Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of June 13, 2006
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.100/23-06-2006

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
15-10-2019
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2006 > 13-06-2006 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of June 13, 2006

  Declarații politice și intervenții ale deputaților:  

Ședința a început la ora 8.30.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de doamna Daniela Popa, vicepreședinte al Camerei Deputaților, și, în a doua parte, de domnul Bogdan Olteanu, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii Gheorghe Albu și Eserghep Gelil, secretari.

   

Doamna Daniela Popa:

Stimați colegi,

Deschidem ședința consacrată declarațiilor politice.

 
  Dumitru Bentu - declarație politică cu titlul Marja;

Începem cu Grupul parlamentar al PSD, domnul deputat Ioan Munteanu.

     

Domnul Ioan Munteanu:

Nu sunt încă pregătit, doamnă președinte.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Dacă doriți, atunci domnul deputat Dumitru Bentu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
   

Domnul Dumitru Bentu:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Am intitulat declarația mea politică de astăzi "Marja".

Dacă ați fi solicitați să răspundeți la o întrebare legată de semnificația zilei de 12 iunie, sunt convins că diversitatea răspunsurilor ar fi și relevantă și revelatoare. Unii ne-ar reaminti că este sărbătoarea națională a Federație Ruse care își aniversează proclamarea suveranității, alții vor spune că la această dată, în 1995, a trecut în eternitate unul din marii pianiști ai secolului al XX-lea Arturo Benedetti Michelangeli, este posibil ca, pentru puțini, 12 iunie să fie strâns legată de trecerea în neființă a jurnalistului și traducătorului F. Brunea Fox, iar pentru foarte mulți ortodocși și catolici "Sfânta Treime".

Fără nici o semnificație pentru istorie, dar cu profunde rezonanțe în spațiul întâmplărilor mioritice, la data respectivă a mai fost publicat un sondaj de opinie - INSOMAR.

Acesta evidențiază, fără nici un echivoc, faptul că "cel mai performant guvern al ultimilor 15 ani" (vezi Traian Băsescu, "Citate alese" - 2005 - Editura "Cotroceni și asociații") a atins culmile dezamăgirii pentru a parafraza un bun român care vorbea despre "Culmile disperării". De fapt, dacă ne gândim bine, între cele două consacrate sintagme se poate instala confortabil semnul echivalenței.

Reci și seci, cifrele ne informează că 70% din populație consideră necesară remanierea guvernamentală. Cei mai mulți consideră că întâiul remaniat al țării ar trebui să fie Nicolăescu - de la Sănătate, autorul celui mai bulversant program de așa-zisă reformă în domeniu. Abandonat de președintele -jucăuș, repudiat de colegii de alianță, dizgrațiat de o țară întreagă se mai bucură doar de susținerea premierului pe care îl trage la fund într-un înec meritat.

Îl urmează ministrul-silvicultor care va fi probabil prima victimă umană a gripei aviare în România după ce, prin supraexpunerea mediatică, ajunsese și el să creadă că este "cel mai iubit dintre pământeni".

Nici "Munca" nu se simte prea bine, ministrul Gheorghe Barbu adjudecându-și bronzul remaniaților pentru politica demagogică dusă față de pensionari, în special.

"Eroina integrării", doamna Monica Macovei - Codu, trebuie să fi traversat momente de șoc văzându-se în topul celor care au ca alternativă revenirea în sânul societății civile, acolo unde o așteaptă o veche tovarășă de luptă cu "sistemele" - doamna Renate Weber.

Urmează "Externele", "Educația", "Internele" și mentorul lor decizional, premierul Călin Popescu-Tăriceanu.

Picajul necontrolat, adică vria îi dirijează spre realitate telurică și pe alții corifei portocalii: Stolojan, Boc, Mona Muscă. De fapt, toți sunt eiusdem farinae. Motivele prăbușirii - multe - și mari și mărunte. Motivul generic - situația disperată din țară, rod al unui management politic și administrativ catastrofal.

În final, aflăm că sondajul a fost efectuat în perioada 1-6 iunie a.c. pe un eșantion reprezentativ de 1448 repondenți. Marja maximă de eroare - guvernul însuși - marja de suportabilitate - aceeași.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Corneliu Momanu - lansarea unui apel pentru susținerea printr-un efort comun a învățământului;

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Corneliu Momanu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Corneliu Momanu:

Stimați colegi,

În urma cu doar câteva zile am avut ocazia de a participa la Focșani, în calitate de invitat, la o masă rotundă organizată de Asociația Pro Democrația cu tema "Educația încotro? Școala și educația pentru democrație". În cadrul dezbaterilor la care au luat parte nu numai oficiali locali și profesori, ci și elevi, a fost atinsă, cred eu, o problemă de maximă importanță nu numai pentru sistemul de învățământ, ci pentru întreaga societate.

În ce măsură pregătește școala românească cetățeni? Această întrebare ar trebui să ne preocupe pe noi toți, nu numai pe părinți și profesori. Din păcate, remarcăm lipsa de implicare a tinerilor în viața comunității doar în preajma campaniei electorale, când se cuantifică absenteismul la vot. Acest fenomen este încă unul real și mult mai complex. O dovadă că lucrurile nu sunt tocmai în ordine în sistemul nostru de educație este valul de violențe în școli care a ținut prima pagină a ziarelor timp de luni bune.

Noi, politicienii, am fost ocupați să creăm forma unei societăți democratice fără ca, din păcate, să fim preocupați de conținut. Avem instituții legitime și independente, însă activismul civic, acel element care dă în fapt "substanța democrației" este încă departe de a-și atinge potențialul. Dacă pentru românii mai vârstnici, educați și formați în anii de tristă amintire, acest lucru este oarecum de înțeles, astfel ar trebui să stea lucrurile în ceea ce privește tânăra generație.

Nu poate să ne fie indiferent viitorul din acest punct de vedere. Școala nu trebuie să formeze doar competențe profesionale, ci, în egală măsură, oameni responsabili, preocupați de soarta celor din jur. Este o provocare de care guvernele din spațiul european țin seama, o provocare căreia suntem datori să-i răspundem și noi.

Așadar, lansez un apel factorilor de decizie din sistemul de învățământ românesc. Una din concluziile întâlnirii de la Focșani a fost aceea că acest deziderat nu poate fi atins decât printr-un efort comun al tuturor factorilor implicați în procesul de educație. Dar un cadru care să încurajeze inițiativele locale, care să stimuleze implicarea responsabilă a elevilor în viața școlii, a comunității, altfel decât "după manual", ar fi binevenit.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc.

 
  Alexandru Mocanu - declarație politică intitulată De ce am votat împotriva reducerii TVA la alimente?;

Din partea Grupului parlamentar al PD, domnul deputat Alexandru Mocanu.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

   

Domnul Alexandru Mocanu:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Declarația mea politică de astăzi am intitulat-o: "De ce am votat împotriva reducerii TVA la alimente?"

Miercuri, 7 iunie, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților a respins cu majoritate de voturi proiectul de lege inițiat de domnul senator Dan Voiculescu cu privire la reducerea TVA-ului pentru alimentele de bază și produsele derivate din acestea de la 19% la 9%.

Ca membru al comisiei, declar că am votat împotriva acestui proiect de lege, pentru că aplicarea unei taxe pe valoarea adăugată reduse pentru alimente nu va conduce, din păcate, la efectul așteptat, adică la reducerea prețului produsului pentru populație.

Din păcate, România nu are încă, în realitate, o economie de piață funcțională. Acest criteriu ne-a fost recunoscut, ce-i drept, de Uniunea Europeană, dar vă aduceți aminte, numai cu jumătate de gură. În România reală acest principiu încă nu operează. Mai degrabă operează principiul unei economii de junglă, unde conviețuiesc într-un concubinaj, adeseori ticălos, patroni veroși și controlori de tot felul, mulți dintre ei corupți până în măduva oaselor.

Prețul acestora din urmă diferă de la caz la caz, de la două roșii și o bucată de brânză până la sute de mii de euro. Dacă s-ar aproba proiectul de lege al domnului senator Voiculescu, agenții economici, producătorii, intermediari și comercianți vor avea grijă ca din reducerea tva să-și mărească marja lor de profit, astfel ca, după câteva zile, alimentele să ajungă la prețurile de dinainte. Altfel spus, populația să nu beneficieze de această reducere a taxei.

Când fac aceste afirmații grave, ce-i drept, nu mă întemeiez pe declarațiile patronatelor și sindicatelor din industria alimentară sau comerț, ci pe faptele acestora. Iată câteva dintre ele.

Niciodată după 1990, când din diverse motive s-a redus cheltuiala necesară fabricării unui produs, nu s-a redus și prețul respectivului produs la consumator. Aduceți-vă aminte că au fost totuși perioade când a scăzut prețul la unele materii prime, materiale, energie electrică, carburanți, au scăzut dobânzile bancare sau unele impozite și taxe, dar acestea nu s-au repercutat niciodată și în scăderea prețului produselor sau serviciilor pentru consumatori.

Există chiar un precedent cu reducerea tva. Aduceți-vă aminte, în 2004, Parlamentul a modificat codul fiscal în sensul reducerii tva de la 19% la 9% pentru medicamente și pentru cazarea în hoteluri. A perceput cetățeanul, vreau să zic consumatorul, această reducere? nici vorbă. și atunci ce garanție avem că se va întâmpla acum?

În același timp, reducerea tva la alimente va avea un impact negativ asupra veniturilor bugetului de stat, adică va genera un deficit de 18 mii de miliarde de lei vechi. Aceasta este cu atât mai grav cu cât România aflată în pragul aderării la Uniunea Europeană trebuie să facă eforturi bugetare extraordinare pentru a asigura cofinanțarea programelor cu finanțare parțială de la Uniunea Europeană. Ne amintim chiar că pentru acest lucru FMI-ul a solicitat majorarea tva de la 19% la 22% și nu numai la produsele alimentare, ci la toate produsele.

Din aceleași considerente de ordin bugetar, țări foste comuniste ce au aderat la Uniunea Europeană în 2004 au practicat și practică și astăzi cote ridicate de tva. Ungaria - 25%, Slovacia - 19%, Polonia - 22%. Și asta la toate produsele.

În altă ordine de idei, aplicarea unei cote reduse de tva pentru alimentele de bază ar conduce inevitabil la creșterea costurilor de administrare, datorită multiplicării cererilor de rambursare a tva-ului. Producătorii de alimente vor cumpăra materii prime, materiale și altele cu 19% tva, vor vinde produsul alimentar cu 9%, diferența urmând a le fi rambursată de către stat.

În final, aceste costuri suplimentare de administrare vor fi suportate tot de către cetățean. Cu alte cuvinte, cetățeanul nu numai că nu va beneficia de nimic din reducerea tva la alimente, dar va suporta și costurile unei administrări stufoase și birocratice.

De aceea, apreciez că pentru etapa în care se află România astăzi, nu este oportună reducerea cotei de tva pentru alimentele de bază în varianta propusă de domnul senator Dan Voiculescu.

Nu cred că de o eventuală măsură de reducere a tva la alimentele de bază trebuie să beneficieze în egală măsură și pensionarul și parlamentarul. De ce? Simplu, pentru că eu nu cred că este drept, în condițiile României de astăzi, sigur, ca parlamentari, noi putem să facem ca acest lucru să fie legal, dar el nu va fi niciodată moral. Cel puțin pentru următorii 20 de ani.

Stimată doamnă președinte,

În încheiere, întru cu totul altă problemă, o singură frază pur les connaiseurs, ca să zic așa, Afacerea Fregatele britanice a făcut deja un pui în județul Teleorman, acolo unde Consiliul județean a achiziționat un feribot second hand, adică tot casat, luat de la fier vechi și asta în cadrul unui program cu finanțare europeană în proporție de 75%. Sper că cine are de auzit, să audă.

Vă mulțumesc.

 
  Ștefan Baban - declarație politică intitulată Gestionarea crizelor în România;

Doamna Daniela Popa:

Din partea Grupului parlamentar al PRM, domnul deputat Ștefan Baban.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

   

Domnul Ștefan Baban:

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Declarația mea politică se intitulează "Gestionarea crizelor în România"

Abia au fost închise focarele de gripă aviară din sudul țării de la începutul acestei primăveri, pentru care s-au cheltuit peste 15 milioane de euro sperând toată lumea că au dispărut definitiv, că alte focare au izbucnit în centrul țării și s-au întins cu repeziciune în aproape toate zonele țării, creând panică și în același timp deznădejde în localitățile în care virusul a fost confirmat. S-a creat o stare de criză provocată de această gripă aviară, criză adăugată la multe altele de la preluarea puterii de către culoarea portocalie: criza inundațiilor, criza sistemului sanitar, preluată cu succes din anii precedenți și îmbogățită prin reforme haotice și imature ale unui ministru al sănătății care nu are nici cea mai mică experiență în acest domeniu și culminând cu criza de identitate a actualei coaliții și implicit a actualului Guvern, care fie într-o zi este remaniat, fie în altă zi renunță doar la un ministru sau vicepremier.

Indiferent de originile lor, stările de criză din România au efecte grave pentru o populație și așa pauperă și resemnată, astfel încât gestionarea lor defectuoasă accentuează sărăcia și deznădejdea românilor. Toate acestea sunt dublate de o mentalitate păguboasă a oficialităților și a cetățenilor și anume cea a fatalității: indiferent de cauza și efectele crizei care lovește România, totul este de la cel de sus și asta pentru că suntem păcătoși. Iar pentru o explicație și mai pertinentă, aflăm că totul se datorează de fapt celui care ne-a condus înainte de 1989, pentru că.... a trăit. Explicația aceasta, ca multe altele, a stârnit și consternare dar și râsete, pentru că este mult mai ușor și mai credibil să dai vina pe natură, pe cei dinaintea ta, ca în acest fel să-ți ascunzi fie neputința, fie indolența.

Există dovada, așa după cum am simțit cu toții pe propria piele, de-a lungul timpului, că aceste crize se repetă cu o oarecare ritmicitate, provocând victime și pagube materiale importante, față de care mobilizarea autorităților române a fost insuficientă pentru a reuși să diminueze efectele acestora. În astfel de cazuri trebuie gândite soluții și măsuri ferme de prevenire a crizelor. Toate acestea evidențiază punctele slabe ale celor însărcinați cu gestionarea crizelor, indiferent pe ce poziție se află în structura societății românești.

În timpul crizelor se constată cu amărăciune că responsabilii cu întreținerea digurilor, șoselelor, controalelor sanitare severe ale animalelor și păsărilor, finanțarea medicamentelor pentru populație etc, nu-și fac datoria atunci când trebuie. Primele măsuri ale guvernelor, indiferent de doctrină și culoare politică, sunt reprezentate de demiterile șefilor direct implicați (ai agențiilor, doar nu v-ați așteptat la miniștri!), lucruri ce nu rezolvă nimic, pentru că răul deja a fost produs. Nu poți trata nici inundațiile, dar nici gripa aviară cu demiteri, pentru că sancțiunile severe trebuiau aplicate în urma unor controale severe, care trebuiau efectuate la timp și cu conștiinciozitate, și nu după ce nu mai poți face nimic, decât să îngropi munca oamenilor fie de o viață, fie de cel puțin un an.

Gripa aviară, ca și alte crize suportate de cetățeanul de rând și societatea românească, în ansamblu, a scos la iveală nu doar indolența, indiferența și delăsarea factorilor de răspundere, ci și ilegalitatea și corupția acestora în total dispreț față de răspunderile lor și mai ales față de efortul fizic și financiar al cetățeanului de rând.

Gestionarea crizelor din România rămâne o problemă prioritară asupra cărora principalii factori de răspundere trebuie să-și asume responsabilități concrete de prevenire și soluționare cât mai eficiență, din momentul izbucnirii și până în momentul final al rezolvării.

Se impune ca strategiile în acest domeniu să fie solid justificate și aplicate în practica curentă, și să nu rămână doar ca material propagandistic în vizitele aleșilor la locul evenimentelor sau în declarațiile din mass-media.

Trebuie, odată pentru totdeauna, din experiențele nefaste prin care am trecut, ca activitățile respective să fie urmărite îndeaproape, sever verificate, calificate și încadrate și mai ales rezolvate, pentru că dacă în fața furiilor naturii nu te poți împotrivi, poți cel puțin să diminuezi efectul, iar dacă în fața virusului aviar nu poți preconiza arealul de răspândire, poți în cel mai fericit caz să îl delimitezi și automat să diminuezi pagubele și catastrofele.

Crizele din România au devenit, în ultimii ani, doar o nouă provocare de imagine pentru guvernanți. Vizitează locurile aflate în pericol, dau asigurări de bine din vârful buzelor, urmăresc să fie cât mai bine filmați de mass-media și apoi se urcă în mașinile luxoase și demarează în trombă fie spre alți năpăstuiți, fie spre propriile interese. În urma lor rămân cei obișnuiți care-și văd năruite speranțele de o viață, indiferent că e vorba de găini sau de casele dărâmate de ape. Gestionarea crizelor rămâne totuși un punct nevralgic al politicilor economico-sociale pentru fiecare guvern postdecembrist, indiferent de doctrină sau orientare.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc.

 
  Becsek-Garda Dezső Kálmán - prezentarea responsabilităților și a aplicării defectuoase a legislației în domeniul silvic;

Din partea Grupului parlamentar al UDMR domnul deputat Garda Dezideriu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Becsek-Garda Dezsö-Kálmán:

Vă mulțumesc.

Doamna președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Deși m-am adresat de mai multe ori domnului ministru Gheorghe Flutur în vederea realizării unui control real în județul Harghita, Bazinul Giurgeului, Departamentul de Păduri din Ministerul Agriculturii, Pădurilor și dezvoltării Rurale, prin domnul secretar de stat Vasile Lupu și domnul inspector șef Constantin Iordache de la Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și Cinegetic Brașov, a blocat efectuarea unor verificării reale în cazul controlului de la sfârșitul lunii septembrie 2005, când proprietarii de păduri prejudiciați de mafia lemnului din Ciumani, au dorit să arate locurile unde a avut loc defrișări masive și ilegale, în prezența inspectorilor de la Brașov, au fost alungați de către persoanele implicate în tăierile ilegale. Când m-am adresat Poliției pentru a interveni în sprijinul efectuării controlului fără presiuni din partea infractorilor, atât organele de Poliție, cât și organele silvice de control au refuzat să sprijine pe cei prejudiciați. Mai mult, chiar au intentat împotriva acestora procese de calomnie, pentru a intimida persoanele păgubite.

Controlul real a avut loc în restaurantele din localitățile unde s-a deplasat echipa de control, despre care am sesizat la data de 22 septembrie 2005 pe domnul ministru și am solicitat sistarea controlului.

Nici măsurile privind ilegalitățile descrise în nota de control nu au fost puse în aplicare, deși în ele există o serie de abateri privind încălcarea regimului silvic de către personalului silvic implicat în infracțiuni. Personalul silvic din Ciumani precum și președintele composesoratului sunt rude, fapt inadmisibil privind circuitul documentelor de însoțire și a ciocanului de marcat. Mai concret: Ocolul Silvic de Regim Gheorgheni a transmis spre utilizare Composesoratului Ciumani documente cu regim special fără a avea acest drept. Ocolul particular respectiv nu a emis autorizația de exploatare pentru partida 1068 pusă în valoare pentru persoane fizice, dar a emis documente de însoțire pentru material lemnos exploatat. Direcția Teritorială de Regim Silvic și de Vânătoare Brașov a emis autorizația de confecționare a dispozitivului dreptunghiular de marcat material lemnos nr. 448 HG din 13 septembrie 2004 în baza Ordinului Ministrului nr. 71/1999 fără a se încadra în prevederile actului normativ menționat anterior.

În timpul controlului din luna octombrie, inspectorii conduși de domnul Preliceanu au controlat alte locuri decât cele care au reprezentat obiectul controlului de fond. S-au căutat acele terenuri forestiere unde nu existau ilegalități sau infracțiuni. În alte cazuri însă au ocolit atât de mult terenurile defrișate, încât s-a ajuns pe teritoriul unui alt ocol, care nu era cuprins în tematica controlului. Astfel, cantonul care trebuia să fie inspectat pe teritoriul comunei Ciumani a fost voit confundat cu un canton aparținând Ocolului Silvic Particular din Zetea, mai concret pădurea aparținând școlii generale din Vărșag, aflat în aceeași localitate.

Modul cum s-a efectuat aceste controale dovedește clar susținerea infractorilor de către organele de control din cadrul Ministerului Agriculturii, cât și din cadrul Inspectoratelor Teritoriale de Regim Silvic și de Vânătoare. Lipsa voinței reale pentru menținerea regimului silvic de către organele de control contribuie în mod real la o catastrofă ecologică, pentru care sunt răspunzători cei care îi protejează pe infractori.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc.

 
  Andrian Sirojea Mihei - declarație politică cu titlul Donarea de sânge, un act voluntar, anonim, umanitar și benevol;

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, domnul deputat Andrian Mihei.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Andrian Sirojea Mihei:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Declaratia politica: "Donarea de sânge, un act voluntar, anonim, umanitar și benevol"

Săptămâna aceasta, pe data de 14 iunie, este sărbătorită Ziua Mondială a donatorilor de sânge. Am avut curiozitatea de a căuta să văd cum este reglementat acest aspect și am avut o surpriză. De fapt, deoarece ține de ministerul sănătății, este mult spus surpriză. Modul în care s-a procedat la reglementarea acestui aspect, în cadrul faimoasei reforme, caracterizează, în fapt, întreaga activitate a ministerului din ultima vreme.

Să vă fac un scurt rezumat. Din 1995, această activitate era reglementată prin legea nr.4 din 10 ianuarie 1995 privind donarea de sânge, utilizarea terapeutică a sângelui uman și organizarea transfuzională în România. În octombrie 2005, a fost adoptată legea nr.282 din 5 octombrie 2005 privind organizarea activității de transfuzie sanguină, donarea de sânge și componente sanguine de origine umană, precum și asigurarea calității și securității sanitare, în vederea utilizării lor terapeutice, care ar fi intrat în vigoare la 120 zile de la publicare, cu excepția art. 46 care intra în vigoare la 3 zile de la publicare, respectiv de la 13 octombrie 2005. Mai pe scurt, în februarie, legea ar fi intrat în vigoare.

Noua lege, după cum scrie la articolul 4 "promovează următoarele principii" și anume "donarea de sânge este un act voluntar, anonim și neremunerat" și "Drepturile și obligațiile donatorilor sunt stabilite prin ordin al ministrului sănătății."

Dar, în februarie, când să intre legea cea nouă în vigoare, onor ministerul promovează ordonanța de urgență nr.7 din 16 februarie 2006 pentru așa-zis modificarea legii nr. 282/2005, ordonanță care modifică art.16 în "Art. 16. - Drepturile și obligațiile donatorilor se aprobă prin hotarâre a Guvernului." și prevede că suspendă restul de dispoziții ale legii nr.282, cu excepția art. 46, până la data de 30 septembrie 2006, inclusiv.

Cum motivează domnul ministru această hotărâre? Spunând că legea nr.282 a fost dată pentru a transpune în legislația internă prevederi din directivele Uniunii Europene, însă că ea presupune eforturi financiare și materiale importante și că deoarece beneficiile ce se acordă donatorilor sunt de competența altor ministere, dumnealui nu poate pune în aplicare prevederile articolului 16, prin care drepturile și obligațiile donatorilor se stabilesc prin ordin al ministrului sănătății.

În fapt, dacă nu ar mai exista recompensele oferite acum, ar determina și pe cei puțini care se duc să doneze anume pentru acești bani și criza care ar apărea în sistemul sanitar ar putea cu greu fi controlată, nemaiexistând posibilități concrete de motivare a acestora.

Vă întreb, stimați colegi, până când ministerul sănătății se va mai juca de-a schimbatul regulilor înainte de a le pune cap la cap și înainte de a stabili clar niște criterii coerente asupra cărora să nu mai revină imediat. Practic, în fiecare domeniu așa-zis reformat, treaba s-a făcut bulversând inițial întregul sistem și dregându-l din mers. Iar eu zic că aceasta nu este o maneiră profesionistă de a face treaba. Așa, ... după ureche, probabil că ar fi putut face reformă orice cetățean. Și cine știe dacă nu ar fi ieșit ceva mai coerent.

Menționez că articolul 46, cel care a rămas nesuspendat din legea nr.282 spune că în termen de 60 de zile de la data publicării legii în Monitorul Oficial, Ministerul Sănătății va elabora și va înainta Guvernului un proiect de hotărâre a Guvernului privind înființarea, organizarea și funcționarea Comitetului Consultativ pentru Promovarea Donării de Sânge, deci 60 de zile de la data de 13 octombrie 2005. Mai precis, la data de 15 decembrie 2005 acestea trebuiau finalizate.

Totuși, abia în mai 2006 a fost numit respectivul comitet care va funcționa pe lângă Ministerul Sănătății și va fi responsabil de promovarea acțiunilor de donare de sânge și de armonizarea legislației în domeniu cu reglementările Uniunii Europene. Păi, nu făcuse legea adoptată și suspendată până în septembrie armonizarea?

Printre atribuțiile comitetului se numără pregătirea unor soluții, pe care le va prezenta Ministerului Sănătății, în vederea elaborării proiectului Strategiei naționale pentru promovarea donării de sânge și a Planului național de implementare a acesteia, care se va înainta Guvernului spre aprobare.

Mai sunt 3 luni până când legea nr.282 reintră în vigoare, evident, dacă nu cumva se prelungește suspendarea încă o dată. Timp în care, se pare, comitetul abia numit cred că de-abia va reuși (oare?) să elaboreze proiectul strategiei de promovare a donării voluntare de sânge și planul național de implementare a acesteia. Mă întreb, până acum de ce nu s-a lucrat la această strategie? Din octombrie și până acum ar fi trebuit să fie conturată și deja implementată, astfel încât, în septembrie, când numărul donatorilor va scădea drastic, măcar câțiva cetățeni sensibilizați de campaniile ministerului să mai furnizeze sânge.

Acum două săptămâni a avut loc la Constanța Conferința Internațională a Asistenților Medicali, organizată de Ordinul Asistenților Medicali și Moașelor din România, filiala Constanța, unde cei prezenți se amăgeau că nu scrie în nici o prevedere a U.E. că în mod obligatoriu trebuie ca donatorii să nu mai primească bonuri valorice și că acestea vor fi păstrate în continuare, precum și celelalte facilități pe care legea abrogată, însă prin suspendarea celei noi, încă în vigoare, le prevede. Rezultă că nici intern informațiile nu circulă cum ar trebui, ce să ne mai așteptăm să fie informată corect populația.

Totuși, recomandarea directivei 2004/33/EC, Articolul 7, punctul 2 spune că "Statele membre iau măsurile necesare pentru a încuraja donările voluntare, în vederea garantării că, în măsura în care este posibil, sângele și componentele sanguine provin de la aceste donări."

Conform ultimelor statistici, România se află pe ultimele locuri în Europa, cu doar 17 donări la mia de locuitori. Stimulentele date donatorilor până acum, în bonuri valorice și reduceri la transportul în comun, nu au reușit să atragă decât prea puțini cetățeni în centrele de transfuzie sanguină, iar aceștia fac parte din categoriile defavorizate, sunt oameni care își vând sângele pentru o bucată de pâine. Din 2007, însă, orice stimulent financiar pentru donatori va disparea, apelându-se astfel la simțul civic al românilor. Totuși, campaniile de sensibilizare pentru donarea de sânge făcute până acum nu au reușit să impresioneze cetățenii, chiar organizatorii recunoscând că eficiența acestora este aproape egală cu zero.

Nici nu vreau să mă gândesc cât ar dura implementarea unui sistem informatic la nivel național, care să interconecteze și gestioneze optim sângele existent, pentru a se evita, pe de o parte, consumarea sângelui din grupe rare pentru grupele comune, atâta timp cât există în altă parte sânge compatibil și, pe de altă parte, pentru a se evita căutarea unei grupe de sânge telefonic, sunând colo și dincolo, în timp ce pacientul suferă și timpul de reacție, pentru el, este vital.

Sper ca în pofida debandadei din ministerul sănătății, românii, care mereu și-au dovedit generozitatea și spiritul de întrajutorare, indiferent cum va fi legea începând din septembrie, să-și dovedească încă o dată altruismul și să facă în așa fel încât, măcar de la ei, câtorva români să le fie mai bine, atunci când au nevoie de sânge.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc.

 
  Aledin Amet - intervenție cu tema Pentru un traseu economic București - Ankara - Baku - Astana;

Din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale, domnul deputat Aledin Amet.

   

Domnul Aledin Amet:

Mulțumesc, doamna președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Pentru un traseu economic București-Ankara-Baku-Astana"

State precum Azerbaidjan și Kazahstan sunt, și din punct de vedere al resurselor naturale, extrem de importante, cu un potențial remarcabil de dezvoltare economică. Următoarele decenii vor aduce, cu siguranță, în cele două țări, o dezvoltare semnificativă a industriei petroliere, multe alte economii ale lumii fiind interesate de acest aspect. Marile companii de profil europene și americane au, deja, inaugurate, în capitalele Baku și Astana, oficii de coordonare, ceea ce evidențiază importanța pe care o va căpăta zona respectivă.

Turcia, stat a cărui economie cunoaște o dezvoltare accentuată, beneficiază, ca și țara noastră, de o poziție geografică deosebită.

România are o tradiție cunoscută în domeniul industriei de specialitate și poate să-și asume, în acest sens, un rol principal.

O cooperare, pe termen lung, nu poate fi decât benefică, un traseu care să recompună, firesc, într-o viziune modernă, vechiul "drum al mătăsii", constituind, pentru multe țări ale Europei, o prioritate. Tranzitând și prelucrând o parte din bogatele resurse naturale din regiunea amintită, țara noastră își va consolida, în mod cert, economia, dar și ramurile colaterale.

Toate aspectele prezentate constituie suficiente motive pentru a fi intensificate relațiile de colaborare între România, pe de o parte, și Turcia, Azerbaidjan, Kazahstan, pe de altă parte. Este, cu certitudine, în beneficiul acestor state.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc.

 
  Mircia Giurgiu - declarație politică cu titlul Marile lucrări de infrastructură rutieră în România, o necesitate;

Din partea deputaților fără apartenență la grup parlamentar, domnul deputat Mircia Giurgiu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Titlul declarației mele politice de astăzi este "Marile lucrări de infrastructură rutieră în România, o necesitate."

Cu toate că ieri a fost schimbat ministrul transporturilor, această problemă rămâne. Eu am pregătit un material destul de lung în care am prezentat situația concretă și faptul că autostrada Transilvania, cea care este una dintre cele mai mari lucrări de infrastructură din România, deocamdată este oprită.

Am pregătit un material amplu în care speram că vom reuși să inițiem o dezbatere politică pe această temă. În fiecare județ pe care-l reprezentăm cred că există probleme cu drumurile, cu deplasarea și cred că ar fi bine, cu toate că eu, în calitate de deputat independent, nu pot să inițiez o asemenea dezbatere, probabil că împreună cu un grup parlamentar, o să reușim să aducem Guvernul aici pentru a spune ce se întâmplă în România cu lucrările de infrastructură rutieră.

Vă mulțumesc.

(Textul integral al declarației politice)

Autostrada Borș-Brașov, supranumită autostrada Transilvania, reprezintă cea mai importantă cale de acces în România. Principala problemă care există în prezent este lipsa de implicare a autorităților centrale. Motivele unei astfel de atitudini sunt diverse: nelegalitatea licitației și a contractului semnat de statul român cu firma americană Bechtel, lispa fondurilor alocate acestui proiect și multe altele.

Mai mulți parlamentari din Transilvania au inițiat o serie de dezbateri și au luat poziție cu privire la necesitatea construirii acestei autostrăzi. Astfel, au fost subliniate o serie de aspecte care au fost trecute cu vederea de autoritățile centrale: autostrada înseamnă mai multe locuri de muncă, dezvolatrea economico-socială a localităților traversate, dar și o punte de legătură cu Uniunea Europeană la care România speră să adere în ianuarie 2007. Or, fără o poartă de intrare în țară la standarde internaționale, cum putem avea pretenția de a ne prezenta valorile celor interesați să ne cunoască țara?

În ciuda acestor aspecte, lucrările la autostrada Transilvania sunt foarte mult întârziate de autoritățile de la București și, implicit, termenul de predare nu va respectat.

În răspunsurile primite din partea primului ministru, Călin Popescu Tăriceanu, dar și din partea ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului, Gheorghe Dobre, s-au dat o serie de asigurări conform cărora construcția autostrăzii Transilvania este cuprinsă în programul de guvernare al actualei Puteri.

Astfel, în 14 martie 2005, primul ministru a transmis un răspuns la o interpelare pe tema autostrăzii Brașov-Borș: "Guvernul României are în vedere aplicarea unei strategii care vizează dezvoltarea echilibrată a economiei locale și regionale, precum și integrarea rețelei naționale de transport în rețeaua europeană, respectiv în cea internațională. În acest scop, în programul de guvernare adoptat de Parlamentul României în 28 decembrie 2004, în Capitolul 17 - Politica în domeniul transporturilor, s-a prevăzut finalizarea lucrărilor începute, unde este menționată și Autostrada București-Brașov-Tg. Mureș-Cluj-Napoca-Oradea-Borș. Guvernul va respecta contractul încheiat cu firma Bechtel, cu mențiunea că vor fi verificate condițiile privind aspectele legale, financiare și impactul de mediu produs asupra ecosistemului și patrimoniului istoric săsesc din Transilvania".

În plus, în răspunsul Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului din data de 15 mai 2005 este precizat faptul că "plățile restante către firma Bechtel urmează să fie efectuate în cursul lunii mai 2006, urmând ca, în funcție de remobilizarea constructorului, lucrările să fie reluate". Problema care a apărut este aceea că pe șantiere încă nu se lucrează, deși suntem la jumătatea lunii iunie.

Mai mult decât atât, transportatorii din țară cer statului să folosească accizele la benzină exclusiv la investiții în drumuri. Transportatorii sunt hotărâți să facă toate demersurile necesare pentru ca taxele plătite de șoferi să fie folosite pentru reabilitarea, întreținerea și extinderea rețelei de drumuri din România. Este vorba de accizele la combustibil, care reprezintă 75% din prețul final, rovigneta, taxele vamale, taxele transportatorilor străini sau adausurile la anvelope. Toate aceste taxe plătite pentru uzura drumurilor de către autovehicule să intre direct la bugetul Administrației Naționale a Drumurilor (AND) în loc de bugetul de stat. Argumentul a fost că după desființarea taxei de drum, care a fost valabilă între 1998 și 2000, starea carosabilelor s-a înrăutățit simțitor. România are 79.000 de kilometri de rețea de drumuri, din care 15.600 sunt drumuri asfaltate, iar 88% dintre acestea sunt depășite din punct de vedere calitativ. Potrivit statisticilor, în ultimii doi ani, starea proastă a drumurilor a fost cauza a 61 de accidente rutiere, care s-au soldat cu 21 de victime și un număr de 44 de răniți.

În aceste condiții, solicităm organizarea unei ședințe de dezbateri politice parlamentare unde să fie prezentate punctele de vedere ale Guvernului României, precum și ale formațiunilor politice parlamentare, care să conducă la găsirea unor soluții potrivite pentru demararea unor programe necesare în realizarea marilor lucrări de infrastructură rutieră în România.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc.

 
  Vasile Mocanu - declarație politică intitulată Concedierea puterii;

Din partea Grupului parlamentar P.S.D., domnul deputat Vasile Mocanu.

Doreați dumneavoastră, domnule Munteanu? Dumneavoastră stabiliți la grup ordinea.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

   

Domnul Vasile Mocanu:

Mulțumesc, doamna președinte.

Mulțumesc și domnului vicelider.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o "Concedierea puterii".

Cu doar trei luni înaintea prezentării celui mai important raport de țară pentru România de către Comisia Europeană, actuala Putere se pregătește de concediu. Un vânt călduț de vacanță bate pe holurile Guvernului, îmbiind la lene. În timp ce, în Bulgaria, au fost anulate toate concediile funcționarilor pentru această vară, la noi, Premierul Tăriceanu consideră că autoritățile trebuie să-și ia o pauză.

Din păcate, într-un moment în care, în România, agricultura este în degringoladă, gripa aviară își face în continuare de cap, dascălii de pregătesc de grevă, iar Sănătatea este cuprinsă de haos, Guvernul se gândește la vacanțe.

Culmea este că cel mai arzător punct de pe ordinea de zi a Puterii nu este vreuna din problemele de mai sus, ci remanierea Cabinetului.

Reîmpărțirea sinecurilor guvernamentale a creat deja panică în județe. La Iași, PNL și PD se acuză reciproc de ipocrizie și fiecare arată cu degetul spre miniștrii incompetenți ai celuilalt partid. În acest timp, Direcția Poștelor este pe cale să fie mutată în alt județ. Și când te gândești că Alianța DA promitea Iașului în campania electorală recăpătarea prestigiului de capitală a Moldovei!

Dar pe cine mai interesează aceste lucruri, când importante pentru guvernanți au devenit doar avantajele politice și concediile?

Poate, tocmai de aceea, electoratul a început serios să se gândească să ofere o vacanță cât mai lungă Alianței DA. Guvernanții vor avea destul timp să mediteze la toate greșelile pe care le-au făcut.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc.

 
  Mircea Ciopraga - declarație politică cu titlul Forumul Mării Negre - un proiect fără perspective și o risipă financiară;

Din partea Grupului parlamentar P.N.L., domnul deputat Mircea Ciopraga.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

   

Domnul Mircea Ciopraga:

Mulțumesc, doamna președinte.

Declarația mea politică se intitulează "Forumul Mării Negre - un proiect fără perspective și o risipă financiară"

In perioada 6 - 9 iunie, Delegația Parlamentului României la Adunarea Parlamentară pentru Cooperare Economică la Marea Neagră a participat la Erevan la Adunarea Generală a organizației. In cadrul lucrărilor acestei reuniuni au fost adoptate trei rapoarte și patru recomandări care urmează a fi înaintate pentru consultare si adoptare parlamentelor si guvernelor țărilor membre. Cele nouă documente oficiale adoptate conțin o monitorizare detaliată a situației unor probleme de actualitate pentru țările din zona Marii Negre, precum și propuneri de soluții. Este vorba de problema cooperării în domeniul combaterii criminalității economice în regiunea Mării Negre, de rolul societății civile în procesul cooperării economice a Mării Negre si de dialogul între culturi ca mijloc de a construi încrederea între națiuni. De asemenea, la propunerea României, a fost elaborată si adoptată o recomandare cu privire la cooperarea pentru combaterea gripei aviare în regiunea Mării Negre.

Ca o contribuție importantă a țării noastre în cadrul acestei Adunări Generale a APCEMN menționez lansarea de către delegația română a două propuneri de modificarea a regulamentului APCEMN care să permită reformarea instituțională a organizației prin exercitarea unei președinții simultane și de către aceeași țară a APCEMN și OCEMN, ca organisme înrudite, precum și organizarea unei reuniuni anuale a șefilor de parlamente ale APCEMN.

Am redat pe scurt agenda si rezultatele concrete ale acestui eveniment pentru comparația cu Summit-ului Forumului Mării Negre care a avut loc în aceeași perioadă la București. Deși președintele Traian Băsescu a dorit lansarea acestui summit ca urmare a nemulțumirii domniei sale față de nivelul de pragmatism și eficiență a numeroaselor organizații deja existente pe problematica Marii Negre, o analiză obiectivă a ceea ce s-a întâmplat în cadrul summitului de la București arată că acesta a reușit a depășească eficiența celorlalte organizații regionale poate doar prin suma cheltuită pentru organizare. Suma alocată pentru Forumul de o zi al Marii Negre echivalează cu bugetul pe un an al APCEMN, spre exemplu.

Forumul Mării Negre nu a stabilit însă nimic de durată și nu are înființat nici un organism permanent. În plus, s-a confruntat cu o serioasă lipsă de recunoaștere și autoritate în condițiile în care obiectivele pe care și le-a propus dublează, în mod evident, activitățile organizațiilor consacrate de cooperare in zona Marii Negre. Aceasta cu atât mai mult cu cât în regiune continuă să fie lansate numeroase inițiative similare, mai mult sau mai puțin inspirate sau necesare. Absența de la forum, tocmai pe acest motiv, a unor înalți reprezentanți din partea Rusiei si Turciei, vocile cele mai importante din spațiul Mării Negre, a pus astfel diplomația românească într-o situație extrem de jenantă, însă previzibilă.

În ceea ce mă privește, experiența unei activități susținute în cadrul APCEMN a constituit o oportunitate reală de a veni în contact și a cunoaște îndeaproape cadrul instituțional regional deja constituit în scopul consolidării cooperării în zona Marii Negre. În acest sens este de semnalat faptul ca aceasta zona s-a bucurat încă de la începutul anilor Ž90 de interesul statelor din regiune si al comunității internaționale, fapt care s-a concretizat destul de prompt prin înființarea a numeroase organisme de cooperare la nivel interguvernamental si interparlamentar între țările din zonă, pe o arie complexă de domenii care a vizat aproape întreaga problematica a regiunii.

Organizația Cooperării Economice la Marea Neagră, fondată în 1992, reprezintă una dintre cele mai vechi organizații de cooperare la Marea Neagra, cu o structură extrem de elaborată care include un număr de alte 6 organisme înrudite, respectiv: Adunarea Parlamentară a OCEMN, Consiliul OCEMN al Oamenilor de Afaceri, Centrul Internațional de Studii privind Marea Neagră si Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre.

Dată fiind multitudinea organismelor deja existente de cooperare in regiunea Marii Negre, varietatea domeniilor acestora de activitate, experiența lor îndelungată si realizările obținute, precum și finalizarea recentei președinții românești a OCEMN, devine cu atât mai evident faptul ca inițiativa și momentul lansării Forumului Marii Negre este un demers redundant, atât din punct de vedere al obiectivelor propuse cat si al investiției financiare, fapt confirmat atât de conținutul participării, al agendei evenimentului, cât mai ales al lipsei de stabilire a unor proiecte concrete.

Obiectivele pe care România și le-a propus prin înființarea acestui Forum si-ar fi găsit un cadru adecvat de promovare în interiorul organizațiilor de cooperare în zona Marii Negre, deja existente, pentru finalizarea acestor obiective rămânându-i doar să-și intensifice implicarea. Faptul ar fi scutit costurile financiare exorbitante și s-ar fi profitat de avantajul unui cadru deja consacrat de cooperare între țările în zona Mării Negre.

Un alt aspect legat de Forumul Mării Negre este ca această acțiune, la fel ca și Forumul Francofoniei, par a nu fi în acord cu agenda de politică externă, a cărei prioritate este indiscutabil integrarea în Uniunea Europeană. În acest sens cred că monopolizarea politicii externe a României, mai ales de către Președinție, pe problematica Mării Negre și pe alte manifestații festiviste de tipul Forumului Francofoniei, este prematură si inoportună, mai ales în condițiile în care România continuă să se confrunte pe plan intern cu suficiente probleme economice, politice si sociale, îndeaproape monitorizate de UE.

Având în vedere toate aceste condiții, îmi exprim convingerea că se impune o intensificare a eforturilor diplomatice ale României privind integrarea europeană, demersuri care să asigure ratificarea Tratatului de aderare de către toate țările membre ale UE.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc.

 
  Ilie Merce - declarație politică cu titlul Ministrul culturii și cultelor, Adrian Iorgulescu, își bate joc de tezaurul culturii române;

Din partea Grupului parlamentar P.R.M., domnul deputat Ilie Merce.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Ilie Merce:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Am să mă refer la noul sediu al Bibliotecii Naționale.

Noul sediu al Bibliotecii Naționale, instituție vitală pentru istoria și educația neamului, proiectat încă înainte de evenimentele din decembrie 1990, deși a împlinit 20 de ani de la demararea lucrărilor, fiind gata în proporție de peste 50%, pare destinat să rămână un veșnic șantier. De 16 ani, în mod inexplicabil, lucrările stagnează concomitent cu degradarea întregii construcții. Pentru nici unul dintre titularii care s-au perindat la conducerea Ministerului Culturii și Cultelor, finalizarea lucrărilor la acest nou sediu al Bibliotecii Naționale nu a constituit o prioritate.

Între timp, activitatea Bibliotecii Naționale a României continuă să se desfășoare în peste 10 sedii aflate în situații neclare din punct de vedere juridic și improprii depozitării colecțiilor conform normelor specifice de protecție și conservare, fiind pusă în pericol inclusiv securitatea colecțiilor speciale și chiar exemplarul intangibil al depozitului legal.

Se pune întrebarea dacă nu cumva tărăgănarea și sistarea lucrărilor de finalizare a noului sediu al Bibliotecii Naționale este o acțiune deliberată de distrugere a patrimoniului cultural-național.

Inexistența fondurilor necesare nu stă în picioare. Însuși actualul ministru, Adrian Iorgulescu, a afirmat, la început de mandat, că există fonduri externe destinate în acest scop.

Dar, în loc să se ocupe cu responsabilitate de încheierea completă a lucrărilor la noul sediu, se luptă să decapiteze conducerea actuală a Bibliotecii Naționale, evident din rațiuni de partid, care, în concepția unora, sunt mai presus decât interesele naționale.

Fac un apel la Președintele României, domnul Traian Băsescu, precum și la Prim-ministru, domnul Călin Popescu Tăriceanu, să intervină ferm pentru ca, în cel mai scurt timp, noul sediul al Bibliotecii Naționale, aflat în construcție de peste 20 de ani, să fie finalizat, astfel încât să poată intra în circuitul cultural de valori la întreaga capacitate și nivelul cerut de standardele internaționale în materie.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Kiraly Andrei Gheorghe - referire la una din marile probleme care preocupă societatea- corupția;

Din partea Grupul parlamentar UDMR, domnul deputat Andrei Gheorghe Kiraly.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Kiraly Andrei Gheorghe:

Mulțumesc, doamna președinte.

Onorată Cameră,

Stimați colegi,

Ne-au spus-o alții, o știm și noi, că una dintre marile probleme o constituie corupția, această boală pe care am lăsat-o să se extindă în acel organism pe care o numim societate.

Cât de dăunătoare este ea, am realizat cu adevărat numai atunci când era să ne coste mult dorita integrare în Uniunea Europeană.

În lumina celor de mai sus, nu poate fi decât lăudabil acel efort pe care-l depune atât presa, cât și societatea civilă pentru eradicarea acestui flagel.

Încurajator este, de asemenea, faptul că tot mai mult însuși politicul le este partener în aceste năzuințe. Dorința de a transforma ceva într-unul mai bun, de multe ori nu ajunge însă. După cum se știe, chiar și drumul către iad este pavat cu bune intenții.

De aceea, doresc să atrag atenția dumneavoastră și a celor, din fericire tot mai mulți, care s-au înhămat la această luptă, un aspect care, nebăgat în seamă, poate aduce efectul contrar celui dorit. Vorbesc despre culpabilizarea excesivă și nemeritat generalizată a unei anumite categorii, lucru ce îl consider dăunător și chiar dacă izvorăște din exces de zel și se întâmplă poate neintenționat, sunt sigur că nu numai colegii mei vor fi de acord cu mine, dar și oamenii presei, cât și oricare reprezentant al societății civile va admite că boala numită corupție nu este caracteristicul general și nici măcar exclusiv al politicienilor sau demnitarilor.

Trebuie să admitem că există politicieni și demnitari corupți. Stau dovadă și ca suportul acestei afirmații, din păcate, destule cazuri concrete pe care le poate înșira oricine. Consider însă că nu este admis ca această evidență să conducă în final la tendința de culpabilizare colectivă sau generală a politicienilor și demnitarilor.

În sprijinul spuselor mele, vă aduc doar două argumente pe care le și consider suficiente. În primul rând, modul de prezentare al faptelor de corupție săvârșite de numele mari este benefică. Aceste persoane nu știu să vă prețuiască la valoarea adevărată încrederea prin care și cu care ați fost învestiți. Acești oameni trebuie descoperiți, deferiți justiției și oprobiului public, pedepsiți cum merită și eliminați din acea categorie a celor aleși, pe care, prin actul săvârșit, au dezonorat-o.

Nu trebuie uitat însă nici o clipă că aceste cazuri sunt întotdeauna legate de indivizi și nicidecum de o tagmă.

În al doilea rând, corupția este prezentă aproape în toate straturile și toate structurile societății, diferând doar valoarea atențiilor exprimată într-o monedă sau alta. Se impune întrebarea: de ce sunt trecute cu vederea și chiar tolerate cazurile mai mult decât suspecte din lumea sportului? Sau: din ce cauză excesele unor vedete ale vieții mondene sunt prezentate în așa fel să contribuie la sporirea popularității persoanelor în cauză? De ce hărțuirea unor sportivi alergând după ei cu valize pline de bani ne este înfățișată ca un exemplu de loialitate față de o cauză nobilă sau un act de bravură haiducească?

Nu este cazul să ne amăgim. Corupția există. Societatea are de mult contactată această boală și trebuie vindecată de ea. Dar trebuie să avem mare grijă atunci când alegem metoda curativă pe care o aplicăm.

Trebuie să vindecăm nu doar un organ, ci întregul organism. Am cerut sfatul mai multor medici și toți mi-au confirmat: în istoria medicinii universale, nu se cunosc cazuri de vindecare a pacientului prin tăierea capului.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Slavomir Gvozdenovici - apel la memoria istoriei: 55 de ani de la tragicele deportări în Bărăgan;

Din partea Grupul parlamentar al minorităților naționale, domnul deputat Slavomir Gvozdenovici.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Slavomir Gvozdenovici:

Mulțumesc frumos.

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Ieri, s-au aniversat 55 de ani de la tragicele deportări în Bărăgan.

La Timișoara și Oravița, unde în Banat au avut loc comemorări, am citit pe chipurile și în sufletele deportaților amintiri dureroase. Am simțit, în același timp, un sentiment de tristețe, dar și de respect față de acești oameni. Și-au păstrat demnitatea din care și noi, uitând de apartenențe politice și de dispute interminabile, putem învăța multe.

Acești oameni demni au repetat și ieri la Oravița și Timișoara: "Trebuie să iertăm, nu avem voie să uităm!"

Privați de libertate, de case, de avere, acești oameni au suferit mult, iar reparațiile morale și materiale, pe care le-am încercat în toți acești ani, niciodată nu vor șterge această suferință.

Despre suferințele și demnitatea acestor oameni, s-au scris multe cărți. Câteva titluri, în limba sârbă și română, în mai multe ediții, le-a tipărit și Uniunea Sârbilor din România. Autorii Liubomir Stepanov și Miodrag Milin au trecut între coperțile acestor cărți peste 2000 de nume de etnici sârbi, din cei peste 40.000 de deportați în Bărăgan și multe confesiuni cutremurătoare.

În pustiul Bărăganului, peste noapte, din buni gospodari, preoți, învățători, au devenit dușmanii țării, chiaburi, "coreeni", iar sârbii noștri, în plus, și titoiști.

Dar nici în cele mai vitrege condiții nu și-au pierdut cinstea, demnitatea, credința, devotamentul față de familie, spiritual gospodăresc, dovedind repede că pot fi buni gospodari și în: Fundata, Viișoara, Ezerul, Dâlga, Salcâm, Valea Viilor, Zagna, Bumbăcari, Frumușița...

Când s-au întors, spre sfârșitul anilor '60, la vetrele lor și-au gălsit casele devastate, averea distrusă sau furată, dar au găsit putere să clădească din nou, cei mai mulți devenind iarăși primii în satele lor. Astfel, au dat dovada tăriei lor de caracter.

În cartea "Sârbii din România în Golgota Bărăganului", în încheiere stă scris: "Ei nu sunt obligați să-și lase privirile în jos pentru că au fost deportați. Dar noi?"

Mă închin de la cea mai înaltă tribună a țării cu profund respect în fața acestor oameni, în fața demnității lor, cerându-le iertare pentru suferința îndurată, mulțumindu-le în același timp că au găsit putere să ierte, rugându-i să nu uităm.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Ioan Stan - manifestarea îngrijorării cu privire la evoluția în plan economic a microîntreprinderilor;

Din partea Grupul parlamentar P.S.D., domnul deputat Ioan Stan.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Ioan Stan:

Mulțumesc, doamna președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

În ultima vreme au devenit tot mai numeroase semnalele de alarmă cu privire la evoluția în plan economic a microîntreprinderilor, la nivel național.

Sigur că ceea ce se petrece în județul meu, Suceava, mă preocupă prioritar și din acest motiv vreau să vă fac cunoscute argumentele sucevene ce mă îndreptățesc să afirm că soarta microîntreprinderilor este pecetluită de legislația în vigoare și de cea operantă de la 01.01.2007.

Microîntreprinderile sucevene au suferit o diminuare cu 35,4% a cifrei de afaceri în anul 2005.

În contextul acestei scăderi dramatice, cu siguranță de regăsit și în alte județe, Codul Fiscal ce va intra în vigoare în prima zi a anului viitor elimină posibilitatea microîntreprinderilor de a opta pentru varianta de impozitare de 3% din venit.

"Specialiștii" implicați în elaborarea susamintitului document justifică măsura impozitării unice cu 16% pe profit acuzând microîntreprinderile că au păgubit bugetul statului "la umbra" cotei de 3% impozit pe venit.

Personal, mă declar îngrozit de modul în care aceste întreprinderi, cu maximum nouă salariați fiecare, au putut frauda bugetul în dauna noastră, a tuturor. Acum este clar pentru oricine de ce nu sunt bani pentru sănătate, pentru învățământ, pentru o gestionare eficientă a crizei aviare și nu numai. Microîntreprinderile, cu aranjamentele lor de impozitare poartă vina! Ar trebui să ne întrebăm, la modul cel mai serios, dacă nu cumva aceste venale microîntreprinderi, în corupția lor, periclitează intrarea României în U.E. N-ar fi oare mai bine să le desființăm pentru totdeauna?

Fiți mulțumiți, domnilor guvernanți!

Asta ați și făcut!

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc.

 
  Emil Radu Moldovan - declarație politică: Repetentă și anul acesta;

Din partea aceluiași grup parlamentar, domnul deputat Emil Radu Moldovan.

Vă rog, aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Emil Radu Moldovan:

Mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi este intitulată "Repetentă și în anul acesta".

Am putea transforma faptul că ne situăm la graniță cu Marea Neagră în cel mai mare atu al nostru.

Sub conducerea actualului Guvern, plajele de la Marea Neagră au devenit rușine națională de care inclusiv noi, românii, ne ferim alegând alte meleaguri, cu altfel de guverne care și-au dat silința să ofere pachete turistice mult mai atrăgătoare.

Am înțeles că anul trecut, în primul an de guvernare, a fost greu pentru actuala administrație și că a avut nevoie de o perioadă de probă însă acum vedem că ceea ce le lipsea nu era experiența, ci un interes minim față de țara pe care s-au lăudat că o vor conduce bine.

Triumfalismul din campania electorală s-a metamorfozat în indiferența și sarcasmul unor miniștri care dau din umeri acolo unde înainte de preluarea puterii se lăudau că o vor transforma complet.

Nici nu e de mirare că plajele, la aproape o lună de la deschiderea sezonului, sunt încă în paragină, dacă în fruntea ministerului responsabil se află același ministru repetent, dar foarte silitor în elaborarea de manuale inutile.

Se știe de anul trecut de situația în care se află plajele, și cred că într-un an puteau fi transformate și reabilitate complet. Nu mai ajută pe nimeni faptul că ministrul mediului abia acum sesizează nereguli; abia acum își dă seama că nu s-a licitat bine; abia acum vede că 40% din suprafața plajelor nici nu a fost licitată.

Este mult prea târziu pentru scuze și mă întreb: cine ne va plăti pierderile cauzate de incompetența și lipsa de interes a ministrului responsabil cu turismul. Nu cred în fatalism, ci cred că acolo unde vrei să faci treaba, poți face diferențe majore dacă te implici cu adevărat, lucru care nu se vede deloc în activitatea ministrului mediului.

Dincolo de algoritm politic sau prietenii legate în Primăria capitalei, avem nevoie de conducători puternici, responsabili și competenți, nu de anonimi lipsiți de perspectivă. Deja este foarte târziu pentru ca în acest an să se mai poată face ceva pentru turismul românesc de la Marea Neagră.

Dar sper că măcar anul viitor să ne găsească pregătiți și la standarde occidentale. Un prim pas ar fi implicarea reală a statului în oferirea de facilități fiscale investitorilor din turism, care lucrează în regim sezonier. Celălalt pas ar fi schimbarea actualului ministru și înlocuirea lui cu o persoană cu strategie, viziune și gata să se implice.

Sincer cred că orice altă alegere, oricât ar părea de neinspirată, ar fi cu mult mai bună decât ceea ce ni se oferă acum.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Vasile Filip Soporan - declarație politică cu titlul De ce nu aplică guvernanții legile?;

Din partea grupului parlamentar al P.S.D., domnul deputat Vasile Filip Soporan.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

   

Domnul Vasile Filip Soporan:

Vă mulțumesc, doamna președinte,

Stimați colegi,

Doresc să prezint declarația politică "De ce nu aplică guvernanții legile?"

Nu întotdeauna, obiectiv sau subiectiv, legile propuse și votate au toate elementele care pot să le facă aplicabile. Există procedura ca, într-un termen dat, Guvernul României sau alte instituții centrale trebuie să propună legislația secundară, care constă în elaborarea unui regulament sau a normelor metodologice de punere în aplicare.

Am primit cu interes și chiar am susținut la nivelul Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic și în plenul Camerei Deputaților, Ordonanța Guvernului nr.7 privind instituirea programului de dezvoltare a infrastructurii din spațiul rural.

Considerentele susținerii sunt legate de faptul că transformarea mediului rural se constituie în prioritate pentru aducerea României la nivelul standardelor Uniunii Europene.

Am felicitat inițiatorii pentru această lucrare, deoarece apare, pentru un domeniu dat, un program clar și foarte concret, care își propune un obiectiv generos, acela al modernizării spațiului rural.

Realizarea este posibilă prin stabilirea unui program de reabilitare a rețelei de drumuri publice și dezvoltarea unor sisteme de alimentare cu apă potabilă, de canalizare și epurare. În acest program, se acordă o atenție deosebită realizării platformelor de gunoi prevăzute în cadrul planurilor regionale de gestiune a deșeurilor.

Cuantumul total al fondurilor alocate proiectelor de dezvoltare a infrastructurilor rurale, pentru perioada 2006 - 2008, este prevăzut la o sumă totală de 1 miliard lei noi, valoarea minimă a unui proiect va fi de 40.000 lei, iar valoarea maximă de 4 milioane.

Toate aceste elemente sunt pozitive pentru construcția necesară, dar nu sunt și suficiente. Prin lege se specifică existența unei comisii privind determinarea oportunității proiectelor, ce va elabora ghidul de eligibilitate, care va servi la determinarea eligibilității proiectelor propuse de consiliile locale, pentru a obține finanțare în cadrul programului.

Fiind lege, se stabilește că în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe, comisia va elabora normele metodologice de aplicare a acesteia și regulamentul de organizare și funcționare a Comisiei, care vor fi supuse spre aprobare Guvernului.

Reamintim că ordonanța a fost înregistrară cu data de 19 ianuarie 2006. Guvernul a uitat de această prevedere (după ritmul propriu Guvernului), să folosesc una dintre expresiile preferate ale purtătorului de cuvânt, cele 30 de zile nu au trecut, și se mai poate aștepta până la sfârșitul anului sau poate până la sfârșitul perioadei indicate - 2006-2008.

Pe lângă varianta uitării, mai poate exista o altă variantă, cea a lipsei de resurse financiare și adoptării numai pe motive de imagine a unei ordonanțe, care ar putea fi bună dacă ar fi aplicată.

O analiză a relațiilor politice din Arcul guvernamental ne arată că există o neîncredere între partenerii Coaliției, care conduce la un blocaj administrativ la nivelul tuturor structurilor.

Se manifestă preocupări maxime pentru clarificarea poziției președintelui P.N.L. în cadrul partidului, pentru refacerea credibilității actului administrativ, pentru evoluția diferendului dintre colaboratorii de altădată, Stolojan și Tăriceanu, pentru desfășurarea conflictului dintre P.N.L. și P.D., și pentru poziția P.D. față de Dan Voiculescu și Partidul Conservator.

În acest complex de preocupări, s-a uitat de mediul rural, de cei care așteaptă ca promisiunile electorale să devină realitate, în drumuri mai bune, alimentări cu apă și canalizări.

O lege transformă dorințele în program concret de acțiune, astfel ea se transformă, așa după cum scrie Mihai Eminescu în "Studii asupra situației", într-o profesie de credințe politice, care ar face abstracție de linia generală descrisă prin spiritul public și nu s-ar deosebi cu mult de descrierile regelui Iacob al Angliei, de statul ideal al lui Platon, de contractul social al lui Jean-Jacques Rousseau.

Ne aflăm, stimați guvernanți, în această situație: ce vă propuneți pentru ca legile să creeze efecte? Ce vă propuneți pentru deblocarea acestora în domenii vitale pentru transformarea și modernizarea României în cadrul spațiului rural?

Stimați guvernanți,

Gândiți în manieră electorală, în care promisiunea devine un scop în sine, sau vă propuneți realizarea efectivă a programului?

Chiar dacă acum gândiți mai mult pentru restructurare și remaniere, vă îndemn, spre binele României, să vă aplecați cu seriozitate și profesionalism, dacă puteți, spre problemele care așteaptă o rezolvare reală, în perspectiva integrării în Uniunea Europeană.

Pentru această acțiune vă doresc succes!

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc.

 
  Viorel Pupeză - declarație politică intitulată Să vă restructurați bine!;

Domnul deputat Viorel Pupeză, Grupul parlamentar al P.S.D.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Viorel Pupeză:

Bună dimineața, doamna președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Să vă restructurați bine!"

În campania electorală, Alianța portocalie a promis această "recondiționare" a Executivului, dar când s-a văzut trecută puntea, a procedat invers. În prezent, s-a ajuns la o structură guvernamentală mai arborescentă decât cea preluată de la Partidul Social Democrat, iar lucrurile nu s-au oprit aici. Vorbim de restructurare, dar ea a însemnat până acum doar ungerea senatorului Radu Stroe și a lui Mihai Voicu în funcții cu iz ministerial.

Mi se pare jenant să anunți electoratul că "vrem un Guvern cu 15 ministere", când, de fapt, atâtea există și acum. Problema se numește miniștrii delegați, pentru că avem un ministru al economiei și un altul al comerțului, când în multe țări comerțul este doar o direcție a Ministerului Economiei.

Și tot în România, pentru a-i mulțumi pe toți politicienii, avem un ministru al transporturilor și un altul pentru lucrări publice.

Similar, numărul agențiilor guvernamentale este "câtă frunză și iarbă", cu atribuții neclare și neverificate de nimeni. Cancelaria premierului coordonează vreo 30 de agenții. 15 agenții sunt subordonate direct primului-ministru, iar 4 revin miniștrilor-delegați. Avem un minister al comunicațiilor și tehnologiei informațiilor, dar și un Inspectorat general pentru comunicații și tehnologia informației.

În plus, pe lângă premier avem 3 miniștri de stat, pentru că această Coaliție de la putere este formată din 4 partide. Ce s-ar fi întâmplat dacă Coaliția era constituită din 6 formațiuni politice? Dacă partidele politice se tem că pentru această restructurare vor pierde anumite fotolii, se va ajunge din nou la o războială mocnită.

Algoritmul a funcționat bine la împărțirea ministerelor, faza inițială, dar va fi foarte greu de pus în aplicare când este vorba de reducerea lor. Gâlceava restructurării este iminentă, primele semnale fiind date deja, mai ales că se fac precizări de genul: "P.D. nu are niciun plan-capcană" în restructurarea guvernamentală.

structurarea trebuie să propună ca principii: eficiența, prin reducerea numărului salariaților publici și desființarea organismelor, cu atribuții paralele sau chiar identice sau elemente fundamentale din programul de guvernare al Coaliției, iar nu răfuieli politice dintre formațiunile generate de împărțirea de funcții.

Schimbarea la față a Guvernului ar trebui să îmbunătățească funcționarea instituțiilor publice, iar pentru acest lucru puterea ar trebui să promoveze principii mai concrete decât numărul de miniștri sau de agenții. Foarte probabil, se va face o ajustare de ochii lumii, care nu va folosi românilor.

Este de-a dreptul o dovadă de demagogie declarația domnului Emil Boc, care vrea un Guvern cu mai puține portofolii, pentru a da un semnal electoratului că și politicienii pot face sacrificii. La fel de populistă este și afirmația că în urma restructurării guvernamentale, România ar putea economisi cele 5 procente din p.i.b., destinate bugetului Uniunii Europene.

Pe de altă parte, însă, Alianța "Departe de Adevăr" afirmă că nu crede în remaniere și, pe deasupra, sunt mulțumiți, fiecare în parte, de miniștrii lor. Dacă această cosmetizare prin remaniere ar fi elaborată serios, n-ar trebui să rămână piatră pe piatră din acest Guvern, ce și-a dat deja dovada incapacității și incompetenței.

Nu vă dăm sfaturi pentru remaniere, pentru că știți să greșiți și singuri, dar nu mai fluturați românilor ideea celui mai bun guvern după 1990, pentru că faceți un păcat capital. le omorâți speranța într-un adevărat "mai bine".

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Petru Călian - declarație politică intitulată Cultura, cenușăreasa scenei politice românești;

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, domnul deputat Petru Călian.

   

Domnul Petru Călian:

Declarația mea politică de astăzi are titlul "Cultura -cenușăreasa scenei politice"

Sâmbăta trecută s-a încheiat la Cluj-Napoca una dintre manifestările culturale cu care ne mândrim atât pe plan local, cât și pe plan național și chiar internațional. Este vorba despre Festivalul Internațional de Film Transilvania, pe scurt TIFF, un festival care cu fiecare din cele 5 ediții a câștigat o tot mai mare notorietate și importanță pe scena internațională a manifestărilor culturale de acest gen.

Au fost prezente nume recunoscute pe scena internațională: Vanessa Redgrave, regizorii Simon Rumley, Baltasar Kormakur și Szabolcs Hajdu, precum și multe alte talente europene și românești.

Organizarea excelentă recunoscută a acestui festival a fost însă tulburată anul acesta de nici mai mult nici mai puțin decât de contestatarii proiectului de exploatare minieră Roșia Montană. Care este legătura dintre contestatarii proiectului menționat și un generos festival internațional de film? Se pare că organizatorii celui din urmă "au acceptat", spun acceptat între ghilimele și voi explica în continuare de ce, o sponsorizare din partea societății comerciale implicate în dezvoltarea proiectului Roșia Montană.

Nu mă număr deloc printre susținătorii unui proiect de exploatare minieră pe baza cianurilor așa cum este proiectul Gabriel Resources. Nici un cred în sloganul "Ceva trebuie făcut, cu responsabilitate", pentru că acest proiect nu mi se pare că-și asumă aceste așa-zise responsabilități pentru zona în discuție. Dar, pe de altă parte, nici nu mă grăbesc să contest un festival de notorietate și care rulează filme cu adevărat valoroase pentru ecranul european, doar pentru că organizatorii acestuia au acceptat o sponsorizare de la contestata firmă.

Deși mesajul nu este unul demn de a fi clamat în agora orașului, adică arta cinematografică sponsorizată din banii unei firme cu intenții vădit anti-ecologiste, sau artă pe maidanul cianurilor, nici organizatorii nu sunt de blamat.

De ce? Pentru că așa cum s-a mai afirmat, arta și cultura sunt cenușăresele teatrului politic. Din păcate, se pare că atât timp cât aceste domenii servesc politicul, există șanse ca manifestări de acest gen să primească bani prin minister. Dar dacă vreun regizor sau creator de artă se încăpățânează să servească arta de dragul artei, fondurile de sprijin vor lipsi cu desăvârșire. Se pare că, chiar cu mici excepții, TIFF a păcătuit tocmai cu acest lucru. Sunt convins că nu crezul în Roșia Montană, ci necesitatea de a organiza un festival cu adevărat de nivel internațional a fost motorul acceptării fondurilor sponsorizate de Gabriel Resources.

Repet: nu vreau neapărat să iau apărarea organizatorilor de la TIFF pentru aparenta gafă comisă, nu vreau nici să încurajez astfel de sponsorizări făcute cu interese obscure și de promovare a unor proiecte deficitare, sponsorizări cu scopul de a spăla imaginea unei companii în ochii doritorilor de artă. Singurul lucru pe care mi l-am propus a fost să trag un semnal de alarmă asupra faptului că arta și cultura au fost din nou sacrificate pe altarul compromisului politic și al intereselor economice, că lipsa banilor poate conduce la o calitate incertă a actului artistic.

Vă multumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Liviu Timar - declarație politică cu titlul Nu lăsați învățământul preuniversitar agricol să moară;

Din partea Grupului parlamentar al P.N.L., mai sunt declarații de susținut? nu. Nici din partea Grupului parlamentar al P.D. Nici din partea Grupului parlamentar al P.R.M.

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul deputat Liviu Timar.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Liviu Timar:

Doamna președinte,

Domnilor colegi,

Declarația mea politică se intitulează "Nu lăsați învățământul preuniversitar agricol să moară".

Agricultura a reprezentat, și trebuie să fie și după integrarea României în Uniunea Europeană, ramura de bază a economiei naționale, având în vedere potențialul natural de care dispune, numărul mare al celor care locuiesc în mediul rural (45%) și a celor peste 36% care lucrează în acest domeniu.

După 1 ianuarie 2007, fermierul român trebuie să între în competiție cu fermierii din Uniunea Europeană, care la această dată obțin producții mult superioare față de aceștia.

Aș dori, în acest sens, să exemplific următoarele date statistice actuale: producția de grâu în Uniunea Europeană este de 6 - 7.000 kg./ha; producția de lapte pe cap de vacă este de 7 - 8.000 litri, față de 3.000 - 3.500 kg. grâu/ha și 3.000 - 3.500 litri pe cap de vacă, cât obține producătorul român.

Pentru a ne apropia de producțiile ce le obțin fermierii din Uniunea Europeană, pe lângă soiuri și rase de animale cu potențial ridicat, dotare tehnică și mecanizarea necesară, creditare și asigurarea surselor financiare, este nevoie de o pregătire agricolă continuă, constantă și intensă.

Această pregătire a producătorilor agricoli o fac toate țările din Uniunea Europeană: în Elveția, spre exemplu, pentru a deveni fermier este necesară o pregătire de specialitate teoretică de 2 - 3 ani și o pregătire practică la cei mai buni fermieri autorizați de statul elvețian.

România a avut universități, licee cu profil agricol performante, unde s-au format ingineri agronomi, zootehniști și medici veterinari, care pot concura cu cei mai mari specialiști din lume.

Din păcate, ceea ce se întâmplă acum cu liceele cu profil agricol este de neînțeles. Un număr foarte mare au fost desființate, iar cele care au mai rămas nu mai sunt dotate corespunzător cu material didactic, utilaje și mașini-agricole de ultimă generație, pentru ca cei care urmează această formă de pregătire să devină tehnicieni agricoli bine pregătiți și viitori fermieri ce vor intra în competiție cu cei din vest.

Cu tot efortul depus de cadrele didactice de specialitate din aceste licee, de a atrage atenția Ministerului Învățământului, Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, primului-ministru de situația foarte critică în care se află învățământul preuniversitar agricol, au întâmpinat indiferență și nepăsare față de acest sector foarte important.

Având în vedere că viitorul agriculturii este pus în pericol, din acest punct de vedere, cer public primului-ministru, ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale, Ministerului Învățământului, Academiei de Științe Agricole, să dea curs următoarelor solicitări formulate de Colegiul Agricol "Traian Săvulescu" din Tg.-Mureș.

Revenirea, începând cu anul școlar 2006-2007 la specializările existente în Hotărârea de Guvern nr.844/31.07.2002, care a asigurat o pregătire foarte bună a elevilor.

Introducerea în curriculum școlar a cel puțin 10 curriculum în dezvoltarea locală, pentru ca școala împreună cu comunitatea locală să poată decide care sunt domeniile de pregătire necesare.

Punerea în aplicare imediat a Ordinului comun nr.10.186/15.06.2000 a Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale privind parteneriatul de organizare și dezvoltare a procesului de învățământ preuniversitar și a formării continue a adulților în domeniul agricol, agro-montan și industrie alimentară.

Trecerea în etape a grupurilor colegiilor agricole în subordinea Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale.

Descentralizarea sistemului existent în acest moment, în vederea asigurării unui necesar de forță de muncă calificată, prin studii medii, conform cerințelor comunităților locale și a Uniunii Europene.

Diversificarea specializărilor și activităților din domeniul agricol, conform tradiției acestor școli, și dotarea acestora cu material didactic corespunzător, inclusiv utilaje și mașini agricole performante.

Dacă doriți binele acestei țări și prosperitatea producătorilor agricoli, pregătiți-i pentru viitor, așa cum fac toate țările civilizate din Europa și din întreaga lume.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc.

 
  Costache Mircea - referire la o anumită stare de deșertăciune a deșertăciunilor;

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M., domnul deputat Costache Mircea.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Costache Mircea:

Mulțumesc, doamna președinte,

Stimați colegi,

Mă refer, ca de obicei, la o anumită stare de deșertăciune a deșertăciunilor. Tot speră bieții români să se așeze odată lucrurile în țară, în matca normalității, dar degeaba.

De la un an la altul, confuzia sporește, iar noi orbecăim prin ceața groasă a diversiunilor, intoxicărilor și manipulărilor. Cui folosește această permanentă stare de incertitudine și nesiguranță? Simplu: jivinelor economiei de junglă, lichidatorilor, faunei ciocoilor noi cu vile, jeep-uri și bodyguard, care au instaurat aici statul de tip mafiot, un stat ingrat cu oamenii cinstiți, cu profesioniștii, și foarte generos cu evazioniștii și cu devalizatorii economiei.

Ultima speranță care le-a mai rămas dezmoșteniților sorții, oamenilor simpli sărăciți și umiliți, este intrarea în Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007.

Dacă mulți dintre concetățeni au înțeles că intrarea pe piața comună europeană nu înseamnă că va curge lapte și miere prin luncile inundabile, ci mai degrabă ne va supune la standarde și îngrădiri, unii speră că regulile impuse de forurile europene vor face ordine și se va mai termina cu furatul.

De unde să știe sărmanii că totul depinde numai și numai de guvernanții români, de seriozitatea, de corectitudinea și, nu în ultimul rând, de patriotismul nostru?!

Altminteri, licitațiile pentru utilizarea fondurilor comunitare vor fi câștigate tot de cei agreați de delegația Uniunii Europene la București sau de clientela puterii.

Mărturie stă faptul că negociatorii altor țări și-au apărat mai bine interesul național în dialogul cu Fondul Monetar, cu Banca Mondială, cu NATO, cu Uniunea Europeană, cu alte organisme, și ca urmare țările lor o duc mai bine.

Negociatorii români de după 1989 au fost cu toții niște apatrizi lacomi, corupți, superficiali și total lipsiți de instinct național.

Așa s-a ales praful de creanțele internaționale ale României, în valoare de 7,5 miliarde de dolari; așa s-a ales praful de industrie și de agricultură, de fondul forestier, de sistemul bancar, de rezervele de aur, de resursele de petrol și gaze. Negociatorii noștri și stăpânii lor politici au ieșit din acest joc iresponsabil putrezi de bogați, iar țara trădată, prădată și jefuită geme de boli și umilință.

Martore la dezastru sunt, nu se poate altfel, și toate serviciile speciale, în care unii patrioți au fost alungați, iar alții sunt ținuți la cherem, în timp ce apatrizii fac jocuri complice cu haznaua politicii. Cei mai mulți au muncit în aceste servicii în zadar. Nimeni nu i-a luat în seamă, iar celor mai buni dintre ei, rămași săraci, li se scurg ochii după unii colegi de-ai lor, îmbuibați, viloși, chipoși și politic-oși (adică implicați în politică, din numbră).

Când vor avea frâiele guvernării forțele naționale, se va cruci o lume întreagă de ce va ieși la iveală din arhivele jafului post-decembrist. Atunci să vedeți CNSAS și lustrație pe documente și fapte concrete. Partea bună, patriotică din servicii a lucrat intens. Să vedeți de câte pușcării va fi nevoie și pentru ce figuri legendare! Nu cu 2.000 de locuri, ci poate cu 20.000. Și toate numai pentru multimilionari în euro.

Cei ce zac acum după gratii pentru o pâine și un salam vor fi scoși afară, ca muncitori pe șantierele reconstrucției; cei ce au nenorocit milioane de pensionari, de copii și tineri, de muncitori și intelectuali vor contribui cu banii și cu averile lor furate, inclusiv cu cele din străinătate, la reindustrializarea țării și la refacerea coeziunii sociale, spulberate în anii de jaf și anarhie.

Toate dosarele privatizărilor frauduloase, în care nu s-au respectat nici jumătate din clauzele contractuale, într-o singură zi vor fi nule de drept. Să vedeți atunci, după atâția ani de ruină și debandadă, ce bogată e totuși România și ce harnici și demni sunt de fapt românii. Totul depinde de noi și de ajutorul divin.

Dacă justiția Monicăi Macovei e o comedie a erorilor, cu justiția imanentă să nu glumească nimeni. Semnez: Mircea Costache, deputat de Buzău.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Traian Dobre - declarație politică intitulată Rosturile presei;

Din partea Grupului parlamentar al P.N.L., domnul deputat Traian Dobre.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Traian Dobre:

Vă mulțumesc, doamna președinte,

Domnilor colegi,

Declarația este denumită "Rosturile presei".

O țară fără o presă puternică este întotdeauna în pericol să se abată de la drumul democrației. Fără ochiul vigilent al ziaristului, multe greșeli ale conducătorilor noștri ar rămâne nesancționate de opinia publică și de instituțiile abilitate.

Ce ne facem, însă, când însăși presa deviază de la rosturile ei, iar unii politicieni profită de aceasta?

Există în Iași, dar și în întreaga țară, instituții media, care și-au făcut o urâtă obișnuiță doar în a împroșca cu fiere în stânga și în dreapta. Nu există probe care să susțină cele scrise, doar revărsări de furie, invidie sau interese mărunte, de multe ori de natură strict financiară. Dintr-o armă nobilă, cuvântul scris sau vorbit devine pretextul unei extorcări de bani.

Cei mai vulnerabili la acest mod de a înțelege presa și lumea din jur sunt tinerii. Leit-motivul "poți să scrii orice despre oricine" se poate transforma foarte ușor în "poți face orice, oricui". Dar nu de astfel de modele are nevoie tânăra generație. Din păcate, chiar și unii politicieni profită de slăbiciunile presei și întrețin această confuzie a valorilor în rândul tinerilor.

Recent, la un post de televiziune din Iași, și în momentul de față sesizez și Consiliul Național al Audiovizualului în legătură cu acest aspect, primarul municipiului declara pe un ton amenințător următoarele: "Cred că acei consilieri care nu vor vota acordarea a 30 de miliarde de lei pentru POLI, vor fi bătuți cu pietre de suporteri". Ce înseamnă 30 de miliarde? Înseamnă bani publici. Ce înseamnă POLI? Înseamnă firmă privată de fotbal.

Consider că această afirmație este de o gravitate maximă. este, în fapt, o instigație la violență. Deci, pe lângă faptul că instigă la violență, declarația reprezintă și un factor de presiune la adresa consilierilor, care nu împărtășesc punctele de vedere fotbalistice ale primarului de Iași.

Domnilor, haideți să nu mai considerăm întreaga generație tânără o imensă galerie de microbiști certați cu legea. Când violența de pe stadioane se va muta în stradă, iar confruntările se vor solda cu morți și răniți, s-ar putea să fie mult prea târziu.

Ați văzut unde ne-au dus mineriadele?!

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc.

 
  Iuliu Nosa - declarație politică intitulată O nouă intenție ratată - remanierea;

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul deputat Iuliu Nosa.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Iuliu Nosa:

Mulțumesc, doamna președinte,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează: "O nouă intenție ratată - remanierea!"

Prestația neconvingătoare a Alianței "D.A." în absolut toate domeniile Executivului, și-a găsit în ultima perioadă o nouă exprimare, și anume: incapacitatea de a transpune necesitatea restructurării sau remanierii guvernamentale.

Dispersia intereselor și opțiunilor este atât de mare încât este limpede că disoluția internă este aproape. Pe cât de aproape, pe atât de necesară pentru țară și obiectivele integrării.

Evaluările miniștrilor se fac în cadrul unor polemici între partide, în care fiecare își susține proprii oameni, dincolo de limitele acceptabile ale oricărei subiectivități. Constatăm că, în locul unui Guvern, al unei echipe, suntem în fața unei confuntări fără sfârșit și fără bun simț între foarte multe grupuri de interese. Acestea depășesc cu mult numărul partidelor aflate la guvernare, tinzând să se dezvolte exponențial, pe măsură ce Guvernul este tot mai slab și mai ineficient. Relația de echipă și de cooperare nu mai poate fi măcar mimată sau salvată de aparențele limbajului civilizat.

Suspiciuni, certuri, puneri la index, declarații publice belicoase, acesta este tabloul Executivului României și al Puterii în ultima perioadă de timp, perioadă care curge contra cronometru spre orizontul integrării. Perioadă în care nici un proiect de anvergură și interes public major nu s-au demarat. Perioadă în care profesorii și sindicatele lor descoperă că au fost mințite, că la masa negocierilor Guvernul joacă cacialmale.

Aceleași păcăleli, dar electorale, le-au descoperit, dar mai devreme și cu tristețe, milioane de pensionari.

Medicii, batjocoriți și umiliți de un ministru impostor, au descoperit că sănătatea și spitalele nu mai reprezintă domeniul lor de competență.

În același registru de păcăleală generală, domnul Boc și colegii săi din PD descoperă că nu mai pot realiza remanierea promisă, avându-l ca promotor pe premier.

Toată lumea păcălește pe toată lumea. Singurul care nu are pe cine înșela sau specula este omul de rând, cetățeanul României. El este cel mai mare păcălit, asistând la cea mai reușită farsă din istoria postdecembristă.

Guvernarea D.A., o guvernare a ratărilor în serial!

Mulțumesc.

 
  Aurel Vlădoiu - declarație politică intitulată Sărăcia trezește România!;

Doamna Daniela Popa:

Și ultima luare de cuvânt de astăzi, din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, doamna deputat Grațiela Iordache. O susțineți, declarația, sau o depuneți în scris? Depuneți în scris.

Din partea Grupului parlamentar al PD, mai susține cineva? Nu.

Grupul parlamentar PNL? Nu.

Domnul deputat Aurel Vlădoiu. Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

   

Domnul Aurel Vlădoiu:

Bună dimineața!

Declarația mea se intitulează: "Sărăcia trezește România!"

Dinspre sindicate răzbate zvon de glasuri, din ce în ce mai tăios, din ce în ce mai răspicat. Liderii sindicaliști nu mai pot face față presiunilor celor pe care îi reprezintă și care s-au săturat de atâta pace socială, pentru ei, fără perspectivă. Partidele din Opoziție, mass-media, ong-urile, tot încearcă să atragă atenția asupra furtunii care va veni, dar guvernanții, prea preocupați să aplice fără greșeli algoritmul, n-au timp să privească spre barometru.

Ne apropiem de jumătatea mandatului, dar ne îndepărtăm de țelurile portocalii strălucitoare ale campaniei electorale. Românii câștigă tot mai puțin. Mulți dintre ei, poate cei mai mulți, nu-și pot acoperi din salarii, cu atât mai puțin din pensii, nici măcar minimul traiului zilnic. Obsedați de reușita unei reforme pe care nu o înțeleg nici ei, guvernanții au uitat sau poate n-au știut niciodată că indicatorul sintetic cel mai elocvent al implementării unei reforme îl reprezintă dinamica veniturilor reale ale populației.

Legitimați de alegătorii care ne-au trimis în Parlament, mai mulți decât cei înșelați de așa-zisa Alianță "Dreptate și Adevăr", mai tragem un ultim semnal de alarmă, înaintea declanșării grevelor anunțate. Cadrele didactice, cu doar 10 zile înaintea începerii examenului de capacitate, au trecut la pichetarea Guvernului și amenință cu boicotarea, atât a sfârșitului actualului an de învățământ, cât și a începutului celui viitor.

Nici salariile nu ni s-au dublat, așa cum ni s-a promis în 2004, nici revendicările formulate în acordul semnat toamna trecută între Executiv și federația sindicatelor din învățământ nu le-au fost luate în seamnă. Au intrat în greva foamei cadre didactice care renunțaseră anul trecut la această formă de protest extremă, dar în urma unor artificii prezidențiale.

Revolta medicilor este iminentă, în urma haosului din sănătate, așa cum iminentă este și extinderea revoltei cadrelor medii din sănătate, în virtutatea bine cunoscutei sintagme: "Azi în Timișoara, mâine în toată țara!"

Nici pensionarii nu mai acceptă să aștepte în fața televizoarelor binefacerile reformei portocalii a pensiilor. Se pare că au înțeles că nu mai au nimic de pierdut, așa că nu se lasă intimidați de desfășurările de forțe impresionante ordonate de prefecți, ca la cele mai crâncene demonstrații ale minerilor.

Sindicatele și-au dat mâna și au înaintat Guvernului câteva simple și minime cerințe, la a căror îndeplinire România este obligată, chiar și numai prin aspirația de aderare la Uniunea Europeană. Principala cerere a sindicatelor BNS-Cartel Alfa este creșterea salariului minim pe economie la cel 180 de euro și corelarea acestuia cu salariul mediu pe economie la nivelul existent în Uniunea Europeană. Adică, începând cu 1 ianuarie 2007, salariul minim ar trebui să depășească 6 milioane pe lună, iar cel mediu 12 milioane.

În nota de dispreț și nepăsare care caracterizează guvernanții, probabil nu vor înțelege gravitatea momentului. Chiar dacă ar înțelege-o, n-ar ști ce trebuie făcut. Unii dintre ei, mai maturi la gândire, ar putea spera în intervenția salvatoare a întâiului mediator al națiunii, cel care îi întoarce pe protestatari din greva foamei prin vizite prietenești și strângeri calde de mâini perfuzate.

S-ar putea, însă, de data aceasta, președintele să-și fi făcut alte calcule.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
   

Vă anunț că o serie dintre colegii noștri au depus în scris declarațiile politice, și anume: din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna deputat Manuela Mitrea și domnii deputați Ioan Munteanu, Mihai Dumitriu, Mirela Adomnicăi, Gabriela Nedelcu, Gheorghe Chiper, Valeriu Ungureanu, Vasile Pușcaș și Ion Stan; din partea Grupului parlamentar al PNL a depus în scris declarația politică domnul deputat Claudius Mihail Zaharia; din partea Grupului parlamentar al PD, domnii deputați Ioan Oltean, Dumitru Ioan Puchianu, Aurel Olărean, Mircea Man, Roberta Anastase, Monica Iacob Ridzi, Constantin Traian Igaș, Marius Rogin; din partea Grupului parlamentar al PRM, domnii deputați Paul Magheru și Marius Iriza; din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator doamna deputat Grațiela Iordache; din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale, domnul deputat Longher Ghervazen și Eugen Bejinariu, independent.

Vă mulțumesc pentru participare, închidem ședința consacrată declarațiilor politice.

 
     

(Următoarele declarații au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la secretariatul de ședință.)

 
    Costică Macaleți - declarație politică cu titlul Din nou Nicolăescu - eterna poveste tristă;

Domnul Costică Macaleți:

"Din nou Nicolăescu-eterna poveste tristă"

Cunoaștem cu toții starea jalnică în care se găsește sistemul de sănătate: spitalele se închid, pacienții leșină la coadă la medicamente, medicii sunt pensionați obligatoriu. Și toate acestea se întâmplă sub conducerea "priceputului" ministru Eugen Nicolăescu, cel intrat pe ușa din dos în Guvern, fără votul Parlamentului. Cât este de popular ministrul Nicolăescu s-a văzut peste tot unde domnia sa a mers, ultimul caz fiind cel de la Timișoara când medici și pacienți i-au cerut să răspundă pentru haosul din sistem iar ministrul se chinuia să zâmbească în fața camerelor de luat vederi, de parcă oamenii aceia îi mulțumeau pentru "grija" față de ei!

Nu mai departe de ieri, senatorii PSD și PRM au susținut o moțiune simplă ce avea ca scop atragerea atenției asupra crizei din sănătate și cerea demisia ministrului Nicolăescu.

Pe bună dreptate s-a susținut că, pe fondul subfinanțării cronice, managementul sistemului și unităților sanitare este de slabă calitate, cu efecte dramatice asupra eficienței cu care contribuțiile pentru sănătate ale populației sunt cheltuite. De asemenea, politica fiscală a Guvernului Tăriceanu, care diminuează inacceptabil fondurile, și așa insuficiente, ale sănătății și politica iresponsabilă, lipsită de orice coerență a Ministerului Sănătății, condus de Eugen Nicolăescu, sunt principalele cauze ale deficiențelor sistemului de sănătate.

Am atras atenția asupra haosului și minciunii din noul sistem de compensare a medicamentelor, a nefastei gestionări a programelor naționale de tratament în diabet, cancer, SIDA, în privința hărțuirii medicilor și a favorizării laboratoarelor private de analize medicale în detrimentul celor de stat și considerăm că ministrul Eugen Nicolăescu se face vinovat de abuzuri, de încălcări repetate ale legilor la demiterea unor directori de spitale, recidivând în decizii nelegale și abuzive.

Rezultatul votului a fost unul deosebit de strâns, ceea ce dovedește că inclusiv o parte din colegii lui Nicolăescu nu au cum să mai ascundă în fața cetățenilor ce i-au trimis în Parlament faptul că titular al portofoliului sănătății este cel mai slab ministru pe care l-a avut România în ultimii 16 ani.

Și din nou, în fața presei, ministrul Nicolăescu se chinuia să zâmbească, invocând motivele procedurale conform cărora moțiunea a căzut la vot. E adevărat, moțiunea a căzut, iar ministrul a zâmbit. Ce vom face însă când va cădea ministrul, va mai zâmbi cineva? Vorba românului: cine râde la urmă....Să sperăm însă că până atunci vor mai rămâne români care să mai poată să zâmbească...

    Adina Ioana Vălean - declarație politică cu titlul Noul Cod de procedură penală - puteri sporite acordate procurorilor sub pretextul integrării în Uniunea Europeană;

Doamna Adina Ioana Vălean:

Declarație politică: "Noul Cod de procedură penală - puteri sporite acordate procurorilor sub pretextul integrării în Uniunea Europeană".

Cunoaștem cu toții rezultatul votului din Parlament asupra Codului Penal și al Codului de procedură penală propus de Ministerul Justiției, Monica Macovei.

Prin acest vot, Parlamentul României a oferit sprijinul său politic pentru programul de reformă în domeniul justiției, reformă cerută cu insistență, ca o condiție sine qua non pentru integrarea României în Uniunea Europeană.

Respectul reciproc în abordarea problemelor importante cu care ne confruntăm cu toții trebuie să însemne, printre altele, și disponibilitatea de a dialoga asupra punctelor de vedere aflate în divergență.

Nu contest faptul că noul Cod penal are părți bune, absolut necesare într-o justiție modernă, dezincriminarea acțiunilor de insultă și calomnie prevăzute în articolele 205 și 206, însemnând garantarea libertății de exprimare, fără amenințarea unei sancțiuni penale.

Dar, pe de altă parte, nu pot fi de acord cu instituirea în România anului 2006 a unor practici de politică penală, consfințite prin noul Cod de procedură, care pot fi catalogate oricum, dar numai europene nu. Sunt convinsă că nu prin restrângerea drepturilor omului ne putem apropia de Europa.

Ascultarea telefoanelor timp de 48 de ore fără mandat, lăsată la latitudinea procurorului, precum și perioada de grație de încă 48 de ore, pe care o are acesta înainte de a informa judecătorul cu privire la interceptările pe cree le-a făcut fără mandat, interceptarea convorbirilor dintre avocat și client și folosirea acestora ca probe în procesul penal, cu siguranță nu ne apropie de cerințele și standardele europene în materie, și chiar ne îndepărtează de acestea.

Nu cred că se poate face o justiție adevărată prin încălcarea drepturilor esențiale ale cetățenilor și prin omiterea existenței Convenției Europene a Drepturilor Omului.

Cred că ministrul Macovei, acum credibilizat de votul obținut în Parlament, are datoria să înceapă, totuși, adevărata reformă a justiției, care să ducă la recâștigarea încrederii populației în această instituție fundamentală a statului.

O adevărată reformă a justiției presupune responsabilizarea corpului judecătoresc, întărirea rolului acestuia, asigurarea independenței de care are nevoie o adevărată putere în stat, și nu acordarea de puteri discreționare procurorilor, sub pretextul luptei împotriva corupției și a alinierii la cerințele Uniunii Europene.

Aștept de la ministrul Macovei să dovedească, prin acțiunile sale, că nu a cerut acest vot Parlamentului spre servirea unor interese ce nu au nici o legătură cu interesul real al României.

Sper, de asemenea, stimați colegi, ca în perioada ce va urma, Parlamentul să corecteze greșelile generate de graba cu care cu toții am votat acest proiect, pentru ca ministrul justiției, Monica Macovei, să nu se mai plângă că reforma justiției și integrarea în Uniunea Europeană sunt frânate de către forul legiuitor.

    Eugen Bejinariu - declarație politică intitulată Guvernarea Alianței DA, încă departe de interesele cetățenilor țării;

Domnul Eugen Bejinariu:

Intitulez declarația de astăzi "Guvernarea Alianței "D.A." încă departe de interesele cetățenilor țării".

Suntem permanent în contact cu realitățile social-politice din țară, fiecare dintre noi în județele pe care le reprezentăm și cunoaștem și istoria și evoluția acestor realități.

În mandatul actual, în viața economică s-au acumulat tot felul de greutăți, erori, contradicții și interese personale sau de grup, legitime sau nelegitime, toate cu exprimare în scăderea nivelului de viață.

Deși statisticile vorbesc de creștere economică, în viața comunităților locale nu regăsim această creștere nici în satele și nici în orașele noastre.

Profitul de la Sidex, Petrom sau BCR, bunăoară, nu ajunge în salarii și în creșterea nivelului de viață, ci mărește averea proprietarilor, cei mai mulți străini.

Când se cumpără energie electrică de la stat și apoi se vinde cu preț mărit tot la stat, când loteria statului sponsorizează cu sute de mii de euro echipe de fotbal, când în economia de piață s-au înmulțit intermediarii și tot felul de comisioane și când se menține cota unică de impozitare de 16%, e greu de vorbit de o reală guvernare în interesul cetățeanului român, cu atât mai puțin de promovarea programului Alianței "D.A.", din campania electorală, program adoptat apoi în Parlamentul României.

Personalul didactic din județul Suceava este în prag de grevă, întrucât Guvernul nu și-a respectat promisiunile privind salarizarea; medicii pensionabili sunt nemulțumiți pentru aplicarea unei măsuri adoptate peste noapte; situația medicamentelor gratuite și compensate nu s-a schimbat în bine; la Suceava continuă neînțelegerile dintre Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților și autoritățile statului român privind retrocedara celor 192000 hectare cu vegetație forestieră și altele.

Situația economică cea mai grea o avem, cel puțin în județul Suceava, în agricultură: lipsa de subvenții pentru producătorii agricoli; menținerea tehnicii învechite în producția agricolă; lipsa posibilităților de valorificare a produselor agricole; plecarea tinerilor și specialiștilor din sate care fac parte din cele 2 milioane de români plecați în străinătate; infrastructura inexistentă sau nereabilitată de prea multă vreme. Recent, au venit și peste localitățile județului Suceava inundațiile.

În vremea aceasta continuă certurile, contrazicerile, replicile și acuzele între liderii partidelor aflate la guvernare, iar acum s-a ivit o altă "prioritate": restructurarea Guvernului.

Acestea sunt câteva din dimensiunile vieții economice de la noi, care așteaptă reglementări adecvate, proiecte și programe, conform cu cerințele comunităților și demersuri concrete ale Guvernului și ale autorităților administrației publice locale, toate în interesul cetățenilor din Bucovina.

    Mihăiță Calimente - comentariu legat de introducerea votului uninominal;

Domnul Mihăiță Calimente:

În intervenția mea de astăzi aș dori să salut inițiativa tinerilor noștri colegi liberali, care la sfârșitul săptămânii trecute au susținut cu tărie introducerea votului uninominal.

Duminică, 11 iunie la Galați, Tineretul Național Liberal (TNL), întrunit la Galați, a adoptat o rezoluție prin care sprijină inițiativa introducerii votului uninominal. Tinerii liberali văd această soluție ca unica de responsabilizare a întregii clase politice în fața cetățenilor.

Măsura are în vedere necesitatea reformării morale a clasei politice românești, în spiritul inițiativei asumate de către tinerii liberali - aceea a "asanării clasei politice de foștii activiști comuniști și securiști", ca și "evaluarea obiectivă a celor trimiși în funcții publice".

Tinerii liberali consideră că interesul colectiv este mai presus de obiectivele de moment. Poziția tinerilor liberali este cu atât mai meritorie, cu cât introducerea sistemului de vot uninominal nu avantajează în mod direct tinerii politicieni, în principal datorită dificultăților legate de costurile campaniilor electorale, pe care mulți tineri nu și le pot permite.

Cu toate neajunsurile pe care sistemul de vot uninominal le-ar crea pentru tineri, aceștia consideră ca vitală o reformă a sistemului electoral, care să apropie alesul de cetățean și să-i acorde celui din urmă credința fermă că votul acordat unuia sau altuia nu este în zadar.

    Bogdan Liviu Ciucă - declarație politică cu titlul Protecția mediului în România;

Domnul Bogdan Liviu Ciucă:

"Protecția mediului în România"

Problemele de protecția mediului se pun tot mai acut, ca urmare a poluării locale produse în diverse sectoare economice cum sunt: industria petrolieră, minieră, termoenergetică, chimică, de prelucrare a lemnului, metalurgică, siderurgică, industria construcțiilor de mașini, cimentului, transporturi, agricultură și gospodărirea deșeurilor. Industriile emană în atmosferă milioane de tone de oxizi de sulf, oxizi de azot, hidrocarburi și particule în suspensii.

Cea mai mare parte din poluanții aerului pătrund în organism prin inhalație și afectează direct sănătatea. Poluarea aerului are de asemenea efecte nocive asupra agriculturii, pădurilor, resurselor de apă și a construcțiilor. Considerată drept cea mai amplă și mai nocivă formă de poluare a aerului, poluarea de origine industrială este prevenită și combătută prin trei căi principale: -stabilirea concentrațiilor maxime admisibile de substanțe nocive în atmosferă; -stabilirea zonelor de protecție sanitară; -reguli specifice de amplasare a zonelor industriale sau obiectivelor economice.

O contribuție importantă la prevenirea și combaterea poluării atmosferice o are instituirea zonelor de protecție sanitară. Între întreprinderile industriale care pot polua factorii de mediu și teritoriile protejate învecinate se asigură zone de protecție sanitară. Suprafața zonelor de protecție sanitară se consideră de la punctele de emisie în atmosferă a noxelor respective până la limita teritoriilor și obiectivelor protejate.

Problemele principale pe care le ridică asemenea zone sunt legate de dimensionarea acestora, activitățile permise a se desfășura aici, precum și amplasarea obiectivelor economice care, prin natura activității lor, pot polua atmosfera.

Pentru a pune sub control fenomenul poluării industriale, la nivelul României sunt necesare de parcurs următoarele etape: elaborarea unui concept de protecție a mediului înconjurător specific; stabilirea unui metodologii de operaționalizare a acestui concept; promulgarea unei legislații corespunzătoare; realizarea infrastructurii necesare tratării afluenților poluanți, controlului procesului de poluare / depoluaresensibilizarea opiniei publice pentru reducerea potențialului poluant în calitate de generatori de substanțe nocive și ca factor restrictiv pentru activitatea poluantă a industriei.

Știm cu toții că la capitolul protecția mediului, România a primit din partea Comisiei Europene un steguleț a cărui culoare trebuie schimbată urgent, prin accelerarea măsurilor ce se impun în acest domeniu și prin adoptarea legilor care ne dau pârghiile necesare pentru reforma atât de necesară.

    Liviu Câmpanu - declarație politică pe tema sistemului medical românesc;

Domnul Liviu Câmpanu:

"Sistemul medical românesc a reprezentat piatra de încercare a oricărei guvernări postdecembriste"

Acesta are câteva caracteristici care i-au fixat permanent evoluția favorabilă: număr mic de contribuabili la sistemul asigurărilor sociale de sănătate; absența unui pachet minimal (de bază) de servicii medicale contractate pentru asigurările sociale de sănătate; absența protocoalelor terapeutice; contribuție financiară bugetară reală aproape inexistentă (bugetul sănătății fiind constituit în cea mai mare parte din contribuțiile asiguraților, statul contribuind cu doar 0,8%); absența caselor de asigurări private; și, nu în ultimul rând, un management deficitar în sistem, în ansamblul lui, și în spitale în special care sunt cele mai mari consumatoare de fonduri ale asigurării sociale de sănătate.

Toate guvernele de după 1989 au vehiculat termenul de "reformă în sănătate" însă până în prezent singurul element de reformă reală l-a reprezentat introducerea sistemului de asigurări de sănătate care a devenit funcțional în 1999 prin aplicarea legii 145/1997. De atunci și până la aplicarea pachetului de legi pe sănătate s-a mimat reforma sau dacă vreți s-a făcut așa-numita "reformă cântată sau de salon".

Pachetul de legi de sănătate, adoptat în martie 2006 creează fondul legislativ de bază pentru implementarea reformei reale. Sunt anumite elemente perfectibile iar aceste legi trebuiesc urmate de un ansamblu de legi secundare, însă acesta este drumul adevărat al reformei.

Ca în orice schimbare, se creează nemulțumiri, se ating interesele unor persoane sau unor grupuri care au parazitat sistemul și al căror interes nu a fost altul decât specularea disfuncționalităților din sistem. Trebuie să înțelegem însă că adevăratul beneficiar al reformei este asiguratul, omul bolnav, dar, din păcate, acesta este manipulat chiar de lipitorile sistemului și pare să nu mai aibă răbdare. Însă ceea ce s-a stricat, distrus, furat în șaisprezece ani nu poate fi refăcut în câteva luni.

Care ministru al sănătății a mai făcut efortul demențial de a străbate județ cu județ pentru a discuta cu oamenii, pentru a cunoaște nevoile reale și a le explica prevederile pachetului legislativ, încercând asigurarea unei transperențe totale?

Care ministru al sănătății a avut curajul să stârnească "cuiburile de bondari" și să le fugărească de pe "mierea" reprezentată de banii sănătății?

Și cine sunt marii contestatari ai lui Nicolăescu?... dl.senator Oprescu, care dacă ar fi organizat ca SRL, l-am fi putut cataloga ca un adevărat capușar al sistemului, și vivacele sforar ex-ministrul Brînzan, care joacă rolul principal în piesa de prost gust intitulată"Hoțul striga: hoții!!".

Nu mă intreb de ce marile tensiuni provocate în sistem sunt născute în București și Timișoara ".. vă spun doar că cei doi sunt parlamentari de București și Timișoara.

O să spuneți că rolul opoziției este să conteste, "să tragă de urechi puterea", însă băieții ăștia din PSD ar trebui să aibă bunul simț și nici să nu mai iasă din casă de rușine pentru siluirea sistemului medical românesc practicată sistematic până în 2004. Dar ei încearcă să joace rolul principal într-o piesă în care istoria le-a hărăzit doar rolul de "purtători de tavă".

PNL are doi miniștri - la agricultură și sănătate - care urmează pas cu pas programul de guvernare și respectă promisiunile electorale. Este normal ca aceștia să fie cei mai "răi", declarați "persona non grata" de către opoziție.

Dincolo de "jocul de glezne" și "bătută" pe loc cu strigături practicate de PSD, băieții ăștia - "social-demodați" - trebuie să știe că "nu mor caii când vor câinii" sau referitor la moțiunile PSD-ului, voi încheia cu câteva versuri din Topîrceanu:

"Când pleca odată la război un om,
I-a strigat o cioară dintr-un vîrf de pom:
- Du-te la bătaie, pentru țară mori,
Și-ți va da nevasta un copil din flori.
Omul, auzind acestea, n-a mai vrut să plece,
Deci a fost la urmă, fiindc-a dezertat,
Condamnat la moarte și executat."
Morala: Cine crede tot ce-i spui
Este vai de capul lui.
    Bogdan Liviu Ciucă - declarație politică cu titlul Traficul de ființe umane - o problemă pentru România;

Domnul Bogdan Liviu Ciucă:

"Traficul de ființe umane - o problema pentru pentru România"

Traficul de ființe umane are rădăcini adânci în condițiile sociale și economice ale societății, ceea ce înseamnă că prima condiție a prevenirii fenomenului este refacerea economiei, ceea ce ar duce și la reducerea numărului de persoane din grupurile vulnerabile. Ținând cont de faptul că un asemenea demers presupune strategii ample, la nivel național, desfășurate pe termen mediu și lung, educația rămâne cea mai la îndemână cale de a ajuta grupurile cu un înalt risc și persoanele vulnerabile. Educația de prevenire a traficului în școli este de o importanță deosebită, pentru ca potențialele victime să fie îndepărtate de pericol.

Potrivit ultimelor rapoarte prezentate la sesiunea generală a ONU de către OIM, OSCE și alte organisme și instituții internaționale, fenomenul reprezentat de traficul de persoane a luat amploare atât de mare încât, în opinia experților, câștigurile obținute de traficanți pe această cale au ajuns să le depășească pe cele obținute din contrabanda cu droguri.

În plan regional, criza din Balcani din ultimul deceniu a favorizat dezvoltarea fenomenului, România fiind citată ca țară generatoare, dar și de tranzit, a marilor rețele de trafic de femei, provenind îndeosebi din Asia, dar și din țările vecine (Ucraina, Moldova sau Belarus)

În România, ca în majoritatea țărilor est-europene, tranziția spre o societate democratică și trecerea la o economie de piață au dus la scăderea calității vieții, la nivel de individ. Numărul locurilor de muncă a scăzut dramatic, iar rata șomajului a crescut. Datele statistice arată că cele mai afectate sunt femeile, ele fiind primele date afară din servicii. Un motiv al migrației lor spre marile orașe sau spre alte țări, în afară de lipsa unor oportunități de a găsi de lucru în localitatea de reședință, este și lipsa unei educații care să pregătească tinerele fete și femei confruntate cu asemenea situații de criză. Sărăcia și lipsa unei perspective se accentuează, se ajunge la violență, la dezmembrarea familiilor, la fuga de acasă. De asemenea situații profită proxeneții organizați în rețele naționale și transfrontaliere. De aici și până la situația de a deveni victimă a traficului este un pas. În unele situații, ele sunt atrase cu promisiuni, cu vorbe frumoase. În altele, tinerele sunt răpite, amenințate și forțate să treacă granița pentru a fi exploatate sexual.

Guvernul României a aprobat ratificarea Convenției Națiunilor Unite împotriva criminalității transnaționale organizate, a Protocolului adițional privind prevenirea, reprimarea și pedepsirea traficului de persoane, în special a femeilor și copiilor, precum și a Protocolului adițional privind traficul de migranți pe cale terestră, a aerului și pe mare, adoptate la New York, la 15noiembrie2000. Cele trei documente reprezintă instrumente internaționale deosebit de importante în lupta împotriva criminalității transnaționale organizate și conțin reglementări avansate, determinate de dorința adaptării mijloacelor de luptă la noile forme și modalități organizate, transnaționale, de săvârșire a infracțiunilor.

Principalele prevederi ale Convenției O.N.U se referă la definirea unor noțiuni de drept penal legate de fenomenul criminalității transnaționale organizate, stabilirea criteriilor care determină caracterul transnațional al unor infracțiuni, măsurile ce trebuie luate la nivel național pentru incriminarea participării la un grup infracțional organizat, a spălării produsului infracțiunii, a corupției, precum și împiedicarea bunei funcționări a justiției, măsurile ce se impun în vederea confiscării produselor infracțiunilor, cooperarea internațională - extrădarea, transferul persoanelor condamnate, asistența judiciară, anchetele comune, tehnicile de anchete speciale, transferul procedurilor penale, cooperarea între serviciile de investigații și reprimare.

    Claudius Mihail Zaharia - comentariu legat de industria de armament;

Domnul Claudius Mihail Zaharia:

Zilele trecute, la poligonul de la Domnești, au fost testate ultimele tipuri de arme și muniții produse în România. Apropierea de integrarea în Uniunea Europeană a determinat fabricanții autohtoni de armament să se mobilizeze și să demonstreze că România ține pasul în domeniul dezvoltării industriei de armament.

Armamentul de infanterie, omologat de NATO și de Armata Română, a surprins în mod plăcut prin gradul ridicat de competitivitate și de complexitate. Cu astfel de producători, dotarea Armatei Române se va face cu armament nou, produs în România, la standardele cerute de NATO și Uniunea Europeană.

Toate aceste măsuri nu pot decât să încurajeze autoritățile române să sprijine producția de armament la noi în țară, atât pentru a scădea costurile dotării armatei cât și pentru a crește din punct de vedere calitativ echipamentele soldaților români.

Prin utilizarea echipamentelor românești vom scăpa de scandalurile de tipul celui cu fregatele de mâna a doua cumpărate de la Anglia sau toate celelalte scandaluri cu echipament de luptă uzate folosite de combatanții unuia din statele membre ale U.E..

O industrie de armament proprie, care să producă echipamente de luptă la standardele impuse la nivel mondial este în primul rând o condiție de bază pentru ca România să își păstreze un rol important în acțiunile de pe teatrele de confruntări armate în care sunt angrenate trupele NATO sau ONU.

Din păcate, achiziții neinspirate de armament asemănătoare celei cu fregatele "Regele Ferdinand" și "Regina Maria" au tot fost făcute de reprezentanții PSD în anii trecuți, iar acest lucru nu a făcut altceva decât să sărăcească bugetul de stat și fondurile alocate înzestrării Armatei Române.

Susțin faptul că industria românească de armament trebuie încurajată să își dezvolte căt mai mult numărul de tipuri de armament produse la noi în țară.

    Cornelia Ardelean - referire la restructurarea unităților sanitare;

Doamna Cornelia Ardelean:

Reforma din sistemul sanitar preconizată de domnul ministru Eugen Nicolăescu a declanșat, pe bună dreptate, un val de nemulțumire la Arad. Cerința de reducere drastică a unor paturi de spital, la unele secții sau spitale considerate nejustificate prin cazuistica tratată în ultima perioadă, are darul de a afecta grav gama de servicii medicale disponibile pentru populația Aradului. De exemplu, reducerea paturilor pentru Spitalul de obstetrică-ginecologie "Salvator Vuia" va duce în viitorul apropiat la declasificarea acestei unități spitalicești. În aceste condiții, spitalul matern arădean nu va mai putea să presteze anumite servicii medicale. Astfel, operațiile cezariene se vor putea efectua în viitor doar la Timișoara, fapt inacceptabil pentru populația Aradului.

În urma discuțiilor cu reprezentanți ai medicinii arădene, am constatat că deciziile ministeriale nu se bazează pe o cunoaștere aprofundată a situației din teritoriu. Ca și în alte ocazii, reprezentanții Guvernului au omis să consulte factorii locali, pentru a cunoaște exact contextul specific fiecărei localități. Dacă Ministerul Sănătății ar fi analizat cu atenție situația din județul Arad și nu ar fi acționat după un șablon cu pretenție de valoare universală, ar fi constatat că, nu cu foarte mult timp în urmă, a avut loc o restructurare similară. Reducerea numărului de paturi, inclusiv a unor secții sau chiar spitale din județ, a fost mai drastică decât în alte județe. De aceea, centrul de greutate a unităților spitalicești s-a mutat aproape în totalitate la spitalele din municipiu. O nouă restructurare a acestor unități îngrijorează specialiștii și medicii din Arad, cu grave repercusiuni în ceea ce privește calitatea actului medical.

Consider că eforturile Ministerului Sănătății pentru a reduce pierderile înregistrate de spitale sunt pe deplin justificate. Măsurile prin care sunt materializate aceste eforturi însă trebuie concepute în așa fel încât să avantajeze pacienții și să conducă în final nu doar la reducerea costurilor, cât mai ales la creșterea calității actului medical. Reducerea excesivă a numărului de paturi, care conduce în final la declasificarea unor unități spitalicești de tradiție, care deservesc pacienții dintr-un întreg județ, nu se încadrează, cu siguranță, în rândul măsurilor acceptabile și rezonabile ale reformei din sistem.

    Dan Mihai Marian - declarație politică despre lipsa de sportivitate și becalizarea politicii românești;

Domnul Dan Mihai Marian:

"Despre lipsa de sportivitate și becalizarea politicii românești"

Legătura dintre fotbal și politică este mult mai profundă decât își imaginează majoritatea celor interesați de această chestiune. Dincolo de faptul că toți românii cred că se pricep deopotrivă la fotbal și la politică, legătura dintre cele două "fenomene" constă în prezența spiritului de competiție liberă, deschisă, bazată pe respectarea unor reguli unanim cunoscute. Deosebirea dintre fotbal și politică este doar între numărul actorilor implicați în competiția directă: în timp ce într-un meci de fotbal se confruntă două tabere, în "meciul" politic sunt implicate cel puțin două "tabere".

Spiritul competiției fotbalistice sau politice este fair-play-ul. Atât confruntarea din fotbal, cât și competiția politică ar trebui să se desfășoare din plăcerea actorilor implicați și spre bucuria și beneficiile publicului. Însă, în România, asistăm de prea multe ori la o viciere a spiritului de competiție care se manifestă în politică și în fotbal. Altercații sau chiar bătăi serioase putem vedea și pe stadioane, și în parlamente sau în alte arene politice. Competiția degenerată în agresivitate și violență fizică sau simbolică este prezentă nu numai între cei care dispută jocul de fotbal sau jocul politic, ci și între publicul spectator, în cazul meciului de fotbal, și electorat, în cazul "meciului politic".

O astfel de viciere a sportivității și fair-play-ului s-a produs săptămâna trecută la Vaslui, la meciul Steaua București -F.C. Vaslui, în urma căruia echipa finanțatorului Gigi Becali a câștigat campionatul intern de fotbal. Cei dintre dvs. care ați urmărit jurnalele sportive în care s-a relatat despre acest eveniment sportiv au putut observa absența bucuriei care ar fi trebuit să anime, la urma urmei, galeria stelistă venită de la București. Acest lucru nu s-a întâmplat deoarece suporterii steliști și-au consumat "bateriile" înaintea disputării meciului respectiv bând peste măsură alcool, agresând vasluienii care nu aveau nici în clin, nici în mânecă cu ceea ce avea să se petreacă pe stadion.

"Obscenitate" și "agresivitate" sunt cele mai potrivite cuvinte pentru a caracteriza comportamentului suporterilor steliști găzduiți cu bunăvoință și bun-simț de cetățenii Vasluiului. Cu toții ne-am întrebat în acea zi dacă "justițiarul" Gigi Becali, care de curând utilizează fraudulos imaginea lui Vlad Țepeș, are cunoștință de comportamentul deviant al suporterilor echipei Steaua București. Probabil că nici acum n-a aflat de mitocănia galeriei pe care o păstorește.

Prin intermediul acestei declarații parlamentare, îi aducem la cunoștință lui Vlad Țepeș, reîncarnat mai nou în persoana finanțatorului echipei Steaua București și președintelui Partidului Noua Generație, că năbădăioșii săi suporteri au profanat chiar și statuia voievodului moldovean Ștefan cel Mare și Sfânt din centrul civic al Vasluiului. Iar acest lucru este inacceptabil pentru toți cetățenii municipiului Vaslui care, printre altele, se bucură de o echipă de fotbal în prima divizie.

Înainte să se erijeze în mare salvator de neam și țară, domnul Gigi Becali ar face bine să-și educe fotbaliștii, suporterii și chiar unii membri ai staff-ului echipei Steaua București. Dacă marele voievod nu este în stare să fie un bun pedagog, atunci să facă bine să-și plătească un consilier care să le predea suporterilor săi lecții de bun-simț și civilitate. Și care să-i învețe că atunci când intră într-o casă sau într-un oraș e recomandabil să dai "buna-ziua" și să te porți frumos, în loc să înjuri și să agresezi cetățenii și pe suporterii echipei adverse.

Din păcate, la fel ca politica de pe Dâmbovița, și fotbalul românesc se confruntă cu problema unei clase de finanțatori de fotbal, fotbaliști și suporteri care de multă vreme este nereformată. Afară cu golanii din fotbal și din politică!

    Paul Magheru - declarație politică cu titlul Naționalismul lingvistic;

Domnul Paul Magheru:

"Naționalismul lingvistic"

Proiectulde Lege privind Statutul minorităților bate pasul pe loc și aceasta nu din cauza opoziției, nici a puterii, ci datorită obstinației UDMR de a nu studia în învățământul preuniversitar, istoria și geografia în limba română. La art. 16 din 78, grupurile parlamentare PRM și PSD, susținute parțial și de PD, au introdus un amendament, la acest nivel al discuțiilor, prin care disciplinele școlare pot fi studiate în limba maternă, cu excepția limbii și literaturii române, a istoriei și geografiei.

Datorită unor prevederi care exced drepturile minorităților, chiar și unele discriminări pozitive, sunt primul care am cerut în ședința comună a comisiilor de învățământ, juridică și drepturile omului, să se amâne discutarea proiectului de Lege pentru a menaja disputele și sensibilitățile, până la integrarea noastră în UE, preconizată pentru 1 ianuarie 2007. Aceasta cu atât mai mult cu cât Statutul minorităților nu este o prioritate legislativă, nu este cerută de UE, iar România a fost invocată de mai multe ori ca model de rezolvare a problemei minorităților. Evoluția legislativă a acestui proiect depinde exclusiv de eliminarea exceselor ce contravin Constituției, normelor europene în materie și recomandările Comisiei de la Veneția. "România - a precizat pe bună dreptate liderul Partidului Democrat - nu a fost și nici nu trebuie să fie un poligon de încercare în materia drepturilor minorităților naționale".

Deputații UDMR nu-și dau seama că însușirea istoriei și geografiei într-o altă limbă decât cea oficială a statului în care trăiesc generează confuzii, situații caraghioase, dificultăți artificiale în defavoarea minorităților pe care pretind că-i reprezintă. Toată lumea va citi, va vorbi, va călători la Alba Iulia, numai minoritatea maghiară se va interesa de Gyulafehérvár. Toată lumea va ști cine a fost Ștefan cel Mare și Sfânt, numai maghiarii din România îl vor confunda probabil cu Sent-Istvan, regele creștin al ungurilor. De altfel, dacă le putem recunoaște ceva maghiarilor, aceasta este deznaționalizarea prin limbă. În propria lor țară au maghiarizat totul, toponimie, onomastică, au tradus, au calchiat, au șters orice urmă străină. Slavii au trecut și pe la noi și prin Panonia. Noi am păstrat intactă toponimia slavă: Râmnicul Vâlcea, Târnave, Prahova, Dâmbovița. Prima capitală a Ungariei avea nume slav: Stolicinîi belehrad (Cetatea albă de scaun). Azi, în traducere maghiară, orașul se numește Szekesfehérvár. Denumirea orașului Györ nu înseamnă nimic. El s-a numit Raba, din care a rămas doar o marcă de autocamioane. Orașul celor cinci biserici se numea Petikostolie. El a devenit Pécs. Tot slave sunt și denumirile Komarom, Miskolc etc.

Atitudinea și respectul românilor față de limbile străine au fost strălucit exprimate de ardeleanul Ioan Slavici. Bunul-simț românesc în materie de limbă a fost dovedit de țăranul Budulea din nuvela Budulea Taichii. Avertizat de dascălul Clăiță că dacă va urma școala ungurească, Huțu ar putea fi influențat de credința calvinească ori papistășească, Budulea tatăl îi administrează următoarea probă exemplară pentru individul român: "...uite la fluierul meu, și scoate nerăbdător fluierul din șerpar, sunt șapte borte și cânt mai bine pe el decât pe unul... așa e și cu limba, cu cât mai multe limbi străine știe omul, cu atât mai învățat este" și drept concluzie "așa e și omul, câte limbi știe de atâtea ori este om".

Să dăm posibilitatea tinerilor să se multiplice ca oameni prin însușirea a cât mai multe limbi străine, iar minoritățile, în mod normal, trebuie să învețe limba română, istoria și geografia în limba țării în care trăiesc, pentru a fi cu atât mai mult oameni bine orientați la ei acasă.

    Dan Ștefan Motreanu - declarație politică intitulată Tupeul PSD nu mai are margini;

Domnul Dan Ștefan Motreanu:

"Tupeul PSD nu mai are margini"

Cred că nimeni nu pune la îndoială faptul că achiziționarea celor două fregate ce trebuiau casate în Marea Britanie reprezintă o acțiune catastrofală a Cabinetului Năstase. Scandalul se află pe prima pagină în întreaga presă scrisă și deschide jurnalele televiziunilor. Evenimentul este mediatizat aproape egal ca și turneul final al campionatului mondial de fotbal.

Am asistat timp de câteva zile la o pasare a responsabilităților de la un factor de răspundere la altul. Nici fostul premier Adrian Năstase, nici foștii miniștri ai apărării și finanțelor nu-și arogă nici o responsabilitate în acest scandal. NU vin să acuz acum pe cineva din fostul guvern că ar fi luat sub formă de mită o sumă uriașă de bani sau vreun comision ilegal. Deși în presă se bate moneda pe aceste aspecte. Vin și acuz faptul că a fost vorba de un contract extrem de păgubos pentru România, că s-a cheltuit nejustificat banul public. Atrag atenția - informația este publică - Guvernul bulgar a cumpărat o fregată similară celor britanice, dar gata modernizată, de la armata belgiană, cu 23 de milioane de euro. România a plătit companiei britanice BAE 116 milioane de lire sterline pentru două nave uzate. Și, conform declarațiilor liderului sindical din BNS, Dumitru Costin, s-ar putea să mai plătim, fiind vorba de un contract în care nu se mai poate da înapoi, încă 500 de milioane de Euro.

Și în timp ce DNA încearcă să descâlcească ițele extrem de încurcate ale acestei afaceri scandaloase, exponenții fostului partid de guvernământ, dând dovadă de un tupeu ce nu mai are margini, încearcă să arunce pisica în curtea actualei guvernări. Am aflat, cu stupoare că președintele PSD, domnul Mircea Geoană a anunțat că va cere Consiliului Suprem de Apărare a Țării să desecretizeze toate documentele legate de cumpărarea celor două fregate din Marea Britanie. Subiectul a fost discutat în cadrul ședinței săptămânale a fostului partid de guvernământ, ai cărui miniștri au semnat contractul de achiziție a celor două fregate. Președintele social- democraților vrea în schimb ca actualul executiv să dea explicații despre modul în care a fost urmărit contractul de la preluarea puterii. După cum a sunat declarația domnului Geoană, oricine ar putea înțelege că este vorba de documente ale actualului CSAT.

Dacă ar fi dat dovadă de o minimă decență, atunci în declarația făcută ieri presei, domnul Geoană ar fi trebuit să menționeze că este vorba de documente clasificate de CSAT-ul din perioada 2001-2004. Nu a făcut-o. Iar faptul că solicită actualului executiv să dea explicații pentru modul în care a urmărit derularea contractului, lasă să se înțeleagă că actualul guvern ar avea vreun amestec în achiziționarea celor două fregate.

Este scandaloasă prestația președintelui PSD. Domnia sa caută complici pentru o infracțiune comisă de proprii colegi. NU are cum să-i găsească la actuala guvernare. În 2003, totul era la cheremul partidului stat, PSD.

PS. Cred că ar fi fost mult mai simplu pentru domnul Geoană să aibă inițial o discuție tete-a-tete cu Ion Iliescu, fostul președinte al CSAT din perioada achiziționării celor două fregate, și poate așa ar fi aflat datele secrete care îl interesau.

    Dan Horațiu Buzatu - declarație politică cu titlul Remember 13-15 iunie;

Domnul Dan Horațiu Buzatu:

"Remember 13 - 15 iunie"

Conform tuturor sondajelor de opinie, o majoritate covârșitoare a românilor își doresc să devenim membri cu drepturi depline ai Uniunii Europene. Legat de această opțiune îmi pun o întrebare retorică: oare dacă Ion Iliescu și gașca lui de întârziați ai istoriei nu ar fi organizat desfășurarea evenimentelor din 13 - 15 iunie, România ar fi fost admisă în Casa Europeană ?

Exact acum 16 ani, Bucureștiul a fost gazda unor evenimente care ne-au întors cu zeci de ani în urmă și ne-au gonit din anticamera Europei. Da, acesta este adevărul. Intervenția în forță, mineristo-securisto-fesenisto din 13 - 15 iunie 1990, îi datorăm acum faptul că nu suntem în familia Uniunii Europene, că nu avem încă o reformă instituțională la standarde europene și o clasă politică modernă.

Ceea ce s-a întâmplat acum 16 ani a reprezentat o reeditare a obiceiurilor bolșevicilor din perioada 1945-1947, când, treptat, treptat au acaparat prin forță și hoție puterea în România. În anii '40, bolșevicii aveau în spate efectivele Armatei Roșii. Acum 16 ani, urmașii bolșevicilor, feseniștii, au avut (dacă este să ținem cont de afirmațiile dizidentului rus Bukovski) OK tacit al Kremlinului.

Din păcate, nici după 16 ani, o mare parte dintre principalii vinovați nu au fost trași la răspundere. Unii se află chiar printre noi, în Parlament. Ion Iliescu, cel care a mulțumit din inimă minerilor, refuză și astăzi, cu obstinație, să recunoască răul făcut de aceștia, de securiștii disimulați și de către agitatorii FSN, unei Capitale care încerca să reintre după 45 de ani în circuitul civilizației europene.

Nici pînă în ziua de astăzi nimeni nu a fost tras la răspundere pentru marile diversiuni de genul mașinilor de făcut dolari falși, a drogurilor și a armamentului "găsite" la sediile centrale ale PNL și PNȚCD. Diversiuni în urma cărora logistica din sediile PNL și PNȚCD a avut mult de suferit. Nici pînă astăzi nu se cunoaște numărul morților din acea perioadă. Se cunoaște un singur lucru: cel puțin 50%, dacă nu mai mult, dintre zecile de mii de tineri care au participat la cele mai pașnice dar și cele mai lungi manifestări de protest din estul Europei au decis să imigreze. Canada, Statele Unite, Suedia, Germania sunt numai câteva din țările care și-au îmbogățit panoplia de intelectuali, adevărate "creiere" din România. "Creiere" care au fost sufletul Pieței Universității.

Cu toată opoziția de atunci a FSN-ului, istoria nu a putut fi oprită în loc. Demonstrațiile din Piața Universității aveau două revendicări majore: înființarea unui post de televiziune independent și aplicarea punctului 8 al Proclamației de la Timișoara. La ora actuală există numeroase televiziuni alternative la cea publică, iar punctul 8 este pe cale să se transforme în Legea lustrației. O lege care, ca și acum 16 ani, nu este agreată de urmașii FSN-ului.

P.S. Tot în zilele de 13-15 iunie 1990, s-a lansat sloganul "IMGB face ordine". După 16 ani, cuplul de tristă amintire Iliescu-Roman încearcă să-l revitalizeze prin mijloace democratice. Sindicaliștii de la IMGB sunt înlocuiți cu cei din centrala Meridian și vor deveni masa de manevră a unui partid de stânga, condus de tandemul mai sus amintit. Cu o săptămână în urmă, Camera Deputaților a respins cu o cvasiunanimitate o propunere legislativă care stabilea incompatibilități între zona politică și cea sindicală. Deloc întâmplător.

    Horea Dorin Uioreanu - declarație politică cu titlul Afacerea fregatelor britanice: încă o tentativă a PSD de a ne integra. În lumea a treia...;

Domnul Horea Dorin Uioreanu:

"Afacerea fregatelor britanice: încă o tentativă a PSD de a ne integra. În lumea a treia..."

Cu șase luni înainte de ceea ce ar trebui să fie momentul 0 al intrării României, oficial, în Uniunea Europeană, ne confruntăm cu un scandal care, în fiecare zi, ia proporții și mai dezvăluie câte ceva în legătură cu minciuna în care am trăit în perioada 2000-2004. Aflăm chestiuni grave despre modul de gândire al ștabilor PSD, despre maniera de a acționa a unui partid-stat ajuns la guvernare și constituit, pare-se, după modelul mafiei. Consider că este momentul să se dovedească acum ceea ce trebuia să știm de mult timp, aspecte pe care toată lumea le-a conștientizat și pe care le-a taxat la votul din 2004: faptul că PSD este un partid al corupției generalizate, un grup bine organizat când este la putere și dezorganizat când scapă obiectul de coagulare, și anume controlul banilor publici.

Solicit, și pe această cale, instituțiilor statului să acționeze urgent pentru a elucida misterele achiziției celor două nave din Marea Britanie, pentru care s-a dat o Hotărâre de Guvern în anul 2004. Este vorba, fără îndoială, despre corupție certificată prin documente ale statului român, despre înalți oficiali guvernamentali care au girat pe bani publici o afacere cel puțin dubioasă. Este, fără îndoială, vorba despre o sumă de bani extrem de mare pentru a crede că avem de-a face cu pești mici. Cred că acesta este unul din momentele în care putem să demonstrăm că România dorește cu adevărat eradicarea flagelului corupției, pentru că nu mai sunt implicați consilieri "de sacrificiu", ci este vorba de persoane care au avut rang de ministru în legislatura Năstase.

Imaginea României nu este, cu siguranță, una dintre cele mai bune imagini ale unei țări. După cum se știe, nu este nici cea reală, ci este creată pe o serie de aspecte negative ale vieții sociale și politice de aici. O tranșare cât mai rapidă a acestei probleme cu tragerea la răspundere a vinovaților ar reduce din îndoiala cu care suntem priviți în Europa. Este vorba de o chestiune care pătează imaginea țării noastre într-un moment în care Guvernul român face eforturi reale pentru o integrare demnă și la timp.

Îmi exprim speranța ca, de această dată, atât DNA cât și instanțele românești să își facă datoria și să acționeze în consecință. Deși avem de-a face cu un caz sesizat mai întâi în plan mediatic, aș vrea, acum, să vedem numai vinovații la televizor. Fără termopane, fără descinderi în forță... Este un caz pe care nu ne permitem să-l tratăm cu amatorism. PSD a implicat România într-un scandal internațional, iar acum este cazul că arătăm partenerilor noștri europeni că metehnele guvernanților români s-au schimbat. Definitiv!

    Ovidiu Ioan Silaghi - declarație politică cu titlul Afacerea Fregata, adevărata față a PSD;

Domnul Ovidiu Ioan Silaghi:

"Afacerea fregata, adevărata față a PSD"

Afacerea fregatelor demonstrează încă o dată, dacă mai era nevoie, ce a însemnat guvernarea PSD pentru România. Cei care se cred și astăzi singurii capabili să conducă România, cei care înaintează moțiuni peste moțiuni și amenință inclusiv cu o moțiune de cenzură sunt dovediți pe zi ce trece că nu au avut nici în clin, nici în mânecă cu interesul național, cu integrarea în UE. Au avut doar un singur scop: interesul personal. Și pentru a rezolva acest lucru, mijloacele nu au contat. Acesta a fost, este și va fi PSD.

Îmi aduc aminte că anul trecut cu ocazia dezbaterii unei moțiuni simple, dacă nu mă înșel, pe tema energiei, liderii PSD au adus în balcoanele plenului Camerei Deputaților 200 de pensionari amărâți care trebuiau să vadă cum actuala putere "își bate joc de viața lor", "umflând" prețul în domeniu. Nu știu cum au reacționat în aceste zile respectivii pensionari în cazul în care au aflat din media că "protectorii" lor din PSD au cheltuit sume uriașe pentru două vase casabile și că prin contractul încheiat, România mai trebuie să plătească în continuare sume exorbitante. Poate și din cauza acestor sume aruncate pe apa Tamisei, dar și poate din cauza altor contracte despre care încă nu se cunosc amănunte, s-a ajuns ca în unele domenii să existe probleme, care acum se rezolvă cu dificultate.

Nu au existat însă probleme pentru buzunarele în care au intrat comisioanele. Și tare mi-e frică că nu vor exista nici de aici înainte, deoarece se pare că banii negrii obținuți din acele comisioane s-au înălbit între timp. Și, mai mult, vinovații nu vor fi atinși de brațul justiției, braț care a început să investigheze numai după ce au venit informații din Marea Britanie. Stau și mă întreb de ce s-a așteptat să ne tragă englezii de mânecă și să ne spună, "demarați cercetările". Oare nici un procuror nu a citit presa din perioada încheierii contractelor? Oare nici un procuror nu știa că reprezentanți ai PNL au ridicat în Parlament la vremea respectivă obiecții asupra respectivului contract? Acum, și dacă vrea, nu cred că justiția mai poate face mare lucru, iar cei implicați își râd fericiți în barbă. Iar pe la câte un post de televiziune, un analist care regretă foarte mult că Tăriceanu și nu Adrian Năstase sau alticineva este premier, deja "pregătește" opinia publică și susține că nimeni nu a luat comision în România și că toată afacerea este îndreptată pentru demolarea premierului britanic Tony Blair, de către oponenții acestuia din Albion. Oare tot pentru compromiterea premierului britanic partea română a acceptat o clauză (anexa 15 din contract, cea care se referă la obligațiile de offset), care prevede că până în februarie 2008, nimeni nu poate sancționa partea britanică dacă nu-și îndeplinește obligațiile? Nu sunt convins că vor exista, dacă vor exista, răspunsuri clare la aceste întrebări.

Cotidianul Gândul din această dimineață, citând site-ul Fundației maghiare pentru drepturile omului, relatează că pe vremea când era ministrul Apărării, în mai 2002, dl Ioan Mircea Pașcu, dar "numai" în calitate de parlamentar de Satu Mare, a organizat o excursie în județul Satu-Mare pentru deja celebrul Barry George. La "sejur" a participat și consilierul prezidențial de atunci Ioan Talpeș. De ce nu au aflat și alte "organe" despre această excursie? Începe să devină interesant!

    Dumitru Avram - declarație politică intitulată De ce n-a venit Vladimir Putin la București?;

Domnul Dumitru Avram:

"De ce n-a venit Vladimir Putin la București?"

Traian Băsescu și-a dorit să se întoarcă la Cotroceni în forță prin organizarea Forumului Mării Negre pentru Dialog și Parteneriat. S-a cheltuit pentru aceasta cam un milion de euro, iar pariul cel mare era legat de prezența la București a lui Putin și a Condoleezzei Rice. Până la urmă, singurii oaspeți de seamă ai lui Băsescu aveau să fie Viktor Iușcenko, trandafiriul Mișa - cum îi spune Bruce Jackson - Saakașvilli, Vladimir Voronin, armeanul Robert Kocearian, azerul Ilham Aliev. Turcia și-a trimis un ministru de stat fără portofoliu, Bulgaria pe cel de Externe, în rest, oficialități de rangul al doilea din partea comunității europene și euro-atlantice, ca și din aceea a altor organizații internaționale.

A trecut pe acolo ambasadorul Rusiei la București și un reprezentant al Departamentului de Stat. Din toate relatările pe marginea a ceea ce a avut loc luni la București se desprinde clar concluzia că Traian Băsescu a eșuat tocmai la Marea Neagră. Încercând să surprindă opinia publică printr-o frază șocantă - "Plasarea Mării Negre pe hartă este o provocare în sine", Mihai-Răzvan Ungureanu, tânărul nostru ministru de Externe, n-a făcut decât să-și aducă, și el, partea sa de contribuție la conturarea acestui eșec. Nici evocarea atât de închipuitei societăți civile n-a putut salva situația. Marea absentă, Rusia, continuă să rămână jucătorul politic cel mai important la Marea Neagră.

În paranteză fie spus, Vladimir Putin se întâlnea, în același timp, cu Henry Kissinger, la reședința sa din Novo Ogarevo, situată la 10 kilometri de Moscova. Fostul secretar de stat american, astăzi în vârstă de 82 de ani, organizase vizita istorică a lui Nixon la Moscova, în mai 1972, și este convins și astăzi că "Rusia și SUA nu trebuie să fie adversare, ci să acționeze împreună pentru binele umanității". Diplomații de carieră știu de mult că nu e bine să te așezi între doi elefanți! Suntem prea mici pentru un război așa de mare, chiar dacă a revenit în discuție problema centrelor de detenție ale CIA, găzduite și de România.

Cum spunea cineva, practic, la București s-a reunit într-un summit "light" GUAM-ul din fostul spațiu sovietic (Georgia, Ucraina, Azerbaidjanul, Moldova). În plus, această inițiativă românească a avut soarta declarației politice a comunităților locale și regionale de la Marea Neagră, din luna martie, declarație care nu a fost asumată și de Rusia, lăsând astfel cu ochii în soare euro-regiunea pontică. Să ne reamintim, în același timp, că ideea recent eșuatului Forum al Mării Negre a apărut cu prilejul unei vizite a președintelui Băsescu la Kiev, într-o încercare diplomatică de a stabili o agendă pentru acea ocazie. Portocaliul Iușcenko, cel care a reușit să piardă, într-un timp record, un alt pariu al americanilor, a îmbrățișat-o imediat. La București, el a ajuns pe fondul acuzelor făcute la adresa Rusiei, de incitare la un nou război în Crimeea.

Subiectul principal al politicii externe a lui Traian Băsescu, Marea Neagră, a fost, așadar, ratat în totalitate de ultima reuniune de la București. Boicotul Rusiei pune sub semnul întrebării atingerea obiectivelor Forumului pentru Dialog și Parteneriat: problemele privitoare la securitate, ca și cele legate de garantarea livrărilor energetice pentru regiune și pentru Europa. O certitudine pare a fi anunțul Fundației americane "George Marshall" referitor la finanțarea unor proiecte de "consolidare a democrației, îmbunătățirea guvernării și dezvoltarea cooperării regionale și a societății civile" în această regiune. Au fost alocați deja 20 milioane de dolari pentru Fondul Mării Negre și au fost demarate negocierile cu Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID), Fundația Charles Stewart și cu Guvernul României pentru susținerea acestei inițiative. Puțin, mult prea puțin, față de refuzul Rusiei, parțial al Turciei, al altor țări, ca și al organismelor europene de a se implica în acest proiect atât de agreat de americani.

La începutul mandatului său, o dată cu lansarea ideii axei București - Londra - Washington, Traian Băsescu promitea Casei Albe să facă din Marea Neagră "o a doua Mare Mediterană" sub aspectul securității comune, al cooperării politice și comerciale. Într-o declarație făcută la 9 martie 2005, în fața Comitetului de relații externe al Senatului SUA și publicată în premieră mondială de ziarul "Tricolorul", același controversat Bruce Pitcairn Jackson mergea până acolo încât cerea să se pună capăt "arhaicei" Convenții de la Montreau (1936). Apreciat drept un moment de excepțională însemnătate pentru colaborarea și securitatea la Marea Neagră, documentul amintit interzice prezența navelor militare străine - altele decât cele ale țărilor riverane - în fostul "lac turcesc". Să înfruntăm, spun americanii, atât Rusia, cât și Turcia (cu un rol important în blocarea acțiunii "Active Endeavor", de monitorizare de către NATO a Mării Negre), să oprim politica lor coordonată în această regiune! România, Bulgaria, Turcia, Ucraina, Rusia și Georgia mărginesc direct Marea Neagră - una dintre cele mai poluate din lume -, iar singura cale de acces maritim către aceasta este Strâmtoarea Bosfor din Turcia.

Îl invităm pe președintele României să vină în fața Parlamentului și să spună dacă astăzi este la fel de entuziast în această privință ca în primăvara lui 2005.

    Relu Fenechiu - declarație politică cu titlul Ovidiu Brînzan a greșit adresa;

Domnul Relu Fenechiu:

"Ovidiu Brînzan a greșit adresa"

Nimeni nu poate afirma că în România totul este perfect, iar actuala guvernare recunoaște că sunt probleme de rezolvat în numeroase domenii, și face eforturi pentru remedierea situațiilor negative. În schimb, fosta guvernare, pe vremea când se afla la butoanele de comandă de la Palatul Victoria, nu admitea existența unor situații delicate. Și acestea existau în număr foarte mare. Tocmai un exponent al fostei guvernări, care, din decență ar trebui acum să tacă, pe un ton obraznico-demagogic îl atacă pe urmașul său în funcție și nu numai.

Este vorba de dl Ovidiu Brînzan, care la obișnuita conferință de presă duminicală a PSD, a afirmat că "premierul Călin Popescu-Tăriceanu este principalul vinovat de dezastrul, haosul și drama din sănătate, deoarece acesta ar ține în brațe un ministru incapabil, iresponsabil și bolnav de nepricepere". Tot domnia sa arată cu degetul și spune despre reforma sanitară că ar fi "marea păcăleală". Acest discurs al PSD, exceptând tenta electorală, reprezintă un nonsens. Pentru că despre dramă în sănătate, despre haos s-a vorbit în permanență în timpul guvernării Năstase. De fapt, sistemul sanitar este deficient, nu de ieri, de azi, ci de peste 20 de ani. S-a vorbit mai pregnant însă în timpul guvernării PSD. Dacă dl Brînzan ar fi acuzat actualul ministru al sănătății și, prin ricoșeu, actualul guvern că au contribuit la mărirea dezastrului lăsat de guvernul PSD în domeniu, aș înțelege atacurile. Dar lucrurile nu stau deloc așa. Dacă înainte de a lansa atacuri, dl Brînzan și ceilalți denigratori din PSD ar fi făcut o superficială analiză, ar fi observat că reforma promovată de ministrul Nicolăescu a primit girul inclusiv al președintelui Traian Băsescu, cel care este un critic foarte dur la adresa guvernului și în special a miniștrilor PNL.

Domnul Brînzan poate uită cum, sau mai precis DE CE a ajuns în 2003 ministru al sănătății. Am să-i reamintesc eu. Pentru că predecesorul său nu a fost capabil să gestioneze sistemul de sănătate. Și nici domnia sa nu a făcut nimic în plus. Cozile la medicamentele compensate erau ceva obișnuit în perioada ministeriatului domniei sale, dramele din spitale, calitatea serviciilor medicale lăsa de dorit. Nu pot fi suspectat de contraatac politic, pentru că însuși dl Brînzan a scăpat duminică un "porumbel" în acest sens. Domnia sa, făcând aluzie la "aberația plafoanelor" la medicamente, afirmă că această măsură, "PSD avea în vedere să o elimine în 2005". Deci iată, o recunoaștere directă a marilor probleme din sănătate din timpul guvernării PSD. Afirmația de mai sus demonstrează că nu actuala guvernare a generat situația actuală din sănătate, care evident nu este încă roză. Repet, nu pot să afirm că ministrul Eugen Nicolăescu a reparat toate oalele sparte lăsate de dl Brînzan, dar nimeni nu poate susține că stă cu mâinile în sân.

Altceva irită PSD și anume că noua legislație în domeniu trimite în istorie feudalii PSD din conducerile unor spitale și că reduce vârsta de pensionare a medicilor. Nu este momentul acum să intru în amănunte, dar aceste două puncte au generat isteria anti-Nicolăescu și anti-Tăriceanu a PSD. Nu altceva.

    Aurel Olărean - declarație politică cu titlul Popularizarea negativă a României în mediile internaționale;

Domnul Aurel Olarean:

"Popularizarea negativă a României în mediile internaționale"

Săptămâna trecută, România a fost, oare pentru a câta oară, în centrul atenției publice internaționale. Și tot ca de obicei, numele nostru a fost asociat cu partea negativă a știrilor din presa internațională. Și asta nu pentru că subiectele pozitive ar fi lipsit, dar, din păcate, scara de valori în a aprecia interesul pentru o știre de presă, diferă fundamental în lume față de România. Cu alte cuvinte, ceea ce noi anunțam cu mare pompă a fi o realizare remarcabilă, pentru mediile internaționale este ceva normal și deci nu merită a fi mediatizat.

Așa încât continuăm să fim subiectul unor știri deloc măgulitoare care induc opiniei publice internaționale o părere eronată despre societatea românească. Să fim realiști și să recunoaștem față de noi înșine că procentul celor care știu ceva mai mult despre România, este destul de mic. În general, se știe despre corupție, despre Dracula, că avem o agricultură la nivel de plug de lemn tras de cai, potențial turistic nevalorificat și...cam atât...adică se știe că existăm undeva în Europa. Și atunci este perfect normal ca să fim percepuți prin prisma informațiilor de presă. Am auzit și voci care susțin că decât deloc, tot mai bine este să fi subiectul unei știri internaționale și să fi, deci, în atenția opiniei publice.

În momentul în care ești citată ca țară de două ori într-o săptămână în scandaluri publice, trebuie totuși să încerci să-ți speli într-un fel imaginea. Faptul că suntem citați în fața Consiliului Europei ca țară de tranzit pentru avioanele CIA ce transportă prizonieri politici, este îngrijorător. Faptul că se susține că, în România au fost anchetați prizonieri ai CIA este și mai îngrijorător, asta implicând direct Guvernul.

Nu contează că nu suntem singuri pe aceasta listă, important este că suntem, și chiar dacă nu este așa, totuși suspiciunea există și va persista în mintea oamenilor.

Apoi cazul achiziționării celor două fregate de lupta din Marea Britanie, subiect care a fost larg dezbătut la vremea respectivă. Poate nu are o atât de mare importanță că în această tranzacție s-au luat și s-au dat comisioane, important este că acestea au fost luate de către reprezentanți oficiali ai statului român. Iar de aici și până la acuzația de corupție la nivel înalt nu mai este decât un pas. În practica comercială din țările occidentale, aceste comisioane sunt stipulate în contract, deci la vedere, și sunt impozitate. Când se vor obișnui anumite persoane să respecte legea și să nu abuzeze de BANUL PUBLIC (banul nostru, al contribuabililor)!

Normal ar fi ca, în ambele cazuri, România să ia o poziție oficială și să clarifice public acuzațiile aduse. Este implicat direct statul român, nu o persoană particulară, deci lucrurile nu pot fi tratate cu indiferență sau ascunse sub masca nepăsării. Este vorba despre imaginea noastră, a tuturor și, indiferent care este adevărul, lucrurile trebuiesc făcute public, cu consecințele politice iminente.

    Dumitru Ioan Puchianu - declarație politică intitulată România - o închisoare secretă a americanilor?;

Domnul Dumitru Ioan Puchianu:

"România - o închisoare secretă a americanilor?"

Din nou, în aceste zile, România a ajuns pe prima pagina a ziarelor din întreaga lume. Este adevărat că nu singură, ci într-o companie, aș putea zice, chiar selectă, dacă ținem cont de faptul că alături de noi apar țări ca Spania, Germania, Grecia, Marea Britanie, etc.... Important este însă subiectul și acesta nu ne face deloc cinste: România este acuzată public că ar fi o închisoare secretă a CIA, adică...a americanilor.

Recent, Consiliul Europei a făcut public raportul parlamentarului elvețian Dick Marty privind zborurile secrete efectuate de serviciile secrete americane în Europa, precum și posibilele zone unde au fost încarcerați prizonieri din Afganistan sau Irak. Nu mai puțin de 14 țări apar pe această listă, dar, din motive necunoscute până în prezent, România și Polonia par a fi favorite.

De ce din nou România? Aceasta este întrebarea. O explicație ar fi că România, încă de pe vremea fanarioților, joacă la "două capete". Adică și cu turcii și cu tătarii, și cu nemții și cu rușii, iar mai nou și cu americanii și cu europenii. Să recunoaștem realitatea istorică: între Europa și America au existat și vor exista întotdeauna divergențe politice, ideologice și mai ales economice. Starea de status-quo dintre cele două mari puteri este temporară și, periodic, conflictul ascuns se reactivează. Explicația cea mai simplă gasită de analiști este că America are complexul unei națiuni de imigranți și ar dori o cultură europeană de secole, iar Europa, văzută ca o entitate, nu are puterea economică și militară a Americii. Și în tot acest conflict mocnit, ne-am găsit noi, românii, să încercăm să fim și proamericani și, în același timp, și proeuropeni, pentru că, totuși, România este în Europa și va intra în Uniunea Europeană. Oricum, dacă am ales acest traseu politic mai sinuos, trebuie să-l și urmăm.

Totuși, faptul că România este târâtă în acest scandal internațional nu este un motiv de mândrie. Poate că faptele relatate de Dick Marty sunt reale, poate că nu sunt, dar important ar fi ca România să-și clarifice poziția față de aceste acuzații. Și la fel de important ar fi ca să se solicite informații și dovezi oficiale pentru a putea să fie combătute. România este membru NATO și, în această calitate, este normal să permită avioanelor aliate să aterizeze și să decoleze de pe teritoriul său, dar de aici și până a afirma că în țara noastră au fost debarcați prizonieri și încarcerați în centre de detenție este o diferență. Corect ar fi ca România să ceară dovezi și apoi să le combată, asta în cazul în care dorește ca imaginea sa să nu fie amestecată într-un nou scandal diplomatic. Din păcate, riscăm să cădem, pentru a câta oară, într-o capcană: vrem să intrăm în UE, dar nu respectăm rigorile accesului în Uniunea Europeană. Pentru că, chiar în țările aliate SUA din UE, accesul unor astfel de zboruri este extrem de dificil, dacă nu chiar imposibil. Și România a riscat...pe mâna americanilor.

    Bogdan Liviu Ciucă - declarație politică cu titlul Nevoia instituirii unui cadru legal pentru copiii supradotați;

Domnul Bogdan Liviu Ciucă:

"Nevoia instituirii unui cadru legal pentru copiii supradotați"

Pe plan international, există instituții care reglementează modalitatea de educare a tinerilor supradotați, în acest caz trebuie amintită Recomandarea Consiliului Europei nr. 1248/1994 privind educatia copiilor supradotați, conform careia: «tinerii supradotați vor beneficia de condiții de învățământ adecvate care să le permită să-și valorifice integral posibilitățile, atât în propriul lor interes, cât și în interesul societății; nicio țară nu-și poate irosi talentele, iar neidentificarea la timp a potențialelor intelectuale ar reprezenta o mare pierdere în domeniul resurselor umane; politicile educaționale trebuie să recunoască și să respecte diferențele individuale, să-și propună îmbunătățirea procedeelor de identificare, să susțină traseele curriculare flexibile și stilurile de predare adecvate căii și tehnicii de susținere a dezvoltării tuturor tinerilor».

România este locul în care zeci de mii de copii se pierd pe drumul spre performanță sau își conturează acest drum în afara granițelor țării, în timp ce unu din patru absolvenți de liceu sau facultate visează să plece pentru perfecționare la un nivel mult mai înalt într-o altă țară, renunțând la studiile în România, în lipsa unui sistem centrat pe programe educaționale existent la nivel național. Un studiu al Fundației pentru o Societate Deschisă arată că, în ultimii trei ani, 25% dintre absolvenții de liceu sau de facultate visează să plece din țară.

Noi, Partidul Conservator, am inițiat un proiect de lege privind educația tinerilor supradotați, capabili de performanță înaltă, prin care dorim crearea unui Centru Național de Instruire Diferențiată, precum și organizarea instituțională a programelor de educație diferențiată pentru tinerii supradotați, capabili de performanță înaltă, beneficiari fiind tinerii supradotați, catățeni români cu domiciliul sau reședința pe teritoriul României.

Am inițiat acest proiect de lege pentru că în România aproximativ 5% din rândul tinerilor sunt supradotați, iar aproximativ 70% dintre olimpicii la matematică provin din familii care nu au legatură cu învățământul; pentru că nu avem un sistem de a descoperi talentele naționale, în timp ce în peste 40 de țări, inclusiv în Rusia, Serbia, Croația sau Slovenia, există centre speciale de cercetare în care se lucrează cu copiii supradotați; pentru că în ultimii cinci ani România a câștigat aproximativ 300 de medalii la olimpiadele școlare internationale; pentru că actualul curriculum școlar trebuie "reorientat" dinspre disciplina școlară către elev; pentru că este nevoie de o stategie politică pe termen scurt sau mediu pentru cultivarea și educația tinerilor cu aptitudini înalte, pentru marirea fluxului de creiere care vor să se întoarcă în România; pentru că tinerii supradotați nu mai trebuie să fie o categorie "defavorizată" a României.

Proiectul de lege inițiat de reprezentanții Partidului Conservator urmărește să garanteze și să promoveze dreptul la o educație diferențiată, creând cadrul legislativ și tehnico-logistic pentru formarea de elite profesionale în toate domeniile de activitate, prin intermediul: educației diferențiate, curriculum-ului diferențiat și parteneriatelor public-privat în domeniu.

    Gabriela Crețu - declarație politică cu titlul Despre Diavolul și bunul Dumnezeu;

Doamna Gabriela Crețu:

"Despre Diavolul și bunul Dumnezeu"

Uniunea Europeană nu pare, pentru foarte mulți români, ceea ce ar trebui să fie, adică o construcție economică, socială și politică ghidată de anumite principii și anumite interese. Nu este o instituție pământeană, ci se zbate pentru a-și găsi identitatea undeva, între Diavolul și Bunul Dumnezeu.

Unii au substituit, într-o manieră laică, pe "Las' că dă Domnul și se rezolvă" cu "Las' că vin fondurile europene" și rezolvăm toate problemele. "Nu s-ar putea face un proiect de finanțare!?" e o întrebare pe care o putem auzi cotidian din cel mai îndepărtat sat și până în birourile celor ce ar trebui să elaboreze strategiile integrării. Drumul de la întrebare la răspuns și de la răspuns la acțiune este însă lung. Și nimeni nu pare cu adevărat să se grăbească, cel puțin la nivelul celor ce poartă responsabilitatea pentru asigurarea unei bune capacități de absorbție a fondurilor europene. Cu cât ne mobilizăm mai greu în a găsi ideile, a scrie proiectele, a asigura banii necesari pentru coparticipare, cu atât vor fi mai mari dezamăgirile celor care astăzi cred că principiul pe care stă construcția europeană nu este cel al solidarității, ci cel al pomenii. Aceștia vor îngroșa rândurile celor care sunt deja, în forme mai mult sau mai puțin manifeste, sceptici la adresa binelui ce ne-ar veni dinspre vest.

Scepticismul presupune doar îndoială și rezervă, nu respingere în mod obligatoriu. El vine adesea din necunoaștere. Avem însă deja și adversarii îndârjiți ai Uniunii Europene.

Aceștia știu de ce. Pentru ei, Răul cel mare vine de la...apus deghizat în forma obligatorie, general valabilă și peste tot aplicabilă, a LEGII. Diavolească invenție pentru un neam care se poate lăuda cu foarte multe calități; este însă exagerat să se spună că printre ele s-ar găsi tradiția în respectarea legilor și îndemnul spre acțiune. Însuși Guvernul foarte proeuropean al României folosește drept unic argument atunci când trebuie să înghițim pilula prea amară a vreunei reglementări doar traduse și nu transpuse (ceea ce ar fi cu totul altceva) - ne obligă Uniunea. Iar obligațiile nu-s niciodată prea plăcute. În schimb, tot sprijinul pe care l-am primit prin fondurile de pre-aderare este meritul exclusiv al celor care conduc, că-s deștepți și "fac rost de bani".

Măsurăm deseori avantajele integrării în bani care ar veni direct din bugetul european. Nu sunt totdeauna cei mai importanți. Integrarea înseamnă și o mai bună funcționare a instituțiilor și o mai eficientă aplicare a legii. Chiar dacă unii nu cred, legea e făcută să-i protejeze pe cei slabi. Imaginați-vă că instituțiile din subordinea ministrului Flutur și-ar fi făcut datoria prin controale severe în crescătorii, supravegherea veterinară a tuturor tranzacțiilor cu păsări, etc. Câte pierderi ar fi fost evitate, câte milioane de euro ar fi putut fi cheltuite în alte scopuri decât imunizarea roților de la mașini împotriva gripei aviare, ce imagine de oameni serioși am fi transmis Europei. Imaginați-vă că serviciile secrete, 20000 de oameni plătiți din banii publici, ar fi anunțat că mor păsări în mod suspect înainte, și nu la o lună după ce fuseseră îngropate sau vândute ilegal prin toată țara!

Sau, decât să ne imaginăm, mai bune să trecem la acțiune! Pro-europeană convinsă, întotdeauna am crezut că Uniunea ne dă, dar nu ne pune în traistă. Aproape un an de experiență la Parlamentul European mi-a întărit convingerea.

    Titus Corlățean - declarație politică intitulată Evitați o catastrofă în Făgăraș!;

Domnul Titus Corlățean:

"Evitați o catastrofă în Făgăraș!"

Guvernul și autoritățile locale brașovene nu se preocupă de soarta cetățenilor și sunt insensibili la problemele concrete ale românilor. Astfel, locuitorii municipiului Făgăraș și ai zonei limitrofe din județul Brașov se află în pericol datorită riscului întreruperii iminente a furnizării de energie către societățile de pe platforma chimică "Nitramonia", unde se află rezerva de nitroglicerină a României, precum și câteva sute de tone de gaze toxice, precum amoniacul, folosite în procesul tehnic specific. Nitroglicerina și amoniacul necesită condiții de exploatare și conservare cu totul speciale.

Una din societățile aflate pe platforma chimică, societatea Nitroservice, are ca obiect principal de activitate distribuția de utilități pe întreaga platformă (energie electrică, gaze naturale, apă potabilă, apă industrială, aer instrumental etc.), fiind singurul furnizor de utilități pentru celelalte societăți - Nitroexplosives, Nitrofertilizer, Nitrocontrol, Nitroservice și Uzina de Produse Speciale (UPS) Făgăraș.

Invocând datoriile acumulate, Electrica Transilvania a trimis recent un ordin de debranșare pentru Nitroservice, cu data limită de 27 iunie 2006.

În lipsa energiei electrice, toate sistemele de siguranță a depozitelor vor devenit inutilizabile.

La societatea Nitroexplosives, unic producător de explozivi civili din România, se află instalații cuprinse în planul de mobilizare al armatei, precum și rezerva statului de glicerină pentru care, de altfel, guvernul actual nu a alocat resurse financiare. În depozitele de materii prime și produse finite trebuie menținute temperaturi de cel puțin 13 grade Celsius. În situația în care temperatura scade sub 13 grade Celsius, nitroglicerina devine instabilă, la orice stimul putând produce o deflagrație.

Nitrofertiliser este singura societate care produce azotat de amoniu poros și are ca obiect principal de activitate producerea de îngrășăminte chimice. În prezent, în tancul de amoniac există 800 de tone. Tancul respectiv nu poate fi golit prin metode "convenționale", prin construcție având pentru protecția lui o "pernă" de amoniac de cel puțin 500 de tone. Modalitatea de golire necesită un efort financiar foarte mare, iar societatea nu are fondurile necesare. Există totodată întârzieri ale salariilor de mai multe luni de zile.

Aducem la cunoștința guvernanților, în caz ca nu știu, că amoniacul este un gaz letal, care nu se poate dilua. Dacă nu este recirculat și menținut la -33 grade Celsius în stare lichidă el trece în stare gazoasă, iar în situația în care la compresoare nu poate fi asigurat aerul instrumental și energia electrică, în maximum 1 oră și jumătate acesta va fi eliminat în atmosferă, formând un nor de amoniac care se va deplasa după cum bate vântul.

Pe de altă parte, problemele angajaților, cauzate de întârzierea plății salariilor restante, a lipsei de perspectivă a salariaților de pe platforma chimică "Nitramonia", în principal datorită incompetenței conducerii AVAS, au transformat Făgărașul într-o bombă socială.

Președintele AVAS, un stimabil tânăr de 24 de ani, cu un remarcabil curriculum vitae pe hârtie, ajuns în fruntea autorității de valorificare cu experiența activităților de practică din facultate și a cursurilor cu nume sofisticat, de 2 zile durată, este incapabil să realizeze privatizarea societăților de pe platforma Nitramonia cu parteneri credibili și serioși. Totodată, guvernul și reprezentanții săi nu sunt interesați nici de asigurarea securității zonei și a cetățenilor județului Brașov.

Același prefect care a plecat în Polonia în plină criză de gripă aviară a trimis recent o delegație de experți la Nitramonia pentru a evalua impactul sistării furnizării de energie electrică. Soluția venită din partea prefecturii este halucinantă - cuplarea întregii platforme chimice la generatoare electrice (grupuri electogene) - în condițiile în care acestea nu pot fi utilizate decât pentru o perioadă scurtă de timp, nu mai mult de 72 de ore.

Este o soluție ridicolă care, probabil, ar trebui să ofere confort celor interesați, potrivit informaților vehiculate în mass-media, de preluarea terenului platformei Nitramonia, de aproximativ 300 de hectare.

Solicit guvernului și primului-ministru să ia act de situația explozivă de la Făgăraș și să acționeze urgent, în consecință, pentru asigurarea siguranței locuitorilor județului Brașov și evitarea unei catastrofe!

Rezolarea problemelor economice și sociale de la Făgăraș, dar și a chestiunilor legate de siguranța fizică a cetățenilor Brașovului trebuie să fie preocuparea dumneavoastră principală! Pentru că, în ultimă instanță, pentru incompetența și iresponsabilitatea autorităților locale de la Brașov vor suferi, în lipsa unor acțiuni ferme și rapide, ca de obicei, cetățenii obișnuiți.

    Cristian Silviu Bușoi - comentarii cu privire la Ordinul Ministerului Sănătății nr. 639/2006 pentru aprobarea listei produselor, altele decât medicamentele, ce pot fi deținute și eliberate prin farmacii;

Domnul Cristian Silviu Bușoi:

În ziua de 8 iunie 2006, Ministerul Sănătății Publice a publicat un ordin pentru aprobarea listei produselor, altele decât medicamentele, ce pot fi deținute și eliberate prin farmacii. În esență, demersul este unul bine-venit, fiind nevoie de un cadru legislativ clar privitor la produsele ce pot fi comercializate prin farmacii.

Cred însă că lista de produse non-farmaceutice ce pot fi eliberate prin farmacii, statuată prin acest ordin, este prea restrictivă, dacă ținem cont de practica folosită în farmaciile din toată lumea, dar și de situația financiară grea a farmaciilor din România. Ordinul este expresia unei viziuni înguste a funcționarilor din Ministerul Sănătății, care încă trăiesc cu nostalgia farmaciilor de dinainte de 1989.

Din rândul produselor care pot fi comercializate în farmacii, altele decât medicamentele, lipsesc pantofii profesionali, articolele de puericultură mare, jucăriile, cărțile despre sănătate, o bună parte dintre produsele cosmetice.

Nu mai insist asupra faptului că nici termenul de 30 de zile, necesar dezbaterii publice, conform legii transparenței, nu a fost respectat.

Ca și în cazul dezbaterilor care au avut loc pe marginea legii farmaciei, trebuie să amintesc faptul că la nivelul legislației comunitare nu există o reglementare unitară privitoare la organizarea și funcționarea farmaciei, acestea fiind lăsate la latitudinea legislației naționale. Dar în majoritatea țărilor Uniunii Europene tendința este aceea de a oferi servicii din ce în ce mai complexe, care includ, pe lângă servicii farmaceutice, și servicii minime de asistență medicală (măsurarea tensiunii arteriale, măsurarea colesterolului și a glicemiei), dar și de vânzare în farmacie a unor produse din ce în ce mai diversificate spre beneficiul pacienților și consumatorilor.

În România, farmacia își desfășoară activitatea într-un context economic și financiar din ce în ce mai dificil, ținând cont de încurajarea creșterii concurenței în acest domeniu, scăderea adaosurilor comerciale pentru medicamente în ultimii doi ani, creșterea accentuată a costurilor farmaciilor, prin creșterea chiriilor, creșterea costurilor cu utilitățile, creșterea salariilor, în conformitate cu cerințele pieții, necesitatea creșterii standardelor de calitate a farmaciei românești, în vederea integrării.

Or, în acest context, orice venit suplimentar care poate fi realizat de farmacie nu este decât în beneficiul creșterii standardelor de calitate a serviciilor oferite pacienților. Conform unui document al companiilor din domeniu, realizat cu sprijinul Colegiului Farmaciștilor din România, în 2005, produsele ce nu au fost trecute în ordinul Ministerul Sănătății au fost vândute în aproximativ 1000 de farmacii, și se apreciază că acest număr se va dubla începând cu 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană. Pentru anul 2005, se estimează că farmaciile din România au făcut o cifră de afaceri de aproximativ 8 milioane euro doar din aceste produse, iar această cifră va crește considerabil în 2006, și mai ales în 2007, când se așteaptă o dublare a ei.

Îi adresez domnului ministru al sănătății solicitarea de a completa ordinul nr.639/ 8.06.2006 cu produsele care intenționat au fost eliminate, ținând cont de toate argumentele de mai sus.

    Ion Luchian - considerații pe tema restructurării Guvernului;

Domnul Ion Luchian:

O idee tot mai des vehiculată în ultima perioadă este cea care privește necesitatea restructurării cât mai rapide a guvernului. Pentru principalii promotori ai acestei idei, restructurarea guvernului este soluția care rezolvă problema birocrației la nivel central, a eficienței actului guvernamental și, mai mult încă, este absolut necesară în perspectiva integrării noastre europene.

Eu sunt de acord că actuala structură a guvernului este poate prea stufoasă - și este așa pentru că a fost preluată formula de la fosta guvernare PSD -, că există prea multe ministere, că sunt prea multe agenții guvernamentale, că sunt anumite funcții, cum este cea de vice-prim-ministru, care nu au o mare relevanță administrativă, deși au o relevanță destul de importantă din punct de vedere politic, în buna fucționare a guvernului.

Însă, stimați colegi, eu nu pot fi de acord că restructurarea guvernului este cea mai importantă problemă ce trebuie rezolvată acum, cu mai puțin de patru luni înainte de raportul decisiv referitor la integrarea noastră în UE.

În plus, eu consider că această problemă a restructurării este o falsă problemă, întrucât nu numărul de miniștri este cel care dă eficiența unui guvern, deoarece alcătuirea unui cabinet ține mai mult de un altgoritm politic, eficiența respectivului cabinet fiind dată de membrii acestuia și de dispoziția acestora de a coopera unii cu alții pentru realizarea unor scopuri comune.

Așa încât, o restructurare a guvernului nu ar modifica prea mult eficiența acestuia în actul guvernării, decât poate eficiența de lucru a acestuia, întrucât o asemenea restructurare nu ar ține cont de adevărații agenți ai guvernării, care sunt ansamblul de instituții elective și numite, precum și birocrațiile de la nivelul fiecărei comunități locale din România. Or, orice reformă care privește eficientizarea actului de guvernare trebuie să se concentreze mai ales pe acești agenți ai guvernării decât pe numărul de miniștri și secretari de stat.

Cam așa au stat lucrurile în ultimii 16 ani, cu toate încercările de reformă judiciară care au privit mai mult aspectele instituționale ale problemei, foarte importante și ele, decât pe magistrații în sine, care până la urmă reprezintă esența aplicării imparțiale și echitabile a justiției. Or, nu s-a înțeles faptul că modificarea mentalității judecătorilor și a procurorilor nu poate fi realizată prin decrete sau legi.

    Florin Iordache - declarație politică intitulată Uite remanierea, nu e remanierea...;

Domnul Florin Iordache:

"Uite remanierea, nu e remanierea..."

Alianța "D.A." nu se poate decide. Pe cine să eliminăm din cursă și pe cine să menținem....? Grea decizie, pentru o structură formată din două partide aflate la guvernare și care promiteau mult în campania electorală.

Partidul Democrat a făcut primele mutări pentru restructurarea Guvernului, luând decizia de a-l retrage pe vicepremierul Gheorghe Pogea din Executiv și de a-l înlocui pe ministrul transporturilor, Gheorghe Dobre, cu senatorul Radu Berceanu, care pare a fi cel mai potrivit pentru acest post.

Deciziile luate de liderii democrați au surprins pe toată lumea. După ce în ultimele zile a fost criticat de aliați pentru insistența cu care cerea restructurarea guvernului, PD a acționat pe cont propriu. Unii politicieni cred că dumneavoastră, domnilor democrați, ați jucat bine, însă adevărul este că ați jucat un joc periculos, dar trebuie să recunoaștem că ați fost niște actori desăvârșiți și excelați, ca de fiecare dată, cu piesa pe care o puneți în scenă.

Privind din afară bătălia purtată de membrii Coaliției, suntem ferm convinși că mutările democraților sunt rezultatul absenței unei decizii unitare la nivelul conducerii Alianței. Numele lui Gheorghe Dobre a fost adesea vehiculat în presă drept posibil candidat la remaniere. Dacă ar fi să analizăm reușitele domnului ministru, cred că o coală de hârtie ar fi mai mult decât suficientă pentru exemplificarea reușitelor politice ale domniei sale.

El va fi înlocuit la șefia Ministerului Transporturilor de Radu Berceanu, aflat la al cincilea mandat în Parlament. În privința lui Radu Berceanu, liderul PD, Emil Boc, a susținut ca "experiența de fost ministru îl recomanda, de asemenea, pragmatismul și capacitatea de a lua decizii". Dar cum rămâne cu acea consecvență normală și utilă într-o guvernare solidă și plină de armonie? Dar totul este numai un vis fumos al Alianței "D.A.", care a devenit și visul oamenilor simpli.

Liberalii consideră că remanierea guvernului trebuie să se facă după ce fiecărui ministru i se analizează activitatea pe care a avut-o până acum, declarându-se mulțumiți de activitatea pe care au depus-o până acum miniștrii lor, și de aceea consideră că aceștia nu trebuie să fie schimbați.

Deci, PD-ul este gata să renunțe la câteva capete de miniștri, însă liberalii nu sunt deciși pentru compromis. Cine poate înțelege politica de guvernare a unei Alianțe care nu se poate hotărî niciodată în ce direcție să o apuce? Poate că un mandat în opoziție i-ar limpezi gândurile....

    Gheorghe Dragomir - declarație politică intitulată Moțiunea inutilității;

Domnul Gheorghe Dragomir:

Declarație politică intitulată "Moțiunea inutilității"

Senatorii PSD și PRM au ajuns la concluzia că sănătatea este domeniul pe care ar putea provoca căderea guvernului Tăriceanu. Ceea ce nu spun senatorii este faptul că situația pe care ministrul Nicolăescu a găsit-o este una provocată timp de 16 ani de foștii miniștrii PSD, care prin incompetență au dus sănătatea în colaps.

De ce acum, când în sfârșit un ministru încearcă să pună capăt haosului instalat în sistemul sanitar românesc, domeniu prioritar, se încearcă prin toate modalitățile oprirea programului de reforme?

Prin legile sănătății am dorit punerea pe roate a sistemul sanitar, intrarea sa într-o stare de normalitate, dar și necesitatea ridicării calității actului medical în România la standarde europene. Proiectele legislative din domeniu au fost discutate de către conducerea ministerului, și în principal de către ministrul Eugen Nicolăescu, în mai multe rânduri cu cei implicați în sistem și au fost supuse dezbaterii societății civile, iar după câte știu eu, chiar au existat amendamente introduse de minister în legile sănătății.

Pentru anul 2006, Ministerul Sănătății are ca priorități clare: armonizarea legislației cu cea din Uniunea Europeană, stabilizarea sistemului sanitar, școlarizarea directorilor din unitățile sanitare și cel mai important este faptul ca la 31 decembrie 2006 sistemul de sănătate să nu aibă datorii, stopând astfel o situație ce se perpetuează de 16 ani.

În ceea ce privește armonizarea legislației românesți în domeniu cu cea din Uniunea Europeană, principalele puncte sunt: sistemul de protecție a persoanelor cu handicap și a persoanelor cu dizabilități mentale, recunoașterea reciprocă a calificării profesionale, îmbunătățirea stării de sănătate a populației, siguranța alimentară, protecția mediului și protecția copilului.

După opinia mea, pachetul legislativ dă toate șansele să se demonstreze eficacitatea sistemului medical din România, iar fiecare spital din țară trebuie să devină rentabil prin activitatea sa proprie, și nu prin faptul că este condus de un senator sau altul, cu funcții importante în PSD.

    Ghervazen Longher - informare privind vizita Mareșalului Senatului Poloniei în România;

Domnul Ghervazen Longher:

În zilele de 4-6 iunie anul curent a avut loc vizita Mareșalului Senatului Poloniei în România.

Vizita a început în Bucovina. La aterizarea pe aeroport, delegația a fost întâmpinată de către autoritățile județului Suceava, de către ambasadorul și consulul republicii polone la București și de către reprezentanții comunității polone din Suceava. În Palatul administrativ, la întâlnirea cu prefectul, președintele Consiliului Județean și primarul municipiului Suceava, s-au purtat discuții pe marginea bunei colaborări cu Polonia.

Vizita a continuat cu un popas la Casa Polonă, clădire-simbol cu o vechime de 100 de ani, unde se află sediul Uniunii Polonezilor din România și al Asociației Polonezilor din Suceava. Oaspeții au fost întâmpinați cu aplauze de membrii asociației, un moment emoționant fiind cel în care oaspeților le-au fost prezentați doi membri care au activat înainte de război. Mareșalul i-a anunțat pe cei prezenți că s-au aprobat fonduri pentru renovarea Casei Polone. Oaspeții au semnat în Cartea de Onoare care datează din 1903.

Vreau să menționez că am mai beneficiat de o finanțare de 1.800.000 USD pentru modernizarea drumului Cacica-Solonețu Nou.

În itinerarul vizitei s-a aflat și una din cele 5 mănăstiri pictate din Bucovina - ctitoria lui Petru Rareș - Moldovița.

După-amiaza a fost dedicată comunității poloneze din Poiana Micului, prilejuind întâlnirea oaspeților cu reprezentanți ai tuturor comunităților poloneze din Bucovina. Înalții oaspeți au fost întâmpinați la marginea satului de călăreți în costume naționale care au condus convoiul de mașini până la biserică, unde 5 preoți au concelebrat Sfânta Liturghie.

După încheierea slujbei, oaspeții s-au deplasat la școala din localitate, unde Mareșalul Senatului a dat citire hotărârii de a construi o școală și o grădiniță în care vor învăța copiii polonezi, dar și colegii lor români.

La Casa Polonă din localitate, ansamblul de copii a prezentat un spectacol de cântece și dansuri.

Cele două zile ale vizitei oficiale în București s-au caracterizat printr-un ritm susținut, cu numeroase întâlniri și convorbiri la nivel înalt cu Președintele României, președinții celor două camere ale Parlamentului, membri ai Guvernului.

Președintele Traian Băsescu a mulțumit pentru sprijinul pe care l-a primit România din partea Poloniei în parcurgerea etapelor procesului de aderare a României la Uniunea Europeană, sprijin manifestat și prin ratificarea în martie a tratatului de aderare. Mareșalul și-a manifestat deschiderea și a promis tot sprijinul Senatului republicii polone în parcurgerea ultimelor etape de aderare a României la UE.

De la această tribună a Parlamentului României, în numele polonezilor din România și al meu personal, țin să mulțumesc autorităților române pentru politica lor față de minoritățile din România, pentru sprijinul acordat și pentru buna colaborare cu Polonia, patria înaintașilor noștri.

    Ioan Oltean - declarație politică intitulată Eficientizarea guvernării prin restructurare;

Domnul Ioan Oltean:

Declarație politică intitulată "Eficientizarea guvernării prin restructurare"

"De la învestitura sa în decembrie 2000 și până la 19 iunie 2003, când a avut loc prima remaniere, cabinetul Năstase a numărat nu mai puțin de 25 de portofolii, inclusiv premierul și 2 miniștri delegați. Cu această schemă, guvernul p.s.d.-ist atingea un prim trist record (fiindcă aveau să urmeze și altele), fiind cel mai stufos dintre executivele țărilor candidate la Uniunea Europeană.

Modul stufos în care arată guvernul astăzi este întruchiparea ineficienței actualei puteri, care, în locul unor reforme concrete, nu este preocupată decât de împărțirea de funcții. Creșterea numărului de posturi guvernamentale și ineficiența alcătuiesc un cerc vicios, din care guvernul Năstase nu mai poate scăpa, dar care afectează profund toți cetățenii acestei țări."

Stimați colegi deputați, fragmentul expus mai sus este un citat dintr-o declarație politică din 10.03.2004 intitulată "Marea comasare, marea fărâmițare" și care îi aparține premierului Călin Popescu-Tăriceanu.

Astăzi, din păcate, este încă păstrată structura administrativă încărcată concepută de fosta guvernare și care, inexplicabil, se dorește a fi menținută în continuare, refuzându-se fără argumente valide aerisirea și reformarea ei.

Necesitatea restructurării întregii administrații publice centrale este obligatorie, existența unor organigrame încărcate, sufocante, a suprapunerii atribuțiilor în diverse domenii, proasta înțelegere a delegării autorității încurajând birocrația și ineficiența actului decizional.

Delegarea autorității nu înseamnă ca într-o anume arie de activitate, de exemplu în cea economică, să coexiste la nivel guvernamental mai multe persoane care îndeplinesc aceleași sarcini și care, totodată, decid similar în probleme comune.

Reducerea numărului de ministere și de agenții aflate în subordinea Guvernului și a primului-ministru, restrângerea posturilor guvernamentale, comasarea structurilor cu atribuții similare, în fine, reoganizarea guvernamentală prin restructurare vor aduce beneficii importante în ceea ce privește crearea unei guvernări moderne, eficiente, cu o mai bună comunicare între factorii de execuție și care să asigure o mai mare transparență a actului decizional.

Pentru toate aceste motive, noi susținem în continuare necesitatea restructurării actualei guvernări, prin eliminarea conceptului născocit de PSD, demonstrând, încă o dată, faptul că ne respectăm principiile și că nu avem nevoie de structuri mamut, moștenite de la cei care, astăzi, se află în băncile opoziției.

    Ioan Țundrea - declarație politică intitulată Rebranduirea nealiniaților politici, prin comanda copy-paste;

Domnul Ioan Țundrea:

Declarație politică intitulată "Rebrănduirea nealiniaților politici, prin comanda copy-paste"

După doar 16 ani de fragilă democrație, constatăm cu stupoare că anumite practici specifice dictaturii comuniste revin în forță, inducând persuasiv în mentalul colectiv ideea promovată de cei care se afla la putere, precum că ei sunt săraci și cinstiți, iar cei care nu sunt de acord cu practicile lor sunt corupți și imorali.

În perioada dictaturii comuniste, toți cei care nu se aliniau cârmaciului erau etichetați invariabil cu acuze publice de genul "trădători de țară, legionari, delapidatori etc.".

În timpurile noastre portocalii, nealiniații noilor cârmaci sunt brănduiți cu formule de genul "securiști, imorali, corupți etc."

Noi, conservatorii, de 16 ani nu am performat în arta ipocriziei, încapățânându-ne să promitem doar ceea ce știm că vom reuși să realizăm, efectul acestui comportament fiind aplicarea de etichete dedicate nealiniaților de opinie ai puterii.

Și pentru că astăzi îi comemorăm pe cei care în urmă cu 16 ani erau brănduiți cu sintagma "golani", de către cei care îi transportau pe mineri spre capitală, avem credința că aplicatorii de etichete de atunci și de acum, vor deveni ceea ce sunt, respectiv, anonimii unei istorii care refuză comanda copy -paste.

    Ionica Constanța Popescu - declarație politică intitulată Suspiciunea - inamicul numărul unu al societății românești;

Doamna Ionica Constanța Popescu:

Declarație politică intitulată "Suspiciunea - inamicul numărul unu al societății românești"

În ultima vreme m-am tot confruntat cu o problemă legată de reprezentativitatea organizațiilor nonguvernamentale în peisajul societății civile din România.

În urmă cu câteva luni, la comisia pentru cultură din Camera Deputaților, s-a discutat eventualitatea introducerii societății civile în Consiliile de Administrație ale radioului și televiziunii publice. Ideea a fost abandonată, pentru că nu existau criterii în baza cărora să decidem care din miile de ONG-uri din România sunt vârfurile reprezentative ale societății civile și deci, care pot ocupa locul din CA.

Zilele acestea întrebarea a revenit în actualitate, odată cu ieșirea la rampă a doamnei Alina Mungiu Pippidi. Am văzut-o pe un post de televiziune și declarația, modul în care a exprimat acea declarație, baza de la care porneau solicitările sale ferme m-au făcut să iau calendarul și să verific în ce an ne aflăm. Nu, nu suntem în epoca Inchiziției! Calendaristic vorbind.

Doamna Pippidi s-a erijat în Dumnezeul societății civile românești. Domnia sa crede că este singura voce capabilă să exprime idei competente, pe care ferească Sfântul să nu le luăm în seamă.

Domnia sa intervine împăciutoare în disputele dintre un ONG și ministrul justiției și își exprimă îngrijorarea că "iată, suntem pe cale să avem în Guvern un om care s-a aflat pe lista Coaliției pentru un Parlament Curat!".

Nu contează la cine se referă doamna Pippidi. Dar se pune întrebarea, stimați colegi, în a câta zi a creat Dumnezeu SAR-ul și Coaliția asta pentru un parlament curat, ale căror cuvinte sunt mai sfinte decât tablele lui Moise? Sau în ce pagină a Bibliei ne spune să aruncăm cu piatra numai în baza unor suspiciuni? Or, când a dat liber Dumnezeu la trufie?

Nu am cunoscut-o personal pe doamna Mungiu Pippidi și de regulă evit să vorbesc despre oameni în aceste condiții. Nici acum nu vorbesc despre domnia sa neapărat, ci despre un concept. Conceptul persoanei care crede că deține adevărul absolut. Și că-i strică dacă mai ascultă și dacă mai verifică, și din alte surse decât instinctul personal, cum stau lucrurile.

Pe de altă parte, nici nu pot ignora faptul că domnia sa este o persoană cunoscută care se erijează în reprezentant al societății civile. Se pune întrebarea: cine i-a permis doamnei Alina Mungiu Pipidi să vorbească atât de categoric, dar în baza unor suspiciuni, după cum mărturisește, în numele a 22 de milioane de români? În baza căror criterii trebuie să ținem cont de părerea exprimată de SAR, și nu de APADOR CH sau altă fundație?

Fiecare în viață avem suspiciuni. Dacă am acționa numai în baza lor, instigând la încălcarea legilor fundamentale ale țării, așa cum face doamna Pippidi, dacă am acționa astfel în ciuda a ceea ce am învățat în cei 7 ani de acasă, putem suspecta, de exemplu, că doamna Mungiu nu ar vorbi de capul dumneaei.

Am suspiciunea că dumneaei, ca fost deținător - în baza unui algoritm politic! - al unei funcții de conducere în Televiziunea Română pe vremea CDR, nu este complet apolitică, așa cum îi cere actuala poziție de șefa a unui ONG. Am suspiciunea că dumneaei a păstrat urme de simpatie politică, pe care nu le poate ascunde acum și pe care le-a avut și în 2004, când s-a jucat de-a poliția parlamentului curat.

N-am să-mi permit ca, în baza acestor suspiciuni, să îi cer să se retragă din poziția pe care și-a arogat-o, de reprezentat autorizat al societății civile, chiar dacă domnia sa procedează de o asemenea manieră; deși poziția sa este periculoasă pentru societate, dat fiind modul în care gândește domnia sa, pentru că o poate pune în situația de a reprezenta un model pentru tineri.

Mai am suspiciunea, bazată numai pe ceea ce s-a scris în presă și pe ce se vehiculează în zona media, că doamna Mungiu a condus știrile TVR-ului într-o degringoladă editorială controlată, în favoarea puterii de atunci. Adică a fost părtinitoare.

Dar nu am dovezi în acest sens și bunul simț îmi cere să nu abordez subiectul.

Mai pot avea o mulțime de suspiciuni. Dar morala, buna creștere pe care am primit-o în familie, mă determină să nu arat cu degetul fără dovezi, ci doar să o salut pe doamna Mungiu Pippidi și să-i doresc sănătate, putere de muncă și credință în Dumnezeu.

Și să-i fac un serviciu. Acela de a-i spune că inamicul public în România nu este unde îl caută domnia sa.

Inamicul public este manipularea, pe care domnia sa o gestionează și o aplică; este disprețul afișat al unora pentru lege; este mentalitatea învechită; este modul în care unii refuză să accepte altceva decât își spun ei înșiși; este modul în care unii se grăbesc să răstignească oameni în baza suspiciunilor; este ușurința cu care unii oameni sunt gata să acționeze la comandă și numai în baza suspiciunilor; este faptul că unii nu-și pun întrebarea ce au de făcut în cazul în care, după ce condamnă în baza unor suspiciuni, acestea se dovedesc a fi neadevărate.

Mă întreb, dacă mâine doamna Pippidi și colegii săi amatori de suspiciuni vor dori interzicerea unor drepturi fundamentale ale persoanelor cu ochii verzi, în baza suspiciunilor pornite de la un vechi proverb românesc ce ne îndeamnă "ochii verzi, niciodată să nu-i crezi", ce avem de făcut? Ne vor aresta la domiciliu? N-o să mai putem vota? O să ne interzică să ne căsătorim? Poate nu ar fi de ajuns! Dacă suspiciunile doamnei Pippidi sunt extrem de acute, poate vor trece la executarea noastră în piața publică, în cinstea vremurilor Inchiziției...

Eu nu contest azi, aici, calitățile profesionale ale doamnei Pippidi, atâta vreme cât nu i le-am cunoscut.

Moral, am unele suspiciuni. Dar bunul simț mă determină să nu o condamn în baza suspiciunilor mele.

Am suspiciunea că, dacă ar fi să aleg un model între SAR și Fundația "Noua Speranță" din Petrila, de exemplu, m-aș îndrepta către aceasta din urmă. Este un ONG care, în afară de a face rost de medicamente pentru bolnavii de SIDA, îi învață pe cei din jur că suspiciunea lor, potrivit căreia boala se ia prin simpla atingere a unui seropozitiv, este neîntemeiată. Îi învață pe toți, fie bolnavi sau sănătoși, să nu iubească și să nu urască în baza unor suspiciuni.

Mă înclin în fața oamenilor care conduc Fundația "Noua Speranță" din Petrila pentru că lucrează cu realități și cu drame umane, nu cu suspiciuni.

Pentru suspiciuni avem procuratura. Și Dumnezeu a creat și justiția, ca să nu-și facă procuratura de cap.

Ca om care-mi simt apartenența în egală măsură atât la societatea civilă, cât și la politic, am suspiciunea că avem o societate civilă care nu se deosebește de clasa politică atât de hulită.

Am suspiciunea că există ONG-uri în societatea civilă care comentează la comandă, care fac analize la comandă, care fac rapoarte și sondaje la comandă, care fac jocuri în funcție de simpatii, care ies în față înaintea unor organizații profesioniste și corecte, dar fără o mare susținere financiară.

Totul este în oglindă. Politic și societate civilă.

Cu deosebirea că o parte a societății civile crede că are dreptul să hulească fără a fi trasă la răspundere pentru că, nu-i așa? dacă te iei de societatea civilă înseamnă că pui pumnul în gura democrației. Iar clasa politică nu are dreptul să spună că, la fel ca în toate domeniile, și pe scena politică există oameni onești, profesioniști, bine intenționați.

Cu tot respectul pentru multe organizații nonguvernamentale din țară, și cu dorința de a fi corect înțeleasă, subliniez că declarația mea de azi nu este o pledoarie împotriva ONG-urilor.

Dar am suspiciunea că azi n-aș vrea să văd România condusă de societatea civilă care a "ieșit în față" până acum.

Cred în calitățile ei, la fel cum cred și în calitățile clasei politice. Dar cred și în defectele ei, la fel cum cred și în defectele clasei politice.

Cred în buna intenție și corectitudinea unor ONG-uri, la fel cum cred că există și opusul acestor organizații.

Important este, însă, ca toți să avem puterea de a vedea și mizeria din ochii proprii, nu doar suspiciunea existenței unui coș de gunoi undeva, mult sub noi, aceia care suntem perfecți.

    Manuela Mitrea - declarație politică intitulată Să oprim exploatarea copilului prin muncă!;

Doamna Manuela Mitrea:

"Să oprim exploatarea copilului prin muncă!"

Lucian Blaga considera copilăria ca fiind "inima tuturor vârstelor".

Chiar dacă avem o legislație bine pusă la punct, care apără și protejează drepturile copilului, sunt suficient de multe cazuri care ne demonstrază că nu este suficient și că trebuie să facem mai mult..

Legea nr.272/21.06.2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului și Planul național de acțiune pentru eliminarea expoatării prin muncă a copiilor - aprobat de către guvernul PSD prin H.G nr.1769/2004 au venit în sprijinul celor mai mici dintre semenii noștri. Dar aceasta nu este suficient dacă instituțiile abilitate în depistarea și rezolvarea cazurilor în care copiii sunt exploatați prin muncă (Poliția, Inspectoratul teritorial de muncă, Inspectoratul Școlar, Direcția de Sănătate Publică, ONG-urile, Direcția de asistență socială și protecția copilului) nu răspund în mod constant și direct în vederea aplicării legii. Zilnic, pe străzi, în parcuri sau în stațiile CFR și METROREX vedem copii cerșind, unii dintre ei sunt victime ale traficului de minori, iar în cel mai rău caz sunt abuzați și exploatați sexual.

Statisticile arată că 1 din 5 copii români sunt implicați în diverse activități economice. Dintre aceștia, o parte îi regăsim muncind în gospodăriile din mediul rural, la muncile câmpului, restul fiind angajați la negru sau sunt expoatați în activități ilegale, primind, mai mult sau mai puțin, compensații bănești în schimbul muncii pe care o prestează.

Munca copiilor se întâlnește frecvent în agricultură, în transporturi, silvicultură, dar mai ales în construcții.

De cele mai multe ori, sistemul de învățământ se confruntă cu o creștere a abandonului școlar, copiii fiind retrași de la școală și trimiși la muncă sau la cerșit chiar de proprii părinți.

În ultima perioadă se înregistrează un fenomen îngrijorător cu elevii care își urmează părinții la muncă în străinătate și abandonează școala, acești copii nemaifiind integrați într-un alt sistem de învățământ în țara respectivă.

Sancțiunile aplicate familiei sau celor implicați în exploatarea prin muncă a minorilor sunt insuficiente și nu-i sperie absolut deloc, având în vedere starea de fapt.

Ca mamă și ca parlamentar nu poate să nu mă îngrijoreze fenomenul și, în acest sens, trag un semnal de alarmă, deoarece acesta ia amploare pe zi ce trece.

Din păcate, cauzele acestui fenomen se regăsesc în sărăcia cu care se confruntă zilnic populația României.

Domnilor guvernanți, dacă vom sta cu mâinile în sân și nu vom face nimic, punem în pericol viitorul acestor copii, al nostru și mai ales al țării.

Trebuie să schimbăm această situație intolerabilă în România anului 2006 și să le oferim copiilor noștri o viață liniștită, iar copilăria lor să fie cu adevărat "o lume minunată, o lume cu mult soare și mii de jucării...".

    Marius Iriza - un comentariu privind retrocedarea Castelului Peleș regelui Mihai I;

Domnul Marius Iriza:

Castelul Peleș a fost construit între anii 1873 -1883 ca reședință de vară a regilor României. Acesta poate fi considerat cel mai important edificiu de tip istorist din România, având caracter de unicat. Totodată, prin valoarea sa istorică și artistică, este una dintre cele mai importante construcții de acest fel din Europa celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea.

Castelul Peleș a fost preluat de Statul Român prin Decretul Marii Adunări Naționale a Republicii Populare România nr. 38, din 26 mai 1948. Prin notificarea nr.333, din 7 august 2001, fostul rege al României, Mihai I, a cerut Primăriei Sinaia, restituirea în natură a imobilelor care au compus "Domeniul Sinaia". Pus pe căpătuială, a doua zi, în data de 8 august 2001, fostul suveran a solicitat Regiei Autonome "Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat" restituirea în natură a imobilelor componente ale Domeniului Sinaia aflate în administrarea sa.

În anul 2006, an în care retrocedările au devenit un "sport național", iar actuala putere pare să fi pariat că la încheierea mandatului nu va mai rămâne piatră pe piatră în administrarea statului român, domeniul Peleș se întoarce în proprietatea Casei Regale. Aceasta a propus Guvernului un aranjament prin care, în schimbul sumei de 30 milioane de euro, statul român să cumpere Castelul Peleș.

Decât să fi făcut "un lucru onest, de justiție, față de familia regală", cum spunea recent ministrul culturii și cultelor, domnul Adrian Iorgulescu, ar fi putut aloca acele 30 milioane de euro, bani de care se pare că ministerul pe care îl conduce nu are nevoie, către sănătate, învățământ sau agricultură, unde se știe că sunt numeroase probleme.

Nimeni nu îi cere fostului suveran să moară de foame sau să trăiască într-o garsonieră, dintr-un ajutor de șomaj, dar să pretinzi unui popor înfometat, aflat într-una din cele mai grele perioade din istoria sa, suma de 30 milioane de euro pentru o clădire care din cauza valorii sale istorice ar fi trebuit să fie de drept a Patrimoniului Național, este o bătaie de joc la adresa poporului pe care fostul rege Mihai spune că îl prețuiește sincer.

Mihai I, despre care Hitler spunea "este mai prost decât picioarele mele", a reușit, încă o dată, prin această retrocedare, să păgubească poporul care l-a făcut să fie cunoscut în Europa, deoarece fără România și poporul român nimeni nu ar fi auzit vreodată de el și alții ca el.

    Mihai Dumitriu - declarație politică intitulată Taberele școlare în actuala guvernare;

Domnul Mihai Dumitriu:

Declarațir politică intitulată "Taberele școlare în Actuala Guvernare"

Politica de dreapta a actualei Guvernări PNL-PD se reflectă și în asigurarea locurilor gratuite în taberele școlare pentru elevii din învățământul preuniversitar, în mod deosebit pentru cei din mediul rural. În perioada 2000-2004 a guvernării Partidului Social Democrat, 400-500 de locuri pe județ, în vacanța de vară, erau acordate gratuit elevilor din învățământul primar și gimnazial care proveneau din familii cu situație materială precară și cu o situație școlară bună, iar 50 -100 de locuri pe județ, elevilor de liceu cu performanțe deosebite.

La nivel de țară, sute de mii de preșcolari și elevi beneficiau de acest sprijin din partea Guvernului.

Unde sunt taberele școlare?

Cine le gestionează și administrează?

Spațiile și locațiile care au reprezentat un patrimoniu foarte important pentru ce sunt folosite?

În anul 2004 taberele școlare au fost luate de la MEdC, unde le era locul, și date Agenției Naționale pentru Tineret, condusă actualmente de Karoly Borbely, 30 ani, necăsătorit, din partea UDMR-ului.

Aceasta a fost prima lovitură mortală aplicată taberelor școlare.

Actuala coaliție Portocalie - PNL-PD-UDMR-PC a dat lovitura capitală.

Tânărului UDMR-ist nu i-a plăcut cum sună în românește "tabere școlare" și le-a schimbat denumirea în "centre de agrement pentru tineret". A considerat că și cei de la grădiniță și de la învățământul primar sunt "tineri". Tinerii de 24 de ani sunt amestecați cu bobocii de clasa I, care cum vine primul cu banul. Șeful actual al taberelor școlare zice că nu e nici o problemă, ba chiar e bine, că "unul mai mare poate împărtăși celui mic din experiența sa".

Mai mult, Karoly Borbely a modificat și structura organizatorică a răposatei Agenții a Taberelor și Turismului Școlar.

În consecință, cu o săptămână înaintea începerii vacanței de vară, doar 54 de tabere din 178 sunt pregătite pentru a-i primi pe "tinerii" preșcolari, elevi din învățământul primar și gimnazial, liceeni și studenți.

Ele sunt administrate de oameni care nu au nici în clin nici în mânecă cu sistemul educațional. Lăsarea lor în paragină a fost făcută intenționat, pentru ca acoliții politici să poată obține un preț bun.

Concret, în județul Iași, din cele 5 tabere școlare: Ciric, Bucium, Muncel, Valea Seacă, Pârcovaci, nici una nu poate primi elevi.

În contextul actualei restructurări guvernamentale, de hoitul taberelor școlare au început să tragă membrii taberelor politice PNL-PD. Tăriceanu nu vrea să le lase la MEdC, iar Blaga le dorește la MAI. Bătălia nu se dă pe ruinele care au mai rămas, ci pe terenurile imobiliare pe care sunt amplasate taberele școlare.

Guvernanții portocalii nu pricep că latura instructiv-educativă este mult mai profundă și trebuie completată cu activitățile extrașcolare.

Deci, stimați colegi de la Puterea portocalie, locul taberelor școlare este la MEdC, care trebuie să se preocupe de toate formele de educație: formală, informală, non-formală.

Vă adresez rugămintea ca prin toate pârghiile de care dispuneți să susțineți revenirea taberelor școlare la MEdC și să alocați locuri gratuite în tabere, copiilor din mediul rural.

V-ați întrebat câți copii din rural sub vârsta de 10 ani au simțit și văzut cum arată Marea Neagră?

    Mircea Man - intervenție intitulată 12 iunie - Ziua Internațională Împotriva Exploatării Copilului prin Muncă;

Domnul Mircea Man:

"12 iunie - Ziua Internațională Împotriva Exploatării Copilului prin Muncă"

Convenția ONU cu privire la Drepturile Copilului a fost adoptată de Adunarea Generală a Națiunilor Unite la 20 noiembrie 1989, până în prezent ea a fost adoptată de 191 de țări, membre ale Națiunilor Unite.

În anul 1992, Organizația Internațională a Muncii a lansat Programul Internațional pentru Eliminarea Muncii Copilului, program ce se desfășoară în prezent în 85 de țări.

Asigurarea și respectarea drepturilor copiilor și plasarea acestora într-o zonă de interes special constituie o prioritate națională, respectarea și asigurarea exercitării drepturilor copilului vor asigura o dezvoltare deplină și armonioasă a personalității fiecărui copil.

Copii au drepturi oriunde s-ar afla, acasă la părinți, în instituții de îngrijire sau la școală. Ei sunt și trebuie să rămână o prioritate, iar copilăria este o perioadă dedicată dezvoltării și educației, nu muncii. De aceea, eliminarea efectivă a exploatării muncii copiilor este unul dintre cele mai urgente deziderate ale momentului.

Organizația Internațională a Muncii arată că în fiecare an mor din cauza accidentelor de muncă aproximativ 22000 de copii sub 15 ani, exploatarea copiilor prin muncă fiind rezultatul sărăciei și al lipsei de alternative.

Copiii au dreptul de a fi protejați împotriva oricăror forme de exploatare economică, de a nu fi constrânși la vreo muncă ce implică vreun risc potențial sau care să le compromită educația ori să dăuneze sănătății, dezvoltării lor fizice, mentale, spirituale, morale ori sociale.

În România, Legea nr.272/2004, înființarea Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului, aflată în subordinea Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, au făcut ca problemele referitore la drepturile copilului să fie respectate, iar prin programele care se derulează în prezent, acest fenomen de exploatare a copilului prin muncă este în regresie.

În continuare trebuie luate măsuri urgente pentru combaterea acestui fenomen, precum și pentru pedepsirea celor care îi exploatează, mulți copii practicând activități ilegale cum ar fi: cerșitul, spălarea mașinilor, vânzarea de produse, colectarea gunoaielor, descărcatul mărfurilor, și nu în ultimul rând muncile casnice - la nivelul gospodăriilor, și în agricultură - la nivel rural.

Un mijloc de eficientizare a acțiunilor pentru prevenirea și eliminarea muncii copilului este îmbunătățirea colaborării dintre instituțiile guvernamentale și neguvernamentale, având în vedere faptul că munca copilului este un fenomen complex, căruia trebuie să i se acorde o atenție sporită.

    Mirela Elena Adomnicăi - declarație politică intitulată Drepturile și libertățile fundamentale, în pericol;

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

Declarație politică intitulată "Drepturile și libertățile fundamentale, în pericol."

În contextul în care reforma justiției și lupta împotriva corupției au fost personalizate, în contextul în care factorul emoțional este în prim plan, iar ministrul justiției declară că procedura nu este importantă dacă vrem ca justiția să fie eficientă, nu este de mirare că măsurile polițienești se bucură de o susținere mult mai puternică decât lupta pentru respectarea drepturilor și libertăților fundamentale.

De ce au nevoie procurorii de o putere mai mare decât a judecătorilor? Nu stârnește neliniște nici înzestrarea procurorilor cu mai multe instrumente de lucru pentru care nu există, însă, și garanții procesuale împotriva eventualelor abuzuri. Sau, ce mai rămâne din dreptul la apărare dacă partea vătămată sau civilă poate fi ascultată, legalizată fiind inerceptarea corespondenței și a ascultării convorbirilor dintre avocat și client?

De asemenea, în contextul proiectului legii Agenției Naționale de Integritate, "caracterul nejustificat al averii sau al unei părți a acesteia" nu ridică nici un fel de problemă juridică.

Ce înseamnă "caracter nejustificat" în situația în care Constituția prezumă orice avere ca fiind licită? Cum poate fi "nejustificată" o parte a averii? Este legală verificarea averii celor decedați și, implicit, a moștenitorilor? De unde până unde un inspector fiscal poate da interpretări de lege sau constată indicii privind săvârșirea unei infracțiuni? Preia din atribuțiile procurorului sau judecătorului?

Dacă pui astfel de întrebări, legitime, vei fi acuzat de tot felul de lucruri: că sabotezi integrarea, că ești corupt sau că aperi grupuri de interese.

Dar trebuie să înțelegem faptul că sancționarea celor vinovați trebuie să fie legală și că împotriva corupției și a infractorilor trebuie luptat cu mijloace legale.

Și ar trebui să ne îngrijoreze faptul că, de fiecare dată când sunt ridicate obiecții în Parlament referitor la votarea unor legi cu probleme, se apelează la metoda amenințării sau șantajului "european".

De dragul democrației europene, riscăm să ajungem în extrema cealaltă și să asistăm la grave abuzuri împotriva drepturilor și libertăților fundamentale, a căror consacrare constituțională a reprezentat adevăratul câștig în 1989.

    Monica Maria Iacob-Ridzi - declarație politică intitulată Reformă, reformă, dar să o știm și noi!;

Doamna Monica Maria Iacob-Ridzi:

"Reformă, reformă, dar să o știm și noi!"

După 16 ani, în România avem încă un sistem de sănătate care este imprevizibil, greoi și cu disfuncționalități critice. În continuare problema medicamentelor compensate este un subiect de primă pagină și, de multe ori, dramatismul este unul la limita superioară. Aflăm despre oameni care ajung la spital direct de la cozile interminabile de la farmacii, care se formează aproape în fiecare oraș în primele zile ale fiecărei luni. Aflăm depse comportamente cel puțin anormale ale farmaciștilor, care preferă să spună pacienților că nu le pot oferi medicamente pe rețete compensate, dar care oferă aceleași medicamente altor pacienți, care plătesc prețul integral. Și aceasta numai din cauza blocajelor devenite rutină deja în administrarea fondurilor pentru medicamente.

De asemenea, restructurarea sistemului de asigurare a serviciilor medicale pare a fi în continuare o pilulă destul de amară pentru ministrul sănătății, domnul Nicolăescu. O arată nemulțumirea profundă atât a pacienților, cât și a cadrelor medicale din spitale. Și o arată și nivelul de sănătate al românilor, care este printre cele mai scăzute din Europa.

Sănătatea nu este un capitol în parcursul de aderare al României la Uniunea Europeană. Nu suntem obligați să dăm examen la acest capitol. Și poate că acest lucru nu este în favoarea noastră. Cel puțin până acum s-a dovedit că sistemul de sănătate din România este extrem de greu de gestionat, iar rezultatele din ultima perioadă sunt cel puțin dezamăgitoare. Lipsa unor criterii de performanță impuse de Uniunea Europeană la acest capitol și lipsa cerinței de reformă pe bază de proiecte se dovedește că este, în acest caz, un handicap.

Ce dorim de fapt? Și, mai precis, ce doresc românii care așteaptă de peste 16 ani să trăiască decent într-un stat care le respectă drepturile și care își îndeplinește obligațiile elementare de protejare a cetățenilor săi?

Românii doresc restructurarea sistemului de sănătate. Este un lucru cert. Doresc să poată avea acces la servicii medicale bazate pe competență și non-discriminare. Doresc să vadă că impozitele pe care le plătesc lunar se transformă în servicii medicale în care pot avea încredere. Dar, mai mult decât orice, doresc ca toate aceste politici de restructurare să fie planificate și coerente. Așa cum s-a văzut până acum, reformele din sistemul de sănătate nu pot fi tratate punctual, nu se pot aplica ordine ale Ministerului Sănătății doar pentru un segment al sistemului, fără să se inducă astfel disfuncționalități în întreg sistemul. Avem nevoie aici de politici de restructurare și de reformă. Și acest lucru, deși există poate în documentele interne ale ministerului, nu s-a văzut deloc în realitate.

De aceea, solicit Ministerului Sănătății prezentarea în cel mai scurt timp a unui proiect concret, pe termen lung, de reformă a sistemului de sănătate, cu termene și argumente detaliate, cu responsabilități asumate pentru fiecare dintre pașii atât de necesari în vederea restructurării sistemului de sănătate. Și cu rezultate concrete. Iar aceste rezultate sper să nu fie măsurate în dimensiunea cozilor de la farmacii pentru medicamente compensate și nici în numărul de medici care câștigă procese împotriva Ministerului Sănătății.

De asemenea, solicit ministrului sănătății să realizeze și să facă publică o Cartă Albă a sănătății, care să cuprindă o listă a reformelor deja implementate, rezultatele acestora și, mai ales, proiectele viitoare pe termen lung.

Avem nevoie de infomrare, și nu doar de ordine din partea Ministerului Sănătății. Trebuie să știm ce reforme se vor face și, mai ales, cum va fi afectat întregul sistem de aceste schimbări. Și, mai ales, avem nevoie de consultarea reală a tuturor celor implicați în asigurarea sistemului de sănătate: începând de la pacienți, de la noi, cei care beneficiem de servicii medicale, de la farmaciști, de la medici și terminând cu companiile farmaceutice care activează în România.

Aștept din partea ministrului sănătății aceste proiecte concrete și, mai ales, aștept informare și consultare cu toți cei implicați în asigurarea serviciilor medicale, înainte de emiterea de ordine și dispoziții. Aștept în continuare, așa cum așteaptă zilnic mii de români la cozile de la farmacii, siguranța zilei de mâine pentru sistemul de sănătate. Administrarea eficientă a fondurilor, politici viabile și mai ales rezultate. Și acest lucru trebuie să îl recunoaștem cu toții, nu ne putem permite să așteptăm mult aceste reforme.

Cu această ocazie vreu să vă anunț că aceste cerințe vor face și obiectul unei interpelări care va fi adresată ministrului sănătății în aceste zile.

    Gheorghe Chiper - declarație politică intitulată În domeniul sănătății publice-ambiții megalomane și deficiențe cronice;

Domnul Gheorghe Chiper:

"În domeniul sănătății publice - ambiții, megalomanie și deficiențe cronice"

În aceste zile, pe fondul sonor al unor huiduieli pornite de la oamenii disperați de lipsa de medicamente și de situația din spitale, ministrul sănătății face vizite triumfale în Banat, anunțând proiecte grandioase de construcții de spitale noi, mari și moderne, în multe locuri din țară, inclusiv în municipiul Arad - ceea ce a creat în presa locală o adevărată campanie de informare, de adeziune și de aprobare pentru generozitatea guvernamentală și pentru așezarea Aradului pe o listă virtuală de priorități.

De la început trebuie să mărturisesc că nu cred nimic din aceste promisiuni care anticipează investiții megalomanie într-un viitor incert, dar care nu sunt probate de nici cea mai mică susținere financiară sau de pregătiri practice și concrete.

Chiar dacă ar fi reale astfel de proiecte, de ce ne amăgește domnul ministru cu aceste investiții publice de anvergură dacă în prezent situația din unitățile sanitare ale județului este cu adevărat dezastruoasă: condiții de igienă și hrană precare, cazuri de infecții generalizate, lipsă de dotare cu aparatură și spații medicale improprii. Cozile la medicamente sunt la fel ca peste tot, iar grijile bolnavilor pentru starea serviciilor medicale devin tot mai agasante, tot mai greu de suportat.

În același timp, ministrul a bulversat sistemul sanitar prin pachetul său de legi adoptate prin asumarea răspunderii, adică într-un mod aproape fraudulos; afișează într-un mod iresponsabil o atitudine arogantă, făcând afirmații care frizează paranoia ("nu sunt Dumnezeu, aș vrea să fiu") și ignorând cele mai evidente deficiențe din sistem, devenite deja cronice.

În județul Arad, aceste situații contrastante, paradoxale chiar, sunt și mai evidente dacă avem în vedere că viitorul spital - existență ipotetică doar în coloanele de știri ale ziarelor - este declarat ca realizaare sigură, în condițiile în care pentru continuarea lucrărilor la spitalul din Ineu nu se achită de cea mai elementară sarcină care-i revine ca ordonator de credite - aceea de a aloca fondurile aprobate pentru redeschiderea șantierului care a fost început cu mai bine de 13 ani în urmă.

Este și aceasta încă o manifestare a practicilor manageriale care definesc pe ministrul portocaliu al sănătății.

    Gabriel Sandu - declarație politică privind Importanța sprijinirii sportului;

Domnul Gabriel Sandu:

"Importanța sprijinirii sportului"

Dacă la multe capitole trebuie să recunoaștem că România nu excelează, sportul a fost și trebuie să fie o permanentă sursă de victorii pentru români.

Avem mare nevoie de victorii pentru noi, ca națiune.

Din păcate, sportul se bucură de un respect minim în România.

Este oricum un adevărat miracol faptul că sportivii noștri încă mai fac performanță la nivel mondial, având în vedere bazele materiale minuscule de care se bucură.

Este foarte important să creăm o strategie națională pe termen lung în ceea ce privește sportul. În primul rând, copiii trebuie îndreptați spre sport pentru a pregăti o bază de selecție pentru mâine. În toate țările civilizate, activitățile sportive ale unui elev sunt privite ca un mare avantaj pentru admiterea în licee și universități foarte bune. Oriunde în lume există campionate pentru juniori, inter-licee, inter-universități, care rivalizează în valoare cu campionatele seniorilor. Cred că și noi trebuie să facem acest lucru.

În al doilea rând, ar trebui sprijiniți cei care fac performanță. Este inadmisibil faptul că foști mari campioni internaționali care au adus glorie României trăiesc acum în condiții aflate la limita subzistenței.

Și, în momentul în care vorbesc de sport, nu mă refer numai la fotbal, care dă rezultate remarcabile, datorită în primul rând finanțării de care beneficiază. Problema este cu celelalte discipline, cele olimpice, de pildă. Cum putem vorbi de performanță în momentul în care sportivii și antrenorii trebuie să strângă bani pentru a-și cumpăra echipament și în momentul în care dotările necesare antrenamentelor sunt aproape preistorice.

Chiar dacă unii părinți consideră că ora de "mate" este mult mai importantă decât ora de sport, sau dacă elevii de liceu își petrec de obicei orele de educație fizică chiulind la barul preferat, activitatea fizică este cel puțin la fel de importantă ca și cea mentală.

Mi-e teamă că ne jucăm cu sănătatea copiilor noștri în momentul în care nu îi îndreptăm spre un sport care să îi dezvolte fizic armonios și ne jucăm și cu dezvoltarea lor globală, pentru că practicarea unui sport educă și spiritul, prin disciplină și prin dezvoltarea spiritului de competiție, a ambiției de a fi primul, pregătindu-i în general pentru viață.

Faptul că sportul este considerat ca fiind facultativ se va reflecta în performanțele globale pe care România le-a înregistrat în ultimul timp.

Adevărul este că numai atunci când vom reuși să ne schimbăm mentalitățile și vom acorda sportului sprijinul și respectul pe care le merită ne vom putea bucura de victorii și performanțe mondiale.

    Ioan Munteanu - declarație politică intitulată Mai lasă-ne, domnule ministru!;

Domnul Ioan Munteanu:

Declarație politică intitulată "Mai lasă-ne, domnule ministru !"

Cu gândul la reforma din sănătate, domnul Eugen Nicolăescu a venit în zi de duminică la minister ca să lucreze, dar a găsit ușa închisă. Acest fapt, aparent fără semnificație, nu pare a fi, însă, de bun augur, în contextul protestelor generate de pachetul de legi propus de echipa sa.

Încă din faza dezbaterilor, "legile sănătății" au stârnit numeroase critici din partea oamenilor din sistem, dar și din partea unor politicieni ori oficialități europene care remarcau caracterul neconstituțional, antisocial și antieuropean al acestor prevederi legale.

Deși nu prididește cu laudele de sine, domnul ministru a fost nevoit să recunoască că spitalele au fost administrate "total neprofesionist, au mers prost, au făcut datorii, iar oamenii sunt nemulțumiți de felul în care sunt tratați". Cred că liberalul Nicolăescu a spus în puține cuvinte tot adevărul despre imperfecțiunile muncii sale.

Același lucru l-am susținut și eu în două declarații făcute în plenul Camerei Deputaților, dar cu argumentele medicilor din județul pe care-l reprezint în Parlament.

Aplicarea primelor prevederi din cele peste 200 de pagini ale pachetului legislativ a avut drept efect un val de nemulțumiri la scara întregii țări.

Într-un ordin al domnului ministru, trimis Direcțiilor de Sănătate Publică, se preciza faptul că în termen de 5 zile (asta a fost până pe 29 mai) să se facă predarea-primirea inventarului spitalelor de către foștii spre actualii directori. În viziunea ministrului-contabil, spitalele trebuie să fie conduse de către manageri care nu sunt medici, aceștia urmând să se ocupe de bolnavi, și nu de probleme financiare. Dacă își doresc, totuși, să rămână directori, n-au decât să renunțe la profesia pentru care s-au pregătit mai bine de 30 de ani.

Preocupat mereu de bani și mai puțin de calitatea actului medical, Nicolăescu propune reorganizarea spitalelor prin restrângerea numărului de paturi și a costurilor de spitalizare și acordarea asistenței medicale la domiciliu. Asta ar însemna că bolnavul trece pe la spital doar pentru stabilirea diagnosticului ori pentru intervenții chirurgicale, restul asistenței medicale fiindu-i asigurată la domiciliu. Dea Domnul să trăim și s-o vedem și pe asta, că nu-i de aruncat !

Dar hotărârea care a aprins spiritele rămâne, fără îndoială, cea legată de reducerea vârstei de pensionare a medicilor de la 65 de ani la 62 de ani (bărbații) și 57 de ani - femeile. Prin abrogarea pe neașteptate a Legii nr.306, mulți medici s-au trezit în fața faptului împlinit, obligați să-și facă dosarul, iar sistemul sanitar, amenințat cu o criză de specialiști de proporții, deficit înregistrat în mai toate spitalele din România.

Colegiul Medicilor din România a reacționat imediat, hotărât să împiedice aplicarea acestor prevederi care ignoră orice angajament de până acum față de personalul medical. Cu seninătatea care-l caracterizează, domnul ministru asigură forul profesional de la nivel central că nu-i vorba de o criză, ci de "nemulțumiri care au la bază rațiuni politice".

Că nu asta este explicația protestelor o demonstrează și cele câteva opinii exprimate de către medici din Neamț.

Dr. Iosif Köszeghi, președintele Colegiului Medicilor Neamț: "Toți colegii noștri sunt revoltați de această decizie luată fără a reflecta prea mult la ce repercusiuni ar putea avea pentru sistemul sanitar din România. Mi se pare de neacceptat să dai deoparte specialiști aflați în plină formă profesională, sănătoși, lucizi, foarte utili în ceea ce privește activitatea medicală. Membrii Colegiului Neamț vor milita alături de ceilalți medici pentru a se renunța la această lege".

Dr. Stelian Ghiță, directorul Spitalului Județean de Urgență Neamț, speră ca ministrul să revină asupra deciziei care a produs mari nemulțumiri în toată țara. "Există neșansa ca în unele specialități deficitare să nu se mai poată continua activitatea. De la Spitalul Județean Piatra Neamț ar urma să plece 16 medici, din care 5, șefi de secții. Noua lege nu mai face din noi o categorie specială, ci o categorie obișnuită de salariați".

Dr. Constantin Nanu, director executiv al Direcției de Sănătate Publică:"Nu putem lăsa secțiile fără medici pentru că în acest fel riscăm compromiterea calității actului medical. Cred că ar fi potrivită o formulă care să nu scoată în afara sistemului somități medicale a căror experiență este foarte importantă și ne este utilă tuturor."

Dr. Aurelia Ciobanu, șefa secției de Terapie Intensivă:"Vestea aceasta m-a luat prin surprindere și nu pot concepe că așa s-a decis. Consider că astfel de hotărâri care privesc bunul mers al unor sectoare sanitare importante ar trebui mai bine gândite. Sper ca lucrurile să nu rămână astfel și să se revină asupra acestei legi privind pensionarea medicilor".

Dr. Mihai Cuciuc, șeful secției Cardiologie din Spitalul Județean Neamț:"Legea mi se pare anormală. Față de restul profesioniștilor, situația medicilor este una specială. Un medic termină facultatea la 25 de ani, la 32 de ani specializarea, după 5 ani își dă secundariatul și abia la 37 de ani se poate numi doctor. Dacă ieși la pensie la 62 de ani (57 de ani, doamnele) îți mai rămân 25 de ani de lucru (respectiv, 20). Adică te formezi în 31 de ani și muncești doar 25 (sau 20). Ar trebui ca legea să stipuleze pensionarea medicilor la 60 de ani, dar doar dacă vor asta (...). Un medic, pe măsură ce trece timpul devine mai valoros. Eu i-aș lăsa să lucreze până la 70 de ani, pe unii, iar pe alții chiar până la 75 de ani. Să fie pensionați numai la cerere sau în urma unei evaluări riguroase".

Vrând, parcă, să-i răspundă domnului doctor, Partidul Social Democrat a inițiat în procedură de urgență, în ziua de 5 iunie 2006, un proiect de lege privind ieșirea la pensie a medicilor la vârsta de 60 de ani, indiferent de sex, și la 65 de ani a medicilor care au titlu de doctor în medicină. Dorim, în acest fel, să atenuăm duritatea deciziei luate de către echipa ministerială, să redăm medicilor sentimentul de încredere și de respect de sine, dar, în același timp, să ne aliniem cerințelor Uniunii Europene, care solicită tuturor statelor creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani, fără discriminare între bărbați și femei.

Cât despre domnul Nicolăescu, i-am sugera să-și ia pachetul de legi și s-o pornească pe alt drum. Un ministru care nu-i în stare să asigure bolnavilor medicamente gratuite și compensate măcar două zile dintr-o lună, n-are de ce să mai rămână în Ministerul Sănătății. Iar faptul că în județul Neamț nu au fost probleme, datorită implicării Casei Județene de Asigurări, dovedește un lucru arhicunoscut și anume că omul potrivit sfințește locul ! Nu-i cazul domnului ministru!

    Petru Movilă - abordarea unui subiect ce privește și U.M.F. Iași - reprezentarea acestei instituții în comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătății;

Domnul Petru Movilă:

Onorati colegi,

Partidul Democrat, grupul nostru parlamentar și eu însumi am fost si ramânem consecvenți în ceea ce priveste Reforma Sănătații. Mai exact, credem că sistemul nostru sanitar - așa cum l-am preluat de la guvernarea anterioară - este anacronic, ineficient, risipitor și favorabil unei ierarhii clientelare de tip feudal. De aceea am sprijinit și vom sprijini adoptarea si aplicarea așa-numitului Pachet de legi promovat de Ministerul Sănătații.

Acest lucru nu mă împiedică însă să privesc cu un ochi critic unele măsuri ale acestui minister care, fără îndoială, nu trimit la esența reformei, deși pot provoca disfuncții în sistem și chiar ale unor instituții sau persoane din interiorul acestora.

Este vorba, în speță, onorați colegi, despre comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătații.

Astfel, prin adresa nr. 7674/02.03.2006 trimisa U.M.F. Iași, domnul ministru Nicolăescu a afirmat că " în principiu, numărul și alcătuirea comisiilor de specialitate se vor menține " "

În răspunsul său, U.M.F. Iași și-a exprimat satifacția pentru această poziție a Ministerului Sănătății și a subliniat că este necesară, așa cum a fost și până acum, ca in toate comisiile de specialitate să fie și un reprezentant din Iași, mai ales că U.M.F. Iași îndrumă metodologic toate instituțiile sanitare din Moldova.

Ce se întamplă în realitate?

În realitate a avut loc o reducere sensibilă a numarului de comisii, în numele eficienței, lucru care ar fi, în anumite limite, de înțeles. S-ar putea accepta, de asemenea - tot la limită - faptul că unele comisii ca cele de Hepatologie (Hematologie), Anti - Sida, Microbiologie au dispărut fiind incluse în altele. Cu totul de neînțels este, insa, dispariția unor comisii ca cele de medicină internă, Genetica medicala, Medicina muncii, Medicina Sportivă, Igiena.

Subliniez că deosebit de negativă desființarea Comisiei de Genetica Medicală în condițiile în care patologia malformativă și genetică este azi o problemă majoră de sănătate publică; însuși Ministrul săntății desfașoară mai multe programe naționale dedicate bolilor genetice, cel mai important fiind cel de "profilaxie și diagnostic prenatal și postnatal al sindroamelor plurimalformative și bolilor genetice" "

în sfârșit, consider ca neacceptabil și faptul că în câteva comisii importante - Medicina de laborator, Psihiatrie, Reumatologie și recuperare - nu se află nici un reprezentant al U.M.F. Iași în timp ce alte centre au între 2 si 5 membri.

În incheiere repet: rămân un adept și un sprijinitor consecvent al Reformei în sănătate, dar Ministrul Sănătății să gândească cu mai multă atenție măsurile care privesc baza sistemului, cum ar fi, de exemplu: numărul și componența comisiilor de specialitate de care am amintit mai devreme. Un cumul de asemenea măsuri insuficient gândite poate afecta la un moment dat chiar reforma ca atare.

Iar ca deputat de Iași cer Ministrului Sănătății ca în fiecare din comisiile sale de specialitate să fie câte cel puțin un reprezentant al U.M.F. Iași, care este una din cele mai vechi și importante instituții de învățământ superior medical din România.

Va multumesc.

    Roberta Alma Anastase - intervenție cu tema Ziua mondială pentru combaterea deșertificării și secetei;

Doamna Roberta Alma Anastase:

"Ziua mondială pentru combaterea deșertificării și secetei"

În data de 17 iunie, în fiecare an, se celebrează "Ziua mondială pentru combaterea deșertificării și secetei", stabilită de Adunarea Generală a națiunilor Unite în cadrul campaniei mondiale de combatere a deteriorării mediului și degradării apelor.

Această zi marchează adoptarea, cu 12 ani în urmă, a Convenției națiunilor Unite pentru combaterea deșertificării, convenție ce reprezintă un mijloc de luptă împotriva consecințelor dezastruoase ale deșertificării și secetei.

Indubitabil, aceste fenomene sunt din ce în ce mai îngrijorătoare și, de aceea, 110 țări suferă din cauza efectelor grave ale deșertificării. Programe internaționale și naționale de acțiune au fost deja adoptate de multe state în vederea coordonării eforturilor de reducere a acestor consecințe. Printre aceste state se numără și România, care a stabilit o strategie de combatere a deșertificării, secetei și eroziunii solului, care se bazează pe următoarele principii:

  • dezvoltarea susținută a silviculturii și agriculturii;
  • conservarea biodiversității;
  • prevenirea și reducerea efectelor dezastrelor naturale.

Esențial de menționat sunt aceste efecte dezastruoase. Conform unui studiu ONU, aproximativ 30% din pământ, inclusiv 70% din uscat, e afectat de secetă. În fiecare zi, aproape 33.000 de oameni mor de foame. Deșertificarea creează condiții ce intensifică incendierile și vânturile puternice, adăugându-se presiunii imense asupra celei mai prețioase resurse a pământului, apa, și bineînțeles asupra animalelor ce depind de ea.

Conform World Wide Fund pentru natură, lumea a pierdut 30% din bogățiile sale naturale între 1970 și 1995.

Este important, în acest context, să subliniez că și România se află în pericolul de a simți puternic aceste efecte menționate. În special, zona Dobrogei prezintă premise considerabile ca peste un interval destul de mare de timp să se transforme într-un deșert asemănător Saharei. Fenomenul deșertificării a atacat deja zone întregi din Dobrogea, ca de exemplu, centrul regiunii, un pas, în mod evident, ireversibil. Situația tinde să se acutizeze mai ales că primele semne de deșertificare pot fi deja observate în peisajul dobrogean și anume diferențele foarte mai de temperatură între zi și noapte.

Din păcate, fenomenul deșertificării este adus în atenția noastră ce cele mai multe ori atunci când este mult prea târziu, când consecințele se văd cu ochiul liber. Este, fără dubiu, necesar să luăm în considerare toate aceste aspecte și să nu uităm importanța lor pentru o viață într-un mediu propice dezvoltării umane.

    Marius Rogin - declarație politică cu titlul Cât de util a fost Summit-ul Mării Negre?;

Domnul Marius Rogin:

"Cât de util a fost Summit-ul Mării Negre?"

Doamnelor și domnilor deputați,

Istoria Mării negre reprezintă un domeniu învăluit de o aură plină de mister, poate căpătată odată cu influențele asiatice și vest-europene ce au modelat caracterul și destinul popoarelor de la țărmul Mării Sumbre. De mii de ani, Marea neagră a fost o arie de convergență și contradicție de interese majore: politice, economice sau strategii militare. În spiritul acestor contradicții, Bucureștiul a găzduit, săptămâna trecută, summit-ul de lansare al Forumului Mării Negre pentru dialog și parteneriat, un eveniment care a reunit șefi de state, miniștri de externe, reprezentanți ai organizațiilor internaționale și mulți jurnaliști.

România își propunea, prin acest Forum, să creeze cadrul unei cooperări sporite în domeniul securității pontice. Au sosit la București, pot să spun, cam acele state care sunt și direct interesate să-și rezolve anumite conflicte actuale. Ne-am bucurat de prezența unor președinți de state cum sunt cei din Georgia, ucraina, Republica Moldova, Armenia și Azerbaidjan. Toate aceste state au diverse conflicte teritoriale, economice sau politice cu Rusia sau Turcia, exact marii absenți și, deci, interesate de ameliorarea situației în zonă.

Am constatat însă, odată cu acest eveniment, că Moscova a refuzat invitația noastră, arătând prin acest gest importanța pe care o acordă Forumului. Întotdeauna, conflictele dintre țări au avut nevoie de un timp destul de lung pentru a fi soluționate, dar și de înțelegere din partea ambelor state implicate în conflict. Cooperarea va fi dificilă și între ceilalți participanți. Ucraina și România au și ele probleme bilaterale încă nerezolvate, Armenia și Azerbaidjanul își dispută și ele încă enclava Nagorno-Karabah, Republica Moldova se confruntă cu conflictul transnistrean întreținut de la Moscova. E păcat însă că Rusia nu a dorit să participe la acest forum. Nu putem avea nici un fel de politică activă în zona Mării negre fără cel mai important jucător din regiune, Rusia, și fără să includem în asta, în mod pozitiv, și Turcia.

Cel mai important lucru însă pe care doresc să-l spun, este faptul că România va ajunge să joace rolul principal în sud-estul Europei și în zona Mării Negre. Gândul mă duce la o altă realitate: timp de sute de ani, rusia a considerat că nici o decizie nu poate fi luată în vecinătatea sa apropiată fără permisiunea sa, însă prezentul ne îndreaptă spre o altă realitate. Lumea merge înainte și fără permisiunea Moscovei. Un pas important a fost deja făcut: există discuții între președintele Armeniei și al Azerbaidjanului, apar noi idei pentru Transnistria, se poartă discuții inclusiv pe teme comerciale. Pe de altă parte, forumul de săptămâna trecută a mai adus o premieră în politică: nu s-au mai reunit niciodată în jurul aceleiași mese atâția reprezentanți ai statelor riverane.

Cred că orice problemă ce se dorește a fi rezolvată trebuie să pună în aplicare câteva condiții: dialog, parteneriat și colaborare. Pentru România nu poate fi decât bine că a decis un lucru: a venit timpul să nu mai stăm cu mâinile în sân, e cazul să nu mai lăsăm să treacă pe lângă noi atâtea oportunități, iar inițiativele îndrăznețe să le aparțină altora.

Am asistat, săptămâna trecută, la prima reuniune unde au participat șase președinți de state direct interesați de regiunea Mării negre. Numeroase alte personalități, lideri ai statelor riverane, reprezentanți ai statelor UE, ai SUA, dar și ai unor importante organizații internaționale care s-au reunit într-un proces cu bătaie lungă.

S-au întrebat însă unii despre ceea ce aduce nou acest forum față de celelalte inițiative. În primul rând, faptul că, față de inițiativele precedente, deciziile viitorului organism nu vor mai fi luate în baza consensului, ci vor fi rezultatul colaborărilor interstatale de probleme specifice.

Noua abordare mizează pe pașii mici, pe concesii și contribuții, indiferent cât de mici, ale fiecărui stat. Cel mai important lucru rămâne însă comunicarea. În al doilea rând, trebuie să remarc faptul că Fondul Marshall al Statelor Unite a anunțat, în cadrul Forumului pentru parteneriat la Marea neagră, crearea Fondului Mării Negre, fond care va finanța proiectele de consolidare a democrației, bunei guvernări și de dezvoltare a cooperării regionale a societății civile în zona pontică.

Dincolo de toate criticile aduse summit-ului de la București, rămân la părerea că România a făcut un pas important. A adus la masa discuțiilor președinți din state interesați de rezolvarea anumitor probleme din zona Mării Negre, probleme care există de un timp important și care nu mai trebuie amânate. Este important însă pentru noi ca astfel de inițiative să continue pentru că România nu va avea decât de câștigat în ochii occidentalilor.

Vă mulțumesc.

    Mihai Sandu-Capră - punctarea câtorva obiective propuse de Guvern prin modificarea Codului fiscal;

Domnul Mihai Sandu-Capră:

Stimati colegi,

Modificarea Codului fiscal a generat în ultima perioadă discuții și polemici îndelungi, de cele mai multe ori fără fundamente reale.

S-a vehiculat ideea potrivit căreia actualul Guvern nu a făcut prin modificarea legislației în domeniul fiscal nimic altceva decât să bulverseze mediul de afaceri. În acest sens, doresc să vă reamintesc faptul că modificarea Codului fiscal a avut loc într-un orizont îndelungat de timp, existând discuții și dezbateri la care au participat reprezentanți ai mediului de afaceri, economiști, organisme economice, precum și personalități din mediul politic, ale căror observații și sugestii au fost luate în seamă la elaborarea actului normativ.

Prin masurile adoptate, Guvernul urmărește atingerea obiectivelor propuse prin Programul de guvernare, principalele modificari fiind menite sa armonizeze legislația fiscală cu directivele Uniunii Europene și să adapteze cadrul legal existent la realitatea economică.

Guvernul aduce în discuție o variantă îmbunătățită, liberală, europeană a Codului fiscal și nicidecum un nou Cod fiscal.

Aspecte precum menținerea cotei unice de impozitare și a cotei de TVA, angajamente asumate prin programul de guvernare, facilitarea extinderii activității prin neimpozitarea diferențelor de valoare la investițiile financiare, neimpozitarea veniturilor din dobânzi la depozitele la vedere/conturi curente, precum și a veniturilor din dobânzi aferente titlurilor de stat si obligațiunilor municipale, preluarea pentru nerezidenți a regimului fiscal al dobânzilor aplicabil propriilor rezidenți, precum și a regimului fiscal aplicabil veniturilor din lichidarea/dizolvarea unei persoane juridice române ori eliminarea plății taxei pe valoarea adaugată la organele vamale pentru importurile realizate de către persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal au menirea de a simplifica cadrul legal în domeniu și de a permite un nivel și mai ridicat al investițiilor străine.

Este momentul în care clasa politică româneasca va trebui să dea dovadă de maturitate și să susțină acum, în pragul aderării la Uniunea Europeană, modificarile propuse de Guvernul condus de primul ministru Călin Popescu Tăriceanu.

Va multumesc.

    Ion Stan - considerații pe marginea mult contestatului și hulitului Proiect de lege a controlului averilor;

Domnul Ion Stan:

Arareori a fost dat să fim martorii unei tenaticăți și perseverențe diabolice în promovarea unor propuneri de inițiative legislative aberante, profund antidemocratice, vădit anticonstituționale și în total dezacord cu normele Uniunii Europene, așa cum ministrul justiției, doamna Monica-Luisa Macovei, ne-a demonstrat în lunile din urmă.

În săptămâna trecută, doamna ministru a recidivat, revenind cu mult contestatul și hulitul proiect de lege al controlului averilor, față de care am mai luat atitudine categorică de respingere, pe bază de argumente irefutabile, și la prima tentativă de promovare.

Doamna ministru nu numai că nu a ținut seama de protestele justificate, în primul rând, ale societății civile, care nu ar avea, în primă și ultimă instanță, decât motive de satisfacție, dacă intențiile de legiferare ar fi corecte, ci, dimpotrivă, în noua formă a proiectului de lege sunt reluate și cu obstinație amplificate și multiplicate aberațiile juridice care ne oripilează din nou.

De această dată, reacțiile societății civile s-au dovedit a fi prompte și meritorii, iar presa, pe bună dreptate și spre cinstea ei, a titrat: "Noua Inchiziție", "Societatea civilă: nu statului polițienesc!", "Noua Inchiziție separă Puterea de restul lumii", "Societatea civilă, împotriva "integrității" lui Macovei", "Carențe majore în Agenția de Integritate creată pe hârtie de Monica Macovei", "Se înființează poliția pentru demnitari" și, ca un corolar, "Renate Weber face praf proiectul Macovei privind controlul averilor".

Proiectul de "Lege privind declararea și controlul averilor și conflictul de interes, precum și regimul incompatibilităților pentru persoanele care exercită funcții și demnități publice" reamintește cunoscătorilor istoriei de "Escadroanele lui Franco", conduse de generalul Cedar, care au folosit cam aceeași "secure a justiției populare" și formulă de guvernare în afara legii pe care le propune doamna ministru, cu deosebirea că Spania era atunci într-un haos ce o făcea imposibil de guvernat prin lege.

Ce ne propune doamna ministru? Înființarea Agenției Naționale de Integritate. Ce fel de integritate? Teritorială? Morală? Economică? Socială?! De ce are nevoie România de o astfel e agenție? Se află România în catastrofala stare de a-i fi reparată integritatea de o autoritate specială? Această agenție, proiectată ca "autoritate administrativă autonomă", rezultă a fi nu numai un "stat în stat", dar și un organism profund antidemocratic, contravenind conceptual și structural-organizatoric, prin funcții, competențe și atribuții conform Constituției României, legislației internaționale, fundamentelor statului de drept, principiului separției puterilor, drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Agenția, autoritate administrativă autonomă fiind, nu se subordonează nimănui și nici nu este supusă vreunui control. Prin aberațiile juridice conținute de proiectul de lege, Agenția este mai presus de lege, desupra drepturilor omului și în afara Constituției.

În loc să fie clară și predictibilă, legea propusă este plină de ambiguități și lasă cale liberă inspectorilor Agenției către abuzuri inimaginabile, cum ar fi "suspendarea judecătorilor" pentru ("țineți-vă bine!) "puternice legături afective" ("!!!). Noii inchizitori ar urma să primească și competența de a decide incompatibilitatea președintelui, ca procedură de sesizare a Parlamentului pentru aplicarea unei sancțiuni disciplinare.

Actualul proiect reprezintă un regres evident față de cel anterior, adoptat de Camera Deputaților în 2004 și pe care Senatul - Cameră decizională - nu l-a luat în dezbatere.

Dacă reglementările în vigoare au în vedere controlul dobândirii averilor cu începere din 1990, noul proiect, numai din aprilie 2003. Sentimentele de repulsie atavică nutrite de doamna ministru față de tot ceea ce are legătură cu guvernarea anterioară nu pot fi decât de natură să-i dovedească gravele incompatibilități cu cele mai elementare reguli de democrație.

Controlul averilor se bazează pe noțiunea "nejustificat", fără ca aceasta să fie definită, ceea ce ar fi absolut obligatoriu, în condițiile în are art. 44 alin. 8 din Constituție instituie prezumția dobândirii licite ("caracterul licit al dobândirii se prezumă").

Este încălcat, de asemenea, art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului privind "dreptul oricărei persoane de a-i fi examinată cauza sa în mod echitabil, public și într-un termen rezonabil de către un tribunal independent și imparțial".

Astfel, în loc să fie prevăzută obligația inspectorilor Agenției de a aduce la cunoștința persoanei controlate actele dosarului și dreptul acesteia de a fi asistat de un avocat, cu sancționarea inspectorului care nu respectă această obligație, proiectul precizează doar posibilitatea de a lua cunoștință de conținutul dosarului, ceea ce este deja cu totul altceva. Calea de la posibilitate la realitate poate fi uneori nesfârșită.

O altă prevedere contrară normelor procedurale fundamentale conferă valoare de mijloace de probă actelor întocmite pe parcursul cercetării prealabile, deci, înaintea declanșării controlului propriu-zis.

Mai mult decât atât, este anulat până și dreptul la apărare ulterior în instanță, deoarece persoana nemulțumită de hotărârea instanței de fond nu are timpul necesar redactării unui recurs motivat, pentru că același timp de 5 zile al declarării recursului coincide cu cel al redactării hotărârii.

Proiectul de lege nu conține nici o dispoziție care să garanteze nivelul de expertiză, probitatea și deontologia inspectorilor, după cum nu prevede nici un for de auditare și nici o procedură de evaluare a activității Agenției. Considerăm că este o iresponsabiliatte a se intenționa ca unor astfel e persoane să li se confere drepturi similare procurorilor, inclusiv cel de a efectua percheziții, sau de a cere mandate de la judecători ori de a fi asistați de poliție sau jandarmerie.

România nu poate fi o țară cu două justiții! Așa ceva ar contraveni caracterului unitar al statului și un grav atentat la Constituție.

Pe numai simpla prezumție de avere nejustificată, stabilită după criterii numai de ei știute, acești inspectori pot aprecia - este incredibil - caracterul penal al actelor de dobândire a averii și sesiza Parchetul, iar acesta obligat să accepte ca probe actele întocmite în afar și cu încălcare dispozițiilor Codului de procedură penală.

De ce să ne întrebăm cum sunt posibile sau să ne mirăm de comiterea unor asemenea aberații juridice, din moment ce doamna Renate Weber, fost consilier prezidențial și șef al Departamentului constituțional și afaceri legislative din Administrația Prezidențială, actualmente președintele Fundației pentru o societate deschisă, o spune transparent: "Prin Codul de procedură penală, Macovei legitimează statul polițienesc". Iar un distins dimpotrivă jurist, pe deasupra și un remarcabil vicepreședinte al Camerei Deputaților, concluzionează și mai tranșant: "Macovei vrea puterea, vrea să-și construiască propria poliție politică!"

Agenția proiectată de doamna ministru ar urma să fie deasupra tuturor autorităților statului. Ceea ce nu se dorește a se permite serviciilor de informații responsabile pentru securitatea națională ar urma să fie îngăduit, cu vârf și îndesat, fiecăruia dintre inspectorii Agenției, respectiv: "Orice fel de date, informații, înscrisuri sau documente pe care le consideră necesare pentru îndeplinirea atribuțiilor, inclusiv cele cu caracter financiar, bancar, personal, confidențiale ori clasificate".

Proiectul de lege fixează drept unități de măsură (țineți-vă bine"!): "caracter nejustificat", diferențe vădite" și "justificare rezonabilă". Cu asemenea criterii, niște persoane despre a căror competență legea nu spune nimic, vor fi îndrituite să nu țină seama de cel puțin 6 principii și norme constituționale: separația și echilibrul puterilor, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor; egalitatea în fața legii, dreptul la apărare, viață intimă, familială și privată, dreptul de proprietate privată, dreptul prsoanei vătămate de o autoritate publică.

Credem că sunt suficiente argumentele pentru ca Legislativul să ia act de aberațiile juridice conținute de propunerea de inițiativă legislativă și să repună pe ordinea de zi proiectul anterior, adoptat de Camera Deputaților și aflat în așteptare la Senat, care este Camera decizională.

    Marin Almăjanu - răspuns la atacurile PSD-iste la adresa ministrului Eugen Nicolăescu;

Domnul Marin Almăjanu:

Stimați colegi,

În ultimele zile, atacurile PSD la adresa ministrulului sănătății, Eugen Nicolăescu, s-au înmulțit și chiar s-au materializat într-o moțiune simplă. Urmărind această campanie împotriva ministrului Nicolăescu, îmi pun două mari întrebări, pe care cu siguranță și le pun și marea majoritate a oamenilor de bună credință din această țară: de unde atâta demagogie la un partid politic care a fost timp de două mandate la conducerea țării și care a creat sistemul deficitar din sănăatte? ce se ascunde de fapt în spatele acestei campanii împotriva ministrului Nicolăescu?

La prima întrebare, răspunsul este unul destul e simplu. Acesta este PSD-ul, partid pentru care parcă s-a inventat zicala populară: "Hoțul strigă hoții". După ce PSD este cel care a inventat sistemul de compensații și gratuități bazate pe plafoane sau limite de sume, acum, când "monstrul" - sistemul e sănătae creat de ei - a început să nu mai poată fi controlat și trebuie reformat, tot ei sunt cei care îl critică și îl desființează. Mai mult, îl găsesc vinovat și îl atacă pe singurul om care, în 16 ani, a încercat să reformeze sistemul de sănătate.

Acuzat în fel și chip, Eugen Nicolăescu s-a bătut și se bate cu mafia din sistemul de sănătate, pentru că de aici vom da răspunsul și la a doua întrebare, Eugen Nicolăescu, atacat de proasta gestiune, licitațiile trucate, contractele "cu dedicație", care au făcut deliciul foștilor conducători ai Ministerului Sănătății.

Da, stimați colegi, aceasta este adevărul. Asta ascund domnii care astăzi ies pe toate posturile de televiziune și vorbesc despre așa-numitele greșeli ale lui Nicolăescu. Dar, surpriză, nici acum, nici când erau la guvernare, nu prezintă soluții concrete, ceea ce denotă seriozitatea demersului lor.

    Stelian Duțu - declarație politică: Litoralul românesc, între interes și realitate;

Domnul Stelian Duțu:

Declarație politică: "Litoralul românesc, între interes și realitate"

Distinse doamne, stimați domni deputați,

Litoralul românesc reprezintă un segment extrem de important atât în dinamica oricărui an turistic autohton, cât și în ceea ce privește ponderea sa în ansamblul economiei naționale. Admirat de unii, hulit de alții, litoralul românesc a reprezentat și reprezintă o veritabilă carte de vizită pentru toți turiștii care sosesc de pe alte meleaguri pentru a-și petrece vacanța la malul Mării Negre.

Din păcate, în ultima perioadă de timp asistăm la un veritabil asalt mediatic, și nu numai, îndreptat împotriva autorităților centrale și locale cu rol direct în gestionarea anului turistic de pe litoral. Am sesizat cuvinte grele, previziuni apocaliptice, iar dacă ar fi să ne luăm după tonul adoptat de o bună parte a contestatarilor ai spune că litoralul românesc a devenit peste noapte din destinația preferată a multor români și turiști străini, o veritabilă zonă damnată. La toate acestea se adaugă așa-zisul "exod" al turiștilor români către Bulgaria și amenințările repetate rostite de anumite persoane, mai mult sau mai puțin oficiale, că vor sabota acest an turistic.

De ce toate acestea?

Ce interes se poate ascunde în spatele acestor atacuri de o virulență parcă fără precedent?

Să fie oare cei care contestă noua strategie turistică atât de interesați de felul cum arată litoralul românesc, sau urlă ca din gură din șarpe tocmai pentru că această nouă strategie a adus cu sine supremația legii și o viziune unitară asupra litoralului nostru?

Desigur, noua procedură de închiriere a plajelor (pe porțiuni extrem de generoase) a atras după sine mânia hotelierilor întrucât o sursă importantă de venit, plaja din fața hotelului, a dispărut brusc. Într-un fel, supărarea lor este de înțeles. Pe de altă parte însă, nimeni nu i-a oprit pe hotelieri să participe la licitațiile pentru închirierea plajelor. Răspunsul unanim și unitar al acestora este că nu au avut forța necesară pentru a închiria o suprafață mare de plajă. Și se pune întrebarea adiacentă: de ce oare hotelierii nu s-au asociat pentru a câștiga mai multă forță și a-și putea permite, astfel, să participe la licitații?

Răspunsul la această întrebare este ușor de intuit...

Este extrem de ușor să critici și mult mai greu să construiești. Iar atunci când criticile extrem de dure nu vin ca dovadă a faptului că această strategie este greșită sau eronată, ci doar că unora li se pare că ar fi așa, desigur că te întrebi dacă nu există și interese obscure. Mai mult decât atât, este trist să observi cum, atâta timp cât un interes mai degrabă privat și personal nu este satisfăcut, dintr-o dată litoralul românesc se transformă într-o locație mai degrabă de ocolit decât de vizitat. Afirm cu tărie că o bună parte a atacurilor îndreptate împotriva autorităților care gestionează anul turistic în mod direct nu reprezintă decât ecouri ale unor interese personale sau de grup.

Aceste atacuri se îndreaptă într-o dublă direcție: către prima strategie coerentă care vizează dezvoltarea litoralului românesc pe termen lung și către aplicarea legii fără nici un fel de echivoc și compromis de către Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor.

Viziunea unitară și aplicarea legii deranjează, dragi colegi.

Legea a deranjat dintotdeauna și îi va deranja și pe viitor pe cei care își desfășoară activitatea în contradicție cu ea. Dar strategia unitară, înainte de a fi pusă la zid, ar trebui lăsată să-și producă efectele.

Observ cu stupoare că nimeni nu mai vorbește despre politica turistică catastrofală a fostului minister al turismului, cu un veritabil accent pe privatizarea din anul 2002, susceptibilă de favorizarea clientelei politice a fostului partid de guvernământ. Și aici putem găsi o bună parte a mizei atacurilor din prezent.

Distinse doamne, stimați domni deputați,

Vă propun un exercițiu. Mergeți pe litoralul românesc și observați singuri eforturile făcute de autoritățile competente în domeniu de cei care au închiriat plaja, în totală opoziție cu administrația publică locală din municipiul Constanța, care sabotează pe cât posibil acest an turistic. Într-adevăr, litoralul românesc este departe de a fi perfect. Însă autoritățile nu pot fi vinovate decât pentru faptul că au elaborat prima strategie de dezvoltare a turismului românesc pe termen lung, că au pus prima cărămidă la relansarea litoralului românesc. Iar factorul critic principal trebuie să fie timpul.

Personal, cred în succesul strategiei pe termen lung, dar pentru ca aceasta să-și poată arăta roadele este nevoie de răbdare și eforturi conjugate. În fond, vorbim despre litoralul românesc și nu despre plaja lui "x" sau a lui "y".

    Alecsandru Știucă - declarație politică cu titlul Domnul ministru Nicolăescu- domnul Lăzărescu al sănătății din România;

Domnul Alecsandru Știucă:

"Domnul ministru Nicolăescu - domnul Lăzărescu al sănătății din România"

Captiv propriului pachet legislativ, livrat en-gros Parlamentului României, în numele sănătății poporului român, domnul ministru Nicolăescu este un refuzat de către chiar "sistemul" în numele căruia clamează Reforma, Reformă, în care nu mai crede nimeni și, cel mai grav, nici cei care au susținut-o frenetic în momentul lansării. La Timișoara nu indiferența, ci revolta lucrătorilor sanitari l-a refuzat pe domnul Nicolăescu, aflându-se în situația abandonatului pacient Lăzărescu, fiind lăsat să se stingă natural, ascuns tot mai adânc de noianul de legi ale sănătății, care, în loc să asigure oxigenul, atât de necesar, sistemului sanitar, îl îngroapă adânc în neputință, dezordine și haos.

Pe domnul Lăzărescu - pardon! - pe domnul Nicolăescu nu-l mai aude nimeni, nici chiar cei mai entuziaști susținători, nici colegii de partid. și, cu siguranță, nici cei care sunt abandonați în ipostaza domnului Lăzărescu.

Dificilă și penibilă situație pentru domnul ministru. Deși a pornit de la unele probleme reale ale asistenței medicale, s-a rătăcit în propriile sale ipoteze, uitând să-i "consulte" chiar pe cei în numele cărora a pornit "cruciada".

Centralizând decizia, ministrul sănătății, din biroul său dictatorial, stabilește și transmite directorilor D.S.P. numărul de paturi ce se vor reduce, număr care va fi egal cu cel al bolnavilor care vor rămâne la poarta unităților spitalicești, împărtășind soarta domnului Lăzărescu.

Ferească Dumnezeu ca unul din cei refuzați, la un moment dat, să fiți chiar dumneavoastră. De abia atunci, paradoxal, veți înțelege unde ați adus sănătatea din România, adică la o poartă închisă, unde îl veți descoperi chiar pe dl. Lăzărescu.

    Vasile Cosmin Nicula - declarație politică intitulată Mircea Moloț - un feudal portocaliu;

Domnul Vasile Cosmin Nicula:

"Mircea Moloț - un feudal portocaliu"

Epidemia portocalie care bântuie în țară s-a instalat și în județul Hunedoara. Liberalii locali, conduși de primarul certăreț, Mircia Munteanu, devenit la cel de al treilea mandat turist international de lux, s-au pus voinicește pe treabă să-și împartă feudele, în competiție cu frații lor de ciolan, susținuți de Ciubăr Vodă de la Cotroceni.

Întrecerea socialistă este atent dirijată de către președintele Consiliului județean - Mircea Moloț - feudal de Săcărâmb, care împarte preferențial bugetul la primarii portocalii, lăsând orașe și comune care au primari de altă culoare politică să se descurce cum pot.

Politica președintelui Consiliului Județean a devenit o negustorie la tarabă. Pentru obținerea fondurilor necesare realizării unor proiecte locale, primarii sunt constrânși să vină cu jalba la feudalul șef, după ce sunt mai întâi prelucrași de subalternii lui și determinați să devină liberali. Așa s-a reușit racolarea primarilor PSD din comunele Pui, Sântămăria Orlea, Densus și Totești din zona Hașeg și se fac presiuni asupra celor din municipiile Brad și Lupeni, orașul Aninoasa, comunele Sălașul de Jos, Banita și Bucuresci, unde primarii aparțin altor partide.

Dacă la nivel național, feudalii portocalii n-au reușit să facă nici un kilometru de autostradă, în judeș este exclus ca un primar PSD să obțină pietruirea sau reabilitarea unui drum comunal. Cerberul liberal de la drumuri care este și " trezorierul " partidului, are grijă ca în localitășile aflate în carantină politică să nu se asfalteze nici un drum, astfel încât primarul și consiliile locale unde nu există majoritate portocalie, să fie discreditați și să se inducă în conștiinșa publică ideea lipsei de competență și de interes pentru binele comunitășii.

O altă metodă folosită a constituit-o mita electorală ocazionată de sărbători. Se cunoaște că de paști, președintele Moloș și-a convocat conclavul portocaliu al directorilor, cărora le-a impus "cotizarea" cu zece miei de căciulă pentru a-i oferi ca alte alimente nevoiașilor. Pomană creștinească, dacă o privim de la suprafașă. Numai că domnul Moloț își făcuse calculul să-și vândă propriii săi miei, vreo 2000 după spusele gurilor rele, sacrificați la abatorul particular al unei societăți comerciale. A fost însă dezamăgit de reușita afacerii "mielul" întrucât "cotizanșii" au găsit alte surse, mai ieftine, să răspundă la această comandă politică.

Comportamentul de baci în administrație al lui Mircea Moloț, înconjurat de oameni puși pe căpătuială, fără pregătire și aptitudini manageriale, face ca viașa economico-socială a județului Hunedoara să fie în cădere liberă, fără perspective reale de redresare. Un singur exemplu este edificator: a numit la o agenție un șofer pe post de director, care, datorită incompetenței, a fost nevoit să se retragă "onorabil" prin concediu de paternitate, probabil unicat în Europa, în care dorim să ne integrăm cu valori naționale.

Acestea sunt valorile liberale!

    Valeriu Alexandru Ungureanu - discurs critic la adresa guvernării Alianței D.A.;

Domnul Valeriu Alexandru Ungureanu:

Din fotoliile confortabile de la Palatul Victoriei, România reală este quasi invizibilă. În România românilor cetățeni obișnuiți, este haos, sărăcie, criză, este prea multă incompetență la cele mai înalte niveluri.

În România reală de azi, miniștrii mint cu nonșalanță și nu dau socoteală nimănui. În România, guvernarea portocalie " a produs" doar faliment după faliment: în sănătate, în agricultură, în educație, în finanțe, în transporturi și nici mediul nu se lasă mai prejos.

Sistemul sanitar a fost piatra de încărcare pentru toate guvernele postdecembriste din România. Dar deficiențele punctuale ale sănătății resimțite de bolnavi de-a lungul timpului pălesc în fața crizei fără precedent în care se află sectorul serviciilor publice de sănătate la aproape un an și jumătate de guvernare a Alianței D.A.

Noile legi ale pachetului "antireformă" promovat de ministrul Nicolăescu nu aduc nimic nou sau mai bun în sănătate, cu excepția înlocuirii directorilor de spitale cu mulți impostori sau executanți cinici ai politicii anti-medicale a Guvernului Tăriceanu.

Criza gripei aviare este departe de a se stinge. Ministrul Flutur a gestionat extrem de prost această problemă, punând România și românii într-o situație foarte gravă. În timp ce domnul Flutur acordă întâietatea show-ului mediatic, gripa aviară își face de cap și alte noi focare au apărut în această săptămână.

Stopând exporturile de carne de pasăre, autoritățile de la București încearcă cu disperare să-și spele imaginea în străinătate "omorând" producătorii autohtoni de carne de pasăre care nu au probleme cu "aviara".

Declarând că și-a îndeplinit în proporție de 9% promisiunile făcute în timpul grevei profesorilor din noiembrie anul trecut, domnul ministru Hărdău dovedește că nu este altceva decât un "demn" reprezentant al unei guvernări a minciunii, a incompetenței și a crizelor, o guvernare pentru care învățământul românesc nu este altceva decât o minge de ping-pong între democrați și liberali pe care nu îi interesează decât păstrarea algoritmului politic.

Ultimele declarații ale ministrului transporturilor, Gheorghe Dobre, ridică o serie de noi întrebări. Au început deja lucrările la autostradă București - Brașov? Pe ce tronson se lucrează acum? De unde a fost alocată suma de 100 de milioane euro din moment ce în bugetul ministerului nu era alocat nici un euro pentru această autostradă? Au fost plătite datoriile de anul trecut către firma Bechtel? Au fost întocmite proiectele de execuție?

Este penibil și trist pentru România să avem în fruntea țării un guvern de impostori și incompetenți.

Pentru noi, toți românii, este extrem de clar: acest guvern trebuie să plece, pentru că e incapabil.

E trist, dar din păcate aceasta este România în care trăim.

E timpul să ne eliberăm de incompetența portocalie!

Vă mulțumesc.

    Traian Constantin Igaș - declarație politică cu titlul Zona Liberă Curtici - Arad, la 7 ani de existență;

Domnul Traian Constantin Igaș:

"Zona Liberă Curtici-Arad, la 7 ani de existență"

Doamnelor și domnilor deputați,

Printre lucrurile cu care nouă, arădenilor, ne place a ne lăuda se află în Zona Liberă Curtici-Arad. Mi-am propus astăzi să vă vorbesc despre ea, deoarece în zilele săptămânii trecute aceasta a atins vârsta de 7 ani.

Șapte ani s-au scurs de la momentul în care Zona și-a dat drumul motoarelor, însă nu mai puțin adevărat este faptul că ideea înființării ei a apărut încă din anul 1992. Arădenii și-au dorit mult această zonă. Pentru ea s-au dus munci deosebit de grele, în situația în care nu puțini au fost aceia care au și pus piedici care să ducă către un eșec.

Arădenii nu uită de unde au plecat și în aceste momente se cuvine să mulțumim, în primul rând, celui care ne-a oferit un sprijin atunci când foarte puțin ni-l ofereau. Pe atunci, ministru al transporturilor, domnul Traian Băsescu, a bănuit marele impact economic pe care înființarea Zonei Libere Curtici-Arad o va avea asupra dezvoltării județului nostru. Astfel, prin Hotărârea Guvernului României nr. 449 din 08.06.1999, a înființat Zona Liberă Curtici- Arad cu o suprafață totală de 90 hectare și compusă din două platforme situație în orașul Curtici și în municipiul Arad.

În comparație cu alte zone libere, cea din județul Arad este singura zonă liberă amplasată în vestul României, pe un coridor european, lângă nu mai puțin de patru puncte vamale. Investitorii care au venit și care vor mai veni aici, beneficiind de numeroase avantaje, acesta fiind și unul dintre motivele care a atras acești investitori care în prezent ocupă aproximativ 70% din suprafața zonei. Aici, investitorii beneficiază de facilități vamale și fiscale pentru activitățile desfășurate. Zona concesionează și închiriază terenuri și construcții din suprafața pe care o deține persoanelor fizice și juridice române și străine. Activitatea de concesionare și închiriere se desfășoară pe bază de licitație publică organizată de Administrația Zonei Libere Curtici-Aad sub îndrumarea Consiliului Județean Arad.

Pentru că suntem la ceas aniversar, se cuvine să aducem mulțumirile noastre, ale arădenilor, dar nu numai, unui alt om deosebit care nu a pregetat nici o clipă să sprijine acest proiect și care se numește Gheorghe Seculici. Domnia sa a făcut tot ce i-a stat în putință pentru realizarea acestui proiect care la urma urmei a creat atât de multe locuri de muncă pentru cetățenii județului Arad și a pus umărul la dezvoltarea economică a județului nostru, într-o perioadă în care numeroase societăți arădene "mamut" au ajuns la momente critice.

Prin profesionalism, eficiență și calitate a serviciilor, Administrația Zonei Libere Curtici-Arad a oferit tuturor operatorilor cel mai bun amplasament și cea mai dezvoltată infrastructură formată din: rețea de apă, rețea de energie electrică, canalizare pluvială, canalizare menajeră, gaz metan, rețea de telecomunicații, acces interne, iluminat exterior, drumuri accesibile camioanelor, acces facil la drumurile naționale, acces aerian și acces direct la calea ferată.

Datorită facilităților pe care le oferă, numărul investitorilor a crescut vertiginos de la transferarea ei în administrarea și în subordinea Consiliului Județean Arad. Scutirile de la plata taxelor vamale pentru perioada cât se află în zonele libere, mărfurile depozitate în Zona Liberă și vânzarea acestora pe măsură ce piața se dovedește a fi benefică realizării, sunt doar câteva dintre avantajele pe care le oferă Zona Liberă Curtici-Arad.

Și, pentru că tot pomeneam de Curtici, n-aș vrea să închei fără a aminti, de la această tribună, încă un nume: Gheorghe Don, omul care în calitate de primar al orașului Curtici s-a zbătut pentru crearea acestui proiect nu doar cu demersurile ce trebuiau îndeplinite, ci și cu oameni care nu-și doreau o astfel de zonă în județul Arad. Tuturor celor care au învins aceste greutăți, se cuvine să le mulțumim. Mare parte din dezvoltarea județului Arad le-o datorăm și lor. Fie ca începuturile realizate de ei să continue într-un mod cât se poate de benefic pentru oricare cetățean al județului Arad.

Vă mulțumesc.

    Vasile Pușcaș - declarație politică privind modul în care înțelege actualul Executiv să continue pregătirea internă pentru aderarea la Uniunea Europeană;

Domnul Vasile Pușcaș:

Declarație politică privind modul în care înțelege actualul Executiv să continue pregătirea internă pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Doamnelor și domnilor,

Vizita de săptămâna trecută a premierului Călin Popescu Tăriceanu în Spania a relevat modul absolut ciudat în care privește Guvernul României procesul de pregătire internă pentru momentul aderării la Uniunea Europeană. Domnia sa, făcând comparații cu starea Bulgariei în procesul de pregătire a aderării la UE, afirma cu nonșalanță că administrația românească își poate lua vacanță.

Dacă primul ministru al României consideră că prin simpla sa apariție pe cele 4 milioane de cărți poștale răspândite prin țară își cumpără succesul personal, în ceea ce privește România, calitatea pregătirii societății pentru aderare este ceea ce aduce beneficii pentru cetățenii săi.

Dacă Raportul de monitorizare din 16 mai a.c. a semnalat câteva cartonașe roșii mai puțin față de precedentul raport, numărul stegulețelor galbene (portocalii) a crescut însă îngrijorător. Acest fapt relevă o diminuare a intensității pregătirii interne pentru aderare.

Comparațiile cu alte state candidate la UE, contabilizarea livrescă a unor "stegulețe" reprezintă un gest de aroganță politică și de sfidare față de cetățenii acestei țări.

Stimați colegi,

Cum credeți că se vor reflecta rezultatele acestei atitudini de care dă dovadă actualul guvern în viața cetățenilor, după ce vom deveni membri ai UE? Credeți, domnule prim ministru, că este cazul să trimiteți în concediu administrația publică pe perioada verii, doar pentru că vi se pare că v-ați îndeplinit angajamentul în fața acestui parlament? Ați făcut cumva un pariu că veți scădea numărul stegulețelor roșii? Misiunea dumneavoastră ca premier al unui guvern de tranziție este de a continua procesul de modernizare și dezvoltare a României pentru ca aceasta să fie pregătită să intre pe piața internă, să facă față concurenței europene, să asigure cetățenilor săi un trai cu adevărat decent.

Considerăm că actualul Executiv ar trebui să asculte sfatul pe care l-au dat, la București, în 17 mai, președintele Comisei Europene și comisarul însărcinat cu extinderea UE: suflecați-vă mânecile și porniți la treabă!

Nu mai avem timp de pierdut făcând experimente cu așa-zise strategii de restructurare propuse de un guvern pentru care se pare că implementarea reformelor în vederea accelerării pregătirii aderării este ultima pe lista preocupărilor! Am îndemnat ca împreună, și în primul rând cu Executivul, să facem eforturile necesare pentru ca pe ultima sută de metri să demonstrăm că eforturile pe care le-a facut până acum populația pentru pregătirea pentru aderare să nu fie în zadar. Vă reamintesc că avem o responsabilitate față de cetățenii acestei țări în ceea ce privește aderarea la UE, iar istoria și conștiința publică nu-i iartă pe cei care din comoditate, neștiință sau ignoranță nu răspund adecvat așteptării pe care cetățenii le-au exprimat atât de clar, anume o aderare la Uniunea Europeană în folosul întregii societăți românești!

    Viorel Oancea - declarație politică cu titlul Alianța forțelor democratice din România - o utopie?;

Domnul Viorel Oancea:

"Alianța forțelor democratice din România - o utopie?"

De-a lungul istoriei, forțele democratice din România au încercat să formeze alianțe politice care să ducă la un program de guvernare, coerent și realizabil, în interesul cetățenilor. Realitatea ne-a arătat însă că aceste alianțe au fost sortite, de cele mai multe ori, eșecului. Cauzele sunt multiple și variate, de menționat ar fi însă cauza principală: orgoliile politice mult prea mari și vendetele personale.

În anul electoral 2004, Partidul Național Liberal și Partidul Democrat au încercat să demonstreze că există și excepții de la regula menționată mai sus și certificată de istorie. Cele două partide au venit cu un program viabil pentru ca România să devină o țară competitivă pe piața europeană.

Stâlpii pe care s-a construit atunci alternativa la guvernarea comunisto-pesedistă, Alianța Dreptate și Adevăr, încep să se clatine astăzi. În ultimul timp au apărut din ce în ce mai multe semnale că procesul de comunicare între partenerii alianței întâmpină numeroase dificultăți. O problemă recent apărută pe scena politică din România este remanierea sau restructurarea Guvernului. Mai nou, acest subiect a devenit un bun prilej de a câștiga un capital important de imagine.

Ieri, Partidul Democrat și-a retras un ministru din cabinetul Tăriceanu și un vicepremier, lăsând locul vacant și neocupabil, după declarațiile liderilor Partidului Democrat. Prin aceste acțiuni, structura Guvernului a fost modificată fără ca partenerii Alianței să se pună de acord. Cu siguranță, toate aceste acțiuni vor duce la noi neînțelegeri în interiorul Alianței D.A. nu putem să nu ne aducem aminte de criza politică din 1998 când Partidul Democrat și-a retras miniștrii din Guvernul Ciorbea și nu putem să nu observăm unele similitudini între perioada respectivă și situația actuală.

Vreau să precizez însă că acesta nu este un moment bun pentru a se întoarce la trecut și pentru a demonstra că istoria într-adevăr se repetă. România are acum alte priorități. Timpul este foarte scurt, monitorizarea din partea Uniunii Europene foarte strictă și agenda în vederea integrării este deosebit de încărcată. Cetățenii așteaptă din partea noastră fapte concrete care să ducă la îmbunătățirea nivelului de trai, fapte concrete care să aibă consecințe benefice în ceea ce privește integrarea României în Uniunea Europeană. Nu ne mai putem pierde timpul cu declarații belicoase și demagogice.

Speranța mea este că partenerii Alianței și ai coaliției vor găsi o soluție de compromis și colaborare pentru a putea continua programul politic cu care ne-am prezentat în fața electoratului, pentru a ne îndeplini angajamentele luate și pentru a demonstra că o alianță a forțelor democratice nu este nici o utopie, nici o soluție de moment pentru a câștiga alegerile.

    Minodora Cliveti - declarație politică cu titlul Tot femeile sunt de vină...;

Doamna Minodora Cliveti:

"Tot femeile sunt de vină..."

Într-un articol publicat recent sunt prezentate informații de interes național sub un titlu ce încriminează femeile. Autorul articolului a preluat date din studiul profesorului Vasile Ghețău, directorul Centrului de Cercetări Demografice "Vladimir Trebici" al Academiei Române, care atrage atenția asupra situației și tendinței demografice din țara noastră. Aceste date l-au determinat pe autorul articolului să tragă concluzia că de scăderea populației, fenomen datorat, în principal, reducerii natalității, sunt responsabile femeile care, din dorința (oare absurdă?) de a-și construi o carieră profesională au uitat de îndatoririle tradiționale de a-și dedica viața procreării și îngrijirii noilor generații.

Bineînțeles că problema natalității scăzute, cu toate consecințele pe care le implică, nu afectează doar României, ci și majoritatea țărilor din Europa dar, în aceste state, problema demografică reprezintă o problemă de stat ce necesită adoptarea unor măsuri complexe legislative, economice și sociale în vederea înființării serviciilor și acordării facilităților adresate familiei și, nu în ultimul rând, părinților, atât femei, cât și bărbați.

"Un număr redus de copii înseamnă că în viitor vom avea contribuabili mai puțini și, implicit, venituri mai mici sau impozite mai mari", aceasta este una dintre concluziile alarmante ale studiului ce rezultă din schimbarea atitudinii tinerilor față de căsătorie, în general, și față de responsabilitatea de a avea copii, în special. Părinții actuali și viitori se confruntă cu probleme grave ce constituie adevăratele cauze ale amânării deciziei comune de a-și întemeia o familie.

Dificultăți în achiziționarea locuinței, scumpirea utilităților și a cheltuielilor de întreținere, instabilitatea locurilor de muncă, veniturile insuficiente, deficiențele sistemului medical, reprezintă o parte dintre obstacolele ce se ridică în calea fericirii familiale. Ca alternativă, tinerii, atât femei, cât și bărbați, optează pentru consolidarea carierei ca o garanție a unui trai decent pentru ei și, de ce nu, pentru familia pe care o doresc chiar dacă amână cu ani buni această decizie.

Societățile moderne și cu grad avansat de civilizație promovează deschis egalitatea de șanse pentru femei și bărbați, astfel încât fiecare persoană să-și poată realiza aspirațiile de carieră, precum și a celor din sfera privată. Prin politici publice coerente și integrate se urmărește armonizarea vieții de familie cu cea profesională, crearea de servicii accesibile pentru îngrijirea copiilor și persoanelor dependente, concedii și indemnizații acordate atât mamei, cât și tatălui, facilități fiscale și alte măsuri în favoarea familiei cu copii. Din această perspectivă modernă, rolurile tradiționale de gen au fost modificate astfel încât să răspundă atât nevoilor persoanelor, indiferent de sex, cât și societății în ansamblu.

Femeile, ca persoane cu drepturi egale, recunoscute și garantate de statul român, nu sunt și nu pot fi apreciate doar ca ființe ce au doar capacitate reproductivă, ci ca persoane ce contribuie substanțial la progresul națiunii, prin participarea la viața economică, socială, culturală și politică.

Faptul că femeile au dobândit conștiința drepturilor lor, că nu mai decid alte persoane, de obicei bărbații, pentru ele și că tot mai multe hotărăsc să se califice profesional și să fie autonome financiar înainte de a-și constitui o familie, nu reprezintă o revoltă împotriva maternității, ci afirmarea capacității de a fi și altceva, de a fi partenere egale în viața publică și privată.

    Rareș Șerban Mănescu - referire la obiectivele din programul de investiții în turism;

Domnul Rareș Șerban Mănescu:

Stimați colegi,

Iată că Executivul a aprobat obiectivele din programul de investiții în turism de 325 milioane de euro. Guvernul a aprobat lista subprogramelor de investiții în turism, precum și finanțarea acestora, în anul 2006, din bugetul Ministerului Transporturilor și Construcțiilor și Turismului, prin Autoritatea națională pentru Turism.

Memorandumul a avut ca temă acordul de principiu privind finanțarea programelor naționale de investiții în turism, în valoare de 325 milioane de euro în perioada 2006-2008.

Prin această decizie a Guvernului se completează Capitolul III al Anexei nr. 2 a Hotărârii de Guvern nr. 3003/2006 privind aprobarea Programului anual de marketing și promovare turistică și a Programului anual de dezvoltare a produselor turistice. Cele șase subprograme naționale aprobate și localitățile în care se vor dezvolta acestea sunt: Schi în România, Dezvoltarea infrastructurii turistice din zona montană înaltă, dezvoltarea echilibrată și integrată a stațiunilor turistice balneoclimaterice, dezvoltarea echilibrată și integrată a zonei turistice din Delta Dunării și a stațiunilor de pe litoratul Mării Negre, Sibiu, "capitala europeană culturală 2007", și turismul cultural.

Credem că decizia Guvernului este foarte bună deoarece trebuie făcut ceva pentru turismul din România, valorificarea acestor zone nefăcând altceva decât să atragă mai mulți turiști în țara noastră.

    Ionel Palăr - declarație politică cu titlul Regiuni în moarte clinică;

Domnul Ionel Palăr:

"Regiuni în moarte clinică"

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Este un fapt bine știut că în România multe orașe și zone întregi au fost înființate și au existat, de-a lungul anilor, grație unor platforme industriale gigant care, o dată cu anii '90, au încetat a mai renta, au fost închise, lăsând sute de oameni fără locuri de muncă.

Un exemplu în acest sens este Valea Trotușului, unde coloși precum Chimcomplex S.A. Onești, Carom S.A. borzești, UTON și RAFO Onești au mers ani de zile în pierdere, cu datorii uriașe la buget, unele prescrise, altele perpetuate de la an la an, în funcție de fiecare nouă guvernare care prelua frâiele țării. Jocul de-a industria a afectat viețile oamenilor din regiune care, în absența unei strategii viabile de dezvoltare zonală, au perpetuat ei înșiși o mentalitate de asistați social, într-o continuă așteptare a unei soluții miraculoase dinspre regimul de Putere. Acolo nu lipsește voință, nu lipsește forță de muncă. Ceea ce lipsește este management, know-how și strategie, iar un contra-exemplu la cele de mai sus este chiar RAFO Onești, o companie care până mai ieri era o sursă de conflict social în zonă și care astăzi, datorită infuziei de management străin, a început să funcționeze.

Valea Trotușului este doar un exemplu din zecile de zone cu probleme de acest gen din România. Din păcate însă mentalitatea tipic românească pe care am tolerat-o în lipsă de alternative până acum, promovează resemnarea, în detrimentul acțiunii.

Aderarea la Uniunea Europeană însă ne va forța să ne schimbăm optica cu care privim aceste boli cronicizate ale tranziției și să le transformăm, din găuri negre ale economiei românești, în surse de profit. Asta se va întâmpla prin implicarea mai multor factori de decizie, precum consiliile locale și consiliile județene, ce reunesc reprezentanți de pe întregul eșichier politic, ONG-uri de profil și firme specializate în scrierea de proiecte, o nouă meserie adusă de integrarea europeană. România are un potențial economic fabulos și trebuie privită nu doar în calitate de piață de desfacere generoasă, ci și, bunăoară, ca potențial producător de anvergură pe piața europeană. Întrebarea care planează retoric asupra acestor regiuni este: de ce nu vin investitorii aici? Răspunsul e simplu: nu dovedim performanță. Abia când vom reuși să atragem prin proiecte fonduri substanțiale și vom pune pe picioare parcuri industriale profitabile, atunci vom da un semnal de inteligență. Iar inteligența atrage inteligență și, cu sine, bani.

Vă mulțumesc.

    Nicolae Bădălău - declarație politică: Contracarare a indiferenței actualei guvernări;

Domnul Nicolae Bădălău:

"Contracarare a indiferenței actualei guvernări"

Trăim într-o perioadă în care România trece printr-o criză de protecție socială fără precedent, de aceea propun asumarea unor măsuri de contracarare a indiferenței actualei guvernări. Grija noastră se îndreaptă spre pătura socială cea mai afectată: vârstnicii.

Pensionarii au fost amăgiți în repetate rânduri: necorelarea pensiilor, asigurarea medicației compensate și gratuite, condiții optime în spital, acces în stațiunile balneo-climaterice prin bilete subvenționate, toate au prins chipul Fetei Morgana, a iluziei deșarte într-un orizont limitat de rata de supraviețuire.

Domnul dr. Cosmin Georgescu, conducătorul departamentului medical al social-democraților din Giurgiu, vine cu propuneri concrete în sprijinul pensionarilor: realizarea unor fișe medicale pentru pacienții în vârstă suferinzi de patologii cronice incluzând tratament standardizat. Pe baza acestor fișe, pacienții se vor deplasa la farmacii eșalonat, în anumite zile ale lunii, și vor primi din farmaciile arondate cartierului unde locuiesc, medicamente în regim compensat și gratuit.

Propunem instituirea unor zile bine precizate ale lunii în care să se elibereze terapia în funcție de profilul patologiei: cardio-vascular, reumatic, metabolic. Astfel, interminabilele cozi din fața farmaciilor vor dispărea. Suprapopularea din sălile de așteptare ale cabinetelor medicale va fi evitată.

Pacienții cronici vor veni la consult numai atunci când este necesară schimbarea tratamentului și cum această procedură se produce la 3-6 luni, decongestionarea farmaciilor și a cabinetelor medicale va fi evidentă. Este inuman să chemăm lunar pensionarii la cabinetele medicale și în farmacii doar pentru a verifica scriptele.

Practica medicală ne învață că, de cele mai multe ori, avem de-a face cu un tratament standardizat, prezența lună de lună la medic și farmacist fiind doar o rutină la care sunt supuși inutil pensionarii.

Fiecare pensionar își va găsi astfel, într-o anumită zi a lunii, gata pregătit pachetul medicamentos în farmacia cea mai apropiată. Va fi astfel dovada respectului pe care întreaga societate trebuie să-l acorde pensionarilor, celor care ne-au clădit lumea în care trăim astăzi.

Fiecare pensionar trebuie să beneficieze anual de o cură într-o stațiune balneo-climaterică prin bilete subvenționate.

Silvoterapia reprezintă un remediu de necontestat. Relieful țării noastre este un panaceu. Putem ameliora și uneori vindeca afecțiuni severe doar prin astfel de cure. Este revoltător ca pensionarii români să nu beneficieze de resursele inestimabile ale țării lor.

Fiecare pensionar, prin proiectul PSD "Turismul Sanogen", propus la Simpozionul economic de la Brașov de către Organizația județeană PSD Giurgiu, va beneficia de un card în urma unui consult medical, unde i se vor preciza stațiunile recomandate suferințelor sale.

Cabinetele medicale vor fi dotate cu hărți sinoptice ale României, în care fiecare amplasament turistic va avea atașată și baza de tratament. Medicul va ști astfel să îndrume pacientul spre o zonă care să-i confere maximum confort în acord cu patologia aferentă.

Pensionarilor li se vor elibera, din partea Direcțiilor de cultură, carduri prin care, la preț redus, în baza unui cuantum financiar lunar să poată să-și procure cărți, CD-uri, să aibă acces în sălile de concerte și teatru. Criza culturală prin care trece România este fără precedent, iar vârstnicii sunt exilați în pauperitate. Îi găsim prin librării, în fața sălilor de concerte, cu sfială și dorința neîmplinită de cunoaștere și aprofundare. Trebuie să întâmpinăm această vitală condiție: cultura. În Biblie se spune că omul nu poate trăi doar cu pâine. Are nevoie și de Duh Sfânt.

Suportul alimentar este în strânsă legătură cu starea de sănătate. Economaturile au fost blamate. S-au țesut fel de fel de intrigi financiare, intens mediatizate, în spatele unui proiect ce s-a dorit strict social. Pe baza unor liste de necesități ale coșului zilnic întocmite cu un dietetician și un medic, la Casele de ajutor ale pensionarilor, cu livrarea directă a mărfurilor la aceste Case, se va evita orice suspiciune de imixtiune.

Blamarea unui proiect pozitiv duce prea repede la anularea lui. uităm că în pomul cu fructe se aruncă cu pietre. Vârstnicii trebuie să se implice major în decizia politică. Domniile lor reprezintă un procent populațional major. Prezența lor trebuie să se regăsească în Consiliile de administrație, în Forurile de decizie locală, în Parlament.

Forța PSD constă în aglutinarea tuturor vârstelor, a tuturor straturilor sociale, a întregii societăți.

Vom lupta pentru promovarea adevăratelor valori, a factorilor de decizie responsabili, a implementării protecției sociale reale, în conformitate cu normele moralei creștine și a deontologiei social-democrate.

    Ion Dumitru - declarație politică cu titlul Gheorghe Flutur, dispărut înaintea gripei aviare!;

Domnul Ion Dumitru:

"Gheorghe Flutur, dispărut înaintea gripei aviare!"

Gripa aviară, seria a doua, a provocat o explozie de proporții, afectând un sfert din județele țării, atât în plan economic, cât și în cel al imaginii. Sute de mii de păsări din zeci de localități au fost eutanasiate. Ferme întregi devalizate. Agenți economici aduși în pragul falimentului. Unda de șoc H5N1 a ajuns până în cancelariile occidentale unde s-a pus problema dacă mai putem adera la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007.

Campania mediatică declanșată a fost una fără precedent. Zile în șir, televiziunile și ziarele au avut cap de afiș dezastrul aviar din România. Interesante au fost aparițiile ministrului agriculturii, Gheorghe Flutur. De la o zi la alta, ne anunța, cu o siguranță dezarmantă, că situația se află sub control, dar lucrurile stăteau tocmai pe dos. Numărul de focare aviare creștea într-o proporție ce depășea declarațiile liniștitoare ale lui Flutur.

Simțind clar demagogia, multe voci, chiar din partidele aflate la guvernare, au cerut tragerea la răspundere a demnitarului Gheorghe Flutur. Ba, chiar primul-ministru a fost atenționat să-l demită. Nu s-a întâmplat însă nimic. Mai mult decât atât, Flutur s-a pus la adăpost. Liberalul moldav, obișnuit să apară frecvent în conferințe de presă, la întâlniri difuzate pe posturile de radio și de televiziune, dintr-o dată s-a dat la fund. În ultimele săptămâni nu s-a mai auzit nimic de Flutur și prea puține de gripa aviară care a întors România pe dos. De ce tocmai acum se întâmplă acest lucru? Probabil, jocurile de imagine ale ministrului Gheorghe Flutur nu mai sunt sprijinite sau au intrat într-o altă etapă. Se pregătește cumva o altă strategie menită să amăgească în continuare populația?

    Gabriela Nedelcu - declarație politică având subiectul Protest împotriva privatizării Poștei Române;

Doamna Gabriela Nedelcu:

"Protest împotriva privatizării Poștei Române"

În calitate de parlamentar al României protestez față de încercarea mascată de privatizare a Poștei Române.

În calitate de parlamentar ales în circumscripția iași, protestez împotriva desființării Direcției regionale de Poștă iași și trimiterea în șomaj a sute de angajați ai acestei instituții.

Ce interese se ascund în spatele acestei afaceri?

Ce motivație există pentru a privatiza Poșta Română?

Cifrele demonstrează că Poșta Română se numără printre puținele societăți ale statului care este rentabilă. Compania a încheiat anul fiscal 2004 cu o cifră de afaceri de 7.000 miliarde lei (700 milioane RON) și cu un profit de peste 5 milioane Euro.

Dacă tot vreți să privatizați (pentru interese personale) Poșta Română, de ce nu o declarați public? De ce recurgeți la manevre de culise?

Privatizarea ascunsă a Poștei Române este controlată de politicieni-sindicaliști. Această privatizare ar urma să fie făcută de sindicaliștii din conducerea CNPR prin externalizarea serviciilor care ar urma să fie preluate de către Postcom SA Galați. La această societate sunt acționari 3 directori din Poșta Română și 2 foști sindicaliști șefi, actual parlamentari (intrați pe listele PRM-ului, dar trecuți de partea puterii).

Aceasta este veriga de scurgere a banilor de la poșta română către societăți comerciale controlate de actuala putere!

Prin intermediul directorilor de regionale și a șefilor de la sindicatele județene, aceștia au dat impresia fiecărui salariat din poștă că este acționar la Postcom S.A., ceea ce este total fals.

Ultima lovitură, dar nu cea de pe urmă, dată Poștei Române este trecerea salariaților din compartimentul administrativ al Poștei române, întreținere clădiri și curățenia curentă a spațiilor, în subordinea unor firme private controlate de cunoscuți ai directorilor din Poșta Română și de la Regionalele de Poștă, bineînțeles prin intermediul Postcom S.A. și creșterea cheltuielilor Poștei cu 400-500% față de perioada anterioară.

Se intenționeaă astfel externalizarea prin intermediul Postcom S.A. și a altor compartimente: serviciile de informatizare a Poștei, transport valori, distribuire trimiteri poștale etc.

Una dintre primele mișcări a fost deja făcută la sfârșitul săptămânii trecute, la iași, când Olguța Cocrea, deputat de Bacău și lider de sindicat totodată, a parafat preluarea unui număr de 700 de angajați din serviciile auxiliare ale Poștei Române de către Firma Postcom SA Galați.

Practic, prin aceste manevre, desființați poșta română!

Solicit primului ministru, Călin Popescu Tăriceanu, să ia atitudine și să oprească această escrocherie mascată.

    Nini Săpunaru - atenționare în legătură cu situația deplorabilă în care se găsește Mausoleul de la Mărăști;

Domnul Nini Săpunaru:

Stimați colegi,

Vin astăzi în fața dumneavoastră pentru a trage un semnal de alarmă în legătură cu situația deplorabilă în care se găsește un obiectiv cultural definitoriu pentru județul Vrancea-Mausoleul de la Mărăști.

Mausoleul eroilor Mărăști (1916-1918) este obiectiv de importanță majoră pentru istoria universală iar în prezent se află într-o stare avansată de degradare. Obiectivul este înscris în domeniul public al Consiliului județean Vrancea și în administrarea Muzeului Vrancei.

Mausoleul Eroilor (1916-1918), amplasat în Câmpul istoric Mărăști, comuna Racoasa, este monument istoric de valoare națională și universală, înscris în listele patrimoniului cultural național pe anul 2004 cu numărul de ordine 397 Nr. COD-VN-IV-m-A-06632.

Panteon al Eroilor Neamului, Mausoleul de la Mărăști, ansamblu dedicat memoriei celor căzuți în luptele din vara anului 1917, a fost realizat din inițiativa Armatei a 2-a Română și a Societății Mărăști.

Piatra fundamentală care a inaugurat lucrările Mausoleului (operă a arhitectului Pandele Șerbănescu), a fost pusă la 10 iunie 1928, în cadrul unei ample comemorări a eroilor, în prezența generalilor Averescu și Mărgineanu. Criptele impresionantului edificiu adăpostesc osemintele a peste 20.000 de soldați care și-au dat viața în luptele de pe platoul Mărăștilor. în aceeași incintă odihnesc înmormântați generalii Averescu, Alexandru Mărgineanu și Nicolae Arghirescu.

Concepția Mausoleului de la Mărăști, din punct de vedere arhitectural și plastic, este considerată unicat în Europa, iar valoarea memorială a acestuia îl înscrie în istoria universală.

Starea de conservare a Mausoleului de la Mărăști a fost grav afectată în timp de agresivitatea mediului, alunecările locale de teren, îmbătrânirea materialelor de construcție și, nu în ultimul rând, de seismele repetate. Evenimentele naturale catastrofale din vara și toamna anului 2005 au adus monumentul în stare de colaps accentuând degradările fundației și rezistenței obiectivului, existând chiar pericolul prăbușirii acestuia odată cu versantul pe creasta căruia este amplasat.

Având în vedere cele arătate mai sus, facem apel la autoritățile în drept să ia toate măsurile necesare în regim de maximă urgență pentru salvarea acestui monument, astfel încât Mausoleul de la Mărăști să poată fi redat circuitului muzeal vizitabil și patrimoniului cultural-mondial.

Vă mulțumesc.

    Doina Micșunica Drețcanu - declarație politică cu tema Campanie împotriva taxei de drum.

Doamna Doina Micșunica Drețcanu:

"Campanie împotriva taxei de drum"

Deși au trecut mai bine de 15 ani, nimeni nu a uitat cum stăteam ore întregi, chiar zile, la rând pentru a ne alimenta autoturismele sau cum ne drămuiam benzina de pe cartele pentru un drum mai lung. După 1989 ne-am bucurat, considerând ca unul din câștiguri libera noastră circulație pe drumurile țării.

A crescut numărul mașinilor chiar și în județul Botoșani, un județ în care oamenii nu au o situație materială de invidiat.

Am acceptat cu toții introducerea taxei de drum în prețul benzinei, am fost înțelegători la apariția rovinietei; am înțeles cu toții, ca buni cetățeni, că trebuie să contribuim la menținerea și reparația drumurilor pe care le foloseam.

Au trecut 16 ani, timp în care, cu îngăduința noastră românească, am așteptat să se întâmple ceva și cu șoselele României, nu numai pentru noi românii, dar și pentru a înlesni investitorilor accesul în zonele țării mai îndepărtate de kilometrul 0, zone cu real potențial de dezvoltare. Din păcate, românii au plătit taxe, dar drumurile au devenit impracticabile. Avem o infrastructură "europeană" pe care nu te poți deplasa cu mașina cu mai mult de 15-2o km/oră; și dacă deplasările sunt zilnice, într-un an, cel mult doi, poți să-ți dai mașina la colecționarii de fiare vechi.

Ce s-a întâmplat cu banii noștri? Unde au fost folosiți? Câți bani se strâng din toate taxele și cine este responsabil pentru cheltuirea lor?

Câți kilometri de autostradă s-au construit din fondurile strânse?

Câți kilometri de drumuri naționale și județene s-au modernizat?

În județul Botoșani există drumuri naționale care nu sunt nici măcar asfaltate, iar o bună parte din ele nu au fost modernizate (a se citi reparate) niciodată.

Dar atunci mă întreb de ce noi, botoșenenii, trebuie să plătim atâtea taxe de drum care nu au nici o finalitate pentru noi.

Câți ani trebuie să mai treacă ca să avem drumuri decente în Botoșani și în celelalte județe?

Aceste întrebări nu și-au găsit răspunsurile concrete nici în strategia de dezvoltare a infrastructurii, nici n răspunsurile primite la întrebări și interpelări, nici măcar în intervențiile directe ale guvernanților.

Românii și-au pierdut răbdarea și nu numai răbdarea, dar și o bună parte din investitori.

Apreciem inițiativa ecologiștilor de a demara o campanie de strângere de semnături pentru înapoierea prețului rovinietei șoferilor.

Sunt convinsă că va fi foarte ușor să se strângă 100.000 de semnături pentru o inițiativă legislativă. Iar dacă acțiunea nu se va finaliza vom iniția o "campanie" de strângere de semnături pentru acest proiect, de la colegii deputați din toate parlamentele. Și cred că vom avea majoritate.

Dar, până atunci, citez un comentariu anonim: "Unde trebuie să semnăm? Cred că va trebui să ne prindem rând".

  Dezbateri asupra Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.422/2001 privind protejarea monumentelor istorice (rămas la votul final).  

(Pauză între orele 10,03-10,15. Ședința a fost condusă, în continuare, de domnul Bogdan Olteanu, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii Eserghep Gelil și Gheorghe Albu, secretari.)

   

Domnul Bogdan Olteanu:

Rog liderii de grupuri să invite colegii în sală, pentru a putea începe lucrările.

Doamnelor și domnilor deputați,

Continuăm lucrările ședinței de astăzi a Camerei Deputaților și vă anunț că din totalul celor 331 de deputați și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 205, sunt absenți 126, din care 30 participă la alte acțiuni parlamentare.

Intrăm în ordinea de zi și urmează să luăm în dezbatere inițiativele legislative înscrise pe ordinea de zi pentru ședința din ziua de marți, 13 iunie 2006.

Vă reamintesc, votul final are loc la ora 12,30.

Conform ordinii de zi, ne aflăm la pct. 13, care fusese amânat pentru dezbatere astăzi, e vorba de Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.422/2001 privind protejarea monumentelor istorice.

Legea are caracter ordinar.

A fost adoptată de Senat.

Raport de adoptare de la Comisia pentru cultură.

Suntem în procedură de urgență.

Prioritate legislatiavă.

Avem un raport suplimentar.

Dacă inițiatorul dorește să-l susțină? Domnule Nițulescu, vă rog.

 
   

Domnul Ștefan Virgil Nițulescu (secretar de stat, Ministerul Culturii și Cultelor):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Nu doresc să reiau argumentația pe care am susținut-o săptămâna trecută, trebuie doar să vă informez că, potrivit deciziei dumneavoastră, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă s-a întrunit săptămâna trecută în ședință, la care am luat parte, iar modificările care au survenit în raport sunt modificări care au acordul Guvernului.

În consecință, vă rog să aveți bunăvoința de a adopta acest proiect de lege, în forma prezentată în raportul sus-prezentat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Comisia? Doamnă președintă?

 
   

Doamna Raluca Turcan:

În urma reexaminării proiectului de lege, comisia propune adoptarea raportului, cu o serie de amendamente.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, doamnă președintă.

Dacă la dezbateri generale există intervenții? Vă rog, domnule deputat Amet Aledin, din partea Grupului parlamentar al minorităților.

Fiind procedură de urgență, o singură intervenție pe grup.

 
   

Domnul Aledin Amet:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Monumentele istorice fac parte din patrimoniul cultural al unei țări. O legislație care să aducă reglementări în domeniu reprezintă cu siguranță o etapă nouă, o etapă necesară.

Acordând o atenție mai mare tuturor monumentelor istorice din România, ne respectăm ca națiune, în primul rând, trecutul.

Prin urmare, Grupul parlamentar al minorităților naționale din România va susține această propunere legislativă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Alte intervenții la dezbateri generale? Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Aurel Vlădoiu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Susținem și noi această inițiativă legislativă, este de mare importanță. Vreau să afirm în plenul Parlamentului că Vâlcea ocupă locul doi în România privind monumentele istorice de mare valoare. Și rog, aici, să ne aplecăm puțin în această zonă foarte importantă a țării, întrucât avem monumente la care lucrăm din 1991 și nici până acum nu s-au finalizat, este vorba de Biseria într-un Lemn, Palatul Brâncovenesc, Mănăstirea Horezu și alte monumente de mare valoare.

Și cred că este bine ca această lege să o susținem și împreună să realizăm acest obiectiv important, de a stabiliza, de a continua aceste monumente valoroase pe care le are România și pe care le are și județul Vâlcea.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al PD, vă rog.

 
   

Domnul Ion Gonțea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Intervenția mea aș vrea să se refere la această lege foarte importantă privind protecția monumentelor istorice, dar aș face o referire la un caz concret, și mă bucur că este aici domnul secretar de stat Nițulescu de la Cultură, și i-aș aduce la cunoștință încă o dată, i-am mai adus în vreo două rânduri, prin niște interprelări, faptul că la Castelul Bran, care a fost retrocedat urmașilor familiei regale, Principesei Ileana, Ministerul Culturii, care a rămas în continuare cu o serie de bunuri din acest așezământ cultural, nu face nimic pentru a proteja aceste monumente. Situația este foarte critică la acest așezământ, preocuparea Ministerului Culturii este aproape zero, cei care conduc și diriguiesc acest așezământ dau dovadă de o crasă nepăsare.

Sper că această lege să schimbe starea de lucruri de acolo.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar conservator, domnul deputat Sergiu Andon.

 
   

Domnul Sergiu Andon:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

O să fiu la fel de concis ca și antevorbitorii mei.

Neîndoilenic, susținem din toată inima această reglementare, de mult așteptată și necesară. Vreau să spun însă că o facem privind atent textul legii, dar privind atent și realitățile.

Reprezint un județ, Dâmbovița, cu vechea capitală a Țării Românești, "micul Versailles", cum le place localnicilor să-și spună, loc încărcat de istorie, plin de monumente istorice, plin de vestigii și la a căror năruire așteptam și priveam neputincioși. Sperăm să să dubleze reglementările actuale cu mijloacele financiare și cu soluțiile de finanțare corespunzătoare și făgăduim că după un an de zile vom reveni la tribuna Parlamentului, ca să vedem ce a însemnat practic și ce posibilități practice a oferit această lege, ca să înflorească, cum spuneam, unul din locurile pline de monumente istorice.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Din partea grupului parlamentar liberal, domnul deputat Emilian Frâncu.

 
   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sunt într-adevăr fericit că reușim să promovăm legea. Iată, astăzi, e un moment deosebit, faptul că a fost retrimisă la comisie a adus legii un plus de acuratețe și cred că a fost o soluție bună, pe care am adoptat-o cu toții.

Îl invit și eu pe domnul secretar de stat Nițulescu să facă, poate, o vizită în județul Vâlcea și să alcătuim o listă cu priorități de rezolvare a acelor monumente deosebite care caracterizează ethos-ul vîlcean și e păcat să se piardă.

Și în numele Grupului liberal, și eu susțin această lege și vă rog să o votați.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Alte intervenții la dezbateri generale? Nu sunt.

În aceste condiții, trecem la dezbaterile pe articole.

Nu există amendamente respinse, lucrăm pe tabelul de amendamente admise.

Pct. 1, titlul legii.

Observații, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

De la pct. 2 la pct. 5.

Observații, comentarii? Nu sunt. Adoptate.

De la pct. 6 la pct. 10.

Observații, comentarii? Nu sunt. Adoptate.

De la pct. 11 la pct. 15.

Observații, comentarii? Nu sunt.Adoptate.

De la pct. 16 la pct. 20.

Observații, comentarii? Varianta comisiei. Nu sunt. Adoptate.

De la pct. 21 la pct. 25, varianta comisiei.

Observații, comentarii? Nu sunt. Adoptate.

De la pct. 26 la pct. 30.

Observații, comentarii? Nu sunt. Adoptate.

Vă rog, o observație. Vă rog, domnule deputat Bentu. Îmi cer scuze, domnii secretari nu au fost vigilenți. Vă rog să luați cuvântul, domnule deputat.

 
   

Domnul Dumitru Bentu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Erau câteva erori materiale. Suntem la pct. 30, art. 29 lit. g), partea finală a textului: "Au obligația includerii monumentelor istorice în planurile cadastrale și hărțile topografice".

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

"Monumentelor" în loc de "monumentele"?

 
   

Domnul Dumitru Bentu:

Exact.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Da, fără îndoială.

 
   

Domnul Dumitru Bentu:

Probabil că eroarea a apărut în momentul translocării textului.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, fiind vorba de Comisia pentru cultură, mi se pare absolut justificat.

 
   

Domnul Dumitru Bentu:

Iar la lit. h): "Editarea Revistei monumentelor istorice, a Buletinului monumentelor istorice, precum și a altor publicații de specialitate pe orice tip de suport".

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc.

Comisia? De acord, evident. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Dumitru Bentu:

Tot la art. 30... Ba nu, pardon, la art. 32. Suntem la numărul...?

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Spuneți și la 32, atunci.

 
   

Domnul Dumitru Bentu:

La art. 32 consider că este și corect și necesar ca denumirea oficială a instituției să apară în integralitatea sa: "Finanțarea de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Culturii și Cultelor, încredințate prin transfer Oficiului Național al Monumentelor Istorice".

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Absolut, se completează. Vă mulțumesc.

Până la pct. 35, dacă mai există alte obiecții sau comentarii față de amendamentele care au fost deja însușite? Nu sunt.

De la pct. 36 la pct. 40.

Obiecții, comentarii, observații? Nu sunt.

Adoptate.

De la pct. 41 la pct. 45.

Vă rog, domnule deputat Marton.

 
     

Domnul Márton-Árpád Francisc:

La aceste poziții?

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Da, sigur, la poziții vorbim.

 
   

Domnul Márton-Árpád Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Vedeți, aici este un amendament, poate o să vă pară straniu, unul dintre cei care l-au propus este chiar din grupul nostru parlamentar. Există două teorii în legătură cu acest amendament nou inclus în acest articol, eu voi încerca să contraargumentez acest amendament.

Pe undeva, cândva, s-a gândit că posibilitatea noastră de a feri aceste foarte importante monumente constă tocmai în faptul că orice intervenție pe astfel de clădiri să se realizeze numai de specialiști atestați. Într-adevăr, se susține și o altă idee, destul de importantă, că din păcate astfel de specialiști, astfel de societăți atestate sunt foarte puține și se conturează posibilitatea existenței unei blocări a unor noi persoane de a intra în acest spectru, pentru a-și feri, ca să zicem așa, domeniul de activitate.

Drept pentru care, justificat, s-a încercat să se introducă acest amendament, pentru a soluționa problema, posibilitatea ca pe un preț, poate, mai scăzut, cu o celeritate mai mare, să se poată interveni, cel puțin la aceste edificii care țin de categoria B. Și, într-adevăr, intenția a fost salutară.

Eu, personal, nu sunt de acord cu soluția găsită, pentru că tot așa de bine se poate întâmpla ca pe aceste edificii să se intervină de către persoane neautorizate, care totodată sunt și incompetente. Și, ceea ce am spus și în comisie, nu numai o parte așa-zis "artistică", ci și o parte care, teoretic, apare ca una fiind de rezistență, deci, pur tehnică, să poată duce la modificări esențiale ale clădirii respective.

De exemplu, este o șarpantă specifică zonei respective, care înseamnă o activitate mai îndelungată, mai specializată, mai aplecată, care foarte ușor foarte fi schimbată cu o altă soluție, tehnic nouă, care însă schimbă, mai ales în mediul rural, fața acelei clădiri.

Deci, eu sunt împotriva adoptării unui astfel de amendament. V-am spus și celălalt punct de vedere.

Solicit, ca atare, pe regulament, un vot pe acest amendament.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Presupun că comisia își păstrează punctul de vedere? Vă rog, doamnă președintă.

 
   

Doamna Raluca Turcan:

Îi mulțumesc domnului deputat Márton Arpád că a prezentat și argumentele contrare punctului dumnealui de vedere.

Aș dori totuși să punctez încă o dată că aici este vorba de lucrări de construcție, cu excepția componentelor artistice, deci, cred că a da cu bidineaua este posibil și fără să ai o atestare în domeniul acesta, al monumentelor istorice.

Și, de asemenea, chiar dacă e vorba doar de lucrări de construcție, în cazul monumentelor istorice trebuie să fie respectate avizele de specialitate. Deci, se realizează un proiect, proiectul primește niște avize de specialitate, există un supraveghetor de șantier, care urmărește fiecare pas al refacerii monumentelor respective.

Deci, nu cred că este nici un pericol ca o serie de monumente să fie puse în pericol prin acest amendament. Și, în același timp, a fost discutat în comisie acest amendament și a pirmit votul majorității colegilor.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, doamnă președintă.

Vă rog, poftiți, domnule deputat.

 
   

Domnul Gheorghe Firczak:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu, în calitatea mea de istoric și de om care a lucrat în arheologie, mă asociez celor spuse de domnul Márton Árpád și nu împărtășesc, cu regret, entuziasmul doamnei președinte a Comisiei pentru cultură. Lucrările care se desfășoară la monumentele istorice trebuie să se desfășoare după un anumit tipic, după o anumită normă pe care cel care lucrează trebuie să o respecte.

Sigur că, foarte simplu spus, "poate să dea cu bidineaua". La prima vedere, așa este, dar vă mărturisesc sincer, am lucrat ani de zile la Ulpia Traian Sarmisegetuza, știu cum se face restaurarea, și aceste lucrări de restaurare sunt niște lucrări cu totul și cu totul speciale.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Da, doamnă deputat, vă rog.

 
   

Doamna Raluca Turcan:

Mai trebuie să precizez tuturor colegilor că este vorba de monumente istorice categoria B, deci, cele din categoria A sunt exceptate, intră de fapt în mecanismul normal de executare a lucrărilor de refacere, consolidare, construcție prin firme autorizate și cu avize de specialitate.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Avem o propunere, atunci, de supunere la vot a pct. 41 din raport, este vorba de introducerea unui art. 38 alin. 11. Și, întrucât au existat obiecții față de acest punct, o să-l supun votului dumneavoastră. Vă rog să vă introduceți cartelele.

Voi supun votului pct. 41, așa cum este formulat de comisie. În măsura în care votați pentru, înseamnă că pct. 41 rămâne; dacă votați contra, pct. 41 va fi eliminat.

Vă rog să votați.

Nu merge? Cred că nu merge.

Nu s-a contestat, înseamnă că pct. 41 a fost adoptat așa cum se află în raportul comisiei.

(Conform afișajului, se înregistrează 152 prezenți; 127 voturi pentru, 5 împotrivă, 20 abțineri.)

 
   

De la pct. 42 la pct. 45.

Observații, comentarii? Nu sunt.

De la pct. 46 la pct. 50.

Observații, comentarii? Nu sunt.

De la pct. 51 la pct. 55. Adoptate.

De la pct. 56 la pct. 60. Adoptate.

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Valeriu Alexandru Ungureanu:

La pct. 59, de fapt, art. 60...

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog.

 
   

Domnul Valeriu Alexandru Ungureanu:

...alin. 2, "serviciile publice deconcentrate", nu "descentralizate", pentru corelare cu denumirea folosită la art. 4.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Fără îndoială.

 
   

Domnul Valeriu Alexandru Ungureanu:

... ați zis, la nr. crt. 61 art. II: "În cuprinsul actelor se înlocuiește", și nu "întocmește".

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Fără îndoială.

Dacă nu sunt alte observații, comentarii, până la pct. 65? Vă mulțumesc.

S-a finalizat dezbaterea pe articole, rămâne la vot final.

Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 20/2006 privind sprijinul direct al statului acordat producătorilor agricoli din sectorul vegetal în anul 2006 (rămas pentru votul final).  

Trecem la pct. 15 - Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 20/2006 privind sprijinul direct al statului acordat producătorilor agricoli din sectorul vegetal în anul 2006.

Legea are caracter ordinar.

A fost adoptată de Senat.

Raport de adoptare de la Comisia pentru agricultură.

Suntem în procedură de urgență.

Dacă inițiatorul dorește să susțină? Scurt, domnule secretar de stat, vă rog.

   

Domnul Nicolae Flaviu Lazin (secretar de stat, Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Prezenta ordonanță instituie sprijinul pentru susținerea înființării și întreținerii culturilor din primăvara anului 2006 și are câteva caracteristici.

În primul rând faptul că se adresează unor grupe de culturi considerate competitive sau culturi de nișă, pentru care avem desfacerea asigurată, faptul că acestora se adaugă o serie de culturi la care România are negociate cote sau are suprafață națională de referință recunoscută.

De asemenea, am vizat, prin prezenta ordonanță, o armonizare cu formele de acordare a sprijinului pe care îl vom practica după integrarea în Uniunea Europeană, adică sprijinul este direcționat pe unitate de suprafață și pe cap de animal.

În consecință, vă rugăm să fiți de acord cu promovarea prezentei ordonanțe așa cum a fost amendată în Comisia pentru agricultură a Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Comisia, raportul, vă rog.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Vă prezint raportul asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 20/2006 privind sprijinul direct al statului acordat producătorilor agricoli din sectorul vegetal în anul 2006.

În conformitate cu prevederile art. 95 și 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industria alimentară și servicii specifice a fost sesizată spre dezbatere pe fond în procedură de urgență cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 20/2006 privind sprijinul direct al statului acordat producătorilor agricoli din sectorul vegetal în anul 2006.

Ordonanța are ca obiect de reglementare acordarea, în anul 2006, a unui sprijin direct al statului producătorilor agricoli din sectorul vegetal, avându-se în vedere susținerea produselor agricole competitive și adoptarea formelor de sprijin la sistemul european de plăți.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 20/2006 privind sprijinul direct al statului acordat producătorilor agricoli din sectorul vegetal în anul 2006 face parte din categoria legilor ordinare, potrivit prevederilor art. 73 din Constituția României, republicată.

Raportul comisiei a fost adoptat cu 15 voturi pentru, 9 voturi împotrivă și o abținere în ședința din 23 mai 2006.

Proiectul de lege, potrivit art. 75 alin. 1 și 3 din Constituția României, republicată, și art. 93 alin. 9 pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, este de competența decizională a Camerei Deputaților.

În urma dezbaterilor, comisia propune admiterea, cu modificări, a Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 20/2006 privind sprijinul direct al statului acordat producătorilor agricoli din sectorul vegetal în anul 2006.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

O să vă rog să propuneți și timpi de dezbatere, fiind procedură de urgență.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

10 minute.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Obiecții la timpul de dezbatere? Nu sunt.

Dezbateri generale. Există intervenții? Vă rog, domnul deputat Dragoș Dumitriu, din partea Grupului PRM.

 
   

Domnul Dragoș Petre Dumitriu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Fără îndoială, trebuie acordat acest sprijin către producătorii agricoli, însă nu putem fi de acord cu reducerea sprijinului atât la nivelul capitolelor sprijinite, și nu putem fi de acord cu reducerea valorii într-o manieră atât de drastică.

În aceste condiții, Grupul parlamentar al Partidului România Mare se va abține la acest vot.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Nicolae Popa, din partea Grupul parlamentar al Partidului Conservator.

 
   

Domnul Nicolae Popa:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Domnule ministru,

Este adevărat că aderarea României la Uniunea Europeană impune anumite condiții și recomandări de armonizare a subvențiilor care se acordă pentru agricultură la nivelul celor europene. Este adevărat că trebuie să facem și sacrificii.

Trebuie să recunoaștem faptul că și dumneavoastră, când mergeți în teritoriu, aveți probleme și vi se transmit tot felul de nemulțumiri legate de nivelul acestor subvenții, care nu este îndestulător și oamenii comentează. Și așa și este.

Dar trebuie să înțelegem, în același timp, că noi trebuie să ne raportăm la recomandările Uniunii Europene pentru că ne dau fonduri atât pentru preaderare, cât și pentru postaderare și este o condiție pentru acordarea acestor fonduri să respectăm subvențiile propuse de aceștia.

Dar, câteodată, noi mai facem și exces de zel. Vrem să respectăm neapărat ce spune Uniunea Europeană fără să mai renegociem sau fără mai discutăm cu ei anumite condiții specifice care sunt pentru România, așa cum s-a întâmplat și cu Ordonanța 195 din 2005 privind restricțiile de cultivare a unor plante modificate genetic, când era cât pe-aci să facem o mare greșeală în ceea ce privește sprijinul pentru producătorii agricoli.

Haideți să vă dau câteva exemple și trebuie să vedem și în viitor ce avem de făcut cu aceste subvenții, pentru că ele nu sunt suficiente și, dacă tot intrăm în Uniunea Europeană, eu cred că trebuie să renegociem aceste nivele. Și vă dau câteva cifre pe care le-am luat de la un coleg, de la domnul Tabără, cam cât este în 2007 sprijinul pe hectar, că ni se spunea că aici va fi subvenția pe hectar. În Danemarca este de 288 de euro, în Franța 362 de euro, în Germania 280 de euro, în Polonia 145 de euro, iar în România doar 35 de euro.

Iată de ce noi trebuie să fim foarte atenți pe viitor, trebuie să renegociem, să rediscutăm aceste probleme pentru că și agricultura din Germania și din Danemarca incumbă aceleași costuri ca și în România.

Totuși, Grupul parlamentar al Partidului Conservator va susține acest proiect de lege, cu rugămintea de a fi analizate, în continuare, toate aceste aspecte.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Alte intervenții? Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Vasile Mocanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat din Camera Deputaților nu susține acest proiect de lege.

Motivele sunt multiple. Nu vreau să intru în elemente, dar vreau să vă spun un singur lucru că, în această perioadă de un an și jumătate, ați făcut un efort deosebit pentru a nu acorda nici un fel de sprijin agriculturii.

Venim și spunem aici, și îl felicit pe domnul ministru că a recunoscut că sprijinul agricol are să înceapă după integrarea României în Uniunea Europeană. Ar fi foarte bine să înceapă și atunci, dar, până acum, este singurul an când nu s-a dat nici un fel de sprijin. A dispărut o suprafață de 3,5 milioane de hectare care este ocupată, la această oră, cu porumb, la care subvenția este zero. Dacă mai aducem și adăugăm încă 1 milion de hectare de floarea soarelui, care nu are nici un fel de sprijin agricol, dacă adăugăm forma de sprijin modificată, care nu este eficientă, trecută de la bani direct dați producătorului agricol la cupoanele care zac în fișetele primăriilor, de la cele 13.000 de miliarde, pe care le-am acordat în 2004 producătorilor agricoli, când s-a obținut cea mai mare producție agricolă în România, la doar 4.500 de miliarde, pe care le-ați acordat dumneavoastră, pentru acest lucru, când vă deplasați spre județele din care ați venit în Parlament, se poate observa exact că în jur de 2 milioane de hectare, cumulate pe țară, nu sunt lucrate.

Deci pe total cumulat, din 9,8 milioane de hectare arabil vă rămâne cam 1 milion și jumătate, la care dumneavoastră v-ați gândit să acordați sprijin în structura de plante aromate, piersici pentru industrializare, in, cânepă și alte culturi pe care producătorul agricol român nici nu s-a gândit să le cultive.

Pentru acest lucru și multe alte, nu suntem de acord și nu votăm acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Grupul parlamentar al Partidului Democrat, domnul deputat Valeriu Tabără.

Urmează domnul deputat Pardău, de la Grupul parlamentar al PNL.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Grupul Partidului Democrat va vota această lege. O va vota pentru că aceasta este situația de acum: decât nimic, mai bine ceva. Apoi, decât acest ceva sau acest ceva este posibilitatea pe care conducerea Ministerului Agriculturii și Ministerul Agriculturii o are la această dată pentru a acorda acest sprijin.

Nu sunt de acord, însă, cu cei care spun că problemele acestea de suprafețe necultivate, de subvenții și de transfer a agriculturii pe buget, așa cum am mai spus-o și altă dată, este soluția pentru agricultura României.

De fapt, necazurile de astăzi nu sunt de un an sau doi. Sunt de peste șase, șapte, chiar zece ani. Atunci când ne-a fost teamă să negociem și să sprijinim cu adevărat producția agricolă și producătorul român nu numai în a produce, ci și în ceea ce înseamnă valorificare, și aici este cheia. Noi am dat subvenții care au depășit miliardul de dolari sau miliardul de euro și ne-am trezit cu decapitalizarea, practic, și chiar a micilor producători pe care mereu i-am sprijinit, pentru că de acolo venea numărul mare de voturi. Nu mai discut despre agricultorii mari.

Piața a fost problema și piața continuă să fie o mare problemă a agriculturii României. Fără rezolvarea acestei probleme putem să dăm sute de miliarde sau mii de miliarde, tot nu rezolvăm mare lucru, din contră, creăm mari probleme de zisa supraproducție, pentru că în România nu putem discuta de supraproducție nici dacă avem 10 milioane de tone de grâu. Este clară problema!

Eu aș vrea, încă, să menționez un alt lucru pe care-l are această ordonanță. Un anumit tip de disproporție pe care-l regăsim, de altfel, în anumite legi care vor bloca, în continuare, producția agricolă. Această zisă subvenție a unei agriculturi care nu există la această dată, decât ca urme, așa cum este aurul în nisipul râurilor din România și este vorba de zisa agricultură ecologică. Construcția ei nu se face printr-un astfel de sistem. Am mai spus-o, o spun și am s-o spun de zeci de ori. Iar coexistența ei cu agricultura de performanță este o mare necesitate pentru România.

România nu va avea dezvoltare rurală, nu va avea infrastructură rurală, nu va avea oameni cu o stabilitate economică bună în zona rurală dacă privim lucrurile de pe moment pe moment sau de pe un an pe altul. Aici este marea problemă, inclusiv a acestei ordonanțe dar, repet, acestea sunt posibilitățile la această dată, așa s-a căzut ca linie de acțiune pe agricultură și, din acest punct de vedere, repet, Grupul Partidului Democrat va vota această lege.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Grupul parlamentar al PNL, domnul deputat Dumitru Pardău.

 
   

Domnul Dumitru Pardău:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Am să încep prin a spune că Grupul Partidului Național Liberal din Camera Deputaților va vota acest proiect de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 20/2006.

Firește, sumele ar putea fi mai mari. Toată lumea și-ar dori acest lucru, dar contextul actual nu permite mai mult.

Aș vrea, în schimb, fiindcă foarte multă lume s-a referit ba la suprafețe, ba la situația actuală din agricultură, aș vrea să arăt trei lucruri.

În primul rând, și această ordonanță, acest proiect de lege să-l priviți în contextul general al sistemului de sprijinire a agriculturii din România.

Apoi, cred că alta era situația dacă reforma în agricultură începea din 2001, 2002, nu de abia din 2005, așa cum face Ministerul Agriculturii, din momentul de față.

Și nu în ultimul rând aș vrea să vă rog să facem, totuși, front comun, să găsim soluții, pentru că este foarte simplu, datorită jocului politic, să fim împotrivă, dar ar fi ideal să facem front comun pentru a găsi soluții să scoatem agricultura din conul de umbră în care s-a aflat și, în momentul de față, ar trebui să tragem toți pentru a reuși acest lucru, să scoatem agricultura, s-o punem acolo unde îi este locul.

Vă mulțumesc foarte mult și Grupul PNL va vota acest proiect de lege.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Din partea deputaților independenți, domnul deputat Eugen Bejinariu.

 
   

Domnul Eugen Bejinariu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Sigur, ca deputat independent voi vota această ordonanță, ținând cont de faptul că acordă un sprijin agricultorului român, țăranului român.

Însă aș trage un semnal de alarmă pentru guvernanții noștri, pentru noi, prin faptul că acordăm ajutoare, acordăm subvenții dar nimeni sau nici unii nu se întreabă ce fac agricultorii și ce fac țăranii cu producția pe care o realizează an de an. Și v-aș ruga să mergeți cu toții la țară, să stați de vorbă cu țăranul român și o să vedeți că toți au hambarele pline și nu au ce să facă cu producția realizată. Sunt tot felul de samsari care vin și iau, pe nimic, producția, munca țăranului român de o vară întreagă. Și an de an se întâmplă același lucru.

Sigur, n-aș fi de acord cu colegul meu de la PNL, domnul Pardău, care spune că reforma în agricultură trebuia să înceapă din 2001. Eu sunt convins, sau știți cu toții că această reformă a început de mult. Eu, unul, poate aș spune că domnul Flutur a încurcat-o un pic, și chiar mai mult decât un pic, aduceți-vă aminte începutul anului 2005, și cred că ar trebui să facem front comun și să ne gândim, cu adevărat, la țăranul român.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă nu mai există alte intervenții, trecem la dezbaterile pe articole. Vă atrag atenția că există un număr de două amendamente respinse și am să-i rog pe inițiatori să le susțină în momentul în care le vine rândul.

Da, știu, domnule Grup al parlamentarilor PSD din comisie că dumneavoastră sunteți.

Dacă, la punctul 1, titlul legii, există observații? Comentarii? Nu există.

Punctul 2, nu există; punctul 3, nu există; punctul 4, nu există, adoptat.

Punctul 5, există un amendament respins din partea deputaților PSD din Comisia pentru agricultură. Domnul deputat Munteanu.

 
   

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Amendamentul pe care l-am propus vizează subvenționarea tuturor culturilor înființate în anul 2006, și nu doar a celor propuse de către inițiator.

Există și câteva argumente în acest sens. În primul rând, am ținut cont de faptul că și în acest an, producătorii agricoli, ca și în anul precedent, de altfel, s-au confruntat cu o situație foarte grea: inundațiile.

De asemenea, un al doilea argument este faptul că producătorii agricoli au resurse financiare foarte scăzute pentru a cultiva terenurile.

Dacă ținem seama de faptul că, prin modalitatea de subvenționare pe care ne-a propus-o Guvernul, în mod real se subvenționează doar 5-6% din suprafața arabilă a țării, nu vedem ce sprijin se acordă, în acest mod, producătorilor agricoli.

Suntem convinși că doar subvenționând toate culturile din acest an putem redresa situația din agricultură.

De asemenea, repet și eu un lucru pe care l-au spus unii dintre colegii mei: nimeni, nici chiar Uniunea Europeană nu ne-a impus ca, în acest an, să ridicăm subvențiile din agricultură.

Sigur că sunt de acord cu domnul deputat de la PNL care a vorbit înaintea mea, nu dau numele că, poate, după aceea vine la replică, să facem front comun pentru salvarea agriculturii sau a situației grave cu care se confruntă agricultura. Cred că nu cu 5-6% din suprafața subvenționată rezolvăm problemele din agricultură.

De aceea, noi am propus acest amendament de subvenționare, domnule președinte, și nu voi mai ieși. Este și pe Anexa nr. 1 același amendament, în detaliu.

Acestea sunt argumentele care ne fac să nu votăm această propunere a Guvernului, deși, până la urmă, ordonanța și-a făcut efectul.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă există intervenții? Comisia își menține punctul de vedere? Da.

În acest caz, voi supune votului dumneavoastră amendamentul respins de la punctul 1, elaborat de membrii PSD din Comisia pentru agricultură. Dacă votați pentru, votați pentru introducerea acestui amendament respins, dacă votați contra, votați pentru menținerea textului așa cum este formulat.

Vă rog să votați.

Da. Vă mulțumesc.

(Conform afișajului, sunt înregistrați 175 de deputați prezenți; 68 de voturi pentru, 99 de voturi împotrivă, 2 abțineri; 6 deputați nu au votat.)

 
   

Amendamentul a fost respins.

Dacă există ale obiecții sau observații la punctul 5? Nu există.

Punctul 6. Adoptat. Pct.7, 8 adoptat. Pct.9 adoptat.

Pct.10 obiecții, observații, varianta comisiei? Adoptat.

Pct.11 adoptat. Pct.12 adoptat. Pct.13 adoptat. Pct.14, 15, 16, 17, 18, 19 adoptate.

La anexă, se susține amendamentul? Nu. Obiecții, observații la anexă? Adoptat.

Și am încheiat dezbaterea pe articole.

Rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.25/2006 pentru aprobarea nivelului sprijinului acordat producătorilor agricoli pentru achiziționarea de motorină în vederea efectuării lucrărilor agricole mecanizate de înființare și întreținere a unor culturi agricole ce se înființează în primăvara anului 2006, precum și pentru aprobarea suplimentării cu suma de 200 milioane lei (RON) a Programului Dezvoltarea durabilă a sectorului vegetal, a sectorului zootehnic și piscicol, precum și alte programe pe care Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale trebuie să le pună în aplicare (rămas pentru votul final).  

La punctul 16 avem Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 25/2006 pentru aprobarea nivelului sprijinului acordat producătorilor agricoli pentru achiziționarea de motorină în vederea efectuării lucrărilor agricole mecanizate de înființare și întreținere a unor culturi agricole ce se înființează în primăvara anului 2006, precum și pentru aprobarea suplimentării cu suma de 200 milioane lei noi a Programului "Dezvoltarea durabilă a sectorului vegetal, a sectorului zootehnic și piscicol, precum și alte programe pe care Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale trebuie să le pună în aplicare"

Legea are caracter ordinar. A fost adoptată de Senat.

Raport de adoptare de la Comisia pentru agricultură. Suntem în procedură de urgență.

Domnule secretar de stat dacă, pe lângă acest titlu atât de elaborat, mai aveți ceva de spus, vă rog să spuneți.

   

Domnul Nicolae Flaviu Lazin:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am să spun doar atât că sprijinul financiar de 7.000 de lei pe litru de motorină se acordă pentru achiziționarea motorinei pentru toate lucrările mecanizate de înființare și întreținere a culturilor de porumb pentru boabe, floarea soarelui, in, ulei, rapiță, plante de nutreț și a culturilor de soia, cartofi și legume de câmp care nu beneficiază de alte forme de sprijin, și a fost introdus ca urmare a dificultăților întâmpinate de producătorii agricoli în primăvara anului acesta, determinate de starea terenurilor și efectuarea lucrărilor mecanice.

Vă rugăm, așadar, să fiți de acord cu promovarea prezentei ordonanțe, așa cum a fost ea propusă și cu amendamentele din Comisia pentru agricultură a Camerei.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Da, vă rog, din partea comisiei, domnul președinte Kelemen.

 
   

Domnul Kelemen Attila Béla Ladislau:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Comisia pentru agricultură a fost sesizată spre dezbatere pe fond în procedură de urgență cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 25/2006 pentru aprobarea nivelului sprijinului acordat producătorilor agricoli pentru achiziționarea de motorină în vederea efectuării lucrărilor agricole mecanizate de înființare și întreținere a unor culturi agricole ce se înființează în primăvara 2006, precum și pentru aprobarea suplimentării cu suma de 200 milioane lei (RON) a Programului "Dezvoltarea durabilă a sectorului vegetal, a sectorului zootehnic și piscicol, precum și alte programe pe care Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale trebuie să le pună în aplicare".

Ordonanța are ca obiect de reglementare stabilirea nivelului sprijinului acordat producătorilor agricoli pentru achiziționarea de motorină în vederea efectuării lucrărilor agricole de înființare și întreținere a unor culturi agricole ce se înființează în primăvara 2006, precum și pentru aprobarea suplimentării cu acele de 200 milioane despre care v-am mai vorbit.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Raportul comisiei a fost adoptat cu 16 voturi pentru și 9 voturi împotrivă, în forma prezentată de Senat în ședința din 23 mai 2006. Amendamentele respinse sunt cuprinse în anexă.

Proiectul de lege este de competența decizională a Camerei Deputaților.

Mulțumesc.

Propun pentru discuții trei minute, domnule președinte.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Obiecții, observații la timpul de discuții pe articole? Nu sunt.

Dezbateri generale? Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Liviu Timar:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Grupul Partidului Social Democrat nu va vota acest proiect de lege, având în vedere următoarele.

În primul rând, nu am fost de acord cu suma nesemnificativă cu care a fost subvenționată motorina în acest an, având în vedere că motorina pe care o folosesc agricultorii români este aproape cea mai scumpă din Europa.

În al doilea rând, perioada când a apărut acest act normativ. Actul normativ a apărut în luna aprilie. Vă dați dumneavoastră seama și toți inginerii sau toți agronomii știu că, în luna aprilie, prima urgență de semănat se încheie și începe urgența a doua. Deci foarte târziu.

Numărul foarte mic al culturilor care au beneficiat de această subvenție la motorină și, în al patrulea rând, acest act normativ a vizat numai sudul Țării Românești și eventual Timișoara, dar n-a vizat și Ardealul și Moldova, zona de deal. Și am să mă explic. Consumurile specifice care au fost acordate, de exemplu pentru arat s-au acordat 20 de litri de motorină. Știe tot agricultorul că tractorul U650, care este peste 90% în dotarea agricultorilor români, consumă între 25, 26 până la 32 de litri de motorină la arat. Nu mai vorbesc la discuit, unde s-au acordat 5,7 litri, și tractorul consumă între 7 și 9 litri de motorină. Nu mai vorbesc de prășit, nu mai vorbesc de erbicidat, unde s-au acordat niște consumuri numai să ne aflăm în treabă.

Se discută aici să facem un front comun. Dacă, într-adevăr, se dorește să se facă un front comun, trebuie ca agricultura să țină cont de situația reală. Și de ce spun acest lucru. La această dată, noi ar trebui să discutăm, în acest moment, despre tratamentele foliare care trebuie făcute la grâu, fiindcă afară plouă, este cald, plouă, este cald, iar grâul se îmbolnăvește.

Și cred că în sesiunea care a fost anunțată cu mare tam-tam de domnul Tăriceanu în august o să discutăm și domnul ministru Flutur o să vină la acest microfon și o să spună: grâul din România nu corespunde, fiindcă este bolnav.

Dacă ministerul, într-adevăr, are profesioniști, acest lucru trebuie să-l facă în acest moment, pentru a nu fi prea târziu în lunile august și septembrie.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PSD.)

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Intervenții din partea grupurilor parlamentare?

Domnul deputat Valeriu Tabără, din partea Grupului parlamentar democrat.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Pentru exactitate, eu aș vrea să vă citez doar prevederile de la art. 1 alin. 2, așa cum a ieșit de la Senat această lege, și anume: "Sprijinul financiar se acordă pentru culturile de porumb pentru boabe, floarea soarelui, in, ulei, rapiță, plante de nutreț, (...) acele culturi care nu beneficiază de prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 20/2006".

Aș mai menționa că acest sprijin în motorină este cred că cel mai bun care se dă în acest an agricol. Sigur, nu este suficient pentru că, în general, politicile sectoriale nu sunt cele adecvate în economia noastră. Se uniformizează absolut peste tot tipul de consum și tipul de susținere. Or, pentru agricultură cred că pasul imediat următor, legat și de ceea ce înseamnă consumul de combustibil sau combustibilii pentru Uniunea Europeană sau în agricultura europeană, este acela de a-l vedea diferențiat față de celelalte sectoare economice.

Acesta este motivul pentru care cred că este un prim argument pentru a fi votată această ordonanță de urgență.

În al doilea rând, cred că a fost o forță majoră. Și cunoaștem toți ce s-a întâmplat în toamna lui 2005, o toamnă deosebit de dificilă, de grea, astfel că producătorii agricoli au trebui să-și împingă lucrările de bază spre primăvară.

Eu cred că este un sprijin, nu cel care ar fi trebuit să fie, dar este un sprijin pentru producătorii agricoli și, repet încă o dată, este motivul pentru care vă rog să votați această ordonanță.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Popa:

Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor colegi,

Așa e la noi, la români. Când dăm nu este bine, când nu dăm iar nu este bine, deci nu este bine nicicum.

Eu am spus de la acest microfon și am spus-o dintotdeauna, că subvențiile care au fost acordate pentru agricultură nu sunt suficiente, fapt care a nemulțumit și nemulțumește, în continuare, foarte mulți producători agricoli. Dar noi, în Comisia de agricultură, unde sunt și colegii noștri de la PSD, nu dau numele pentru că pe urmă vin la drept la replică, și, bineînțeles, și în urma semnalelor pe care le-am avut noi din teritoriu, am avut o discuție cu domnul ministru Flutur și cu reprezentanții ministerului și am convenit să se acorde acest sprijin suplimentar de reducere a prețului motorinei de la 33.000 la 26.000 lei.

Sigur, nu este suficient, nu este satisfăcător, dar, totuși, s-a făcut ceva, este un început și dacă mergem în continuare pe acest drum eu cred că vom intra în normalitate pentru că vă aminteam, la intervenția precedentă, că și subvențiile viitoare nu sunt satisfăcătoare. Or, până când se obișnuiesc românii cu subvențiile care vor fi acordate de Uniunea Europeană, noi trebuie să venim acum cu acest sprijin financiar la culturile agricole în așa fel încât să ușurăm viața producătorilor agricoli.

Deci, Grupul parlamentar al Partidului Conservator va vota pentru acest proiect de lege.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Kelemen.

 
   

Domnul Kelemen Attila Béla Ladislau:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Bineînțeles, cred că suntem toți de acord că subvențiile niciodată nu sunt suficiente și, totuși, mă întreb cum poate cineva să explice alegătorilor săi că eu nu am votat această subvenție fiindcă consider că e insuficient și e mai bine să nu primim nimic.

Domnilor colegi, eu așa țăran, agricultor prost nu am văzut, căruia să-i moară vițelul și să zică hai să omorâm și vaca. Nu cred că există așa ceva. Eu cred că este un adevăr pe care l-au spus aici și antevorbitorii. Da, am putea să avem mai mult, dar uitați, ăsta-i bugetul, din ăsta trebuie să ne gospodărim și eu cred că acest ajutor care se ridică aproape la 30% din prețul motorinei, este un ajutor substanțial binevenit și așteptat de agricultorii din România.

Deci, formațiunea mea, UDMR-ul, va vota această ordonanță și vă rog și pe dumneavoastră să vă gândiți și să votați în interesul agricultorilor din această țară.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Dragoș Dumitriu, din partea Grupului parlamentar PRM.

 
   

Domnul Dragoș Petre Dumitriu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu avem, într-adevăr, de ce să ne opunem acestei ordonanțe și noi considerăm că limita de subvenționare, în acest caz, a motorinei este destul de suficientă, luată singură. Luată în coroborare cu Ordonanța nr. 20/2006, sigur că ajungem la un prag foarte scăzut de sprijinire a producătorilor agricoli, dar vorbind acum numai de Ordonanța 25/2005, Partidul România Mare va vota pentru.

Rămâne în continuare problema finanțării agriculturii, mai bine zis a capitalizării producătorilor agricoli și, din păcate, cele două ordonanțe, 20/2006 și 25/2006, nu rezolvă această problemă, mai ales în contextul unor ani dificili. 2005, 2006 sunt doi ani care au dus la decapitalizare și să-i ajute Dumnezeu pe producătorii agricoli pentru că, din păcate, iată noi cu bugetul de care dispunem nu-i putem ajuta.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă mai există alte intervenții la dezbateri generale.

Domnul deputat Dumitru Pardău din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal.

 
   

Domnul Dumitru Pardău:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Grupul parlamentar al PNL din Camera Deputaților va vota acest proiect de lege și îl va vota pentru că este necesar pentru agricultura românească în acest moment.

Aș vrea să le reamintesc colegilor mei din Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, ceea ce spun de obicei la aceste ședințe, că agricultura nu are culoare politică.

Prin atitudinea la vot, prin amendamentele care se depun, e clar că se demonstrează că una se spune și alta se face. Aș vrea să fac o precizare. Acest sprijin reprezintă 77% din valoarea accizei și 21% din valoarea motorinei pe hectar.

Cred că ar trebui să explicăm țăranului român, să nu-l ducem în eroare, să-i explicăm acest proiect de lege și să revenim la ceea ce spuneți de obicei dumneavoastră, că agricultura nu are culoare politică.

Grupul parlamentar PNL va vota pentru acest proiect de lege.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Alte intervenții? Nu mai sunt.

Trecem la dezbaterile pe articole.

Avem două amendamente respinse.

Dacă se susțin?

Domnul deputat Munteanu.

Dacă vreți puteți să le susțineți pe amândouă, iar noi le vom vota pe rând.

 
   

Domnul Ioan Munteanu:

Profit de faptul că domnul ministru Flutur este în sală și am observat că, în sfârșit, cei din Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice au ieșit la microfon, mă refer la cei care astăzi se află la putere, de regulă...

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Păi să iasă la arat, domnule deputat? Acum au ieșit la microfon.

 
   

Domnul Ioan Munteanu:

La microfon, foarte corect au procedat și am să susțin și eu amendamentele.

Domnule președinte Kelemen, Grupul parlamentar PSD nu este împotrivă a se da ceva producătorilor agricoli. Nimeni n-a spus așa ceva, am spus doar că este foarte puțin și m-am referit și am dat și cifre concrete despre ce înseamnă suprafață subvenționată. Acum discutăm acest proiect de lege despre motorina.

Noi susținem, nu am susținut acest proiect de lege pentru că am propus un amendament în comisie, în care am solicitat dublarea sumei pentru motorina subvenționată. Este dreptul nostru, acesta este argumentul pentru care suntem împotriva inițiativei legislative.

Susțin și acum acest amendament, domnule președinte, și vă rog să-l puneți la vot chiar dacă o să-l votăm numai noi, cei din PSD.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Înțeleg că le susțineți pe amândouă.

Voi supune pe rând la vot cele două amendamente respinse, propuse de grupul PSD din Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice.

Vă reamintesc, dacă votați pentru veți vota pentru introducerea acestor două amendamente, a fiecăruia dintre amendamentele respinse. Dacă votați împotrivă, votați pentru menținerea textului așa cum a fost formulat.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la pct. 1 din lista de amendamente respinse, cel cu majorarea sprijinului financiar pentru achiziționarea de motorină. Vă rog să votați.

(Conform afișajului, din 190 de deputați prezenți 59 au votat pentru, 117 împotrivă și 3 abțineri).

Vă mulțumesc. S-a respins.

 
   

Supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la pct. 2 din lista de amendamente respinse. Vă rog să votați.

(Conform afișajului, din 190 de deputați prezenți 56 au votat pentru, 116 împotrivă și 15 abțineri).

Vă mulțumesc. S-a respins.

 
   

Ambele amendamente respinse au rămas respinse.

Legea rămâne la vot final.

 
Dezbateri asupra Proiectului de Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.190/2005 pentru realizarea unor măsuri necesare în procesul de integrare europeană (retrimis comisiei).  

17. Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului 190/2005 pentru realizarea unor măsuri necesare în procesul de integrare europeană.

Legea are caracter organic. A fost adoptată de Senat ca proiect de respingere.

Avem raport de la Comisia juridică, de disciplină și imunități și raport suplimentar de la Comisia juridică, de disciplină și imunități de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului.

Suntem în procedură de urgență.

Rog inițiatorul, doamna secretar de stat Kibedi.

   

Domnul George Băeșu:

Procedură!

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog, pe procedură, domnul deputatn Băeșu.

 
   

Domnul George Băeșu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Vin în fața dumneavoastră cu o propunere de procedură, și anume retrimiterea acestui proiect de lege la comisie. Aș vrea, în puține cuvinte, să mă refer la parcursul acestei legi care a venit de la Senat ca lege de respingere a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 190/2005, a trecut prin Comisia juridică, de disciplină și imunități, unde a fost menținută respingerea ordonanței de urgență, după care plenul a retrimis-o Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Vreau să vă spun despre această ordonanță de urgență a Guvernului că ea, practic, modifică câte un articol din 14 legi, dar practic se oprește într-un mod fundamental asupra Legii nr. 118/2000 privind executorii judecătorești.

Nu vreau să mă refer acum la modul în care Guvernul României a înțeles să modifice în mod esențial legea privind executorii judecătorești, pe ușa laterală, astfel încât să nu existe o dezbatere, să nu existe o consultare adevărată a profesioniștilor din materie, și rezultatul este că după ce Comisia juridică, de disciplină și imunități s-a aplecat de mai multe ori asupra acestei legi, ne aflăm în situația în care am fost, după ce am discutat legea, avertizați asupra faptului că cel puțin într-un loc s-a încălcat o prevedere a Consiliului Europei, care reglementa faptul că în această meserie, în această profesie de executor judecătoresc nu se poate intra decât în urma unui examen, iar legea practic vine și, pentru anumite categorii profesionale, care țin tot de breasla juriștilor, oferă ministrului justiției posibilitatea de a numi, la simpla cerere, încă 7-800 de executori judecătorești în România.

Pentru acest motiv, pentru faptul că în acest moment Comisia juridică, de disciplină și imunități are datoria să înscrie acest proiect de lege în cadrul reglementărilor europene, ceea ce îi place foarte mult Ministerului Justiției, solicit retrimiterea întregului proiect de lege la comisie și cred că împreună cu colegii mei vom putea să facem, într-un termen foarte scurt, ca această lege să nu creeze probleme în ceea ce privește aderarea.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat. O să vă consult ceva mai târziu dacă nu veți fi de acord să retrimitem la comisie doar articolele cu probleme și să le rediscute pe acelea.

Dorește, pe procedură, să intervină și domnul deputat Călian.

 
   

Domnul Petru Călian:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Conservator nu este de acord cu retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege, nici măcar a acelor articole.

Vă dau un singur exemplu. Sigur că lupta cea mare este pe executorii judecătorești, însă mi se pare absurd ca, spre exemplu, la nivelul județului Cluj, unde avem 600 de mii de locuitori, să existe doar 3 executori judecătorești. S-a tranșat în comisie, s-a stabilit ca la un număr de 15.000 de locuitori să avem un executor judecătoresc, s-a intervenit și asupra prețurilor fabuloase care se practică în această zonă. Mi se pare normal, mi se pare o măsură foarte bună și cred eu că acele grupuri de presiune, ca să nu le spun grupuri de interese, din zona executorilor judecătorești, ar trebui să sta în banca lor și să nu intervină pe lângă mulți parlamentari din Camera Deputaților.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Doamna deputat Jipa și după aceea domnul deputat Ujeniuc.

 
   

Doamna Florina Ruxandra Jipa:

Stimați colegi, îmi pare rău că părerile sunt împărțite, dar vreau să vă spun un lucru: nu s-a tranșat nimic la Comisia juridică, de disciplină și imunități, îmi pare rău pentru colegul meu care a făcut această afirmație, că nu suntem undeva unde se poate tranșa ceva.

Problema se pune de altă manieră și insist pentru retrimiterea la comisie, pentru că altfel am face o mare greșeală.

Se pune problema de maniera aceea că toate profesiunile liberale trebuie tratate la fel. Or, în modul în care există acest proiect de lege la momentul actual, există o discrepanță între anumite categorii de profesiuni liberale și nu mă refer numai la faptul că am greși față de executorii judecătorești care, mă rog, până acum au fost îndrumați, zic eu, de Ministerul Justiției și cât de cât controlați, aici sunt de acord cu colegul meu, însă trebuie totuși să-i tratăm pe toți cu aceeași măsură.

Nu se mai poate la ora asta intra nici unde, în nici o profesiune liberală sau în orice loc de muncă, dacă vreți, fără a exista un concurs, însă noi am sărit peste acest lucru. E greșeala comisiei, am acceptat niște lucruri și trebuie să le îndreptăm pentru ca legea să fie într-adevăr europeană.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul deputat Ujeniuc.

 
   

Domnul Dragoș Ujeniuc:

Mulțumesc, domnule președinte.

Mărturisesc că n-am înțeles exact motivele pentru care legea ar trebui retrimisă la comisie în integritatea ei. Nu știu, numai cine nu participă la lucrările Comisiei juridice nu poate să realizeze ce muncă se depune, ce volum de muncă se depune la acea comisie, pentru ca să ne facem treaba cât mai bine și să corespundem așteptărilor celor care primesc proiectele de la noi, de la comisie. Așa s-a întâmplat și cu această propunere legislativă și dacă este de discutat ceva este de discutat în legătură cu unul sau două articole, cel mult. Aș exemplifica, de exemplu, cota aceea de 1% din plafon, care e discutabilă. Probabil că s-a greșit, să vedem dacă s-a greșit și atunci în nici un caz nu sunt de acord să bagatelizăm munca din comisie limitând-o derizoriu prin retrimiterea unei legi atât de mult muncită în comisie, în integritatea ei, pentru a relua dezaterile în comisie.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc.

Domnul Daniel Buda și după aceea, în încheiere, doamna secretar de stat Kibedi și urmează să tranșăm chestiunea retrimiterii.

 
   

Domnul Daniel Buda:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Ne-am obișnuit să luăm cuvântul și să spunem "Procedură" și să venim la microfon fără să invocăm nici măcar un articol din Regulament.

Aș fi fost curios ca domnul coleg George Băeșu, pe care-l apreciez foarte mult, nu și de data aceasta, să ne fi indicat care este temeiul legal sau temeiul regulamentar pentru care domnia sa ar fi cerut retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege.

A fost un proiect de lege enorm de mult dezbătut în cadrul comisiei, au fost amendamente, doamna Jipa, dumneavoastră n-ați prea fost pe acolo, nu prea ne onorați pe la comisie, asta este.

Domnule președinte, putem să rezolvăm această problemă discutând unele articole și, eventual, să retrimitem doar unele articole la comisie.

Proiectul este foarte mare și nu are nici un rost să-l retrimitem înapoi la comisie.

Mulțumesc.

 
     

Doamna Florina Ruxandra Jipa:

Dreptul la replică!

 
     

Domnul George Băeșu:

Dreptul la replică!

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Dreptul la replică în ordine. Domnul Băeșu și după aceea doamna Jipa pentru că așa v-am menționat.

O voce din sală:

Un minut.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Un minut, fără îndoială.

 
   

Domnul George Băeșu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

E posibil ca domnul Buda să aibă dreptate, ceea ce se întâmplă destul de rar, dar acum s-ar putea să aibă dreptate. N-am invocat eu temeiul regulamentar pentru care fac această cerere, dar vă asigur că am făcut-o cu cea mai bună credință și am încercat să-l scutesc și pe domnul deputat Buda de a nu aduce în discuție un amendament pe care l-a formulat dumnealui și de a nu face acest lucru în plenul Camerei, când domnia sa a inventat o nouă încadrare sau o nouă denumire a unui tip de infracțiuni care nu există în Codul penal, și anume "infracțiunile grave", pentru care odată comise de executorii judecătorești aceștia și-ar putea pierde pâinea și am încercat să nu tranșăm acest lucru în plen și să întoarcem această lege în comisie, să o mai dezbatem o dată astfel încât să-i dăm o acuratețe demnă de Comisia juridică.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc, domnul deputat.

Doamna deputat Jipa, vă rog, drept la replică.

 
   

Doamna Florina Ruxandra Jipa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

În primul rând, țin să-i mulțumesc colegului meu Buda, de la Cluj, pentru faptul că mi-a dat posibilitatea să aduc în fața dumneavoastră o problemă care chiar mă deranjează de multă vreme și pe care dumneavoastră, domnule președinte, o cunoașteți. Să nu se mai facă aluzie la faptul că eu sunt absentă atâta vreme cât conduc o comisie, Cameră-Senat, pe plan extern, care pentru știința dumneavoastră se cheamă Adunarea Uniunii Europei Occidentale. Datorită mie, în octombrie, Comisia prezidențială a acestei adunări se va afla la București. Stimați colegi, este pentru prima oară când va veni în România o comisie înființată din anii '40, deci după război. Dacă ăsta este un lucru pentru care eu trebuie să primesc tot timpul palme pentru că sunt absentă la Comisia juridică, unde atunci când sunt prezentă sunt activă, îi mulțumesc domnului Buda și altor colegi care tot timpul îmi pomenesc numele și-mi invocă absența.

Domnule președinte, vă rog foarte mult să luați măsuri cu institutul acela care publică, de la ei se iau date, de pe situl nostru, se duc la ei și noi apărem absenți în momentul în care suntem în misiune în străinătate, care n-o facem pentru noi, ci pentru această țară. N-o fac nici pentru partidul meu și pe mine a ajuns să mă deranjeze acest lucru.

În altă ordine de idei, l-aș ruga pe colegul Buda de la Cluj, să nu transforme disputele dânsului sau nemulțumirile locale cu executorii din județul Cluj, să nu le pună și să le dea o prioritate aici, în Cameră sau în comisie. Acelea sunt chestiuni personale care-l privesc pe dânsul. Noi trebuie să tratăm toate aceste profesiuni liberale cu aceeași măsură. Asta a fost rugămintea noastră. Or, așa cum este proiectul de lege la ora aceasta nu le tratăm cu aceeași măsură și va fi o mare greșeală.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, doamna deputat.

O să-l consult pe domnul deputat Băeșu care a făcut propunerea de retrimitere a întregului proiect la comisie, dacă ar fi de acord să retrimitem doar acele articole care sunt în dispută și să dezbatem și să adoptăm celelalte.

 
     

Domnul George Băeșu:

Nu, să votăm.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Nu, doriți să votăm.

Bun, în cazul acesta voi supune votului plenului propunerea de retrimitere a proiectului la comisie.

Dacă se adoptă, doamna ministru, rediscutăm în comisie, nu mai rediscutăm în plen.

Vă rog să vă exprimați votul asupra propunerii de retrimitere la comisie a acestui proiect, în întregime.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului, din 178 de deputați prezenți, 67 au votat pentru, 106 împotrivă și 3 abțineri).

 
   

Vă mulțumesc, propunerea de retrimitere s-a respins și, în acest caz, vom trece la dezbaterile pe proiect și pot să vă asigur că acele articole care se află în divergență serioasă le voi retrimite eu la comisie.

Doamna ministru, vă invit să prezentați proiectul.

 
   

Doamna Katalin Barbara Kibedi:

Mulțumesc, domnule președinte.

Distinsă Cameră,

Ordonanța de urgență a Guvernului, așa cum vedeți din titlu, vorbește despre măsuri necesare pentru integrarea europeană.

Ea a fost supusă unor ample dezbateri și în cadrul Senatului, unde s-a implicat inclusiv Comisia pentru drepturile omului.

La Comisia juridică, de disciplină și imunități de la Camera Deputaților de două ori a trecut prin filtrul acestei comisii. Ceea ce astăzi am auzit că sunt obiecții, de fapt sunt probleme de amendamente și rămâne ca plenul să decidă asupra acestora dacă va vota articolul respectiv așa cum este prevăzut de către noi sau va vota amendamentul.

Oricum, ceea ce aș dori să subliniez pentru că în expunerea de motive se face trimitere, pe de o parte, la recomandarea 12 a Raportului Greco din vara anului 2004, noi suntem în 2006, și respectiv, strategia de reformă a justiției române care reflectă angajamentele asumate pe capitole foarte importante. Un capitol este executarea silită, unde am fost atenționați pentru neajunsuri remarcate în modul de executare a hotărârilor judecătorești, care pe de o parte sunt imputabile executorilor judecătorești, pe de altă parte altor autorități menite să le pună în executare.

Al doilea domeniu important se referă la garantarea dreptului de proprietate intelectuală.

Un alt domeniu important se referă la rolul procurorului în procesul civil.

Și, în sfârșit, problema care astăzi a fost aici expusă, este modul de acces în funcție.

După cum veți observa, ordonanța de urgență a Guvernului nu a urmărit să ușureze accesul în anumite profesii liberale, ci a venit și a abrogat articolul 105 din Legea de organizare și funcționare a notarilor pentru a nu permite personalului specializat din cadrul Ministerului Justiției să fie numit în această funcție fără concurs.

În ceea ce privește problema executorilor judecătorești, care într-adevăr, a suscitat cele mai multe discuții, aș vrea să reamintesc faptul că amendamentul aparține Comisiei juridice și-l veți regăsi ca atare, care a lărgit categoria persoanelor care pot fi numite fără concurs și aceasta fiind: judecători, procurori, avocați, cu vechime de 5 ani în activitate.

Rămâne la latitudinea dumneavoastră dacă rămâneți pe textul inițiatorului sau veți vota amendamentul din raportul Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Ceea ce aș dori să spun, rezervele pe care le-am exprimat vizavi de amendamentele Comisiei juridice de disciplină și imunități care multe din ele au fost bine venite și nu au suscitat de fapt discuții contradictorii și le mulțumesc totdeauna membrilor Comisiei juridice atunci când vin să observe ceea ce mai este de corectat într-o inițiativă legislativă, este faptul că ne-am exprimat acele rezerve unde argumentele de a asigura o concurență sănătoasă în a lăsa să rămână în această profesie de executor judecătoresc cei foarte buni profesioniști, nu știu dacă aceste amendamente, unde din punctul nostru de vedere ar părea că vom cădea dintr-o extremă în cealaltă, lărgind nu numai numărul executorilor și la instanțe, unde nu funcționează nici măcar judecători în permanență, să asigurăm 3 executori judecătorești, dar acel articol prin care se limitează posibilitatea încasării unor onorarii cu valoarea creanței de 1% după studierea legislației comparate, nu am regăsit în nici un stat o astfel de limitare, iar la noi în legislație, întrucât pe lângă executorii judecătorești mai avem executori fiscali și executori bancari, pare puțin ciudat să limităm valoarea creanței doar la executorii judecătorești la 1%, când celelalte categorii beneficiază de o valoare de 2% sau mai mare.

Cu aceste rezerve rămâne să vă dați votul dumneavoastră și la textele care, repet, pot fi susținute așa cum noi considerăm că am venit cu situații și cu măsuri rezonabile pentru a remedia situația.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, doamna secretar de stat.

Înainte de a asculta raportul comisiei o să-i rog pe doamnele și domnii parlamentari să ia loc în sală și să reducă rumoarea. O să rog, de asemenea, consilierii care trebuie într-adevăr să se afle în sală, să se afle doar pe durata discuțiilor cu parlamentarii și, dacă e posibil, să nu stea cu spatele la vorbitori.

O să rog, de asemenea, ca operatorii să stea în locurile în care au locația stabilită.

Domnul președinte al comisiei, domnul Sergiu Andon, vă rog, raportul și, fiind procedură de urgență, o să vă rog să propuneți și termenul de dezbatere.

 
   

Domnul Sergiu Andon:

Mulțumesc, domnule președinte.

Obiectul de reglementare este, într-adevăr, mai complex. Pasiuni și interes a stârnit, în special, această problematică a executorilor judecătorești dar cum menționa și doamna secretar de stat, Katalin Kibedi, e vorba de un spectru mai larg de măsuri necesare în procesul de integrare europeană, adoptate prin această Ordonanța de urgență a Guvernului din anul 2005, pe care Senatul a respins-o, proiectul legii de adoptare devenind ordonanță de respingere a ordonanței de urgență a Guvernului, respectiv în ședința din 27 martie 2006.

Competența decizională aparține Camerei Deputaților.

Există avizul favorabil al Consiliului Legislativ pentru proiectul de lege așa cum a fost inițiat.

A fost solicitat și avizul Comisiei pentru industrii și servicii care nu și-a exprimat acordul cu respingerea proiectului de ordonanță și a avizat favorabil Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 190/2005.

Înainte de aspectele discutate și întărind cele spuse de doamna secretar de stat Kibedi, vreau să menționez că una dintre problemele importante, soluționate prin această reglementare, este restrângerea categoriilor de persoane care se bucură de imunitate la urmărirea penală, ceea ce știm cu toții că reprezintă obiectiv european.

Raportul inițial al comisiei a fost din 19 aprilie 2006, discutat în plenul Camerei Deputaților, care a hotărât retrimiterea la comisie, pentru examinarea din nou a proiectului de lege, ceea ce s-a făcut în ședința din 24 mai 2006, în cvorum regulamentar, și cu participarea Ministerului Justiției, precum și cu invitarea reprezentanților uniunii profesionale interesate.

S-au formulat amendamente, care figurează în anexele de amendamente admise, respectiv respinse.

La dezbaterea finală, la aprobarea și la direcționarea raportului suplimentar ce avea să fie întocmit, au participat 16 deputați, ceea ce înseamnă, și în această împrejurare, cvorum legal.

Cu majoritate de voturi, comisia a hotărât să supună plenului spre adoptare proiectul de lege cu amendamentele alăturate.

Legea face parte din categoria legilor organice.

Ca timp de dezbatere, propunem 6 minute.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Intervenții la dezbateri generale?

Da. Domnul deputat Vasile Ungureanu.

 
   

Domnul Petre Ungureanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sunt Petre Ungureanu. Vasile Ungureanu este un distins coleg de-al meu.

Aș vrea să scăpăm de strâmtoarea în care ne-a introdus lobby-ul foarte puternic al executorilor și aș vrea să mai evităm o confuzie. Să nu confundăm profesiile liberale și liberalismul cu executorii. N-au nimic de-a face una cu alta. Eu aș zice că, dimpotrivă. A fost o mare, o mare eroare ideea de a privatiza o parte din actul civil și din procesul civil. A fotst o eroare care, la timpul potrivit, a fost guvernată de cele mai bune intenții, dar știți cum este drumul spre iad. De aceea, sunt unul dintre cei care, la inițiativa președintelui executorilor, într-o mare adunare populară, am fost numit doctorul Ciomu al acestei profesii și nu m-ar mira ca astăzi, într-adevăr, să-mi desăvârșesc numele. Numai dacă, dumneavoastră veți fi de acord cu mine, că nu trebuie să-i mai lăsăm pe executori să execute și pe clienți și justiția română.

Sunt de acord cu colegul meu, Petru Călian, care a spus că această profesie dă dovadă de o perenitate extraordinară, dar atunci când este vorba doar de propriile interese. Nu fac nici un fel de parti-pris aici, nu fac decât o profesiune de credință să vă spun că executorii judecătorești, profesia în sine, este motivul principal pentru care eu am venit în Parlament. După 30 de ani de avocatură, abuzurile săvârșite de executori, și nu numai, m-au convins că trebuie să încerc ceva. Sigur că voi încerca și în Comisia juridică, de disciplină și imunități, alături de colegii mei, încercăm să îndreptăm ce se mai poate îndrepta din lucrurile făcute cu bună intenție, dar ajunse să fie deviante.

De aceea, eu voi fi de acord, și sper că vorbesc și în numele Grupului parlamentar al P.N.L. Sigur, s-ar putea ca unii colegi din Comisia juridică, de disciplină și imunități să fie de altă părere, dar, în numele grupului, cred că ar fi bine să votăm lucrurile așa cum au fost ele votate în comisie, cu vot majoritar, și cu amendamentul, este adevărat cu amendament al meu, făcut la comisie, și al încă doi colegi - că articolul cu privire la stabilirea unui cuantum maxim de 1% pentru onorarii este de discutat.

Deci, domnule președinte, atunci când veți propune și când se va ajunge la acest articol, la poz.17, luați act de poziția mea, ca autor al amendamentului, că suntem de acord cu retrimiterea doar a acestui punct, pct.17, de pe ordinea de zi.

Cu toate celelalte, însă, vă rog să nu vă lăsați înduplecați, pentru că sunt destule, zic eu, interese. Există un lobby puternic și lucrul acesta s-a văzut și în modul în care, după ce am modificat legea prima dată, ea a fost retrimisă la reexaminare de către președinte și, iată, ei și-au văzut treaba. Procesele civile care au ajuns în faza de executare sunt bulversate, ei și-au încasat în continuare onorarii și cei care vreți să plângeți de mila executorilor, vă dau doar două exemple. Atunci când spuneți că "săracii", vezi Doamne, vor muri de foame, dacă noi le "castrăm" - așa cum mi-au spus ei, scuzați licența - profesia.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, au expirat cele 5 minute. Vă rog să concluzionați.

 
   

Domnul Petre Ungureanu:

Sigur, imediat închei, domnule președinte. La un onorariu, și l-am dat la comisie, la o creanță de 90 milioane de lei, pentru care omul s-a dus să-i fie executată la biroul executorului judecătoresc din Râmnicu-Vâlcea, s-a luat un onorariu de 120 milioane de lei. Este justificată poziția noastră, a Comisiei juridice, de a pune, totuși, frâne, până la urmă, acestei nesimțiri în a-l spolia pe cel care-ți cere să execuți?

De asemenea, trebuie să știți că la 320 de executori existenți în România, mai mult de un sfert sunt cu studii medii. Nu mai spun de nivelul de cultură. Asta este cu totul altceva.

De aceea, cred că ar fi bine să reflectăm cu foarte mare atenție la această lege, doar cu precizarea că la pct.17 vom fi de acord cu retrimiterea.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat. Mielul vine de Paște, asta e!

Domnul deputat Victor Ponta, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Faptul că s-a inversat o cutumă parlamentară, conform căreia grupul mai numeros are prima luare de poziție, a fost în avantajul nostru, că am înțeles de ce, domnul Ungureanu, cel puțin, va vota această lege, pentru că dânsul, mai demult, în tinerețe, a avut o supărare cu niște executori judecătorești. Acum, și eu am avut o supărare mai demult cu niște liberali, dar nu înseamnă că vin în Parlament să dăm o lege, să-i omorâm pe liberali, cum vrea dânsul cu executorii. Deci, mi s-a apărut atât de interesantă o problemă personală, pe care trebuie s-o legiferăm, încât a fost chiar foarte bine că a vorbit înaintea mea.

Avem câteva probleme. În primul rând, votăm o lege pentru realizarea unor măsuri necesare în procesul de integrare europeană. Care sunt acestea, unde spune procesul de integrare? Deja este o păcăleală devenită regulă. De câte ori doamna Macovei vrea să-și tragă o lege, ne anunță că așa vrea Uniunea Europeană. Cum, înainte se vrea la Moscova, acum se vrea la Bruxelles. Probabil că și mutarea biroului dânsei din dreapta în stânga va fi o chestie de integrare europeană, pe care noi trebuie s-o votăm. Dacă n-o votăm, suntem corupți, suntem udemeriști, suntem cesemiști, suntem dușmanii poporului.

Deci, în primul și în primul rând, iertați-mă, se modifică vreo șase legi, fără să aflăm foarte clar: unde cere Uniunea Europeană, pentru ce, cum se scrie în Uniunea Europeană. Le votăm toate cu furca, puse aici, ca să rezolvăm niște probleme care există sau nu există.

În al doilea rând, voiam să întreb Ministerul Justiției, dacă știa din decembrie 2004, că o să ne integrăm în Uniunea Europeană, de ce venim cu toate legile la jumătatea lui 2005? Aflăm că este urgent, până la 1 iunie, până la 1 august, până la 1 septembrie, dar, de un an și jumătate, nu se știa chestia asta?

În al treilea rând, nu le plânge nimeni de mila executorilor judecătorești, și aici nu este vorba numai de executori judecătorești. Dar, vreau să înțeleg, dacă este o problemă în județul Cluj, cum spunea domnul Buda, deci înțeleg că am făcut și noi un calcul, așa, ca juriștii, la matematică. Deci, adoptăm legea și, în perioada următoare, doamna ministru Macovei, fără să mai ceară nici un fel de aviz de la o asociație profesională, numește 700 de executori judecătorești. Înțeleg că cei 700 vor produce și ei niște bani. Pentru cine-i produc? Pentru cei care-i numește, pentru alți prieteni din județul Cluj sau din alte județe?

Deci, problema noastră este: pentru cine dăm această lege, sau toate aceste reglementări puse cu furca? În al doilea rând, dacă o să putem vreodată să votăm o lege, știm chiar din titlu la ce se referă. Că orice vine de la Ministerul Justiției are legătură cu integrarea europeană. Poate și cumpărarea de c.d., sau poate și modul în care se atribuie anumite contracte fără licitație la Ministerul Justiției, poate tot Uniunea Europeană le-a cerut.

Și, în al treilea rând, vrem să știm: cei 700 de noi executori judecătorești, care tropăie pe margine și așteaptă să-i numească doamna Macovei, unde se vor duce? La Cluj? La domnul Buda, care a făcut amendamentele, sau la Ministerul Justiției, ca să mulțumească pentru bunăvoință? Nu vom vota această lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

O să rog persoanele care-și periclitează viața la balcon să nu mai stea atât de aplecate peste balustradă, pentru că riscă să se prăbușească. O să vă rog să luați loc în bănci. Vă mulțumesc. Este spre riscul vieții dumneavoastră.

Alte intervenții la dezbateri generale?

Da, vă rog, domnule deputat Máté.

 
   

Domnul Máté András-Levente:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Prin această lege, noi nu vrem să desființăm executorii judecătorești, ci vrem să ajutăm electoratul, alegătorii. De ce? Pentru că, atunci când vor fi mai mulți executori judecătorești, onorariile se vor fixa de către piață, iar alegătorul nu va plăti foarte mult, fiind o concurență. Singurul articol unde pot fi de acord, și am avut această opinie și în comisie, de a fi retrimis pentru a fi discutat, se referă doar la stabilirea onorariului, unde, într-adevăr, după părerea mea, Ministerul Justiției ar trebui să stabilească onorariile minimale și maximale, precum și acel cuantum fix.

Vă mulțumesc mult.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.D., domnul Daniel Buda.

 
   

Domnul Daniel Buda:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nu vreau să fie neapărat un drept la replică colegului meu, însă poate că ar fi bine să ne aplecăm cu mai multă seriozitate asupra proiectelor de legi care sunt în Camera Deputaților și să nu profităm de orice ocazie pentru a da în ministrul justiției, acuzându-l de tot felul de mârșăvenii care se făceau în alte vremuri. Nu. S-a schimbat Puterea, s-a schimbat și modul de lucru, inclusiv la Ministerul Justiției și lucrăm așa cum ne spune legea.

În ceea ce privește, domnule președinte și distinși colegi, această lege n-a fost dată nici pentru Cluj, nici pentru alte județe, nici pentru Râmnicu-Vâlcea. A fost dată pentru întreaga țară. V-a spus colegul meu că avem, în momentul de față, doar 330 de executori, în condițiile în care în alte țări sunt mii de executori judecătorești și am vrut ca, până la urmă, și această profesie, care a fost și s-a manifestat ca o castă închisă, să fie liberalizată, să fie în consonanță cu ce vrem, practic, în Uniunea Europeană.

Partidul Democrat va vota acest proiect de lege, întrucât îl apreciază ca fiind necesar în momentul de față.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Mai există alte intervenții la dezbateri generale? Nu mai sunt.

În acest caz, trecem la dezbaterile pe articole. Vă atrag atenția că există și un număr de două amendamente respinse. Îi rog pe inițiatori să le susționă, dacă doresc.

Dacă, la pct.1, există observații, comentarii? Nu există. Adoptat.

Pct.2. Observații? Comentarii?

Punctul 2 este articolul unic al ordonanței. Vă mulțumesc. Nu există observații. Adoptat.

Pct.3, titlul ordonanței.

Observații? Comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.4. Adoptat.

Pct.5. Adoptat.

Pct.6.

La pct.6, vă rog frumos.

 
   

Domnul Ion Gonțea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Aș dori ca pct.6 să fie rediscutat la comisie, având în vedere că acolo sunt stabilite numărul de locuri pentru executorii judecătorești, eu zic, într-un mod birocratic, fără să se țină cont de ceea ce va exista în mod concret, solicitările reale ale vieții.

La ce mă refer? În formularea inițială a ordonanței, se modifica prevederea legii care lăsa la latitudinea Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești modificarea numărului de executori judecătorești. Această competență trecea ca inițiativă la Ministerul Justiției - un lucru foarte bun.

Ministerul Justiției, în funcție de: criteriul teritorial, numărul de locuitori, activitatea unei instanțe de judecată, avea posibilitatea ca, anual, să reactualizeze numărul de executori judecătorești. Amendamentul care s-a propus și care este supus atenției noastre spre a fi votat, introduce doi parametri, spuneam, birocratici. Primul: ca la fiecare instanță de judecată să existe minim trei executori judecătorești, nu are nimic de-a face cu economia, să zic de piață, și la 15 mii de locuitori să fie un executor judecătoresc. Repet: soluția care a fost inițial prevăzută în ordonanță, să lase la latitudinea Ministerului Justiției, care, considerând că are suficientă capacitate spre a determina anual numărul de executori judecătorești, este soluția cea mai bună.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Băeșu, domnul deputat Călian și domnul deputat Ungureanu.

 
   

Domnul George Băeșu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Susținem propunerea pentru retrimiterea acestui articol la comisie și vreau să fac o rectificare. De fapt, îndrept o greșeală făcută de colegul nostru Buda, care ne-a spus că în România sunt 300 și ceva de executori judecătorești. Constat că, după ce doamna ministru Macovei a folosit din plin Grupul parlamentar al Partidului Democrat la Codul penal și Codul de procedură penală, a uitat să informeze că în 15 martie a dat un ordin prin care a fixat numărul executorilor la 611. Dar greșeala nu este numai asta. Este una mult mai gravă. S-a indus ideea că am fi țara cu cei mai puțini executori judecătorești. Este poibil. Noi nu milităm să rămână puțini. Ei pot fi și foarte mulți - de două, de trei ori, de zece ori mai mulți. Problema este: cine le dă avizul să funcționeze? Și, aici, spunem noi că nu numai ministrul justiției, de capul lui și după criterii care încă nu există și care bănuiesc că nu țin decât de arbitrariul personal, ci organizația profesională din care fac parte. Minciuna este că, în momentul acesta, în România este un executor judecătoresc la 35 de mii de locuitori, în timp ce în Ungaria este un executor la 50 de mii de locuitori, în Polonia, un executor la 66 de mii de locuitori, iar în Cehia, un executor la 91 de mii de locuitori, luând exemplul doar al țărilor din fostul bloc socialist. Acestea sunt motivele pentru care susținem retrimiterea - proiectul nu mai poate fi trimis în integralitatea sa - a acestui articol și a tuturor celorlalte care urmează.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Călian, pe această chestiune a retrimiterii la comisie.

 
   

Domnul Petru Călian:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În trecut, totul era la latitudinea Ministerului Justiției. Însă nu s-a făcut nimic, din păcate. Noi, astăzi, practic, ce facem? Prin aceste amendamente, stabilim doar numărul minim de executori judecătorești, respectiv 3 cu 1 la 15 mii de locuitori. Chiar Președintele României a cerut ca la fiecare judecătorie să existe minim trei executori judecătorești și a avut o propunere foarte bună. Așadar, Ministerul Justiției va putea stabili numărul de executori judecătorești, însă trebuie să țină cont de numărul minim are este de unul la 15 mii de locuitori.

Noi suntem împotriva retrimiterii la comisie a acestui articol.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

O să retrimit la comisie pct.6 din raport.

Domnule președinte, termen? O săptămână. Vă mulțumesc.

Pct.7. Există obiecții sau comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.8. Domnul deputat Ponta. Vă rog.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dacă un deputat conservator susține punctele de vedere ale Președintelui Traian Băsescu, o să încerc și eu să susțin punctul de vedere al colegului meu, George Băeșu, și vă rog să trimiteți și acest articol la comisie, pentru că a dispărut de aici o chestiune logică: executorul este numit de ministrul justiției la propunerea Consiliului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, cum se întâmplă și la notari, și la magistrați propune C.S.M.-ul, nu? Nu știu de ce domnul Buda a vrut să scoată acest consiliu de aici și sper că nu s-a gândit să le găsească locuri de muncă domnului Pogea și domnului Dobre.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Ujeniuc.

 
   

Domnul Dragoș Ujeniuc:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nu cred că se impune retrimiterea la comisie a acestui punct și vă voi spune de ce.

Textul sună așa: "Executorul judecătoresc este numit de ministrul justiției, în baza cererii celui interesat și după verificarea îndeplinirii condițiilor prevăzute de art.15". Este lesne de observat că principala condiție este ca cel interesat să îndeplinească niște criterii. Ministrul justiției nu vine decât să pună pe hârtie... la cererea celui interesat, în baza cererii celui interesat. Este lesne de înțeles că cel interesat, îndeplinind condițiile cerute de lege, se adresează ministrului justiției, care emite un ordin de numire. Care-i problema? De ce mai este nevoie de înștiințarea Uniunii Executorilor Judecătorești? Nu cred că este cazul.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc. Pct.8 se întoarce la comisie; termen o săptămână.

Pct.9. Observații? Comentarii? Nu sunt.

Pct.10. Observații? Comentarii?

Domnule Ponta, vă rog frumos.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Îmi pare rău, domnule președinte, dar pct.10 este chiar foarte important.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mie-mi pare rău, domnule Ponta, că eu v-am întrebat dacă aveți observații.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Tocmai de asta, domnule președinte. Aici, chiar am o intenție bună referitoare la doamna ministru.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Până acum, au fost rele, să înțeleg!

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă că deputații, colegii mei, domnul Zegrean și domnul Ujeniuc, au propus scoaterea acelui alineat care spunea că la desfășurarea examenului reprezentanții organizațiilor neguvernamentale participă cu statut de observatori. Acum, știu că există o luptă fratricidă între orgnizațiile neguvernamentale și doamna ministru și eu zic să-l retrimitem la comisie, poate se împacă săptămâna viitoare și lăsăm și o.n.g.-urile să se implice în această activitate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Ujeniuc. Acesta îl supun la vot, domnule deputat, nu-l mai trimit la comisie înapoi. Vă rog.

 
   

Domnul Dragoș Ujeniuc:

Vă mulțumesc că mi-ați dat cuvântul, dar veți proceda la vot, acum, ziceți? De ce n-ați făcut-o și data trecută, când erau două păreri contrarii?

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Pentru că așa am apreciat eu în mod suveran.

 
   

Domnul Dragoș Ujeniuc:

Aa, așa a vrut ... Cum e cu mușchii nu știu, că văd că ...

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Dragoș Ujeniuc:

De data asta, sigur că, eu fiind autor al amendamentului, împreună cu domnul deputat Zegrean, cu sigurnță că voi fi împotriva retrimiterii la comisie și simplu: nu văd rostul participării unei organizații neguvernamentale la ...

Voci din Grupul parlamentar al P.S.D.:

Cum este cu transparența, domnule deputat?

 
   

Domnul Dragoș Ujeniuc:

Să se uite pe fereastră, domnule, dacă vrea să vadă cum se desfășoară ... Cu modul ăsta de transparență ...(Rumoare, vociferări)

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat. Vă rog să nu faceți ..., rog sala să nu facă dialog cu oratorul și oratorul să nu facă dialog cu sala.

Domnule Ponta, vă rog să manifestați respect față de sală și să luați loc pe scaun și nu pe balustradă.

Supun votului dumneavoastră alin.3 de la pct.10 din raportul de amendamente admise. Dacă votați pentru, votați pentru menținerea alin.3 așa cum a fost propus. (Rumoare, vociferări)

Stați un pic! Avem propunerea comisiei, de respingere, de abrogare scrie aici. Deci, avem propunere de abrogare a alin.3. Dacă votați pentru, votați pentru abrogarea alin.3; dacă votați contra, votați pentru menținerea alin.3.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului, sunt înregistrați 199 de deputați prezenți; 122 au votat pentru, 74 împotrivă și două abțineri.)

Vă mulțumesc. Alineatul s-a eliminat. Nu va fi transparentă organizarea concursului.

 
   

Pct.11. Observații? Comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.12. Observații? Comentarii?

Domnul deputat Băeșu.

 
   

Domnul George Băeșu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Eu credeam că domnul Buda însuși va veni să ceară retrimiterea acestui articol la comisie, pentru că la lit.e) a alin.51 al art.22, avem următoarea formulare a amendamentului: "În cazul condamnării definitive pe săvârșirea unei infracțiuni grave". Acesta este unul dintre motivele pentru care un executor judecătoresc poate fi exclus din profesie. Am căutat, împreună cu mai mulți colegi, în Codul penal o delimitare, o împărțire pe criteriul gravității infracțiunilor. Nu există. Acum, nu înțeleg: dacă un executor judecătoresc se bate într-un bar și dă doi pumni, este o infracțiune mai puțin gravă și dacă dă zece este o infracțiune gravă. Cred că este o atitudine a legislativului total neprofesională, să nu arătăm foarte clar cât de gravă, în sensul Codului penal, trebuie să fie o infracțiune ca să justifice luarea unei măsuri de scoatere a unui om dintr-o profesie pentru care s-a pregătit și în care poate are performanță.

Solicit retrimiterea la comisie, pentru a îndrepta această greșeală dureroasă.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc. Cred că este o discuție care se poartă mai bine în comisie decât în plen. Rog comisia să preia și pct.12. Înțeleg că este vorba doar de art.51, da? Art.51.

Alte obiecții, observații la pct.12? Nu sunt. Adoptat.

Pct.13. Adoptat.

Pct.14. Adoptat.

Pct.15. Adoptat.

Pct.16. Adoptat.

Pct.17, propunerea comisiei? Da, retrimitere.

Pct.17 se retrimite.

Pct.18. Adoptat.

Pct.19. Propunerea comisiei? Adoptat.

Domnule deputat Gabor, la pct.19 aveți? Și domnul deputat Ponta. Vă rog. Sigur.

 
   

Domnul Gheorghe Gabor:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu cred că și acest articol, art.42 alin.1, se spune: "Executorul judecătoresc va putea fi chemat în judecată ca pârât în contestațiile la executare și va putea fi obligat la plată".

Dacă debitorii sunt de rea-credință, pot să cheme executorii judecătorești în judecată la fiecare contestație, fac contestație la executare, la fiecare cerere de executare silită. În această situație, executorul nu va mai putea să lucreze, să-și desfășoare activitatea. Cred eu că și acest articol trebuie retrimis la comisie.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Domnul deputat Ponta, domnul deputat Ungureanu, domnul deputat Băeșu și doamna deputat Jipa.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vreau să spun că, deși este din Grupul parlamentar al P.D., domnul Gabor chiar are dreptate, de data aceasta ...

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul Gabor este din Grupul parlamentar al P.N.L.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Nu, contrazicându-l pe domnul Ungureanu, credeam că sunteți de la P.D., de asta m-am gândit, dânsul fiind liberal.

Deci, aveți dreptate și vă susținem punctul de vedere.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Ungureanu.

 
   

Domnul Petre Ungureanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Esența liberalismului constă tocmai în libertatea de exprimare și în libertatea de opinie a fiecăruia dintre noi și respect oricare punct de vedere, iar punctul de vedere al colegului Gabor nu este deloc în contradicție cu ce susținem noi, în mod obișnuit. Numai că, sigur, infantilismele de orice natură și batjocura la adresa unor acte, zic eu serioase, noi judecăm astăzi lucruri deosebit de importante. După părerea mea, cred că marea majoritate dintre dumneavoastră ați avut contact, într-un fel sau altul, direct sau prin interpuși, cu această profesie, respectiv cu executorii. Ori de câte ori un dosar de executare ajunge în instanță, din diverse motive, cel care stă pe margine și râde, sau este impasibil, deși încasează onorariul, este biroul executorului judecătoresc, care nu răspunde în nici un fel.

Îți ia onorariul la început, și-l salut acum pe domnul președinte Ducu, care este acolo și probabil îi bifează pe cei care îi îndeplinesc rugămințile...

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, vă rog să nu faceți conversație cu sala.

 
   

Domnul Petre Ungureanu:

Așa cum spuneam, executorul judecătoresc așteaptă un an-doi, își încasează onorariul, iar partea care solicită să fie executată o creanță este târâtă prin procese, că este creditor sau debitor.

În concepția noastră, a juriștilor care, mă rog, pretindem că avem ceva experiență, am considera că este obișnuit, este normal ca și el, care îndeplinește un act greșit, pe care instanța îl anulează sau nu, să stea în proces, și dacă pierde procesul și din vina lui se anulează executarea, și eu, creditor, am stat ani de zile cu banii dați, să plătească. Mie mi se pare normal să rămână așa, și vă rog să nu votați pentru retrimitere.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Doamna Jipa, pentru retrimitere sunteți?

Vă rog.

 
   

Doamna Ruxandra Florina Jipa:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În primul rând, mă adresez și dumneavoastră pentru că sunteți jurist. Dacă dumneavoastră vedeți cum un executor judecătoresc poate să aibă calitate procesuală activă, și când spun calitate procesuală activă știți la ce mă refer, sau calitate procesuală pasivă, atunci suntem de acord cu amendamentul. Dar eu zic că nu poate să aibă nici una din calitățile procesuale, nici activă, nici pasivă, și în această situație sunt pentru înlăturarea amendamentului.

Nu poate să stea în instanță, în nume propriu, nici cu calitate procesuală activă, nici cu calitate procesuală pasivă și v-am explicat în ce constau.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

La comisie? O săptămână.... nu că eu îl trimit la comisie. Înțeleg că e vorba doar de II - 11. Nu supun la vot, domnule deputat, că sunt părerile prea împărțite ca să tranșăm prin vot.

Dacă la pct.19 mai există alte obiecții sau observații? Nu.

Pct.20. Obiecții, observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.21. Adoptat.

Pct.22. Adoptat.

Pct.23. Adoptat.

Pct.24. Adoptat.

Pct.25. Adoptat.

26. Adoptat.

27. Adoptat.

28. Adoptat.

29. Adoptat.

30. Adoptat.

31. Adoptat.

32. Adoptat.

Am terminat amendamentele. Așteptăm să vin raportul suplimentar al comisiei.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.202/2005 pentru aprobarea strategiei de privatizare a Companiei Naționale Loteria Română - S.A. și a Companiei Naționale Imprimeria Națională - S.A., precum și pentru modificarea actelor normative care reglementează regimul acestora (rămas pentru votul final).  

Pct.18. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 202/2005 pentru aprobarea strategiei de privatizare a Companiei Naționale Loteria Română - S.A. și a Companiei Naționale Imprimeria Națională - S.A., precum și pentru modificarea actelor normative care reglementează regimul acestora. Legea are caracter ordinar. Adoptată de Senat, raport și raport înlocuitor de la Comisia pentru politică economică. Suntem în procedură de urgență.

Procedură, domnul deputat Cornel Popa.

   

Domnul Cornel Popa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 202/2005 pentru aprobarea strategiei de privatizare a Companiei Naționale Loteria Română - S.A. și a Companiei Naționale Imprimeria Națională - S.A., precum și pentru modificarea actelor normative care reglementează regimul acestora, a dat naștere unor dispute suficient de pronunțate în comisia noastră, poate și pentru că nu s-a îndeplinit o procedură și, de aceea am cerut viciul de procedură, în sensul că având în vedere că au existat două puncte de vedere, nu concordante, ale Ministerului Justiției și ale Ministerului Finanțelor Publice, noi am cerut un punct de vedere comun al acestora. Pentru că el n-a apărut în Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare, sigur că spiritele s-au încins și cred că am viciat puțin sensul literei de lege, de aceea eu cer, domnule președinte și stimați colegi, să fiți de acord să trimitem din nou la comisie acest proiect de lege și să ne aplecăm cu luciditate și să lăsăm puțin pasiunea de o parte, sperând, în egală măsură, că o dată ajuns la comisie acest proiect de lege, cele două ministere vor înțelege că este cazul să ne trimită un punct de vedere comun și să nu ne trimită în derizoriu, iar litera de lege să nu sufere.

Trecând la analiza pe puncte, eu sunt convins că la această oră n-am ajunge să elaborăm un act normativ care să fie bine articulat și să satisfacă punctul de vedere al celor două ministere.

De aceea, cer din nou, domnule președinte, să fiți de acord, stimați colegi, de asemenea, să-l retrimitem la comisie spre a emite un punct de vedere competent.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Există intervenții pe retrimiterii la comisie? Pare că ar exista o intervenție.

Domnule Ponta, vă rog.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Domnule președinte,

Colegii noștri din comisia de specialitate au votat de fiecare dată împotriva acestei inițiative legislative. O inițiativă legislativă făcută, evident, pe baza unor interese personale, o privatizare din care trebuiau să câștige acele grupuri de interese de care tot vorbește toată lumea și nu le scoate nimeni la suprafață. Acum, dacă au găsit colegii noștri altceva de discutat la comisie, poziția noastră și poziția tuturor cred că e foarte clară. A fost o șmecherie încercată de guvern care n-a ținut în Parlament. Are rost s-o rediscutăm, mai găsim ceva, mai aveți ceva de privatizat, deci pur și simplu, sigur, suntem de acord și cu retrimiterea, dar poziția noastră este absolut aceeași. Este o schemă de fraudare a statului și cu cât o ținem mai mult, cu atâta poate vor găsi alte idei de a delapida ceea ce a mai rămas la cele două companii.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Vă mulțumesc. Domnul deputat Cornel Popa?

Probabil vrea să-i amintească domnului deputat Ponta că sunt aceeași directori care erau pe vreme Guvernului domniei sale.

 
   

Domnul Cornel Popa:

Domnule președinte,

I-aș spune onorabilului coleg să nu folosească de câte ori vine la microfon această intervenție, numai pe declarații politice. Ne-am săturat de asemenea declarații politice! în ultimii 4 ani aveau datoria să ne arate că sunt și lucruri de făcut la modul concret, iar în ceea ce ne privește, noi v-am spus că vrem un punct de vedere comun al celor două ministere.

Dincolo de celelalte jafuri care sunt la ordinea zilei, noi nu le comentăm, clarificați-vă, vă rog, care dintre dumneavoastră ați luat șpaga de 8 milioane de euro?

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Vă mulțumesc.

Doamna deputat Iordache, domnul deputat Lakatos și domnul deputat Dumitriu.

 
   

Doamna Grațiela Denisa Iordache:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Domnule președinte, vă rugăm să sistați discuțiile care nu au ca obiect acest act normativ și să supuneți la vot propunerea făcută anterior, de retransmitere la comisie a prezentului act normativ.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc. Am luat act de această propunere. Mai erau înscriși domnul deputat Lakatos și domnul deputat Dumitriu. Dacă nu mai sunt alte solicitări, oricum discuțiile se încheie.

Domnule deputat Lakatos, vă rog.

 
   

Domnul Lakatos Petru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Și eu voiam să fac propunerea pe care doamna Iordache a făcut-o și cu o singură observație. Dacă cineva nu participă la lucrările comisiei, să nu spună neadevăruri. În comisie, motivul neaprobării a fost acesta: nu a existat concordanță între părerile celor două ministere. s-a cerut de două ori, de două ori nu s-a primit, și atunci comisia, cu o majoritate de voturi a hotărât în felul acesta. Deci, nu trebuie, dacă cineva e în altă comisie să spună altceva.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Vă mulțumesc.

Domnul deputat Dumitriu.

 
   

Domnul Dragoș Petre Dumitriu:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte, noi nu vedem sensul retrimiterii la comisie, este clar, să nu uităm că în momentul de față există și anchete care se desfășoară în legătură cu Loteria Națională, chiar mă surprinde că un grup parlamentar de aici, pe care îl respect foarte mult, altfel, insistă să retrimită la comisie o chestiune care s-ar putea să vizeze pe un membru foarte important al lor. Deci, nu mai are rost, și eu zic să trecem la vot și să respingem această chestiune care este și de domeniul trecutului și de domeniul rușinii.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Domnul președinte al comisiei a solicitat cuvântul din partea comisiei. Nu? M-ați indus în eroare, domnule deputat.

 
   

Domnul Mihai Tudose:

Nu, nu din partea comisiei.

Raportul prevede, domnule președinte, dacă îl citiți atent, și o recomandare. Și, s-a spus aici că există puncte de vedere diferite de la Ministerul Finanțelor Publice, de la Ministerul Justiției.

De asemenea, în comisie s-a pus problema tratării diferite a celor două companii. Nu seamănă deloc loteria cu imprimeria. Absolut deloc.

S-ar putea vota respingerea, și Guvernul, în înțelepciunea lui, să le privească separat și eventual să dea două ordonanțe de urgență, pentru fiecare dintre ele, câte una pentru fiecare. Ați făcut și o afirmație foarte gravă, că dorim menținerea,... s-a făcut o afirmație gravă, că dorim menținerea unui statusquo, ca să se poată fura în continuare, fiind directorii de pe vremea noastră. La loterie, din câte știu eu, directoarea este nou numită, de pe vreme dumneavoastră, nu e de la PSD, și nici directorul de la Imprimerie nu este membru psd. Dacă dumneavoastră aveți informații că acolo se fură, aveți organisme abilitate să facă anchete, nu facem noi acum anchetă despre unde și cum se fură.

Avem un raport de respingere a treia oară, domnule președinte. Îl trimiteți înapoi la comisie, în regulă, probabil că o să îl aveți și a cincea oară. N-am auzit punctul de vedere al Ministerului Justiției sau al Ministerului Finanțelor Publice, să explice de ce au puncte de vedere diferite. Cu atât mai mult cu cât au ca locație aceeași clădire și, întâmplător, fac parte din același guvern.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Sunt convins că venind mai târziu n-ați auzit ce am spus, am spus doar că e vorba de niște persoane care au mai fost, n-am spus absolut nimic despre existența unor fapte care pot fi considerate dubioase. A fost afirmația unui alt coleg, și nu a mea.

Supun votului dumneavoastră propunerea procedurală care s-a făcut, aceea de retrimitere la comisie a proiectului, vă rog să votați.

Da. Vă mulțumesc. Propunerea de retrimitere la comisie a fost respinsă.

(Conform afișajului, s-au înregistrat 204 deputați prezenți; 80 voturi pentru, 111 împotrivă, 4 abțineri, 9 deputați nu au votat)

 
   

În aceste condiții, dat fiind că nu există amendamente respinse sau respinse, proiectul rămâne la vot final, cu propunerea făcută, de respingere.

Da. Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.48/2003 privind unele măsuri în vederea întăririi disciplinei financiare si a creșterii eficienței utilizării fondurilor în sistemul sanitar, precum și modificarea unor acte normative (rămas pentru votul final).  

La pct.19, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 48/2003 privind unele măsuri în vederea întăririi disciplinei financiare și a creșterii eficienței utilizării fondurilor în sistemul sanitar, precum și modificarea unor acte normative. Legea are caracter organic, raport de adoptare de la comisia pentru sănătate. Suntem în procedură de urgență. Domnul secretar de stat Szekely.

   

Domnul Szekely Ervin-Zoltan (secretar de stat, Ministerul Sănătății):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prezenta ordonanță stabilește modalitățile concrete în care sistemul sanitar va plăti cheltuielile angajate și neachitate până la data de 31 decembrie 2002. Decontarea sumelor contractate pe bază de buget stabilit pe titluri, articole și alineate de cheltuieli se face având în vedere serviciile medicale prestate, indicatorii specifici realizați, precum și execuția lunară a bugetului de venituri și cheltuieli.

Prezentul proiect de lege modifică și Ordonanța Guvernului nr. 70 din 2002 privind administrarea unităților sanitare publice de interes județean și local, în scopul eficientizării fondurilor în sistemul sanitar, și a stabilit modalitățile de plată a creanțelor anterioare datei de 31 decembrie 2002, motiv pentru care vă rugăm să susțineți adoptarea acestui act normativ.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Comisia, vă rog?

 
   

Domnul Petru Movilă:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cu adresa nr.406 din 23 iunie 2003, Comisia pentru sănătate și familie a fost sesizată cu dezbaterea și avizarea în fond în procedură de urgență a proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 48/2003 privind unele măsuri în vederea întăririi disciplinei financiare și a creșterii eficienței utilizării fondurilor în sistemul sanitar, precum și modificarea unor acte normative.

La întocmirea raportului comisia a avut în vedere avizul Comisiei juridice, de disciplină și imunități, nr.406 din 1.07.2003, avizul Comisia pentru buget, finanțe și bănci, nr.358 din 9.09.2003, precum și avizul Consiliului Legislativ, nr.794 din 26 05.2003, și avizul Consiliului Economic și Social, nr.1125 din 28.05.2003.

Având în vedere importanța măsurilor care fac obiectul prezentei ordonanțe de urgență, comisia propune plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare proiectul de lege care face obiectul raportului.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, potrivit prevederilor art.73 alin.3 din Constituția României, republicată.

La lucrările comisiei din data de 07.06.2006 au fost prezenți 17 deputați, neînregistrându-se absențe.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Victor Ponta.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulțumesc, domnule președinte.

Voiam, în numele Grupul parlamentar social-democrat, să anunț că susținem acest proiect de lege și, de asemenea, în numele grupului social-democrat voiam să salută revenirea în Parlament a domnului Eugen Nicolăescu, care a interpretat corect votul de ieri din Senat și ni se alătură.

Vă mulțumim, domnule Nicolăescu, că reveniți în Parlament și lăsați ministerul.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat, pentru această intervenție. Alte intervenții la dezbateri generale?

Domnul deputat Crăciunescu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

 
   

Domnul Grigore Crăciunescu:

Mulțumesc, domnule președinte, și vreau să spun că și noi vom votat acest proiect de lege, numai că voiam să scot în evidență un lucru. Așa de interesați au fost foștii noștri colegi, când au fost la guvernare, încât o ordonanță dată în 2003 privind reglementarea unor domenii, partea acestui domeniu o aprobăm abia în 2006. Se vede cât interes a fost din partea fostului guvern pe domeniu de sănătate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Alte intervenții la dezbateri generale? Nu sunt alte intervenții la dezbateri generale, trecem la votul pe articole. Constat că nu există amendamente respinse. La amendamentele admise de la pct.1 la pct.5. Observații? Comentarii? Nu sunt. Adoptate.

Pct.6. Observații? Comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.7. Observații? Comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.8. Observații? Comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.9. Observații? Adoptat.

Pct.10. Adoptat.

Rămâne pentru votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.209/2005 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul proprietății (rămas pentru votul final).  

La pct.20 pe ordinea de zi, proiectul de Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 209/2005 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul proprietății. Legea are caracter organic. Proiectul de respingere a fost adoptat de Senat. Comisia juridică, de disciplină și imunități ne propune un raport de adoptare a ordonanței de urgență. Suntem în procedură de urgență.

Dau cuvântul inițiatorului. Rog, după aceea, comisia juridică să intervină pentru a prezenta raportul.

   

Doamna Ingrid Zaarour (președinte, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților):

Domnilor deputați,

Domnule președinte,

Vă supun spre adoptare proiectul de Lege privind adoptarea Ordonanței de urgență Guvernului nr. 209/2005, cu amendamentele admise de către Comisia juridică, de disciplină și imunități a Camerei Deputaților.

Această lege nu aduce modificări de fond Legilor proprietății, ci doar instituie măsuri energice de urmărire a aplicării corespunzătoare a legilor proprietății, prin monitorizarea procesului de restituire și aplicarea unor sancțiuni mai aspre.

Acest proiect stabilește măsuri menite a asigura accelerarea și dinamizarea procesului de restituire, precum și creșterea gradului de transparență în aplicarea acestor legi.

Față de cele de mai sus, propunem adoptarea legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 209 pentru modificarea și completarea unor acte din domeniul proprietății.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Sergiu Andon:

Vă mulțumesc.

Înțeleg că întregul birou al plenului de astăzi mi-a acordat cuvântul, așa că, pentru dinamizare, nu aștept o altă invitare formală. Există o poziție să susțin raportul între timp, ca să câștigăm timp. cu riscul de a-l repeta, îngăduiți-mi să-l citesc, din respect pentru timpul tuturor.

Confirm obiectul de reglementare menționat de doamna președinte Ingrid Zaarour, aș puncta în plus pe baza raportului, că în setul de măsuri menit să dinamizeze aplicabilitatea acestor legi ale restituirii intră în mod benefic și întărirea posibilităților de intervenție a autorității naționale pentru restituirea proprietăților, la care se adaugă, cum spunea și domnia sa, creșterea măsurilor de responsabilizare și de transparență pentru cei chemați să aplice legea.

Senatul, ca primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul în ședința din 27 martie 2006.

Suntem Cameră decizională. Am beneficiat de avizul favorabil al Consiliului legislativ, Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibrului ecologic, Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, precum și al Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale.

Analiza în comisie s-a făcut în ședința din 7 iunie 2006, în prezența inițiatorilor - ședință finală - au fost și ședințe prealabile - și în cvorum regulamentar. Cu majoritate, membrii comisiei, respectiv 14 din 26, cvorumul.... au susținut adoptarea... Scuzați, rezultatul votului cu unanimitatea celor 14 participanți au susținut propunerea plenului Camerei să adopte proiectul de lege care face parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Vă mulțumesc, domnule președinte.

Intervenții?

Grupurile parlamentare? Nu sunt intervenții.

Trecem la dezbaterea pe articole. Există și amendamente respinse, vă atrag atenția.

Pct.1 - titlul. Observații? Comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.2. Observații? Comentarii? Nu sunt.

Pct.3, 4, 5, 6. Adoptate.

Pct.7. adoptat.

Pct.8. Adoptat.

Pct.9. Adoptat.

Pct.10. Vă atrag atenția că sunt și niște amendamente respinse. Nu se susțin. Adoptat.

Pct.11. Adoptat.

Pct.12. Adoptat.

Pct.13. Adoptat.

Pct.14. Adoptat.

Pct.15 la 20. Adoptat.

Pct.21 la 25. Adoptat.

Pct.26 la 30. Adoptat.

Pct.31 la 35. Adoptat.

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Traian Dobre:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea, la art.10 alin. 2, pentru o corelare cu amendamentul deja admis la nr.crt.10, pentru art.38, deci la alin.2, în partea finală

"...sau persoanelor desemnate de acestea din cadrul instituției prefectului...". Aproape că peste tot au fost admise, și aici s-a uitat. Deci pentru o corectă exprimare.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Sunt observații sau comentarii? Nu sunt. Se completează.

De la 36 la 40? Nu sunt. Adoptat.

Am încheiat dezbaterea pe articole, rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.28/2006 privind reglementarea unor măsuri financiar-fiscale (rămas pentru votul final).  

Intrăm la pct.21, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 28/2006 privind reglementarea unor măsuri financiar-fiscale. Legea are caracter ordinar. Adoptată de Senat, raport de adoptare de la Comisia pentru buget, finanțe și bănci.

Foarte repede, domnule secretar de stat, vă rog.

   

Domnul Cătălin Doică (secretar de stat, Ministerul Finanțelor Publice):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Foarte scurt, deși este un proiect de act normativ foarte stufos, deci proiectul de lege are ca obiect reglementarea unor măsuri financiar-fiscale vizând cadrul legal de acces la activitatea de creditare a instituțiilor financiare nebancare, constituite în scopul de a asigura activități de creditare în sens larg, stabilind în acest sens atât condițiile minime, uniforme și nediscriminatorii de participare pe piața creditării, cât și cerințele pentru asigurarea și menținerea stabilității sistemului financiar nebancar.

Proiectul de lege este structurat în două părți, o parte care se referă la reglementara unor operațiuni financiar-fiscale și cealaltă parte care se referă la modificarea și completarea dispozițiilor unor acte normative aflate în vigoare.

La partea I am menționat crearea cadrului legal de acces la activitatea de creditare a instituțiilor financiare nebancare. De asemenea....

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule secretar de stat, suntem edificați, vă mulțumesc.

 
   

Domnul Cătălin Doică:

Sunt o serie de amendamente admise la comisia de specialitate...

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Le susțineți? mulțumim.

Comisia?

 
   

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

N-aș vrea să repet ce a spus domnul secretar de stat. Vreau doar să concluzionez că acest proiect de lege a fost votat cu unanimitate de voturi de către membrii comisiei, iar aprobarea acestui act normativ este de competența decizională a Camerei Deputaților.

Vă propunem, domnule președinte, doamnelor și domnilor, să aprobăm acest act normativ.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dacă există intervenții la dezbateri generale? Nu sunt.

Trecem la dezbaterile pe articole. Nu există amendamente respinse. La amendamentele admise de la 1 la 20. Observații? Comentarii? Nu sunt.

Amendamentele de la 21-40? Adoptate.

Amendamentele 41-60? Adoptate.

Amendamentele 61-80. Adoptate.

Amendamentele 81-100? Nu sunt observații. Comentarii? Adoptate.

Amendamentele 101-120. Adoptate.

Amendamentele 121-140? Adoptate.

Amendamentele 141-160. Adoptate.

De la 161 la 174. Observații? Comentarii? Obiecții. Nu sunt. adoptate. Rămân la vot final.

Doamna deputat, aveți... la ce... a pe procedură, doamna deputat, după care, rog liderii de grupuri să invite parlamentarii în sală pentru votul final.

 
   

Doamna Grațiela Denisa Iordache:

Domnule președinte,

Dați-mi voie să fac o scurtă remarcă. Viteza este foarte bună, timpul este limitat, dar din cauza vitezei cu care ați parcurs acest act normativ deosebit de important, mi-ați răpit posibilitatea de a lua cuvântul la dezbateri generale.

Vă mulțumesc oricum.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mă iertați, dar am întrebat dacă se intervine la dezbateri generale și vă rog să cereți sancționarea secretarului de ședință.

Procedură. Domnul deputat Anghel Stanciu.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

Domnule ministru Nicolăescu,

Excelența sa, domnul Titu Gheorghiof,

Doresc să ridic următoarea chestiune de procedură, domnule președinte, în baza art.140 alin.3. Acest articol, domnule președinte, prevede drept sancțiune a Executivului, neprezentându-se la ședință, proiectul de lege să fie amânat. Dar acest articol, domnule președinte, el se întoarce împotriva noastră și în loc să sancționăm Executivul, ne sancționăm pe noi. Și Executivul capătă drept de veto. Când nu vrea să treacă o lege, nu se prezintă. Dacă nu se prezintă, nu știu cine-i sancționează.

În consecință, domnule președinte, vă rog să luați act că dacă Executivul nu se prezintă la chemare, conform obligației constituționale și, respectiv, regulamentului, noi putem discuta legea fără a aștepta votul veto al Executivului.

Ca atare, domnule președinte, este un făcut că de circa două luni și ceva de zile, legea de la poziția 22, în mod constant când se ajunge la ea, se întrerup lucrările sau nu este Guvern. Și tot o dați la fund.

Domnule președinte, am ajuns la legea de la nr.22 și insist ca lucrările data viitoare să înceapă cu acest punct de pe ordinea de zi. Altfel, încercăm să ne auto...joi, încercăm să ne automințim pe noi că suntem puteri legiuitoare și guvernul vine și dictează ce să introducă pe ordinea de zi și ce nu. Legea de la pct.22 a fost amânată suficient de mult încât vrem să fie pusă în discuție. Nu este vorba numai de conținutul legii, este vorba de raportul în care se găsesc puterile în stat.

Asta este esența. Guvernul începe să subjuge Parlamentul, iar dumneavoastră, din poziția în care sunteți, trebuie să apărați Parlamentul, nu Guvernul, chiar dacă sunteți finul meu?!

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Am luat notă de propunerea dumneavoastră. din câte observ, de pe ordinea de zi, proiectul va fi probabil al doilea joi, întrucât la punctul întâi, cu îngăduința dumneavoastră, o să fie o serie de anunțuri.

 
     

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Cu îngăduința mea, să fie pe locul doi.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc pentru îngăduință, domnule deputat.

 
Supunerea la votul final:  

Dacă nu mai există alte chestiuni importante de procedură, o să vă propun să trecem la votul final.

Avem 10 proiecte pentru votul final de astăzi. Vă rog să vă pregătiți cartelele pentru vot.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Național - Secțiunea I - Rețele de transport. (adoptat);

La pct.1 avem Proiectul de Lege privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Național, Secțiunea I, Rețele de transport.

Legea are caracter organic. Prioritate legislativă. Suntem primă Cameră sesizată.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului, sunt înregistrați 258 deputați prezenți; 190 de voturi pentru, 55 de voturi împotrivă, 5 abțineri)

Da. Vă mulțumesc. Cu 190 de voturi, proiectul a fost adoptat.

  Propunerea legislativă pentru înființarea comunei Ocna de Jos, județul Harghita, prin reorganizarea comunei Praid. (adoptat);

La pct.2, Propunerea legislativă pentru înființarea comunei Ocna de Jos, județul Harghita, prin reorganizarea comunei Praid.

Legea are caracter organic. Suntem primă Cameră sesizată.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului, sunt înregistrați 265 deputați prezenți; 234 de voturi pentru, 26 voturi împotrivă, 3 abțineri)

Da. Vă mulțumesc, proiectul a fost adoptat cu 234 de voturi pentru.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.19/2006 privind utilizarea plajei Mării Negre și controlul activităților desfășurate pe plajă. (adoptat);

Pct.3: Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.19/2006 privind utilizarea plajei Mării Negre și controlul activităților desfășurate pe plajă.

Legea are caracter ordinar. Suntem în procedură de urgență. Prioritate legislativă.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului, sunt înregistrați 231 deputați prezenți; 146 de voturi pentru, 122 de voturi împotrivă, 3 abțineri)

Da. Vă mulțumesc, legea a fost adoptată. 146 de voturi pentru, 3 abțineri, 122 de voturi împotrivă.

   

Pentru explicarea votului, vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Alexandru Mazăre:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Aș vrea să explic votul Grupului P.S.D. împotriva acestei ordonanțe care noi considerăm că servește exclusiv interesele grupului din jurul ministrului mediului, doamna Sulfina Barbu, în defavoarea agenților economici și a operatorilor de turism de la malul mării.

Practic, ce se întâmplă? Câștigă un număr extrem de limitat de firme private, spre exemplu, în stațiunea Mamaia sunt numai trei operatori, unul își desfășoară activitatea în domeniul fierului vechi, altul în distribuția de țigări, iar marile structuri hoteliere, deținătorii de hoteluri, agenții economici, marii operatori, pot da exemplu operatorilor Grupurilor TUI, RIU, pierd. Ei ajung la cheremul acestor trei firme care dețin monopolul exploatării plajelor și, practic, impun tuturor structurilor care-și desfășoară acolo activitatea niște prețuri exorbitante pentru ca și aceștia să poată să opereze plajele respective.

Vreau să vă mai spun că textul ordonanței încalcă următoarele acte normative: art.5 din Ordonanța de urgență nr.202/2002 privind gospodărirea integrată a zonei costiere, adoptată prin Legea nr.280 din 24 iunie 2003, se încalcă art.9 și art.14 din Ordonanța de urgență nr.195/2005 privind protecția mediului, se încalcă art.6, totodată, din Legea nr.597/2001 privind unele măsuri de protecție și autorizare a executării lucrărilor în zona de coastă a Mării Negre.

Pentru toate aceste motive, Grupul parlamentar al P.S.D. înțelege să nu susțină acest proiect de lege care va îngropa definitiv turismul la malul mării.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea Opoziției)

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Vă mulțumesc.

 
  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.422/2001 privind protejarea monumentelor istorice. (adoptat);

La pct.4, avem Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.422/2001 privind protejarea monumentelor istorice.

Legea are caracter ordinar. Prioritate legislativă. Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului, sunt înregistrați 271 deputați prezenți; 266 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă, 3 abțineri)

Da. Vă mulțumesc. Legea a fost adoptată.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 20/2006 privind sprijinul direct al statului acordat producătorilor agricoli din sectorul vegetal în anul 2006. (adoptat);

Pct. 5. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.20/2006 privind sprijinul direct al statului acordat producătorilor agricoli din sectorul vegetal în anul 2006.

Legea are caracter ordinar. Procedură de urgență. Cameră decizională.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului, sunt înregistrați 268 deputați prezenți; 162 de voturi pentru, 83 de voturi împotrivă, 22 abțineri)

Da. Vă mulțumesc, legea a fost adoptată cu 162 de voturi pentru, 83 de voturi contra, 22 de abțineri.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.25/2006 pentru aprobarea nivelului sprijinului acordat producătorilor agricoli pentru achiziționarea de motorină în vederea efectuării lucrărilor agricole mecanizate de înființare și întreținere a unor culturi agricole ce se înființează în primăvara anului 2006, precum și pentru aprobarea suplimentării cu suma de 200 milioane lei (RON) a Programului Dezvoltarea durabilă a sectorului vegetal, a sectorului zootehnic și piscicol, precum și alte programe pe care Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale trebuie să le pună în aplicare. (adoptat);

Pct.6: Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.25/2006 pentru aprobarea nivelului sprijinului acordat producătorilor agricoli pentru achiziționarea de motorină în vederea efectuării lucrărilor agricole mecanizate de înființare și întreținere a unor culturi agricole ce se înființează în primăvara anului 2006, precum și pentru aprobarea suplimentării cu suma de 200 de milioane de lei noi a Programului "Dezvoltarea durabilă a sectorului vegetal, a sectorului zootehnic și piscicol, precum și alte programe pe care Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale trebuie să le pună în aplicare".

Legea are caracter ordinar. Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului, sunt înregistrați 274 deputați prezenți; 179 de voturi pentru, 91 de voturi împotrivă, 2 abțineri)

Da. Vă mulțumesc. S-a adoptat.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.202/2005 pentru aprobarea strategiei de privatizare a Companiei Naționale Loteria Română - S.A. și a Companiei Naționale Imprimeria Națională - S.A., precum și pentru modificarea actelor normative care reglementează regimul acestora (adoptată propunerea de respingere).

Pct. 7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.202/2005 pentru aprobarea strategiei de privatizare a Companiei Naționale "Loteria Română" SA și a Companiei Naționale "Imprimeria Națională" SA, precum și pentru modificarea actelor normative care reglementează regimul acestora.

Legea are caracter ordinar. Suntem în procedură de urgență. Cameră decizională. Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați. Dacă votați da, votați pentru respingere, dacă votați nu, votați împotriva respingerii.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului, sunt înregistrați 275 deputați prezenți; 188 de voturi pentru, 70 de voturi împotrivă, 13 abțineri)

Da. Vă mulțumesc. Legea a fost respinsă.

   

La explicarea votului, doresc să intervină domnul Ponta și domnul deputat Bogdan Olteanu.

Domnul Ponta, mai întâi. Vă rog.

 
   

Domnul Victor Viorel Ponta:

Domnule Olteanu, dacă vreți să vorbiți dumneavoastră primul, cred că ar fi mai normal.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă stau la dispoziție. Ați cerut cuvântul primul.

 
   

Domnul Victor Viorel Ponta:

Nu, eram foarte curios să aud ce veți spune despre această, încă o dată spun, șmecherie, pe care a încercat-o Guvernul, erați membru atunci, n-a ținut. Vă rugăm frumos, cel puțin în această legislatură, să nu mai încercați să mai luați singurele companii care mai rămân cât de cât ale statului, să le dai la prieteni.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat. (De la tribună)

Salut votul de astăzi al Parlamentului în cadrul eficienței și puternicei lupte împotriva corupției și a cercurilor de interese. Astăzi, Parlamentul a repurtat o victorie împotriva foștilor proprietari de imobile jefuiți de statul comunist care urmau a fi despăgubiți. Singurii beneficiari ai acestei ordonanțe, cei ce urmau să primească contravaloarea pachetelor de 20% din acțiunile de la Loteria Națională și Imprimeria Națională, repet, erau foștii proprietari jefuiți de regimul comunist.

În aceste condiții, nu vor mai primi. Loteria Națională și Imprimeria Națională vor rămâne la stat care va fi mai bogat și mai fericit.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

La explicarea votului, domnul deputat Marcu Tudor.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Partidul România Mare a votat în consecință, pentru că așa este voința poporului român.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea Opoziției; vociferări din partea Puterii)

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

La explicarea votului, domnul deputat Arpad Marton.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Privatizarea, însăși decizia politică de a avea anumite instituții, anumite proprietăți în custodia statului de a le privatiza, este o opțiune politică clară. Azi s-a văzut care sunt partidele de dreapta care au opțiuni de privatizare și care sunt alea de stânga care sunt împotriva privatizării.

Vă mulțumesc. (Aplauze, vociferări din partea Opoziției)

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Vă mulțumesc.

Domnul deputat Daniel Buda, din partea Grupului Partidului Democrat. Explicarea votului.

 
   

Domnul Daniel Buda:

Mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog să vorbiți în microfon că nu se aude.

 
   

Domnul Daniel Buda:

Da. Domnule președinte, explicația votului este una foarte simplă. Avem în momentul de față un fond al proprietății, Fondul Proprietatea, cum îi spunem noi, care poate este cazul să-l facem să funcționeze în sfârșit și acesta a fost motivul pentru care noi am dat acest vot. Nu pentru că am votat împotriva oamenilor care au dreptul la despăgubiri. Oamenii au dreptul la despăgubiri. Avem legi care reglementează această chestiune.

Prin urmare, acesta a fost motivul pentru care am dat votul de această manieră.

Mulțumesc. (Vociferări, aplauze din partea Opoziției)

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă nu mai există alte intervenții de explicare a votului...(acționând sonorizarea)

Vă informez că-mi face o mare plăcere să folosesc acest clopoțel pe care l-am descoperit după ce am scăpat de monitor, așa că îl voi folosi frecvent.

 
  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.48/2003 privind unele măsuri în vederea întăririi disciplinei financiare si a creșterii eficienței utilizării fondurilor în sistemul sanitar, precum și modificarea unor acte normative. (adoptat);

La pct.8, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.48/2003 privind unele măsuri în vederea întăririi disciplinei financiare și a creșterii eficienței utilizării fondurilor în sistemul sanitar, precum și modificarea unor acte normative.

Legea are caracter organic. Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului, sunt înregistrați 269 deputați prezenți; 265 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă, o abținere)

Vă mulțumesc. S-a adoptat cu 265 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă și o abținere.

  Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.209/2005 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul proprietății. (adoptat);

Pct. 9. Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.209/2005 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul proprietății.

El a devenit proiect de lege de adoptare, dacă nu greșesc. Suntem Cameră decizională. Legea are caracter organic.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului, sunt înregistrați 273 deputați prezenți; 267 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă, 3 abțineri)

Da. Vă mulțumesc, proiectul a fost adoptat cu 267 de voturi pentru.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.28/2006 privind reglementarea unor măsuri financiar-fiscale. (adoptat);

Pct. 10. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.28/2006 privind reglementarea unor măsuri financiar-fiscale.

Legea are caracter ordinar. Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului, sunt înregistrați 274 deputați prezenți; 270 de voturi pentru, un vot împotrivă, 2 abțineri)

Da. Vă mulțumesc. Proiectul a fost adoptat.

   

Cu asta, încheiem ședința de astăzi. Declar închise lucrările. Ne vedem joi dimineață.

Are cuvântul pe procedură domnul Ponta.

 
   

Domnul Victor Viorel Ponta:

Domnule președinte,

Vreau să sprijin eforturile dumneavoastră de a îmbunătăți imaginea Parlamentului, să propun să lucrăm până la ora 13, aveți la pct.22 o lege importantă.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Am decis încheierea lucrărilor și am anunțat-o. Nu se poate relua. Trebuia să luați cuvântul pe procedură înainte. De asta am crezut că aveți o chestiune legată de procedura lucrărilor Camerei.

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 12,50

 
       

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania saturday, 19 october 2019, 3:17
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro