Plen
Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of June 14, 2006
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.101/23-06-2006

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2006 > 14-06-2006 Printable version

Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of June 14, 2006

5. Prezentarea raportului Consiliului Suprem de Apărare a Țării privind activitatea desfășurată în anul 2005.

 

Domnul Bogdan Olteanu:

  ................................................

Trecem la punctul 6 de pe ordinea de zi. Raportul Consiliului Suprem de Apărare a Țării privind activitatea desfășurată în anul 2005. Vă rog foarte mult, pentru prezentarea raportului. Domnul consilier Medar.

Domnul Sergiu Medar - șeful Comunității Naționale de Informații:

Doamnelor și domnilor,

Conform atributelor conferite de Constituție, de la preluarea mandatului, președintele Consiliului a impus un sistem de lucru care să asigure analiza permanentă și promptă a componentelor importante ale securității naționale, în scopul adoptării de hotărâri cu măsuri obligatorii, ferme și clare, pentru autoritățile administrației publice și instituțiile cu atribuții în domeniile vizate. În anul 2005, Consiliul a acționat în interesul asigurării securității naționale, urmărind consolidarea instituțiilor statului de drept, afirmarea identității naționale și a prezenței active a României pe arena internațională, ca factor de stabilitate, de garantare a drepturilor și libertăților democratice fundamentale, asigurarea bunăstării, siguranței și protecția cetățenilor. Coordonarea unitară a activităților referitoare la securitatea națională a vizat valorificarea poziției noastre geostrategice, dezvoltarea infrastructurii teritoriale, optimizarea capacității de reacție, în conformitate cu cerințele NATO, continuarea reformei instituționale, participarea la acțiunile de cooperare internațională pentru combaterea terorismului și a crimei organizate transfrontaliere. De la începutul anului, Consiliul a acționat pentru asigurarea funcționării instituțiilor sistemului național de securitate, pe principii de legalitate, profesionalism, eficiență și neimplicare politică. În anul 2005, la baza hotărârilor adoptate, ministerele și instituțiile cu responsabilități în domeniul securității naționale au eficientizat acțiunile și măsurile de reformă instituțională și funcțională a structurilor, aducându-și, pe această cale, contribuția la integrarea deplină în structurile Alianței Nord Atlantice și la îndeplinirea obiectivelor ce revin țării noastre pentru integrarea în Uniunea Europeană. Modernizarea serviciilor de informații și creșterea eficienței acțiunilor desfășurate de acestea pentru prevenirea și avertizarea oportună asupra riscurilor și amenințărilor la adresa intereselor naționale ale României a reprezentat o componentă esențială a activității Consiliului. Hotărârile adoptate și analizele efectuate în cadrul Consiliului au vizat, în special, domenii foarte sensibile, precum: lupta împotriva terorismului, proliferarea armelor de distrugere în masă, riscurile transnaționale și monitorizarea zonelor în care există conflicte înghețate, precum și protecția informativă, contra-informativă și de securitate a prezenței naționale în diverse regiuni ale globului, inclusiv în operații aliate sau de coaliție. Au fost aprobate reconfigurarea structurală, conceptuală și operațională a serviciilor de informații și unele modificări ale regulamentelor de organizare și funcționare a acestora. În cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării s-a hotărât instituirea Comunității Naționale de Informații, care reprezintă o oportunitate a procesului de dezvoltare a activității de informații la nivel național, determinată de evoluția mediului de securitate. Consiliul a avizat declasificarea arhivelor "Dunărea", a stabilit ca 2/3 din arhiva Serviciului Român de Informații să fie pusă la dispoziția Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității și a decis ca ministerele și instituțiile care dețin în arhive documente referitoare la activitatea CAER și ale Tratatului de la Varșovia, să le predea la Arhivele Naționale. Lupta împotriva corupției și a altor forme de criminalitate organizată a constituit tema centrală a primei ședințe a Consiliului, din anul 2005. Dinamica și complexitatea deosebite a faptelor de corupție au impus o acțiune concertată a tuturor autorităților publice, cu atribuțiuni în prevenirea, contracararea și combaterea activităților de această natură. Membrii Consiliului au evaluat riscurile și implicațiile acestor fenomene asupra obiectivelor de securitate națională și a susținerii procesului de integrare, la standardele și cerințele de aderare la Uniunea Europeană, și au identificat măsurile care să ofere posibilitatea susținerii și asigurării eficiente a procesului de acțiune în lupta cu cei corupți, cerând instituțiilor abilitate să le pună în practică. Privind îmbunătățirea cadrului legislativ, referitor la securitatea națională, Consiliul a adoptat hotărâri pentru avizarea, promovarea și aprobarea proiectelor unor documente doctrinare și acte normative, înaintate de structurile din compunerea sistemului național de apărare. O preocupare constantă a Consiliului a constituit-o pregătirea economiei și rezervei pentru apărare, în acord cu prevederile legale și programele adoptate în acest domeniu. În acest context, membrii Consiliului au aprobat proiectul planului de mobilizare a economiei naționale pentru apărare, în perioada 2005-2008, și propunerile ministrului economiei și comerțului privind îmbunătățirea cadrului legislativ pentru aplicarea strategiei de privatizare a Companiei Naționale "Romarm" și dezvoltarea Centrului regional pentru mentenanță și modernizare a avioanelor de tip C130 Hercules. De asemenea, Consiliul a analizat și avizat proiectele de buget ale instituțiilor cu responsabilități în domeniul securității naționale pentru anul 2006, în vederea asigurării resurselor și infrastructurii necesare securității naționale. Consolidarea profilului distinct al României în cadrul Alianței Nord-Atlantice a constituit una din prioritățile activității Consiliului în perioada analizată. Consiliul a avut în vedere faptul că NATO parcurge un proces de adaptare structurală și operațională, care vizează îmbunătățirea capacităților Alianței pentru a răspunde adecvat noilor amenințări la adresa securității naționale. Membrii Consiliului au aprobat participarea României cu structuri militare la optimizarea forței de răspuns a NATO, identificând, totodată, resursele financiare, prin care s-a cerut Parlamentului aprobarea participării lor în aceste misiuni.

S-a cerut M.Ap.N. ca planurile în domeniul apărării să fie orientate spre formarea unor forțe flexibile, ușor dislocabile, dotate corespunzător, interoperabile, agreate de NATO, care să poată participa atât la apărarea colectivă, cât și la operațiile multinaționale.

Hotărârile adoptate de consiliu în privința obiectivelor politico-militare în plan internațional și orientările de bază în domeniul relațiilor privind securitatea națională au contribuit la intensificarea eforturilor pentru îndeplinirea obiectivului strategic de aderare a României la Uniunea Europeană.

Cu privire la întărirea securității în zona Mării Negre, România are un interes strategic, fundamental, ca regiunea extinsă a Mării Negre să fie stabilă, democratică și cât mai strâns conectată la structurile europene și euro-atlantice.

Consiliul a acordat o importanță deosebită relansării eforturilor pentru soluționarea crizelor în Balcanii de Vest.

În condițiile în care protecția informațiilor naționale și NATO clasificate reprezintă parte integrantă a angajamentelor asumate de România în cadrul Alianței Nord-Atlantice, Consiliul a fost informat permanent despre modul de aplicare a atribuțiilor specifice de către ministerele și instituțiile cu responsabilități în acest domeniu și a apreciat că sistemul actual și standardele aferente acestui domeniu asigură implementarea eficientă a măsurilor necesare realizării protecției informațiilor clasificate și răspunde exigențelor euro-atlantice, realității și intereselor societății românești.

Membrii CSAT consideră că în anul 2006, activitatea instituțiilor statului cu responsabilități în domeniul securității naționale trebuie să fie orientată pentru asigurarea condițiilor necesare integrării în Uniunea Europeană, ca opțiune prioritară, și, totodată, condiție esențială pentru afirmarea și promovarea intereselor naționale, la nivel regional și global.

În acest context, pe agenda de lucru a CSAT au fost preconizate activități cu privire la direcțiile de acțiune pentru participarea activă a instituțiilor la înfăptuirea securității, prin promovarea democrației, lupta împotriva terorismului internațional și combaterea proliferării armelor de distrugere în masă.

În programul de apărare al CSAT pentru anul 2006 sunt prevăzute măsuri și acțiuni pentru transformarea profundă a tuturor instituțiilor de securitate în concordanță cu principiile democratice, asigurarea coerenței acțiunilor necesare pentru aplicarea unitară a strategiei de securitate națională.

În cadrul discutării raportului în Comisiile pentru apărare, ordine publică și siguranță națională ale Senatului și Camerei Deputaților au fost făcute unele observații referitor la care aș dori să precizez următoarele:

Observația Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a Senatului, referitoare la pag.5 alin.3 din Raport unde se prezintă declasificarea arhivelor DUNĂREA și cele ale SRI, precizez că, în conținutul hotărârii, se stabilește ca predarea-primirea documentelor să se facă în conformitate cu normele și metodologia de lucru privind activitatea arhivistică, iar desecretizarea acestora să se facă de către instituțiile implicate, în condițiile legii.

Tot la pag.5 pct.3 al Raportului - Lupta împotriva corupției și alte forme de criminalitate organizată - observația care a fost făcută de membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a Camerei Deputaților - dacă fenomenul corupției s-a agravat în anul 2005. Precizez că analiza fenomenului corupției s-a făcut la începutul anului 2005, luna februarie, aceasta fiind o disfuncție majoră a activității instituțiilor statului până la data analizării în cadrul CSAT.

Ansamblul de măsuri întreprinse de instituțiile abilitate ale statului și modificarea cadrului legislativ au contribuit la diminuarea acestui fenomen în anul 2005, analiza fiind făcută în anul viitor.

O altă observație a fost cea de la pag.7 art.4 referitor la suspendarea serviciului militar obligatoriu și trecerea la serviciul militar pe bază de voluntariat - dacă acest proces este valabil numai pentru armată sau are un caracter general.

Menționez că legea, deja adoptată, este aplicabilă tuturor instituțiilor sistemului național de apărare.

Ultima observație, referitoare la analiza Raportului - Hotărâri adoptate de CSAT, titlu care creează impresia că nu ar fi fost prezentate toate Hotărârile CSAT - precizez că în acest document sunt prezentate toate cele 186 de Hotărâri adoptate în anul 2005.

Ne-am însușit observațiile și punctele de vedere prezentate în cadrul comisiilor. Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule consilier prezidențial.

Pentru raportul comun al Comisiilor pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, domnul președinte Stănișoară. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Mihai Stănișoară:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Raport comun privind activitatea desfășurată de CSAT în anul 2005.

Comisiile pentru apărare, ordine publică și siguranță națională ale Camerei Deputaților și Senatului au analizat raportul CSAT privind activitatea desfășurată în anul 2005 și au reținut, în sinteză, principalele aspecte și concluzii.

Potrivit prevederilor constituționale și, în conformitate cu atribuțiile stabilite prin lege, CSAT a acționat pentru asigurarea securității naționale, consolidarea instituțiilor statului, afirmarea identității naționale, intensificarea eforturilor de consolidare a relației trans-atlantice, a politicii europene de securitate și apărare, a relațiilor de bună vecinătate și a cooperării regionale, a inițiat, de asemenea, măsuri adecvate pentru reducerea vulnerabilităților interne referitoare la dificultățile de natură economică, financiară, socială, eficientizarea cooperării dintre instituțiile angajate în lupta împotriva corupției, fraudei și spălării banilor, precum și înlăturarea sau diminuarea efectelor unor dezastre naturale, tehnologice, ecologice sau complexe și de degradare a mediului înconjurător.

Nu a fost finalizat, la termenul stabilit, Proiectul Strategiei de Securitate Națională a României, deoarece, în primul rând, a fost necesară analizarea întregului cadru legislativ actual referitor la domeniul securității naționale, iar pentru adaptarea acestuia, potrivit poziției României de membru al Alianței Nord-Atlantice și de viitor membru al Uniunii Europene, a fost constituit un grup de lucru în cadrul Departamentului Securității Naționale.

În anul 2005, activitățile desfășurate de CSAT au fost deja prezentate de către domnul Sergiu Medar, așa că vă voi ruga să-mi permiteți să nu le mai citesc pentru că ar lua destul de mult timp.

Pentru anul 2006, CSAT a prevăzut în programul său de activitate o serie de măsuri în scopul asigurării direcțiilor de acțiune pentru participarea activă a instituțiilor statului la înfăptuirea securității, prin promovarea democrației, lupta împotriva terorismului internațional, abordarea cuprinzătoare și adecvată a problematicii securității interne, buna guvernare și capacitatea de gestionare eficientă a crizelor, precum și modernizarea și protecția infrastructurii strategice.

Analiza conținutului unor aspecte ale activității CSAT a impus o serie de observații și recomandări, după cum urmează:

Evidențierea fenomenului corupției în structura strategiei de securitate națională ca factor de risc și obiectiv de securitate, precum și ansamblul de măsuri vizând eradicarea acestuia, nu pot fi interpretate drept competențe ale CSAT în gestionarea justiției, în general, și a procedurii penale în special.

Avizarea declasificării unor documente de arhivă, indiferent de depozitarul acestora, nu poate substitui lipsa unor prevederi legale vizând procedurile de declasificare, în acest sens impunându-se completarea cadrului legal în domeniu.

Având în vedere competențele specifice și atribuțiile care-i revin, CSAT va asigura informarea comisiilor privind activitatea comunității naționale de informații, precum și sinteza analizei informațiilor la nivel strategic.

În urma analizei, comisiile au avizat favorabil raportul CSAT privind activitatea desfășurată în anul 2005 și au hotărât să-l supună spre examinare și aprobare plenului Parlamentului, în conformitate cu prevederile art.65 alin.2 lit.g din Constituția României, republicată.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Intervenții? Domnul deputat Săniuță. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Marian-Florian Săniuță:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Doamnelor și domnilor invitați,

Doamnelor și domnilor,

În conformitate cu prevederile art.65 lit.f din Constituția României, astăzi Senatul și Camera Deputaților, reunite în ședința comună, examinează raportul CSAT privind activitatea desfășurată în anul 2005.

Baza legală a întocmirii acestui raport de activitate o constituie prevederile art.2 din Legea nr.415/2002 privind organizarea și funcționarea CSAT, potrivit căruia, citez:

"Anual, nu mai târziu de primul trimestru al anului următor, CSAT prezintă Camerei Deputaților și Senatului, raportul asupra activității desfășurate."

Încă de la început, ne dăm seama că anul 2005 a fost unul cu adevărat special, întrucât raportul asupra activității desfășurată de această autoritate administrativă autonomă, investită, conform Constituției, cu organizarea și funcționarea unitară a activităților ce privesc apărarea țării și siguranța națională, a fost înaintat președintelui Camerei Deputaților abia în data de 20 aprilie 2006.

În aceste condiții, nu putem să nu ne întrebăm dacă prevederile art.1 pct.5 din Constituția României potrivit căruia "în România respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie" mai are vreo semnificație.

Ca să nu mai amintesc de art.16 pct.2 din legea fundamentală care stipulează clar că "nimeni nu este în România mai presus de lege".

Conținutul raportului prezentat este unul tehnic, sintetic, care reliefează în mod obiectiv activitatea desfășurată de CSAT în 2005, împlinirile și liniile de acțiune. Și aici aș aminti: soluționarea corectă a crizei ostaticilor, dar și neîmplinirile înregistrate, cum ar fi: nefinalizarea și promovarea strategiei de securitate națională a României.

Este momentul și locul să solicităm specialiștilor în domeniu punerea de acord a prevederilor constituționale, respectiv art.65 lit.f, potrivit căreia "Camera Deputaților și Senatul, reunite în ședință comună, trebuie să aprobe strategia națională de apărare a țării" și nu strategia de securitate națională a României sau strategia militară a României, cum prevede în acest moment Legea nr.415/2002.

Conform atributelor conferite de Constituția României și legile în vigoare, în anul 2005 - ne informează semnatarul raportului - "consiliul a acționat în interesul asigurării securității naționale, urmărind consolidarea instituțiilor statului de drept, afirmarea identității naționale și a prezenței active a României pe arena internațională, ca factor de stabilitate, de garantare a drepturilor și libertăților democratice fundamentale, asigurarea bunăstării, siguranței și protecției cetățenilor".

În mod cert, această formulare a raportului nu ține cont de atribuțiile CSAT cuprinse la art.4 Capit.II din Legea nr.415/2002.

Tot la pag.1, de data aceasta la alin.4, raportorul ne informează că: "Statutul de membru NATO și cel de viitor membru al Uniunii Europene, a oferit României condiții optime de dezvoltare economico-socială."

Coroborând cele două afirmații nu putem să nu ne întrebăm dacă CSAT a analizat cu obiectivitate reducerea ratei de creștere a PIB de la 8,4% în 2004 la 4,1% în 2005, atâta timp cât, repet, "a acționat pentru asigurarea bunăstării cetățenilor", în condițiile în care România "a avut - citez, din nou - condiții optime de dezvoltare economico-socială".

Realitatea, doamnelor și domnilor, este, din păcate, cu totul alta.

Tot la pag.1 alin.5, de data aceasta, suntem informați că CSAT "a coordonat eforturile pentru realizarea consensului național cu privire la interesele de securitate ale României, aprofundarea reformei în justiție, consolidarea mecanismelor de respectare și aplicare a legii, prevenirea și combaterea corupției".

Oricât am căutat reforma în justiție pe lista de hotărâri ale CSAT-ului, nu am găsit-o. Este drept că nu am găsit nici măcar avizarea acestei reforme. Probabil că este unul din documentele secrete, nepersonalizate sau - cine știe? - ce se taie nu se fluieră.

Cât despre consensul național asupra intereselor de securitate ale României nu am găsit nici o prevedere în Legea nr.415/2002.

Am găsit însă extrem de multe articole de presă privind acest subiect.

În ceea ce privește lupta împotriva corupției, se menționează la pag.5 pct.3 ultimul alineat:

"Fenomenul corupției s-a agravat datorită lipsei de reacție eficientă a autorităților cu atribuții în combaterea acesteia și a fost receptat în opinia publică românească drept o disfuncție majoră în activitatea instituțiilor statului."

Această afirmație nu face decât să fie un corolar la conținutul raportului de monitorizare din 16 mai 2006 al Comisiei Europene care impune continuarea luptei împotriva fraudei și corupției și aceasta dintr-un unic motiv: pentru că frauda și corupția continuă să existe.

În rest, conținutul raportului este unul absolut normal, din care putem reține:

  • stabilirea persoanelor care au drept de a ordona sau de a aproba executarea focului de avertisment în spațiul aerian;
  • aprobarea cifrei recruților;
  • predarea dosarelor Securității la CNSAS;
  • suplimentarea efectivelor SIE;
  • declasificarea arhivelor Dunărea;
  • numiri și eliberări din funcții sau aprobarea negocierii de acorduri militare și tehnico-militare cu Marocul, Algeria și Egiptul;
  • avansări la gradul de general.

Și pentru că acest raport de activitate al CSAT este ultimul înaintea aderării României la Uniunea Europeană, dați-mi voie, domnilor președinți, doamnelor și domnilor senatori și deputați, doamnelor și domnilor invitați, să închei cu un citat din alocuțiunea lui Ion I.C. Brătianu, ținută în ședința Adunării Deputaților din 20 iunie 1922.

"Mai mult ca oricând, astăzi, pentru noi, ca să fim buni europeni trebuie să fim buni români. Din puterile pe care vom ști să le dezvoltăm, din ordinea și munca pe care vom ști să o asigurăm acestei țări, vom constitui, desigur, factorul cel mai rodnic cu care România poate să contribuie la restaurarea Europei". Vă mulțumesc. (aplauze)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat. Domnul deputat Tiberiu Toró.

Domnul Tiberiu Toró:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Onorați membri ai Guvernului,

Stimați colegi senatori și deputați,

Apreciind caracterul sintetic și tehnic al raportului prezentat de domnul general al CSAT, ca autoritate administrativă autonomă, investită cu organizarea și coordonarea unitară a activităților care privesc apărarea și siguranța națională a țării, aș dori, pe scurt, să mă refer la două aspecte ale activității acestei autorități cu caracter critic. Și anume, aș dori să mă refer la o problemă care nu face obiectul acestui raport, deși ar trebui să-l facă.

Și, a doua problemă este în raport și aș dori să aduc critica de rigoare.

Nu figurează în cadrul acestui raport, deși ar trebui să facă parte din bilanțul încheiat, prezentarea acelor activități ale CSAT care privesc aprobarea și avizarea strategiei naționale de apărare cu altă terminologie folosită pe vechea legislatură "strategia națională de securitate". De unde se trage această confuzie în terminologie, confuzie care, până la urmă, nu a fost rezolvată de acest organism, CSAT?

Probabil cunoașteți și dumneavoastră că în Legea nr.415/2002, care se referă la organizarea și structura CSAT, lege care a înlocuit vechea Lege nr.39/1990, într-un articol se stipulează:

"Acest consiliu analizează și propune, potrivit legii, promovarea strategiei de securitate națională."

Această lege este în vigoare, deci, pe undeva, este îndreptățit să folosim această terminologie. Totodată, în 2003, după un an de la adoptarea acestei legi de către Parlamentul României, s-a modificat Constituția României și acolo se vorbește despre "aprobarea strategiei naționale de apărare a țării", nu se vorbește despre "strategia de securitate națională".

Ba chiar mai mult, în Legea nr.473/2004, care se referă la planificarea apărării, se definește această strategie națională de apărare și se identifică cele 4 componente:

  • Definirea intereselor și obiectivelor de securitate națională;
  • Evaluarea mediului intern și internațional;
  • Evaluarea riscurilor, amenințărilor și vulnerabilităților;
  • Direcțiile de acțiune ale organismelor și instituțiilor specializate ale statului.

Deci este vorba tocmai de vechiul document pe care l-am numit "strategia de securitate națională".

Cred că CSAT-ul, în primul rând, în anul 2005, ar fi trebuit să se ocupe cu această problemă, deoarece acesta, după schimbările de ciclu electoral, în 6 luni, ar fi trebuit să depună raportul respectiv și totodată să rezolve această neconcordanță legislativă care este nu numai de terminologie, ci și de fond.

Probabil în raportul pe anul 2006 - și din acest motiv expun aceste lucruri acum - s-ar putea să se rezolve această problemă ca să putem bifa un punct pozitiv în activitatea CSAT-ului.

A doua problemă la care aș dori să mă refer foarte pe scurt. Este vorba de înființarea Comunității Naționale de Informații.

Prin Hotărârea CSAT din noiembrie 2005, se cunoaște că acest concept, respectiv ideea, are un istoric mai îndelungat, în 1997, respectiv în 2001, au fost inițiative legislative pentru înființarea unei asemenea Comunități de Informații și există motive suficiente pentru a înființa această Comunitate de Informații.

În primul rând, după 11 septembrie 2001 au apărut noi amenințări la adresa securității naționale, o schimbare în arhitectura internațională de securitate. Respectiv, în 2005-2006 a devenit o realitate integrarea noastră în structurile - și din acest punct de vedere - de securitate euro-atlantice.

Deci este binevenită, pe undeva, înființarea unei asemenea Comunități Naționale de Informații. Totuși, cred că o decizie de o asemenea importanță nu trebuie luată printr-o hotărâre a acestei autorități autonome, ci trebuie făcută prin lege.

Eu cred că s-a ocolit autoritatea supremă legiuitoare a țării prin înființarea acestei Comunități de Informații doar prin hotărâre al CSAT.

Totodată, trebuie să subliniem și cu această ocazie necesitatea controlului parlamentar care, actualmente, nu este rezolvat.

Cu aceste două aspecte critice, cred că trebuie să apreciem în mod pozitiv activitatea CSAT. Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat. Alte intervenții? Doamna senator Norica Nicolai.

Doamna Norica Nicolai:

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

Vreau să-i mulțumesc unuia dintre antevorbitorii mei care a pus această dezbatere cu privire la CSAT sub semnul unui discurs celebru al lui Brătianu. Un discurs pe care ni l-a adus astăzi în memorie, cu câteva luni înaintea aderării României la Uniunea Europeană.

Așa este, stimate coleg. Dacă vrem să fim buni europeni, trebuie să fim buni români, dar va trebui să înțelegem și să învățăm ce înseamnă să fim buni români. Respectul față de instituțiile fundamentale ale statului este o condiție primordială, dar în egală măsură, respectul față de procedurile care guvernează funcționarea acestor instituții este o obligație și un tip de conduită european.

Suntem sesizați astăzi - cu nerespectarea termenului prevăzut de lege - cu o dezbatere cu privire la funcționarea CSAT. Ceea ce voi spune astăzi va fi făcut prin unghiul a două priviri: una care ține de suportul constituțional - obligatoriu pentru oricine este astăzi prezent în viața publică într-una din structurile statului - și, dintr-un al doilea punct de vedere care vizează suportul legislativ.

Nu avem ce reproșa, din punct de vedere tehnic acestei instituții. Această instituție are o serie de prevederi și atribuții prevăzute în Legea nr.415/2002, pe care și le-a îndeplinit corect, și raportul relevă această chestiune.

Avem ce reproșa acestei instituții pentru că nu a prezentat plenului Parlamentului o viziune cu privire la apărarea națională. Așteptam o viziune, așteptam o doctrină, așteptam un concept, așteptam o poziție aproape de viziunea noastră europeană cu privire la securitatea națională.

Din păcate, nici în acest moment nu o avem.

Cred că acest an ne va obliga ca până la 1 ianuarie 2007 să prezentăm Parlamentului României viziunea noastră europeană cu privire la strategia de apărare, securitate națională.

Aceasta este o primă critică pe care o fac raportului.

Am analizat cu foarte mare atenție comportamentul instituțional și fără îndoială aici este locul integrator al politicilor de securitate. Credem însă, că acest raport trebuia să evidențieze, în mod amănunțit, riscurile asimetrice la adresa securități naționale a României, dar corupția, ca risc asimetric la adresa securității naționale își găsește locul, ca tip de atitudine, nu ca demers de conceptualizare vizavi de reforma justiției.

De asemenea, am înțeles clar că România în acest moment, are nevoie de o reformă în tot sistemul de securitate națională: în apărare, unde a început această reformă, de o reformă a serviciilor de informație, și acolo va trebui să discutăm care sunt cupolele integratoare care vor duce la eficientizarea activității acestor servicii de informații, absolut necesare, dar sustenabile din banul public, în ce măsură vom reuși să exercităm un control democratic asupra acestor structuri de securitate, pentru ca să părăsim odată acea mentalitate pe care o dobândim din istoria noastră comunistă conform căreia sentimentul nostru, al tuturor, este că aceste servicii de informații sunt cele care ne controlează comportamentul și atitudinea. Acest lucru, acest mental colectiv trebuie depășit printr-o viziune de reformă, foarte clară, obiectivă și transparentă. Trebuie, de asemenea, să procedăm la revizuirea unui întreg pachet legislativ.

Sper ca dezbaterile pe raportul care va fi anul viitor să nu-mi prilejuiască ocazia de a mai spune aceste lucruri.

Sper ca 1 ianuarie 2007 să aibă în România un suport legislativ coerent, semnificativ în materie de securitate.

Este adevărat că nu avem o viziune europeană comună în materie de securitate, dar tot atât de adevărat este că Uniunea Europeană face un demers semnificativ pentru a conceptualiza un concept european strategic și în materie de securitate.

Dacă vrem să fim o țară europeană, trebuie să ne aliniem acestui demers, iar chestiunile de securitate națională să nu fie amplasate într-un plan secund problematicii interne, pentru că securitatea națională nu poate constitui doar o cupolă pentru anumite interese, ea trebuie să constituie o preocupare pentru noi toți, mai ales pentru cei care, vremelnic, avem onoarea de a fi prezenți în Parlamentul României. Vă mulțumesc. (aplauze)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, doamna senator. Mai sunt alte intervenții la dezbateri? Nu mai sunt.

Conform procedurii, luăm act de prezentarea raportului și de dezbaterile care au avut loc. Mulțumim domnului consilier prezidențial.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania thursday, 22 august 2019, 1:58
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro