

Nu știu de unde și până unde și cine a scris și unde și de ce vrea să ne convingă că nu mai avem voie să avem, în întregul sistem bancar românesc, măcar una care să rămână așa cum a fost, îmbunătățită doar managerial, ca să poată răspunde, în mai bună măsură, cerințelor cetățenilor, în special celor din mediul rural, care au mai greu acces, chiar și în aceste momente, când a luat amploare sistemul bancar străin, acces mai greu la credite.

Eu spun că C.E.C.-ul, prin tradiție, ar trebui să rămână o bancă românească - unu; doi - că nu cred să existe o prioritate de integrare în Uniunea Europeană din acest punct de vedere; 3 - că în Comisia de privatizare a CEC funcționează nume ale unor carismatici demnitari, precum renumitul DJ Bodu, sau, știu eu, alți domni, Ionuț Popescu, care își iau sume importante de acolo și numesc asta, banii publici drenați în conturile proprii, liberalism, inițiativă privată.

Eu recunosc că nu am deprinderi și abilități personale de întreprinzător, dar nici nu voi accepta ca drenarea banilor publici pe orice cale: comisie de supraveghere, consilii de privatizare ș.a.m.d. să se numească inițiativă liberală sau inițiativă privată sau spirit întreprinzător.

Așa că, vă rog s-o lăsați mai moale cu CEC-ul, să mai rămână în România și o bancă românească pentru că, în semn de protest pentru înstrăinarea integrală a sistemului nostru bancar, nu am card și nu voi avea.

Eu nu am card pentru că am cerut să mi se dea la BANCOREX și mi-au spus că nu mai este, că au furat-o. Ei, nu merge chiar așa! Cică sunt obligat să iau la BANC POST, și eu am considerat aceasta un banc prost și n-am vrut și nu vreau.

Așa că, dați-mi voie să am și eu card că, dacă modernizați CEC-ul, voi accepta să-mi deschid și eu un cont, că nu am nici unul, să am și eu card, că nu am încă, la o bancă românească și să mai primeze pe agenda publică și interesul național, pe care l-ați abandonat cu toții.

O voce din sală:

Am zis!

 
     

(Domnul președinte de ședință, Bogdan Olteanu, părăsește prezidiul. Ședința este condusă, în continuare, de doamna Daniela Popa.)

 
   

Doamna Daniela Popa:

Domnul deputat Constantinescu, de la Grupul parlamentar al PSD.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
   

Domnul Viorel Constantinescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Înainte de a fi o problemă politică privatizarea CEC-ului, trebuie să discutăm de problema tehnică.

Se știe că privatizările, toate, s-au făcut, în ceea ce privește infrastructura, deci clădirile și terenurile, pe baza Hotărârii de Guvern nr.834. Deci ar trebui instituit un sistem prin care să stabilim clar proprietatea asupra infrastructurii CEC-ului, ulterior trecându-se la privatizarea dorită.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

Parcă domnul deputat Nicolae Popa, Grupul parlamentar al PC. Vă rog, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Nicolae Popa:

Mulțumesc, doamna președintă.

Doamnelor și domnilor colegi,

Este evident, în mod categoric, că Grupul parlamentar al Partidului Conservator va susține acest proiect de lege, dar trebuie să amintim aici că avem oarecare rezerve. Și de ce? Pentru că această instituție a fost târâtă în multe scandaluri financiare, vă aduceți și dumneavoastră aminte, și se pare că ele nu s-au finalizat încă.

Deci noi vrem să finalizăm procesul de privatizare, dar să nu uităm că CEC-ul se află într-un scandal cu depunătorii CEC, cei care trebuiau să obțină autoturismele DACIA și, bineînțeles, că ei se află în diverse procese, peste 400 în instanță, cu această instituție.

În altă ordine de idei, trebuie să vă informez, stimați colegi, că se află, în momentul de față, peste 37.000 de depunători care vor să fie despăgubiți, pentru că merită acest lucru, pentru că banii lor s-au folosit de această instituție CEC la construcția de spitale, la construcția de blocuri, drumuri și alte bunuri pe care le moștenim noi astăzi și nu este drept ca ei să rămână nedespăgubiți din cauza, eu știu, a unor atitudini ale noastre.

Când a fost vorba de despăgubirea regilor, a prinților, a conților și a tuturor celor care au mai venit, ne-am făcut tumbe, ne-am dat peste cap și le-am rezolvat toate problemele. Am dat despăgubiri de 30 de milioane, de 40 de milioane și când este vorba de dreptul acestor oameni, 37.000, câți sunt în momentul de față, nu putem. Nu avem dreptul.

Deci eu vă spun foarte sincer că tare-mi este teamă, în momentul de față, că se va termina și se va finaliza procesul de privatizare, iar acești oameni vor rămâne cu buza umflată, așa cum au rămas de 16 ani de zile, și nu vor primi bani înapoi, cei care-i merită. Pentru că la Senat se află două proiecte de lege cu privire la despăgubirea acestor depunători CEC, proiecte de lege care nu au intrat nici acum în dezbatere.

Noi propunem Biroului permanent să ia la cunoștință ca dezbaterile din Senat asupra proiectelor de lege cu privire la despăgubirea acestor depunători CEC să se facă concomitent cu procesul de privatizare, în așa fel ca atunci când se va termina procesul de privatizare să se termine dezbaterile asupra proiectelor de lege și să facem calculele necesare pentru ca să li se facă acestor oameni un act de dreptate, un act de justiție.

Deci noi vom susține proiectul de lege, cu acest amendament.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Din partea altor grupuri parlamentare?

Domnul deputat Dragoș Dumitriu, Grupul parlamentar al PRM. Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Dragoș Petre Dumitriu:

Doamnă președintă,

Susțin și eu ceea ce a spus domnul Popa.

Există proiecte de lege, unul dintre ele depus chiar de Grupul PRM, pentru despăgubirea celor care au avut bani depuși la CEC.

În al doilea rând, vroiam să vă arăt faptul că această ordonanță este șchioapă și prin alcătuirea ei. Deci nu putem să amestecăm o chestiune normală, cum este necesitatea reglementării plății salariilor compensatorii cuvenite salariaților care au fost concediați prin această așa-zisă privatizare, cu vânzarea unui pachet de acțiuni către Consiliul de Administrație actual al CEC-ului.

Deci mi se pare nefiresc. Sunt două chestiuni complet distincte, una justă, cealaltă arbitrară.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc.

Dacă din partea altor grupuri parlamentare mai sunt înscrieri la cuvânt? Nu sunt.

Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare a stabilit timpul. Da, mulțumesc mult.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Aveți la dumneavoastră raportul. Poziția 1 din raport, titlul legii. Nu sunt modificări, adoptat.

Poz. 2 din raport, articol unic. Dacă sunt observații? Vă rog, domnule deputat. Adoptat.

Poz. 3 din raport, text nemodificat. Adoptat.

Poz. 4 din raport, referitor la art. 1, nemodificat. Adoptat cu cele trei aliniate.

Poz. 5 din raport, referitor la art. 2, text nemodificat. Adoptat.

Poz. 6 din raport. Dacă sunt observații referitor la art. 3? Nu sunt observații. Adoptat.

Poz. 7 din raport, text nemodificat. Se adoptă.

Poz. 8 din raport, referitor la art. 5, text nemodificat. Se adoptă.

Poz. 9 din raport. Dacă sunt observații? Nu sunt. Se adoptă.

Poz. 10 din raport. Dacă sunt observații? Nu sunt. Se adoptă.

Poz. 11 din raport. Dacă sunt observații? Poftiți, domnule deputat.

 
   

Domnul Valeriu Alexandru Ungureanu:

Mulțumesc, doamna președintă.

La punctul 11, la coloana "text propus de comisie", rog ca la alin. 1 și 3 să se completeze: "Societatea Comercială C.E.C. - S.A." în alin. 1 și 3. Aceasta pentru a fi corespunzător prevederilor de la art. 1 alin. 1, unde spune, de fapt, că denumită, în continuare, "S.C. C.E.C. - S.A." și doi - la alin. 1, iau de la jumătatea textului: "... depozitele vor fi garantate în conformitate cu dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 39/1996 privind înființarea și funcționarea Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar, republicată, și aprobată prin Legea nr.238/2005". Aceasta pentru a respecta prevederile art. 48 alin. 3 și art. 68 din Legea nr.24 privind normele de tehnică legislativă care ne obligă, în mod imperativ, a înscrie legea prin care a fost republicată ordonanța.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă comisia este de acord? Sunteți de acord.

Plenul, consult plenul. Sunteți de acord cu propunerea domnului deputat? Dacă are cineva observații, fără să mai votăm cu cartelă? Nu sunt observații, adoptat.

Trecem la votul final la 12,30.

 
  Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea art.9 și 11 din Legea 112 din 25 noiembrie 1995 pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuințe, trecute în proprietatea statului (rămasă pentru votul final).  

(Domnul președinte Bogdan Olteanu preia conducerea ședinței).

   

Domnul Bogdan Olteanu:

Urmează propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 9 și 11 din Legea 112 din 25 noiembrie 1995 pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuințe, trecute în proprietatea statului.

Legea are caracter organic, a fost respinsă de Senat. Avem raport de respingere și raport înlocuitor de adoptare din partea Comisiei juridice. Suntem Cameră decizională.

Rog inițiatorul să susțină proiectul. Vă rog, domnul deputat Călian.

 
   

Domnul Petru Călian:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Înainte de a susține acest proiect de lege, vreau să mulțumesc, în mod deosebit, tuturor grupurilor parlamentare și, în special, membrilor Comisiei juridice din toate partidele politice, care au contribuit cu amendamente și, în cele din urmă, așa cum rezultă din raportul de adoptare, avem un proiect de lege foarte bun.

Obiectul acestui proiect de lege constă în ridicarea interdicției de înstrăinare a imobilelor obținute în baza Legii nr.112/1995, iar a doua modificare, completarea practic, prin completare se permite cumpărarea terenurilor aferente imobilelor. Pentru că, în prezent, curțile, grădinile, alte terenuri aferente acestor imobile nu sunt ale proprietarilor, proprietarii sunt chiriași pe aceste terenuri și consider că este un lucru nedrept. Mai mult de atât, deși, revenind puțin la interdicția de înstrăinare, exista această interdicție, foarte mulți proprietari și-au vândut imobilele, dar nu tocmai legal, operațiunile făcându-se pe baza unor contracte de vânzare-cumpărare cu promisiune.

Credem noi că nu mai avem motive ca să menținem această interdicție și, de asemenea, consider că este dreptul proprietarilor să devină proprietari și asupra acelor terenuri aferente clădirilor, la care am făcut referire. Bineînțeles că terenurile vor fi vândute la prețul pieței. Spun acest lucru ca să nu existe nici un fel de speculație pe acest subiect.

Încă o dată vă mulțumesc și sper să susțineți acest proiect de lege.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Comisia, vă rog.

 
   

Domnul Sergiu Andon:

Mulțumesc, domnule președinte.

Raportul de respingere inițial al comisiei a fost analizat în plenul Camerei Deputaților în ședința din 9 martie 2006, hotărându-se retrimiterea. Obiectul de reglementare este cel anunțat de inițiator.

Senatul, într-adevăr, a respins propunerea legislativă. Avizul Consiliului Legislativ este favorabil. Punctul de vedere Guvernului a fost de a nu susține, dar Comisia juridică, de disciplină și imunități la reexaminare nu a putut reține argumente care să facă proiectul de netrecut, de neadoptat, așadar, la reexaminarea care s-a petrecut în ședința din 3 mai 2006, cu majoritate de voturi, în componență regulamentară, respectiv cu un singur vot împotrivă, comisia a hotărât să supună, spre dezbatere și adoptare, propunerea legislativă. Proiectul face parte din categoria legilor organice.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Dezbateri generale din partea grupurilor.

Intervenții? Nu sunt.

Vă rog frumos, doamna deputat Ardelean.

 
   

Doamna Cornelia Ardelean:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Grupul parlamentar al Partidului Conservator va susține propunerea legislativă și aș vrea să fac un apel tuturor pentru susținerea acestui proiect.

Aș vrea să amintesc faptul că sunt foarte multe persoane în vârstă care au intrat în posesia unor astfel de apartamente. Până la termenul de 10 ani de la cumpărare, sunt oameni care chiar riscă să nu trăiască până atunci și ei nu pot să-și valorifice aceste apartamente și în situația în care nu pot să le întrețină, să poată să apeleze la un apartament mai mic.

Deci eu consider că este binevenit din toate punctele de vedere și în special pentru sprijinul persoanelor vârstnice.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, doamna deputat.

Domnul deputat Gonțea, din partea Grupului parlamentar al PD.

 
   

Domnul Ion Gonțea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Dacă în 1995, când a apărut Legea nr. 112, poate prevederile art. 9 alineatul ultim erau justificate, deci interdicția de 10 ani la înstrăinarea imobilelor care erau dobândite în baza acestei legi, acum, 10-11 ani de la apariția Legii nr. 112, considerăm că această prevedere nu mai este justificată.

Foarte multe, cum spunea și doamna Popa, imobile care au fost dobândite în baza Legii nr. 112 sunt dobândite de oameni care sunt în vârstă, care sigur nu înțeleg de ce dreptul lor de proprietate la ora actuală este îngrădit, adică nu li se dă voie să dispună de proprietatea lor cum doresc ei.

De aceea, cred că înlăturarea acestei prevederi, acestei interdicții de 10 ani este un lucru benefic, este un lucru care să îmbunătățească, dacă vreți dumneavoastră, circuitul civil al acestor bunuri care au făcut obiectul Legii nr. 112.

În același timp, reglementarea propune să zic așa, o chestiune de echitate, posibilitatea ca cei care au dobândit imobilele să poată să dobândească și terenul aferent acestor imobile, sigur, respectându-se prevederile legii. De aceea noi recomandăm cu căldură să fie votată această inițiativă legislativă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc călduros.

Din partea Grupului parlamentar liberal, domnul deputat Uioreanu.

 
   

Domnul Horea Dorin Uioreanu:

Doamnelor și domnilor colegi,

Părerea mea este că nu are nici o legătură cu vârsta proiectul domnului Călian. Dacă ar fi vrut să aibă legătură doar cu cei în vârstă ar fi menționat că terenurile aferente sau acea notificare de 10 ani s-ar fi abrogat doar pentru cei în vârstă. Eu zic că se poate susține un asemenea proiect, mai ales că cei care au avut de revendicat, termenele au fost depășite și, bineînțeles, terenurile revendicate nu intră în categoria celor care sunt reglementate prin modificare. Deci, practic PNL va susține această modificare.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Alte intervenții la dezbateri generale nu sunt.

Trecem la dezbaterile pe articole. Nu există amendamente respinse pe anexa de amendamente admise.

Pct. 1. Observații, comentarii? Nu sunt.

Pct. 2.

Pct. 3. Observații, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Pct. 4. Obiecții, comentarii, observații? Nu sunt. Adoptat în formula propusă de comisie.

Pct. 5. Obiecții, comentarii? Adoptat în formula propusă de comisie.

Rămâne pentru vot final.

 
Dezbateri asupra Proiectului Legii camerelor de comerț și industrie din România.  

La pct. 18 pe ordinea de zi avem Proiectul legii Camerelor de comerț și industrie din România. Legea are caracter ordinar. A fost adoptată de Senat. Raport comun de adoptare din partea Comisiilor juridică și de industrii. Suntem cameră decizională.

Inițiatorul, domnul deputat Silaghi.

   

Domnul Ovidiu Ioan Silaghi:

Domnule președinte,

Stimat auditoriu,

Aș dori să vă cer retrimiterea la comisie pentru că a intervenit o diferență de punct de vedere între cele două comisii care au trebuit să facă un raport comun și, prin urmare, aș dori să vă rog să retrimiteți legea la comisie.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc. Există observații sau intervenții la această propunere de procedură? Da. Vă rog, domnul deputat Bivolaru.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Să fiu sincer, n-am înțeles motivația retrimiterii la comisie.

Dacă se poate să fim mai direcți și mai expliciți în această motivare pentru ca să votăm și în cunoștință de cauză și mai ales să știm noi, comisia, de ce ne revine această inițiativă legislativă.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Da, mai există alte intervenții pe chestiunea retrimiterii la comisie, domnule deputat?

Domnul deputat Andon, doriți să interveniți?

 
   

Domnul Sergiu Andon:

Domnule președinte, sunt pentru retrimiterea la comisie, deoarece vreau să anticipez că sunt împotriva proiectului de lege și există deci temeiuri să mai discutăm prevederile ei.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul Mocanu.

Înțeleg că există acordul și din partea Comisiei de industrii.

 
   

Domnul alexandru Mocanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Referitor numai la această temă care s-a pus în discuție, retrimiterea la comisie, Grupul parlamentar al PD nu este de acord cu această propunere și susține să dezbatem acest proiect de lege pentru că nu vă ascundem, după opinia noastră, în acest proiect de lege, în această inițiativă legislativă sunt foarte multe prevederi inoportune, anacronice și chiar neconstituționale, motiv pentru care noi vrem să respingem cu totul această inițiativă legislativă și nu cred că are rostul s-o retrimitem la comisie.

În măsura în care veți aproba cu toții dezbaterea acestui proiect de lege astăzi, voi reveni la dezbateri generale cu mai multe amănunte.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul deputat Crăciunescu, pe retrimiterea la comisie, doriți să interveniți?

 
   

Domnul Grigore Crăciunescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau ca colegii mei să fie în cunoștință de cauză și vreau să fac următoarele precizări: în art. 92 din Regulament se stabilește care sunt legile organice și care sunt legile ordinare.

Raportul comisiei este pe lege ordinară, dar la art. 92 alin. 9 pct. 2, litera "n" ne trimite la Constituție la art. 36 unde se vorbește de proprietate publică. Un articol din această lege se referă la Oficiul național al Registrului Comerțului care este o entitate publică, deci nu poate fi trecută decât prin lege organică și nu lege ordinară.

În plus, niște colegi de la PSD au depus în Senat un proiect asemănător și, la nivelul Senatului, la Comisia de industrii se dă raport de respingere tocmai pe acest lucru că legea este ordinară și se discută la nivelul Camerei Deputaților.

Deci, sunt pentru a retrimite proiectul la comisie și a stabili dacă este lege ordinară sau organică.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Bivolaru, domnul deputat Marton, domnul deputat Antal, domnul deputat Vainer și, la sfârșit, doamna ministru, în încheierea dezbaterilor, dacă nu mai există și alte solicitări.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Stimați colegi,

Domnule președinte,

Nu este problema acestui caracter de lege organică. Într-adevăr, trimiterea inițiatorului oferea caracterul de lege organică, fiind vorba de proprietate și discutam chiar de patrimoniul Oficiului național și patrimoniul Registrului comerțului.

Cele două comisii au înlăturat această prevedere neconstituțională la art. 59, mutând această problemă într-o eventuală inițiativă legislativă venită din partea Guvernului. Acolo va fi vorba de lege organică, deci acest motiv pentru a fi retrimis la comisie pe lege organică, pentru că nu se poate, a căzut. În consecință, legea rămâne efectiv ordinară.

Domnule președinte,

Având în vedere punctul de vedere al domnului președinte Sergiu Andon și dacă ținem și noi la acest punct de vedere, dacă retrimitem la comisie în sensul respingerii acestei inițiative legislative, revin asupra acestei insistențe a mea de a nu se retrimite la comisie și suntem de acord și noi să fie retrimis la comisie.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Sensul, domnule deputat, îl va decide comisia, fără îndoială.

Domnul deputat Marton.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Eu cred că e bine să retrimitem acest proiect de lege la comisie, că e bine totodată ca din când în când, cei de la guvernare, toate partidele, pentru că trece vremea, mai uită ce avem în programul nostru de guvernare și mai pot răsfoi, de exemplu, pagina 120, nu știu dacă vedeți culoarea, care vorbește despre concesionarea activităților registrului comerțului și Cărții funciare către sisteme profesionale de tip liberal, pot aprofunda această idee și în comisie să găsească o soluție pe măsura programului nostru pe care l-am votat cu o mare majoritate în Parlamentul României.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Antal.

 
   

Domnul Antal Istvan:

Domnule președinte,

Din partea comisiei, am și eu un punct de vedere, având în vedere faptul că, de fapt, cele două comisii nu s-au întâlnit în comun ca să abordeze această problemă. Fiecare comisie a lucrat singură, am făcut un raport noi, cei de la Comisia pentru industrii și servicii, au făcut un raport colegii noștri pe baza raportului nostru înaintat de colegii noștri de la Comisia juridică, noi am dezbătut punctele în divergență urmând ca acele puncte în care nu ne-am înțeles să fie tranșate de plenul Camerei.

Având în vedere această situație, eu aș mai propune ceva: această cutumă de raport comun, practic, nu face altceva decât să blocheze un proiect de lege de obicei în Parlamentul României, pentru că este foarte greu să organizezi în așa fel, dacă nu faci o comisie mixtă, să zicem, din cele două comisii care au fost căutate cu aceste legi pentru a întocmi un raport comun, ca acea comisie mixtă să lucreze, atunci este foarte greu să reușești să ai un cvorum și acea lege cum este și Legea Camerelor de comerț să fie abordată în mod corect și să fie prezentat un raport.

Susțin și eu retrimiterea la comisie, dar cu precizarea să se mai ia o hotărâre ca, știu eu, din fiecare grup parlamentar să fie nominalizată persoana care să participe la ședințele care urmează a avea loc în vederea definitivării raportului și să fie, într-adevăr, un raport prezentat în mod coerent. și susțin cele exprimate de colegul nostru Marton, ca să avem în vederea totuși faptul că ne-am angajat la ceva și avem un program de guvernare și este o solicitare din partea tuturor Camerelor de comerț județene ca, într-adevăr, după 16 ani, să avem o lege și ceea ce s-a construit timp de 13-14 ani de către Camerele de comerț, într-adevăr, să fie tranșat în mod corect, în așa fel ca să nu se reducă numărul societăților comerciale, care actualmente, în fiecare județ, de când s-a centralizat și această activitate, hai să zicem, numărul lor s-a redus foarte mult și nu mai prezintă interes pentru foarte mulți. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc.

Domnul deputat Vainer, urmează domnul deputat Uioreanu.

 
   

Domnul Aurel Vainer:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Mă alătur propunerii colegului nostru Silaghi de la PNL, inițiatorul proiectului de lege, pentru a susține retrimiterea la comisie. Am două argumente în plus: 1) legea prezintă o importanță cu totul specială. Ea reglementează un domeniu care trăiește pe un Decret-lege din mai 1990. A venit timpul să avem o lege nouă, dar o lege bună. Și pentru a fi o lege bună, comisiile pot lucra mai mult, astfel încât lipsa de unitate în abordarea și rezolvarea unor probleme să se limpezească mult mai bine. Este vorba de similitudinea care trebuie asigurată între rezolvarea problemelor la Camerele județene și cea de la Camera României.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Uioreanu, care înțeleg că închide lungul șir al vorbitorilor pe această temă de interes. A, și domnul deputat Munteanu, după aceea.

 
   

Domnul Horea Dorin Uioreanu:

Susțin și eu întoarcerea la comisie, în numele grupului.

În primul rând, dorința ar fi ca să se facă comisie comună, deci nu rapoarte comune ci comisie comună, oricum, problemele divergente sunt puține și sunt legate de modul de organizare a Camerelor, exact cum a spus domnul Vainer. Eu cred că s-ar putea da un termen foarte scurt, domnule președinte, având în vedere că de un an de zile creăm din această lege pe care toți comercianții o așteaptă, plus Camerele de comerț, creăm așa, unele dintre partide încearcă să-și creeze un capital politic și e păcat pentru că este nevoie de această lege și eu cred că ar fi trebuit s-o trecem de mult.

Deci, rugămintea ar fi un termen scurt, pentru ca săptămâna viitoare s-o putem dezbate în cadrul plenului pentru că probleme divergente, încă o dată am spus, sunt în două-trei locuri și cred că se pot soluționa printr-o singură ședință comună.

Mulțumim.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Munteanu.

 
   

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Grupul PSD nu este de acord cu retrimiterea la comisie. Pentru că tot sunt aici, am și eu argumente să susțin că la vot vom merge pe o decizie politică, ca registrul Comerțului să rămână la Ministerul Justiției și sunt suficiente argumente, nu vreau să intru în detalii, plecând de la cele financiare și până la cele organizatorice.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă nu mai există alte intervenții, atunci supun votului propunerea de retrimitere la comisie a proiectului.

Vă rog să votați propunerea de retrimitere...

 
     

Domnul Sergiu Andon:

Procedură.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Procedură.

 
   

Domnul Sergiu Andon:

Era pe lista de vorbitori, încheia doamna ministru Monica Macovei.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vina este a mea și o invit pe doamna ministru să ia cuvântul.

Este vina mea, am scăpat. Domnul secretar din partea stângă își asumă vina împreună cu mine.

 
   

Doamna Monica Luisa Macovei:

Mulțumesc.

Eu nu am auzit nici un motiv de retrimitere la comisie, nici un motiv concret care ar fi chestiunile în divergență. Tare mi-e teamă că prezența mea aici a determinat această propunere.

Despre proiectul de lege, Ministerul Justiției are un interes direct pentru că este integrator pe Capitolul 5 - Societăți comerciale, și are de pus în practică 6 directive ale Comisiei europene și le pune în practică prin Registrul comerțului.

Registrul comerțului este o instituție autonomă în subordinea Ministerului Justiției, o instituție care se autofinanțează. Deci, din acest punct de vedere, lucrurile merg foarte bine, nu o să intru în detalii acum, nu suntem la dezbateri generale, dar vreau să spun foarte clar că această inițiativă legislativă nu urmărește în nici un fel un interes public, în afară de această preluare pe care vrea să o facă, a Registrului comerțului, celelalte dispoziții din acest proiect sunt neconstituționale, sunt contradictorii cu alte legi în vigoare, Codul de procedură civilă, Legea insolvenței, Legea falimentului și altele. Deci, este un proiect care trebuie respins, care nu aduce nimic nou comercianților, dimpotrivă, va aduce numai haos și, repet, nu înțeleg de ce să se retrimită la comisie. A fost retrimis de câteva ori până acum, nu s-a indicat nici un motiv exact pentru care ceva n-ar fi în ordine în acest proiect, așa cum a ieșit de la comisie.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Procedură, domnul deputat Valeriu Gheorghe.

 
   

Domnul Valeriu Gheorghe:

Mulțumesc, domnule președinte.

Cred că doamna ministru, care nu este parlamentar, nu prea are de-a face cu trimiterea sau neretrimiterea la comisie a unui proiect de lege.

Aceasta este treaba Parlamentului, a Camerei Deputaților sau a Senatului. Poate data viitoare sau în legislatura viitoare veți fi senator sau deputat, probabil din partea PD, și atunci o să puteți avea acest drept.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Bine, dacă nu mai există alte intervenții pe proceduri diferite, propun totuși să trecem la vot asupra propunerii de retrimitere la comisie a acestui proiect.

Supun votului dumneavoastră propunerea de retrimitere la comisie a proiectului.

Vă rog să votați.

Propunerea de retrimitere la comisie s-a respins cu 122 de voturi împotrivă, 95 pentru și 4 abțineri.

 
   

Trecem la dezbateri generale. Rog inițiatorul să susțină proiectul, pentru că nu l-a susținut.

Există din partea inițiatorului intervenții?

 
     

Domnul Dan Nica (din sală):

Să trecem la votul final.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Cu toată considerația, domnule deputat Nica, mai sunt 8 minute din programul de lucru aprobat.

 
   

Domnul Ovidiu Ioan Silaghi:

Ce vreau să vă spun despre ce ne-a făcut să depunem această propunere legislativă? Deci, necesitatea adoptării acestui proiect de lege decurge din faptul că la ora actuală, în România, activitatea Camerelor de comerț și industrie nu este reglementată printr-o lege.

Singura lege cunoscută până în prezent este cea adoptată de Parlamentul României, în februarie 1929.

Conform prezentului proiect de lege, Camerele de comerț și industrie sunt organizații de utilitate publică, autonome, neguvernamentale, apolitice, cu caracter nonprofit, învestite cu personalitate juridică, create în scopul de a apăra și susține interesele economiei și ale comunităților de afaceri în raport cu autoritățile publice și cu organismele din țară și din străinătate.

Activitățile concrete, detaliate în statute proprii, desfășurate în vederea și în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor prevăzute de această lege sau date în competență prin legi speciale, au caracter de activități specifice, autorizate, nonprofit, întreținute prin autofinanțare, cu excepția celor finanțate prin alte surse legale.

Între atribuțiile care revin Camerelor de comerț și industrie prevăzute de lege și propriul statut, se află posibilitatea de a înființa singure sau în colaborare cu cei în drept instituții de învățământ preuniversitar și universitar de specialitate, școli comerciale, școli industriale și de meserii etc., de a crea burse de studii și practică industrială și comercială, de a crea așezăminte pentru asigurarea și ajutorarea mutuală a comercianților și industriașilor și așa mai departe.

În ceea ce privește organizarea Camerelor, acest proiect de lege stipulează constituirea acestora în fiecare reședință de județ și municipiul București, precum și la nivelul național. Ele pot constitui sucursale, birouri sau puncte de lucru în teritoriu unde activează, numite în continuare oficii.

În funcție de necesitățile comunității de afaceri și decizia colegiului de conducere a camerei respective, la nivel național va fi înființată Camera de Comerț și Industrie a României, cu sediul în București.

Membrii Camerelor de comerț și industrie pot fi individuali, colectivi și onorifici. Ei au dreptul să fie înscriși pe listele de alegători pentru a fi desemnați ca membri ai adunării generale a reprezentanților, să aleagă și să fie aleși în organele de conducere ale Camerelor, să beneficieze, în condițiile legii și ale statutului, de toate serviciile oferite de Cameră, să sesizeze adunarea generală sau colegiul de conducere asupra unor eventuale nereguli de funcționare a Camerei.

Totodată, membrii camerei au obligația de a respecta prevederile prezentei legi, de a contribui la îndeplinirea obiectivelor Camerei, de a-și achita cotizația, precum și de a evita orice acte de concurență neloaială.

Legea prevede, de asemenea, că acei membri sancționați pentru activități comerciale ilicite și/sau neloaiale, să fie radiați de pe listele de alegători și să-și piardă dreptul de a mai participa la activitatea organelor colective de conducere a Camerei.

Organele de conducere ale Camerei sunt următoarele: 1) adunarea generală sau adunarea generală a reprezentanților; 2) organele de conducere alese, colegiul de conducere și președintele Camerei; 3) organele de conducere numite.

Privitor la veniturile Camerelor și administrarea lor, prezentul proiect de lege prevede ca sursele de finanțare să fie alcătuite din: cotizațiile membrilor, taxele și tarifele percepute pentru activități efectuate conform legislației în vigoare, comisioane, venituri obținute din activități desfășurate conform statutului, subvenții și donații ale persoanelor fizice sau juridice, legate testamentare, venituri și/sau dividende ale societăților comerciale unde Camera este acționară sau asociată, taxele aferente unor activități delegate sau concesionate din partea statului, orice alte venituri realizate din activitatea desfășurată în condițiile prevăzute de statut și de legislația în vigoare.

Conform prezentului proiect de lege, Camera de comerț și industrie a României este o organizație neguvernamentală, autonomă, nonprofit, de utilitate publică și de interes public, care sprijină și apără interesele generale ale comunității de afaceri din România, pentru promovarea și dezvoltarea industriei, comerțului, serviciilor și agriculturii în concordanță cu cerințele economiei de piață.

Organele de conducere ale Camerei de comerț și industrie a României sunt adunarea generală și organe de conducere alese: colegiul de conducere și președintele Camerei.

În ceea ce privește controlul gestiunii Camerelor de comerț și industrie, pe lângă fiecare asemenea cameră va funcționa o comisie de cenzori formată din trei persoane independente de sistemul Camerelor de comerț și industrie. Această comisie de cenzori este obligată să verifice gestiunea camerelor cel puțin o dată la 3 luni.

Acest proiect de lege prevede, totodată, obligația organelor autorităților publice centrale, regionale și locale de a acorda sprijin Camerelor de comerț și industrie în vederea realizării scopului pentru care au fost înființate și îndeplinirea acțiunii inițiate în folosul dezvoltării economice a teritoriului.

Totodată, la elaborarea actelor normative din domeniul vieții economice, inițiatorul actului normativ va cere opinia motivată a Camerelor de comerț și industrie care va fi acordată în termen de 30 de zile de la depunerea acestei solicitări.

Dispozițiile finale ale prezentei legi precizează: Camerele sunt succesoarele de drept ale organismelor desființate prin Decretul-lege nr. 74/1949, ele sunt continuatoare ale activității pe baza prezentei legi și a Decretului-lege nr. 139/11.05.1990.

Devine astfel legea privind Camera de comerț și industrie din România, prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Întrucât este ora 12,30 oprim dezbaterile la acest proiect care vor fi reluate la următoarea ședință de plen.

Am avut prima intervenție a inițiatorului, dacă vor mai exista alți inițiatori care doresc să intervină, dacă nu, va urma comisia la următoarea ședință.

Rog liderii de grup să invite colegii în sală pentru votul final.

 
Supunerea la votul final:  

Domnul Bogdan Olteanu:

Doamnelor și domnilor colegi,

Vă rog să luați loc în sală, pentru a putea trece la votul final.

Trecem la votul final.

Avem, pe lista de vot final, 11 proiecte, astăzi.

  Proiectul de Lege pentru aderarea României la Protocolul din 1997 privind amendarea Convenției internaționale din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, așa cum a fost modificată prin Protocolul din 1978 referitor la aceasta, adoptat prin Actul final al Conferinței părților la MARPOL 73/78, la Londra la 26 septembrie 1997 (adoptat);

1. Proiectul de Lege pentru aderarea României la Protocolul din 1997 privind amendarea Convenției internaționale din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, așa cum a fost modificată prin Protocolul din 1978 referitor la aceasta, adoptat prin Actul final al Conferinței părților la MARPOL 73/78, la Londra la 26 septembrie 1997.

Legea are caracter ordinar; prioritate legislativă de integrare. Suntem primă Cameră sesizată.

Vă rog să votați. Vă mulțumesc. S-a adoptat.

(Conform afișajului, sunt înregistrați 236 de deputați prezenți; 225 voturi pentru, un vot împotrivă, nici o abținere; 10 deputați nu au votat.)

  Proiectul de Lege pentru aderarea României la Convenția asupra protecției și promovării diversității expresiilor culturale, adoptată la Paris la 20 octombrie 2005 (adoptat);

2. Proiectul de Lege pentru aderarea României la Convenția asupra protecției și promovării diversității expresiilor culturale, adoptată la Paris la 20 octombrie 2005.

Legea are caracter ordinar. Suntem primă Cameră sesizată.

Vă rog să votați. Vă mulțumesc. S-a adoptat.

(Conform afișajului, sunt înregistrați 241 de deputați prezenți; 229 de voturi pentru, nici un vot împotrivă, nici o abținere; 12 deputați nu au votat.)

  Proiectul de Lege pentru completarea art.5 din Legea învățământului, nr.84/1995, și a art.1 din Ordonanța Guvernului nr.13/1993 privind modificarea cuantumului taxelor de școlarizare, în valută, a cetățenilor din alte țări care studiază pe cont propriu în România (adoptat);

3. Proiectul de Lege pentru completarea art.5 din Legea învățământului nr.84/1995 și a art.1 din Ordonanța Guvernului nr.13/1993 privind modificarea cuantumului taxelor de școlarizare, în valută, a cetățenilor din alte țări care studiază pe cont propriu în România.

Legea are caracter organic. Ne aflăm în procedură de urgență. Suntem primă Cameră sesizată.

Vă rog să votați. Vă mulțumesc. S-a adoptat cu 128 de voturi pentru.

(Conform afișajului, sunt înregistrați 246 de deputați prezenți; 238 de voturi pentru, trei voturi împotrivă, o abținere; patru deputați nu au votat.)

  Propunerea legislativă privind asumarea răspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege (adoptată propunerea de respingere);

4. Propunerea legislativă privind asumarea răspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege.

Legea are caracter organic. Suntem primă Cameră sesizată. Comisia propune respingerea. Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere, a comisiei.

Vă mulțumesc. Propunerea de respingere s-a adoptat cu 222 de voturi pentru. Propunerea este respinsă.

(Conform afișajului, sunt înregistrați 247 de deputați prezenți; 222 de voturi pentru, 19 voturi împotrivă, patru abțineri; doi deputați nu au votat.)

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor (neîntrunit numărul de voturi necesar pentru adoptarea propunerii de respingere);

5. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor.

Legea are caracter organic. Suntem primă Cameră sesizată.

Comisia propune respingerea.

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere, a comisiei.

Vă rog să votați. Propunerea de respingere a întrunit numai 163 de voturi. Ca atare, legea va trece la dezbaterea pe articole, în ședința de joi.

(Conform afișajului, sunt înregistrați 255 de deputați prezenți; 163 de voturi pentru, 88 de voturi împotrivă, patru abțineri.)

  Proiectul Legii serviciului de alimentare cu apă și de canalizare (adoptat);

6. Proiectul Legii serviciului de alimentare cu apă și de canalizare.

Legea are caracter organic; prioritate legislativă de integrare. Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați. Vă mulțumesc. S-a adoptat cu 248 de voturi pentru.

(Conform afișajului, sunt înregistrați 252 de deputați prezenți; 248 de voturi pentru, nici un vot împotrivă, două abțineri; doi deputați nu au votat.)

  Proiectul de Lege privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2006 controlorilor financiari din cadrul Curții de Conturi, salarizați potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr.160/2000 privind salarizarea controlorilor financiari din cadrul Curții de Conturi (adoptat);

7. Proiectul de Lege privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2006 controlorilor financiari din cadrul Curții de Conturi, salarizați potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr.160/2000 privind salarizarea controlorilor financiari din cadrul Curții de Conturi.

Legea are caracter ordinar. Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați. Vă mulțumesc. S-a adoptat.

(Conform afișajului, sunt înregistrați 250 de deputați prezenți; 231 de voturi pentru, opt voturi împotrivă, 11 abțineri.)

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.110/2005 privind vânzarea spațiilor proprietate privată a statului sau a unităților administrativ - teritoriale, cu destinația de cabinete medicale, precum și a spațiilor în care se desfășoară activități conexe actului medical (adoptat);

8. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.110/2005 privind vânzarea spațiilor proprietate privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale, cu destinația de cabinete medicale, precum și a spațiilor în care se desfășoară activități conexe actului medical.

Legea are caracter organic; prioritate legislativă. Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați. Vă mulțumesc. S-a adoptat cu 223 de voturi.

(Conform afișajului, sunt înregistrați 250 de deputați prezenți; 223 de voturi pentru, 18 voturi împotrivă, 7 abțineri; doi deputați nu au votat.)

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.178/2005 pentru prorogarea termenului prevăzut la alin.(1<SUP>1</SUP>) al art.109 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.152/1999 privind produsele medicamentoase de uz uman (adoptat);

9. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.178/2005 pentru prorogarea termenului prevăzut la alin.(11) al art.109 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.152/1999 privind produsele medicamentoase de uz uman.

Legea are caracter ordinar. Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați. Vă mulțumesc. S-a adoptat.

(Conform afișajului, sunt înregistrați 250 de deputați prezenți; 229 de voturi pentru, 12 voturi împotrivă, trei abțineri; 6 deputați nu au votat.)

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.199/2005 privind unele măsuri pentru continuarea procesului de privatizare a Casei de Economii și Consemnațiuni C.E.C. - S.A. (adoptat);

10. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.199/2005 privind unele măsuri pentru continuarea procesului de privatizare a Casei de Economii și Consemnațiuni C.E.C. S.A.

Legea are caracter ordinar. Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați. Vă mulțumesc. Cu 145 de voturi pentru, 106 voturi împotrivă, trei abțineri, legea a fost adoptată.

(Conform afișajului, sunt înregistrați 255 de deputați prezenți; 145 de voturi pentru, 106 voturi împotrivă, trei abțineri; un deputat nu a votat.)

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art.9 și 11 din Legea 112 din 25 noiembrie 1995 pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuințe, trecute în proprietatea statului (adoptată).

11. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art.9 și art.11 din Legea nr.112 din 25 noiembrie 1995 pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuințe trecute în proprietatea statului.

Legea are caracter organic. Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați. Vă mulțumesc. S-a adoptat cu 221 de voturi pentru.

(Conform afișajului, sunt înregistrați 249 de deputați prezenți; 221 de voturi pentru, 23 de voturi împotrivă, două abțineri; trei deputați nu au votat.)

   

Cu aceasta, am încheiat sesiunea de voturi finale de astăzi.

Închidem ședința.

Ne revedem joi dimineață.

 
   

Lucrările s-au încheiat la ora 12,40.

 
       

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania wednesday, 29 january 2020, 10:07
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro