Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of October 30, 2006
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.160/09-11-2006

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2006 > 30-10-2006 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of October 30, 2006

5. Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea articolelor 8 (alin.1 și 2) și 119 (alin.1) ale Legii învățământului nr.84/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare (rămasă pentru votul final).
 
see bill no. 700/2006

 

Domnul Bogdan Olteanu:

  ................................................

La pct.3, avem Propunerea legislativă pentru completarea art.8 alin. l și 2 și art.119 alin.1 ale Legii învățământului nr.84/1995 republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Legea are caracter organic, raport de adoptare din partea comisiei pentru învățământ, suntem primă Cameră sesizată.

Vă informez că data la care se împlinește termenul constituțional pentru dezbatere și vot final este 2 noiembrie. Rog inițiatorul să-și susțină proiectul.

Comisii găsim oricând, avem inițiatori întâi, vă rog frumos. Domnul deputat Radan. Și rog comisia, bineînțeles, să-și ia locul în bancă. Toată comisia e plecată? Nu, stați un moment, domnule deputat, că dacă toată comisia e plecată, suntem într-o încurcătură. Dar, dumneavoastră sunteți din comisie. Prezentați dumneavoastră.

Domnul Mihai Radan:

Păi, sunt secretarul comisiei.

Domnul Bogdan Olteanu:

Păi, atunci susțineți inițiativa și după aceea să prezentați raportul.

Domnul Mihai Radan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Această inițiativă are la bază solicitarea minorităților naționale care s-au întrunit în luna mai la Carașova în cadrul Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport.

Totodată ea se bizuie pe prevederile constituționale care asigură minorităților naționale dreptul la instrucție în limba maternă. Și, bineînțeles, pe prevederile articolelor din Legea nr.84 pe care dorește s-o completeze.

Amendamentul în sine nu schimbă nimic din Legea nr.84, doar adaugă încă o formă de instrucție în limba maternă a minorităților naționale. Ea, dacă vreți, reflectă o nouă etapă în dezvoltarea minorităților sau în evoluția, instrucția minorităților naționale, respectiv ca această instrucție să nu fie numai în limba statului sau numai în limba maternă. Ci se solicită atât în limba maternă, cât și în limba română sau în limba statului.

Considerăm că această formă reflectă și o modalitate mai eficientă de instruire și de integrare a minorităților, mai ales mici, din punct de vedere numeric, deoarece ea va oferi posibilitatea ca acești absolvenți ai școlilor care se vor instrui atât în limba maternă, cât și în limba română, să posede în mod egal cele două culturi, să posede în mod egal cele două coduri de comunicare în viața de toate zilele. Așa că vă rugăm să votați această inițiativă, și anume predarea atât în limba maternă, cât și în limba română.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Raportul comisiei? Vă rog, domnule deputat.

Domnul Asztalos Ferenc:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a primit spre dezbatere și avizare în fond Propunerea legislativă pentru completarea art.8 alin.l și 2 și art.119 ale Legii învățământului nr.84 din 1995, republicată cu modificările și completările ulterioare.

La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizele primite de la Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, Comisia juridică, de disciplină și imunități și avizul Consiliului Legislativ.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea Legii învățământului nr.84 din 1995, republicată, în sensul extinderii învățământului în limbile minorităților naționale și la forma de predare simultană în limbile minorităților naționale și în limba română, măsură considerată benefică pentru comunitățile minorităților naționale.

În raport de obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. La lucrările comisiei au fost prezenți 18 deputați din totalul de 28 membri ai comisiei. La dezbaterea propunerii legislative au participat ca invitați, în conformitate cu prevederile art.54 și 55 din Regulamentul Camerei Deputaților, doamna Gabriella Pasztor, secretar de stat din Ministerul Educației și Cercetării și domnul Mihai Matecovici, director general din Ministerul Educației și Cercetării.

În urma dezbaterilor în ședința din 17 și 24 octombrie 2006, comisia, cu 15 voturi pentru și 3 abțineri, propune plenului adoptarea propunerii legislative cu amendamentele din anexa alăturată.

Permiteți-mi două observații, în calitate de vicepreședinte al comisiei.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog.

Domnul Asztalos Ferenc:

Într-adevăr, comisia a luat în vedere avizele primite de la Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, de la Comisia juridică, de disciplină și imunități, chiar și avizul Consiliului Legislativ, însă de aici lipsește faptul că, de fapt, comisia nu a luat în considerație punctul de vedere al Guvernului. Fiindcă punctul de vedere al Guvernului era negativ și propunea respingerea inițiativei legislative. Iar o ultimă constatare, într-adevăr, în ședința din 24 octombrie au fost 15 voturi pentru, însă nu erau 3 abțineri, ci erau 3 voturi împotrivă.

La dezbaterile generale o să prezint și punctul de vedere al UDMR-ului.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Punctul de vedere al Guvernului, dacă e necesar? Vă rog. Doar spuneți de la microfon atunci și cu asta basta.

Domnul secretar de stat Miron.

Domnul Dumitru Miron (secretar de stat, Ministerul Educației și Cercetării):

Guvernul apreciază că Legea învățământului în forma care există creează premisele pentru ca ...

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule secretar de stat, mai tare un pic că nu vă aud.

Domnul Dumitru Miron:

Deci Guvernul apreciază că în forma în care există Legea învățământului sunt create premisele pentru ca învățământul în limbile minorităților să se desfășoare și pe formații de studii și pe filiere și punctul de vedere al guvernului este că nu susține adoptarea acestei inițiative legislative în forma prezentată, întrucât se introduc niște sintagme care pot să creeze o serie de confuzii.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dezbateri generale? S-a înscris deja domnul deputat Azstalos din partea UDMR. Dacă mai sunt și alte înscrieri la cuvânt?

Doamna ministru Andronescu. Da, vă rog, domnul Magheru.

Vă rog, domnule deputat Asztalos.

Domnul Asztalos Ferenc:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Noi considerăm că textul actual al Legii învățământului care reglementează limba de predare în unitățile școlare, concret vorbind, art.8, reglementează cât se poate de bine și clar această problematică. Și ca să fie bine înțeles pentru toată lumea, permiteți-mi să citesc acest text al art.8: "Învățământul de toate gradele se desfășoară în limba română. Acesta se desfășoară, în condițiile prezentei legi, și în limbile minorităților naționale, precum și în limbi de circulație internațională". Deci textul reglementează trei posibilități: învățământ în limba română, a doua posibilitate, învățământ în limba unei minorități, dacă se solicită, dacă se cere exercitarea acestui drept și a treia posibilitate, predare într-o limbă de circulație internațională. Față de aceste trei posibilități apare aici, zic eu, o noutate, un hibrid, zic eu, inexplicabil din punct de vedere psihopedagogic și metodic, fiindcă prin inițiativa legislativă se cere ca să apară o altă variantă inexistentă până acum, deci o a patra posibilitate care permite, țin să citez, sună în felul următor: "sau, după caz, la cerere, în cadrul aceleiași clase, atât în limbile minorităților naționale, cât și în limba română".

Va să zică, există o unitate școlară unde predarea se face în limba ucraineană. Vă spun un exemplu. Și, la un moment dat, se decide că în această unitate în clasa a V-a să se aleagă câteva obiecte, hai să fie fizica sau chimia unde, de fapt, materia să nu fie predată în limba minorității respective, ci să fie predată și în limba română și în limba minorității respective.

Vă întreb următoarele: spuneți-mi, vă rog, când se va folosi și limba română și limba minorităților naționale. Pe partea introductivă? La recapitulare? Care va fi ponderea limbii minorității și care va fi ponderea limbii române?

Și o altă problemă. Spuneți-mi, vă rog, din punct de vedere metodic, cum se poate realiza o astfel de predare? Eu zic că prin aplicarea unui asemenea tratament vom ajunge la un rezultat cât se poate de sigur. Nici limba maternă, nici limba statului nu va fi posedată în măsura pe care o dorește inițiatorul și esența problemei este că, de fapt, la acele obiecte unde această predare bilingvă va fi efectuată, nu vor cunoaște nimic din materia respectivă elevii.

Și încă o întrebare. Spuneți-mi, vă rog, dacă această predare se face la cerere și această cerere trebuie să se facă la toate clasele, cum vom proceda? Dacă, eventual, într-o clasă cu 25 de elevi, trei părinți ajung la concluzia că da, e o idee bună, hai să facem așa: 20 de minute în limba română, 20 de minute în limba ucraineană. Păi, dacă cer trei părinți, atunci restul ceilalți 22 ce vor face? Sau invers?

Deci, în concluzie, noi nu susținem această inițiativă legislativă, plecând de la ideea că textul pe care vi l-am citat, textul art.8 al Legii învățământului reglementează cât se poate de clar această problematică.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Ecaterina Andronescu.

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Evident că Legea învățământului, așa cum este ea în vigoare astăzi, prin articolul menționat anterior aici, practic, ar rezolva această problemă, pentru că ea nu interzice organizarea unor clase în care învățământul să fie bilingv. Inițiativa domnului deputat Radan a rezultat însă dintr-o necesitate practică. Rămâne la interpretarea unui inspectorat dacă aplică într-un fel sau altul.

Ca urmare, prin propunerea și mai ales prin amendamentul pe care l-a formulat comisia, cu care venim în fața dumneavoastră, acest articol devine mai flexibil și eu cred că trebuie acceptat pentru că el vine mai ales în favoarea minorităților mici.

Evident că îi înțeleg punctul de vedere pe care îl exprimă aici domnul deputat Asztalos, dar ea este o măsură pentru minoritățile mici. De aceea, eu vă rog să o acceptați așa cum este, nu este doar în România un experiment, se practică și în alte țări în care se face vorbire și există învățământ în limbile minorităților, ca atare, nu pot decât, în încheierea cuvântului meu, să vă adresez rugămintea să votați amendamentul Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport.

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, doamna deputat.

Domnul deputat Mircea Costache. Mă iertați, domnul Magheru. Mă scuzați.

 

Domnul Costache Mircea:

Și eu voiam să spun ceva. Aveți o datorie, domnule președinte, la mine...

Domnul Bogdan Olteanu:

Când să-mi plătesc datoria, acum nu ați mai vrut.

Îmi cer scuze, domnule deputat Magheru.

Domnul Paul Magheru:

Stimate domnule președinte,

Stimați colegi,

Și în comisie și acum în plen, Grupul parlamentar al PRM a susținut această inițiativă legislativă, ea aparține colegului nostru care reprezintă minoritatea croată. Este vorba și de secretarul comisiei Radan. Domnul Radan face parte din Grupul parlamentar al minorităților naționale, altele decât maghiară, așa suntem noi obișnuiți să le numim în Parlament, încât, iată, dumnealui vine de data aceasta cum spunea și doamna ministru Andronescu, vine cu o propunere legislativă pe care a constatat că este nevoie, este necesar să o facă, pentru că, deși Legea învățământului, după cum s-a spus, art.8, preconizează trei posibilități de învățământ pentru limbile minorităților naționale, aceasta, aș vrea să vă spun că nici măcar nu este o nuanță, este a patra posibilitate. Când, alternativ, dă posibilitate elevilor aparținând minorităților mai mici, mai puțin numeroase ca să apeleze și la învățământul în limba română.

Să vă dau un exemplu. Dacă istoria și geografia, de exemplu, nu vor putea fi predate sau nu sunt specialiști în limba croată ca s-o predea, ei pot să ceară, de exemplu, istoria și geografia României să fie predată în limba română și atunci trebuie luate și măsuri corespunzătoare, inclusiv manualele care se comandă sunt manuale în limba română și nu mai sunt în limba croată sau alte măsuri de felul acesta. Deci ea a ieșit, cum spunea și doamna ministru, dintr-o necesitate practică.

În afară de aceasta și cu aceasta închei, propunerea pe care o face colegul nostru aparținând minorităților naționale mai mici subliniază încă o dată importanța limbii oficiale, limbii române pe care o are în instrucția din țara noastră, precum și prestigiul instructiv al limbii române în învățământul din România.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Nicolae Popa.

Domnul Nicolae Popa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Sigur că vom susține și noi, membrii Grupului parlamentar al Partidului Conservator, proiectul de lege, mai ales că vine de la un coleg de-al nostru, al minorităților naționale și dacă se practică și în Europa așa ceva, așa cum spunea doamna deputat Andronescu, de ce să nu ne aliniem și noi, să ne pliem și noi pe preceptele și valorile europene.

Și suntem de acord pentru că întotdeauna noi am manifestat toleranță, am respectat minoritățile, le-am respectat limba și cultura și așa o vom face întotdeauna, dar nu vom accepta niciodată ca vreo minoritate să încalce prevederile constituționale. Și, având în vedere că acest proiect de lege nu încalcă prevederile constituționale, vom susține și vom vota pentru.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Vă mulțumesc, domnule deputat.

Alte intervenții, la dezbateri generale, vă rog.

Domnul deputat Moisoiu.

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În primul rând, îmi cer scuze colegului Radan pentru că în dezbaterile din comisie am fost printre puținii care au votat împotrivă. Nu am înțeles la momentul respectiv, efectiv, și acesta este punctul nevralgic al meu, ce anume s-a vrut prin această propunere legislativă. Doresc să vă spun ceva, și anume că această propunere legislativă este de fapt spre binele bunei conviețuiri a noastre din această țară. Totdeauna am militat pentru buna conviețuire. Și trebuie să milităm în continuare.

În condițiile în care un copil acasă vorbește o anumită limbă, iar la școală are ocazia să ia contact și cu cealaltă limbă, cu limba majoritară, în aceste condiții, de fapt el va pleca de la școală însușindu-și două limbi.

Vedeți, nu s-a pus problema aici de către domnul vicepreședinte în ceea ce privește cantitatea de materie care se predă, pentru că se poate parcurge programa astfel încât aceasta să fie realizată în mod complet. Și atunci, de fapt, suntem într-un câștig. E, pentru acest lucru, și încă o dată îmi cer scuze colegului Radan și-l felicit pentru propunerea legislativă făcută și în același timp bineînțeles susțin această propunere.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

Mai există și alte intervenții, ca să le notez înainte. Nu mai sunt. Atunci, domnul deputat Știucă și închidem dezbaterile generale.

Domnul Alecsandru Știucă:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Ne aflăm într-o situație extrem de rară, când reprezentanții unei minorități vin și afirmă nevoia învățării limbii române. Este expresia unei realități, cum s-a subliniat în intervenția anterioară, pentru că în momentul în care am separat învățământul, am remarcat un lucru interesant: părinți, copii ai celor care aparțin unor minorități au solicitat înscrierea la școli în limba română, au avut revelația importanței practice a învățării limbii române și au dorit să vină în școlile românești pentru că au nevoie de limba română.

E un fenomen foarte interesant. Din anumite zone în care se învață limbile minorităților, vin în licee sau în școli din județe unde se învață limba română pentru a-și perfecta exprimarea în limba română, pentru a se integra.

Eu cred că este una dintre primele inițiative de acest gen, și semnificația ei deosebită, remarcabilă, vine din faptul că aparține unui reprezentant al minorităților.

Eu, personal, recomand să susținem această inițiativă.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Am epuizat în cele din urmă dezbaterile generale. Trecem la dezbateri pe articole, pe raportul comisiei. Vă atrag atenția că există și un amendament respins. O să întreb dacă se susține, la momentul oportun.

La pct.1, obiecții, observații, comentarii. Nu sunt. Adoptat.

Pct.2, obiecții, observații, comentarii. Nu sunt. Adoptat.

La pct.3, există un amendament respins. Dacă doriți să-l susțineți, domnule Astzalos. Înțeleg că există și o intervenție din partea domnului deputat Ujeniuc.

Domnul Asztalos Ferenc:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

E un amendament respins în comisie și de fapt vine în sprijinul de a face textul mai curat, zic eu, și mai de înțeles. Textul care este pus spre aprobare sună în felul următor, citesc doar ultima parte: "...sau, după caz, la cerere, în cadrul aceleiași clase" și așa mai departe.

Amendamentul meu de fapt clarifică acest cuvânt "la cerere". Și ar suna în felul următor: "...după caz, la cererea organizației reprezentative a minorității interesate". Deci, se spune cine este acea persoană juridică care depune această cerere și clarifică că de fapt cererea trebuie să vină doar din partea acelei minorități care e interesată de a introduce această nouă modalitate de predare.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă există alte intervenții pe acest amendament.

Vă rog, domnule deputat Manta.

(Domnul deputat Dragoș Ujeniuc dorește să intervină)

Să discutăm întâi amendamentul și după aceea. Înțeleg că dumneavoastră, domnule deputat Ujeniuc, aveți observații pe textul articolului.

Domnul Pantelimon Manta:

În comisia de specialitate, amendamentul a fost respins cu o majoritate covârșitoare de voturi pentru un motiv foarte pragmatic, dincolo de considerentele legale, și anume, că nu există o astfel de organizație care să dea girul, să zicem, opțiunii minorității. Textul de lege este foarte practic, lăsând prin exprimarea formulată, "la cerere", lăsând posibilitatea, sigur, în primul rând părinților, pentru că mare parte din copii nu pot solicita ei direct să învețe în limba română.

Introducerea strict a unei alte formulări, în sensul ca o organizație să hotărască acest lucru este, repet, și cu depășirea reglementărilor legale incidente în materie, nu văd cum o organizație s-ar pronunța, dar mai ales care ar fi aceea. Deci, este și lipsită de pragmatism.

Mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnule deputat Marton, tot la amenament? Vă rog.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Îmi place această discuție, zic eu, duplicitară. Când vă convine, atunci aflați că în Parlamentul României sunt prezente organizațiile legitime ale minorităților naționale prin reprezentanții lor, prin votul pe care l-au primit; când nu vă convine, uitați că ei au primit acest vot și sunt prezenți în Parlament, și vă puneți întrebarea, oare care ar fi acea organizație care este reprezentativă? Este aceeași dispută pe care o duceți și în cazul discutării legii minorităților naționale.

Adică organizațiile reprezentate în Parlament nu sunt reprezentative pentru o comunitate sau alta, pentru că nu aveți acest interes.

Eu cred că acest amendament tocmai ar rezolva acea problemă pe care a pus-o aici domnul Asztalos. Ce ne facem dacă din cei 25 de elevi, părinții a 12 elevi spun că vor această formă și 13 zic că nu vor această formă. Cum va fi predată? Și mi se pare corect, în primul rând, e mai ușor, nu trebuie să ceară fiecare părinte în parte. Pe de altă parte, rezolvă și această problemă dacă spunem că această solicitare, această cere de adoptare a acestei forme de învățământ în clasa respectivă, se realizează la solicitarea, la cererea organizației reprezentative.

În cazul acesta, pentru croați, o va depune organizația pe care cu cinste o reprezintă domnul Radan. El este reprezentativ.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat Asztalos, doriți să mai interveniți? Nu e necesar.

Domnul deputat Tabără.

Domnul Valeriu Tabără:

Nu ne-am pronunțat la discuțiile generale asupra acestei legi, dar Partidul Democrat este de acord cu legea. Nu sunt de acord că o astfel de problemă trebuie dusă până în plan național, să vedem care este cea mai importantă organizație reprezentativă, pentru că până la urmă este dreptul fiecăruia din acea școală să-și clarifice modul cum își predă și cum își instruiește copilul.

Și din acest punct de vedere inițiativa legislativă este binevenită. Și repet, este vorba de minoritățile mici, care doresc un anumit tip de instrucție și prin această inițiativă eu cred că noi o putem face.

De altfel, din discuțiile care le-am avut și cu inițiatorul și cu alții, am tras această concluzie.

Mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Asztalos.

Domnul Asztalos Ferenc:

Stimați colegi,

Acum un minut domnul Marton a formulat o întrebare: ce se întâmplă în situația când o parte a părinților din aceeași clasă optează pentru această posibilitate, iar o altă parte nu dorește. Cum rezolvăm practic? Nu vi se pare cât se poate de clar faptul că în rândul băncilor parlamentare stau aici colegii noștri, reprezentanții organizațiilor respective. Mi se pare cât se poate de clar că această cerere să fie formulată din partea acelei organizații care este interesată.

Mergând până la absurd, s-ar putea ivi ocazia, situația ca pentru minoritatea ucraineană, am spus acest exemplu, să depună cererea părinții unei clase unde predarea se face în limba maghiară. Deci, cuvântul "la cerere" nu este suficient. Dă posibilitatea unor interpretări eronate. Și pentru a clarifica această situație am venit cu acest amendament. Nu știu de ce nu puteți accepta această propunere. Sincer vorbind, nu știu.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Rus, doamna deputat Andronescu, doamna deputat Anca Petrescu. Și domnul deputat Bivolaru.

Domnul Ioan Aurel Rus:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nu insistam să vin la acest microfon dacă nu auzeam expresia unui coleg "atunci când vă convine votați, atunci când nu vă convine, vă întoarceți și votați invers".

Vreau să spun că această propunere legislativă vine din partea unui reprezentant al unei minorități care a intrat aici în Parlament conform legii. Vreau să spun că Guvernul și-a asumat Legea statutului minorităților naționale din partea unei grupări sau a unui O.N.G. care se numește UDMR și nicidecum din partea unui partid politic.

Și dacă ne-am duce exact strict pe lege, alături de colegul Radan, ar mai trebui să fie încă un singur reprezentant al UDMR-ului în Parlamentul României, și nu 18 sau 20 sau nu știu câți sunt astăzi. Dar nu numărul contează. Contează principiul sau problema cum este pusă de fapt. Colegul Radan vine și spune: "Dacă la cerere..." Deci, nu venim noi și nu imperativ se cere acest lucru.

Dacă respectiva minoritate dorește acest lucru, sigur că da, legiuitorul îi acordă acest privilegiu; dacă ea nu cere, nu venim să o obligăm.

Și atunci, nu înțeleg de ce tocmai cei care până încă nu era aprobată legea statutului minorităților naționale, ci doar trecuse un singur amendament, acela prin care, vezi Doamne, istoria și geografia vor putea fi predate și în limba maghiară, s-a și trezit președintele acelei formațiuni politice să spună că va cere modificarea Legii învățământului, tocmai pe acest amendament aprobat în cele trei comisii și, vezi Doamne, istoria și geografia să fie predate în limba minorității naționale, contravenind tocmai Legii învățământului.

De aceea, de multe ori, ne-am opus la acest art.18 din Legea statutului minorităților naționale, de aceea încă batem pasul pe loc, de aceea nu se mai poate face nimic, pentru sunt prea mari cerințele, acolo unde se stipula să fie formate aceste reglementări cu acordul Consiliului Național al minorității respective sau cu acordul Consiliului Național al autoguvernării sau autodeterminării sau nu știu eu câte cuvinte putem să folosim.

Da, suntem de acord cu colegul Radan, a pus corect problema și cred că în sensul ăsta trebuie toți să înțelegem și să votăm.

Mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Andronescu.

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea, stimați colegi, să vin în fața dumneavoastră cu rugămintea să nu acceptăm amendamentul domnului Asztalos. Și vin cu această rugăminte nu ca să-l supărăm, ci pentru că art.29 alin.6 din Constituția României stabilește cât se poate de clar, și anume faptul că răspunderea educației copiilor revine părinților sau tutorilor legali.

De aceea, nu avem cum să acceptăm un asemenea amendament.

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, doamna deputat.

Doamna deputat Anca Petrescu.

Doamna Mira Anca Victoria Mărculeț Petrescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Și eu sunt de acord cu ceea ce a spus doamna deputat Andronescu. Este foarte adevărat. Și eu consider că nu trebuie acceptat acest amendament.

Vreau să vă spun că eu am făcut școala germană la Sighișoara, deci am făcut un liceu mixt, și acolo s-a făcut istoria și geografia în limba română.

este foarte grav felul în care se pune în momentul de față problema în privința învățământului. Nu mi se pare că este cazul să facem o politică de stat din învățământ.

Deci, cred că este foarte bine ca opțiunea să fie individuală, a fiecărui părinte în parte, și nu să se aștepte o opțiune generală a unui partid.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, doamna deputat.

Domnul deputat Moisoiu.

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Propunerea care mi se face, deci amendamentul propus de colegii de la UDMR sau susținut de către dânșii, undeva este nelogic sau chiar de tot este nelogic. Pentru că în clipa de față comunitatea maghiară are două organizații reprezentative: una care este pe pantă în jos și una care este pe pantă în sus. Ce se întâmplă dacă ajungem exact la momentul când cele două organizații se intersectează pe pantă?

Adică, Consiliul Național Secuiesc, pe de o parte, are un punct de vedere, și UDMR-ul va avea alt punct de vedere, iar proporțional suntem la aceeași situație. Eu știu că în clipa de față UDMR-ul fuge după referendum. Oare și în cazul unei comunități locale va trebui să mergem să căutăm cu referendum acolo dacă e de acord, dacă nu e de acord.

Vă rog frumos să mă iertați pentru această digresiune, dar am vrut ca prin aceasta să scot cât e de hilar tot acest amendament care ni se propune în clipa de față și care de fapt dorește să împiedice buna conviețuire între cetățenii acestei țări.

Asta este tot. Deci, cererea este cererea individuală, este a părinților, se discută bineînțeles în cadrul organizației specifice a minorității respective și normal că în consecință se poate discuta, se poate învăța. Și așa se poate învăța, și așa, după cum dorește minoritatea respectivă.

Așa cum doamna ministru Andronescu spunea adineauri un cuvânt, în felul acesta legea învățământului devine mai flexibilă.

Pentru aceasta, de fapt, trebuie să votăm.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Bivolaru și domnul deputat Marcu Tudor.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Se pare că toți vorbitorii au fost de acord că acest învățământ, în unele situații, să poată realiza în anumite clase în ambele limbi, și în limba română și în limba minorității. Conflictul a apărut în momentul când s-a discutat despre cerere și probabil aici ar trebui să găsim o soluție pentru ca să nu ajungem nici în situația colegului Asztalos, care a manifestat o oarecare îngrijorare, că dacă vin 2-3 părinți într-o clasă, știu eu, care au anumite ambiții, ca să le spunem așa, nemăsurate, să ceară și toată clasa după aceea să fie supusă unui travaliu din acesta deosebit, să mai audă și limba română prin clasă, ca această cerere să fie acceptată, amendamentul respectivă, să fie "la cererea majorității părinților sau tutorilor copiilor respectivi".

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Marcu Tudor.

Domnul Marcu Tudor:

Domnule președinte,

Eu voi fi foarte scurt. Este perfect logic tot ce s-a susținut până acum și nu înțeleg decât printr-o anumită prismă doleanța celor de la UDMR, exclusiv de la UDMR. De ce zic exclusiv de la UDMR? Pentru că o minoritate atât de importantă și de mare cum este minoritatea maghiară, este obligată să asculte neapărat de UDMR, că este o organizație mai veche decât cea care a apărut acum, mai nouă. De unde știu eu că ceilalți nu vor altfel decât UDMR-ul?

Cu alte cuvinte, politica pe care a dus-o până acum UDMR-ul s-a dovedit falimentară. Știm cu toții, când mergem prin județele astea dominant populate cu maghiari, cea mai mare parte nu știu limba română. Eu am fost de-atât de multe ori prin județele astea, aproape în permanență când trec către vest, îmi place să merg, sunt frumoase, mai și stau și mai dorm pe acolo. Foarte greu găsesc în unele comunități un om care știe limba română. (Rumoare din partea deputaților UDMR.)

Nu glumesc, și dumneavoastră știți la fel de bine ca mine. Dacă nu știți, vă sfătuiesc să mergeți prin aceste comunități, în sate, în comune și vă trimit unul la celălalt, că înțelege mai bine celălalt limba română.

Ce vreau să spun cu asta? Și știți bine că e așa, ce o fentăm aici, ce, suntem la fotbal?

Această politică falimentară dorește să mențină o exclusivitate a comunității spre necazul, spre dificultățile viitoare ale oricui dintre cei pe care-i reprezintă UDMR-ul în viață. Deci, nimeni nu mai contează. Ce dorește în viață dintre cei pe care-i reprezintă, zic ei, UDMR-ul în Parlament, ci numai ce vrea UDMR-ul. Dacă unul vrea să învețe limba română, fac tot posibilul să nu învețe, să învețe numai limba maghiară, să fie ceva exclusivist. Ca în felul ăsta să poată mai mută justificare cererea domniilor lor de a fi autonomi. Dar asta o fac pe pielea tuturor copiilor maghiari, tuturor tinerilor care nu vor o asemenea enclavizare care-i face să nu găsească locuri de lucru nicăieri, care-i face să fie necompetitivi peste tot, și în Ungaria sunt necompetitivi, pentru că nu stă nimeni să vină cineva din România să dea afară din slujbă în Ungaria pe un maghiar născut acolo ca să îi ia el locul aici. Asta e o naivitate.

Deci, acești copii de care ne lovim noi mereu, că nu știu nimic. Eu am fost în armată, i-am condus. Nu știu nimic. Nici românește, nici maghiară, nici geografie, nici istorie.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, vă rog să încheiați.

Domnul Marcu Tudor:

Imediat termin, domnule președinte. Vă mulțumesc.

Ajungeam la o concluzie foarte importantă.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog.

Domnul Marcu Tudor:

Deci, vă spun din experiență, acești oameni, cu toată buna lor cuviință, cu toată buna creștere, cu toată dorința lor de a se implica în societate, sunt handicapați de faptul că în școală au venit niște astfel de șefi peste ei și le-au impus, tu nu faci decât ce zic eu. Nu înveți, că vreau eu.

Este falimentară o asemenea poziție. De aceea, are UDMR-ul din ce în ce mai scăzută pondere în rândul populației maghiare. Care nu vrea să fie slăbită în viitorul ei. Nici un copil nu vrea să fie handicapat social.

În condițiile astea, vă propun să judecăm mai bine cele solicitate, și dacă cine vrea, asta e democrația, ăsta e liberalismul, asta e social-democrația, ce vreți dumneavoastră, naționalism, dacă vreți, mai mult de atât nu se poate, dacă omul vrea, poate să facă, dacă nu vrea, nu poate să facă. Nu-i impun eu, UDMR-ul, ce să facă, pentru că eu m-am autodeclarat șeful acestei comunități. Cine v-a autodeclarat? Că v-aleg ei cu forța, cum ziceți dumneavoastră când vă duceți...că știm bine cum se fac alegerile acolo. Avem și noi rude în familie chiar.

Atâta am vrut să vă spun, judecați bine să scoatem din marasmul ăsta al handicapului social educația tinerilor maghiari, exclusiv maghiari, deoarece toți ceilalți doresc astfel de dezvoltare intelectuală prin învățământ, accesul la învățământ, în orice limbă doresc domniile lor. Și în germană și în spaniolă, în orice limbă doresc, dacă este acceptată situația ca atare.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Mircia Giurgiu.

Stimați colegi, încep să înclin din ce în ce mai serios să trimit acest articol la comisie după o asemenea dezbatere, ca să mai avem o ocazie și săptămâna viitoare.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

În județul Cluj există numeroase naționalități care se înțeleg foarte bine la nivelul omului simplu, așa încât cred că ar fi normal să-i lăsăm să-și aleagă atât părinții, cât și copiii în ce limbă doresc să învețe.

Mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Înțeleg că nu mai există intervenții la amendament.

Înainte de a da cuvântul domnului deputat Ujeniuc pe fondul articolului, haideți să votăm totuși amendamentul, mă gândesc.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la art.8 alin.1. îl găsiți în anexa cu amendamente respinse.

Vă rog să votați.

Conform afișajului, sunt prezenți 142 de deputați; voturi pentru 21, voturi împotrivă 119, o abținere.

Vă mulțumesc. Amendamentul a fost respins.

Rog să se consemneze în stenogramă că și domnul deputat Bivolaru ar fi dorit să voteze!

Trecem la textul articolului atunci. Domnul deputat Ujeniuc, cărui îi mulțumesc și în numele dumneavoastră pentru deosebita răbdare pe care a avut-o până în acest moment.

Domnul Dragoș Ujeniuc:

Nu, discuțiile au fost interesante, domnule președinte, așa că eu vă mulțumesc că mi-ați îngăduit să stau cât mai aproape de vorbitori.

Aș fi vrut să remarc din capul locului, dar discuția este deja depășită, că trimiterea făcută de doamna ministru Andronescu la textul constituțional a fost lămuritoare cu privire la amendamentul acesta, așa încât bine a făcut că a căzut acest amendament.

Domnule președinte, vroiam să spun că o lege, ceea știe toată lumea de altfel, că o lege scurtă, concisă și clară este cea mai bună lege. Din păcate, această lege nu are nici scurtime, nici conciziune, textele, vorbesc, textele supuse dezbaterii, nici claritate, pe de altă parte, în principal, claritate.

Astea sunt elemente de discuții generale, de dezbateri generale. Am ținut neapărat să-mi spun acest gând, pentru că prin legea aceasta, părerea mea personală este că se instituie un talmeș-balmeș pe care îl întâlnim mai rar într-o lege.

Ce vroiam să vă spun? Indiferent cum s-ar vota aceste două amendamente, pct.3 și pct.4, pentru ambele puncte am aceeași observație, să se elimine sintagma "după caz", care n-are nici noimă. Spuneam că lipsește claritatea acestei legi, parcă se fac eforturi când se redactează un text, să-l complicăm cu expresii, cu sintagme inutile și nepotrivite.

Nu are ce căuta sintagma "după caz" nici la pct.3, nici la pct.4. Dacă cineva poate să-mi spună de ce este necesară acea sintagmă, accept. Dar eu cred că trebuie eliminată.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Intervenții. Domnul deputat Marton. Domnul deputat Călian. Vorbim despre sintagma "după caz". Și la pct.3, și la pct.4.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule președinte,

Nu aș dori să intervin pe fond. Am o propunere privind procedura. Având în vedere că domnul Bivolaru a venit cu o soluție de rezolvarea a acelei probleme pe care am ridicat-o aici, ce se întâmplă dacă unii părinți vor într-un fel iar alți părinți din aceeași clasă vor altfel predarea, s-a ridicat o altă problemă, ce e cu acest "după caz". Eu cred că cea mai bună soluție este: pentru o săptămână să retrimiteți la comisie acest articol, s-o rezolve la comisie, să găsească o formulă corectă în care într-adevăr să se realizeze și intenția inițiatorului, să se elimine acele probleme care au fost aici ridicate și să putem vota cu toții acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul deputat Petru Călian.

Domnul Petru Călian:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Colegul nostru Dragoș Ujeniuc are perfectă dreptate. Este un as într-adevăr și în Comisia juridică. Soluția este retrimiterea la comisie a tuturor articolelor care sunt cu probleme, și eu cred că tot ce ne-a mai rămas din acest proiect de lege trebuie să retrimitem la comisie pentru un text foarte clar deoarece acest proiectul de lege este unul extrem de important și va produce efecte semnificative în sistemul de învățământ.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Vă mulțumesc.

Domnul deputat Moisoiu.

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule președinte,

Două probleme sunt aci: una, în această săptămână, Comisia pentru învățământ nu va lucra. Și, de îndată ce nu va lucra pe specificul acesta, înseamnă că nu poate să rezolve nimic. Degeaba amânăm pentru săptămâna viitoare, pentru că ne găsim în aceeași situație.

Și, doi la mână: pentru că tot discutăm această problemă a alternativei, cine își impune punctul de vedere. S-au discutat diverse lucruri, și eu am luat cuvântul, dar mi-au scăpat două puncte, două aspecte ulterior și mi le și completez.

Ce se întâmplă cu familiile mixte, v-ați gândit? Pentru că sunt tot mai multe familii mixte în țară, și normal ca atunci să găsim o soluție.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, suntem la sintagma "după caz". Dacă doriți să discutăm despre asta, de acord.

Domnul Adrian Moisoiu:

"După caz", mai este o problemă, domnule președinte, și anume "după caz" mai este situația ce se întâmplă în situația în care organizația vrea ...

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, nu despre asta discutăm acum. Amendamentul s-a respins.

Domnul Adrian Moisoiu:

În consecință, dacă comisia nu lucrează, părerea mea este, deci mă întorc la ceea ce spuneam inițial, să nu mai trimitem la comisie și să votăm direct astăzi aici.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Stimați colegi,

În ceea ce privește retrimiterea la comisie, să știți că eram serios înclinat... Din păcate, pe 2 noiembrie, adică joi, se adoptă tacit, și nu știu dacă este cea mai corectă formulă.

În aceste condiții, vă propun, totuși, să trecem la vot. Avem mai întâi o propunere de eliminare a sintagmei "după caz".

Voi supune votului dumneavoastră această propunere, simultan, dacă sunteți de acord, pentru articolele 3 și 4.

Vă rog să votați.

Vă mulțumesc.

Sintagma "după caz" a fost eliminată cu succes.

Supun acum votului dumneavoastră pct.3 din raportul comisiei "amendamente admise", așa cum a fost propus de comisie.

Vă rog să votați. Trimiterea la comisie? Iertați-mă, dar este de fond. Domnule deputat, dacă este majoritatea ... Lăsați la suverana mea apreciere, că este de fond, și o discutăm cu cea mai mare plăcere la 18,30.

S-a votat, s-a adoptat pct.3.

Supun votului dumneavoastră pct.4, așa cum a fost formulat de comisie.

Vă rog să votați. Vă mulțumesc. S-a votat.

Proiectul rămâne la vot final.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania saturday, 24 august 2019, 15:19
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro