Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of September 12, 2006
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.132/22-09-2006

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2006 > 12-09-2006 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of September 12, 2006

15. Dezbaterea Propunerii legislative privind modificarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor (rămasă pentru votul final).
 
see bill no. 523/2006

 

Domnul Bogdan Olteanu:

  ................................................

La punctul 23 avem Propunerea legislativă privind modificarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor.

Legea are caracter organic. Raport de adoptare din partea Comisiei juridice. Suntem primă Cameră sesizată.

Rog inițiatorul să susțină proiectul.

Domnul senator Gavrilă Vasilescu, vă rog.

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Cred că este a treia oară când aveți în fața dumneavoastră inițiatori care să se referă la o modificare și la aceeași modificare a Legii 303 privind statutul judecătorilor și procurorilor.

Știu că s-a discutat și știu că cunoașteți foarte bine subiectul.

Eu nu vreau să vă spun decât câteva lucruri în legătură cu această inițiativă legislativă și de ce este necesar să fie modificată în acest sens.

Primul lucru la care vreau să mă refer este art. 1, alin. 4, din Constituția țării, care vorbește de separarea și este echilibrul celor trei puteri: legislativă, executivă și judecătorească.

Al doilea lucru la care vreau să mă refer și tot din Constituția țării este art. 133, alin. 1, în care vorbește despre Consiliul Superior al Magistraturii care este garantul justiției în România.

Iar al treilea lucru care m-a surprins, la un moment dat, pentru că nu era cunoscut de unii colegi de ai mei, discutând și încercând să-mi fac un pic de loby în legătură cu acest lucru și în care, dacă aveți Constituția, vă rog s-o deschideți, este art. 134, alin. 1. Cu scuzele de rigoare pentru cei care cunosc textul, dar vreau să-l reamintesc și vreau să-l citesc în fața dumneavoastră.

Deci la Capitolul Atribuții: "Consiliul Superior al Magistraturii propune Președintelui României numirea în funcție a judecătorilor și a procurorilor, cu excepția celor stagiari, în condițiile legii."

Domnilor, este un text constituțional care, de fapt, clarifică și lămurește problema.

Știu ce discuții s-au făcut în legătură cu statutul procurorilor, cu rolul și unde ar trebui să fie procurorii ș.a.m.d., dar acestea sunt probleme teoretice care nici în Uniunea Europeană nu sunt foarte bine clarificate.

Deci, în sinteză, propunerea noastră legislativă dorește ca art. 54 alin. 1 și alin. 4 să înlocuiască sintagma "ministrul justiției" cu cea a "Consiliului Superior al Magistraturii", atât la numire, cât și la revocarea din funcție, pentru a se crea un echilibru în ceea ce privește această problemă.

Sunt convins că vă veți uita și dumneavoastră și veți trata cu toată atenția, așa cum procedați și că trebuie să punem de acord textul constituțional cu textul legii.

În orice moment, proiectul de lege poate fi atacat la Curtea Constituțională și nu este o problemă de interpretare a Constituției, ci este o problemă de aplicare a unei dispoziții imperative a Constituției, pe care noi am jurat că o vom respecta.

Mulțumesc.

 

(În continuare, ședința este condusă de doamna Daniela Popa).

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Din partea comisiei sesizate în fond, respectiv Comisia juridică de disciplină și imunități, domnul președinte Sergiu Andon.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Sergiu Andon:

Doamnă președintă de ședință,

Doamnelor și domnilor colegi,

Obiectul reglementării este cel prezentat de unul dintre inițiatori. Suntem primă Cameră sesizată. Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă. Guvernul și-a exprimat un punct de vedere de nesusținere.

Din cei 26 de membri ai comisiei au participat la dezbateri 25. Comisia a aprobat proiectul cu majoritate de voturi, hotărând supunerea sa spre dezbatere și adoptare.

Înainte de a încheia raportul, ar vrea, totuși, să menționăm o eroare materială, semnalată de aparatul Camerei Deputaților și care este evidentă, și anume: în textul inițiatorului, la art. 1, este menționat, din greșeală alin. 2 în loc de alin. 4 al art. 54 din Legea 303/2004.

Faptul că e vorba de o eroare materială rezultă clar din contextul proiectului de lege, pentru că în continuare când se detaliază și se expune noul text, e vorba de art. 54 alin.4. Prin obiectul său de reglementare, legea face parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

M-am gândit să vă facem aceeași surpriză ca și ieri. Din partea Guvernului, doamna secretar de stat Katalin Kibedi.

Doamna Katalin Barbara Kibedi:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Distinsă Cameră,

O propunere legislativă cu conținut asemănător nu demult a fost dezbătut de către dumneavoastră. Diferența dintre cele două inițiative legislative fiind aceea că în timp ce inițiativa legislativă care aparținea parlamentarilor Partidului Social Democrat se rezuma doar la propunerea de numire a procurorului general, această inițiativă legislativă extinde această propunere de numire, să fie făcută de către Consiliul Superior al Magistraturii și la alte funcții de conducere din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Și la vremea aceea s-au spus argumente pro și contra în legătură cu acest aspect. ideea de a nu exista nici o suspiciune cu privire la independența procurorilor se petrecea într-o mentalitate în care încă reglementările procedurale nu erau modificate și în care, într-adevăr, șefii ierarhici superiori din cadrul parchetelor dețineau monopolul a tot ceea ce însemna și soluția de netrimitere în judecată, apreciind că o persoană este nevinovată, dar și soluțiile de trimitere în judecată care pe urmă, sigur, erau cenzurate de instanță.

Modificările care au intervenit legislativ garantează de acum independența procurorului în soluțiile pe care le dau și aici este accentul și nu independența în ceea ce înseamnă managementul, pentru că până la urmă managementul este o chestiune administrativă.

Ideea este că la ora actuală, când soluțiile de netrimitere în judecată sunt cenzurate de către instanță, pentru că permite Codul de procedură penală să atacăm soluțiile care au fost date de către procuror la instanța competentă să o judece, înseamnă că avem o cenzură și că independența sub acest aspect nu este periclitată câtuși de puțin.

De altfel, haideți să ne gândim și la modul practic dacă există vreo primejdie atunci când ministrul justiției propune o persoană într-o funcție de conducere. Avem la fel, deja, un rezultat concret. Atunci când s-au făcut propunerile pentru funcțiile de conducere la parchetele militare, să ne aducem aminte că acea propunere care nu a fost avizată de Consiliul Superior al Magistraturii nu a trecut. Și președintele României a respins-o, iar ministrul Justiției trebuia să facă din nou o altă propunere.

Atunci întreb încă o dată care este primejdia în a se considera că în vreun fel sau altul este primejduită independența și statutul procurorului. La aceste argumente, ceea ce este nou și în măsura în care s-au mai exprimat opinii că nu interesează ceea ce susțin unii comisari europeni care răspund totuși de felia justiției, eu aș da citire, cu permisiunea dumneavoastră, pentru că este doar o singură frază, ce conține raportul Comisiei Europene care până la urmă are o pondere în a se decide care este nu numai evoluția legislativă, dar și starea care domină sistemul de justiție din România și în care textual se spune: au fost încercări în Senat de schimbare a procedurii de numire și revocare a procurorilor cu funcții de conducere. Aceasta ar fi dus la subminarea responsabilității în sistem și la scăderea capacității operaționale a DNA.

Prin urmare, imaginea Comisiei Europene este că la ora actuală să lăsăm să funcționeze sistemul așa cum este prevăzut legislativ și să nu intervenim cu modificări care până la urmă nu sunt justificate de Constituție.

Articolul la care s-a făcut trimitere în Constituția României și care vizează procedura de numire a judecătorilor și procurorilor nu se referă la cele de funcții de conducere. Altfel, până acum, s-ar considera ca cei care totuși au fost numiți la propunerea ministrului Justiției, ar fi trebuit să se atace la Curtea Constituțională și să se declare numiri neconstituționale, ceea ce nu s-a petrecut, pentru că ceea ce prevede art.134 se referă la numirea judecătorilor și procurorilor ca statut nu se referă la funcțiile de conducere din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, doamna secretar de stat.

Trecem acum la dezbateri generale.

Domnul deputat Ujeniuc.

Stați că o să mai notez că e listă lungă. Sigur.

Domnul Dragoș Ujeniuc:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Argumentarea domnului senator Vasilescu în susținerea proiectului de lege, cum că în Constituție sunt dispoziții care se referă la modalitate de numire a procurorilor și judecătorilor, nu poate servi drept argument și în cauza de față, întrucât este numirea în funcția de judecători și de procurori, nu de numirea pe funcții de conducere a acestora. Pe de o parte.

Pe de altă parte, am să vă rog să constatați că această instituție nu de puțini controversată, Consiliul Superior al Magistraturii, este expresia independenței și garantul independenței judecătorilor în România, a Justiției, dar aceasta este în Constituție, este un principiu consemnat în Constituție, în realitate, nu-l regăsim de cele mai multe ori. Și eu vă spun că am convingerea că atâta vreme cât cel puțin câțiva membri ai CSM-ului sunt încă contestați, atâta timp cât activitatea CSM-ului este încă neconvingătoare ca eficiență, cel puțin, nu se poate pune problema aruncării în brațele CSM-ului a atribuției de propunere pentru numirile în funcțiile respective.

Eu știu că s-au invocat o serie de argumente, cum că în Uniunea Europeană unde spiritul democratic dăinuie și e, fără îndoială, necontestat, sigur că un organism ca CSM-ul trebuie să aibă acest atribut de a propune pentru funcțiile respective președintelui României anumite persoane.

Nu cred că mă contrazice cineva că suntem departe de a fi o țară încă normală în parametrii Uniunii Europene, unde încă nici nu am fost primiți încă.

De aceea, spun să manifestăm răbdare, nu sunt adeptul respingerii și în viitor a unui asemenea proiect.

Voi susține un asemenea proiect, atunci când va veni momentul. România încă nu este pregătită cu un organism ca CSM-ul, așa cum funcționează, să dea în mâinile acestuia propunerea de numire în funcțiile în discuție.

De aceea, eu vă rog să manifestați răbdare și când veți vota, să respingeți acest proiect de lege pentru că, iată, mai sunt câteva luni până la dorita integrare în Uniunea Europeană, aderarea la Uniunea Europeană și de atunci vom mai discuta.

CSM-ul are timp, trebuie să-i dăm timp să se perfecționeze și să-și manifeste eficiența.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Florin Iordache.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

De la bun început, vreau să spun că Grupul parlamentar al PSD va susține această inițiativă. Vă voi spune și de ce: pentru că primii care am susținut ca procurorul general să fie numit de către CSM au fost parlamentarii PSD, care în sesiunea trecută au avut un astfel de proiect de lege. Din păcate, în acea sesiune, colegii noștri de la Partidul Conservator nu ne-au susținut, dar așa este viața, noi acum suntem pentru, că suntem pentru normalitate și considerăm că acest proiect de lege aduce normalitatea.

Cred că Parlamentul are o problemă și vă spun de ce are o problemă. Dacă mă uit în Programul de guvernare pe care dumneavoastră, stimați colegi din partea dreaptă a sălii, l-ați votat în 2004, prin Hotărârea Parlamentului nr.24, dacă ne uităm foarte atent la Capitolul X, la Puterea judecătorească, dumneavoastră susțineați atunci: "Guvernul va adopta următoarele măsuri, modificarea legislației pentru a permite numirea procurorului general al Parchetului Național Anticorupție de președintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii." Păi, atunci ați vrut una și acum vreți altceva, stimați colegi?

Vă spun eu ce se întâmplă și doamna secretar de stat ne întreba de ce ne e frică. Ne este frică de Monica Macovei, pentru că Monica Macovei este un om politic și Monica Macovei face politică în locul Consiliului Superior al Magistraturii, care, potrivit art.133 din Constituție, este organismul abilitat și garantul independenței justiției. Să nu uităm că în momentul în care a fost adoptată Legea nr.317 în 2004, președintele PD-ului de la acest moment, vicepreședinte al Comisiei juridice, de disciplină și imunități, chiar afirma: "Este o măsură foarte bună, prin aceasta se depolitizează Justiția". Iată că și Partidul Democrat, în momentul în care a fost adoptată acea lege, saluta depolitizarea Justiției și trecerea prerogativului de numire a procurorului general și a procurorului șef de la DNA în competența CSM-ului.

De asemenea, Monica Macovei, care, la acea vreme, era președinta Asociației APADOR CH, solicita diminuarea puterii ministrului justiției ca om politic și puterea aceasta să treacă către CSM. Iată că în momentul în care a schimbat scaunul de președinte al APADOR CH cu scaunul ministerial, doamna ministru Monica Macovei și-a schimbat părerea.

Să nu uităm - și asta este ultima intervenție pe care o am - că acum câteva luni am asistat la o anumită criză, odată cu adoptarea Legii care viza Parchetul Național Anticorupție, când a fost nevoie de intervenția președintelui Traian Băsescu pentru consultare cu toate partidele politice și atunci ministrul justiției, Monica Macovei s-a angajat că în maxim 6 luni va veni în fața Parlamentului cu un proiect de lege care vizează numirea procurorului general și a procurorului șef de la DNA de președintele României la propunerea CSM-ului și nu al ministrului justiției.

Spunea un coleg mai devreme că nu este timpul, ba da, eu vă spun că a venit timpul să depolitizăm justiția, pentru că numai dând CSM-ului rolul pe care îl are ca și garant al independenței justiției putem avea o justiție independentă. Pentru că se făceau referiri la numirile din țările europene, în Franța, în Germania, în Italia, numirile procurorului general și procurorului general al DNA se fac de președinte, la propunerea CSM. Deci, dacă acolo se poate, se poate și în România. V-am dat destule argumente, stimați colegi, de a susține proiectul Partidului Conservator, noi vom fi consecvenți și vom susține ca aceste numiri să se facă de președinte la propunerea CSM.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Victor Ponta.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

O să fiu sau o să încerc să fiu scurt ca să aibă timp toate grupurile să și spună opinia. Mie nu îmi e teamă, nu mi-e frică, cum zicea cineva aici, de Monica Macovei. Monica Macovei vine și pleacă. Mie îmi e teamă sau, mai bine zis, sunt un pic dezamăgit de modul în care colegi care ar trebui să fie responsabili, spun ceva în 2004, spun ceva și acum, în 2006, pe culoare, că e o prostie să-i dăm atâta putere ministrului justiției, că vrea Monica Macovei putere și când vin aici în plen, așa ne-a zis partidul, trebuie să votăm așa, că se supără Macovei. De asta îmi e teamă. Îmi e teamă că, din păcate, mașina de vot trece peste convingeri personale, peste responsabilități.

în 2004, Guvernul Partidului Social Democrat, susținut de toate celelalte forțe politice, a adus această schimbare legislativă, procurorul general și procurorii șefi să fie numiți la propunerea CSM-ului. Uniunea Europeană, și în 2004 e aceeași Uniune Europeană ca și în 2006, a salutat acest gest. Opoziția de atunci, actuala putere, și-a trecut-o în programul de guvernare. Toată lumea era de acord că e o soluție foarte bună. Nimeni nu s-a gândit că o să vină o doamnă ambițioasă și că trebuie să schimbăm, noi toți să ne schimbăm opiniile ca să satisfacem o ambiție personală.

Stimați colegi,

Votăm ambiții personale aici? Sau votăm ceea ce ați considerat și dumneavoastră când erați în Opoziție și noi la Putere și ceea ce a considerat Uniunea Europeană că e normal? Îl ascult cu mare plăcere pe domnul Frattini și cred că ar trebui să facă parte dintr-un partid aflat aici lângă noi, pentru că-și schimbă opiniile la fel de des. Vine și ne spune cum să facem în România ce nu e la el acasă. În Italia, procurorul general e numit la propunerea CSM-ului, dar e bine să facă experiențe pe noi că are o prietenie aici pe care trebuie să o susțină.

În 2005, nu printr-o ordonanță, nu printr-o lege, s-a introdus această modificare. Țineți minte, asumarea răspunderii, o mulțime de greșeli, pe care, după aceea, le tot reparăm de atunci încoace. A fost un proiect de lege aproape asemănător pe care majoritatea deputaților - o sută cincizeci și ceva dintre noi l-au votat. Bun. S-a găsit șmecheria. Că nu sunt 167, cică s-a respins cu 150 pentru și 90 contra.

Atunci când a fost problema cu DNA-ul, eu am fost împotriva unei înțelegeri cu ministrul justiției, pentru că știu că nu-și ține cuvântul, știu că nu are cuvânt. Le-a promis senatorilor, ajutați-mă cu DNA-ul că sigur o să las și o să fiu de acord ca procurorul general să fie numit la propunerea CSM. A mințit, nu-i nici o noutate chestia asta. E o noutate faptul că ceea ce ați susținut în 2004, stimați colegi democrați și liberali, ceea ce ați susținut în 2005, ceea ce susțineți acum în discuțiile normale nu aveți curajul să și votați.

Vreau să-i întreb pe colegii democrați: nu aveți încredere în președintele Traian Băsescu, că poate să numească, la propunerea CSM-ului, aveți nevoie și de veriga ministrul justiției? dacă nu aveți încredere, e bine s-o spuneți, dar mă îndoiesc că o veți face de la microfon.

Voiam doar să vă spun că avem un ministru care numește procurori generali, dar nu avem în nici un caz o justiție mai bună. Nu sunt deloc un admirator al CSM-ului sau mai bine zis al unor persoane din CSM și mi-aș dori ca CNSAS-ul să-și facă datoria până la capăt și în ceea ce-i privește pe membrii CSM. Dar instituția și principiul e corect și aș vrea să vă rog, stimați colegi deputați, în 2008, când sper și cred că veți fi în Opoziție, să nu ne cereți atunci să luăm dreptul de a-l propune pe procurorul general de la ministrul justiției pesedist că e o idee bună.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Andras Máté.

Domnul Máté Andras-Levente:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

De regulă, nu citez, de data asta mă simt obligat să citez în fața dumneavoastră anumite fraze, propoziții. Program de guvernare - 2005 - 2008. Suntem la guvernare și citez din acest program care consider că este obligatoriu pentru fiecare partid sau formațiune politică care este la guvern: "Restrângerea treptată a competențelor Ministerului Justiției corespunzător creșterii competențelor Consiliului Superior al Magistraturii".

De asemenea, dați-mi voie să citez tot din Programul de guvernare la puterea judecătorească: "modificarea legislației pentru a permite numirea procurorului general al Parchetului Național Anticorupție de către președintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii".

Tot de la acest microfon, în 4 iunie 2002 s-a declarat: "în forma inițială, se propune ca acest procuror general să fie numit și eliberat din funcție de președintele României, la propunerea Ministerului Justiției". Formula noastră la comisie, echilibrată, spunem noi, și profesionistă, în același timp, este următoarea: "Procurorul general al Parchetului Național Anticorupție este numit și eliberat din funcție de președintele României, la propunerea CSM."

În condițiile în care va rămâne tot ministrul justiției ca factor principal decisiv în desemnarea procurorului național anticorupție, repet, nu am rezolvat nimic cu această lege. Nu are sens să facem un parchet național anticorupție care să dubleze în oglindă o structură existentă.

Și tot acest deputat mai spunea tot în data de 2 iunie 2002: "Credem că este cazul să dăm Cezarului ce e al Cezarului, adică să dăm comisiei de specialitate ceea ce merită și lăsăm politica în altă parte, la ușă. De s-a ajuns oare la corupție? Pentru că politicul a fost prezent tot timpul în activitatea actului de justiție. Adică acest parchet tocmai acest lucru își dorește, să fie scos din sfera politicului, din sfera influențelor politicianiste. Nu este magistrat acest om politic", se referea la ministru. "Este un om politic, membru al Guvernului, ministrul justiției. Ce independență putem spera atunci de la PNA, ce activitate, ce realizări practice deosebite putem aștepta, dacă va fi vorba doar de o comandă politică prin intermediul PNA-ului". Am citat din discursul fostului nostru coleg Emil Boc din iunie 2002. (Aplauze)

Stimați colegi,

Atunci când, în Comisia juridică, ca reprezentant al UDMR-ului, am votat și am susținut proiectul de lege al colegilor de la Partidul Conservator, am votat pentru că noi suntem consecvenți în idei și în politică. Acest proiect de lege a fost și ideea unui coleg de al nostru, domnul senator Frunda Gyorgy și l-am susținut și atunci. Fapt pentru care îl vom susține și acum, pentru că respectăm ideile noastre și programul de guvernare și este momentul să schimbăm, nu cum s-a spus de la acest microfon că nu este momentul. Este momentul. Tocmai unii din colegii noștri cu care acum suntem la guvernare, în 2002 am spus că este momentul și a fost deja momentul.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Florina Jipa.

Doamna Florina Ruxandra Jipa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Chiar dacă cu întârziere, observ că la pupitrul din spatele meu sunt numai misogini. Ați dat cuvântul numai bărbaților până acum, dar voi trece peste asta. Vreau să vă întreb un lucru. Cui îi este frică de Virginia Woolf? Asta este întrebarea. Prima.

Și vă răspundeți dumneavoastră singuri, stimați colegi.

Cu privire la proiectul de lege pe care l-am avut în dezbatere la Comisia juridică, săptămâna trecută, vreau să vă spun că lupta a fost acerbă, deși n-ar fi trebuit să fie așa. Toate argumentele prezentate anterior de colegii mei, bine documentați, pe textul Constituției, Constituție care, de foarte multe ori, în ultima vreme, s-a încercat a fi călcată în picioare, vreau să vă spun că sunt imbatabile, atâta timp cât Consiliul Superior al Magistraturii este prevăzut în Constituție și i se prevăd strict atribuțiile, printre care și desemnarea procurorilor. e adevărat, noi, în cealaltă legislatură, am spus: "la propunerea CSM-ului de către președintele României", noi l-am amestecat atunci pe președintele României în această poveste, asta este situația, mă îndoiesc că dacă nu-i propune doamna ministru și-i propune organul anume ales, autoritatea publică, mai bine zis, anume reglementată de Constituție, care este Consiliul Superior al Magistraturii, se va întâmpla vreo nenorocire. Președintele statului îi va numi tot pe cei pe care-i va considera dânsul că sunt competenți sau, mă rog, există alte criterii în plus față de competență. Nu vom stârpi corupția prin asemenea lucruri, greșit se spune că nu avem legi. Avem legi, așa cum aveam și Codul penal, pe care ieri, dacă ați observat, am încercat să vă conving că există, că s-a muncit foarte mult la el, în cealaltă legislatură, că erau 500 de articole și mă îndoiesc că erau rele.

S-a spus aici că s-ar golit pușcăriile. Total neadevărat. Se folosesc niște argumente care nu au nici o legătură cu proiectul de lege în cauză, numai pentru a se ajunge la ceea ce se dorește. Vreau să vă spun că nu mă impresionează deloc că Franco Frattini ar fi spus ceva. Sunt de acum imună. la fiecare proiect de lege care se încerca să se treacă prin Comisia juridică, prin Camera Deputaților, prin Senat, se spunea totdeauna, este prioritate a Uniunii Europene, chiar dacă nu era prioritate a Uniunii Europene. Ne-am săturat de acest cuvânt magic, vreau să vă spun că la fel se încearcă cu Agenția aceea de Integritate Morală.

Noi, PRM-ul, nu suntem nici o clipă împotriva controlului averilor, dar ceea ce se încearcă acolo depășește orice închipuire. Nici Legea nr.18 de pe vremea lui Ceaușescu nu a ajuns la asemenea cote. Legea nr.18 era parfum în raport cu ceea ce se încearcă să fie cu aceasta, delațiunea va fi cuvântul de ordine și cu delațiunea noi ne-am săturat. Acum toată lumea se axează pe delațiunea care se face și vedeți, care trebuie scoasă la iveală de la CNSAS. Deci nu văd de ce ne-ar mai trebui delațiune în plus, dar am divagat puțin.

Cu privire la acest proiect de lege, stimați colegi, eu vă spun că nu putem să-l votăm, pentru că este total neconstituțional. Dacă vreți să ajungem la situația de a-l declara, trebuie să-l votăm, tocmai. Pentru că CSM-ul este în raport cu Constituția, iar ceea ce se cere să fie numit de doamna ministru este total neconstituțional.

Dacă vreți să ne aflăm în situația în care acest proiect cade și se va face la Curtea Constituțională, fără doar și poate, o excepție de neconstituționalitate, eu vreau să vă spun că nu are rost să ajungem acolo și că putem foarte simplu să trecem un proiect de lege care este absolut legal și constituțional. Pe cine deranjează că trece, nici nu mă interesează cine sunt inițiatorii.

Părerea mea este că în asemenea situații, important este ca acel proiect de lege să servească acestei țări. Vreți stârpirea corupției, vreți urgentarea dosarelor? Nu în acest mod, stimați colegi, se va face acest lucru, folosiți legile care sunt în vigoare, sunt arhisuficiente să vă îndepliniți misiunea aceasta nobilă pe care o doriți.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, doamna deputat.

Domnul deputat Sergiu Andon.

Domnul Sergiu Andon:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

E timpul să recunoaștem că am greșit. Am greșit și momentele au fost evocate neacceptând, neadoptând la vremea potrivită proiectele cu același obiect de reglementare. Am mai greșit la data respectivă negociind, crezând că suntem înțelepți, că suntem parlamentari, că suntem politicieni, precupețind constituția, târguind adoptarea unei anumite reglementări, probabil bune, dar cu prețul amânării altei reglementări care nu însemna decât punerea legislației în acord cu Constituția și respectarea, cum s-a arătat aici, a programului de guvernare.

Greșind, iată că greșeala face pui, cunoaște mutații genetice și apar teze noi, sunt convins că nevinovate în gândirea celor care le-au folosit ca argumente conjuncturale, dar dacă le scuturăm și le privim cu lupa, vom vedea că sunt chiar primejdioase. Bunăoară, ni se sugerează că putem fi constituționali pe perioade, că putem aștepta momente mai favorabile în care să fim constituționali. Nu cred că o asemenea teză politică poate fi acceptată și susținută.

Totuși, ca exercițiu de logică, o să fiu și eu patruzeci de secunde neconstituțional, în sensul că închid coperțile legii fundamentale și caut alte argumente. S-a spus "adoptarea acestui proiect de lege mai însemnă și consecvență, seriozitate față de programul de guvernare." Colegul Mate Andras Levente a și citat din programul de guvernare pasaje pe care mă pregătisem să vi le citez. Adaug încă un argument peste care nu cred că poate trece cineva concomitent cu afirmația că respectă Parlamentul României. E vorba de faptul că acest program de guvernare, pe lângă că e un document fundamental și de seriozitate față de țară, a fost aprobat prin Hotărârea nr.24 din 28 decembrie 2004 a Parlamentului României, hotărârea pentru acordarea încrederii Guvernului.

Așadar, în plus, adoptarea proiectului de lege înseamnă și o constanță cu atitudinea noastră de parlamentari, cu votul nostru.

Revenind la constituționalitate, adaug un argument foarte important celor deja spuse. Nu numai că sistemul la care se ajunge prin această mică dar foarte necesară ajustare legislativă corespunde ad litteram Constituției, dar dacă nu le adoptăm, continuăm să ignorăm până la a tolera încălcarea, zic eu, a unui text într-adevăr coloană de susținere a legii fundamentale, mă refer la art.1, alin.4, care așează statul de drept român pe principiul fundamental al egalității și echilibrului puterilor în stat.

Noi suntem acum spre sfârșitul anului 2006 într-o perioadă în care puterile în stat nu se mai află în echilibru, balanța înclinând în defavoarea autorității judecătorești ca efect al fricțiunilor, șicanelor, luptelor de tot felul, de orgolii în primul rând, dintre ministrul actual al justiției și Consiliul Superior al Magistraturii.

Sunt de acord cu colegii mei care au spus: "Putem avea rezerve cu privire la o persoană sau alta din Consiliul Superior al Magistraturii", deși asta e treaba magistraților din întreaga țară care-i aleg prin vot direct. Dar el rămâne un organ reprezentativ și un organ care este colegial și funcționează colegial, e incomparabil mai fiabil, mai obiectiv decât o voce unipersonală care mai și aparține puterii executive, deci unei alte puteri.

Adoptând acest proiect de lege facem deci un pas serios și spre respectarea art.1 alin.4 din Constituția României, ne aducem contribuția pe care suntem obligați să o aducem la păstrarea echilibrului între puterile în stat, în prezent viciate.

Închei cu o referire la "argumentele" europene și pornesc de la dilema rostită de la acest microfon "Cui e frică și dacă ne e frică și de ce trebuie să ne fie frică sau să nu fie frică de doamna Monica Macovei?! Vă spun, am și eu momente în care mi-e frică. De ce mi-e frică de doamna Macovei? Pentru că e pârâcioasă. E un om care umblă cu pâra. Pârăște țara și instituțiile ei fundamentale, inclusiv Parlamentul României, le pârăște la Bruxelles. Perpetuează în timp mentalitatea fanariotă și pe care speram să dispară o dată cu epoca fanariotă (Aplauze din partea deputaților P.S.D.), a umblatului cu pâra la Stanbul. (Aplauze din partea deputaților aparținând Grupurilor parlamentare ale P.R.M. și P.S.D.)

Domnule Frattini, și alți domni de la Bruxelles, vrem să fim europeni, printre altele, nemutând Stanbulul la Bruxelles.

Mulțumesc. (Aplauze din partea deputaților din în Opoziție)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Și informațiile geografice au fost cât se poate de relevante. Domnul deputat Pavelescu. (Domnul deputat Adrian Buda spune că s-a înscris primul la cuvânt) Dumneavoastră erați după domnul Pavelescu.

Domnul Aurelian Pavelescu:

O să fiu foarte scurt. Este grabă și aș vrea să îmi dau o opinie juridică. Nu înainte de a spune că, după 1991, permanent Constituția a fost încălcată. Și în perioada 1996-2000 și în perioada 2000-2004 și continuă să fie încălcată, potrivit legii în vigoare.

Aș vrea să-i dau un răspuns doamnei ministru, prezentă aici, care a făcut o distincție foarte subtilă pe text. A spus domnia sa: "articolul din Constituție nu se referă la funcții de conducere, ci doar la funcții de execuție". Prin urmare, legea ar putea să fie constituțională, cea în vigoare și cea pe care urmează probabil să o modificăm.

Reamintesc doamnei ministru un principiu de drept: unde legea nu distinge, nici interpretul n-o poate face. Iar legea supremă vorbește de funcții, că sunt de conducere, că sunt de execuție.

Prin urmare, argumentele domniei sale nu sunt juridice. Aș mai da încă un argument: funcția de procuror general nu este doar o funcție de conducere. Este, potrivit legii, și o funcție de execuție. Pentru că trebuie să coroborăm acest articol și cu un alt articol tot din Constituție, care arată că procurorii își exercită atribuțiile potrivit principiului subordonării ierarhice. Ei se subordonează ierarhic, procurorii, în temeiul Constituției și legii.

Prin urmare, funcția de conducere a procurorului general este și funcție de execuție, în temeiul legii și Constituției.

Cred că proiectul este corect, cred însă că P.S.D.-ul ar trebui să aibă o opinie mai puțin, să spunem, teatrală, pentru că în perioada P.S.D., miniștrii justiției au numit procurorii generali și au abuzat de Constituție, de asemenea, și ar trebui...

 

Domnul Victor Viorel Ponta (din bancă):

Președintele. Noi ne-am revenit.

Domnul Aurelian Pavelescu:

Președintele României, numirea făcută de președinte este pur formală, domnule Ponta, și dumneavoastră știți lucrul ăsta.

Eu votez proiectul inițiat, putea fi inițiat de oricine altcineva și le recomand și foștilor mei colegi de la P.D. să o facă, pentru că este nevoie să apărăm Constituția și statul de drept.

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Vă mulțumesc.

Mai există două înscrieri la cuvânt, domnul deputat Buda și domnul deputat Dumitrescu. Înțeleg că și domnul Stanciu dorește. Dat fiind că proiectul acesta este în pragul adoptării tacite, am să vă propun ca, așa cum am făcut de fiecare dată, să discutăm până la final și să-l supunem și votului, pentru a nu fi suspectați că am încercat să-l facem să treacă tacit.

Vă propun, de asemenea, ca după cele trei înscrieri la cuvânt care mai sunt înregistrate, să sistăm dezbaterile, dacă sunteți de acord.

Supun aprobării dumneavoastră această propunere. Vă rog să votați. Da. Vă mulțumesc. Voturi împotrivă? Abțineri? S-a adoptat.

Deci, mai sunt domnii deputați Buda, domnul Dumitrescu s-a retras, și domnul Stanciu.

Domnule deputat Buda, aveți cuvântul.

Domnul Daniel Buda:

Dacă știam că renunță domnul Dumitrescu, vorbeam după dânsul.

Doamnelor și domnilor colegi,

Partidul Democrat va vota împotriva acestui proiect de lege, fără doar și poate. (Mirare în rândul deputaților din P.S.D.) Și am să vă dau câteva argumente. V-aș ruga, domnilor colegi, să aveți bunăvoința și decența de a mă asculta, așa cum v-am ascultat și eu.

Care sunt motivele pentru care noi vom vota împotriva acestui proiect de lege? Sigur, dumneavoastră veți spune automat că îl avem trecut în programul de guvernare. Așa este, domnilor colegi, dar cu toții știm, cei care sunt juriști și care emit pretenții că sunt juriști, atunci când adopți un proiect de lege, trebuie să ai și motive de oportunitate. Cât de oportun este să adoptăm astăzi acest proiect de lege pentru România. Este oare oportun având în vedere ceea ce ne spun factorii de răspundere de la nivel european? Fie că ne convine, fie că nu ne convine, domnilor colegi? nu cred că ne putem permite astăzi, noi, ca și țară care aspiră să intre în Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007, să ignorăm ceea ce spun comisarii care răspund de această integrare.

Iată deci că, sub aspectul oportunității, nu cred că este normal să adoptăm acest proiect de lege astăzi.

Al doilea motiv, domnilor colegi, pentru că nu este doar motiv de oportunitate, mai avem și motive de legalitate. Eu spun că adoptarea acestui proiect de lege ar contraveni în mod clar și neîndoielnic art.132 din Constituție, unde se arată în mod foarte clar că procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic și sub autoritatea ministrului justiției.

S-a mai spus aici, domnilor colegi, și v-aș ruga să fiți atenți la ceea ce se spune, legat de faptul că procurorul are independența pe dosar. Mai mult, are posibilitatea să atace în fața instanței o soluție pe care o dă șeful său ierarhic. Ceea ce discutăm noi aici este vorba de posibilitatea ministrului justiției de a se pronunța sau de a discuta despre un managament defectuos. Vreți, domnilor colegi, ca să menținem în continuare procurori care au un management defectuos? Vreți, domnilor colegi, atunci să avem mai departe parchete care nu-și fac datoria așa cum trebuie?

Doamnelor și domnilor, V-aș ruga să votați în privința acestui proiect de lege așa cum este el.

În ceea ce privește a doua chestiune, domnilor colegi, să nu uitați că această Lege 303 a fost supusă o dată controlului Curții Constituționale. Erați în 2004 când ați votat această chestiune și ați supus atenției Curții acest text de lege. Curtea însă l-a declarat ca fiind constituțional.

Și închei, domnilor colegi, cu o ultimă afirmație legată de doamna ministru Monica Macovei. Nu vreau să mă erijez într-un avocat al domniei sale pentru că nu are nevoie de nici un avocat. Faptele domniei sale o recomandă pentru ceea ce este și cu toții știm că în momentul în care a venit domnia sa la conducerea ministerului, aveam clauză de salvgardare, aveam stegulețe roșii pe justiție. Și nu datorită nouă, ci datorită dumneavoastră, domnilor colegi. Și datorită conduitei domniei sale, astăzi nu mai avem acest lucru în raportul de țară. Datorită domniei sale, și datorită eforturilor pe care le-a depus, nu mai avem stegulețe roșii. (Deputații P.S.D. bat din palme, bat din picioare) Nu vă convine până la urmă acest lucru. Vă înțeleg, domnilor colegi, pentru că sunteți în Opoziție și este datoria dumneavoastră să faceți acest lucru, dar, totuși, există anumite limite pe care ar trebui să le aveți și dumneavoastră.

Mulțumesc. (Rumoare în sală)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

În stenogramă se va consemna "rumoare în sală".

În încheierea dezbaterilor, domnul deputat Anghel Stanciu.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne și stimați domni deputați,

Domnilor miniștri,

Domnule Nicolăescu,

Am ascultat, am văzut, am auzit: "Să trăiți bine!" Trăiți bine? (Deputați aflați la Putere răspund că da) Dumneavoastră, poporul nu! (Aplauze și râsete din partea deputaților din Grupurile parlamentare PSD și PRM)

Să facem reformă în justiție! Și a citit distinsul coleg Mate niște argumente excepționale, care îmi demonstrează, prin zicerile domnului președinte Boc, că deși ești mic poți, să fii mare și deși ești mare, poți să fii mic. Și acum este mic. Pentru că atunci când s-a făcut reforma, s-a început reforma justiției, cu voia dumneavoastră și chiar a distinsului domn Pavelescu și vă salut, domnule Pavelescu! Mai sunteți? E o încântare să-l văd la televizor, nu-l prea văd în sală de regulă. Reforma a început-o P.S.D.-ul. A început și cu Parchetul Național Anticorupție, evident că ce-și face omul cu mâna lui..., dar faceți și dumneavoastră acum. A început cu C.S.M.-ul.

Deci, iată că P.S.D.-ul a făcut și un proiect pentru a fi ales procurorul general de către C.S.M. Deci, iată că deși aparent este în regres, în unele sondaje, P.S.D.-ul este în progres. Este în evoluție pozitiv. Iar cei care erau, cel puțin în sondaje, în progres, înregistrează prin declarații un posibil regres.

Domnul Bogdan Olteanu:

"Stimabile, la cestiune dacă mă iubești?!"

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Eu mai ocolesc o dată tribuna, dar și când oi da în ea?! Vă rog! Sunt exact pe chestiune, stimabile!

Deci, spuneam, domnule președinte, și luați aminte, că ați venit de la 7 și 8% și luăm și noi aminte, că am venit de la 37% și că roata morii se învârtește și miniștrii se învârtesc și Macovei se învârtește și nu se știe cine intră pe mână. De aceea, haideți să respectăm trei principii: unul, programul de guvernare este sfânt. Îl respectați, rămâneți la guvernare; nu-l respectați, plecați. Cred că nu vreți să plecați. Deci, îl respectăm, domnule președinte. Și noi și dumneavoastră. Noi, astăzi, la acest punct, respectăm programul dumneavoastră de guvernare. Numai spre binele justiției și să vedem cum votați împotriva propriului Guvern și împotriva propriului ministru și împotriva propriei dumneavoastră conștiințe, care ați votat programul de guvernare.

Știu că nu vă doare, dar s-ar putea să plătiți. Și prețul va fi scump.

Vă mulțumesc mult. (Aplauze din partea deputaților din Opoziție)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Am încheiat dezbaterile generale. Întrucât nu există amendamente admise sau respinse, proiectul rămâne la vot final.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania monday, 26 august 2019, 3:53
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro