Traian Constantin Igaș
Traian Constantin Igaș
Sittings of the Chamber of Deputies of May 23, 2006
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.86/02-06-2006

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
09-12-2019
27-11-2019
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2006 > 23-05-2006 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of May 23, 2006

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.33 Constantin Traian Igaș - declarație politică cu titlul "Cui datorăm stegulețul roșu de la agricultură?";

 

Domnul Constantin Traian Igaș:

"Cui datorăm stegulețul roșu de la agricultură ?"

Doamnelor și domnilor deputați,

Uniunea Europeană s-a bazat de la început pe principiul conform căruia fiecare țară europeană poate fi o posibilă candidată la integrarea în marea familie europeană. Începând cu anul 1990, relația dintre România și Uniunea Europeană a început să evolueze într-un ritm mai rapid, mai ales după momentul 1995, când România și-a exprimat dorința de a adera la Uniunea Europeană.

S-a dovedit însă, zilele trecute, la prezentarea ultimului raport pe țară al comisarilor europeni, că unul dintre domeniile în care mai sunt încă multe probleme de rezolvat este cel al agriculturii. În ceea ce privește Capitolul 7 al negocierii cu U.E., "Agricultura", acesta este structurat pe șase mari subcapitole: Prevederi generale - măsuri orizontale, Organizarea comună de piață, Dezvoltarea rurală și silvicultură, Sectorul sanitar - veterinar, Sectorul fitosanitar, Acorduri internaționale bilaterale în domeniul veterinar și fitosanitar. Dacă în perioada interbelică, România era cunoscută drept "Grânarul Europei", iată-ne ajunși după câteva decenii în situația de a fi penalizați tocmai acolo unde nu trebuia să ajungem. Fiecare român își pune însă o întrebare: Cui datorăm această situație? Cine se face vinovat de situația gravă din agricultură?

N-aș vrea să se creadă că "arunc mâța moartă în grădina vecinului", dar nici nu pot să trec peste faptul că politica aplicată de PSD în anii de guvernare pe care i-a avut la dispoziție, n-a fost una în interesul cetățeanului, al țăranului, ci mai degrabă una a clientelismului politic.

Putem astăzi, în primul rând, să le "mulțumim" colegilor pesediști pentru stegulețul roșu primit pentru situația din agricultură. De altfel, o culoare care dânșilor le place mult și pe care o slujesc cu credință.

Politica agrară cuprinsă în Programul de guvernare PSD a fost una de ignorare a intereselor gospodăriei agricole familiale și sprijinirea exclusivă a marilor latifundiari în calitatea lor de clientelă politică a PSD. Decalajul dintre evoluția prețurilor industriale și cea a prețurilor agricole, efect al subdezvoltării în agricultură, a continuat să se adâncească, în contextul în care ajutoarele financiare primite pentru dezvoltare de către agricultori, de la bugetul statului, s-au dovedit insuficiente, descurajând modernizarea și mecanizarea agriculturii. Eliminarea creditelor cu dobândă subvenționată, care a trimis agricultura în circuitul bancar, a limitat aproape către zero accesul producătorilor agricoli la credite.

Cu toate că guvernarea PSD s-a lăudat permanent cu volumul ridicat al subvențiilor agricole, acestea au fost acordate în mod haotic, în funcție de interesele electorale ale PSD. Astfel, până în 2003, subvențiile au fost îndreptate în cea mai mare parte către exploatațiile agricole de peste 10 ha, aflate în proprietatea clienților partidului de guvernământ. O dată cu apropierea anului electoral, guvernanții PSD au reorientat politica de subvenționare către micii proprietari, deținători ai unor suprafețe de până la 5 hectare. Din păcate, politica agrară este o componentă care a lipsit cu desăvârșire guvernării PSD. Retrocedarea în "rate electorale" a proprietății funciare a creat o tranziție nepermis de lungă. Instabilitatea și lacunele legislative au creat confuzii care au dus la numeroase litigii.

Guvernul PSD se lăuda că a emis titluri de proprietate pentru 92,6 % din numărul cererilor de retrocedare a terenurilor agricole și silvice. Dincolo de situația statistică cu care se laudă, s-a omis însă fondul problemei: sporirea numărului de procese funciare aflate pe rolul instanțelor de judecată. Spre exemplu, cel mai adesea, celor care au solicitat 10 ha li s-au acordat de către o comisie de validare doar 6 ha și din acestea au primit în final 4 ha. Sunt sute de astfel de procese în România. Terenurile foștilor sau actualilor proprietari s-au teleportat. Aplicarea coeficienților a făcut ca cei care au terenuri în Bărăgan să le primească pe litoral sau cei care aveau în Moldova să le primească la Snagov. Printre cele mai grave consecințe ale acestei stări de fapt se numără neintroducerea terenurilor în circuitul civil, imposibilitatea de a stabili masa succesorală către moștenitor, imposibilitatea de a obține credite bancare prin ipotecarea terenurilor precum și imposibilitatea organizării unor exploatații agricole performante.

Din punctul de vedere al mecanizării, agricultura românească a rămas una arhaică. În România, 18 tractoare lucrează pe o suprafață medie de 1000 ha, în timp ce în UE pe aceeași suprafață lucrează 42 de tractoare. La începutul 2004, România dispunea de un parc de circa 169 000 de tractoare, din care peste 70% au depășit perioada de utilizare. Astfel, tehnic vorbind, este imposibil ca în perioada optimă să fie însămânțate în această primăvară peste 6 300 mii ha, mai ales că aproape 2 000 mii de ha nu au avut efectuată arătură de toamnă.

Majoritatea actelor normative prin care s-au reglementat diferite aspecte în domeniul cerealier au favorizat economia subterană. Din păcate, după anii de guvernare PSD, țăranul a rămas în continuare, victima tranziției românești, pe care zbârnâie foarfecele prețurilor, căruia îi șuieră la urechi demagogia și căruia îi ademenesc nările parfumul mititeilor aburinzi din campaniile electorale.

Acordarea de stegulețe agriculturii se datorează și acestor cauze și este considerată drept o atenționare că monitorizarea României de la Bruxelles continuă. Cum nimic nu merge perfect de la început, am însă speranța că începuturile pe care noi le-am făcut vor fi continuate și vor duce către o altă finalizare în octombrie 2006.

Vă mulțumesc.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania tuesday, 10 december 2019, 23:38
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro