Vasile Filip Soporan
Vasile Filip Soporan
Sittings of the Chamber of Deputies of September 12, 2006
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.132/22-09-2006

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2006 > 12-09-2006 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of September 12, 2006

  1. Intervenții și declarații politice ale deputaților:
  1.65 Vasile Filip Soporan - declarație politică intitulată "Preocupări ale Adunării Parlamentare a Francofoniei în vederea dezvoltării durabile";

 

Domnul Vasile Filip Soporan:

Stimați colegi,

Doresc să vă prezint declarația politică intitulată "Preocupări ale Adunării Parlamentare a Francofoniei în vederea dezvoltării durabile"

In calitate de membru al Adunării Parlamentare a Francofoniei, în preajma Reuniunii șefilor de stat și de guverne din spațiul francofon, ce se va desfășura la București în septembrie 2006, doresc să vă prezint una din preocupările importante ale acestei instituții legată de dezvoltarea durabilă și de sprijinirea țărilor membre în acțiunile de conservare și de protejare a naturii.

Comisia de cooperare și dezvoltare din cadrul APF a pregătit un raport privind "Gestiunea deșeurilor în francofonie", care a fost prezentat la a XXXII-a Sesiune a Adunării Parlamentare a Francofoniei de la Rabat (Maroc), desfășurată în perioada 30 iunie - 3 iulie 2006.

Pentru a avea o imagine asupra analizei și măsurilor preconizate, propun spre studiu colegilor o sinteza asupra raportului, pe care o atasez prezentei declaratii politice.

Sinteză asupra Raportului Comisiei de dezvoltare și cooperare la a XXXII-a Adunări Parlamentare a Francofoniei privind "Gestiunea deșeurilor în spațiul francofon"

1. Introducere

Adunarea Parlamentară a Francofoniei (APF) se constituie într-o instituție internațională importantă care, pe lângă promovarea comunicării în limba franceză, își propune să abordeze problematica specifică țărilor membre, iar în cadrul acesteia se acordă o atenție deosebită dezvoltării durabile și gestiunii deșeurilor.

Comisia de cooperare și dezvoltare din cadrul APF a pregătit un raport privind "Gestiunea deșeurilor în francofonie", care a fost prezentat la a XXXII-a Sesiune a Adunării Parlamentare a Francofoniei de la Rabat (Maroc), desfășurată în perioada 30 iunie - 3 iulie 2006.

Raportul a fost prezentat de reprezentanții Comunității franceze din Belgia și din Vallée d'Aoste și au avut la bază rapoartele preliminare ale reprezentanților din Canada, Franța, Gabon, Geneva, Jura, Liban, Macedonia, Mali, Monaco, Quebec, Senegal, România, Elveția.

Analiza a fost realizată cu scopul de a se constitui pentru țările membre un instrument de schimburi constructive de informații, un creuzet de idei, de referințe, de metode, de proiecte, de cooperări pentru a se îmbunătății activitatea parlamentară care se desfășoară cu aplicație în domeniul gestiunii deșeurilor, esențial pentru viitorul omenirii. Materialul prezentat este structurat în opt capitole: introducere, constatări generale, cadru internațional, analiza situației existente, obiective propuse, soluții, programe de ajutorare și de cooperare.

Analiza stării de fapt la nivelul francofoniei. Din analiza materialelor prezentate de țările membre se degajă trei situații:

  • țări fără o politică integrată de gestiune a deșeurilor (Senegal, Mali, Gabon, Libia) - grupa A;
  • țări care dezvoltă în momentul de față o politică integrată de gestiune a deșeurilor (România, Macedonia)- grupa B;
  • țări care au deja implementată o politică integrată de gestiune a deșeurilor - grupa C.

Analiza stării de fapt s-a făcut pe următoarele domenii: legislație și măsuri de control, tratamentul deșeurilor, valorificare, dificultăți și finanțare.

2.1. Analiza legislației

În țările din grupa A se remarcă lipsa unei legislații specifice gestionării deșeurilor. Reglementările care se întâlnesc în domeniu sunt texte generale cu caracter normativ, programe globale de protecția mediului, texte cu delegare de competențe. Prin urmare, există puțină legislație și mijloace de control, dar se constată cu satisfacție că se depun eforturi pentru realizarea unui sistem de evaluare a protecției mediului, care poate stabili sancțiuni administrative și penale.

Țările din grupa B, la fel ca și cele din grupa C, au o legislație principală axată pe problematica protecției mediului, completată cu măsuri legislative specifice în domeniul gestiunii deșeurilor, care transpun directivele europene și acordurile internaționale. În cazul violării dispozițiilor legale în materie de deșeuri pot fi aplicate penalități.

Țările din grupa C se caracterizează prin existența unei legislații bogate, care repartizează competențe între diferite paliere de putere, în funcție de tipul de deșeu și de modul de finanțare, există un cadru general mai vast, de tipul "Codului de reglementare și de procedură privind protecția mediului". Controalele sunt efectuate în cadrul legislativ stabilit, dar acestea acționează și în baza rapoartelor și acordurilor internaționale, cu precădere în materie de poluare și de reglementare a transportului de deșeuri. Aceste controale pot stabili sancțiuni administrative și penale.

2.2. Tratamentul deșeurilor

În domeniul gestiunii generale avem următoarele caracteristici:

țările din grupa A se remarcă prin absența generală a proceselor din cadrul gestiunii deșeurilor;

țările din grupa B se remarcă prin existența următoarele etape: colectare selectivă sau nu, transportul și depunerea tranzitorie în centre de depozitare, reciclarea parțială a unor produse;

țările din grupa C se remarcă prin existența sistemelor avansate de colectare (selectivă în marea majoritate a cazurilor), triere, compostare, reciclare și depozitare, acolo unde este cazul.

Sistemele de operare au o mare diversitate. Astfel, conform analizelor făcute, avem următoarele situații:

  • țările din grupa A se caracterizează prin existanța competențelor stabilite la nivelul domeniului public, cu situații limitate de parteneriat public-privat;
  • țările din grupa B reglementeză gestiunea deșeurilor prin intermediul operatorilor din domeniul public sau prin asociere public-privat;
  • țările din grupa C au următoarea situație: sectorul public, prezent sub forme juridice diverse (asocieri de comune, societăți de drept public, comisii regionale de gestiunea deșeurilor), poate stabili contracte cu sistemul privat sau poate concesiona aceste servicii.

Infrastructura specifică domeniului are următoarele caracteristici:

  • țările din grupa A se caracterizează prin existența depozitelor de tranzit, centre de triere, centre de compostare, proiecte de depozitare ecologică, dar capacitatea acestora este insuficientă cerințelor și nevoilor de dezvoltare;
  • țările din grupa B au recenzate suplimentar centre de stocare și instalații de incinerare. Mediul rural articulează gestiunea deșeurilor în jurul colectării selective, în care se reține partea biodegradabilă, care va fi compostată sau se va utiliza la sursă în gospodăriile proprii;
  • țările din grupa C au realizat centre de depozitare prevăzute cu dispozitive de supraveghere a apei, uzine de incinerare, combinate cu unități de compostare, rampe de colectare selectivă a deșeurilor.

2.3. Valorificarea deșeurilor

În funcție de grupa de țări, valorificarea deșeurilor prezintă următoarele caracteristici:

  • țările din grupa A au inițiat, fără să generalizeze, sisteme de reciclare a deșeurilor cu asigurarea comercializării produselor obținute din reciclare, fie direct pe piață ca produse finite, fie ca materii prime la nivelul unităților productive;
  • țările din grupa B comercializează produsele obținute atât pe piața internă cât și la export;
  • țările din grupa C se caracterizează prin faptul că există o valorificare superioară ca materii prime sau sub formă energetică.

2.4. Dificultăți

În țările din grupa A nu există un sistem real de gestiune al deșeurilor. Autoritățile fac față cu greu numeroaselor dificultăți, cea mai importantă fiind cea de ordin financiar. Lipsa fondurilor, lipsa infrastructurii creează probleme de fond în procesul de gestiune al deșeurilor. Modul de viață a cetățenilor nu a atins încă cultua necesară gestiunii deșeurilor, existând lipsuri importante și în domeniul promovării informațiilor.

În țările din grupa B există acțiuni pozitive în privința gestiunii deșeurilor, însă, din păcate, se manifestă lipsuri în domeniul mijloacelor financiare, formării existenței unei "culturi" de largă promovare privind gestiunea deșeurilor la nivelul cetățenilor. Această "cultură" se manifestă mai eficient la nivelul firmelor private.

În țările din grupa C, autoritățile sunt confruntate cu acoperirea costurilor ridicate de depozitare și ale diferitelor procedee de valorificare. O altă dificultate este dată de deșeurile reziduale sau concentrate, care rezultă odată cu creșterea cantității de deșeuri produse și a reciclării acestora. Un alt element negativ este legat de impactul negativ al diverselor procedee (incinerare, depozitare) asupra sănătății cetățenilor și asupra mediului (poluarea apelor freatice, emisii de gaz cu efect de seră). Se constată că structurile, adesea descentralizate, nu oferă întotdeauna o eficacitate maximă sistemului de gestiune a deșeurilor.

2.5. Finanțarea

Finanțarea în țările din grupa A se face esențial din sfera publică (impozite, taxe, bugete ale colectivităților locale) și prin intermediul cooperărilor internaționale. Pentru țările din grupa B finațările principale provin de la stat, dar se remarcă în ultima perioadă o participare a sectorului privat și o participare eficientă la programele cu finanțare europeană. Pentru țările din grupa C, se regăsește principiul poluatorul plătește, în sensul că producătorul de deșeuri plătește pentru eliminarea acestora (redevența pentru eliminare).

2. Soluțiile necesare perfecționării sistemului de gestiune a deșeurilor

Activitățile de perfecționare a procesului complex de gestiune a deșeurilor se bazează pe următoarele acțiuni: prevenirea producerii deșeurilor (un deșeu neprodus nu este eliminat), trierea și colectarea selectivă, valorificarea energetică, reciclarea materiilor secundare și a deșeurilor, ecologizarea proceselor industriale, reutilizarea produselor și a materialelor ce rezultă în procesul de reciclare

Concluzii

Raportul analizei este deosebit de util și de interesant. Acțiunile viitoare sunt specificate la nivelul acțiunii parlamentare, a executivului și a perfecționărilor tehnologice și a acțiunilor de valorificare a materiilor secundare și a deșeurilor. Se subliniază necesitatea acțiunilor proactive în acest domeniu și cu precădere sunt vizate următoarele activități: adoptarea, punerea în operă și respectarea legislației; educarea, în special a tinerilor; comunicarea directă și ficace; finanțări apropiate de serviciile publice; măsuri fiscale incitante; prevenirea și pedepsirea comportamentelor ilegale.

Rezoluția, adoptată de plenul Adunării Parlamentare a Francofoniei, cuprinde următoarele măsuri:

  • sugerează țărilor membre adoptarea celor patru principii adoptate de Uniunea Europeană: prevenirea, responsabilitatea producătorului (poluatorul sau producătorul plătește), anticiparea problemelor potențiale, adoptarea cu precădere a proximității;
  • sensibilizarea statelor membre în acordarea mijloacelor financiare pentru favorizarea cercetării științifice și a dezvoltării de noi tehnologii de tratare a deșeurilor;
  • încurajarea guvernelor de a dezvolta noi reguli și de adoptare a noi măsuri pentru reducerea cantității de deșeuri și a poluării în cadrul proceselor industriale și de asigurare a utilităților publice;
  • invitarea parlamentarilor din spațiul francofon de a se implica direct în susținerea proiectelor propuse de ONG-uri;
  • angajarea parlamentarilor din spațiul francofon în adoptarea măsurilor legislative care se impun în traficul internațional de produse și deșeuri toxice;
  • adoptarea de măsuri de educare cu privire la produsele și deșeurile toxice, desfășurate cu precădere în mediul rural;
  • condamnă deversările ilicite de deșeuri în țările în curs de dezvoltare;
  • susține dezvoltarea cooperării bilaterale, regionale și multilaterale în vederea reducerii mișcărilor transfrontaliere de deșeuri periculoase și de produse toxice periculoase;
  • propune Institutului de Energie și Protecția Mediului al Francofoniei (IEPF) și Centrului Internațional de Resurse și Inovare pentru Dezvoltare Durabilă (CIRID) dezvoltarea sistemului "Mediaterre", care va concentra informații utile cu privire la problematica gestionării deșeurilor;
  • încurajarea schimburilor și transferului de experți în domeniul procesării deșeurilor;
  • recomandă dezvoltarea unei solidarități pe această problemă între țările dezvoltate și țările în curs de dezvoltare;
  • încurajarea formării și calificării formatorilor locali capabili de a consilia, educa și a acompania populația în domeniul gestiunii deșeurilor;
  • încurajarea inițiativelor cetățenilor în materia reciclării deșeurilor.

Având în vedere cerințele exprimate de APF, consider că este necesar ca problematica gestionării deșeurilor să fie abordată la nivelul factorilor de decizie și în cadrul unor reuniuni naționale anuale, cu participarea principalilor actori: responsabilii parlamentari și guvernamentali, autoritățile locale, unitățile implicate în procesul de gestiune a deșeurilor, patronatul serviciilor publice, unitățile de învățământ și cercetare, organizațiile nonguvernamentale.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania saturday, 17 august 2019, 20:30
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro