Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of October 23, 2006
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.155/02-11-2006

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2006 > 23-10-2006 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of October 23, 2006

8. Dezbateri generale asupra Proiectului de Lege privind înființarea Agenției Naționale de Integritate.
 
see bill no. 616/2006

 

Domnul Bogdan Olteanu:

  ................................................

La pct.8 pe ordinea zi avem Proiectul de Lege privind înființarea Agenției Naționale de Integritate.

Legea are caracter organic, este prioritate legislativă de integrare, dezbătută în procedură de urgență.

Suntem primă Cameră sesizată.

Am primit, din partea Comisiei juridice, de disciplină și imunități, un raport de adoptare și o notă pentru includerea în raport a unui amendament respins.

Rog inițiatorul să prezinte proiectul.

Doamna ministru Monica Macovei.

Doamna Monica Luiza Macovei (ministrul justiției):

Vă mulțumesc.

Voi prezenta foarte pe scurt motivul pentru care am redactat acest proiect de lege. Dar, pentru că ați menționat, domnule președinte, că este necesitate referitoare la procesul de integrare, aș vrea să vă citez din Raportul Comisiei Europene măsurile pe care România trebuie să le îndeplinească în mod obligatoriu, înainte de data integrării și după data integrării, sub sancțiunea unor prevederi care să împiedice cetățenii României să-și recunoască în mod automat hotărârile judecătorești în statele membre ale Uniunii Europene.

De ce spun acest lucru? Este pentru că decizia dumneavoastră ar putea afecta interesele cetățenilor României.

Vă citez din raport exact cum sună cerința: înființarea unei Agenții Naționale de Integritate care să facă trei lucruri: să controleze averile, stările potențiale de conflicte de interese și incompatibilitățile.

De asemenea, se mai precizează că această agenție va trebui să poată adopta decizii obligatorii și, în al patrulea rând, aceste decizii trebuie să ducă la sancțiuni descurajante.

Aceste necesități sunt prevăzute în proiectul inițial al legii, care prevede foarte pe scurt înfiinațarea unei agenții de integritate, un organ specializat în verificarea unitară și sistematică a averii, conflicte de interese și incompatibilități.

Proiectul prevede Agenția de Integritate ca o structură administrativă autonomă, cu un buget propriu.

Pe cine controlează, pe cine ar urma să controleze această agenție? Pe toți cei care au obligația de a depune declarații de avere și de interese. Pe scurt, pe cei care exercită funcții și demnități publice.

De asemenea, proiectul propune categorii suplimentare de persoane pentru declararea averilor, cât și extinderea domeniului incompatibilităților.

Procedura controlului, foarte pe scurt, este o fază prealabilă, unde se verifică numai acte care sunt publice și, apoi, în măsura în care rezultă necesitatea unui control efectiv, urmează această a doua fază, controlul propriu-zis, finalizată printr-un act de constatare.

Domnul Bogdan Olteanu:

O să rog stimații colegi să ia loc în bănci și să asigure liniștea.

Doamna Monica Luiza Macovei:

Actul de constatare al agenției, odată rămas definitiv în instanța de judecată, constituie un act de sesizare față de persoana respectivă, care trebuie să ducă și care duce în proiectul inițial la aplicarea de sancțiuni disciplinare, inclusiv revocarea din funcție.

Sancțiunile sunt de natură disciplinară, așa cum am spus, până la revocarea din funcție. Mult controversata confiscare a averilor nu poate fi aplicată de această agenție, sau de organismele de răspundere disciplinară, pentru că, după cum bine știți, în Constituție se prevede că numai averea dobândită ilicit poate fi confiscată. Și există decizii ale Curții Constituținale, care au interpretat noțiunea de "ilicit" și ne-au spus exact ce înseamnă "ilicit".

Această instituție am spus că este o instituție administrativă și ia decizii administrative. Ea nu se suprapune cu nimic, cu nici o altă instituție care există astăzi și în nici un caz cu Poliția și cu Parchetul, așa cum, în mod eronat, s-a susținut în timpul dezbaterilor asupra acestei legi. Nu se suprapune, pentru că nu se ocupă de acea zonă a penalului, în care se poate dovedi și se dovedește într-un proces penal că o anumită porțiune din avere provine dintr-o infracțiune. Acolo unde există astfel de indicii și de suspiciuni și de probe, avem Poliție și Parchet și nu avem nevoie de o nouă instituție, de o anticameră în acest proces penal.

Dimpotrivă, agenția acoperă acea zonă gri, nepenală, în care există o porțiune de avere nejustificată, sau un conflict de interese, dar nu se poate dovedi că aceasta provine din infracțiune.

Pentru acest domeniu, în acest moment, nu există reglementări eficiente. Și aceasta este aria pe care urmează s-o acopere, prin competența sa, Agenția de Integritate.

De ce nu am susținut proiectul din 2004? Foarte pe scurt, din două motive: pentru că are norme neconstituționale, cum ar fi sancțiunea de eliberare din funcție, pentru funcții eligibile care, potrivit Constituției, pot determina anumite persoane să fie eliberate din funcție numai în modalitățile prevăzute de Constituție și, doi, acel proiect din 2004 nu se ocupă de controlul averilor.

Aș mai aminti, în partea finală, că și societatea civilă vă roagă, sau vă solicită să adoptați acest proiect de lege în forma cât mai apropiată de cea aprobată în Guvern. Mă refer la organizațiile neguvernamentale, care au un cuvânt de spus cu privire la orice proiect de lege din societatea românească.

Având în vedere că la Comisia juridică, de disciplină și imunități a Camerei Deputaților prin amendamentele admise, s-a adoptat o formă care creează o instituție de care nu avem nevoie, ceea ce solicit este respingerea amendamentelor adoptate de Comisia juridică, de disciplină și imunități a Camerei Deputaților.

Și mai spun o dată. De ce nu avem nevoie de acest proiect în forma adoptată de Comisia juridică, de disciplină și imunități? Pentru că acest proiect, practic, transformă agenția într-o anticameră a organelor care aplică legea în domeniul penal.

Toată finalitatea activității agenției ar însemna să fie, potrivit proiectului în forma adoptată de comisie, sesizarea organelor de urmărire penală. Pentru asta, nu avem nevoie de o nouă instituție. Repet, avem Poliție și Parchet, care pot face și fac și astăzi verificările de la bun început.

Vă mulțumesc și aș aprecia foarte mult dacă discuțiile care urmează s-ar axa pe fondul acestui proiect de lege.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, doamna ministru.

O să invit comisia să prezinte raportul.

O să am, de asemenea, rugămintea la liderii de grup, dacă doresc, pentru simplitatea procedurilor, să-mi comunice cine va vorbi din partea grupurilor parlamentare, între timp.

Vă rog. Domnul președinte Sergiu Andon.

Domnul Sergiu Andon:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Raport asupra Proiectului de Lege privind înființarea Agenției Naționale de Integritate.

În conformitate cu prevederile art.95 și art.115 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de Lege privind înființarea A.N.I., trimis cu adresa nr.616 din 14 august 2006.

Potrivit prevederilor art.75 din Constituția României, republicată, și ale art.92 alin.8 pct.8 lit.h) și lit.j) din Regulamentul Camerei, Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege, cu observații, conform avizului nr.982/2006.

Proiectul are obiectul de reglementare bine cunoscut și este rezumat anterior și din inițiator.

De asemenea, în conformitate cu prevederile art.61 din Regulamentul Camerei, membrii comisiei au examinat proiectul în raport cu amendamentele depuse în mai multe ședințe, chiar foarte multe, prelungite, finalizând dezbaterile în ședința din 11 octombrie 2006.

Au participat, în diferite ședințe, din partea inițiatorilor, doamna ministru al justiției, doamna secretar de stat Katalin Barbara Kibedi și persoane din staful dumnealor, la nivel de directori și de specialiști.

La dezbaterea finală, au fost prezenți toți cei 26 de membri ai Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

În urma dezbaterii, s-a hotărât, cu majoritate de voturi, și anume un vot împotrivă și trei abțineri, restul - voturi pentru, să supună plenului Camerei, spre dezbatere și adoptare, proiectul de lege cu amendamentele admise, redate în anexa la prezentul raport. Amendamentele respinse sunt redate în Anexa nr.2.

Proiectul face parte din categoria legilor orgnice.

Așa cum anunța domnul președinte al Camerei, pe lângă raportul propriu-zis și ulterior lui, comisia a trimis Biroului permanent și o notă de includere a unui amendament.

Vă rog să-mi permiteți, foarte pe scurt, să vă informez oral despre ce este vorba. S-a finalizat raportul seara, foarte târziu, toată lumea era epuizată. De mai multe ori s-a propus chiar din nou amânarea dezbaterilor, însă noi ceruserăm deja prelungiri de la Biroul permanent și era o lege pe care doream s-o terminăm. Cu votul comisi, s-a hotărât, totuși, să se termine dezbaterile în acea seară târzie, iar, la încheiere, s-a născut o discuție în legătură cu absența acestui amendament, care nu a reușit, după aceea, să fie prins într-o formă corespunzătoare în raport.

Așadar, am trimis Biroului permanent nota, cu următorul conținut: la art.64 nou introdus, referitor la modificarea și completarea Legii nr.115/1996 privind declararea și controlul averilor demnitarilor... etc., titlul complet, publicată în..., cu modificările și completările ulterioare... Domnul deputat Eugen Nicolicea a propus introducerea unui punct nou, pct.41, prin care solicită modificarea alin.1 din art.18 din legea menționată.

Supus la vot, amendamentul a fost respins. Deci, este vorba de amendament la altă lege.

Întrucât acest amendament nu a fost cuprins în Anexa nr.2 la raportul asupra Proiectului de Lege privind înființarea A.N.I., am solicitat, prin notă, ca la dezbatere să fie avut în vedere la amendamente respinse și am înaintat amendamentul de rigoare.

Aceasta am avut de raportat.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Procedură. Da, înainte de a trece la dezbateri generale, există o chestiune pe procedură.

Vreau, de asemenea, să vă propun, dat fiindcă am decis că vom desfășura dezbaterile generale până la încheiere, ca să fiți de acord, dată fiind importanța proiectului, ca, în cazul în care vor exista doi intervenienți de grup și timpul va fi gospodărit într-un mod înțelept de aceștia, să le permitem să intervină.

Domnul deputat Marcu Tudor, pe procedură.

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulțumesc.

Domnilor colegi,

Domnilor invitați,

Am înțeles că acest proiect de lege este impus de Uniunea Europeană. Așa explica doamna Macovei și a și încercat să motiveze, spunând că el intră sub o sancțiune. Cred că n-a specificat suficient de bine, sau n-am înțeles eu suficient de bine, pentru că o sancțiune înseamnă o pedeapsă, înseamnă o măsură punitivă, restrictivă, făcută de Uniunea Europeană, dacă nu adoptăm un asemenea proiect de lege, o asemenea lege.

Poate n-am înțeles bine. Dacă există o asemenea impunere, o putem discuta în acest consens, sau în acest sens. Dacă nu există, o rog pe doamna Macovei să explice, ceea ce, printr-un mod foarte stufos, ne-a făcut să nu înțelegem.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Am s-o rog pe doamna ministru, dacă vrea să dea răspunsurile la final, pe toate.

Doamna ministru, nu vreți să le dați pe toate la final? Că sigur vor mai fi întrebări și o să aveți o intervenție la finalul dezbaterilor.

Dacă nu mai sunt chestiuni de procedură, domnul deputat Florin Iordache, la dezbateri generale.

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamna ministru,

Stimați colegi,

Ca de obicei, Ministerul Justiției, prin doamna ministru Macovei, spune numai ce dorește dumneaei și informează Parlamentul parțial cu ceea ce s-a întâmplat.

Eu aș vrea să vă informez, stimați colegi, că în 2004, în luna septembrie, a fost adoptată o lege, mai precis Legea nr.484, care modifica Legea nr.161/2003, care reglementa declarațiile de avere, conflictul de interese. Prin această modificare a legii, se instituia un Consiliu Național de Integritate, organism autonom, cu personalitate juridică și, ceea ce este foarte important, în subordinea Parlamentului. Pentru că, ceea ce nu s-a precizat acum, această instituție care se dorește să fie înființată, respectiv, Agenția Națională de Integritate, nu este în subordinea nimănui în forma pe care am primit-o de la Guvern. Este anormal ca o astfel de instituție, considerăm noi și amendamentele au fost acceptate în comisie, să aibă ca subordonare și control Parlamentul.

Legea nr.484 și Consiliul Național de Integritate, care a fost adoptată în septembrie 2004, a fost realizată împreună cu societatea civilă, cu reprezentanții Uniunii Europene și a fost prezentată, la data respectivă, ca un succes, urma ca Ministerul Justiției să susțină acea formă sau eventualele modificări și în Senat, pentru că Senatul, în cazul acestei legi, este Cameră decizională.

Ceea ce nu vi s-a precizat, stimați colegi, este faptul că o astfel de instituție, în toată Uniunea Europeană, nu a existat decât în Slovenia, iar odată cu intrarea și aderarea Sloveniei la Uniunea Europeană a fost desființată.

Deci iată că o astfel de instituție nu există nicăieri. Ni se cere nouă să avem o astfel de instituție, prin ceea ce ne prezintă doamna ministru, în schimb României i se cere să aibă un proces normal de eliminare și de stârpire a corupției prin niște legi coerente. Ministrul justiției se substituie Parlamentului. Aceste legi trebuie să vină să fie dezbătute în Parlament și, în urma dezbaterii parlamentare, considerăm că putem avea legi bune, pentru că uitându-ne în Constituție, numai Parlamentul este cel care poate hotărî asupra unui proiect de lege.

Dacă vă uitați, stimați colegi, în forma care a venit de la Ministerul Justiției, formă criticată, deși doamna ministru Macovei o prezintă ca un succes, vreau să vă spun că, într-un comunicat de presă, agențiile nonguvernamentale precizează: Actualul proiect reprezintă un regres față de proiectul de lege adoptat încă din 2004 în Camera Deputaților, din perspectiva conținutului său, iar reglementările din proiectul aflat la Senat au o mai mare coerență, acoperind categorii profesionale care scapă actualului proiect.

În forma venită de la Ministerul Justiției, foarte multe prevederi sunt neconstituționale și, când vom ajunge la ele, ne vom referi. Averea este prezumată a fi dobândită ilicit, avem instituții care trebuie să verifice și nu poate un inspector de integritate, chiar dacă este un funcționar public, să stabilească dacă averea este dobândită licit sau nu. Acesta poate face constatări pe care trebuie să le trimită instanței.

Avem o lege, este vorba de Legea nr.115/1996, care stabilește foarte clar instanțele care pot să dea hotărârea și aici este vorba de Instanțele de lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și instanțele pe lângă Curțile de Apel. Numai hotărârea instanței este cea care poate hotărî.

Ni se preciza mai devreme, de doamna ministru, că inspectorii de integritate pot hotărî revocarea din funcție. Total greșit și neconstituțional, stimați colegi. Pentru că în cazul Parlamentului avem Comisiile juridice de disciplină și imunități, cele care vor stabili dacă un parlamentar (mă refer un deputat sau un senator) este sau nu într-o stare de incompatibilitate. Deci nu poate un funcționar public să se substituie Parlamentului. Mai mult, un astfel de funcționar public nu se poate substitui să hotărască dacă președintele României poate fi revocat sau nu din funcție.

Cu alte cuvinte, ni s-a prezentat în față, stimați colegi, un proiect total greșit, prost conceput, cu foarte multe articole neconstituționale și, ceea ce am făcut noi, am încercat să venim cu o lege funcțională. Pentru că dacă dintr-un Trabant, chiar dacă-i pui două motoare, nu faci o mașină de Formula 1, dintr-un proiect prost conceput, venit de la Ministerul Justiției, nu poți face nimic.

Doamna ministru Monica Macovei ne prezintă drept un succes cu care vine dumneaei în fața Parlamentului, dar este o concepție greșită, o concepție neeuropeană și total neconstituțională.

De aceea, prin efortul comun al colegilor, în Comisia juridică, am încercat să facem un proiect de lege care să verifice declarațiile de avere, declarațiile de interese și, mai mult, am încercat să îl punem în subordonarea Parlamentului, pentru că numai Parlamentul este cel care poate hotărî dacă o lege este bună sau nu este bună.

Vă mulțumesc mult și mai discutăm.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Cornel Știrbeț.

Domnul Cornel Știrbeț:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Înființarea Agenției Naționale de Integritate a suscitat numeroase discuții încă de la apariția pe site a propunerii acestui proiect de lege.

De la început vreau să precizez că acest proiect de lege este proiectul Guvernului României și nu al ministrului justiției.

Este un proiect care s-a prezentat în urma unei analize a situației României în context, european asupra problemelor care se ridică în România cu privire la averile care s-au dobândit și la modul cum au fost dobândite. Sunt de luat în considerare aici sau au fost luate în considerare aici toate disputele cu privire la relația politică - afaceri, toate relatările presei, mass-media în general, cu privire la unele averi presupuse a se fi consolidat nejustificat și cred că decizia luată de Guvernul României este o decizie bună. Proiectul care s-a prezentat Comisiilor juridice este un proiect care, în măsura în care nu-l adoptăm în această formă și-l adoptăm în forma în care a fost modificat în Comisia juridică, cred că nu are rost să adoptăm o asemenea lege.

De ce spun asta? Pentru că așa cum a fost modificat în Comisia juridică, proiectul creează o instituție, Agenția Națională de Integritate, o structură birocratică la nivel național, care cheltuiește banii publici, dar care nu are alt rol decât acela de a sesiza autoritățile competente, respectiv comisiile constituite în baza Legii nr.115 și alte structuri legate de controlul averilor, al declarațiilor de avere și al declarațiilor de interese.

Credem că, în urma tuturor discuțiilor, s-a creat o majoritate care a votat forma propusă de comisie, o majoritate diferită de majoritatea parlamentară și opoziție.

Facem un apel la colegii noștri din arcul guvernamental să voteze proiectul de lege în forma propusă de Guvern, pentru că, repet, altfel nu are rost să adoptăm acest proiect de lege.

Sigur, sunt discuții, sunt semne de întrebare cu privire la unele posibile abuzuri care s-ar putea face de membrii sau reprezentanții acestei agenții, dar rugămintea este să aveți în vedere contextul social, contextul românesc și toate reglementările care s-au emis în materie, care funcționează și care nu dau rezultate.

Nu cred că putem merge în continuare cu susținerea că avem reglementări care verifică averile și stabilesc averile nejustificate de către oamenii politici, de către parlamentari, de către ceilalți demnitari și funcționari publici, dar, în fapt, să nu avem, dacă privim retrospectiv, nici un caz măcar în care să se fi finalizat o verificare a averii unui înalt demnitar. Nu să se fi finalizat cu - știu eu - cu sancțiuni, dar să fie finalizată și să se prezinte un dosar în care să se spună da, averea domnului deputat X este dobândită corect. Cred că tocmai acest aspect practic trebuie avut în vedere la momentul în care ne raportăm la acest proiect.

Poate fi un proiect mai bun, putea fi un proiect mai bun. Dar, încă o dată, cred că trebuie făcut primul pas. S-ar putea ca, într-un an, doi, acest proiect să nu mai fie viabil, să nu mai fie necesar, așa cum nu funcționează în celelalte țări europene, dar, la acest moment, noi apreciem că Guvernul României a prezentat un proiect care se susține, un proiect pe care Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal l-a susținut și în comisie în forma prezentată, îl va susține în continuare și, încă o dată, fac apel și la ceilalți colegi, cel puțin din majoritatea parlamentară, să susțină proiectul de lege așa cum a fost prezentat de Guvern și nu în forma modificată, care-l golește de conținut, eliminând capitole întregi, dacă observați, s-au eliminat capitole mari, care nu mai duc la atingerea scopului pentru care s-a prezentat acest proiect.

Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal va susține proiectul în forma prezentată de Guvern, fără teamă că vor exista prevederi neconstituționale.

Vă asigur, cel puțin în măsura în care am discutat cu colegii noștri, nu există prevederi neconstituționale, pot exista prevederi care sunt apreciate mai dure, mai restrictive sau mai, știu eu, într-un fel care obligă la un anumit comportament din partea parlamentarilor sau a celorlalți oameni care se află în conflict de interese sau au dobândit averi ilicite.

Vă mulțumesc.

(Aplauze din partea Grupului parlamentar al PSD.)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Mulțumesc colegilor din toate grupurile parlamentare care l-au susținut pe domnul coleg.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat, domnul deputat Cristian Rădulescu.

Domnul Cristian Rădulescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

De la început vreau să subliniez faptul că Grupul parlamentar al Partidului Democrat va susține varianta Agenției Naționale de Integritate așa cum ea a venit de la Guvern. În cazul în care vom vedea că nu este posibil ca varianta finală acceptată de Cameră să fie mai apropiată de varianta guvernamentală, vom cere o dezbatere asupra chestiunilor de fond prin retrimiterea acestui proiect de lege la comisie.

Agenția Națională de Integritate, ANI, așa cum o botează părinții ei pe scurt, așa cum a ieșit de la comisie nu mai are pic de vlagă și nu mai poate fi recunoscută nici de proprii ei părinți. Monica Macovei și Guvernul se uită acum în raportul comisiei și nu-și mai recunosc copilul - o fi fost schimbat la maternitate - la comisie vreau să spun.

S-a spus că nu există nicăieri în Europa un astfel de model. Există în Estonia și Slovenia, țări care stau mult mai prost decât noi în privința cantității corupției. Deci stau mult mai bine în ceea ce privește lipsa corupției.

De ce este necesară această agenție? Vreți să vă argumentez? Este deja superfluu, în condițiile în care întreaga societate civilă se pronunță cu necesitate asupra existenței aceste agenții în formula în care Monica Macovei, ministrul justiției, și întregul Guvern a inițiat-o.

Ce să vă mai spun, că în topul prestigioasei Instituții JFK suntem în continuare pe o poziție între 50 și 60, pe o poziție de râs, vreau să spun, în topul corupției; asta după ce am coborât, în ultimul an și jumătate, de pe locul 83, unde eram în 2004. Acestea sunt argumente foarte clare pentru ca ANI să fie adoptată în forma în care a fost inițiată. Trebuie să-i dăm instrumente puternice pentru a săpa și a găsi corupția și noi i-am dat doar o lopățică cu care să sape în nisip.

Nu cred în sondaje întotdeauna. Se spune că minciuna nu este doar minciuna sfruntată, ci și adevărul care este spus pe jumătate, adevărul ascuns și mai este o categorie, adevărul statistic. Așa că ne putem certa la fiecare sondaj, dacă PNG-ul are 5 sau 7 %, dacă PC are 2 sau 4 %, dacă raportul dintre PD și PNL este 1,5 sau 2,5 la 1, însă, în toate sondajele de până acum (și îmi pare rău că o cred, dar și în multe sondaje de acum înainte) axiomatic intervine poziția pe care cetățenii o văd clasei politice, ultima întotdeauna, între 15 și 17 %. Și acest lucru trebuie să-l schimbăm și de aceea trebuie să fie transparență în viața publică și în viața politică. Fiindcă lumea ne suspectează că avem interese ilicite, că ne-am făcut averile într-un mod ilicit, că există un conflict de interese, că ne-am făcut averile prin incompatibilități și prin folosirea poziției noastre și a informației pe care o deținem pentru a mânca din banii publici și a ne clădi, în felul acesta, averi ilicite.

Agenția Națională de Integritate, ANI, trebuie să fie un organism puternic și care să aibă mijloacele să facă treabă. Altminteri, singurul lucru previzibil este că va rămâne numai o gură în plus la masa la care se mănâncă banul public.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, domnul deputat Lucian Augustin Bolcaș.

 

Domnul Marcu Tudor (din bancă):

Cine a zis: Ciocu' mic, acum noi suntem la guvernare? Acolo este corupția, la colegii doamnei Macovei.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Până vom stabili, efectiv, unde este corupția, la Executiv sau la Parlament, aș vrea ca să fiu, de data aceasta, optimist și să spun că acest proiect de lege mi-a prilejuit satisfacția de a vedea că Parlamentul lucrează. Este esențial pentru menținerea unei democrații, pentru menținerea unei democrații fără corupție, ca să ieșim de sub tutela Guvernului, ca să nu mai fim o mașină de compostat biletele de tramvai găurite sau nu, prezentate de Guvern, ci să fim organismul democratic care gândește, discută și dezbate.

Ceea ce s-a întâmplat în acest proiect de lege, îmi dovedește că în Parlamentul României se discută și se dezbate, că noi suntem capabili să gândim cu capetele noastre și nu cu capetele mai mult sau mai puțin luminate ale guvernanților temporari. Pentru că guvernele sunt trecătoare. Democrația discuției există și va rămâne.

Din acest punct de vedere, dați-mi voie să adresez, nu felicitări, mulțumiri colegilor din Comisia juridică care au efectuat o adevărată muncă de salubrizare legislativă.

Îmi pare foarte rău că un proiect de lege cu o anume importantă trebuie să fie adus în Parlamentul României pe aripile unei minciuni și a unor citate trunchiate.

Se vorbește despre o cerință a Uniunii Europene, dar, stimați colegi, Uniunea Europeană nu ne poate cere ceea ce ea însăși nu are. În nici o țară a Uniunii Europene nu întâlnim o asemenea agenție. Se folosește un citat inexact, din memorie, pentru a se găsi o scuză de către doamna ministru, din Raportul de monitorizare, omițându-se un cuvânt care este esențial. La punctul 3, Măsuri de siguranță și alte măsuri, se vorbește, într-adevăr, de înființarea, astfel cum a fost propusă, a unei Agenții de Integritate, responsabilă cu verificarea averilor, incompatibilităților și a potențialelor conflicte de interese și cu emiterea de decizii obligatorii, în baza cărora se pot adopta sancțiuni disuative, de descurajare. Deci astfel cum a fost propusă, propunerea aparține Guvernului României și nu ne-a fost impusă de către Uniunea Europeană.

Eu nu cred că este posibil să folosim autoritatea și prestigiu unor democrații consolidate pentru a induce în eroare reprezentanții acesteia și pentru a induce în eroare Parlamentul României. Este o problemă de atitudine și de această atitudine se leagă întreaga construcție a legii.

Este prezentată ca o lege a controlului averilor așa cum este proiectul și aici doamna ministru are perfectă dreptate și colegii care au vorbit, le respect punctele de vedere, au perfectă dreptate.

Avem două propuneri legislative. Una a Guvernului și alta, așa cum a rezultat ca urmare a muncii comisiei.

Propunerea legislativă a Guvernului nu este o propunere privind controlul averilor. Este o falsă prezentare în fața Parlamentului, este o falsă prezentare în fața presei, pentru că această propunere urmează, are ca scop controlul unor declarații, controlul unor hârtii și nu sorgintea unor averi care pot să fie licite sau ilicite. De abia ca urmare a activității în comisie s-a ajuns la această finalitate a controlului efectiv al averilor, folosindu-se mecanismele obligatorii.

Ni se prezintă ca o mare noutate această lege care este imperios necesară, fără de care corupția, în România, va face ravagii. Dar, faptul că în comisie au fost înlăturate capitole întregi nu se datorește faptului, cele privitoare la incompatibilități, conflicte de interese, că nu avem nevoie de ele, ci pentru că ele există pe plan legislativ. Răspunsul pe care l-am auzit: nu au fost legi funcționale. Exprimarea este greșită. Nu au fost legi care au funcționat. Vă reamintesc, cu tot respectul pe care vi-l port, o cunoscută glumă: și eu, niciodată, dacă o să-mi prind iubita înșelându-mă pe o canapea, n-o să vând canapeaua. Cam așa face Guvernul la această oră.

Există legi, dar ele nu funcționează pentru că nu este capabil Guvernul să le pună în funcțiune. Nu este capabil să organizeze mecanismul de așa natură, încât el să aducă și rezultate. Că există legi o demonstrează faptul că unul dintre colegii noștri este în curs de judecată pentru acest control al averilor, dar că sunt suspicionați mai mulți. De ce nu există mai mulți? N-a existat o voință politică, până acum, de aplicare, de punere în funcțiune a legilor? Poate. Dar unde este voința politică de acum?

Și atunci, această incapacitate organizatorică a Guvernului, pentru că asta este sarcina sa, este mascată de apariția unor legi noi, care nu fac altceva decât să plagieze ceea ce a fost înainte și ceea ce acum ni se propune ca noutate, iar plagiatul este, întotdeauna, un semn de micime, nu numai de caracter, ci și de micime intelectuală.

Este interesant că în privința exercitării acestui control, o serie de organizații nonguvernamentale (vedeți, mă feresc să vorbesc despre societatea civilă; pentru mine societatea civilă o reprezintă sindicatele, patronatele, asociațiile profesionale, cei care produc ceva în România și nu taie frunză la câini, făcând tot soiul de analize politice și reprezentându-se numai pe ei înșiși.) deci o serie întreagă de organizații nonguvernamentale au condamnat proiectul de lege. Este vorba de faptul că l-au caracterizat ca un instrument polițienesc prin maniera în care se dau atribuții unor inspectori de integritate. Ciudat este că aceleași organizații nonguvernamentale semnează acum un apel adresat președintelui Camerei Deputaților pentru menținerea formei inițiale a proiectului, pe care au criticat-o. Nu cred că o asemenea poziție poate să fie justificată de vreun argument. Descalificarea acestor organizații nonguvernamentale prin duplicitatea lor este categorică.

Dar, acești inspectori de integritate, care urmează să fie numiți în concepția prezentată de către Guvern, reprezintă, categoric, niște funcționari administrativi. Reprezintă, categoric, niște funcționari administrativi cărora li se dau atribuții de anchetă și, mai mult, li se dau atribuții de judecată. Este problema constituționalității și a caracterului european al legii, în același timp. În cazuri celebre, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, este vorba de cazul unui cetățean împotriva Elveției, a spus că niciodată într-o jurisdicție administrativă, grațioasă, cum este aceasta, un funcționar administrativ, care este subordonat ierarhic, fără nici o discuție, este caracterul funcționarului public, nu are independența necesară pentru a judeca. Contrazicem, prin această lege, ceea ce Curtea Europeană a Drepturilor Omului stabilește în privința independenței.

Că această lege, și cu aceasta încerc să închei, este numai un praf în ochi, o demonstrează măsurile pe care acești funcționari pot să le ia ca urmare a deciziei lor, pe care n-au dreptul s-o ia, conform Constituției, pot să le ia. Și anume sesizarea pentru aplicarea unor sancțiuni disciplinare tuturor celor controlați. Dacă distinsul corp de juriști al Ministerului Justiției, care a elaborat acest proiect de lege poate să-mi spună ce sancțiuni disciplinare se pot lua în privința președintelui României, eu sunt dispus să le votez. Dar vă rog să constatați că o judecată nu poate fi făcută de un așa numit inspector de integritate. Cine are curajul să poarte acest titlu de "inspector de cinste", integritatea se referă la inspecția morală, și nu la inspecția polițienească pe care vrea s-o instituie. Există, pentru cei care fac parte din corpul ofițeresc, există în armată o tradiție, aceea a consiliilor de onoare ale ofițerilor, și niciodată un consiliu de onoare nu poate să fie compus din ofițeri cu un grad mai mic decât cel pe care îl judecă. Cum poate un inspector de integritate, ce bază morală are acesta ca să verifice președintele României, membrii Guvernului, membrii Parlamentului. Nu sunt egali, n-au fost niciodată egali și rezultatele vor fi nule. Singurul care poate să judece îl reprezintă sistemul organelor jurisdicționale ale justiției care, în conformitate cu modificările făcute de către comisie, vor fi sesizate pentru un real control.

Ni s-a spus că prin lucrările comisiei legea este golită de conținut. Este golită de conținutul nociv, este golită de ceea ce ne îndeamnă spre antidemocrație, este golită de conținutul ei politic și se încearcă îndreptarea ei, dar niciodată o haină prost croită nu mai poate fi cârpită, oricât s-au străduit croitorii acestor cârpeli care sunt în majoritate justificate. Pentru aceste considerente, apreciind asupra amendamentelor comisiei, considerând că unele pot să fie asamblate într-o lege bună, și nu în această construcție amatoricească, grupul nostru parlamentar va vota împotriva proiectului de lege.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul deputat Mate Andras-Levente. Din partea Grupului parlamentar al Partidul Conservator se pregătește domnul deputat Sergiu Andon.

Domnul Mate Andras-Levente:

Stimată doamnă ministru,

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Există stat de drept, atunci când separația puterilor de stat există. Există democrație, atunci când Parlamentul este instituția supremă care adoptă legi. Într-adevăr, Guvernul are posibilitatea de a depune proiecte de lege, dar aceste proiecte de lege trec prin filtrul comisiei și pe urmă ajung în plenul Camerei, pentru a fi votate. Este un lucru firesc pentru orice democrație. Așa s-a întâmplat și cu acest proiect de lege.

UDMR-ul a depus anumite amendamente care au fost criticate, spunând că încercăm să golim din conținut acest proiect de lege. Dar trebuie să spunem că aceste amendamente au fost depuse tocmai la solicitarea societății civile care are grijă de drepturile și libertățile fundamentale ale oamenilor.

Într-adevăr, noi avem o sensibilitate mai mare pentru aceste drepturi, și este firesc, pentru că suntem în minoritate. Dar a spune că nu am dreptul ca și deputat să depun amendamente și să-mi conving colegii că posibil am dreptate și să-mi votez aceste amendamente încalcă democrația însăși.

Acest proiect de lege, așa cum apare acum, după ce a fost îmbunătățit de către Comisia juridică, de disciplină și imunități, și cred în înțelepciunea colegilor din Comisia juridică, de disciplină și imunități, spun eu că, într-adevăr, nu este neconstituțional, deși am unele dubii cu anumite articole care au mai rămas. Este o lege care, într-adevăr, va fi benefică în lupta anticorupție. Și vă spun de ce. Conform art.126 din Constituție, legea de bază pe care trebuie s-o respectăm toți spune foarte clar că este interzisă înființarea de instanțe extraordinare. Prin lege organică pot fi înființate instanțe specializate în anumite materii, cu posibilitatea participării, după caz, a unor persoane din afara magistraturii. Dar să nu lăsăm să ne fie indusă în eroare opinia cu acest articol. Există instanțe specializate, cum ar fi cele referitoare la minori, secțiile specifice administrativ, civil, penal sau chiar în litigii de muncă. Dar nu putem crea o instituție care să fie separată de puterea judecătorească și să nu fie sub controlul nimănui. Am ajunge înapoi, înainte de 1989 unde, mă tem că ar putea fi folosit - și nu spun de actualul guvern sau de actualii oameni politici - și în viitor de altcineva, o armă împotriva cuiva.

Cum spuneam, în lege sunt anumite probleme care îmi e teamă că și acum sunt neconstituționale. Și vă dau un singur..., vă dau două exemple: art.20 din proiectul de lege vorbește de posibilitatea ca acest inspector de integritate să ne controleze, atât parlamentarilor, cât și membrilor Guvernului, cât și Președintelui averea și acelor persoane care din 1990 erau în funcție ca și persoane alese sau numite. Dar mă întreb, dacă prima lege care mă obligă pe mine ca și demnitar ales să depun o declarație de avere a fost în 1996, care va fi temeiul în baza căruia, ce temei există, cum va fi controlată averea mea din 1990 până în 1996 dacă n-am avut obligația de a depune declarație de avere. Sau, dacă eu, în calitate de deputat, am intrat în acea zonă gri, cum se susține, că aici e pericolul, și am săvârșit ceva care nu este nici infracțiune, dar poate fi considerat ca abatere disciplinară, în proiectul de lege apare că după 5 ani de zile de la terminarea mandatului poate fi controlat. Dar singura comisie care poate să dispună o sancțiune deputatului este Comisia juridică, de disciplină și imunități, iar mandatul meu ține 4 ani. Dacă mi se termină mandatul în 4 ani, după 5 ani, cum poate comisia să mă sancționeze când nu mai sunt deputat? Deci, am încălca anumite principii. Aici am intervenit noi în comisie și aici am încercat să corectăm.

Pentru aceste considerente, UDMR-ul susține aprobarea și votarea în plenul Camerei Deputaților a acestui proiect de lege în baza raportului Comisiei care respectă drepturile omului, nu încalcă Constituția și din start doresc să subliniez că avem un amendament respins, mai corect, colegii mei Kelemen Hunor și Márton Árpád, la art.12 care se referă la acea problemă serioasă care spune "conduita și etica", acest amendament a fost respins și nu s-a înțeles în comisie ce am dorit noi.

Conform proiectului de lege se poate acorda consultanță referitor la conținutul, interpretarea și aplicarea prevederilor legale. Adică această lege. Am fost de acord cu acest lucru și suntem de acord în continuare. Inclusiv a celor deontologice, a celor privind conduita și etica. Aici n-am fost de acord. Ce înseamnă deontologia și etica? Inclusiv cum mă îmbrac? Inclusiv cum mă comport? Inclusiv cum vorbesc de la acest microfon.

Păi, un inspector de integritate să nu ne spună nouă că de mâine va avea o anumită culoare cravata noastră, pentru că asta este etic? Sau că de acum încolo n-o să pot păși în această Cameră decât folosind ușa din stânga, pentru că așa este etic. Suntem de acord să ne dea consultanță în ceea ce privește completarea declarațiilor de avere, dar nu cred că cineva poate să dea un sfat sau o notă scrisă despre această conduită președintelui României, cum să se comporte. Nu cred că acest lucru este esența luptei împotriva corupților.

Deci, cum spuneam, cu acest amendament pe care îl vor susține colegii când votăm pe articole, noi susținem acest proiect de lege așa cum a ieșit din comisie pentru că luptăm în continuare împotriva corupției. (Aplauze)

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, domnul deputat Sergiu Andon.

Domnul Sergiu Andon:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Încă din prima propoziție, vreau să spun că Grupul parlamentar al Partidului Conservator privește proiectul de lege și legea care sperăm să fie adoptată ca o lege necesară și chiar ca o lege importantă. Aceasta a fost atitudinea și în comisie și aceasta va fi atitudinea și în timpul votării proiectului, astfel cum a fost îmbunătățit în comisie și cum posibil să mai sufere unele îmbunătățiri și în plen. Nu este exclus. Tocmai de aceea mă întreb, și ar fi bine să ne întrebăm cu toții, cui ajută oare toată tevatura, presiunile, acuzele, insinuările, toată ceața, toată fumigația aceasta creată în jurul proiectului. Ajută oare luptei reale cu bună-credință și eficiență împotriva corupției, pentru corectitudine, iar pentru transparență față de viața și avutul demnitarilor și funcționarilor publici? Și, cu atât mai mult, pentru pasul care ar trebui să urmeze, pasul mai greu, ajută oare controlului averilor dobândite, nu licit, și care rămâne obiectivul moral al societății democratice românești? Nu!

Este evident că tot acest zgomot, toată această gălăgie, emoții, reproșuri nu ajută atitudinea corectă, delimitarea membrilor societății noastre, eficiența și funcționalitatea instituțiilor existente sau pe care le creăm, ci creează o stare de nesiguranță și de confuzie, de care, neîndoielnic, beneficiază, din nefericire, în primul rând cei incorecți și rezultatele lor.

A ajuns proiectul de lege în forma inițială, dogma aceasta, prima dogmă puternică de la tablele lui Moise încoace, care e de neatins, a ajuns să fie considerată privită, judecată ca un fel de hârtie de turnesol a corectitudinii omului politic din această legislatură. Ești de acord cu ideile Monicăi Macovei? Ești corect! Nu ești de acord, ești de partea hoților, poltronilor și așa mai departe. Fals!

Voci din sală:

Tocmai a ieșit acum din sală doamna ministru.

Domnul Sergiu Andon:

Da. Dacă e așa, regret, sper să aibă o treabă importantă, dar e posibil să n-aibă o treabă importantă. Nu e prima dată când pleacă în timpul dezbaterilor și, iată-mă, părăsesc cursul obișnuit al luării de cuvânt, pe care mi-l pregătisem mental și parțial pe hârtie și, evoc, pentru că s-a vorbit, anticipez, de fapt, o referire la definiția de proiect al Guvernului care s-a făcut și vă destăinui, pentru că, chiar și atunci când facem parte din grupările politice participante la guvernare suntem datori, în fața forului suprem al puterii de stat în România, forul reprezentativ suprem, cum zice Constituția, să fim onești și transparenți și sinceri. Și am să vă destăinui, anticipând, cum spuneam, dezacordul cu aprecierea făcută că e un proiect al Guvernului, e un fel de a zice, formal, un proiect al Guvernului. Suntem două formațiuni aici participante la actul de guvernare, care au avut reprezentanți într-o comisie cvadripartită, care a încercat să facă un proiect cât de cât rezonabil, într-o fază preliminară, înainte de a intra în Guvern, și a fost un continuu dialog nu numai al surzilor, dar și un dialog dușmănos între tabere, să spunem așa, purtat sub același însemn al hachițelor, al supărărilor, ori ca mine, fără să schimbați nici o virgulă, ori, la revedere, îmi iau jucăriile și plec. De aceea, îl legam de acest moment.

Dar permiteți-mi să revin, că după aceea a ajuns la Guvern, că la Guvern s-a bătut cu pantofiorul, cu sau fără toc, în masă, nu știu, e treaba Guvernului, n-am participat, dar am urmărit alte lucruri întâmplate în ultima perioadă, inclusiv soarta pachetului de legi privind siguranța națională, și am judecat ceea ce probabil că judecați și singuri.

Revin însă la proiect, pentru că asta ne interesează și asta e important, cred, să ne spunem cuvântul. Spuneam că e necesar. E un proiect necesar pentru că, cu mâna pe inimă, nu putem fi satisfăcuți nici de rezultatele luptei anticorupție, nici de nivelul de transparență și de acuratețe, să-i spunem, în ceea ce privește declarațiile de avere, și toată cohorta de instituții conexe acestei importante funcții sociale.

În opinia Partidului Conservator sunt necesare chiar două legi. O lege de înființare a unei asemenea autorități cum este conturată în clipa de față Agenția Națională de Integritate, ca ochi vigil al statului asupra modului de respectare a legislației în domeniu și poate chiar și ca for metodologic în ceea ce privește respectarea legislației în domeniu, de supraveghere organizată în vederea sesizării justiției și organismelor jurisdicționale existente constituțional, și un al doilea proiect de lege s-a prefigurat și din discuții, pe care vreau să spun cu toată răspunderea, nici forma proiectului prezentat de Ministerul Justiției nu satisfăcea nici pe departe, și anume, o lege a controlului dobândirii averilor care s-au făcut pe seama spolierii țării. Și care e o altă problemă și rămâne o restanță a noastră. Acest bimetal, acest aliaj care nu s-a reușit, între două teme legislative, distrugea și o funcție și cealaltă. În treacăt fie zis, nu vreau să fac aici prozelitism pentru Partidul Conservator dar ce e drept trebuie spus, noi avem un proiect inclusiv pentru controlul averilor, depus din februarie 2005, care zace, unde? la Ministerul Justiției, spre avizare.

Spuneam că este nevoie de acest proiect, este nevoie pentru că bunăoară experiența societății civile, cuprinzând și organizațiile neguvernamentale foarte active de la intrarea Legii nr.115 în vigoare încoace, și în special în această legislatură, deci experiența societății civile demonstrează că sunt lucruri ce pot risca să intre sub plapuma opacității. Deci, este nevoie de o supraveghere, societatea civilă n-a putut s-o facă decât sporadic, dar este nevoie de o supraveghere pe care statul, cu răspunderea sa unitară privind ordinea de drept, deci statul trebuie s-o asigure, asupra respectării reglementărilor în domeniu.

Care este atunci deosebirea între optica, filosofia, i-aș zice, cu un termen uzual, nu pretențios, membrilor Comisiei juridice majoritari prin vot, n-au fost toți, desigur, și, ați văzut și aici opinii contrare, și așa e normal într-o democrație, și proiectul acesta cu atâta încăpățânare, cu atâta ambiție deșartă susținut de redactorii inițiatori. Acest ochi vigil al statului trebuie să fie atât cât a fost definit în puține și poate nu cele mai potrivite cuvinte de către mine. Ce vrea proiectul, ce voia proiectul în forma inițială, voia să creeze un organism jurisdicțional, cu atribuții jurisdicționale și chiar de urmărire penală și fiscală nouă. Așa ceva nu numai că nu este posibil constituțional și democratic, dar nici nu este folositor eficient sub aspectul luptei pentru corectitudine.

Nu mai zic împotriva corupției, că deja e o lozincă ce începe să fie demonetizată. De ce nu?

În primul rând, pentru că un organism nou nu rezolvă problema. Așa cum se spune, dacă vrei să îngropi o problemă, faci o comisie s-o rezolve, același lucru e valabil în general în sistemul ordinii de drept, dacă vrei să înmormântezi un domeniu al ordinii de drept creezi organisme. Acesta este deci un prim argument. Nu organismul în sine creează problema, managementul modern, managementul bun, politica în statele cu democrație avansată și de la care încercăm să ne inspirăm, arată, demonstrează că în primul rând trebuie asigurată funcționarea instituțiilor și legilor existente. Or, exact asta ne lipsește, cum de altfel au spus și dintre antevorbitori.

Asta și reproșăm, reproșăm și din unghiul de vedere al insucceselor sau succeselor insuficiente, timide chiar, zicem noi, în lupta împotriva corupției și pentru transparența dobândirii averilor și chiar pentru răspunderea, pentru dobândirea lor nelicită, dar este dăunătoare și sub aspectul disimulării lipsei de rezultate.

Adică, pe de o parte, organismul nou nu creează garanția, dimpotrivă, îndepărtează de obiectivul atingerii scopului prin punerea la lucru a instituțiilor și legilor existente, iar pe de altă parte, mai ales că se tot vorbește de Europa, mai ales că s-a vorbit chiar aici de locul prost pe care îl ocupăm în clasamentul coruptibilității, tocmai de aceea, o asemenea inițiativă, și revin la idee, gălăgia, de la un moment încolo chiar iresponsabilă, în jurul proiectului, gălăgia care împiedică analiza serioasă, rece, profesională a ceea ce ar urma să devină lege, această gălăgie, din punct de vedere al rezultatelor, nu se vrea sau riscă să devină și este praf în ochii și ai populației, și ai Europei. Am creat organismul, să vedeți de acum încolo ce corectitudine o să domnească.

În treacăt fie zis, orice organism nou, și cei care cunoașteți multitudinea de organisme de control existente în România, cu atât mai mult unul în afara sistemului constituțional, cu atât mai mult unul în afara controlului de către puterile recunoscute constituțional poate, nimic nu garantează asta, deveni el însuși vector de corupție.

O știți, mai ales cei implicați în activități economice, din practica excesului de controale și de subiectivisme care le însoțesc.

S-a spus și chiar s-a evocat că devine proiectul ineficient cu această autoritate pentru care s-a prevăzut un efectiv de 200 de persoane. Cred că Comisia juridică, de disciplină și imunități a greșit trecând peste această cifră, cu speranța că o va rezolva bugetul. Dar, mă întorc la această opțiune pe care ar trebui s-o aibă un ministru al Guvernul României, între a face să funcționeze instituțiile existente și a le uita la marginea sobei și a fabrica mereu instituții noi. De unde ia doamna ministru Macovei cei 200 de specialiști, când îi lipsesc 600 de judecători și procurori, cu aproximație, după cât știu, de ce, dacă are aceste efective de oameni corecți și profesionali, nu păstrează pentru ani atât cât e nevoie pentru o instituție dimensionată la nivelul ochiului, cum spuneam, ochiului statului, iar restul efectivelor să acopere marile lipsuri de personal care există în instanțe și în parchete până la situația ca unele dintre ele să nu poată funcționa.

Am lăsat la urmă, deși ar fi trebuit să fie primul, aspectul de neconstituționalitate al proiectului inițial, nu spun decât atât, că mă alătur părerii antevorbitorilor care au declarat aici că în forma inițială existau prevederi neconstituționale ca și concepție generală, și că acesta a fost unul dintre eforturile Comisiei juridice, de disciplină și imunități de a le face, o spun de data aceasta ca membru în Comisia juridică, de disciplină și imunități din partea Partidului Conservator, se înțelege, nu ca raportor, a fost efortul de a se reintra în limitele Constituției.

La această discuție despre inutilitatea sau chiar caracterul dăunător al formei inițiale, aș mai vrea să fac o singură observație, spunea doamna ministru de data asta, susținând proiectul aici, în această Cameră, că respinge ideea de suprapunere a organismului peste alte organisme. Într-adevăr, e vorba de nuanță, nu suprapunere se urmărește, ci substituirea directă.

M-aș apropia de finalul intervenției mele făcând un apel să încetăm la a califica, chiar dacă este așa, un proiect, o formă sau alta, o reglementare sau alta, ca bună sau proastă, pur și simplu prin notări dintre acestea dihotomice. Nu asta este important, important este ca să iasă de aici din plen o lege bine gândită, onestă, responsabilă, funcțională.

Să dezbatem cu calm, să abandonăm înverșunările de care vorbeam, ceața aceasta a insinuărilor, a șoaptelor, unele monstruoase, s-a vorbit, și aici am impresia că Ministerul Justiției are un rol important, a lansat în presă ideea de coaliție, de monstruoasă coaliție împotriva proiectului. De unde până unde este acest proiect criteriul coalițiilor politice? În loc să se observe că opinia apropiată sau asemănătoare, opinia critică față de proiect a unor colegi din formațiuni politice foarte rar în acord, care uneori par antagoniste, chiar topografic așezate în această sală în extreme, apropierea opiniilor nu poate fi explicată decât prin faptul acesta, că proiectul, necesitatea îmbunătățirii lui sau a combaterii unor încriminări a înlăturării unor încriminări era stringentă. Era vocea, cum spuneam, a rațiunii.

Vom susține, cum spuneam, proiectul în forma adoptată, Grupul parlamentar conservator, de Comisia juridică. Dacă vor apărea îmbunătățiri motivate pe parcursul dezbaterilor, le vom susține și pe acestea și repetăm apelul de încheiere, să discutăm cu calm și să fim judecați, hârtia de turnesol să nu fie proiectul conceput, proiectul nocturn, i-aș spune eu, al Ministerului Justiției, tenebros oricum, ci să fie hârtia de turnesol a calității de om politic care votează în această Cameră, legea care să iasă înțeleaptă, realistă, constituțională, eficientă și cât de cât stabilă.

Mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale există vreo intervenție. Nu există.

Dacă din partea parlamentarilor independenți există. Nu există.

Mai avem câteva solicitări de luare la cuvânt și cu acordul dumneavoastră pe care l-ați manifestat mai devreme, am să vă propun să le luăm și pe acestea, proiectul fiind important.

Domnul deputat Eugen Nicolicea.

Domnul Eugen Nicolicea:

Proiectul inițiat de Guvern, am aflat astăzi, nu de doamna Macovei, este mai ceva decât Coranul. Blestemat să fie cel care schimbă măcar o virgulă din faimosul proiect ANI!

Doamnelor și domnilor,

Am declarat la comisie că am încercat să scot prostia din acest proiect. N-am reușit să o fac în totalitate și culmea este că astăzi am mai constatat și multe dezinformări sau multe lacune pe care le are sau pe care le-a făcut doamna ministru în fața Parlamentului.

E adevărat că fiind ocupată cu plecările prin străinătate, iar la comisie n-a participat decât la ședința primă, după care a făcut campania mediatică și a dispărut, lăsându-ne în grija doamnei Kibedy și celor doi subalterni ai dânsei și-mi pare rău că n-a citit nici măcar ceea ce a produs comisia în lipsa dânsei.

Se vorbește de Agenția Națională de Integritate că nu are altceva de făcut decât sesizează organele de urmărire penală, cred că n-a ajuns să citească pagina 99, unde se vede că scrie foarte clar că această agenție face cerere de cercetare la Comisia de cercetare a averilor, care în nici un caz nu este un organ de cercetare penală, după cum judecata nu are loc la secția penală, ci la secția civilă.

Doamna ministru a făcut o afirmație corectă, erau niște prevederi neconstituționale în Legea nr.115/1996 și aceeași chestiune am afirmat-o și eu. Bineînțeles că a fost supus tirului mediatic al celebrei Societăți Academice Române, ocazie cu care îi rog ori să-și ceară scuze, ori alături de mine s-o pună și pe doamna Macovei care susține același lucru. Dar nu este adevărat ce a spus doamna ministru că nu avea cum să facă un deputat să plătească prin pierderea mandatului, în cazul în care exista o avere nejustificată.

Și nu am descoperit eu și nici doamna ministru nu trebuia să reinventeze roata, era suficient dacă citea Legea nr.115/1996, art.33, care spune la alin.2: "deputatul sau senatorul a cărui avere a fost declarată nejustificată, printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, este considerat incompatibil".

Deci, doamna ministru a mințit aici plenul spunând că n-avea ce să facă deputatului sau senatorului. După Legea nr.115, avea ce să facă.

Abrogând art.33, prin legea aceasta care o face acum, de fapt nu vrea să facă nimic deputatului sau senatorului. Nu știe cum se face acest lucru, îi citesc eu din Constituție, că tot a invocat-o: "Calitatea de deputat sau senator încetează la data întrunirii legale a Camerelor nou alese, în caz de pierdere a drepturilor electorale, de incompatibilitate ori de deces." Or, art.33 stabilea tocmai incompatibilitatea care ducea la încetarea calității de deputat.

La capitolul incompatibilități, art.71 alin.3 spune: "Alte incompatibilități se stabilesc prin lege organică." Legea nr.115 este lege organică și stabilea ca incompatibil deputatul sau senatorul care are o avere nejustificată, nu o chestiune penală, exact zona aceea gri de care doamna ministru se plângea că nu e acoperită. Era acoperită, dar nu era văzută de dânsa. Sau dacă a văzut-o, a căutat s-o elimine. Pentru că a abrogat art.33 împreună cu toată Legea nr.115.

Ne-a citit dânsa o scrisoare foarte importantă în care ni se solicitau sancțiuni descurajante. Altfel, clauza, probabil. Păi, în aceste condiții, doamna ministru, ar trebui să vă dați demisia pentru că nu respectați conținutul scrisorii. În primul rând, nu cred că este sancțiune descurajantă să elimini toate sancțiunile. Deputatul sau senatorul era incompatibil și după doamna ministru acum nu mai are nici o sancțiune. Ați încălcat conținutul și recomandările scrisorii pe care dumneavoastră ați citit-o aici. Și dacă lucrurile n-ar fi prea triste, o să constatați că sunt viceversa și s-ar putea să ne distrăm.

Deci, în Legea nr.115, art.33 prevedea foarte clar: "persoana a cărei avere a fost declarată în total sau în parte nejustificată, printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă va fi destituită sau revocată, după caz, din funcția pe care o deține." Doamna Macovei în proiect a abrogat acest lucru.

Alin.2: "Deputatul sau senatorul a cărei avere a fost declarată nejustificată, printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, este considerat incompatibil." Și v-am citit din Constituție ce se întâmplă, adică, își pierde funcția. Doamna Macovei a anulat și acest articol.

Să vedeți în schimb ce oferă. Se publică pe pagina de internet a agenției, ceea ce face această agenție și dacă a găsit pe cineva cu avere nejustificată și se trimite organelor care aplică sancțiuni disciplinare. Cine a fost angajat pe undeva știe cam cu ce încep sancțiunile disciplinare, cu un avertisment. Și mai știe că sancțiunile disciplinare se dau gradat, nu prea ai voie să sari de la o treaptă la alta. Așa brusc, fără motivații serioase. Că altfel o să pierzi în instanță. Deci se transmit organelor care aplică sancțiuni disciplinare sau care dispun revocarea, destituirea sau eliberarea din funcție.

Păi, hai să vedem cam ce-a propus doamna ministru, să vedem dacă respectă scrisoarea pe care ne-a citit-o, aceea cu sancțiuni descurajante. Pentru președinte, unde credeți că se comunică dacă s-ar întâmpla, ferească sfântu, să aibă avere nejustificată: Parlamentului României. Clar, este fără sancțiuni pentru că Parlamentul nu are atribuții de a sancționa pe președinte în cazul în care are avere nejustificată.

Pentru primul-ministru, la fel ca la președinte. Descurajant, nu?! Pentru ceilalți membri ai Guvernului, următoarele sancțiuni: în Legea 90, e adevărat, nu pentru avere nejustificată, ci pentru avere ilicită, ministrul era eliberat din funcție. Doamna ministru introduce o sancțiune descurajantă, ca alternativă. Știți care e aia? Avertismentul scris. Pentru secretarii de stat, încerc să le citesc și începe să devină hazliu. Avertismentul scris, reducerea indemnizației cu 10-20%. Așa, la o avere de vreo 30 milioane de dolari, cam 20% din salariu zic că merită, nu?

Pentru judecători, procurori, membri superiori ai magistraturii, se va aplica o sancțiune disciplinară... Să vă uitați în Legea 303 să vedeți că începe tot cu avertismentul, mutări disciplinare și așa mai departe... în termen de cel mult trei ani de la data săvârșirii abaterii. E! Asta cu abaterea, e cam greu când acumulezi în timp să spui care-i data. Probabil de la data achiziționării ultimului imobil. Deci, în cel mult trei ani. Dacă nu, nici măcar avertisment. Descurajant, este?!

Toată grija magistraților și a altora, că urmează și ei, este să nu fie prins trei ani, după doamna Macovei. Că după aceea, nici măcar o sancțiune, avertisment. Descurajant, nu?! Pentru judecătorii Curții Constituționale, la fel, sancțiune disciplinară, termen de cel mult trei ani. N-are rost să vă repet aceeași descurajantă sancțiune.

Pentru membrii Curții de Conturi, Avocatul Poporului și adjuncții, Parlamentului, care va aplica o sancțiune disciplinară tot în cel mult trei ani. Aveți grijă pentru trei ani ce faceți, fraților, că după aceea v-a scăpat doamna Macovei.

"Pentru aleșii locali, cu excepția primarilor..." consiliul local, consiliul județean, "care va aplica o sancțiune disciplinară, potrivit legilor." Rețineți că revin la chestiunea aceasta că e hazlie, "cu excepția primarilor". Stați să vedem pentru consilieri ce se întâmplă. Unde? La consiliul local. Și ce sancțiuni poate să aibă consiliul local, să adreseze consilierilor pentru avere nejustificată. Nici una. Prin regulamente și prin lege îl dai afară dacă urlă în ședință, îl suspenzi dacă-i obraznic și continuă să urle în continuare, dar pentru o avere acolo, un mărunțiș de câteva milioane de euro, n-are nici o sancțiune.

Pentru primari, unde credeți că se trimite chestia asta, că a zis "cu excepție", nu se trimit la consiliul local, o să credeți că la Haga, cumva. Nu, Consiliului local. Deci, rețineți, pentru aleșii locali, cu excepția primarilor, la consiliul local. Pentru primari, la consiliul local. Adică tot acolo. De ce o fi excepția asta? Nu știu.

Pentru că este un proiect de lege care nu trebuie să sufere nici o modificare, altfel, blestemat să fie de toate ONG-urile cel care încearcă să îndrepte vreo prostie.

"Pentru funcționarii publici, comisii de disciplină sau consiliile de disciplină..." etc. etc, "...sancțiunea poate fi aplicată în termen de cel mult 3 ani, ați ghicit. Și la ăștia este foarte descurajant.

 

Domnul Marcu Tudor (din bancă):

Hai, domnule Nicolicea scurtează că ai făcut-o praf!

Domnul Eugen Nicolicea:

Păi n-am făcut-o eu, a făcut-o dânsa...

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, vă rog să nu faceți discuție cu plenul și vă rog, de asemenea, să scurtați un pic.

Domnul Eugen Nicolicea:

Sigur că da. Mulțumesc că ați intervenit și mi-ați luat apărarea.

Acum, ce se întâmplă? Vedeți că s-ar putea unii să moară de inimă văzând sancțiunile astea pe care le propune doamna Macovei și le dă ocazia să mai reînvie: "sancțiunea disciplinară aplicată poate fi contestată de persoana în cauză numai sub aspectul individualizării acesteia." Adică, dacă s-a dat 10%, să spui că trebuia să-ți dea doar 5%. Descurajant, nu?!

"Persoana eliberată sau destituită din funcție este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcție sau o demnitate publică dintre cele prevăzute la art.14, cu excepția celor elective, pe o perioadă de trei ani de la data eliberării sau destituirii din funcția sau demnitatea publică respectivă." Adică, pentru deputați sau senatori, nici un fel de problemă, că doar e electivă funcția.

De ce s-a spus chestiunea aceasta? Pentru că n-a știut treaba aceea din Constituție, că dacă ești incompatibil, în realitate îți pierzi funcția așa cum s-a arătat acolo. Și atunci la elective, a cam...

Închei cu o chestiune de prezentare aici. "Fapta persoanelor prevăzute la art.14 care cu intenție depun declarații de avere care nu corespund adevărului, constituie infracțiune de fals în declarații, pedepsită conform Codului Penal." Nici o noutate. Așa era și în Legea nr.115. Fac doar un scurt comentariu.

Dacă ai o avere nejustificată de vreo de 30 de milioane de dolari, nu prea pățești nimic. E un avertisment sau 5% din indemnizație. Totul este să ai grijă să declari acolo corect, să nu uiți ceva. Dacă ai o avere mică și ai uitat un mărunțiș, în mod clar faci pușcărie. Descurajant, nu?!

După atâtea sancțiuni descurajante, eu cred că toți care au oarece de ascuns ar trebui să se bucure de acest proiect al Agenției Naționale de Integritate și cred că eu mi-am bătut cuie în talpă și acuma toată lumea va vota proiectul doamnei Monica, pentru că e atât de bun pentru cei care au oarece probleme încât nu înțeleg de ce să nu voteze.

De ce ziceți și de ce se crede că Legea nr.115/1996 era proastă și nu funcționa? Păi, ca ceva să funcționeze, trebuie întâi să fie pornit și să ne uităm la pornirea controlului averii din Legea nr.115. Orice persoană putea să facă sesizarea către un număr de persoane, pentru demnitari, la litera a), ministrului justiției.

Câte cereri de cercetare ați făcut, doamna ministru, de când sunteți ministru? Nu din acelea de formă, că a uitat cineva să facă o declarație de avere până la 31 decembrie și în mod automat se declanșează cercetarea averii că n-a depus în 15 zile de la încheierea anului sau mandatului. Că de-alea știu că s-au făcut. Deci, acelea în care dumneavoastră, cu bună știință, să acuzați un demnitar sau pe o altă persoană, că are o avere uriașă nejustificată. Nu am auzit din presă și nu cred că presa ar fi trecut sub tăcere un asemenea caz faimos.

În aceste condiții, sunt două variante: unu, nu există persoane cu averi uriașe nejustificate și n-ați avut ce sesiza; doi, există astfel de persoane și dumneavoastră ați închis ochii și n-ați făcut nimic. Păi, pentru varianta doi, dacă ar fi adevărată, trebuie să faceți altă lege? Eu zic că trebuie să faceți doar o cerere de cercetare.

Și pentru că eu merg pe varianta doi, că doar n-o să-mi pun toate ONG-urile în cap, să afirm că nu există persoane cu averi nejustificate, înseamnă că nu v-ați făcut datoria. Și punem pe alții s-o facă înființând un organism. Și organismul acela are 200 de angajați. Și angajații aceia au cel puțin 15 milioane salariu pe lună bani în mână. Adică, distracția ne costă, numai salariile, cel puțin 3 miliarde, pentru că o doamnă ministru, un domn de la PNA sau un domn de la Parchetul General n-a făcut cererile respective dacă ar fi trebuit să fie făcute, și opinia publică a ajuns la concluzia că legea nu funcționează.

Și această distracție ne costă cel puțin 3 miliarde pe an din care nu recuperăm nici măcar un șfanț, pentru că așa cum a spus doamna ministru, cum am spus și eu, cum au spus și colegii și cum spune și Constituția, averile doar nejustificate nu se pot confisca. Se pot confisca doar acele care provin din infracțiuni sau contravenții.

Deci, paguba aceasta lunară de cel puțin 3 miliarde, nu mai vorbim sedii, mașini, plimbări, etc., etc. va fi lunară, paguba aceasta.

Recuperări? Pauză. Totul și totul pentru soclul unui ministru care a inventat Coranul legislativ. (Aplauze.)

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Ultima înscriere la cuvânt, domnul deputat Petru Călian.

Domnul Petru Călian:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am să fiu foarte, foarte scurt. Aș începe printr-o întrebare pe care doresc s-o adresez doamnei ministru Macovei. Doamna ministru, vă rog să-mi răspundeți foarte sincer, ați lecturat măcar în totalitate acest proiect de lege? Pentru că aveți lângă dumneavoastră acei copii tineri, că nu le pot spune altfel, directori, care au trudit la acest proiect de lege. Dar atât.

Vă întreb pe cei care susțineți acest proiect de lege dacă l-ați lecturat și dacă îl cunoașteți într-adevăr. Cred că nu. Cu excepția colegilor din Comisia juridică, sunt puțini cei care au studiat, au lecturat într-adevăr acest proiect de lege.

Eu consider că este necesar să acordăm respectul celor care au trudit, colegii din Comisia juridică, pentru că au transformat un proiect de lege neconstituțional și neproductiv, într-un proiect de lege constituțional, proiect de lege care în situația în care va fi votat, are menirea totodată să ducă la cheltuirea unor sume mai puțin importante din averea tuturor, pentru că discutăm aici de banul public.

Cred că nu este momentul să înființăm instituții sterile care să consume banii noștri, ai tuturor, pentru că și așa ne plângem că nu avem bani pe diverse domenii. Dau exemplu aici învățământul care vrea 6% din produsul intern brut.

Spunea doamna ministru Macovei că dorește să înființeze o structură autonomă pe cont propriu, pe buget propriu. Este falsă această ipoteză, stimați colegi. De ce? Pentru că în conformitate cu varianta propusă de inițiator, atât președintele cât și vicepreședinții Agenției Naționale de Integritate sunt numiți de către președintele țării.

Așadar, în opinia mea, consider că acest ANI sau această "ANI" se dorește a fi încă un instrument de luptă politică aflat la îndemâna președintelui. Cei care trec de filtrul CNSAS mai au de trecut un filtru. Până când, stimați colegi, să ne mai jucăm cu banul public?

Așadar, Partidul Conservator își susține amendamentele care au fost și votate practic în Comisia juridică, mai precis amendamentul prin care Consiliul de Integritate, atenție! nu Agenția Națională de Integritate este subordonat organului ierarhic superior al statului nostru și aici bineînțeles mă refer la Parlament. Mi se pare firesc să avem această instituție, mă refer la Consiliul Național de Integritate să-l avem în subordinea Parlamentului și nu în subordinea președintelui României.

Așadar, stimați colegi, cei care nu cunoașteți în profunzime acest proiect de lege, din păcate neconstituțional și neproductiv, vă rog ca până mâine, în momentul în care vom trece la dezbateri pe articole, să-l studiați și cu siguranță că veți da dreptate majorității membrilor Comisiei juridice.

Așadar, doamnelor și domnilor, aștept cu nerăbdare ca doamna Monica Macovei să fie sinceră măcar câteva secunde și să-mi spună dacă a lecturat măcar acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Nu mai există alte intervenții la dezbateri generale. Comisia dorește să mai adauge ceva, la final? Nu.

Doamna ministru, vă invit atunci să vorbiți în încheierea dezbaterilor generale, cu rugămintea, de asemenea, de a răspunde la întrebările care s-au pus.

Doamna Monica Macovei:

Sper să mai petreceți câteva minute și să mă ascultați precum și eu v-am ascultat pe dumneavoastră.

Acest proiect a trebuit să fie coroborat atât cu acea limitare constituțională privind confiscarea averilor cât și cu toate prevederile care există astăzi în vigoare cu privire, de pildă, la funcționarii publici, la răspunderea lor, la magistrați, la membri ai Parlamentului și așa mai departe.

Aceste coroborări au fost făcute în acest proiect, nu am sesizat însă că în discuțiile din Comisia juridică au contat în vreun fel. Ca să răspund foarte pe scurt ultimei întrebări, nu numai că l-am citit de foarte multe ori toate formele, pentru că au fost multe versiuni supuse dezbaterii publice, pe toate le știu foarte bine inclusiv pe ultimul și l-am susținut când am fost prezentă în fața Comisiei juridice a Camerei Deputaților, unde chiar eu pot să vă spun că n-am simțit că toată lumea stăpânea foarte bine proiectul.

Am fost întrebată și iarăși apropo de ultimul comentariu, cu subordonare către președinte, ați afirmat, sau subordonare către Parlament. Proiectul aprobat în Guvern nu prevede subordonare către președinte, prevede că președintele numește persoana, președintele sau directorul acestei agenții care însă ajunge acolo pe bază de concurs, deci nu este numit de președinte din senin, ci pe bază de concurs. Și proiectul nu prevede nici un fel de subordonare pentru că așa e bine să fie această agenție. Dumneavoastră în proiect ați subordonat-o Parlamentului. Mă întreb cum o să controleze membrii Parlamentului această agenție subordonată Parlamentului?

S-a spus aici că nu există în alte țări. Pe mine mă interesează și cred că și pe dumneavoastră ce se întâmplă în România. În România nu există astăzi un control eficient al averilor. În România există multe suspiciuni că în ultimii 16 ani, cel puțin, s-au făcut averi mai puțin legal. În România nu sunt controlate și verificate conflictele de interese și nici incompatibilitățile. Asta este realitatea de astăzi a României și acestei realități îi răspunde proiectul aprobat în Guvern privind Agenția de Integritate.

De 8 ani de zile de când există aceste comisii care controlează averile, nu există nici măcar o singură persoană care să fi fost supusă unei sancțiuni. Vă întreb și eu: miniștrii P.S.D. și cei anteriori au făcut vreo sesizare? Eu am făcut peste 30.

Aș dori să mai explic ce se întâmplă cu acea constituționalitate din raport. Și, domnule Nicolicea, nu am citat din nicio scrisoare, am citat din Raportul Comisiei Europene. Raportul Comisiei Europene, ultimul, din 26 septembrie, este public, pe site-ul Comisiei poate fi citită acea măsură.

Există un capitol în acest raport în care se menționează ce măsuri obligatorii trebuie să ia România și Bulgaria, în continuare, în domeniul justiției și afacerilor interne, în domeniul luptei împotriva corupției.

Aici avem crearea Agenției de Integritate, exact cu acele elemente pe care le-am citat la începutul prezentării, cu cele trei competențe, cu sancțiuni, cu decizii obligatorii și cu sancțiuni descurajante. Asta este ceea ce ni se spune în raport că trebuie să conțină proiectul. În rest, sigur că da, sunteți parlamentari, Parlamentul este suveran, poate să nici nu țină seama de recomandarea Comisiei Europene. Dar aceasta este. Cu aceste elemente care ar fi bine să se regăsească în raport.

În ceea ce privește sarcina asumată, sunt foarte multe sarcini asumate și toate din procesul de aderare sunt sarcini asumate. În hotărârea de Guvern din martie 2005, prin care am adoptat strategia României pentru lupta împotriva corupției pe perioada 2005-2008, între alte măsuri, inclusiv acele declarații de avere, noile formulare și multe alte măsuri, am prevăzut înființarea acestei Agenții de Integritate cu această competență.

Această strategie a fost acceptată de Comisia Europeană pentru că vă reamintesc, aveam clauză de amânare cu un an, clauza de salvgardare la sfârșitul guvernării 2000-2004. Această strategie am spus că a fost acceptată și chiar am primit felicitări pentru ea. Tot ce scrie acolo a devenit automat angajament al României. Asta este în toate domeniile în care avem angajamente și măsuri de îndeplinit. Acesta este procedeul prin care se lucrează de către Comisie cu un stat candidat. (Vociferări.)

Sunt de acord cu cei care au afirmat că această agenție, în forma, adaug eu, adoptată de Comisia juridică, de disciplină și imunități, nu are nevoie de 200 de angajați. Nu are nevoie de nici un angajat. Și n-are nevoie nici de miliarde de la bugetul public. Nu trebuie să existe, pentru că nu face decât să fie o anticameră a Poliției și a Parchetului, de care nu avem nevoie.

Într-adevăr, proiectul este nociv pentru cei care nu vor ca astăzi, în România, să purcedem, în sfârșit, la controlul averilor, conflictelor de interese, incompatibilităților și să le sancționăm. Pentru că, repet, nici o sancțiune în aceste trei domenii nu a fost adoptată până astăzi.

Am să închei spunând, reamintind că, în toate rapoartele Comisiei Europene și rapoartele de monitorizare periodice, îngrijorarea cea mai mare a Comisiei Europene și a statelor membre cu privire la lupta împotriva corupției este: "fragilitatea majorității politice în lupta împotriva corupției". Nu cred că este nevoie să spun mai mult decât atât. Sigur, fragilitatea majorității politice.

Aveți toată liniștea să adoptați proiectul de lege pe care îl doriți. La sfârșit, o să facem o comparație între "dinții" și puterea pe care a avut-o Agenția în momentul în care a plecat de la Guvern și ceea ce pleacă după dezbaterile din Camera Deputaților.

Și, în final, aș vrea, sigur, să spun ceea ce ați spus și dumneavoastră, că din acest moment sau de când a intrat în Camera Deputaților, acest proiect este al dumneavoastră, nu este al Guvernului, este al Parlamentului, Parlamentul este suveran și dumneavoastră aveți toată răspunderea politică pentru modul în care este adoptat.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, doamna ministru.

 

Domnul Eugen Nicolicea (din sală):

Vă rog, drept la replică.

Domnul Bogdan Olteanu:

Doriți drept la replică, domnule deputat? V-a rostit numele? Atunci aveți drept la replică, domnule Nicolicea. Ați zis 30, dacă am auzit eu bine.

Domnul Eugen Nicolicea:

Doamna ministru mi-a rostit numele și acest lucru s-a făcut într-un moment în care dânsa tocmai expunea ce a înțeles din ceea ce am spus eu. Și toți aici, de față, ați constat că nu a înțeles nimic.

Deci, dacă acea scrisoare la care m-am referit nu era scrisoare, ci era raport - eu n-am îndrăznit să cred că era raportul respectiv, pentru că atunci lucrurile sunt foarte grave - dumneavoastră puneți în pericol soarta României. Acele sancțiuni cu bătutul pe umăr, avertisment de nu-știu-care și 5% nu respectă ceea ce scrie în raport. Dumneavoastră, în acest moment, puneți soarta României în pericol.

În ceea ce privește cele 30 de sesizări pe care le-ați făcut, domnule, ce tot țipă presa asta că-s atât de mulți, că doamna ministru n-a găsit decât 30. Și sunt atât de mari, că n-am auzit de ei. Și din aceia 30, vă rog să specificați, să-mi răspundeți și mie la obiect, că atunci unde v-a convenit, ați răspuns, dar mie nu mi-ați răspuns la nici o întrebare, din cele 30, câte au fost pe fond, nu că a uitat să facă declarația la sfârșit de mandat sau la sfârșitul lui 31 decembrie, așa cum scria în Legea nr.115, câte ați făcut în mod oficial dumneavoastră, pentru că lipsa dumneavoastră de acțiune, dacă este să vă acceptăm proiectul, pe noi ne costă 3 miliarde. Nu credeți că am putea să angajăm cu bani mai puțini un alt ministru, ca să facă ceea ce trebuie și să ne coste mai puțin?

Punerea în acord, pe care ați spus-o dumneavoastră, cu celelalte legi, cu sancțiunile disciplinare? Dar, vă împiedica cineva să introduceți altele? Nu vă împiedica nimeni. Și vreți să vă mai spun ceva? Un adevărat jurist și făcător de legi nu are nevoie de litere - de la a) la k) - pentru a da sancțiuni. Are nevoie de un alineat și vi-l citesc. Dumneavoastră l-ați distrus. Art.33, care spune simplu: "Persoana a cărei avere a fost declarată în total sau în parte nejustificată, printr-o hotărâre judecătorească definitivă, va fi destituită sau revocată, după caz, din funcția pe care o deține. Asta acoperă trei sferturi din literele de la a) la k), și asta de aici era Legea nr.115. Nu trebuia decât să o lăsați și să nu o abrogați.

Alin.2: "Deputatul sau senatorul ..." din nou am citit "este considerat incompatibil". Și citeați Constituția și vedeați ce se întâmplă.

Deci, cu două alineate făceați o treabă serioasă, și nu una hazlie, cum ați făcut dumneavoastră în literele de la a) la k). V-ați mai dat..., dar eu cred că este bine să dezbatem pe articole, să se lămurească lumea odată și odată, să cadă masca de pe față și să ne vedem și competențele, și s-ar putea să vedem și rea-credință.

Da, de ce distrugem noi o lege funcțională, după ce n-am prea făcut sesizări. Poate că cineva are interesul s-o distrugem! De ce să nu existe și reaua-credință.

Eu vă mulțumesc pentru înțelegerea dumneavoastră. Comparația aceea cu dinții nu se va face la sfârșitul legii, că e tardiv. O vom face mâine, de față cu ONG-urile. Și am încredere în ceea ce vor stabili ONG-urile și vă promit că voi vota așa cum vor spune ei. Dar nu cred că va exista cineva să vrea ca dumneavoastră, ca în loc de sancțiune, să primească un avertisment, fie el și scris.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat. Intervenția dumneavoastră a exces dreptului la replică, drept pentru care am s-o rog pe doamna ministru dacă dorește să mai aibă o intervenție pe această chestiune. Nu.

În aceste condiții, dezbaterile generale s-au încheiat. Mâine, la ora 10,00, reluăm lucrările cu dezbaterile pe articole.

Vă doresc o seară bună.

Putem relua de îndată cu întrebări și interpelări, fiind ora 18,40.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania monday, 24 february 2020, 2:13
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro