Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of June 15, 2006
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.102/23-06-2006

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
15-10-2019
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2006 > 15-06-2006 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of June 15, 2006

3. Dezbaterea Proiectului Legii camerelor de comerț și industrie din România (rămas pentru votul final).
 
see bill no. 482/2005

 

Domnul Bogdan Olteanu:

  ................................................

Următorul punct pe ordinea de zi este Proiectul Legii camerelor de comerț și industrie din România.

Legea are caracter ordinar; a fost adoptată de Senat.

Avem raport comun de adoptare din partea comisiilor juridică și pentru industrie și servicii.

Suntem Cameră decizională.

Suntem în faza de continuare a dezbaterilor începute în ședința din 23 mai.

S-a prezentat de către inițiator proiectul. Așteptăm puncte de vedere.

Dacă inițiatorul dorește să continue prezentarea? Nu.

Așteptăm atunci raportul comisiei și punctul de vedere al Guvernului.

Prezentați dumneavoastră? Vă rog, domnule deputat Iordache.

Domnul Florin Iordache:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Voi prezenta raportul comisiilor comune, Comisiei juridice, de disciplină și imunități, cât și Comisiei pentru industrii și servicii.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Guvernul, în punctul său de vedere, transmis la Senat, sub nr.189/24.05.2005, susține adoptarea acestei inițiative legislative.

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a avizat favorabil proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect reglementarea unei activități de interes public, creat în scopul apărării și susținerii, pe plan intern și extern, al intereselor economice și al comunității de afaceri.

În urma examinării proiectului de lege, amendamentelor depuse la comisii și a punctelor de vedere exprimate de membrii comisiilor, s-a hotărât de membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități, cât și de membrii Comisiei pentru industrii și servicii adoptarea Proiectului Legii camerelor de comerț, cu amendamentele admise, prezentate în anexa nr.1.

Amendamentele respinse se regăsesc în Anexa nr.2.

În raport de conținutul și obiectul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Din partea Guvernului, dacă există un punct de vedere?

Doamna secretar de stat Kibedi, vă rog.

Doamna Katalin Barbara Kibedi (secretar de stat, Ministerul Justiției):

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Distinsă Cameră,

Punctul de vedere al Guvernului a fost favorabil în ceea ce privește necesitatea ca să se reglementeze situația camerelor de comerț, întrucât este o cerință pe o bună organizare a mediului de afaceri.

Două au fost obiecțiile pe care le-am susținut cu consecvență și la Senat, și în comisiile care au dezbătut acest proiect: unul care se referea la modul de formulare privind obligarea de asociere, întrucât se ridică serioase semne de întrebare, dacă nu se încalcă dreptul fundamental prevăzut în Constituție privind dreptul de asociere; iar cealaltă, care se referă la preluarea Registrului Comerțului, având în vedere că acest lucru, pe lângă motivațiile care s-au adus, că s-a investit prea mult legislativ în Registrul Comerțului și se ridică serioase semne de întrebare, cum vom putea aplica pe viitor Legea insolvenței, Legea evaziunii fiscale, care vor necesita modificări serioase, Codul penal, care așa cum a fost modificat și tocmai adoptat de către plenul și al Camerei Deputaților, sub aspectul persoanei juridice și a pedepselor complementare, iarăși cum va putea fi aplicat în practică.

Iar, pe de altă parte, acea soluție legislativă, pentru că preluarea Registrului Comerțului, am susținut, Registrul Comerțului nu este o condică pe care o preia cineva de la cineva, pe bază de proces-verbal.

Tot sistemul informațional este înglobat în calculatoare și în sisteme care sunt bani din bugetul public. Prin urmare, pentru a respecta dispozițiile constituționale privind trecerea unor bunuri din domeniul public în domeniul privat, este nevoie de a se aduce dispoziții legale foarte exacte pentru a nu încălca dispozițiile constituționale.

Iar soluția oferită prin această inițiativă legislativă, că aceasta o s-o rezolve tot Guvernul, este cu mari semne de întrebare, dat fiind faptul că, din punct de vedere al Constituției, chiar și achiziționarea directă - Legea achizițiilor publice a fost declarată neconstituțională - anul trecut, în primăvară, sub aspectul concesiunii directe a unui bun din domeniul public în domeniul privat.

Deci, sub aceste rezerve, care repet, fac trimitere la Constituția României, în rest, cu celelalte dispoziții legale, Guvernul a fost de acord.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Procedură?

Aveți cuvântul, domnule deputat Crăciunescu.

Domnul Grigore Crăciunescu:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Raportul celor două comisii este că această lege intră în categoria legilor ordinare.

Conform art.94 din regulamentul Camerei, ce arată care sunt legile ordinare și care sunt legile organice, la art.9 pct.2, alin.n) spune așa: "Obiectul exclusiv al proprietății publice ...", și aici Oficiul Național al Comerțului este de domeniul public "darea în administrare", ceea ce se cere în această lege, "concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publică, inviolabilitatea proprietății private", deci acest amendament care presupune sau cere trecerea în administrarea camerelor de comerț a Oficiului Național al Registrului Comerțului, transformă această lege din lege ordinară în lege organică.

Aș ruga președintele Comisiei juridice să explice acest articol și cum se corelează una cu alta.

Mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Nu face obiectul discuțiilor în plen această chestiune.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a făcut încadrarea. În măsura în care încadrarea va fi considerată ca nepotrivită, se va discuta la nivelul Curții Constituționale.

Vă mulțumesc.

Dezbateri generale?

Domnul deputat Bivolaru, din partea Grupului parlamentar al P.S.D.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Acest Proiect de Lege a camerelor de comerț și industrie, inițiat de doi președinți ai camerelor de comerț, care sunt și colegi de-ai noștri, prevede printre altele desființarea unei instituții publice, respectiv Registrul Comerțului, și atribuirea directă, cu ocolirea procedurii legale a unui serviciu public și a unor bunuri publice din patrimoniul statului în administrare privată, încălcând astfel prevederile Constituției României, precum și Legea privind regimul concesiunilor. Legea acum este în curs de abrogare, a apărut ordonanța nr.34 privind achizițiile publice.

S-a făcut trimitere la o oarecare tradiție, și anume că, în 1990, tentativele de atunci de a democratiza sistemul din România, a fost această inițiativă, de a trece camerele de comerț, încălcând dealtfel o tradiție românească, antebelică, prin care aceste camere de comerț, în conformitate cu experiențele europene, nu țineau de nici un fel de entitate privată sau mai puțin privată, ci țineau pur și simplu de Ministerul Industriei, la vremea respectivă (este vorba de o lege din 1929).

Legea respectivă, aceasta, privind Proiectul de Lege al Camerei de Comerț, conține două teze foarte importante: una ținând de modul de reorganizare a camerelor de comerț, după principiile de-acum deja statuate, este o formă de asociere și toate formele de asociere de-acum în România se subordonează Ordonanței nr.26/2000. De asemenea, a doua problemă strecurată puțin mai discret, este problema aceasta, a trecerii Registrului Comerțului la camerele de comerț.

Sigur că, din punctul acesta de vedere, cele două comisii au avut foarte mult de lucru. Au fost dezbateri foarte largi și pot să spun că este una din puținele legi care, deși a trecut și prin două comisii de fond, a avut în dezbaterile respective și o contribuție deosebită în ceea ce privește consultarea diverselor instituții, organisme ș.a.m.d., care erau mai mult sau mai puțin interesate în această problemă.

Putem să spunem că soluția care a fost propusă nu poate fi validată, aceea de a trece Registrul Camerelor de Comerț înapoi la Registrul Comerțului.

Cunoaștem la ora aceasta toate "frământările", cu ghilimelele de rigoare, existente în interiorul Oficiului acestui Registru al Camerei de Comerț, care ține de Oficiul Național, și care în acest moment putem să spunem că funcționează bine. Declarații avem de la o serie întreagă de agenți economici, care sunt mai mulțumiți din punctul acesta de vedere, și constatăm că această funcționare nu afectează sub nici o formă bugetul național, deci nu este problema unui parazitism din punctul acesta de vedere, dar cunoaștem foarte bine și toate frământările care sunt acum la nivelul Camerei Naționale de Comerț și a camerelor teritoriale.

Sigur că aceste frământări au născut pasiuni partizane, sunt fel de fel de bătălii subterane, care și o parte dintre membrii comisiilor de fond au încercat să fie contactați - ca să spun - unii membri pentru a deveni partizanii unei idei sau unor alte idei; chiar în interiorul acestor Camere de Comerț nu există un punct unitar de vedere cel puțin în ceea ce privește Registrul Comerțului. Și, ceea ce este mai important, conflictul major care există în interiorul acestei instituții - Cameră Națională de Comerț - este conflictul realizat între supremația Camerei Naționale care s-a transformat într-un monopol în interiorul acestui organism, și camerele teritoriale.

Camerele teritoriale nu se mai regăsesc reprezentate în această Cameră Națională sau acest organism național al Registrului Comerțului. Încercând să rezolvăm problema reorganizării camerelor de comerț, sigur că am găsit soluția comună - cele două comisii - ca aceste Camere teritoriale să se regăsească reprezentativ, reprezentativitatea lor să se regăsească în Camera Națională.

Acest lucru se pare că deranjează. Noi, P.S.D.-ul, la ora aceasta constatăm următorul lucru: frământările care există la ora aceasta în Camera Națională și în conflictul dintre Camerele teritoriale și Camera Națională, nici măcar nu justifică această trecere a Registrului Comerțului, pentru că am strica, chiar dacă acest lucru s-ar putea face foarte ușor, am strica un lucru bine făcut la această dată: Camerele teritoriale și Camera Națională a Registrului nu dovedesc că au această capacitate de organizare internă pentru ca să preia și această instituție, a Registrului Comerțului.

În proiectul de lege, stimați colegi, există două articole: în art.3 alin.f) și art.59, care face trimitere în legătură cu Registrul Comerțului. Restul proiectului de lege vizează numai reorganizarea Camerei, lucru cu care P.S.D. este de acord.

Dacă aceste două alineate, două trimiteri din cadrul legii, nu sunt respinse, lucrul pe care P.S.D.-ul dorește să fie respinse în dezvoltarea acestei dezbateri la Camera Deputaților, P.S.D.-ul anunță că nu votează această lege.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Alte intervenții la dezbateri generale?

Grupurile parlamentare?

Vă rog. Domnul deputat Alexandru Mocanu, Grupul parlamentar al Partidului Democrat.

Domnul Alexandru Mocanu:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Așa cum am spus și data trecută, când am început dezbaterea pe acest proiect de lege, Grupul parlamentar al Partidului Democrat, analizând inițiativa legislativă, a constatat în interiorul acesteia o serie de propuneri de reglementare, care sunt în parte inoportune, în parte anacronice chiar, iar unele din ele chiar neconstituționale, așa cum s-a subliniat ceva mai înainte de antevorbitori, iar altele pur și simplu vin în contradicție cu alte reglementări în vigoare, cum menționa și doamna ministru.

Aș vrea să vă spun din capul locului că, încercând să intru în ceea ce putem spune că au gândit inițiatorii când au realizat această inițiativă legislativă, să vedem care sunt motivațiile pentru care au produs acest proiect de lege, vă mărturisesc că n-am găsit nici un fel de motivație, nici de natură constituțională, nici de natură judiciară, nici de natură economică financiară, nici de natură fiscală, nici de natură administrativă sau de orice altă natură, care să fie în același timp legitimă și de interes public.

Singurul lucru care se invocă de către o parte dintre colegii noștri, este faptul că există o mențiune în programul de guvernare prin care Oficiul Registrului Comerțului ar trebui să revină la camerele de comerț și industrie.

Este adevărat, există această mențiune în programul de guvernare, care a fost votat de către Parlament. Dar, la fel de adevărat, știm cu toții că, de-a lungul anilor, cel puțin după '90 încoace, în toate programele de guvernare aprobate de către Parlament s-a dovedit ulterior că au fost cuprinse unele măsuri care s-au dovedit a fi nepotrivite, ca să nu spun mai mult, și s-a renunțat la ele.

Chiar și în acest program de guvernare, chiar și în programul de guvernare al acestui Guvern, există și alte lucruri asupra cărora Coaliția care formează Guvernul a constatat că n-au fost bine inserate acolo și au renunțat la ele. De exemplu, prevederea privind Cadastrul, unde tot așa, se prevede în programul de guvernare să fie trecut în subordinea Ministerului Justiției.

Ulterior, în Coaliție, repet, s-a revenit la acest lucru.

Aș vrea să spun că sunt absolut de acord cu tot ceea ce a spus domnul deputat Bivolaru înainte, inclusiv vizavi de disensiunile care există în interiorul acestei structuri a Camerei de Comerț, între Camera de Comerț Națională, dacă pot să spun așa, și Camerele teritoriale. Este o dispută între dumnealor acolo și ar fi de rău augur ca să dăm Oficiul Registrului Comerțului la Camerele de Comerț.

Știu că la nivelul comisiilor de specialitate, când s-a dezbătut acest proiect de lege, președintele Camerei de Comerț, domnul Babiuc, invitat la dezbateri, nu a susținut acest proiect de lege și, mai cu seamă, nu a susținut prevederile privind trecerea Oficiului Registrului Comerțului în subordinea camerelor de comerț.

Stimați colegi,

Vreau să vă spun că, din câte am studiat, nu există nici un precedent în Europa ca Oficiul Registrului Comerțului sau cum s-o fi numind el în diversele țări europene, să aparțină, să fie administrat de o structură privată sau o structură cu caracter privat.

Din vreo 37 de cazuri analizate la nivel european, în 35 de cazuri Oficiul Registrului Comerțului stă în subordinea unor ministere. Doar în două cazuri, Italia și Olanda, Oficiul Registrului Comerțului este în subordinea și în administrarea Camerelor de Comerț și Industrie. Numai că, "nota bene", în aceste țări Camerele de Comerț și Industrie sunt instituții publice. Cu alte cuvinte, nu există nici un caz în Europa, în care Oficiul Registrului Comerțului să fie în subordinea unei alte entități decât o instituție publică.

Aș vrea să vă spun ceea ce cred personal despre intenția de a se trece Oficiul Registrului Comerțului în subordinea Camerelor de Comerț și Industrie.

Dacă veți analiza cu atenție ce s-a întâmplat cu Camerele de Comerț și Industrie în momentul în care aveau, până în 2002, când aveau în structura lor Oficiul Registrului Comerțului, veți observa că, deși aveau în administrare o instituție, practic, care este aducătoare de mari venituri, de mari profituri, cu două sau trei excepții, toate Camerele teritoriale ale Registrului Comerțului de la nivelul întregii țări au încheiat exercițiile financiare anuale cu pierderi, până în 2002, cu excepția a două sau trei Camere de comerț teritoriale. Cu toate că repet, aveau în administrare acest Registru al Comerțului.

După 2003, când Oficiul Comerțului a devenit, a trecut în subordinea Ministerului Justiției, ca unitate autonomă, veți observa că an de an acesta a înregistrat excedente bugetare considerabile, astfel: în 2003 - 1,4 miliarde euro; în 2004 - 6,5 miliarde euro; anul trecut nu mai puțin de 8 miliarde de euro, - atenție! - în condițiile în care toți acești ani Oficiul Registrului Comerțului a investit din surse proprii 10,4 milioane de euro, pentru a-și asigura spații, sedii, logistică ș.a.m.d., pentru că la momentul când Oficiul Registrului Comerțului a plecat la Camerele de Comerț, a plecat cum se spune "cu ce aveau pe ei", restul a rămas acolo.

În concluzie, domnule președinte și stimați colegi, Grupul parlamentar al Partidului Democrat nu susține trecerea Oficiului Registrului Comerțului în subordinea Camerelor de Comerț, și așa cum s-a mai spus de la acest microfon, dacă se insistă pe acest lucru, vom vota împotriva întregului proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.N.L., domnul deputat Horațiu Buzatu.

Domnul Horațiu Dan Buzatu:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

S-au făcut unele afirmații care, unele dintre ele, depășesc limitele adevărului, și din acest motiv am simțit nevoia să vin aici la microfon și să fac unele clarificări.

Una dintre ele, se cuvine, cred eu, să o remarcăm în legătură cu programul de guvernare. Este foarte adevărat, chestiunea Registrului Comerțului este privită de programul de guvernare, așa cum o propune această lege, respectiv Registrul Comerțului, credem noi că trebuie să revină la Camerele de Comerț.

Pe de altă parte, cred eu că nu este tipul acesta de dezbatere necesară și adiacentă în momentul în care discutăm despre programul de guvernare.

S-a mai spus aici că domnul Victor Babiuc, în calitate de președinte al Camerei de Comerț, a susținut ca Registrul Comerțului să rămână la Ministerul Justiției.

Este o chestiune cel puțin discutabilă. Eu nu știu să se fi întâmplat acest lucru. Cel puțin, nu au existat luări de poziție publice, în acest sens. De altfel, ar fi cel puțin caracterizabil ca fiind o ciudățenie o astfel de atitudine. În schimb, vă spun cu toată fermitatea și în deplină cunoștință de cauză, că imensa majoritate a președinților Camerelor de Comerț teritoriale susține ca Registrul Comerțului să plece de la Ministerul Justiției, pentru a reveni în administrarea Camerelor de Comerț.

Nu în ultimul rând, vreau să mai fac o remarcă: Camera de Comerț și Industrie găzduiește în câteva țări europene Registrul Comerțului. Aceasta se întâmplă în Italia, în Olanda, în Grecia, în Luxemburg, în Germania.

De asemenea, Registrul Comerțului este găzduit de instituții guvernamentale sau organizații private în alte 11 țări, respectiv: Marea Britanie, Irlanda, Franța, Danemarca, Suedia, Spania, Portugalia, Cipru, Finlanda, Malta, Letonia.

Există, bineînțeles, și țări, precum Austria, Republica Cehă, Estonia, Ungaria ș.a.m.d., țări în care Registrul Comerțului se află în subordinea Ministerului Justiției.

V-am spus toate aceste lucruri, pentru a ne fi tuturor foarte clar că nu există neapărat o regulă în acest sens și invocarea legislației europene sau a unei proceduri sau a unei obișnuințe în ceea ce privește această chestiune în Europa este nereală și falsă.

Am să închei, rugându-vă să nu transformăm dezbaterea asupra Legii Camerelor de Comerț într-o chestiune privind unde stă Registrul comerțului. Legea tratează toate problemele care există în clipa de față în Camerele de Comerț, iar în ceea ce privește Registrul comerțului credem noi că este vorba doar de o cuvenită restiuire a Registrului comerțului, care trebuie să-și găsească locul acolo unde a fost.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Petru Lakatos, din partea Grupului UDMR.

Domnul Lakatos Petru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Ar fi cazul, câteodată, așa, de la microfonul acesta, să rostim și niște adevăruri. Pentru că oricum am ocoli problema se poate observa un lucru foarte clar: problema cheie este cui să aparțină Registrul comerțului, care este aducător de venit. Să o spunem așa, clar, pe șleau.

Pentru că toate exemplele date până acum sunt doar spicuiri din practica altor țări, fără să se țină, de exemplu, seama de următorul fapt, că în unele țări nu e voluntariat participarea la Camera de Comerț, ci este obligatorie, în momentul în care te înscrii în Registrul Comerțului. Acest lucru, până acum, nu s-a spus.

Nu s-a spus că, până acum, tot ce s-a acumulat s-a folosit pentru crearea de spații, nu zic eu chiar palate, dar sedii administrative, le putem denumi, luxoase.

Să aruncăm acum un proiect de lege pe apa Sâmbetei, numai pentru faptul că cineva își face o chestiune de orgoliu, cui să aparțină Registrul comerțului, ar fi, după părerea mea, o greșeală foarte mare, pentru că îmbunătățirea activității Camerei de Comerț se impune. Mai ales în Uniunea Europeană, este o posibilitate foarte clară de a reprezenta întreprinderile mici și mijlocii în fața Guvernului, deci, ar exista partea aceea civilă, care să contrapună sau să prezinte măcar un pol care se poate contrapune activității Guvernului.

Deci, eu v-aș ruga pe toți să nu facem, încă o dată, o chestie de orgoliu, cui să aparțină Registrul comerțului, ci să vedem legea în ansamblul ei.

Mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, domnul deputat Mihei, și va urma și domnul deputat Florea.

Domnul Andrian-Sirojea Mihei:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Problema Legii Camerelor de Comerț este o problemă destul de controversată în aceste zile și, nu știu, dintotdeauna s-a creat o anumită confuzie. Într-adevăr, camerele de comerț reprezintă o entitate privată, sunt ong-uri, care sunt private, dar care în componența lor au societăți comerciale care au toate formele de proprietate: întâlnim societăți cu capital privat, societăți cu capital mixt, societăți cu capital integral de stat.

Cred că problema acestei legi nu este dacă Registrul trece sau nu trece, este o problemă de fond aici, aceea a Registrului. Pentru că Registrul a fost înființat, administrat și putem să spunem că, în acea perioadă de timp, destul de bine, de către Camerele de Comerț, iar apoi, printr-o ordonanță a Guvernului Năstase, a fost naționalizată această activitate.

Legea camerelor de comerț nu-și propune a reglementa Registrul Comerțului, care, la ora actuală, atenție, nu este reglementat de o lege, funcționează în baza unui regulament. În momentul în care Legislativul va aproba, într-o formă sau alta, trecerea de la 1 ianuarie 2007 a Registrului comerțului la Camerele de Comerț, se impune apariția unei legi care să reglementeze modul de funcționare a Registrului comerțului.

Aici putem să vorbim foarte mult de ceea ce fiecare dintre dumneavoastră, în genere, vorbește în campania electorală, de acele cooperări public-privat. Deci, putem să ne gândim la o formă de administrare în comun a Camerelor de Comerț, cu unul dintre ministere: Ministerul Justiției sau Ministerul Economiei ș.a.m.d.

De asemenea, dacă acceptăm că Camerele de Comerț sunt ong-uri, care funcționează deja în baza unei legi, cu ce drept, atunci, intervenim în aceste organizații și să le facem ordine: să vedem cum se numește președintele, consiliul de conducere ș.a.m.d.

Din câte îmi aduc eu bine aminte, chiar și în Programul de guvernare a existat un paragraf prin care se milita pentru trecerea Registrului Comerțului la Camerele de Comerț și exista acest compromis între Camerele de Comerț și minister, prin care, odată cu trecerea Registrului la Camerele de Comerț, se accepta ingerința statului în Camerele de Comerț, astfel încât să se facă o mai bună, o mai operațională administrare conducerii acestor Camere de Comerț.

Ca și în Camera Deputaților, și în Grupul Partidului Conservator părerile sunt destul de împărțite asupra acestui punct de vedere. Vreau să vă spun că decizia Partidului Conservator este ca fiecare membru de partid să voteze așa cum îi arată conștiința.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Poftiți, domnule deputat.

 

Domnul Victor-Viorel Ponta (din sală):

A vorbit deja cineva!

Domnul Bogdan Olteanu:

Nu este procedură de urgență, drept care nu avem un singur reprezentant de grup. Știți, domnule deputat, că eu încurajez dezbaterea.

Domnul Damian Florea:

Domnule coleg, nu vă supărați pe mine!

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Într-adevăr, acest proiect de lege a născut multe dezbateri și eu, personal, nu înțeleg de ce sunt atât de multe dezbateri în legătură cu Camerele de Comerț. Camerele de Comerț sunt niște organizații nonguvernamentale care au funcționat până acum foarte bine, am înțeles de la colegi, pe legislația care există. Deci, legislație există, ele funcționează și își desfășoară activitatea foarte bine.

În legătură cu o prevedere din lege care spune că Registrul comerțului trebuie să treacă din subordinea Ministerului Justiției în subordinea Camerelor de Comerț, mi se pare că nu este necesar acest lucru, deoarece Registrul comerțului funcționează în momentul acesta foarte bine, știm cu toții, care am încercat să ne facem o firmă, cum se întâmpla acum 5 ani, câte luni trebuia să aștepți până ieșeau actele, ce probleme de birocrație erau.

Mai există și practica europeană, pe care un coleg o invoca și spunea că ea e diferită de la o țară la alta. Din câte cunosc eu (și am studiat un pic acest domeniu), în practica europeană Registrul comerțului se află în subordinea Ministerului Justiției sau în subordinea unui minister sau funcționează pe lângă tribunal.

Mai mult decât atât, în corpul acestei legi, tocmai datorită acestei treceri a Registrului comerțului de la Ministerul Justiției la Camerele de Comerț, există și o suspiciune de neconstituționalitate.

Asta mă face să vă spun, dragi colegi, că e bine să nu votăm acest proiect de lege, deoarece, încă o dată, repet, există legislație suficientă pentru acest domeniu.

Mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Árpád Márton.

Domnul Márton Árpád Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Având în vedere complexitatea temei și multitudinea opțiunilor posibile în acest domeniu, și în cazul grupului nostru parlamentar fiecare deputat va vota conform conștiinței proprii. Totuși, am venit la acest microfon pentru că am auzit câteva susțineri, pe care eu, nici teoretic, nici practic, nu le pot accepta.

Chiar dacă există o practică a unor partide, că una spun în campania electorală și pe urmă alta fac, când ajung la guvernare, nici asta nu e prea elegantă, dar să spui de la microfon că nici Programul de guvernare nu e cel mai bun și nu trebuie să ne ținem de el, votat de majoritatea parlamentară (Aplauze ale deputaților din Opoziție) este, din punctul meu de vedere, inacceptabil. Pentru că, campanie, campanie, dar hotărârea Parlamentului trebuie să fie respectată.

Or, un Guvern, când a fost votat, s-a votat un program de guvernare și aceasta este o hotărâre a Parlamentului. Ea se poate modifica printr-o altă hotărâre a Parlamentului, de același rang, în mod evident. Ca atare, cel puțin pentru mine, principiile de bază ale programului de guvernare trebuie să fie respectate.

Și atunci, ne aflăm în următoarea situație: avem două principii prevăzute în acest program - unul este cel al descentralizării, care se regăsește în mai toate capitolele, chiar printre principiile de bază funcționează cuvântul "subsidiaritate", deci, decizia să fie cât mai aproape de cei care sunt direct vizați. În cazul acesta, este această largă sferă a activității economice, pe undeva, reprezentată de Camerele de Comerț.

Cealaltă este o problemă punctuală, care se regăsește chiar la Ministerul Justiției. Și aici, este vorba despre a trece aceste servicii în domeniul privat. E adevărat că mai scrie acolo că să fie o activitate liberală, autonomă și, e foarte interesant, sub autoritatea Ministerului Justiției. Așa scrie în Programul de guvernare.

Nu știu dacă soluția corespunde acestor prevederi, dacă putem găsi o astfel de soluție. Se pare că s-ar putea să existe și o astfel de soluție.

Este adevărat că problema noastră de bază, de 16 ani, este tocmai a acestor instituții care sunt între spectrul privat strict, deci, afacerea unei persoane sau o școală privată, și cel de stat strict, ceea ce se numește în toată lumea civilizată "domeniul public" și "servicii publice", care pot fi exercitate și de altcineva decât de stat. Slavă Domnului că am făcut pași, prin concesionarea acestor servicii! Slavă Domnului că în programul nostru de guvernare se regăsește această formulare de "concesionare" a acestui serviciu, care este considerat a fi unul e interes public, deci, unul public.

Deci, eu cred că dacă nu vom reuși să ajungem la consens în acest domeniu, probabil, soluția va fi retrimiterea la comisie. Nu știu, nu văd altă soluție.

Cealaltă problemă este clară, nu poate să fie această activitate atât de importantă, liberală, diriguită de la centru. Descentralizarea înseamnă prezența și a județelor, cu votul lor, cu reprezentativitatea lor.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Pambuccian, și urmează domnul deputat Dragomir.

Domnul deputat Vainer. Vă rog.

Înțeleg că domnul Pambuccian era purtătorul de cuvânt al domnului Vainer? A, și dumneavoastră? Am înțeles.

Domnul Aurel Vainer:

Domnule președinte,

Stimate colege,

Stimați colegi,

Discutăm un proiect de lege de o mare importanță în viața economică, politică și socială a României. Aș dori două cuvinte despre istorie și tradiție.

În România, prima lege în materie de Camere de Comerț, în Principatele Române, s-a adoptat în 1864 și a fost semnată de domnitorul Alexandru Ioan Cuza. După 4 ani, au început să apară Camerele de Comerț în România; mai precis, în București, în 1868. O tradiție puternică, care are peste 140 de ani, în unele locuri și mai mult, care a fost aruncată peste bord de regimul comunist, în 1949.

A venit momentul '90. CPUN-ul a adoptat un Decret-lege nr. 119 din mai 1990, care reglementează noul statut al Camerelor de Comerț în România. Menționez că România a fost prima țară din fostul sistem socialist care a adoptat o lege nouă a Camerelor de Comerț.

În această lege, expresis verbis, apare: "Camerele de Comerț țin Registrul comerțului".

În 1990, în luna octombrie, cele două Camere ale Parlamentului adoptată Legea nr. 26 privind Registrul comerțului. O lege specifică, cu un cadru foarte exact de referință, în care Registrul comerțului apare în atribuția Camerelor de Comerț și Industrie. În două luni, vă spun, cunosc bine realitățile, s-a creat Registrul comerțului din România, care a ajutat enorm la ordonarea, cât s-a putut în acele timpuri de tranziție, a comunității de afaceri.

Vreau să vă spun că în acest Registru, până în 2002, când a apărut ordonanța de urgență a Guvernului României de atunci, de preluare, de trecere la Ministerul Justiției și tribunale, s-au înmatriculat peste 800 de mii de firme.

A apărut un moment nou în 2001-2002, când Guvernul României a hotărât ca odată cu înregistrarea să se realizeze și operațiunea de autorizare. O operațiune extrem de grea, complexă, la care au fost implicate nemijlocit instituțiile statului, au apărut probleme, era normal.

Și atunci, Guvernul României decide trecerea Registrului comerțului la Ministerul Justiției. În fapt, a avut loc o naționalizare, pentru că nu s-a preluat numai funcția, ci s-a preluat toată baza de date (despre care astăzi se spune că ar fi neconstituțional să treacă înapoi), s-a preluat toată dotarea tehnică (Camerele de Comerț au fost primele care au introdus calculatoarele în activitatea lor și au creat un sistem informatic). Și, dintr-o dată, totul este prost, nesatisfăcător și vine la stat.

Fac o mențiune, că din anul 2001, taxele la Registrul comerțului erau stabilite prin hotărâre a Guvernului și conțineau și t.v.a. Iar când a trecut la Ministerul Justiției, prima operațiune, s-a scos t.v.a.-ul din preț, din taxă și a rămas taxa integrală, pe care comunitatea de afaceri, întreprinderile, societățile nu au mai putut să o recupereze ca t.v.a. Iată, așa au crescut aceste venituri, care nu au fost 10 miliarde de euro, ci, cel mult, 10 milioane de euro.

Ca atare, eu consider și susțin că se realizează un act de reparație morală și nu numai, retransmiterea acestei funcții publice la Camerele de Comerț și Industrie care au creat Registrul, au făcut totul până la momentul 2002. Iar, apoi, vine cineva la de-a gata și perfecționează.

Termin cu această treabă: legea este foarte necesară, față de momentul '90 s-au întâmplat multe în societatea românească și o nouă Lege a Camerelor de Comerț este de actualitate, necesară și binevenită. Ea a fost lucrată foarte consistent în comisie, am participat. Susțin, ca atare, această lege.

Am însă o singură optică diferită, în forma care a apărut la noi, la Camera Deputaților, acum, se soluționează diferit două probleme. Cine sunt membrii Camerelor de Comerț? La camerele teritoriale, toți sunt membri, iar la Camera României apare "membri de drept", "membri asociați". Ceea ce nu e drept, pentru că Camera României nu este o uniune a camerelor teritoriale, ea s-a constituit ca o entitate la care s-au asociat în timp Camerele teritoriale.

Ca atare, ceea ce doresc și voi susține amendamentul meu respins, privind modul de gândire a organizării și funcționării Camerei de Comerț și Industrie a României.

Eu v-aș ruga să votați această lege și cred că ne îndeplinim o menire foarte serioasă, autentică, a Camerei Deputaților, să creăm cadrul legislativ propice pentru ceea ce în toată lumea se bucură de mare stimă și considerație: Camerele de Comerț și Industrie.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Dumitru Dragomir.

Domnul Dumitru Dragomir:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Am să vă plictisesc puțin, pentru că mă călăuzesc după aparițiile mele puțin mai dese, "cheia marilor succese"...

M-a preocupat în mod deosebit acest proiect de lege, să vă spun și din ce cauză. Mi-am dat seama că domnul Babiuc, cu Camera de Comerț din București, este la fel de egal cu Camera de Comerț, de exemplu, din Timișoara. Camerele teritoriale își pun sau își deleagă câte un membru care votează și, de acum înainte, va fi un vot democratic, nu așa cum se perpetua până acum: pe cine vrea un partid politic, îl pune și gheșeftul știți care este.

Italia, vreau să vă spun că este o țară mult mai democrată decât România, o sută de ani a avut Registrul comerțului la justiție, după o sută de ani și-au dat seama că este o greșeală, și în ultimii șase-șapte ani s-au războit ca să ia Registrul comerțului de la justiție și să-l dea Camerelor de Comerț. Au reușit, spunând că justiția este făcută să rezolve problemele justiției, nu ale Camerelor de Comerț. Și aici v-aș spune că dacă Italia, după o sută de ani, a trecut Registrul comerțului de la justiție la Camerele de Comerț înseamnă că și-au dat seama că până acum a fost o greșeală.

V-aș detalia mai mult, dar nu am timpul necesar. Vă spun precis că cele mai mari salarii sunt la ora actuală în justiție, ei nu au nevoie și de acești bani. Acești bani ar trebui să se ducă la toate Camerele de Comerț din teritoriu, să se dezvolte, pentru că acesta este viitorul. Tot comerțul acestei țări se va face, la fel cum se face și în alte țări, prin Camerele de Comerț. Domnilor, trebuie să dăm importanță acestor Camere de Comerț.

Partidul meu, n-are nici un interes, vă dați seama, câți pricopsiți sunt la partidul meu, ca să facă această problemă. Eu n-am nici un interes, nici eu, gata, am terminat, cu Liga nu mă pot duce la asta.

Dar gândiți-vă la viitor, pentru că viitorul nu este numai domnul Babiuc și o parte din partidul care conduce această țară.

 

Domnul Valeriu-Alexandru Ungureanu (din sală):

Și SOV-ul!

Domnul Dumitru Dragomir:

Cine e ăsta, că nu-l cunosc? Haideți, că nu dialoghez cu dumneavoastră, că se supără domnul președinte și mă sancționează! Vă rog frumos!

Aș dori să fiți amabili și să votați această lege, pentru că este în binele țării. Rar vin să vă spun acest lucru. Iar, dacă nu vreți, treaba dumneavoastră. Respectați ordinele partidelor dumneavoastră, dar, după părerea mea, trebuie să mai avem și conștiință, din când în când.

Vă mulțumesc și îmi cer scuze dacă v-am plictisit atât de mult. (Aplauze ale deputaților PRM.)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Petre Ungureanu.

Domnul Petre Ungureanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Sigur că este la modă să fii consecvent și dacă ai votat ieri împotriva Alianței trebuie să votezi și azi la fel.

Vreau să vă spun că sunt unul dintre cei care am lucrat la Programul de guvernare din partea partidului meu, Partidul Național Liberal, și în perioada în care lucram la acest program eram la un simpozion la Sinaia, și era și domnul președinte, astăzi, al Camerei, și trebuia să vină și un distins reprezentant de la Cluj, făcea parte din comisia paritară, eram numai juriști și lucram chiar la Legea Camerelor de Comerț. Ca un făcut, a fost singura dată când avionul de Cluj a întârziat. De aceea, astăzi, colegii noștri, cu respect vă spun, au uitat că atunci am hotărât, în Alianță, că așa vom face cu Legea Camerelor de Comerț. Dar, precis, sigur că data viitoare avionul va sosi la timp.

Vreau să vă spun că, în calitate de avocat și în calitate de membru al Comisiei juridice, vă dau doar două exemple și vă las să hotărâți. Sigur, votul nu este imperativ. Eu vă spun că aparțin unui partid care nu-și dorește altceva decât o economie de piață, o economie concurențială, liberală, deci, voi vota ca atare. Dar vă dau două exemple și e bine de reținut, pentru cei care veți avea nevoie cândva de o rezoluție corectă și la timp a Registrului comerțului.

Anul trecut, prin toamnă, am fost sesizați la Comisia juridică de către Biroul Camerei că vreo 10-12 colegi de ai noștri deputați erau în stare de incompatibilitate, ca urmare a faptului că nu și-au cesionat sau nu și-au transmis drepturile sau n-au renunțat la administrarea unor firme. Se pare că în curând oameni importanți vor veni din nou la comisie, să dovedească faptul că nu sunt incompatibili, așa cum s-a afirmat de curând.

Și vreau să vă spun că atunci am descoperit cazuri interesante. Era cazul domnului Rușanu: din 1994, transmisese la Registrul comerțului cererea și avea dovada, am verificat acest lucru, faptului că s-a retras, că a anunțat Registrul, și în 2005 nu era înregistrat! Sigur că am făcut demersurile necesare și ei și-au cerut scuze, că nu au făcut. Au fost vreo 7-8 colegi de ai noștri, nu are importanță, din toate partidele. Atunci, era Registrul la Camera de Comerț.

Este adevărat că am discutat, și noi, liberalii, ne-am opus (mă rog, nu eram la guvernare atunci, dar am făcut destul tapaj), pe tema acestei așa-zise "naționalizări", cum a fost numită aici, când a fost Registrul luat la Ministerul Justiției. De atunci, însă, veniturile au crescut (eu am fost și am verificat, am fost aici, la București, la oficiul național, și am văzut ce bine s-au dezvoltat și cât de bine sunt organizați). Ce interes ar avea Ministerul Justiției, nu știu, cert este că lucrurile merg mai bine acum. Deci, din punctul acesta de vedere, ambele părți au dreptate.

Numai că vreau să vă mai dau un exemplu, de data aceasta din județul meu. La Râmnicu Vâlcea, oficiul Registrului funcționează într-un sediu luxos, extraordinar de elegant, foarte bine pus la punct, numai că este al unei firme private, iar oficiul plătește 18.000 de euro lunar. Sigur că, din punctul de vedere al proprietarului, este corect. N-are importanță a cui e firma, important este că Registrul comerțului, care este la Ministerul Justiției, plătește 18.000 de euro pe lună.

Și atunci, vă rog să reflectați dacă nu cumva trebuie să ne trezim în sfârșit și să facem dovada că trăim într-o țară care vrea să intre în Uniunea Europeană cu economie de piață. Pledez pentru proiectul în sine, pentru că, așa cum s-a și spus aici, are nenumărate alte capitole și prevederi necesare, obiective, corecte și, ca atare, nu trebuie să ne împiedicăm doar de acest argument cu Registrul Comerțului. Eu v-am dat doar câteva exemple pro și contra acestora.

Eu sigur că voi vota, cred că împreună cu colegii mei, pentru acest proiect de lege.

Mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Varujan Pambuccian. Urmează domnul deputat Crăciunescu.

Domnule Călian, nu vă supărați, sunt colegi mulți pe ordinea de zi.

Domnul Varujan Pambuccian:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

De la Adam Smith încoace, lumea a conștientizat că starea de civilizație și de dezvoltare este strâns legată de piața liberă. Că națiunile care au devenit mai civilizate decât erau, spre deosebire de națiunile care au rămas în stadiul de înapoiere pe care îl aveau, în acel moment, s-au diferențiat tocmai prin această înțelegere. Că statul are o singură pârghie la care are dreptul și aceasta este numai pârghia fiscală, adică ce dorește să nu mai ia de la economie.

Grupul nostru parlamentar consideră că ducerea acestui Registru în zona statului este un lucru greșit. Este un lucru prin care statul își continuă o influență anormală asupra sistemului economic din România. Este un lucru în care informație privată poate fi utilizată de puterea din acel moment.

Acesta este motivul pentru care, în integralitatea sa, grupul nostru parlamentar va vota acest proiect de lege așa cum este, la care vom adăuga și un vot pentru amendamentele colegului nostru, Aurel Vainer.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnul deputat Grigore Crăciunescu.

Mai sunt înscriși pe listă domnul deputat Petru Călian, doamna deputat Jipa și domnul deputat Vasile Pușcaș.

Dacă mai există și alte înscrieri? Nu mai există alte înscrieri. Trecem, după aceea, la dezbaterile pe articole.

Domnul Grigore Crăciunescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Este clar că aici există două opinii bine separate și bine argumentate și de o parte și de alta.

Eu vreau să vă spun următorul lucru. Noi ne îndreptăm spre Uniunea Europeană și aș vrea să-i răspund distinsului meu coleg următorul lucru. Că, în urma unui studiu făcut de Grefa din Paris în 2004 și repetat în 2005, toate Registrele Comerțului se află în domeniul public. Nu are importanță dacă este la Ministerul Justiției, la Ministerul Finanțelor, la Ministerul Economiei sau la altă agenție guvernamentală.

În cele trei țări pe care le-a amintit colegul meu sunt la Camerele de Comerț, dar Camerele de Comerț sunt instituții publice, nu instituții private, autonome, cu statut propriu ș.a.m.d. Din acest punct de vedere trebuie să terminăm cu această ambiguitate în ceea ce privește statistica. Deci, în Uniunea Europeană toate Registrele Comerțului se află în domeniul public.

Stimați colegi, eu vă întreb pe dumneavoastră, este normal să facem cadou Camerelor de Comerț un patrimoniu de peste 10 milioane de euro? Fără caiet de sarcini, fără licitații sau fără alte probleme. Dacă vrem s-o dăm, hai s-o dăm conform legii. Punctul unu.

Punctul doi. Stimați colegi, oricât ne-am învârti noi unde ne-am învârti, problema este următoarea. Profitul oficiului național al Registrului Comerțului din 2003-2004 estimat și 2005 se ridică la 15 milioane de euro. Eu vă întreb următorul lucru și știți la fel de bine ca mine că acești bani nu merg la Ministerul Justiției, merg la bugetul consolidat al statului. Stimați colegi, ne putem permite, în acest moment, să scoatem 15 milioane de euro din bugetul Statului și să le dăm unor entități private? Eu am un amendament de respingere și, în momentul acela, am să mai revin cu un alt argument.

Vreau să spun următorul lucru. S-a făcut un lobby foarte intens. Această lege stă de opt luni la comisii și motivația acestor opt luni nu există decât pe două componente. Componenta Oficiului Național al Registrului Comerțului și componenta legată de organizarea Camerei de Comerț cu un sistem piramidal.

Eu consider că această lege este necesară pentru activitatea Camerelor de Comerț, dar Camerele de Comerț trebuie să-și facă treaba, să-și găsească cotizanți și, așa cum Camera de Comerț și Industrie a României - cea din București - este o Cameră care are profit, care își desfășoară activitatea, Camerele de Comerț din teritoriu nu fac acest lucru.

Deci, stimați colegi, și cu asta am să închei, vă rog un singur lucru, lăsând deoparte lobby care s-a făcut foarte intens și la Senat și la Camera Deputaților, s-a dorit, efectiv, cum să spun eu, determinarea colegilor să voteze într-un fel sau altul. Oricum, lobby pentru ca Registrul Comerțului să treacă la Camerele de Comerț a fost mult mai puternic decât celălalt. Nu mă întrebați de ce.

Și, în momentul în care îmi voi susține amendamentul, vă voi da un argument foarte, foarte serios dacă să votăm pentru sau contra.

Vă mulțumesc frumos.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat. Cred că vă pot ruga, în numele colegilor, ca data viitoare să vorbiți un piculeț mai încet.

Domnul deputat Petru Călian.

Domnul Petru Călian:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Dacă ascultăm președinții Camerelor de Comerț și Industrie din România, spunem că ei au dreptate și Registrul Comerțului trebuie să revină la Camerele de Comerț. Dacă ascultăm reprezentanții Registrului Comerțului, care au venit de la Camera de Comerț la Ministerul Justiției ca subordonare, spunem că ei au dreptate.

Și, dacă în urmă cu patru ani, când s-a făcut această trecere, tot ei doreau să nu plece de la Camera de Comerț, acum nu vor să se mai întoarcă la Camera de Comerț. De ce? Este un răspuns foarte simplu. Sunt mulțumiți de modul în care se desfășoară activitatea în prezent, sunt mulțumiți de condițiile pe care le au și cred că sunt mulțumiți și cetățenii. Eu, cel puțin, ca om de afaceri, sunt mulțumit de modul în care se desfășoară activitatea la Registrul Comerțului.

Dacă privim înspre țările din Europa, trebuie să dăm dreptate celor care susțin ca Registrul Comerțului să rămână în subordinea Ministerului Justiției. Pentru că este dovedit acest lucru cu cele două excepții la care făcea referire un coleg de-al nostru.

Apare, însă, o problemă peste care nu putem să trecem foarte ușor. În opinia mea, ca jurist, în actuala variantă, legea Camerelor de Comerț nu poate să fie pusă în aplicare și vă spun de ce. Nu este stabilit modul în care patrimoniul actual, care nu este de neglijat, pentru că, așa cum știți, întregul profit obținut de Registrul Comerțului s-a regăsit în investiții, fapt pentru care, nefiind stabilit concret modul, eu nu văd, cel puțin, cum să trecem un bun al Statului în zona privată, oricum am interpreta-o, Camerele de Comerț sunt tot instituții private.

În consecință, doamnelor și domnilor, v-aș propune ca să acceptați să retrimitem la comisie acest proiect de lege pentru a găsi soluții legale în vederea trecerii patrimoniului, dar cred eu că trebuie găsite soluții și în cadrul grupurilor parlamentare, astfel încât să ne situăm în zona unui numitor comun.

Sigur că trebuie respectat și programul de guvernare portocaliu. Este normal și acest lucru, însă trebuie purtate negocieri în continuare, trebuie discutat, astfel încât data viitoare, după ce va fi reanalizat în comisie acest proiect, să avem un numitor comun și să votăm în consecință.

În caz contrar, apar două variante. Fie acest proiect de lege va fi respins, ceea ce nu cred că este bine, pentru că sunt și elemente bune în el, fie va fi votată o lege care, așa cum spuneam, nu va putea, în forma actuală, să producă efecte. Va fi pur și simplu blocată sau poate, de fapt mai mult ca sigur, respinsă de Curtea Constituțională sau vom fi în faza în care, așa cum ne-am obișnuit în ultima perioadă, președintele Traian Băsescu să nu promulge proiectele de lege.

Așadar, domnule președinte, în concluzie, vă rog să supuneți la vot, dacă doriți, retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege.

Mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Jipa.

Doamna Florina Ruxandra Jipa:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu știu că opiniile sunt împărțite. Cred că, la ora aceasta, deja s-au conturat niște păreri și, probabil, și votul.

Ceea ce vreau eu să spun, independent de acest lucru și de bătălia care, de fapt, dacă este să spunem lucrurilor pe nume, este pentru banii care ies din activitatea Registrului Comerțului. S-a ferit toată lumea să spună. Eu pot să vă spun pentru că am fost judecător delegat la Registrul Comerțului și știu exact ce se petrece acolo.

Dacă doriți să fie la Camera de Comerț și Industrie a României, eu vă întreb un lucru: de ce să mai participe judecătorii la toată această chestiune? Atunci să-și găsească persoane potrivite, care să dea încheierile și să facă societăți comerciale dânșii, de la Camera de Comerț și Industrie.

La justiție, ceea ce am făcut în legislatura trecută - nu pot să neg că am făcut parte din comisia care a făcut acest lucru, da? - deci, în momentul în care justiția își dă aportul acolo, banii, să știți că n-au intrat niciodată la justiție, banii s-au dus la Ministerul Finanțelor cum se duc și cei din sănătate, unde plătim asigurări (eu am plătit și de trei ori la un moment dat); deci problema care se pune este atâta timp cât munca aceea se face de către oameni specializați, adică de judecători, dacă nu aveți nevoie de ei și nu vreți să fie la Ministerul Justiției, eu aș propune Camerele de Comerț să-și găsească alți oameni care să dea aceste OK-uri.

V-am explicat. Problema banilor este cheia și în situația în care există nevoia de judecători care să dea încheierile și numai atât, pentru că ar fi nedrept să mă opresc aici, acolo se fac mențiuni pe care le fac tot judecătorii și, de multe ori, partea care este nemulțumită se îndreaptă la Justiție, deci la secțiile comerciale. Deci Justiția face treaba, Camera de Comerț ia banii și merg la patronate. Dacă credeți că este normal așa, n-aveți decât să votați așa.

Eu voi vota după conștiința mea, așa cum am fost obișnuită întotdeauna și nimeni nu a avut nimic împotrivă.

Vă mulțumesc, stimați colegi.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, doamna deputat.

Salut faptul că exprimarea propriei conștiințe în acest domeniu, pe care a cerut-o domnul Dragomir, începe chiar de la Grupul PRM.

 

Domnul Dumitru Dragomir (din bancă):

Democrație!

Domnul Bogdan Olteanu:

Absolut! Domnul deputat Vasile Pușcaș este ultimul înscris la cuvânt. Mai este domnul Buzatu.

Vă rog, domnul Pușcaș.

 

Domnul Dumitru Dragomir (din bancă):

Fiecare după interes.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule Dragomir, vă rog să nu faceți dialog în sală!

Domnul Vasile Pușcaș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Cred că este bine că a fost această dezbatere și că există o discuție chiar cu o diversitate foarte, foarte mare de opinii.

Lucrul acesta arată că, într-adevăr, structura camerală din România este extrem de importantă, este extraordinar de importantă și toți vorbitorii au subliniat utilitatea acestei structuri camerale.

Eu vreau să atrag atenția asupra altui aspect. Asupra oportunității. S-a spus aici că proiectul legislativ a stat opt luni în proces legislativ. Dacă mai stă încă opt luni în proces legislativ, România intră în Uniunea Europeană fără o lege a Camerelor de Comerț. Poate că este bine, poate că este rău. Se spune că poate să funcționeze și fără asemenea lege.

Dar eu am să vă zic altceva în afară de decret. Am să spun că o asemenea lege, dacă este de utilitate publică și este de utilitate publică, atunci trebuie, pe lângă expresia funcției în sine, să îi recunoaștem și capacitatea de a colecta bani pe care să-i ducă spre această utilitate publică.

Vreau să vă spun că sunt de acord cu doamna colegă care a spus-o foarte franc, este vorba de bani. Dar eu mă refer la altceva. La modul cum pregătim structura pe piață a României pentru Uniunea Europeană. Adoptăm acquis-ul, aducem legi care spunem că sunt cerute de Uniunea Europeană. Ce facem pentru actorii din România ca, la momentul întâlnirii cu Uniunea Europeană să poată, într-adevăr, să funcționeze eficient și benefic și pentru ei, că sunt privați, că sunt publici, cum sunt dar și pentru cetățeni.

Vreau să vă spun că o asemenea lege care să dea o clară viziune și funcție Camerelor de Comerț ar fi o contribuție extraordinară la această dezvoltare a structurii de piață din România care, țineți minte, o să discutăm după 1 ianuarie 2007, este foarte deficitară în România și cetățenii României vor plăti pentru această structură de piață deficitară a României.

Am foarte multe amendamente să fac, să zicem, la acest proiect legislativ. Am discutat cu colegii din comisie. Mi-au spus și ei că oportunitatea a fost mai importantă decât aceste neconcordanțe care apar. Probabil ar trebui să mai stăm să mai discutăm asupra ei. Dar, între un rău mai mare și un rău mai mic, eu, totuși, aș alege răul mai mic.

Știți, este în expresiile anglo-saxone acea foarte bună relația managerială: "Omul potrivit la locul potrivit în momentul potrivit." Haideți să înlocuim puțin cu acest proiect legislativ. Proiectul legislativ este potrivit sau nepotrivit, este discutabil. Este locul potrivit? Evident că este locul potrivit pentru că aici avem nevoie de această structură de piață. Este momentul potrivit? Este deja întârziat. De aceea eu, cel puțin, prefer răul mai mic.

Mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Horațiu Buzatu.

Domnul Horațiu Buzatu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Vreau să vă spun că exact acum 16 ani era în desfășurare Campionatul mondial de fotbal. Pe vremea aceea era gazdă Italia. Eu încă mai eram student, student căminist și, vă rog frumos să fiți chiar foarte atenți, vă aduc la cunoștință că mi s-a furat televizorul. În plin Campionat mondial de fotbal. Vă dați seama că, pe vremea aceea, televizoarele nu erau niște obiecte obișnuite într-un cămin studențesc. Acesta este motivul pentru care eu și colegii mei am creat imediat un comitet de inițiativă și am început să umblăm din cameră în cameră ca să găsim televizorul. Ne trebuia, evident, pentru a putea urmări în continuare meciurile din Campionatul de fotbal. Evident, l-am găsit la alți colegi de-ai noștri care nu aveau televizor, dar care vroiau și ei să vadă Campionatul mondial de fotbal. Mai mult decât atât, vă spun că, în camera aceea, erau strânși vreo 10-15 inși, după cum și noi, la rândul nostru, cei care căutam televizorul eram, tot așa, vreo 10-15 inși. Găsind televizorul, l-am revendicat. L-am cerut înapoi. Am dorit să ni-l luăm sub braț și să ne ducem cu el la noi în cameră și să vedem meciurile în continuare, așa cum le văzusem și până atunci, pe televizorul nostru, pe televizorul meu.

Oricât vi s-ar părea de ciudat, a urmat, însă, o dezbatere. Pentru că cei care ne luaseră televizorul vroiau și ei același lucru, să păstreze televizorul și să vadă în continuare meciurile în camera lor. Stimați colegi, noi cam așa suntem în clipa de față. Statul a furat televizorul, a fugit cu el la Ministerul Justiției și acum susține că este televizorul lui.

Deci, eu vă rog să fiți cu toții de acord că un bun furat, naționalizat, trebuie înapoiat, oricât de greu ne-ar fi în clipa de față să recunoaștem acest lucru. (Aplauze din partea dreaptă a sălii.)

S-a spus că facem un cadou Camerelor de Comerț. Este exclus. Dăm înapoi Camerelor de Comerț un bun care le-a fost furat.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Marian Săniuță, cu adevărat în încheierea dezbaterilor. Și domnul Tănăsescu? Și domnul Tănăsescu.

Domnul Marian Florian Săniuță:

Vă mulțumesc, domnule președinte, în primul rând pentru solicitudine și înțelegere.

Astăzi am trăit s-o aud și pe asta, că Ministerul Justiției a furat. Evident, nu pentru asta am hotărât să iau cuvântul. Doresc să mă refer strict la acest subiect pe care-l dezvoltăm, după părerea mea, mult prea politicianist și anume Oficiul Registrului Comerțului.

Timp de trei ani la guvernare, stimați colegi din partea dreaptă a sălii, ne-ați criticat că firmele în România se înmatriculează foarte greu, că există corupție, că investitorii nu vin în România pentru că, într-adevăr, la Oficiul Registrului Comerțului întâmpină probleme. Și am luat atunci o serie întreagă de măsuri pentru îmbunătățirea mediului de afaceri. Mediu de afaceri în care ne-am consultat cu Consiliul Investitorilor Străini, cu patronatele din România. Am căutat și am consultat ceea ce se întâmplă în țările din Europa și, evident, stimați colegi, am luat această măsură de trecere a Oficiului Registrului Comerțului la Ministerul Justiției, așa cum este în foarte multe țări din Europa, în care intrăm peste puțin timp.

Care a fost rezultatul? Nu am mai primit nici un fel de critică pentru faptul că se întârzie înregistrarea unor firme, nu am primit nici un fel de critică cum că acele birouri unice pe care noi le-am înființat acolo nu-și fac datoria, nu au mai apărut disensiuni între conducerea Camerelor, judecătorul delegat, pompierii, Direcția Sanitar Veterinară, Direcția de Sănătate Publică și toți cei care trebuie să avizeze înființări, desființări, mă rog, tot ceea ce înseamnă, la acest moment, Oficiul Registrului Comerțului. Ba mai mult, am descoperit cum că, în această perioadă, și Camere de Comerț au reușit, într-adevăr, să-și diversifice paleta de servicii pe care o oferă cetățenilor, firmelor, reușind să trăiască și să devină din ce în ce mai performantă.

Din punctul meu de vedere, ținând cont de opinia Consiliilor Investitorilor Străini, opinia patronatelor din România pe care noi le-am consultat la vremea respectivă, opinez și voi vota pentru menținerea Oficiului Registrului Comerțului în subordinea Ministerului Justiției pentru că așa este firesc la acest moment, într-o Românie în care statul de drept trebuie să devină din ce în ce mai puternic.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Mihai Tănăsescu a renunțat.

În aceste condiții, dacă nu mai există intervenții la dezbateri generale, vă propun să trecem la dezbaterile pe articole.

Îmi pare rău, propunerea de trimitere la comisie a fost votată în ședința anterioară și a fost respinsă, nu cred că are mare sens să reluăm această propunere. Abia am respins-o.

Procedură, domnule Tudor?

 

Domnul Marcu Tudor (din bancă):

O propoziție.

Domnul Bogdan Olteanu:

N-aș vrea să repunem la vot ceea ce am decis odată. Am decis înainte de a discuta orice articol, drept care nu s-a schimbat nimic între timp. Cred că am fi un pic în culpă dacă am mai vota o dată un lucru pe care l-am decis prin vot.

O propoziție, vă rog, domnule Tudor.

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nu înseamnă că, dacă am votat odată ceva, pe baza unor argumente care atunci ni s-au părut suficiente, să nu reiau votul dacă, între timp, au apărut alte argumente.

Iată ce am constatat noi până acum. Cel puțin eu. Că interesele în jurul acestui subiect sunt atât de mari. Lobby-ul făcut de cele trei părți: Registrul, Camera și Ministerul pe față și în subsidiar este la fel de mare și de intens, încât și cu argumente, dacă vreți, pe care le-am auzit până acum, mă determină să reiau propunerea domnului Călian și să vă pun în atenție și din motivul că, în momentul de față, noi nu vom putea asigura un cvorum necesar dezbaterii și trecerii unui asemenea act foarte important, după cum a apărut în ultimul timp. Mult mai important decât ne lasă să înțelegem alocuțiunile fiecăruia dintre noi. Mai mult, ceea ce se înscrie printre rândurile acestor alocuțiuni.

De aceea, domnule președinte, vă propun să mai reluăm o dată această propunere, în virtutea noilor idei pe care ni le-am făcut ascultând până acum pledoariile celor care au vorbit până înaintea noastră.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul Călian înțeleg că dorește să intervină, de asemenea, pe procedură.

Domnul Petru Călian:

Domnule președinte,

Sunt două grupuri parlamentare care solicită retrimiterea la comisie și vă rog, în numele Grupului PC, să supuneți la vot propunerea noastră.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Fără îndoială că, dacă există această propunere, o voi supune la vot. Vreau doar să subliniez faptul că există un singur articol din acest întreg text asupra căruia există divergențe, două articole, dar pe aceeași temă - un singur punct și el poate fi tranșat prin vot. Dacă plenul nu dorește să tranșeze prin vot, sigur, se va exprima votând în acest sens.

Domnul deputat Bivolaru, pe chestiune de procedură a retrimiterii la comisie.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Retrimiterea la comisie, sigur, trebuie să fie extrem de motivată.

Astăzi, aici, într-adevăr, am asistat, în această legislatură, la un fel de premieră. Pentru prima dată s-a realizat o dezbatere reală în Parlamentul României pe un subiect. Până acum, această mitralieră a aprobărilor ordonanțelor și legilor respective efectiv ne-au scos în afara procedurilor de dezbatere și am devenit, în mod real, mașină de vot.

Din punctul acesta de vedere, fondul problemei respective este, într-adevăr, după cum ați sesizat, pe art. 3 lit. f). În jurul acestui subiect este întreaga dezbatere. Cele două probleme realizate în cadrul acestui proiect de lege: reorganizarea Camerelor și a doua problemă, viitorul Registrului, sigur că, din aceste două, Registrul respectiv face subiectul încins al acestei dezbateri.

Cu alte cuvinte, retrimiterea la comisie se referă, efectiv, strict la acest punct: art. 3 lit. f). Asupra acestui punct de poate tranșa acum sau se poate rămâne să se tranșeze la toamnă.

Domnul Bogdan Olteanu:

Înțeleg că dumneavoastră susțineți ideea de a retrimite acel articol la comisie pentru a se delibera din nou asupra lui? Nu? Vă rog, domnule Iordache.

Domnul Florin Iordache:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Acest proiect de lege este extrem de complex. Nu-l putem retrimite pentru un singur articol în divergență, pentru că vedeți, art. 4, nu art. 3, lit. f) și art. 59 sunt cele în divergență. În momentul în care ajungem la ele, la aceste două articole, sunt amendamente de respingere sau se poate, la cererea unui anumit grup parlamentar, ca aceste două articole să fie retrimise la comisie.

Deci legea în ansamblu, toate grupurile parlamentare au spus că legea în ansamblu este o lege bună și o lege necesară. Cu aceste două articole, respectiv lit. f) de la art. 4 și art. 59. Deci nu putem retrimite un pachet așa mare de lege.

Mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Domnul Zegrean și domnul Corlățean.

Domnul Augustin Zegrean:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Și noi suntem de acord cu restituirea legii la comisie, dar legea în ansamblul ei trebuie restituită pentru că, în afară de acest nod gordian al acestui proiect de lege, mai este o problemă de lămurit, care a fost pusă astăzi aici, este problema caracterului acestei legi. Dacă este vorba de lege organică sau lege ordinară.

Noi apreciem că suntem în situația unei legi organice, deși de la Senat a venit greșit calificată ca fiind lege ordinară.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Da, vă mulțumesc.

Domnul Corlățean.

Domnul Titus Corlățean:

Mulțumesc, domnule președinte.

Voi fi foarte scurt.

Jurisconsulții romani au stabilit de mai multă vreme, cu mult timp înaintea noastră, două principii extrem de importante, care se regăsesc și în Dreptul românesc. Primul, ulterior regăsit în dreptul internațional public spune: Rebus sic standibus. Nu există în cazul de față modificări fundamentale vizavi de textul anterior, de argumentele anterioare invocate și în legătură cu un vot care deja s-a invocat.

În consecință, al doilea principiu pe care voiam să-l menționez este vorba de Non bis in idem. Nu repetăm un vot pe o chestiune asupra căreia nu au apărut chestiuni suplimentare.

Mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Domnul Călian, dacă doriți.

Domnul Petru Călian:

Insist asupra propunerii noastre ca întreaga lege să fie retrimisă la comisie și aduc un argument suficient de solid. Să stabilim modul în care va fi transferat patrimoniul de la stat în zona privată, la Camerele de Comerț. Astfel legea este neconstituțională. Vă rog să luați act de această propunere, domnule președinte.

Domnul Bogdan Olteanu:

Am luat act, fără îndoială, domnule Călian, dar deocamdată discutăm pe procedură, înainte de a o supune la vot.

Domnul Dragomir.

Domnul Dumitru Dragomir:

Îi răspund domnului coleg. Așa cum s-a luat înainte, așa se dau înapoi acum.

 

Domnul Tudor Marcu (din sală):

Atunci s-a luat cu japca, acum criticăm japca!

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă nu mai există alte intervenții...

Vă rog, domnul deputat Dan Ioan Popescu.

Domnul Dan Ioan Popescu:

Domnule președinte,

N-am vrut să iau cuvântul în momentul în care unul din colegi a menționat faptul că această lege a stat 8 luni în comisie. N-a stat 8 luni, ci a fost dezbătută timp de 8 luni, invitând reprezentanții Camerelor de Comerț, reprezentantul Ministerului Justiției, alte foruri sau persoane care au fost interesate de acest proiect legislativ.

Astăzi s-au dezbătut și foarte bine s-a realizat în Parlamentul României, în sfârșit, o dezbatere pe un subiect extrem de important. Dar nu cred că trebuie să ne batem joc astăzi de munca a două comisii, timp de 8 luni, să trimitem înapoi la comisii acest proiect de lege, pentru că în fapt, într-adevăr, în dezbatere sunt doar două articole: articolul 4 și articolul 59. Acolo există amendamente foarte clare care pot fi supuse din nou dezbaterii sau din nou unui vot, dar munca efectivă care a fost depusă și care a încercat, din punctul de vedere al celor două comisii, să alinieze la sandardele europene acest proiect de lege extrem de important, nu poate și nu trebuie să fie neglijată.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă nu mai există alte intervenții, desigur că voi supune votului propunerea de procedură care a fost făcută. Îmi permit să consider că ar însemna pur și simplu o amânare a dezbaterii, dar este decizia plenului Camerei.

Vă rog să folosiți cartelele de vot.

Voi supune votului propunerea de retrimitere la comisie a acestui proiect.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului, s-au înregistrat 182 de deputați prezenți; 52 au votat pentru, 127 împotrivă și o abținere).

Vă mulțumesc. Propunerea de retrimitere la comisie a fost respinsă cu 127 voturi împotrivă, o abținere și 52 de voturi pentru.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Lucrăm pe raport.

O să rog colegii care au amendamente respinse pe care doresc să le susțină, să intervină. Voi încerca și eu să le ridic, atunci când apar.

Dacă la pct. 1 - Titlul legii, există obiecții, observații? Nu. Adoptat.

Dacă la pct. 2 există obiecții, observații la textul propus de comisii? Nu există, adoptat.

Dacă la pct. 3 există obiecții, observații la textul propus de comisii? Nu există, adoptat.

Dacă la pct. 4 există obiecții, observații la textul propus de comisie? Nu există, adoptat.

Dacă la pct. 5 există obiecții, observații la textul propus de comisii? Nu există. S-a adoptat și pct. 5 din raport.

Dacă la pct. 6 există obiecții, observații la textul propus de comisii?

O să-i rog pe colegii care vorbesc între dânșii să vorbească în șoaptă, ca să nu cred că au cerut cuvântul.

Vă mulțumesc, s-a adoptat.

Pct. 6 s-a adoptat.

Dacă la pct. 7...

La 6 aveți domnul....? Stați să termin întrebarea.

Dacă la pct. 7 există obiecții sau observații la textul propus de comisii?

Domnul deputat Crăciunescu, domnul deputat Zegrean și cine mai dorește să intervină.

Domnul Grigore Crăciunescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Am discutat aproape o oră despre modul în care noi privim acest subiect, dar n-a ridicat nimeni până acum o problemă, din punctul meu de vedere, o problemă esențială. Ce cred cei care conduc societăți comerciale în România? Și am să vă dau câteva date. În România la ora actuală există peste 600 de mii de societăți comerciale active.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, nu suntem la dezbateri generale, vă rog să vă referiți la pct. 7 din raport.

Domnul Grigore Crăciunescu:

Păi vreau să justific de ce cer eliminarea acestui amendament, domnule președinte.

Deci există 600 de mii de societăți comerciale active.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul deputat, vă rog foarte mult, aveți un amendament respins la punctul ăsta, vă rog, dacă doriți să-l susțineți, să susțineți amendamentul respins, nu discutăm pe principiu.

Domnul Grigore Crăciunescu:

Păi susțin eliminarea trecerii Oficiului Registrului Comerțului de la Ministerul Justiției la Camera de Comerț, întrucât Camerele de Comerț nu sunt reprezentative. Din 800 de mii de societăți comerciale persoane fizice și AF-uri, asociații familiale, în Camerele de comerț la ora actuală sunt înscrise numai 2% din aceste societăți comerciale. Pe cine reprezintă Camerele de comerț la nivel național? Dacă se iau și cei care plătesc cotizații efectiv la Camerele de comerț, aceștia sunt 1%.

Deci, eu spun următorul lucru: dacă i-am întreba pe oamenii care conduc societățile comerciale, și în special pe cei cu societăți mici și mijlocii, veți vedea că acești oameni sunt mulțumiți de modul în care funcționează Oficiul național al Registrului comerțului.

Deci, cer ca Registrul comerțului să rămână în continuare la Ministerul Justiției și să se elimine din textul legii acest amendament sau acest aliniat f) de la art.4.

Vă mulțumesc.

 

Domnul Dumitru Dragomir:

Nu văd ce interes ai!

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Înțeleg că vă susțineți amendamentul respins, care este al 3-lea amendament respins din anexa de amendamente respinse, și anume eliminarea literei j).

Domnul Grigore Crăciunescu:

Exact. Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul deputat Zegrean.

O voce din sală:

Eliminarea literei f).

Domnul Bogdan Olteanu:

Lit.f), mă scuzați, eliminarea literei f). Voi explica înainte de vot.

Domnul Augustin Zegrean:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Și eu susțin amendamentul pe care l-am formulat și care a fost respins, este vorba de lit. f) de la art. 4. Argumentele au fost deja expuse, urmează ca dumneavoastră să vă pronunțați prin vot.

În orice caz, cei care au susținut necesitatea trecerii Oficiului Registrului comerțului la Camera de Comerț și Industrie nu au reușit să mă convingă.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Vă rog.

Domnul Valeriu Alexandru Ungureanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Tot la art. 4 alin. 1 lit. f) am amendament de eliminare a textului cu privire la organizarea și funcționarea, respectiv administrarea Oficiului Registrului comerțului, cu mențiunea pe care mi-o susțin în continuare pentru că în toată legea rămâne "în sarcina Guvernului, ulterior", deși domeniul este reglementat de o lege organică, nr. 26/2005.

Deci, îmi mențin amendamentul respins.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Alte intervenții? Nu există alte intervenții, există două amendamente respinse pe care le putem conexa pentru că amândouă sunt de eliminare. Au fost amândouă susținute. Rămâne să supun votului dumneavoastră ...

O voce din sală:

Deci eliminăm litera f).

Domnul Bogdan Olteanu:

Da, păi suntem la litera f), amendamentul de eliminare a literei f), asta voi supune acum votului dumneavoastră.

Deci, stimați colegi, supun votului dumneavoastră amendamentele respinse prin care se propune eliminarea literei f). Prin eliminarea literei f), practic se elimină prevederile care spun că Camerele de comerț asigură administrarea și funcționarea Registrului Comerțului.

Votând amendamentul, se elimină litera f).

Vă rog să votați.

Vă mulțumesc.

(Conform afișajului, s-au înregistrat 180 de deputați prezenți; 76 au votat pentru, 90 au votat împotrivă și 4 abțineri). (În sală rumoare, discuții).

Cu 90 de voturi împotrivă, 76 pentru 4 abțineri, amendamentele au fost respinse.

N-a funcționat? Există de la vreun lider de grup vreo remarcă că n-a funcționat? (Animație, rumoare.)

Îmi cer scuze.

Vă rog, domnul vicelider.

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Nu vă supărați, dar trebuie lăsat până când timpul de vot se epuizează, ori acum nu s-a epuizat timpul de vot.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul deputat, butonul nu e la mine.

Domnul Valeriu Tabără:

Eu nu știu, dumneavoastră ați anunțat rezultatul înainte de a se epuiza acei încă 10 parlamentari care trebuiau să voteze. (În sală, discuții aprinse.)

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul deputat, am anunțat în momentul în care se afișase pe ecran.

 

Domnul Ion Dumitru:

Vreți să faceți blat, ca în fotbal?

Domnul Bogdan Olteanu:

Eu vă propun să mai votăm o dată, ca să nu existe nici un fel de dubiu. (În sală au loc discuții zgomotoase).

Pe procedură. Domnul Tudor.

Domnul Marcu Tudor:

Domnule președinte, este un semn de întrebare. Au fost 180 de voturi și abia 90 și cu 80 fac 170, ceea ce nu reprezintă 180. E o eroare pe undeva, nu știu ce-i, poate ne lămuriți dumneavoastră.

 

Domnul Dumitru Dragomir (din sală):

Este ca și cum meciul s-ar juca încă o dată.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul deputat, nu sunt obligați toți parlamentarii să voteze.

Domnul Dragomir, vă rog.

Vă dau cuvântul, dacă-l cereți.

Domnul Dumitru Dragomir:

Domnule, e ca și cum s-ar juca meciul încă o dată, domnule, ce să spun? Nu se poate așa ceva.

Adică cum ați pierdut acum faceți blaturi. Ce-i asta, domnule? Las-o dracului!

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, vă rog frumos!

Domnul Buzatu, și după aceea domnul Tabără.

Domnul Dan Horațiu Buzatu:

Stimați colegi,

Am rugămintea să trecem încă o dată în revistă rezultatul votului, ca să fie foarte clar că nu s-a greșit nimic.

Deci, au fost 90 împotrivă, 4 abțineri, 76 de voturi pentru și ce se uită sunt cele 10 voturi care nu s-au exprimat.

Faptul că în sală există 10 oameni care nu și-au exprimat punctul de vedere în cele 10 secunde pe care le-au avut la dispoziție, este o chestiune care ține de ei personal, și nu de noi toți aici.

Deci, haideți să consemnăm acest rezultat al votului și să putem merge mai departe.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul deputat Tabără.

Dacă se poate contesta corectitudinea numărării votului să supunem la vot.

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Dacă am hotărât că timpul de vot este de 10 secunde, sunt 10 secunde care trebuie să se epuizeze, după care ne pronunțăm.

În al doilea rând, domnul președinte, domnul coleg deputat, și dau o replică. Sigur că meciurile nu se mai rejoacă, dar se anulează rezultatele pe teren?

 

Domnul Dumitru Dragomir (din sală):

Nu!

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Moisoiu.

Domnul Adrian Moisoiu:

Eu zic că să fim domni, și anume, sunt 76 de voturi și cu cele 10 pe care domnul Tabără le dorește 86.

După cunoștințele mele 86 este mai mic decât 90 și, în consecință, nu avem ce să discutăm mai departe.

Vă mulțumesc.

O voce din sală:

Bravo!

Domnul Bogdan Olteanu:

Stimați colegi, conform art. 120 alin. 3, în cazul votului electronic, dacă un lider de grup contestă corectitudinea numărării voturilor și dacă plenul Camerei aprobă numărarea voturilor, președintele va realiza aceasta.

S-a contestat corectitudinea numărării votului. Îmi rămâne să supun plenului Camerei propunerea de reluare a votului.

Deci, supun aprobării dumneavoastră propunerea de reluare a votului.

Dacă votați pentru înseamnă că se reia votul, dacă votați contra nu se reia. Vă rog să votați.

Vă rog să dați drumul la sistemul de vot.

Păstrați-vă calmul, domnul deputat, că pornește.

A pornit.

Vă rog să votați.

Aștept să se afișeze.

Vă rog să afișați pe ecran ca să pot anunța.

Vă mulțumesc. S-a respins reluarea votului cu 103, 92, o abținere.

(Conform afișajului, s-au înregistrat 197 de deputați prezenți, 92 au votat pentru, 103 împotrivă și unul s-a abținut).

Ca atare, litera f) rămâne așa cum s-a aflat în raportul comisiilor.

Dacă la pct. 7 din raport mai există alte obiecții, observații?

Vă rog, domnul deputat Bivolaru.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Înseamnă că litera f) va trebui să fie supusă aprobării Camerei Deputaților, când îi va veni rândul.

Vreau să fac următoarea amendare. Este o problemă, dacă vreți să o considerați, de fond, am dreptul să o ridic. Camera are dreptul să hotărască ce face.

Sigur că din toate frământările și toate presiunile care s-au făcut la nivelul celor două comisii de fond, din punctul acesta de vedere, la capitolul "Trecerea Registrului...., de colo, colo", sigur că s-au introdus prevederi aici, în această lege care au fost prevederi de compromis, uneori dincolo de limita legalității.

La litera f) administrarea și funcționarea acestui registru, cum ar dori să se realizeze prin votul Camerei Deputaților ulterior, se întinde până la nivel național. Acest lucru este aberant din punctul acesta de vedere și, înainte de a supune aprobării litera f), vă rog să supuneți aprobării eliminarea sintagmei "și la nivel național", pentru că la nivel național Registrul este ținut de către Oficiul Național, care este instituție publică și nu poate să fie dată de-o parte în acest moment, chiar prin această lege.

Deci, eliminarea sintagmei "și la nivel național". Noi discutăm de principiu trecerea registrului la nivelul Camerelor teritoriale.

Domnul Bogdan Olteanu:

Dar vă întreb, ca președinte al Comisiei pentru regulament, care este procedura să eliminăm sintagma?

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Eu am făcut o propunere de eliminare a acestei sintagme. Dacă această Cameră consideră că sintagma respectivă reprezintă un important amendament pe fond, dacă această Cameră consideră că este amendament de fond, solicit, în condițiile astea, retrimiterea la comisie.

Domnul Bogdan Olteanu:

Înțeleg că dumneavoastră considerați că este un amendament de natură tehnico-legislativă și doar Camera se poate pronunța altfel.

Domnul Ioan Bivolaru:

Camera are dreptul să considere orice.

Domnul Bogdan Olteanu:

Am înțeles.

Inițiatorul nu se regăsește printre noi.

Inițiator? Domnul Buzatu.

Domnul Dan Horațiu Buzatu:

Îmi pare rău că nu reușim să depășim această chestiune. Eu vă voi citi încă o dată articolul 4, doar litera f) pentru a ne fi tuturor foarte clar. Este vorba despre Camerele de comerț. Camerele județene au următoarele atribuții, printre altele: "Asigură administrarea și funcționarea Oficiului Registrului comerțului și evidența permanentă a situației firmelor comerciale din unitatea administrativ-teritorială respectivă la nivel județean, al municipiului București și la nivel național".

Sintagma "la nivel național" trebuie să rămână, pentru că ele trebuie corelate de către Camerele de comerț.

De altfel, autorul acestei formulări este chiar Comisia pentru industrii și servicii. Vă asigur, stimați colegi, că toate lucrurile acestea s-au discutat și s-au întors pe toate părțile în toate fazele intermediare, drept pentru care vă rog să votăm așa cum se găsește în raportul comun al comisiilor.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul Vainer, după aceea domnul Bivolaru.

Domnul Aurel Vainer:

Pentru viteză, nu mai folosesc politețuri.

Cred că e o soluție de tip struțo-cămilă. De ce? Registrul comerțului, ca funcție, nu numai ca instituție organizatorică, trece la Camerele de comerț și, ca atare, Oficiul național face corp comun cu oficiile teritoriale.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Bivolaru.

Domnul Ioan Bivolaru:

Eu mulțumesc inițiatorului că a ieșit, de fapt mă interesa un punct de vedere. Speram să recunoască că este o greșeală. Vedeți că ați căzut într-o capcană. Sigur, părerea mea este că e mai mult o redactare nepotrivită, nu este o problemă de fond. Fondul este în titlul articolului, și titlul articolului spune: "Camerele de comerț județene au următoarele atribuții".

Nu putem să dăm atribuții la nivelul național Camerelor de Comerț județene. Acest lucru se poate discuta când vom discuta Capitolul "Camera Națională de Comerț". Acolo se poate discuta să țină Oficiul Național al Registrului Comerțului. Nu se poate da Oficiul Național al Registrului Comerțului Camerelor județene. Deci, înțelegeți că nu este nici măcar amendament de fond. Îmi pare rău pentru inițiator.

Domnul Bogdan Olteanu:

Înclin să vă dau dreptate.

Cred că este un amendament de corelare lingvistică, întrucât în capitolul acesta nu se poate reglementa altceva decât spune titlul capitolului. De aceea, vă fac propunerea să luăm act de amendamentul propus de domnul deputat Bivolaru, iar atunci când se va discuta de Camerele Naționale de Comerț, se poate discuta acolo despre acea chestiune.

Eu propun votului dumneavoastră acest amendament de corelare lingvistică prin care să se elimine sintagma "și la nivel național" din acest capitol unde nu-și are locul, urmând a se relua discuția la discuția despre Camera Națională de Comerț.

O voce din sală:

La articolul 33.

Domnul Bogdan Olteanu:

Poftiți? La art. 33, desigur, când ajungem discutăm.

Vă rog să vă exprimați.

Există obiecții sau comentarii la acest amendament de corelare lingvistică? Nu există. Înțeleg că ni-l însușim atunci.

Dacă la pct. 7 mai există alte obiecții sau observații? Nu mai există.

Vă rog frumos.

Domnul deputat Dan Ioan Popescu, sau domnul președinte, dacă vorbiți în numele comisiei.

Domnul Dan Ioan Popescu:

Domnule președinte,

La litera i), după "definite și irevocabile ale instanțelor competente, primite în baza dispozițiilor alin. 1 al art. 7 din Legea nr. 26/1990 privind Registrul Comerțului, republicată, cu modificările și completările ulterioare".

Domnul Bogdan Olteanu:

Dacă există obiecții sau comentarii la această completare care este, evident, de natură tehnico-juridică? Și, practic, se face trimiterea la actul normativ.

Nu există obiecții și observații.

Facem atunci această completare.

Alte observații la pct. 7? Nu există alte observații la pct.7.

Supun la vot pct. 7 așa cum a fost formulat în urma ...

Păi, domnul Bivolaru, n-am de ce să supun la vot că nu s-a adoptat nici un amendament la el, sunt doar amendamente de corelare.

 

Domnul Ioan Bivolaru (din sală):

Supuneți, ca să nu existe discuții.

Domnul Bogdan Olteanu:

Da, ca să nu existe discuții, supun la vot atunci pct. 7, așa cum este formulat în raportul comisiei și cu cele două amendamente, unul lingvistic și unul tehnico-juridic.

Vă rog să votați pct. 7 din raport.

(Conform afișajului, s-au înregistrat 177 de deputați prezenți; 142 au votat pentru, 32 împotrivă și 3 abțineri.)

Vă mulțumesc. S-a votat cu 142 voturi pentru, 32 împotrivă, 3 abțineri.

Dacă la pct. 8 există obiecții observații? Nu există obiecții, observații la pct. 8. Amendamentele respinse se susțin? Nu se susțin. Adoptat atunci pct. 8.

Dacă la pct.9 există obiecții, observații? Nu există obiecții observații la pct. 9 în formularea comisiilor. Adoptat.

Pct. 10 în formularea comisiilor. Există obiecții, observații? Nu există obiecții, observații la pct. 10. Adoptat.

Pct. 11. Există obiecții, observații? Nu există obiecții, observații. Adoptat.

Pct. 12 în formularea comisiilor, adică eliminarea art. 9. Există obiecții, observații? Nu există obiecții observații. Adoptat.

Pct. 13. Există obiecții, observații? Nu există obiecții, observații. Adoptat.

Pct. 14. Există obiecții, observații? Nu există obiecții, observații. Adoptat.

Pct. 15. Adoptat. Pct. 16. Adoptat. Pct. 17. Adoptat. Pct. 18. Adoptat. Pct. 19. Adoptat. Pct. 20. Adoptat " Pct. 21. Adoptat.

Pct. 22. Adoptat. Pct. 23. Adoptat.

Pct. 24. Obiecții, observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct. 25. Adoptat. Pct. 26. Adoptat. Pct. 27. Adoptat.

Pct. 28. Adoptat. Pct. 29. Adoptat. Pct. 30. Adoptat.

Pct. 31. Adoptat. Pct. 32. Adoptat. Pct. 33. Obiecții, observații? Adoptat. Pct. 34. Adoptat.

Pct. 35. Obiecții, observații? Adoptat.

Pct. 36. Nu se susțin amendamentele respinse. Adoptat.

Pct. 37. Adoptat. Pct. 38. Adoptat. Pct. 39. Adoptat.

Pct. 40. Obiecții, observații? Adoptat.

Pct. 41. Adoptat. Pct. 42. Adoptat. Pct. 43. Adoptat.

Pct. 44, varianta comisiei. Adoptat.

Pct. 45 - există și amendamente respinse. Se susțin? Nu se susțin. Adoptat.

Pct. 46. Domnule Vainer, ați cerut cuvântul?

Nu vă aud, îmi cer scuze, veniți la microfon.

Am rugămintea la domnii secretari de ședință să observe când se solicită cuvântul pentru că nu văd așa de departe în sală.

Domnul Aurel Vainer:

Domnule președinte, vă rog să anunțați când trecem la Capitolul "Camera de Comerț și Industrie a României".

Domnul Bogdan Olteanu:

Cu cea mai mare plăcere.

Domnul Aurel Vainer:

Pentru că sunt diferite materiale care au circulat și putem interveni așa.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, vă anunț de pe acum că e la pct. 49.

Fiind un actor principal vă invit, dacă vreți, să stați mai în față. Vă mulțumesc.

Eram la 46, dacă nu greșesc. Adoptat.

Pct. 47. Amendamentele respinse se susțin? Nu. Adoptat și 47.

Pct. 48, observații, comentarii? Există și amendamente respinse? Nu se susțin amendamentele. Pct.48, adoptat.

La solicitarea domnului deputat Vainer vă anunț că trecem la organizarea și funcționarea Camerei de Comerț și Industrie a României.

Pct. 49, varianta comisiei. Observații, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Pct. 50, Titlul secțiunii. Observații, comentarii? Nu sunt. adoptat.

Pct. 51, art. 42.

O voce din sală:

Acesta este articolul cu membrii?

Domnul Bogdan Olteanu:

Nu, nu, la art.44 sunt membrii, domnule deputat.

Deci, o să menționez și numărul articolului, ca să fie lucrurile mai clare.

Deci, pct. 51, art. 42, 30, în versiunea modificată. Adoptat.

Pct. 52, propunerea de eliminare. Adoptat.

Pct. 53, e vorba de art. 44, art.31 în noua numerotare. Membrii.

Domnul deputat Vainer. Aveți amendament respins. Pe care dintre ele îl susțineți?

Domnul Aurel Vainer:

Așa cum am spus, legea e foarte bună, are o carență de fond. Tratează diferențiat problema membrilor și a organelor de conducere într-un fel la Camerele teritoriale, și în alt fel la Camera României.

Și, atunci, amendamentul meu prevede următoarele, privind membrii: "membrii Camerei de Comerț și Industrie a României sunt" - sau "pot fi", pentru că ei vin benevol - "membri individuali, comercianți persoane fizice și persoane juridice cu activitate reprezentativă pe plan național, membri colectivi, camere de comerț și industrie teritoriale, organizații neguvernamentale de nivel național și membri de onoare". Acestea sunt categoriile de membri care urmează să aibă și vot deliberativ.

În concepția actuală a legii se creează această stare, cred că nu de normalitate, când există membri de drept și membri asociați. Or, dacă este organizație, toți sunt asociați. Ea se naște prin asociere.

Și ca argument suplimentar: Camera de Comerț și Industrie a României a apărut cu un statut propriu bine definit în decretul-lege din 1990. Acolo și atunci s-au stabilit toate categoriile acestea de membri.

Acum, prin noua reglementare, îi dăm afară pe cei care au fost de ani și ani și zicem: nu, nu mai aveți nici un cuvânt la voturi importante.

De aceea, vă rog frumos să susțineți acest amendament propus de mine și să-l votați favorabil.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Înțeleg, domnule deputat, și din ce s-a discutat mai devreme și susținerea dumneavoastră la dezbaterea generală, că susțineți amendamentul făcut împreună cu domnul deputat Zamfir, care spune că "pot fi". Am înțeles.

Deci, este vorba, din colecția bogată de amendamente respinse la acest articol, este vorba de amendamentul formulat de domnii deputați Aurel Vainer și Gabriel Zamfir, care spune: "membrii Camerei de Comerț și Industrie pot fi ...", după care urmează cinci litere.

Domnul deputat Márton Árpad.

Domnul Márton Árpad Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Aici, eu poate înțeleg ceea ce se dorește, dar, din punct de vedere al logicii structurale, pentru mine este ininteligibil ceea ce se propune aici.

Deci, avem camere de comerț județene, din care fac parte acele entități, persoane, comercianți, mă rog, astfel de structuri la nivel județean, și avem o organizare la nivel de țară. Mi se pare normal că din acel ceva fac parte cele teritoriale și nu are cum, Camera de Comerț a județului Timiș să aibă un vot egal cu un comerciant din Tulcea, care și el este membru al Camerei Naționale. Deci, nu mi se pare nici logic, nici etic. Adică, cum, are o singură persoană, pentru că s-a afiliat singur la nivel național ... Ar fi, cum ar fi de exemplu, în cazul partidelor: ar exista filiale județene și persoane care fac direct parte din structura națională a partidului respectiv și au același drept de vot și reprezentativitate, pe care le are un județ.

Deci, din punct de vedere structural, nu se include, n-are cum să fie inclusă, din punctul meu de vedere; poate greșesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Vreau doar să vă informez că, interpretând, împreună cu celelalte articole, acești membri vor fi primiți doar cu acordul a două treimi din camerele de comerț județene.

Domnul deputat Dan Ioan Popescu.

Domnul Dan Ioan Popescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu am tot respectul față de toate propunerile și munca pe care domnul Vainer a depus-o în dezvoltarea camerelor de comerț din România, pentru că asta este realitatea. În fapt, prin această lege, noi am dorit să întărim camerele de comerț teritoriale.

Camera de Comerț a României - și asta a fost concepția în cadrul comisiei, unde au fost foarte multe dezbateri - este un cumul al camerelor de comerț teritoriale. Toți agenții economici vor dori, normal, să se înscrie, așa cum spune prietenul Mitică Dragomir, numai în Divizia Națională. N-ar mai trece nimeni prin divizia județeană, Divizia C, Divizia B, ca să acceadă la Divizia Națională.

De aceea, noi am mers pe ideea că agenții economici să fie membri ai camerelor județene, pentru a întări și aceste camere, forța acestor camere, reprezentativitatea acestor camere, iar, prin intermediul camerelor județene, să-și spune punctul de vedere la Camera națională.

De aceea, în cadrul comisiei, repet, după foarte multe dezbateri, am mers pe acest punct de vedere, pe care noi îl susținem.

Domnul Bogdan Olteanu:

Iertați-mă, domnule președinte, dar eu, în amendamentul comisiei, văd că prevedeți că membrii Camerei de Comerț "pot fi" comercianți persoane juridice cu activitate la nivel național.

 

Domnul Dan Ioan Popescu:

La nivel național.

Domnul Bogdan Olteanu:

La nivel național, da, da, da. Păi, și în amendament este la fel. Și în amendament se păstrează aceeași formulare. Diferența este că nu scrie că "sunt de drept" camerele județene. Aceasta este diferența. Vreau să fim expliciți. Este prevăzut în text că trebuie să aprobe.

Domnul deputat Boureanu.

Domnul Cristian Alexandru Boureanu:

Stimați colegi,

Înainte de a trece la votarea amendamentului, aș vrea să spun că avem o problemă de principiu, pe care o discutăm aici. Și într-un caz, și în celălalt, membrii persoane fizice, persoane juridice, comercianți, "pot" deveni membri ai Camerei de Comerț și Industrie a României.

În prima situație, în varianta propusă de comisie, membrii de drept sunt camerele de comerț județene. Ei sunt cei care au dreptul de vot, ei sunt cei care au reprezentativitatea națională.

Am urmărit să respectăm principiul reprezentativității. În al doilea rând, am hotărât să răspectăm principiul transparenței. Și, în acest caz, am hotărât că putem avea societăți comerciale puternice, reprezentative la nivel național, care trebuie să participe la toate activitățile Camerei de Comerț și Industrie a României, care au dreptul să fie informate despre deciziile importante care se iau la nivel național și care sunt reprezentative pentru România în acțiunile internaționale pe care le întreprinde această Cameră. În același timp, am dori ca aceste societăți mari să se implice în județele din care fac parte. Societățile puternice din Timișoara să participe la activitățile Camerei de Comerț și Industrie a județului Timiș și să întărească activitatea acestei Camere de Comerț și Industrie. Iar, la nivel național, dorim să eliminăm posibilitatea unor județe de a avea voturi duble, sau voturi triple.

Există reprezentativitatea județului prin camera de comerț județeană, pentru nivelul național, dar, în același timp, încă o dată, dorim să asigurăm informare și transparență.

De aceea, s-a mers pe ideea de membri de drept. Camerele de comerț și industrie bilaterale, care pot fi câtă frunză și iarbă, vor fi membre la nivel național, dar nu vor avea vot, pentru că nu putem să dăm un vot unei camere de comerț județene egal cu un vot al Camerei de Comerț, nu știu, România - și alegeți dumneavoastră un stat mai puțin important în schimburile bilaterale.

Asociațiilor profesionale, de asemenea, dorim să le dăm posibilitatea de a fi prezente la dezbateri, de a avea acces la informațiile importante, dar, în același timp, ele au structuri proprii, unde au drept de decizie. Aceasta este o structură națională a camerelor de comerț și industrie.

Comercianții persoane juridice cu activitate la nivel național - nu revin; am explicat: le dăm toată importanța necesară, dar ele au drept de vot în județele unde au sediul principal.

Nu în ultimul rând, membrii de onoare, pe care dorim să-i aducem în activitatea camerelor de comerț și industrie, dar, în același timp, nu le putem da un drept de vot egal cu al unei camere de comerț și industrie județene.

Acesta este motivul pentru care am conceput această structură - încă o dată: pentru a respecta transparența, dar, în același timp, și reprezentativitatea.

Propun să rămânem la varianta formulată de raportul comun al celor două comisii.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Bivolaru. Vă rog.

Domnul Ioan Bivolaru:

Stimați colegi,

Există acum, în Camera Națională de Comerț, o situație destul de dezechilibrată, ca să spunem așa, în ceea ce privește reprezentativitatea camerelor teritoriale.

Prin mașinațiunile de rigoare, - și nici nu mai spun sub care guverne, nu are importanță, pentru că povestea este mai lungă acolo -, s-a ajuns ca în această Cameră de Comerț Națională, reprezentativitatea camerelor județene să fie, practic, zero.

Din punctul acesta de vedere, camerele de comerț județene nu au nici un fel de importanță în ceea ce privește deciziile care se iau la nivelul Camerei Naționale de Comerț, pentru că sunt acoperite de votul a fel de fel de asociații, organizați, o.n.g.-uri, asociații patronale, sindicale, de multe ori s-au realizat și profesionale, s-au realizat chiar astfel de asociații în mod voluntar, ca să biruie la vot. Trebuie înțeles un singur lucru: Camera Națională este reprezentativă numai pentru camerele de comerț. Am fost de acord ca, în această Cameră Națională, cei care nu vor să fie reprezentați prin interiorul camerelor județene, să aibă un cuvânt de spus la maniera consultativă. Restul, Camera Națională trebuie să fie reprezentanta, prin asocierea camerelor județene. Asta este logic.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Aurel Vainer.

Domnul Aurel Vainer:

Dați-mi voie să folosesc o formulă des uzitată în Parlament, cu tot respectul, pentru domnul deputat Bivolaru, dar, este o inexactitate. Astăzi, în colegiul de conducere al Camerei României, participă 19 camere teritoriale, la nivel de președinte.

Doi. La adunarea generală de alegeri de până acum, camerele teritoriale au avut drept de vot 40% din total. Iată că aceasta este realitatea. Dar, a prelua, a transforma prin această lege Camera României într-o uniune nu este prevăzut, nu este structurată ca o uniune. Ea este o Cameră Națională, cum funcționează în multe țări. Și, atunci, nu este corect, nu este normal să avem două categorii de membri: asociați și de drept. În primul rând, participarea la Camera României nu este obligatorie, pentru că "de drept" înseamnă și "obligatoriu" pentru camerele teritoriale. Vrea să fie, este; nu vrea, nu este.

Ca atare, vă rog frumos să meditați asupra acestei probleme. Eu vă propun, ca o soluție de compromis, ca să putem depăși, să retrimiteți la comisie acest punct, asupra căruia să mai lucrăm împreună.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, dacă-l retrimitem la comisie, vorba domnului Pușcaș, Uniunea Europeană ne apucă.

Doamna deputat Aura Vasile.

Doamna Aurelia Vasile:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

N-o să fiu de acord ca numai 19 camere teritoriale să aibă reprezentativitate la nivel național, iar asociații româno ... nu știu care țară, româno ... nu știu care țară, care funcționează în România, să aibă reprezentare în Camera Națională, cu drept de vot, atât timp cât România, în ansamblul acestei asociații cu țara respectivă, în țara respectivă nu are drept de vor, din start.

Deci, să mergem pe principiul reprezentativității și să dăm dreptul să voteze celor care trebuie să ne reprezinte.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, doamna deputat.

Aș vrea să mai aduc o dată o clarificare: în amendamentul domnului Vainer se vorbește doar despre scoaterea menționării calității de membru de drept al camerelor județene. Urmează, dealtfel, alin.2, care spune că aceste camere își dobândesc calitatea de membri de drept, prin aderare. Deci, dacă doresc să adere, evident; ceea ce este absolut normal.

Deci, avem amendamentul pe care domnul deputat Aurel Vainer îl propune, care prevede că membrii Camerei de Comerț și Industrie a României pot fi: camerele județene, camerele bilaterale și așa mai departe - sunt cinci litere.

Vă rog, domnule deputat. Voiam să spun ce se supune la vot. Dar, dacă vreți să mai interveniți, pe această chestiune?

Vă rog să luați cuvântul, dacă aveți altă poziție.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Este foarte important că dumneavoastră aveți uneori și obiecțiuni în legătură cu modul cum s-au redactat aceste prevederi, argumente și amendamente. Lăsați cele două comisii, pentru că acest subiect s-a discutat atât de mult, că aproape, vă spun sincer, neacademic vă declar, că ne-am și plictisit de acest subiect.

În condițiile acestea, camerele acestea, fiind membri de drept, vă rog să rețineți, stimați colegi, următorul lucru: ele trebuie să se reorganizeze acum pe principiul Ordonanței nr.26. Principiile Ordonanței nr.26 nu le-am reiterat în această lege, pentru că Ordonanța nr.26, în sine, privind asociațiile și fundațiile, va face obiectul întregirii Statutului Camerei de Comerț. Se pune problema discontinuității: din momentul respectiv, până la reorganizare, ce se întâmplă cu aceste camere existente la ora actuală? Ele se mențin ca membri de drept și rămân ca membri de drept, pentru că este singura soluție. Ați văzut, mai departe, că Statutul Camerei Naționale nu se votează decât dacă, în acest vot, există și două treimi din numărul voturilor camerelor județene care sunt membri de drept. Are logică această noțiune, de "membri de drept". Că, altfel, vine Camera Bilaterală româno-irakiană, care are sediul la "cucuieții din deal", nici măcar nu este problemă de reciprocitate, are vot deplin. Acestea sunt mașinațiunile care s-au provocat și se provoacă în continuare, acolo, la Camera Națională.

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Domnul deputat Buzatu.

Domnul Dan Horațiu Buzatu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Eu cred că este bine să citim încă o dată amendamentul domnilor Zamfir și Vainer. Vă cer permisiunea să se facă acest lucru și o să vă rog, imediat după aceea, să corelăm cu alin.2 din raportul comun, din art.31 al raportului comun.

Deci: "membrii Camerei de Comerț și Industrie a României pot fi: camere județene, camere de comerț bilaterale, asociații profesionale și organizații patronale cu reprezentativitate la nivel național, comercianți persoane juridice cu activitate la nivel național, membri de onoare, persoane atrase cu acordul adunării generale". Iată, deci, că, în ceea ce privește asociațiile profesionale și comercianții persoane juridice, aceștia, pentru a fi membri ai Camerei de Comerț și Industrie a României, trebuie să aibă activitate și reprezentativitate la nivel național.

În ceea ce privește chestiunea membrului de drept, vă rog să remarcați că acești membri ai Camerei de Comerț și Industrie, sau parte dintre ei, respectiv camerele de comerț județene devin membri de drept prin aderare, odată cu intrarea în vigoare a prezentei legi. Pentru că, dacă această lege va fi adoptată - și sper că acest lucru se va întâmpla -, va urma o perioadă în care camerele de comerț județene trebuie să adere în baza acestei legi la Camera de Comerț și Industrie a României.

Deci, nu se face nici un fel de discriminare în acest sens și acest lucru este vizibil, corelând amendamentul domnului Vainer, propunerea domnului Vainer pentru alin.1 al art.31 cu alin.2 al aceluiași articol.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă nu mai există intervenții, voi supune, atunci, amendamentul domnului deputat Aurel Vainer. Reamintesc că este vorba de acel amendament de la art.44 alin.1.

Vă rog să votați. Vot pentru înseamnă introducerea art.44 alin.1 în formularea făcută de domnul deputat Vainer. Vă rog să votați. Vă mulțumesc. Cu 102 voturi împotrivă, 49 de voturi pentru și o abținere, amendamentul domnului Vainer a fost respins.

Dacă la art.44, devenit art.31, este vorba de pct.53 din proiect, mai există alte amendamente care se susțin? Alin.2 și alin.3 rămân în formula actuală. Nu se susțin alte amendamente? Nu.

Vă propun, atunci, să votăm art.31, în actuala formulare, în propunerea comisiei. Este vorba de pct.53 din raportul comisiei, așa cum a fost propus de către comisie. Vă rog să votați. Dacă votați "da", formularea rămâne cea din raportul comisiei. Vă rog să votați. Vă mulțumesc. Pct.53 a fost aprobat.

Pct.54. Există obiecții, observații sau comentarii? Nu sunt. Aprobat.

Pct.55.

Da, vã rog, domnule deputat; la art.46 devenit art.33. Da, vă rog frumos.

Domnul Valeriu Alexandru Ungureanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

La art.46, devenit, precum prevede numerotarea, art.33, îmi mențin amendamentul de eliminare cu privire la organizarea și funcționarea Oficiului Național al Registrului Comerțului și cu textul, cu motivația pe care mi-am expus-o la amendament, cu mențiunea de fundamentare, pentru că textul este prevăzut de Legea nr.26/1990, în funcțiune la această dată.

Domnul Bogdan Olteanu:

Deci, vorbiți de alin.2 lit.a).

Da. Comisia? Comisia își menține ...

Domnul Bivolaru. Vă rog frumos.

Domnul Ioan Bivolaru:

Pentru că ieșirea mea a creat fibrilație în comisie, spun că este în nume propriu. Atenționez încă o dată pe onorabilii colegi că suntem în fața unei prevederi total neconstituționale.

Oficiul Național al Registrului Comerțului s-a stabilit de către Parlament că este instituție publică, aflată în subordinea, organizarea și autoritatea Ministerului Justiției. Deci, acest Oficiu Național este instituție publică. În condițiile acestea, o instituție publică nu poate fi dată prin concesiune unui subiect de drept privat. Vă rog să analizați foarte serios. Și, domnule președinte, numai din punct de vedere principial, solicit reprezentantului Ministerului Justiției, aici, să ne spună foarte serios cum stă această problemă, fără nici un fel de partizanat. Nu mă interesează personal, în intervenția respectivă, dacă sunt de acord, sau nu sunt de acord. Și, din punct de vedere legal, cum este posibil ca o instituție publică să fie dată prin concesiune unei instituții de drept privat?

Domnul Bogdan Olteanu:

Doamna secretar de stat, interveniți acum, sau la sfârșit? La sfârșit. La sfârșit, atunci.

Dacă mai sunt dezbateri? Domnul Vainer.

Domnul Aurel Vainer:

Dacă-mi permiteți, n-aș putea să cred că registrul teritorial nu este instituție publică, iar registrul național este instituție publică. Iarăși, rezolvăm lucrurile cu două unități de măsură.

Părerea mea personală, fără a avea pregătire juridică: nu este nimic defectuos ca Oficiul Național al Registrului Comerțului să funcționeze cum a funcționat 12 ani de la înființare, cu o trudă extraordinară. Domnul președinte Dan Ioan Popescu a spus ceva. Am muncit acolo pe rupte și a venit o zi mare și ne-a luat totul, ne-a lăsat - dați-mi voie să mă exprim neelegant - oarecum, cu fundul ... mai departe, spuneți dumneavoastră.

Domnul Bogdan Olteanu:

Cu fundul gol, să înțeleg că era problema, domnule deputat.

Domnul Aurel Vainer:

Vă rog să tratăm lucrurile cu aceeași unitate de măsură.

Domnul Bogdan Olteanu:

Înțeleg că ne cerem scuze pentru folosirea cuvântului "gol".

Domnul deputat Pambuccian și urmează domnul deputat Márton.

Domnul Varujan Pambuccian:

Am să vă spun eu, stimați colegi, cum poate fi dat înapoi: așa cum au fost date înapoi casele naționalizate, așa cum au fost date înapoi toate proprietățile în țara asta și așa cum este normal să fie într-o societate civilizată. Ce este de drept privat, este de drept privat. Și statul, este bine să facă bine să se retragă din ce în ce mai mult din societate, s-o lase în pace să trăiască liberă. Așa pot fi date înapoi. Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Márton Árpad.

Domnul Márton Árpad Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

De-abia atunci noi am face ceva neconstituțional dacă aici am decide altfel decât am decis în partea cealaltă, la art.4 lit.f), în cazul camerelor de comerț județene. Că, altfel, am avea niște camere de comerț județene în domeniul privat, care este, nu controlat, ci dirijat în sânul Camerei Naționale de Comerț, în domeniul public. Deci, ceva care aparține privatului este diriguit de ceva public, nu controlat; controlul este altceva, ceea ce, într-adevăr, este și ilogic și este și neconstituțional. Deci, trebuie să fim consecvenți.

Am tranșat prin vot că este nevoie ca și la nivel național să existe o coordonare a acestei activități și acesta este - printre altele - unul din rolurile Camerei de Comerț și Industrie la nivel național. Deci, o coordonare a acestor activități și o comunicare cu Ministerul Justiției, în domeniul monitorizării a ceea ce există la înregistrarea acestor societăți comerciale.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Vă rog frumos.

Domnul Victor Sanda:

Domnilor colegi,

Eu, la un moment dat, nu-mi dau seama dacă noi discutăm despre activitatea în sine, domnule președinte, a registrului sau discutăm, legăm această activitate de patrimoniu, direct. Pentru că am impresia că toată lumea se oprește în patrimoniu. După mine, activitatea de registru poate să fie și de stat și privată, nu contează. Dacă ne oprim în patrimoniu, ce înseamnă clădiri și utilități și alte lucruri, normal că începem să ne punem probleme.

La fel, eu cred și sper să apară și "camere de comerț private". Și nu văd de ce această activitate a Registrului comerțului nu poate să fie și privată; activitatea. Nu neapărat trebuie s-o legăm de un patrimoniu, sau de "alte averi" și să ne cramponăm că sunt ba publice, ba de stat, ba private. Deci, eu mă refer ca activitate, dacă e s-o gândim, cum o judecăm?

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul deputat Cristian Boureanu.

Domnul Cristian Alexandru Boureanu:

Stimați colegi,

Cred că ar fi momentul să discutăm din nou despre principii. Patrimoniul este foarte important și nu trebuie să ne ascundem după deget, dar haideți să vedem cum a fost constituit acel patrimoniu și, foarte pe scurt, a fost constituit prin munca și prin efortul Camerelor de comerț și Industrie Județene. Acest patrimoniu, și îmi asum cuvântul, a fost naționalizat peste noapte, s-a încercat o reparare, deci timp de doi ani de zile au fost folosite toate aceste active de către statul român printr-o instituție oarecare, nu contează, activitatea și bugetul Camerei de Comerț Oficiului Național a fost constituit nu prin bani de la buget, de la Ministerul Justiției, ci prin fonduri obținute din activitatea prestată inițial, timp de 12 ani de Cameră de Comerț și Industrie județene. Astăzi nu facem altceva decât să reparăm aceste lucruri. Patrimoniul române la registru, dacă un legislativ peste ani de zile va dori să treacă din nou acest registru la Ministerul Justiției va putea să o facă cu tot cu patrimoniu.

În momentul de față, noi nu dorim altceva decât să facem o reparație. Prin urmare, mi se pare foarte normal să adoptăm acest articol în forma în care a fost propusă de Comisia pentru industrie și servicii din care fac parte și să păstrăm spiritul acestei legi cap-coadă.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Nica și domnul deputat Crăciunescu.

Domnul Dan Nica:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

E un lucru pe care foarte mulți dintre cei din această sală se prefac că nu îl înțeleg, și aș vrea să spunem mai direct. Deci, în momentul în care vorbim de cei care fac, lucrează, în momentul în care beneficiază de o poziție de monopol, pentru că în România nu se poate să se ducă o firmă să înregistreze unde vrea, se duce prin lege doar la Registrul Comerțului. Așa a fost timp de 12 ani când era la Camera de Comerț, așa fost și din 2002. Și întrebarea pe care ne-o punem în momentul în care dezvolți un monopol punând taxe al cărui cuantum nu este controlabil, putem accepta ca acest monopol să se desfășoare în continuare? Eu cred că nu. Și, atunci, sunt două viziuni.

Dacă doriți, și am auzit aici foarte multe intervenții, de parcă discutam despre nu știu ce fond "Proprietatea", sigur, să fie activitate desfășurată la liber. Cine vrea în țara asta să-și facă oficiu pentru registru al comerțului să poată să și-l facă, să fie concurență. Am fost și voi fi întotdeauna împotrivă ca în România să existe monopoluri private. Singurele monopoluri acceptate în toată lumea sunt cele de stat, statul având obligația să le reglementeze și, având obligația ca să fie sigur că prin taxele și impozitele pe care le percepe nu împiedică o anumită activitate. Dacă doriți să fiți corecți, și mă refer la toți colegii care au făcut aici o teorie foarte interesantă și în privința furtului și a libertății și a implicării sau neimplicării statului în economie, trebuie să fie corecți până la capăt.

În nici o țară civilizată din lume nu este acceptată existența monopolurilor private. Iar dacă există monopoluri private, acestea trebuie reglementate de 10 ori mai bine decât atunci când avem un monopol de stat, care de multe ori îndeplinește o misiune socială. Aceasta este, de fapt, problema.

Și, ca să mai răspund la un alt punct care mi s-a părut extrem de interesant în această discuție, noi nu discutăm aici nici despre cum se desfășoară activitatea, nici despre altceva. Miza este dacă entități private pot să pună mâna pe un patrimoniu și pe fluxul de numerar care este generat în urma desfășurării respective activități și, dacă da, în ce cuantum? Asta este întreaga miză.

Eu cred că trebuie să fim extrem de atenți în momentul în care legiferăm monopoluri private. Vă aduc aminte că, în decursul istoriei României, am făcut aceste erori, am avut monopoluri private instituite prin lege și rezultatele au fost proaste. Și, dacă doriți vă mai dau și alte exemple. Dar, cred că trebuie să le spunem lucrurilor pe nume, pentru că nu putem accepta să vorbim fiecare aici, în general, prefăcându-ne că nu știm despre ce este vorba. Dacă doriți să fim corecți până la capăt și să avem o economie sănătoasă în această țară, trebuie să spunem nu monopolurilor private.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Vainer.

Mă, iertați, domnule Crăciunescu, vă dau cuvântul după domnul Vainer.

Domnul Aurel Vainer:

Revin la formulat, cu tot respectul, pentru domnul deputat Nica...

Domnul Bogdan Olteanu:

Și cu amândouă microfoanele, domnule Vainer.

Domnul Aurel Vainer:

... pe care îl cunosc foarte bine și ne cunoaștem. E un om foarte valabil. Numai că aici e vorba de niște cuvinte. Cred că nu avem de-a face cu un monopol, ci e vorba de o funcție publică delegată. Și, dacă legea, și vreau să fie extrem de clar, Legea nr.26 din 1990, corectată în decursul anilor, prevede ceva extrem de important. Registrul Comerțului se desfășoară la Camerele de Comerț, justiția are o participare, o prezență permanentă, fiind acei judecători delegați, pentru care în legislația de dinainte de 2002, Ministerul Justiției primea 8% din încasările Registrelor Comerțului. Iată că nu e vorba chiar așa, se dă și fac ce vor.

Mai mult, începând cu anul 2001, Guvernul României adopta hotărâri de stabilire a taxelor și tarifelor la Registrul Comerțului. Nu ne-a dat voie Guvernul timp de 3 ani să aplicăm o prevedere de indexare, care era acolo și a zis nu, lăsați aia e altă dată. Deci, vă rog frumos rețineți, haideți să tratăm lucrurile ca o funcție publică delegată într-un stat democratic care merge spre ce vreți dumneavoastră să numiți, economie de piață ș.a.m.d, știm ce se întâmplă cu întreprinderi de stat, care își mențin monopolul și în jurul lor se întâmplă ce se întâmplă.

Aici e vorba de Camerele de Comerț care chiar prin această lege sunt categorisite ca organizații neguvernamentale de utilitate publică. Or, utilitatea publică este să fie în serviciul public și să fie în serviciul țării și așa mai departe.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Domnul deputat Crăciunescu. O să am rugămintea, dacă putem un pic să mai scurtăm intervențiile și să ascultăm și poziția Ministerul Justiției și să tranșăm chestiunea.

Domnul Grigore Crăciunescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu personal am primit câteva telefoane pe celular în care foarte mulți cetățeni ne urmăresc, în direct, pe internet, dezbaterile despre acest proiect de lege. Și, pentru ca acei oameni să înțeleagă câteva lucruri, hai să fim de acord cu două principii. Registrul Comerțului este o instituție publică. Nu există nici un fel de dubiu asupra acestui lucru. Camerele de comerț sunt entități private, autonome, cu statut propriu. Dacă noi acum discutăm despre perioada 1990-2001-2002 cât au existat Camerele de Comerț, amintiți-vă, stimați colegi, care erau prețurile la Bistriția, la Iași, la Satu-Mare pe taxele puse de Camerele de comerț. Erau diferențe de milioane de lei. La ora actuală, prețul un act scos de la Oficiul Național al Registrului Comerțului se ridică la 300 de mii de lei în mod obișnuit și dacă e taxă de urgență este 450 de mii lei.

Eu vă întreb, dacă Registrul Comerțului trece la Camerele de comerț, care sunt autonome, vom mai putea controla aceste prețuri? Iar, repet, nu ținem cont de cei peste 800 de mii de oameni, care trebuie să aibă legături cu Registrul comerțului. Lăsând deoparte patima, eu spun că am venit în Parlament, eu personal și cred ca mine sunt foarte mulți colegi, am venit chiar să facem niște legi în interesul sau spre binele oamenilor de afaceri. Sunt liberal. Deci, nu mă duc pe problema de social-democrație, să dăm gratis, să facem, să ajutăm. Eu, ca liberal, vreau să ajut oamenii de afaceri. Și cei pete 800 de mii de oameni de afaceri doresc ca Registrul comerțului să rămână în această fază, pentru că funcționează bine.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Vă mulțumesc.

Domnul deputat Boureanu și încheiem dezbaterile. Îmi cer scuze și domnul deputat Márton.

Domnul Cristian Alexandru Boureanu:

Stimați colegi,

Încă o dată, taxele și tarifele nu fac subiectul acestei legi. Deci, noi, în momentul de față, vorbim numai de administrarea patrimoniului și de funcționarea acestor structuri. Noi nu discutăm aici de libertatea Camerei de Comerț și Industrie a României, respectiv județene de a fixa taxe și tarife. Și, susțin, în continuare, poziția pe care avut-o comisiile de fapt, raportul comun al celor două comisii, să dăm încă o dată Camerelor de Comerț județene ceea ce au avut timp de 12 ani și ceea ce au clădit prin forțe proprii.

În al doilea rând, cu tot respectul pentru colegii mei, în momentul în care se pune problema de alege între un monopol de stat și un monopol privat, ca liberal susțin monopolul privat, cu un control și cu o reglementare din partea statului, așa cum se întâmplă în momentul de față. Ministerul Justiției este cel care fixează taxele și tarifele.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deptuat Arpad Márton.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

O observație de procedură. Aici se discută pe lângă temă. S-a decis deja, s-a votat la art.4, lit.f) că toate aceste probleme trec la Camerele de Comerț județene, nu mai putem reveni la acest vot. Asta s-a dat. Ceea ce se discută acum, cine coordonează activitatea acestora. Este ministerul sau Camera de Comerț Națională, despre asta se discută. Puteți dumneavoastră, credeți că trebuie să fie ceva particular, să fie coordonat, condus de cel de stat? Votați în consecință, dar nu mai puteți vorbi despre rămânerea sau nerămânerea la Camerele de Comerț județene a acelei activități care ați tranșat-o deja. Acolo sunt.

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Vă mulțumesc, domnule deputat.

Doamna secretar de stat Kibedi în încheierea dezbaterilor, după care trecem la vot. Deci e vorba de propunerea de eliminare a lit.a) de la alin.2.

Doamna Catalin Barbara Kibedi:

Vă mulțumesc, domnule președinte,

Dinstinsă Cameră,

Din punct de vedere al Ministerului Justiției, deși foarte multe s-au spus aici, nu avem interes patrimonial și așa este corect, și cine a dorit să verifice această afirmație a putut s-o verifice. Nu avem nici alt fel de interese decât cele care sunt reglementări legale și ceea ce a investit Ministerul Justiției prin actele normative modificate, și care nu sunt iarăși o dorință sau o fantezie a lor, ci sunt în baza angajamentelor pe care le-am asumat, în domeniul a ceea ce înseamnă societățile comerciale, în domeniul insolvenței, în domeniul evaziunii fiscale, în domeniul răspunderii persoanei juridice. Și, pentru că se pierde acest registru al comerțului, am pus un mare semn de întrebare în ce măsură vom putea asigura aplicarea în practică a acestor prevederi legale care deja au fost votate de către dumneavoastră.

Din punct de vedere al naturii, a ceea ce a însemna Oficiul Național al Registrului Comerțului și încă mai înseamnă, pentru că Legea nr.26 este în vigoare, ea nu este modificată prin această lege, Oficiul Național are o definiție concretă exactă: este o instituție publică, spune legea. Să nu uităm că Legea Registrului comerțului este o lege organică. Puteți s-o verificați și pe aceasta în Monitorul Oficial și pot să vă dau un singur argument pentru ca dumneavoastră să vă dumiriți de ce este așa, pentru că în măsura în care o lege conține și capitol de infracțiuni, atunci e suficient acest argument ca ea să fie de natură organică.

Noi am semnalat și am atenționat Comisiei juridice la vremea respectivă că modificarea acestei Legi nr.26 ar pretinde ca prin ceea ce se modifică să fie lege organică și nu lege ordinară. Este adevărat că Senatul a cotat-o la vremea respectivă lege ordinară, dar a revenit asupra acestei poziții și inițiativa legislativă care vine din partea Psd-ului pe aceeași temă, deja veți putea verifica raportul plenului Senatului, a cotat-o în mod corect tot lege organică.

De aceea, ceea ce aș mai dori să atenționez, pentru că s-au spus și s-au discutat foarte multe cu privire la natura patrimoniului, faptul că un patrimoniu derivă din taxe percepute din domeniul privat, nu aceasta hotărăște natura și caracterul acelui patrimoniu dacă el este de domeniul public sau de domeniul privat, ci destinația fondurilor percepute din aceste taxe. Altfel, am ajunge la situația bizară ca, de pildă, taxele de timbru, oamenii care merg la instanță sunt persoane fizice sau juridice. Majoritatea sunt private.

Noi, totuși, am cotat vreodată ca activitatea instanțelor și parchetelor este privată? Și ar trebui să restituim justiției și să o dăm în mâini private? Deci, este un argument care nu stă în picioare. Dar, mai mult decât atât, taxele nu sunt percepute și nu patrimoniul Camerelor de Comerț nu este rezultatul muncii Camerelor de Comerț, așa cum s-a afirmat. Patrimoniul este constituit din aceste taxe. Să vedem ce destinație îi dăm.

Or, aici, și am mai primit sesizări din partea Uniunii Patronatelor care a considerat că este o absolut concurență neloială în ce privește alte forme de asociere, dacă aceste taxe care provin de la toate societățile comerciale care se înscriu sau își modifică înscrierile, totuși sunt destinate numai unui singur tip de asociere și aceasta este Camera de Comerț.

Revenind acum la problemă, ceea ce am mai semnalat pe dreptul de asociere și ce mi se părea nouă că ridică semne de întrebare pe constituționalitate, fie vă hotărâți că aci este un sistem asociativ și Camerele de Comerț merg spre modelul organizațiilor nonguvernamentale și atunci nu poți să obligi și să cotezi membrii de drept, pentru că a merge pe formula de uniune, așa cum este, de pildă, situația altor profesii liberale, notarii și executorii sunt privați, dar ei sunt constituiți în uniune și sunt obligați să fie membri ai Camerelor teritoriale și acelea ale uniunii, pentru că este vorba de un corp al acelei activități profesionale. Or, aici, mie mi se pare că avem primejdia unui hibrid. O facem la nivel județean pe tip asociativ și pe urmă constituim ceva care seamănă a model de uniune, ceea ce este neîntâlnit în legislația românească.

De aceea, din punctul nostru de vedere, și atâta timp cât taxele, în continuare, sunt fixate prin hotărâre de Guvern și nu prin ceea ce înseamnă Ministerul Justiției, iarăși revenim la ceea ce am spus că ele sunt calificate ca fiind de domeniul public, pentru că ele intră în bugetul public și, atunci, destinația lor este aceasta. A restitui din domeniul public în domeniul privat, este un domeniu reglementat expres de Constituție. Aici s-a mai tot spus că s-a naționalizat și s-a jecmănit domeniu privat, aducându-se din domeniu privat în domeniul public.

Ceea ce trebuie să vă informez, și am aici sesizarea Camerei de Comerț Timișoara, Legea nr.505 din 2003 care s-a adoptat tocmai pentru a reglementa cum anume se preia patrimoniul Camerelor de Comerț de către Oficiul Național al Registrului Comerțului are o formulare destul de cețoasă pentru ca nici la ora actuală litigiile să nu fie stinse, deci se vorbește de jecmănire, dar practic nici acum nu este stabilit ce anume rămâne la Camerele de Comerț și ce anume s-a preluat de Oficiul Național al Registrului Comerțului și vă citesc textul pentru a nu avea discuții, ce prevede Legea nr.505: "Bunurile aflate în dotarea Oficiului Național al Registrului Comerțului a Oficiilor Registrului Comerțului și a birourilor unice constituite în limita aportului acestora la dobândirea bunurilor respective constituie patrimoniul Oficiului Național al ONRC și vor fi folosite potrivit destinației stabilite". Care a fost situația, pentru că alin "2 trebuia să vorbească ce înseamnă aport. "Determinarea aportului prevăzut la alin.1 se va realiza pe baza datelor furnizate de Ministerul Finanțelor Publice și părțile interesate, în condițiile legii".

Or, dumneavoastră vorbiți de o jecmănire, de o preluare, că nici la ora actuală litigiile nu sunt stinse. Dar, repet, a se prelua din domeniul privat în domeniul public este o situație care este acum la latitudinea instanțelor să hotărască cine, cât are din acel patrimoniu. Pe când din domeniul public a se prelua în domeniul privat, pentru că aceste taxe, repet, fiind deja trecute în bugetul public, tot ceea ce s-a cumpărat și s-a făcut ulterior și a fost reînnoit sistemul informațional prin dotarea cu calculatoare noi, cu leptopuri noi și așa mai departe, acestea sunt prevăzute de Constituție. A trece peste prevederile Constituției ridică foarte mari semne de întrebare. Și sunt foarte curioasă care va fi votul dumneavoastră pe art.59, pentru dumneavoastră susțineți așa: preluarea patrimoniului se va realiza prin act normativ emis de Guvern. Care sunt actele normative posibile să fie emise de Guvern în aplicarea unei legi? Numai hotărârea de Guvern. Ori, dumneavoastră spuneți Guvernului să emită un act normativ pe care, de altfel, nu mai este supus controlului dumneavoastră, pentru că hotărârea de Guvern este un act administrativ. Dumneavoastră nu vă mai puteți amesteca în această hotărâre de Guvern, și atunci iarăși este sub semn de întrebare. A hotărî o modificare a Legii Registrului Comerțului, care este organică, și a da soluția unei hotărâri de Guvern este mai mult decât năstrușnică. Vă rog să mă iertați că folosesc acest termen, dar este nemaiîntâlnit în istorie să doriți modificarea unei legi organice cerând Guvernului ca prin hotărâre de Guvern să-și stabilească modalitatea de preluare a patrimoniului, când Constituția prevede foarte limitativ și exact cum anume se realizează acest lucru.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, doamna secretar de stat.

Am luat notă și de punctul de vedere pe care l-ați exprimat pentru art.59 când vom ajunge acolo.

Suntem acum la art.33 alin.2 lit.a), avem o propunere de eliminare, autor domnul deputat Valeriu Ungureanu, domnul deputat Grigore Crăciunescu. Este amendament respins, voi supune votului dumneavoastră acest amendament respins.

Votul pentru presupune eliminarea competenței de a asigura organizarea și funcționarea Oficiului Național al Registrului Comerțului la Camerele de Comerț.

Votul contra presupune păstrarea lit.a) la alin.2, deci Camera națională de Comerț rămâne cu asigurarea și organizarea funcționării Oficiului.

Supun votului dumneavoastră amendamentul respins. Da? Deci, pentru înseamnă că introduceți amendamentul în textul legii, deci eliminați lit.a). Vă rog să votați: Da. Vă mulțumesc. Amendamentul a fost respins cui 84 de voturi împotrivă, 2 abțineri, 74 de voturi pentru. Lit. a) rămâne.

Dacă la pct. 55 există alte observații, obiecții sau comentarii? Există? Nu există.

Supun votului dumneavoastră pct.55, așa cum a fost propus de comisiile reunite. Vă rog să votați. Da. Vă mulțumesc. Pct.55 a fost votat cu 92 voturi pentru, 57 împotrivă și 4 abțineri.

Trecem la pct.56. Obiecții? Observații? Comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.57. Adoptat. Pct.58. Adoptat. Pct.59. Adoptat.

Pct.60. Aici avem și amendamente respinse. Întreb dacă se susțin, e vorba despre dreptul de vot.

Vă rog, domnule deputat Vainer. Aveți amendament la alin.2.

Domnul Aurel Vainer:

L-am formulat și normal este să mi-l susțin. Dar, din păcate, acolo s-a spus așa: "membrii de drept și membrii asociați". Și acum cei de drept au de vot deliberativ, iar ceilalți consultativ. Amendamentul meu este că toți membrii au drept de vot deliberativ. Urmează ca prin statut să se stabilească modul de reprezentare în adunarea generală și ponderea votului. Așa s-a făcut, așa se face. Dar să dai drept de vot numai la 42 de camere teritoriale, care au avut sau n-au avut un aport semnificativ la ce are astăzi Camera României este nedrept. Asta este toată problema.

Vă rog să votați, că toată lumea are vot deliberativ, chiar dacă am menținut acolo aceste categorii de membri. Atât.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Vă rog. Intervenții, observații?

Domnul Márton Árpád-Francisc.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

După cum știți, dumneavoastră, de fapt, însuși acel articol despre așa ceva a vorbit că există anumite entități, deci există o structură, și în această structură votul deliberativ aparține subelementelor din structură, adică organismelor județene și nicidecum unei persoane, unei societăți comerciale afiliate sau după cum s-a trimis la niște uniuni de camere de comerț, România plus o altă țară care, la un moment dat, dumneavoastră ați spus ajungeau la peste 60% din vot. Înseamnă că 41 de județe din țara asta au drept de vot și tot ceea ce e comerț în 41 de județe din țara asta au un drept de vot de 40% în Camera Națională? Nu cred că este acceptabil. Deci, singura sistem acceptabil este un organism național care are subdiviziuni teritoriale și votul deliberativ aparține acestora.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul Vainer, vă rog.

Domnul Aurel Vainer:

Iarăși, cu tot respectul pentru domnul Márton care a susținut înainte că noi nu constituim o uniune acum. Nu-i o uniune. Într-o uniune, cei din uniune, vin toți cu o participare și un vot. Noi suntem Camera României la care vin prin afiliere-asociere Camerele teritoriale. Și atunci, cum adică? Cele 42, eu vreau să fiu mai concret, 42 de camere de comerț teritoriale își aleg numai ele în Adunarea generală colegiul de conducere, format din 11 camere de comerț. Acum în Colegiul României sunt 19. Ce reprezentare are? Vă rog să vă gândiți, nu vreau să-mi răspundeți.

Retoric, deci repet, nu suntem o uniune. Camera României nu e o uniune. Este o entitate autonomă, distinctă, neguvernamentală și de utilitate publică. Nu-i uitați acest lucru. Atât, și vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Vă mulțumesc.

Domnul deputat Bivolaru.

Domnul Ioan Bivolaru:

Stimați colegi,

Camera Națională prin tot ce am votat până acum, toate amendamentele și articolele respective nu este decât o formă asociativă realizată pe scheletul celor 41 de camere județene, conform Ordonanței Guvernului nr. 26.

Mai mult de atât, deja s-a votat că acestor camere județene li se va da serviciul acesta de utilitate publică de a ține Registrul comerțului. Este fără discuție, de modul cum s-a făcut această lege s-a stabilit mai mult decât clar că aceste Camere județene sunt de drept membre ale Camerei Naționale pentru că sunt deținătoare de activitate de registru. Nu mai pot să mai accepte să rămână în afară sau nu.

Dacă rămân în afară, nu vor primi registrul, ca să se înțeleagă foarte clar ce am vrut să rezolvăm în această problemă.

Deci, aceste deținătoare de registru vor avea ponderea tuturor deciziilor în Camera Națională, mai ales că mai adineauri s-a și votat pe undeva ca și Oficiul Național să revină Camerei Naționale. S-a făcut această legătură intrinsecă din acest punct de vedere. Deci, numai Camerele județene împreună cu această Cameră Națională care este exponentul Camerei județene și nicidecum a altor organisme, trebuie să realizeze toată activitatea între ele, cu deciziile pe care le au. Ceilalți sunt bineveniți și sigur că vor avea dreptul să-și spună punctele de vedere și să aibă, bineînțeles, un vot consultativ.

Colegul Arpad a sesizat și dumnealui, ca toți ceilalți, că toți ceilalți, în afară de ceea ce se dorește în această Cameră Națională, nu dețin până acum decât ponderea de 40% din voturi. Puteau să pună și 42 și 43, puteau să fie generoși. Important este să aibă mai mult de 50.

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Vă mulțumesc.

Mai există intervenții? Nu mai există intervenții. Avem amendamentul domnului deputat Aurel Vainer și al domnului deputat Gabriel Zamfir. Alin.2. "Fiecare membru al Camerei de Comerț a României are dreptul la un vot deliberativ".

Vă rog să votați.

Da. Vă mulțumesc. Amendamentul a fost respins cu 136 voturi împotrivă, 11 voturi pentru și o abținere.

Dacă la art.50, devenit 37, mai există alte observații sau comentarii. Nu mai există alte observații, comentarii.

Supun votului dumneavoastră art.50, devenit 37. E punctul 60 din raportul comisiei.

Vă rog să votați.

Da. Vă mulțumesc. S-a adoptat cu 130 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă, 5 abțineri.

Pct.61. Observații. Comentarii. Adoptat.

Pct.62. Observații. Comentarii. Adoptat.

Pct.63. Observații. Comentarii. Adoptat.

Pct.64. Adoptat. Pct.65. Adoptat. Pct.66. Adoptat.

Pct.67. Adoptat. Pct.68. Adoptat. Pct.69. Adoptat.

Pct.70. Adoptat. Pct.71. Adoptat. Pct.72. Adoptat.

Vreau să atrag atenția comisiilor că nu există pct.72, e 73 direct. Deci, o să rog să se corecteze eroare materială.

Pct.73, în actuala formulare a raportului. Adoptat.

Pct.74. Adoptat. Pct.75. Adoptat. Pct.76. Adoptat.

Pct.77. Adoptat. Pct.78. Adoptat. Pct.79. Adoptat.

Pct.80. Adoptat. Pct.81. Adoptat. Pct.82. Adoptat.

Pct.83. Adoptat. Pct.84. Adoptat. Pct.85. Adoptat.

Pct.86. Adoptat.

Pct.87. Obiecții. Observații. Comentarii. Adoptat.

Pct.88. Da. Vă rog, domnule deputat.

Suntem la art.69 devenit 59.

Domnul Valeriu Alexandru Ungureanu:

Și pentru că la amendamente respinse am propus eliminarea textului prevăzut în art.69, cel cu un termen de 90 de zile, îmi mențin amendamentul de eliminare a textului și nu a celui propus de comisie, așa cum de fapt susțin și eu ideea năstrușnică menționată de doamna secretar de stat.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog, domnule deputat Bivolaru.

Eu o să-mi permit să comentez că la cum e redactat textul în limba română, trebuie neapărat eliminat, întrucât ne facem de rușine că nu putem să zicem "preluarea bazelor și al aplicațiilor." "Preluarea al aplicațiilor", e "a aplicațiilor".

Vă rog, domnule Bivolaru.

Era un amendament de corelare lingvistică, dar îl discutăm la sfârșit.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Dacă aveți vreun amendament, spuneți-l, că m-a ținut colegul.

Domnul Bogdan Olteanu:

O să-mi permit să-l spun, dar de la tribună, nu de aici, bineînțeles.

Domnul Ioan Bivolaru:

Ei, nu, vă permitem așa.

Stimați colegi,

Am discutat acum cu piciorul de comisie pe care-l aveam aici și, într-adevăr, observația făcută și de reprezentantul Guvernului este mai mult decât extrem de corectă, printr-un act normativ emis de Guvern nu se poate bate o lege organică și legea va fi organică, de cum e problema, nu numai de sancțiuni, e problema și de preluare de patrimonii și așa mai departe. Și vă propunem ca, în finalul acestui text, "se vor reglementa până la data de 1 ianuarie 2007, prin lege". Asta este singura soluție de a ieși din acest impas.

Iar în ce privește preluarea inclusiv al aplicațiilor, aplicațiile sunt niște activități care sunt materializate. Din cauza aceasta, ele intră în baza materială. Dacă la asta făceați trimitere, domnule președinte.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Arpad Marton.

Da. Domnul Bivolaru mai are o completare.

Domnul Ioan Bivolaru:

Stimați colegi, sigur că a avut o logică în șirul acestor amendamente respinse și amendamentele făcute de către o serie de colegi. De data aceasta, comisia nu este de acord să susținem eliminarea textului de la 59, și textul de la 59 de fapt este singurul text care repară, într-un fel, sau poate să repare ceea ce se dorește de către unii să se repare.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Marton Arpad.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Domnule secretar de stat,

Într-adevăr, o lege nu poate fi modificată decât printr-o altă lege. Normele legale înseamnă și altceva decât lege și legile se aplică de obicei conform normelor de aplicare pe care le adoptă, într-adevăr, prin hotărâre de Guvern, Guvernul.

Dacă aceste norme sunt necesare pentru aplicarea unui articol de lege, sunt uzitate, legale și constituționale. Mai mult, trebuie să vă spun un exemplu concret care se întâmplă aproape săptămânal în Guvernul din care și reprezentantul Ministerului Justiției face parte.

Conform unei legi care prevede că, în anumite situații, de la autoritatea națională ROMSILVA se trec drumurile forestiere în administrarea, în proprietatea consiliilor locale, deci, există o prevedere legală, dar trecerea în fiecare caz în parte de la ROMSILVA la consiliul local respectiv, se face pe bază de hotărâre de Guvern.

Înseamnă că toate aceste zeci de hotărâri pe care le-ați scos sunt neconstituționale. Nu sunt neconstituționale. Sunt total constituționale și tocmai prin textul de lege ați primit această abilitare de a primi, de a emite astfel de hotărâri de Guvern.

Prin acest text de lege veți primi abilitatea de a formula o hotărâre de Guvern prin care se va aplica această trecere dintr-un patrimoniu în celălalt patrimoniu.

Deci, mie mi se pare constituțional, dar într-adevăr și aici trebuie să vă dau dreptate prin faptul că se trece dintr-un patrimoniu în celălalt patrimoniu, ca o consecință a acestei legi, legea probabil că este una organică și va solicita un astfel de vot.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Nica.

Domnul Dan Nica:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Sigur că în numele unor idealuri nobile, putem să ne prefacem că nu băgăm de seamă că e vorba despre transferul unui patrimoniu de la stat la o entitate privată. Sigur că putem să înțelegem că în numele unor idealuri nobile putem să ne prefacem că nu știm că pentru ca un transfer să se producă din patrimoniul public, trebuie mai întâi să fie trecută în proprietatea privată a statului. Ulterior, se poate face trecerea din proprietatea privată a statului printr-o lege, la o altă entitate privată.

Dar, trebuie să vă menționez aici că, în acest moment, în care începem să discutăm despre transferul unui patrimoniu de la stat către o entitate privată, această operațiune nu poate fi realizată decât printr-o lege. Această lege este o lege cu caracter organic și vreau să fim extrem de atenți pentru ca să nu producem un prejudiciu în ceea ce înseamnă imaginea noastră în momentul în care discutăm despre o proprietate care aparține statului și nici într-un caz în beneficiul unor băieți șmecheri.

Aceasta este poziția noastră și vă rog ca să votați în consecință.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Alte intervenții la propunerea de eliminare a art.59, în integralitatea sa. Nu există intervenții.

Punctul de vedere al comisiei. Vreți să mai spuneți o dată la microfon, vă rog?

Domnul Florin Iordache:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Este un amendament de eliminare a art.59. dacă nu se acceptă eliminarea, comisiile reunite propun finalul până la data de 1 ianuarie 2007, prin lege. Deci, nu prin acte normative, ci prin lege.

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Am înțeles. Evident că întâi vom pune la vot propunerea de eliminare a textului și după aceea vom vedea dacă această propunere, care e de corelare legislativă, se pune la vot sau se asumă de toți colegii prezenți în sală.

Deci, avem, stimați colegi, la pct.88, art.69 în versiunea Senatului, art.59, în versiunea comisiilor, propunere de eliminare a articolului.

Supun votului dumneavoastră această propunere de eliminare a articolului.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului, sunt înregistrați 139 deputați prezenți; 15 voturi pentru, 117 voturi împotrivă, 2 abțineri)

Cu 117 voturi împotrivă, propunerea de eliminare a fost respinsă.

Avem o propunere din partea comisiei de corelare legislativă care să spună că în încheierea textului "comisiei, prin lege". Există obiecții sau comentarii la această propunere?

Vă rog, domnule deputat Bogdan Niculescu Duvăz.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu Duvăz:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Din punct de vedere al procedurilor legislative, e clar că noi trebuie să facem o intervenție aici și să dăm dimensiunea unei legi pentru a face ceea ce această normă trebuie să pună în aplicare.

Problema este că noi nu putem să comandăm un termen într-o lege Parlamentului de adoptare a unei alte legi. Deci, acest termen...eu încerc să sensibilizez comisia să găsim o formulă care să fie proprie vieții parlamentare. Gândiți-vă că există "n" situații, inclusiv și de ce nu, situația poate să reclame alegeri anticipate, reformarea Parlamentului. Nu poți să-i spui Parlamentului astăzi să legifereze până la 1 ianuarie ceva.

Deci, eu cred că din acest punct de vedere, trebuie o formulă mai elaborată. Poate că e nevoie să ne luăm un timp de gândire la acest articol și să-l rediscutăm. Există formule juridice posibile, există formula juridică ca acest lucru să fie reglementat prin lege și până la aprobarea acesteia de către Parlament, să nu se poată pună în aplicare restul de prevederi.

Există foarte multe lucruri care pot fi discutate, dar în nici un caz nu e în uzanța Parlamentului să stabilească un termen până la care tot Parlamentul să adopte o altă lege.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Arpad Marton.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

într-adevăr, se poate discuta mult despre acest articol 59 propus de comisie. Dar articolul inițial este corect. Deci, articolul inițial, așa cum este formulat, putem să rămânem la acel articol, pentru că spune clar că, în termen de 90 de zile, toate acelea care sunt înșiruite trec acolo unde le este locul, conform prevederilor acestei legi.

ceea ce putem face, pentru tehnică legislativă, pentru că asta se întâmplă în 90 de zile, un alineat 2 prin care zicem că "normele de aplicare a prevederilor alin.1 vor fi elaborate de Guvern în termen de 30 de zile". Și e corect și constituțional. N-avem nevoie de lege. Legea spune clar art.60, fost 60, așa cum este formulat în inițiativă, spune clar că tot ceea ce a aparținut până acum Ministerului Justiției trece la Camerele de comerț. Asta este clar și sincer.

Spune legea clar. Citiți articolul inițial.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Domnul Duvăz vrea să facă o completare și după aceea domnul deputat Florin Iordache.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu Duvăz:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Una dintre posibilități este să stabilim ca Guvernul să inițieze până la un termen o lege, dar în nici un caz nu putem să cerem Parlamentului să adopte până la un termen o lege.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Florin Iordache.

Domnul Florin Iordache:

Domnule președinte,

Eu aș propune înlocuirea sintagmei "până la data de 1 ianuarie" cu "nu mai devreme de 1 ianuarie 2007, prin lege". Adică, preluarea datelor și logisticii nu se poate face nu mai devreme de 1 ianuarie, iar toată această preluare se poate face prin lege. În momentul în care apare legea, că apare legea în 2008, sau în 2009, dar nu mai devreme de 1 ianuarie 2007.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul deputat Cristian Boureanu.

Domnul Cristian Alexandru Boureanu:

Stimați colegi,

În momentul în care spunem acest lucru, înseamnă că astăzi am muncit degeaba și de fapt tot ceea ce am făcut pentru Camerele de comerț județene, le-am dat voie să se organizeze și în continuare să activeze doar așa, să se plimbe prin județe, pentru că banii vor rămâne în continuare în administrarea altora.

Structurile pe care le-au creat...(Vociferări) Da, da, da. Eu îmi asum să vorbesc despre bani, pentru că vorbim despre acest lucru. sunt bani care se strâng din tarifele percepute de la firme și noi mergem pe principiul că acești bani să rămână în județele unde s-au colectat și nu să se strângă la Ministerul Justiției. Este motivul pentru care am făcut această lege, ca să încurajăm Camerele să funcționeze în teritoriu.

Prin urmare, vă propun să încercăm să mergem pe varianta propusă de colegul nostru de la UDMR, pentru a da posibilitatea ca la 1 ianuarie 2007, aceste structuri să înceapă să funcționeze. Altfel, astăzi, am muncit degeaba aici și ne-am bătut joc de timpul nostru.

Mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Înainte de a da cuvântul domnului Bivolaru, vreau să vă informez că la pct.87 am votat deja că transferul se face de la data de 1 ianuarie 2007. Pentru că prevederile literelor f) și g) ale alin.1 art.4, se aplică de la data de 1 ianuarie 2007, articol votat.

Domnule Bivolaru, vă rog.

Domnul Ioan Bivolaru:

Stimați colegi,

Am căzut într-un fel de acord și n-au fost obiecțiuni că acest transfer patrimonial și cu toate regulile de rigoare trebuie să se încadreze într-o anumită logică. Și singura logică cu care în principiu s-a căzut de acord a fost că trebuie să apară o lege. Este singurul lucru care poate să reglementeze această problemă care este foarte ciudată. Dar ca să cădem pe textul inițial al art.69, cum propune colegul Arpad, și să nu reglementăm această treabă printr-o lege, nici printr-un act normativ care ni s-a părut că e ciudat, cum bine a spus de data asta Ministerul Justiției, în schimb îl vom rezolva prin procese verbale și prin protocoale scrise pe colțul mesei. Haideți să fim serioși!

Deci, soluția este bine dată în felul acesta. Singura problemă care se ridică și într-adevăr domnul Duvăz are dreptate, nu putem să ne dăm noi înșine directive că la 1 ianuarie, mort-copt, trebuie să facă o lege. Și, atunci, se pune problema schimbării sintagmei "prin lege", "printr-un proiect de lege", după aceea vine "până la 1 ianuarie, Guvernul să emită un proiect de lege..." pe care, după aceea, Parlamentul îl ia în discuție și va hotărî în cunoștință de cauză.

În consecință, conform termenului stabilit, citat mai înainte de domnul președinte.

Deci, nu "prin lege", ci "printr-un proiect de lege".

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Vă mulțumesc.

Domnul deputat Boureanu. Și încercăm să încheiem.

Domnul Cristian Alexandru Boureanu:

Vă rog să analizăm totuși o situație. în momentul de față, toate aceste baze de date și aplicații sunt în proprietatea Oficiului Național al Registrului Comerțului. Noi nu dorim ca aceste baze să treacă în proprietatea Camerelor de comerț județene. Dimpotrivă, dorim doar ca administrarea acestui oficiu să fie făcută de Camerele de comerț județene. Am și precizat într-o intervenție anterioară că dacă un alt Parlament va hotărî trecerea înapoi a Oficiului, patrimoniul rămâne în continuare al Oficiului.

Deci, noi, în momentul de față, discutăm o lege prin care să vedem cine administrează acest oficiu cu patrimoniul pe care-l are în dotare. Prin urmare, chiar dacă nu sunt jurist, consultându-mă cu câțiva colegi, îmi pun foarte serios problema dacă discutăm aici și de transfer de proprietate. Noi discutăm numai de administrarea acestui oficiu, cu patrimoniul pe care îl are în dotare.

Rămân în continuare la părerea că exceptând, bineînțeles, impunerea Parlamentului pentru un termen de legislație, câțiva juriști să-și dea cu părerea. Există opinii că se poate face prin hotărâre de Guvern. Deci, putem să rămânem pe varianta inițială, exceptând termenul de 1 ianuarie 2007.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

O să supun propunerile votului pe rând; evident, mai întâi propunerea de eliminare a articolului. Deci, eliminarea completă a articolului, propunere făcută de domnul deputat Ungureanu.

Supun votului dumneavoastră propunerea de eliminare a actualului art.59.

Vă rog să votați. (Din sală se anunță că nu a pornit sistemul de vot)

O să pornească. Vorba aceea, domnilor colegi, "merge și așa". Vă rog să porniți sistemul, totuși. A pornit.

Da. S-a respins propunerea de eliminare.

Avem o propunere de corelare tehnico-legislativă, care, dacă vreți, domnule Iordache, s-o mai spuneți o dată la microfon, ca să fim cât se poate de bine lămuriți.

Nu, haideți s-o citească la microfon, să audă toți colegii, să înțelegem bine.

Domnul Florin Iordache:

"Preluarea bazelor de date, al aplicațiilor de întreținere..." și textul curge, "...se vor reglementa nu mai devreme de 1 ianuarie 2007, prin lege".

Domnul Bogdan Olteanu:

"Nu mai devreme de..." Nu. Stați puțin, că lingvistic discutăm după aia, că-s mai multe. Deci, se va reglementa "nu mai devreme de 1 ianuarie 2007, prin lege".

Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră acest amendament.

Vă rog să votați.

Da. Vă mulțumesc. acest amendament a fost votat cu 77 voturi pentru, 67 voturi împotrivă, 3 abțineri.

(Conform afișajului, sunt înregistrați 151 deputați prezenți; 77 voturi pentru, 67 voturi împotrivă, 3 abțineri)

Nu mai pun în discuție celelalte formulări, în concluzie.

Doresc, de asemenea, să vă supun atenției câteva amendamente de corelare lingvistică. "Preluarea bazelor de date a aplicațiilor, a bunurilor se va reglementa..."

Dacă nu există obiecții sau comentarii. Nu există. Ne însușim textul.

Supun aprobării dumneavoastră pct.88 din raport, așa cum a fost modificat prin amendamentul admis.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului, sunt înregistrați 153 deputați prezenți; 139 voturi pentru, 6 voturi împotrivă, o abținere)

Da. Vă mulțumesc. s-a aprobat cu 139 de voturi pentru.

Pct.89. Observații? Comentarii?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Valeriu Alexandru Ungureanu:

Domnule președinte,

La amendamente respinse, sunt menționat alături și de domnul Crăciunescu că nu ni se admite amendamentul de eliminare...

Domnul Bogdan Olteanu:

S-a admis. Este o eroare în raport, cred. Amendamentul e admis, dar însușit de comisiile de industrii și juridică.

Domnul Valeriu Alexandru Ungureanu:

Mulțumesc.

Deci, drept de autor, întâi, noi cei care am făcut respinse și pe urmă comisiile.

Domnul Bogdan Olteanu:

Cu acordul de care sunt convins, al plenului, rog să se consemneze dreptul de autor al celor doi colegi. Nu, nu, e și domnul Crăciunescu. Vă rog frumos. E și domnul Crăciunescu.

Domnule Crăciunescu, e un amendament admis.

În aplauzele publicului, aveți cuvântul. (Aplauze)

Domnul Grigore Crăciunescu:

Domnule președinte,

Eu mulțumesc foarte mult comisiei pentru că a acceptat acest amendament, numai că în contextul a ceea ce am votat noi până acum și dacă Oficiul Național al Registrului Comerțului trece la Cameră, eu vreau să-mi retrag acest amendament de eliminare și vă spun de ce. Este vorba de peste 1300 de angajați la Oficiul Național al Registrului Comerțului. La ora actuală, există o...

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, nu vă puteți retrage amendamentul, a fost însușit de comisie.

Vă mulțumesc.

Domnul Grigore Crăciunescu:

Măcar atât să spun că în acest context...

Domnul Bogdan Olteanu:

Puteți să spuneți la explicarea votului, la vot final. Vă mulțumesc.

Deci, la 89 nu sunt obiecții sau comentarii, înțeleg. Vă mulțumesc. Adoptat.

Pct.90. Adoptat. Pct.91. Adoptat.

Întrucât nu ne aflăm în cvorum, votul final marți.

Următorul proiect pe ordinea de zi, stimați colegi, (vociferări în sală; domnul președinte Bogdan Olteanu sună din clopoțel să se facă liniște) vă atrag atenția că este ora 12,20. Programul de lucru este până la ora 12,30 și urmează un proiect de lege privind prioritatea legislativă de integrare și care poartă steguleț galben. Drept care vă propun să dezbatem până la finalizarea acestui proiect, dacă veți fi de acord. în acest mod vom arăta și hotărârea Parlamentului României de a sprijini procesul de integrare europeană.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania thursday, 17 october 2019, 4:16
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro