Valer Dorneanu
Valer Dorneanu
Sittings of the Chamber of Deputies of September 12, 2006
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.132/22-09-2006

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2006 > 12-09-2006 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of September 12, 2006

  1. Intervenții și declarații politice ale deputaților:
  1.75 Valer Dorneanu - argumente pentru o abordare europeană a problemei imigrației.  

 

Domnul Valer Dorneanu:

Problema imigrării lucrătorilor români în Marea Britanie a inflamat opinia publică și mijloacele media, în ultima săptămână, atât în România, cât și în Marea Britanie.

Consider că părerile expuse public în legătură cu acest subiect nu s-au bazat pe argumente corecte. Unele, ce invocau numărul prognozat de imigranți mi s-au părut irelevante. Altele, cum ar fi cele de reciprocitate inamicală etalate amenințător de către președintele Băsescu, în același timp și părintele originalei "axe", aveau la bază un comportament resentimentar și lipsit de diplomație, menit să aducă satisfacție unor voci xenofobe din peisajul dâmbovițean.

Permiteți-mi să aduc câteva argumente în cadrul unei abordări strict europene:

1. Scenariul demografic european elaborat de către Eurostat prevede declinul drastic al populației active din Europa în cursul următoarelor trei decade, urmare în principal a pensionării generației născute după al doilea război mondial, nesusținută demografic de o populație activă înlocuitoare.

Pentru a satisface parametri propuși la Lisabona de asigurare a unei creșteri economice anuale medii la nivelul țărilor europene de 2,5% și un grad de ocupare minim de 70%, este nevoie ca cel puțin începând cu 2010, numărul de lucrători pe total să crească anual cu un număr de 630 mii lucrători imigranți.

Chiar în aceste condiții, ponderea ocupării în creșterea economică va ajunge de - 0,61% din creșterea economică medie de 2,5%. Restul de creștere va trebui să fie asigurată de creșterea productivității (cel puțin 3% anual).

Concluzia acestui scenariu este aceea că numărul necesar de lucrători imigranți va fi în creștere începând chiar cu acești ani la nivelul Europei, iar țările industrializate vor avea nevoi superioare dacă vor dori să-și mențină puterea de dezvoltare economică.

2. Scăderea drastică de ocupare nu va avea un efect devastator asupra creșterii, căci aceasta va fi compensată de progresul tehnologic, dar va avea un efect devastator asupra sistemelor de pensii și a nivelului de trai al pensionarilor.

Este clar în interesul (cam meschin!) țărilor să beneficieze de cât mai mulți muncitori imigranți, în special de cei mai puțin tineri și proveniți din spațiu non european care nu vor avea timp să realizeze perioadele de contribuție necesare obținerii unei pensii în țara gazdă.

Contribuțiile plătite de aceștia vor alimenta în schimb pensiile pensionarilor nativi, scutind guvernele respective de deficite bugetare ale bugetelor de pensii.

Folosirea cetățenilor altor țări europene ca lucrători ocazionali nu avantajează decât parțial diferitele țări gazdă, întrucât la această categorie se aplică recunoașterea stagiilor de cotizare din orice țară membră. Deci, odată și odată, țara respectivă va trebui să asigure acestora pensii.

3. Creșterea imigrării singură nu poate satisface nevoile europene de forță de muncă și pensii pe termen lung. Chiar dacă s-ar menține constant gradul de ocupare în perioada 1010-2040, este nevoie de o rată anuală de imigrare de 2,2 milioane lucrători și o creștere economică bazată doar pe productivitate pentru a se putea păstra nivelul propus la Lisabona de creștere economică.

4. Imigrarea depinde și de gradul diferit de toleranță față de imigrare al diferitelor țări, ca și de modul de integrare a politicilor de contracarare a efectelor demografice. De aceea țările europene trebuie să dezvolte periodic răspunsuri adecvate propriilor lor nevoi de lucrători imigranți.

5. Țări, precum Marea Britanie, evită să primească muncitori din alte țări membre, preferând să găzduiască temporar sau definitiv cetățeni non europeni cărora nu le va întoarce neapărat contribuțiile plătite pentru pensii decât în anumite condiții dificil de îndeplinit. Acești imigranți, chiar dacă sunt mai puțin calificați decât cei români sau bulgari, de exemplu, vor putea fi preferați datorită calității lor de contribuabili ai statului britanic, nu și de beneficiari de asigurări sociale de pensie.

Marea Britanie, promotoare, de altfel, a principiului liberei circulații a persoanelor și a forței de muncă ar da dovadă, discriminând cetățenii români de la accesul pe propria piață a muncii, de un comportament pragmatic care poate fi cotat ca o opțiune a politicii sociale.

Ceea ce ar lipsi însă acestui comportament ar fi, din păcate, solidaritatea și spiritul european, elemente de care îi cerem președintelui Băsescu să țină seama atunci când se oferă voluntar să uite capitolele proaspăt încheiate de România transpuse în legislație prin care ne angajăm să aplicăm liberul acces al forței de muncă pe piața europeană.

În 5 minute începe ședința în plen, cu dezbaterea proiectelor de lege înscrise pe ordinea de zi.

Vă mulțumesc.

 

(Pauză între orele 10,00-10,40.)

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania thursday, 22 august 2019, 1:55
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro