Plen
Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of November 15, 2006
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.173/24-11-2006

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
22-10-2019
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2006 > 15-11-2006 Printable version

Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of November 15, 2006

  Adoptarea ordinii de zi și a programului de lucru.

Ședința a început la ora 9,40.

Lucrările au fost conduse de domnii Lucian Augustin Bolcaș, vicepreședinte al Camerei Deputaților, Bogdan Olteanu, președintele Camerei Deputaților, și Alexandru Pereș, vicepreședinte al Senatului, asistați de domnii Gheorghe Albu și Ioan Munteanu, secretari ai Camerei Deputaților, și Puskás Valentin Zoltán și Ilie Sârbu, secretari ai Senatului.

Din prezidiu a făcut parte domnul Teodor Viorel Meleșcanu,, vicepreședinte al Senatului.

 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Am așteptat sfertul academic, invit liderii grupurilor parlamentare să solicite membrilor grupurilor să fie prezenți în sală, așa cum îi invit și pe membrii birourilor permanente care vor conduce această ședință să se prezinte pentru a putea începe lucrările.

Vă mulțumesc pentru înțelegere și aștept reacția, în primul rând, a liderilor grupurilor parlamentare.

Stimați colegi,

Declar deschisă ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului, informându-vă că din totalul de 468 deputați și senatori și-au înregistrat prezența 354, fiind absenți 114.

Cvorumul de lucru este îndeplinit.

Birourile permanente ale celor două Camere au adoptat Proiectul ordinii de zi și Proiectul programului de lucru pentru ședințele comune din zilele 15-16 noiembrie, în forma distribuită.

Dacă sunt comentarii în legătură cu programul de lucru și ordinea de zi?

Vă rog, domnilor deputați și senatori, dacă nu sunt comentarii în legătură cu acestea, începem prin a supune la vot programul de lucru.

Cine este pentru? Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt. Adoptat programul de lucru.

Vă supun votului dumneavoastră ordinea de zi. Vă rog să votați.

Cine este pentru ordinea de zi propusă de Birourile permanente? Vă mulțumesc.

Cine este împotrivă?

Abțineri? Ordinea de zi a fost adoptată.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.46/2006 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2006, a Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.52/2006 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2006 și a Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.42/2006 cu privire la rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2006.

La primele 3 puncte ale ordinii de zi avem: Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 46/2006 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe 2006; Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 52/2006 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2006; Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.42/2006 cu privire la rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2006.

Vă propunem ca toate cele trei proiecte de lege de rectificare și raportul comun al comisiilor pentru buget să fie urmate de dezbateri generale comune asupra acestor proiecte și rapoarte. Dacă sunt obiecții cu privire la discutarea unitară a acelor proiecte de lege?

V-aș ruga să votați această propunere.

Cine este pentru discutarea unitară? Vă rog, domnilor deputați și senatori, să vă exercitați dreptul constituțional la vot. Vă mulțumesc.

Cine este împotrivă?

Abțineri? Deci vom continua în această manieră operativă.

Pentru prezentarea proiectelor de lege, vă rog din partea Guvernului?

 

Doamna Doina Dascălu:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Sunt Doina Dascălu, secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice.

Permiteți-mi să prezint sintetic cele trei acte normative care rectifică bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale și o să încerc să le prezint în ordine cronologică.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 52/2006, analizând performanța veniturilor a majorat substanțial veniturile bugetului general consolidat cu 0,7% din p.i.b., ceea ce în cifre nominale înseamnă o sumă de 2290,5 milioane lei, a majorat deficitul bugetului de stat de la 0,9% la 2,5% și a disponibilizat pentru partea de cheltuieli o sumă considerabilă, reprezentând 2,3% din p.i.b., respectiv 7367,5 milioane lei. Aceste cheltuieli au fost dirijate, în special, spre Ministerul Transporturilor - o sumă destinată infrastructurii de aproximativ 1705,3 milioane lei, Ministerul Educației - pentru obiectivele de investiții și celelalte cheltuieli specifice acestui minister, în special baza materială de 1220 milioane lei, și Ministerul Sănătății cu o sumă considerabilă de 1128,5 milioane lei, luându-se în considerare și prevederile Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății. Deci la partea de venituri proprii, acestui minister i s-au alocat 924,9 milioane lei, deci încasările din taxa de viciu.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 46/2006 a venit cu o suplimentare de venituri de 0,53% din p.i.b., respectiv 1747,3 milioane, menținerea deficitului la 2,5% ca pondere în p.i.b., dar o creștere nominală a acestui deficit datorită creșterii valorii p.i.b. de 429,2 milioane lei, deci sumă care a fost trecută pe partea de cheltuieli și, ca o consecință firească o creștere a cheltuielilor de 0,66% din p.i.b., respectiv o valoare nominală de 2176,5 milioane. Și aceste sume au fost dirijate, în special, spre Ministerul Educației și Cercetării - 715,4 milioane lei pentru zona obiectivelor de cheltuieli de capital, deci pentru investiții și spre Ministerul Muncii - 431,3 milioane lei, în special pentru drepturile de asistență socială.

De această dată, deci cu ocazia acestei rectificări, bugetele locale au primit o sumă consistentă de 972,5 milioane lei, în special pentru cheltuielile de personal în învățământul preuniversitar, pentru cheltuielile de protecția copilului și susținerea programelor de dezvoltare rurală, o sumă, de asemenea, considerabilă pentru echilibrarea bugetelor locale. Acestea ar fi în mare prevederile celor două ordonanțe de rectificare a bugetului.

Pentru bugetul asigurărilor sociale, deci Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 42/2006 a înregistrat și acest buget, o creștere de venituri de 537,8 milioane și de cheltuieli 439,4. Cu această ocazie s-a făcut majorarea valorii punctului de pensie de la 339,3 lei, începând cu 1 septembrie 2006, față de 323,1 stabilită prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat. Sigur că și această rectificare a determinat modificări în structura bugetului asigurărilor sociale de stat cu menținerea, sigur, a structurii generale a acestui buget și pe partea de venituri și de cheltuieli și modificări între elementele componente ale bugetului.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumim.

Domnule președinte Tănăsescu, vă rugăm să ne prezentați raportul comun pentru cele 3 proiecte de lege sau rapoartele comune.

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Da. Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am să dau citire rapoartelor comune, mai întâi pentru prima rectificare - Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 46 - câteva elemente de bază care arată că veniturile bugetului s-au majorat cu 1747 de milioane legi, cheltuielile cu 2176 milioane lei, iar fondul de rezervă s-a suplimentat cu 200 de milioane, deficitul menținându-se la 2,5% din p.i.b.

Beneficiarele acestei rectificări au fost Ministerul Educației și Cercetării - 715 milioane, Ministerul Muncii - 431 milioane, Ministerul Administrației și Internelor - 245 milioane, Curtea de Conturi - 6,5 milioane.

Totodată, proiectul de lege mai cuprinde și unele dispoziții cu privire la achitarea de către Eximbanc din fondul destinat stimulării operațiunilor de comerț exterior a unei sume care a fost stabilită în baza unei decizii pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, reducerea cheltuielilor aferente plăților în contul creditelor garantate și împrumutate cu 200 de milioane de lei. Comisiile pentru cultură, artă și așa mai departe, mass-media, comisiile de agricultură au avizat favorabil, cu unele amendamente acest proiect de lege. S-a făcut și un amendament, care a fost un amendament promovat și admis, legat de modul în care fondurile președintelui Camerei Deputaților și Senatului pot fi cheltuite în perioada următoare.

Următorul raport se referă la a doua rectificare, respectiv Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 52 care vine și modifică bugetul de stat, aprobat de Parlament în toamna anului trecut, suplimentează veniturile cu 2290 de milioane lei, suplimentează cheltuielile cu 7367, cheltuielile de personal din cadrul lor cu 930 de milioane de lei, subvențiile cu 441 de milioane de lei, și se majorează deficitul bugetar de la 0,9 la 2,5% din p.i.b. Beneficiarii sumelor suplimentare, în ordine, au fost: Ministerul Transporturilor, Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul Sănătății și Familiei, Ministerul Administrației, Ministerul Agriculturii. De asemenea, și bugetele locale au fost suplimentate cu sume defalcate din taxa pe valoare adăugată.

Ultimul raport legat de Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 42 la rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat, s-a avut în vedere o majorare a veniturilor totale cu 537 de milioane, o majorare a cheltuielilor cu 439 de milioane, din care cheltuielile de personal cu 28 de milioane, iar cheltuielile pentru bunuri și servicii cu 47 de milioane de lei. Totodată, s-a majorat excedentul acestui buget cu 98 de milioane de lei.

În ceea ce privește bugetul asigurărilor pentru șomaj, acesta a suferit unele diminuări de cheltuieli în totalitate în valoare de 50 de milioane de lei, precum și diminuarea cheltuielilor acestora de 50 de milioane s-au determinat în special prin majorarea unor tipuri de cheltuieli, precum cele de personal, și diminuarea altora la bunuri și servicii și la subvenții.

Comisiile reunite de buget finanțe, cu majoritate de voturi, au aprobat, cu amendamentele pe care vi le-am spus, aceste 3 rapoarte referitoare la rectificările care au fost prezentate de doamna Dascălu.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Suntem în faza dezbaterilor generale pentru toate cele 3 proiecte de lege.

Din partea grupurilor parlamentare, dacă dorește cineva să ia cuvântul la dezbateri generale?

Domnul senator Funar, din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului România Mare.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Permiteți-mi, la începutul intervenției mele, să adresez distinsei reprezentante a Guvernului, credeam că vom fi onorați măcar la nivelul unui ministru, poate al finanțelor, fiind vorba de rectificări la Legea bugetului, să adresez doar 3 întrebări.

O primă întrebare: de ce Guvernul nu a venit în fața Parlamentului cu proiecte de legi de rectificare a bugetului?

Cea de-a doua întrebare: de ce printr-o ordonanță simplă a Guvernului s-a trecut la rectificarea bugetului pe anul 2006?

Și, cea de-a treia întrebare mai delicată, și pentru dânsa și poate un subiect de meditație și pentru dumneavoastră cei care sunteți în sală. Ce rost mai are Parlamentul României dacă Guvernul când vrea și cum vrea pe bază de ordonanță simplă face ce vrea cu bugetul statului?

Așa cum cunoașteți, doamnelor și domnilor deputați și senatori, grupurile parlamentare ale Partidului România Mare nu au votat bugetul pe anul 2006. Ca urmare, nu putem fi de acord nici cu procedura pe care a urmat-o Guvernul și nici cu rectificările care ne-au fost propuse și, ca atare, vom vota împotriva acestor proiecte de lege.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Doamna secretar de stat, dacă doriți să răspundeți?

Vă rog.

 
 

Doamna Doina Dascălu:

Încerc să răspund la primele două întrebări, pentru că a treia este o consecință.

De 15 ani, rectificările se fac prin ordonanțe, sau ordonanțe simple, pentru că, practic, ele rezolvă o problemă la un moment dat care e ocazionat fie de alocări suplimentare pe o anumită zonă de risc, fie de performanță pe partea de venituri care ne dă ocazia să facem alocări suplimentare pe partea de cheltuieli și o procedură prin lege ar fi mult mai greoaie și, practic, nu am ajunge la scopul pe care l-am dorit, de modificări operative în cursul execuției bugetare a veniturilor și cheltuielilor și nu am putea să intervenim operativ în alocările pe acele zone care necesită o suplimentare de cheltuieli la un moment dat.

În ce privește modificările pe ordonanța simplă am fost abilitați prin lege, aprobată de Parlamentul, să emitem ordonanțe pe vacanța parlamentară, iar, analitic, această intenție, deci de a modifica Legea bugetului de stat prin ordonanță, practic a fost motivată și aprobată de Parlament.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, doamna secretar de stat.

Într-adevăr, cele două ordonanțe sunt date din vina noastră, pentru că am votat o lege de abilitare a Guvernului, problema rămâne deschisă și este pur teoretică, de aceea îmi permit să o enunț, în calitate de președinte de ședință, dacă au fost supuse Parlamentului aceste ordonanțe în termenul prevăzut de legea de abilitare.

În ceea ce privește ordonanțele de urgență, discuția teoretică rămâne deschisă.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Mihai Tănăsescu.

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am să încep cu o concluzie. PSD nu va vota aceste rectificări. Vreau să vă spun, stimați colegi, că este dezamăgitor. Astăzi, în 15 noiembrie, avem niște ordonanțe care rectifică bugetul pe parcursul execuției. Poate nimic nou, dar, de fiecare dată, aceste rectificări n-au făcut decât să ducă constant la o gândire legată de o majorare a deficitului de la o rectificare la alta.

Aduceți-vă aminte cum, exact acum un an de zile, în această sală, dumneavoastră sau parte dintre dumneavoastră votați un votați un buget de stat cu un deficit de jumătate de punct procentual.

Au trecut doar 10 luni și Guvernul a venit cu 3 rectificări, majorând de 5 ori acest deficit bugetar până la 2,5%.

Sigur, toată lumea s-a gândit că are capacitatea și are capabilitatea de a cheltui bani, de a face lucrurile mai bune și așa mai departe. Și tot după 10 luni, stimați colegi, când noi discutăm și să aprobăm aceste deficite crescute ale propunerilor guvernamentale vedem că, în execuție, Guvernul este incapabil, repet, este incapabil să cheltuiască banii pe care și-a propus. Asistăm, după 10 luni de zile, la un excedent bugetar de peste două puncte procentuale din produsul intern brut, iar planificarea pe care noi trebuie s-o aprobăm astăzi este un deficit de 2,5%. Cine mai înțelege cum se face politica bugetară când din minus se transformă în plus și miliarde și miliarde de euro nu sunt cheltuite. Avem un Guvern capabil să judece, să aibă o viziune cel puțin de la o lună la alta? Și răspunsul este clar: nu.

De aceea, Partidul Social Democrat nu va vota, nu poate să voteze o incapacitate administrativă a actualului guvern vizavi de o politică bugetară incoerentă. Și, vreau să vă mai spun, stimați colegi, și mulți dintre dumneavoastră v-ați confruntat în circumscripțiile dumneavoastră cu acest lucru, că fiecare rectificare bugetară a dus la o majorare extraordinară a fondului de rezervă la dispoziția Guvernului. Și ce a făcut Guvernul cu acești bani? A dat frumos hotărâri de guvern către anumite localități în mod țintit, evitând în mod clar organele alese ale comunităților locale: consiliile județene. S-au dat bani pe ochi frumoși. S-au dat bani pentru primarii de la PNL și PD sau pentru cei care au fost momiți de la alte partide să treacă către aceste formațiuni.

Și vreau să vă spun că sunt 18 mii de miliarde prin fondul de rezervă care au fost dați în așa fel încât anumite tipuri de lucrări să se facă în mod direct, în mod țintit către aceste comune. Și vreau să vă mai spun ceva: peste 80% din acești bani au fost dați primarilor de la PNL și PD. Concluzia o trageți dumneavoastră.

Dacă acest mecanism, acest comportament este un comportament care să conducă la o viziune, la o perspectivă în ceea ce privește și planificarea financiară eu cred că ea, din contră, nu este decât o programare de pe o lună pe alta și, în mod cert, probabil, după cum bine știți, va mai urma o rectificare până la sfârșitul anului, deci a patra rectificare care, probabil, va aduce noi surprize.

Acestea sunt doar câteva elemente pentru care PSD nu va vota aceste legi.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Da. Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Varujan Vosganian.

Vă rog să poftiți.

 
 

Domnul Varujan Vosganian:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

În legătură cu numărul mare de rectificări din acest an sau relativ mare, chestiunea este că, deși aparent ar putea să pară o neorânduială în problemele fiscale ale României, de fapt, existența unui număr de 3 rectificări și, probabil, o a patra rectificare până la sfârșitul anului se datorează, de fapt, unor tendințe pozitive în economia românească. Faptul că am avut o rectificare în plus față de anul trecut și față de practica anilor precedenți, se datorează faptului că Parlamentul României și-a luat un angajament de onoare, eu așa l-am socotit, și am garantat pentru el împreună cu dumneavoastră la votul final al Legii bugetului pentru anul 2006, și anume suplimentarea alocărilor pentru educație cu peste 1% din p.i.b., sumă care nu a fost prevăzută în Legea bugetului, dar pe care noi am socotit-o, ar putea fi atrasă în 2006 fie datorită rezultatelor economice favorabile, fie în urma unor credite externe. Era vorba de sume care urmau să fie alocate pentru modernizarea învățământului universitar, pentru construcția unor campusuri preuniversitare, pentru dotarea școlilor și pentru modernizare, construcție sau reparații capitale ale "școlilor din mediul rural.

Deci, prima rectificare, noi ne-am asumat-o chiar prin legiferarea anului 2005 a Legii bugetului, unde am acceptat că, potrivit resurselor evaluate la data respectivă, era excesiv să adăugăm încă un miliard de euro, dar am dat Guvernului însărcinarea să găsească o soluție de natură financiară. De aceea, prima rectificare care s-a dat în primăvara acestui an, eu nu aș socoti-o ca în linia acestor rectificări și Guvernul și-a îndeplinit acest angajament făcând aceste alocări investiționale.

În legătură cu celelalte două rectificări, vă rog să aveți în vedere faptul că ele s-au bazat pe rezultate economice favorabile, anume rata inflației a fost mai mică decât cea preconizată, iar creșterea economică a fost mai mare. Evident, noi putem să uităm că avem bani mai mulți, dar eu cred că era un gest de iresponsabilitate. Ca dovadă, toate aceste rectificări au fost făcute în avantajul românilor. Nu a existat nici un protest din partea nici unei categorii sociale.

În legătură cu aceste rectificări, ele n-au tăiat bani de la nimeni, ele au adăugat bani. Să fie oare aceasta un obiect de critică, decât dacă dorești să critici cu tot dinadinsul? Asistăm și acum la astfel de critici, veți vedea după amiază. De ce avem un deficit de 2,5%, dar atunci când întindem creionul colegilor de la Opoziție și spunem: tăiați voi, din clipa aceea, în locul dezbaterii se lasă tăcerea. E drept, între toate acestea există un singur argument de fond, anume cel privind excedentul cu care s-a încheiat luna octombrie în raport cu angajamentele noastre pe întregul an.

De la bun început, vreau să vă spun că România deja din anul 2006 trece prin ceea ce s-ar putea numi criză de bani mulți. România deja, din fluxul de investiții străine, din consecințele liberalizării treptate a contului de capital, din rezultatele economice are mai mulți bani decât, pe de o parte, procedurile, iar pe de altă parte oferta internă pot absorbi. Evident că noi am putea să facem următorul lucru: să înlăturăm procedurile, astfel ca lucrurile să meargă mai repede, numai că noi trebuie să facem o combinație de politici.

Pe de o parte, luptăm împotriva inflației, dar nu trebuie să neglijăm dezvoltarea economică. Pe de altă parte, trebuie să diminuăm decalajele, dar nu trebuie să dăm exces de monedă. Pe de altă parte, noi să absorbim bani foarte mulți, dar trebuie să avem în vedere să respectăm procedurile ca să nu existe nici un fel de suspiciune de corupție. În toată această combinație, ideea de a înlătura procedurile, de a nu le mai face transparente, de a nu publica obiectul licitațiilor, de a nu aștepta termenele prevăzute ne introduce într-un alt risc pe care eu îl consider cu mult mai mare decât riscul pe care îl avem astăzi, de a nu atinge obiectivul de deficit.

De aceea, nu sunt pentru această soluție de a înlătura sau de a simplifica excesiv procedurile într-o țară care a înregistrat pași importanți în lupta împotriva corupției, lucru care a fost, de altfel, consacrat și de organismele europene, dar și de organismele de rating care pentru prima oară au introdus România în clasa A, în acest fel arătând că avem un mediu competițional atractiv și curățat pe ingrediente negative în plan birocratic și în planul corupției.

România se pregătește acum și pentru îmbunătățirea absorbției banilor fie de la buget, fie de la Uniunea Europeană și cu siguranță că ceea ce s-a întâmplat în 2006 va fi într-o anumită măsură remediat până la sfârșitul anului și nu se va mai întâmpla în anul 2007.

De aceea, aceste argumente care sunt invocate de colegii noștri de la Opoziție au două obiective clare. Primul este acela de a critica, pentru că Opoziția trebuie să critice, și, în al doilea rând, de a semnala o stare de fapt, pe care și noi o semnalăm, dar nu socotim că modul de a o îndrepta este de a începe să tăiem bani pentru a pedepsi în acest fel pe cei care, de fapt, nu fac decât să respecte legea. Și eu sunt de acord că în ceea ce privește fondurile pentru învățământul preuniversitar ar trebui să contăm mai mult pe administrația locală, inspectoratele pentru educație nefiind cu totul pregătite pentru a derula aceste fonduri. Dar, doar acesta argument să împiedice o rectificare care vine în avantajul cetățenilor români, care aduce mai buni și pentru investiții și pentru construcții și pentru îmbunătățirea, modernizarea utilităților și pentru administrația locală, mie mi se pare incorect și trebuie să vă mai spun ceva la sfârșit. Să știți, stimați colegi, poate acest Guvern greșește prin faptul că este primul guvern care își va îndeplini angajamentele pe care și le-a asumat în primul an de guvernare.

Vreau să vă spun că în 2007 deja noi vom îndeplini angajamentele pe care le-am luat față de pensionari.

Trebuie să vă spunem că în ceea ce privește cheltuielile publice, chiar Fondul Monetar Internațional a recunoscut că politica Guvernului în 2006 a fost una înțeleaptă.

Nimeni din străinătate și din țară nu a criticat filozofia bugetară și fiscală a anului 2006, inclusiv rezultatele cotei unice, decât colegii noștri parlamentari de opoziție. Noi nu-i acuzăm pentru asta. politica este o îndeletnicire în care doi oameni pot fi la fel de bună- credință, pot fi la fel de bine educați și totuși pot avea păreri cu totul diferite. Aceasta e regula democrației și noi o respectăm.

De aceea, noi socotim că aceste rectificări sunt în avantajul românilor, că ele sunt o recunoaștere a unei stări de fapt, anume a unei creșteri economice și a unei macrostabilizări monetare și de aceea, Grupul parlamentar P.N.L.-P.D. din Senat și Grupul parlamentar P.N.L. din Camera Deputaților vor susține această rectificare propusă de Guvern, astăzi.

Mulțumesc. (Aplauze din partea dreaptă a sălii.)

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumim, domnule senator.

Dacă din partea altor grupuri parlamentare... vă rog, domnule deputat Călian. Din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Conservator.

 
 

Domnul Petru Călian:

Domnule președinte,

Distinși colegi,

Discutăm astăzi în plenul celor două Camere reunite despre o problemă extrem de importantă, cea legată de rectificările de buget pe anul 2006.

Sigur că este rolul Opoziției să își manifeste nemulțumirile, pentru că practic orice partid de opoziție, atunci când este în opoziție trăiește și crește în fața electoratului prin criticele pe care le aduce de fiecare dată asupra problemelor discutate.

Este un caz fericit astăzi, spre deosebire de alți ani, alte perioade în care se discutau aceste rectificări, chiar dacă discutăm de ordonanță de modificare sau de alte mijloace, discutăm așadar astăzi despre un buget sau venituri cel puțin considerabile față de toți anii precedenți, așa cum de fapt este bugetul sau proiectul de buget pe anul 2007.

Argumentele aduse de Opoziție, așadar, sunt extrem de subțiri și puține, pentru că este greu să critici atunci când vin bani mai mulți, și Coaliția aflată la guvernare se concentrează pentru a cheltui și pentru a repartiza în mod judicios aceste sume, prin rectificări.

În baza acestor rectificări, precum și în baza rectificării de astăzi, credem noi că banii au fost repartizați judicios, a avut de câștigat, cum spuneau și antevorbitorii mei, inclusiv zona administrației publice locale, au fost respectate angajamentele internaționale.

De asemenea, suntem puși în fața unui fapt împlinit, să avem bani, însă este important ca și partidele aflate în Opoziție să contribuie la modul judicios de cheltuire a lor. Trebuie să avem capacitatea să cheltuim corespunzător acești bani, astfel încât să se simtă în zona tuturor românilor această creștere a veniturilor.

În concluzie, consider, și la fel și grupurile parlamentare ale Partidului Conservator, că nu sunt motive care să ne determine să nu votăm această rectificare. Vom vota această rectificare pentru că suntem consecvenți, facem parte dintr-o coaliție, iar reprezentanții noștri în Guvern și-au făcut cu prisosință datoria, inclusiv în ceea ce privește capitolul buget.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Din partea altor grupuri parlamentare, din partea parlamentarilor independenți. Dacă nu mai sunt intervenții la dezbaterile generale, să trecem la dezbaterea pe articole a fiecărui proiect de lege.

Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.46/2006 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2006.

Titlul. Obiecții? Nu. Adoptat.

Articol unic. Obiecții, observații? Nu. Adoptat.

Trecem la textul Ordonanței cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2006.

Titlul. Observații? Nu. Adoptat.

Capitolul I de la art.1 până la art.3, inclusiv. Obiecții, observații? Nu. Adoptat.

Art.4. la art.4 există un amendament respins de către comisie. dacă este susținut amendamentul respins. Nu.

Supun votului dumneavoastră textul art.4, astfel cum este prevăzut în ordonanță.

Cine este pentru? Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Împotrivă, am întrebat. Împotriva art.4, da. Vă rog să numărați.

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnilor secretari, rezultatul votului. (Domnul deputat Anghel Stanciu dorește să intervină pe procedură.)

O anticipam, domnule deputat Stanciu, o așteptam, și sunt de acord cu dumneavoastră s-o ridicați. Imediat, să anunț rezultatul votului la art.4.

Textul a fost adoptat astfel cum este în ordonanță, cu 167 voturi pentru și 66 voturi împotrivă. Vă mulțumesc.

Domnul deputat Stanciu vrea să ridice o problemă de procedură în conformitate cu art.52 din Regulamentul ședințelor comune.

Vă rog, domnule deputat.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Onorat prezidiu,

Domnilor miniștri,

Stimate doamne și stimați domni deputați,

Îmi face o plăcere să fiu din nou la microfon după o perioadă de absență și să mulțumesc în primul rând la trei colegi de-ai mei, dați-mi voie, domnule președinte, domnului Săpunaru, domnului Momanu, că m-au scăpat repede din chingile mașinii. E o datorie de onoare să le mulțumesc. Și dovedesc că omenia n-are culoare politică.

Domnule președinte, ați anticipat bine, voiam să discutăm o chestiune de procedură pe art.52, pentru că vom intra de mâine, de fapt, în dezbaterea pe articole a proiectului de buget pe anul următor și într-adevăr, Regulamentul Camerei Deputaților prevede că atunci când nu sunt obiecțiuni, se consideră votat.

Regulamentul ședințelor comune prevede la art.52: "amendamentele și articole sunt adoptate dacă întrunesc majoritatea de voturi a deputaților și senatorilor prezenți la lucrările ședinței comune." Art.52 face parte de fapt din secțiunea care privește bugetul, din acest regulament comun.

De aceea, trebuie să lămurim. Într-adevăr este și o prevedere care are în vedere că Regulamentul ședințelor comune se completează cu prevederile Regulamentului celor două Camere. Dar, aici, cred că fiind o secțiune distinctă pentru buget și fiind un articol care se referă strict la această chestiune, după părerea mea, domnule președinte, cred că treaba aceasta cu "obiecțiuni, și, nu sunt obiecțiuni, s-a adoptat", nu funcționează. Aceasta este părerea noastră.

De aceea, vă rugăm, domnule președinte, să intrăm pe art.52 și să le revedem și pe celelalte, pentru că altfel s-ar putea să fie interpretate că n-au fost votate, nefiind supuse votului. Și e bine să lămurim această chestiune acum pentru a ști cum mergem în continuare cu dezbaterea bugetului pe anul viitor.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnule deputat, consider că obiecția dumneavoastră de procedură este întemeiată. Prezidiul acestei ședințe comune a hotărât să adopte această procedură pe care ați recunoscut și dumneavoastră că Regulamentul ședințelor comune ne-o permite, art.86 făcând trimitere la Regulamentul Camerei Deputaților, adică la art.110 alin.(4).

Este adevărat că articolul la care v-ați referit, 52, este în secțiunea adoptării bugetului. ne aflăm însă în perimetrul adoptării unei legi de aprobare a unei ordonanțe, independent de faptul că ea se referă la buget sau nu.

Dar pentru ca să nu existe nici un fel de îndoială, pentru că există suficiente argumente pentru susținerea acestui incident de procedură și pentru că sunt și suficiente argumente de a continua în maniera la care au hotărât de comun acord cei doi președinți de ședință și cei doi secretari, voi supune votului plenului celor două Camere, acest incident de procedură, urmând ca în cazul în care el este admis, să reluăm discuția pentru fiecare articol în parte și vot pentru fiecare articol în parte.

Cine este pentru aplicarea riguroasă a art.52 din Regulamentul ședințelor comune, cu vot pentru fiecare articol, incident ridicat de domnul deputat Stanciu.

Vă rog să numărați, domnilor secretari. (Domnul deputat Ioan Munteanu dorește să intervină.)

În timpul votului nu. s-a votat acum incidentul propus de domnul deputat Stanciu. Vă dau cuvântul imediat.

Vă rog să-mi spuneți rezultatul votului, domnilor secretari.

Împotrivă, vă rog?

Abțineri, vă rog?

Adăugați abținerea mea, ca să îmi dovedesc imparțialitatea.

Pentru incidentul de procedură, 47 de voturi pentru; împotriva incidentului de procedură, 191 voturi; abțineri, 17.

Incidentul a fost respins.

Vă rog, domnule deputat.

 
 

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Ce să înțeleg de astăzi, că noi, Parlamentul, vom avea două regulamente de aplicat. Unul riguros, așa cum a chibzuit onoratul nostru prezidiu de astăzi, și unul, cel pe care probabil îl purtăm în geantă sau în buzunar.

Domnule președinte, nu cred că putem discuta de regulament într-un alt fel decât cel care-l avem fiecare la noi. Nu înțeleg de ce, riguros?! Nu am nici o explicație. Dacă puteți să mă ajutați să înțelegem de ce noi trebuie să votăm așa, e foarte bine.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Ne-a lămurit deplin votul. În aceste condiții, nu mai avem de purtat discuții teoretice, v-am spus, există argumente și pro și contra.

Vom continua în această manieră. A rămas să fac o rectificare: la art.4 s-a votat forma din ordonanță, cu 177 de voturi pentru și 66 împotrivă.

Continuăm.

Art.5 și 6. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Cap.II. Titlul. Dispozițiile referitoare la bugetele locale. Obiecții? Nu. Adoptat.

Art.7 al Cap.II. Obiecții, observații? Nu. Adoptat.

Cap.III, art.8, până la final. Obiecții, observații? Nu. Adoptat.

Anexele 1-4. Anexa 1. Obiecții, observații? Nu. Adoptate.

Anexa 2. Obiecții, observații? Nu. Adoptată.

Anexa 3. Obiecții, observații? Nu. Adoptată.

Anexa 4. Obiecții, observații? Nu. Adoptată.

Vă rog să-mi permiteți să revin la art.9. Într-un raport suplimentar, comisia admite un amendament. Domnilor președinți ai comisiilor, trebuia să-mi atrageți atenția, s-a introdus art.91, ca amendament admis. (Domnul președinte al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci spune că a atras atenția asupra acestui amendament.)

Supun votului dumneavoastră amendamentul comisiei, de la art.91.

Cine este pentru amendamentul comisiei? Vă rog să votați. Mulțumesc.

Împotrivă?

Pentru amendamentul comisiei, 178 de voturi.

Împotrivă, 68 de voturi.

Amendamentul de la art.91 a fost admis.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.46/2006 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2006.

Vă rog să votați.

Cine este pentru adoptarea acestui proiect de lege?

Împotrivă?

Vă rog să adăugați și votul meu.

Dacă mai există abțineri cumva. Nu.

Proiectul de lege a fost adoptat cu 178 de voturi pentru, 72 de voturi împotrivă. (Domnul deputat Anghel Stanciu dorește să intervină pe o chestiune de procedură.)

Vă rog, domnule președinte.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Onorat prezidiu,

Nu voi face aprecieri asupra acestui interesant mod de interpretare riguroasă a regulamentului, dar vreau să-mi permiteți, domnilor președinți de ședință, preventiv pentru ședința de după-masă, dar în special pentru cea care începe mâine, să mă întreb dacă prevederea din Regulamentul Camerei, probabil că la Senat nu există sau nu știu eu, că votul președintelui de ședință se exprimă ultimul.

Ca să nu mai vorbesc că, probabil, din poziția în care stau nu văd bine, dar mi s-a părut că un distins copreședinte al ședinței noastre, vrea să fie secretar de ședință, numără voturile și dă și indicații să se voteze.

Cred, domnilor președinți, că e bine să intrăm pe regulamentul acesta riguros și să înțelegem că dumneavoastră vă veți exprima votul ultimii. Și sunteți independenți, chiar dacă faceți parte fiecare dintr-o formațiune politică. Sunteți spicherii acestor două Camere. Și atunci când v-am votat, v-am votat respectând Regulamentul, în sensul că dumneavoastră sunteți primii care-l respectați.

Sper, domnilor președinți, că nu am deranjat, dar este bine să ne menținem în limitele regulamentului.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Fiind vorba de doi președinți de ședință, vă rog să nominalizați la cine v-ați referit, domnule deputat?

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Când stăteam în bancă, îl vedeam în dreapta. Din poziția în care stau acum, îl văd în stânga!

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Gluma dumneavoastră nu cred că poate să impresioneze pe nimeni. Dacă vă referiți la mine, vă menționez că totdeauna, după exprimarea votului colegilor, am menționat "adăugați și votul meu". Tocmai pentru a marca această respectare a regulamentului.

Părerile dumneavoastră cu caracter strict personal, vă rog, domnule deputat, să nu le mai împărtășiți la microfon.

Domnule senator Funar, vă rog.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Am urmărit cu atenție modul de votare și am constatat, la fel ca și dumneavoastră, că în mod corect, cu respectarea Regulamentului, președintele de ședință de astăzi, distinsul deputat Bolcaș, a votat ultimul și a solicitat să se precizeze și votul domniei sale.

Îmi pare foarte rău de accidentul pe care l-a avut domnul deputat Anghel Stanciu. Eu credeam că s-a lovit la picior! Sau l-au lovit alții la picior. Îmi pare foarte rău de lucrul acesta. Am înțeles că a devenit și independent?! De pe poziția de independent, plecând din P.R.M., acum, caută să se pună în evidență încercând și cu greu ajungând la microfon. Eu i-aș recomanda să fie mai atent și să urmărească că președintele de ședință își face datoria și respectă regulamentul.

Vă doresc multă sănătate, domnule deputat.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă rog, domnule deputat Stanciu.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Domnilor președinți,

Eu am venit bine intenționat și am fost foarte clar. Voi fi mai clar. Domnul copreședinte Meleșcanu, cu tot respectul pe care i-l port, din mai multe motive, într-adevăr, și-a exprimat votul înainte și a și numărat voturile. Nu-i fac un reproș, pentru că nu știe cum este exact Regulamentul Senatului care se poate completa cu cel al Camerei.

Domnul președinte de ședință Bolcaș ar trebui să știe două lucruri: unu, când face remarci personale, trebuie să vină la acest microfon; a doua chestiune, domnul lider de grup de la Senat, care a insinuat că dânsul bănuia că m-am scrântit numai la picior, acum m-am scrântit și la cap?! Este posibil! Dar cred, domnule senator, că atunci când mă sunați din două în două ore dacă ieșiți sau nu senator, știați cine sunt, cum știți și acum. Și mai știți foarte bine că n-am plecat din P.R.M., m-ați dat afară. Cum m-ați dat afară? În același stil cum vorbiți la microfon.

Dacă ar fi să vorbesc în stilul dumneavoastră, da, la mine scrânteala e un accident, la dumneavoastră o permanență.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Pentru a nu personaliza un incident de procedură, aș dori să continuăm dezbaterile.

În continuare, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.52/2006 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2006.

Titlul proiectului de lege. Observații? Nu. Adoptat.

Articolul unic. Observații? Nu. Adoptat.

Ordonanță de urgență cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2006.

Titlul ordonanței. Observații? Nu. Adoptat.

Capitolul I. Articolele 1 și 2. Observații? Nu. Adoptate.

Capitolul II. Art.3. Observații? Nu. Adoptat.

Capitolul III. Articolele 4 și 5. Observații? Nu sunt. Adoptate.

La art. 6 alin.(6) există un amendament care a fost respins de către comisie.

Dacă se susține acest amendament? Nu.

Supun votului dumneavoastră, în aceste condiții, art. 6, în redactarea din ordonanță.

Cine este pentru?

Iertați-mă, este o eroare. Este vorba de Ordonanța nr. 52/2006. Nu sunt amendamente, era din ordonanța cealaltă. Vă cer scuze, domnule președinte.

Dar, supun la vot textul art. 6, ca să nu fie vreun dubiu.

Cine este pentru? Vă rog să numărați.

Împotrivă? Vă rog să adăugați și votul meu împotrivă.

Dacă sunt abțineri? Nici o abținere.

Cu 171 pentru, 69 împotrivă și nici o abținere, adoptat textul.

Articolele 7, 8, 9 și 10. Dacă există observații? Nu. Adoptate.

Capitolul IV. Articolele 11, 12 și 13. Observații? Nu. Adoptate.

Capitolul VI. Articolul 14. Observații? Nu. Adoptat.

Capitolul VII. Articolele 15 până la final. Observații? Nu. Adoptate.

Anexe. Anexa 1. Observații? Nu. Adoptată.

Anexa 2. Observații? Nu. Adoptată.

Anexa 3. Observații? Nu. Adoptată.

Anexa 4. Observații? Nu. Adoptată.

Anexa 5. Observații? Nu. Adoptat.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 52/2006 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2006.

Vă rog să votați. Pentru adoptare, Vă rog să numărați, domnilor secretari.

Împotrivă? Vă rog să adăugați și votul meu.

Abțineri? Nu există abțineri.

Cu 176 voturi pentru și 69 împotrivă proiectul de lege a fost adoptat.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 42/2006 cu privire la rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2006.

Titlul. Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 42. Obiecții la titlu? Nu. Adoptat.

Articolul unic. Obiecții la articolul unic? Nu. Adoptat.

Ordonanța cu privire la rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2006.

Obiecții? Nu. Adoptat.

Capitolul I, art. 1 și 2. Observații? Nu. Adoptate.

Capitolul II. Vă rog, doamnă, procedură? V-aș ruga să procedați la problema de procedură.

 
 

Doamna Aurelia Vasile:

Mulțumim, domnule președinte de ședință.

Domnilor președinți,

Grupul Partidului Social Democrat dorește și solicită vot nominal pentru toate proiectele de legi pe care le avem de votat în continuare, pentru că, în acest mod, vedem și dacă avem cvorum.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Permiteți-mi să fac două precizări. Este vorba de solicitarea unui vot nominal, pentru verificarea cvorumului.

Doamnă deputat, în calitate de lider al Grupului parlamentar al P.S.D. din Camera Deputaților, aveți dreptul să solicitați direct verificarea cvorumului, dacă aveți vreo îndoială.

Vă rog să vă precizați poziția. Solicitați verificarea cvorumului sau solicitați votul nominal?

 
 

Doamna Aurelia Vasile:

Domnule președinte,

Grupul nostru constată că nu avem cvorumul pentru a putea să desfășurăm ședința Camerelor reunite și pentru a putea să adoptăm proiectele de legi de pe ordinea de zi.

Deci, putem să facem prezența nominală sau putem să votăm nominal.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Îndoiala unui grup parlamentar cu privire la existența cvorumului se materializează întotdeauna prin apelul nominal, pentru verificarea cvorumului.

Domnilor secretari, apel nominal, la cererea grupurilor parlamentare ale Partidului Social Democrat.

Îi rog pe domnii secretari... Vă rog, spuneți.

 
 

Domnul Gheorghe Valeriu:

Domnule președinte,

Aveți secretari de ședință care au, în primul rând, obligația dânșii să verifice dacă este sau nu este cvorumul. Și, dacă nu este cvorumul, apoi puteți proceda la desfășurarea apelului nominal.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Da, domnule deputat. Într-adevăr, secretarii de ședință verifică cvorumul, dânșii mi-au confirmat existența cvorumului, dar este dreptul, conform Regulamentului, ca orice lider de grup parlamentar să-și exprime această îndoială. Deci, verificarea este obligatorie.

Domnilor secretari, vă rog să faceți apelul nominal.

 
 

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Începem cu Grupurile parlamentare din Camera Deputaților.

- Adomnicăi Mirela Elena - Prezentă
- Adomniței Cristian Mihai - Absent
- Albu Gheorghe - Absent
- Almăjanu Marin - Absent
- Almășan Liviu - Absent
- Amarie Constantin - Absent
- Amet Aledin - Absent
- Anastase Roberta Alma - Euroobservator
- Andea Petru - Prezent
- Andon Sergiu - Absent
- Andronescu Ecaterina - Prezentă
- Andreica Romică - Prezent
- Antal Árpád-András - Prezent
- Antal István - Prezent
- Antonescu George Crin Laurențiu - Absent
- Apostolache Mihai Cristian - Absent
- Ardelean Cornelia - Prezent
- Asztalos Ferenc - Prezent
- Avram Dumitru - Absent
- Baban Ștefan - Prezent
- Bara Nicolae - Absent
- Barbu Gheorghe - Guvern
- Bardan Cornel Ștefan - Prezent
- Bădălău Nicolae - Prezent
- Băeșu George - Prezent
- Bănicioiu Nicolae - Absent
- Bărbulețiu Tiberiu - Euroobservator
- Becsek-Garda Dezsö-Kálmán - Absent
- Becșenescu Dumitru - Euroobservator
- Bejinariu Eugen - Absent
- Bentu Dumitru - Prezent
- Bivolaru Ioan - Prezent
- Bîrsan Iulian-Gabriel - Prezent
- Boagiu Anca-Daniela - Guvern
- Bobeanu Răzvan-Petrică - Prezent
- Boeriu Valeriu-Victor - Absent
- Bolcaș Augustin Lucian - Prezent
- Bonis Istvan - Prezent
- Borbely Laszlo - Guvern
- Boureanu Cristian Alexandru - Absent
- Brânză William Gabriel - Absent
- Brînzan Ovidiu - Absent
- Bruchental-Pop Ionela - Absentă
- Buciu Angela - Prezentă
- Buciuta Ștefan - Prezent
- Buda Daniel - Prezent
- Buda Ioan - Prezent
- Buhăianu Obuf Cătăin Ovidiu - Absent
- Buruiană Aprodu Daniela - Euroobservator
- Bușoi Cristian Silviu - Absent
- Buzatu Dan Horațiu - Absent
- Buzea Cristian Valeriu - Delegație
- Calimente Mihăiță - Prezent
- Câmpanu Liviu - Absent
- Canacheu Costică - Prezent
- Cantaragiu Bogdan - Absent
- Cazan Romeo Gheorghe Leonard - Prezent
- Călian Petru - Prezent
- Călin Ion - Absent
- Chiper Gheorghe - Prezent
- Chiș Filonaș - Prezent
- Cindrea Ioan - Prezent
- Ciocâlteu Alexandru - Prezent
- Ciontu Corneliu - Prezent
- Ciopraga Mircea - Prezent
- Ciucă Liviu Bogdan - Prezent
- Cliveti Minodora - Delegație
- Cocrea Olguța - Absentă
- Codîrlă Liviu - Absent
- Constantinescu Anca - Absentă
- Constantinescu Viorel - Absent
- Corlățean Titus - Euroobservator
- Coșea Dumitru Gheorghe Mircea - Euroobservator
- Crăciunescu Grigore - Absent
- Crețu Gabriela - Euroobservator
- Cutean Vasile Emilian - Prezent
- Dan Iosif - Prezent
- Diaconescu Marin - Prezent
- Diaconescu Renică - Absent
- Dida Corneliu Ioan - Prezent
- Dobre Traian - Prezent
- Dorneanu Valer - Prezent
- Dragomir Dumitru - Absent
- Dragomir Gheorghe - Prezent
- Drăguș Radu-Cătălin - Absent
- Drețcanu Doina-Micșunica - Absent
- Dumitrescu Cristian Sorin - Euroobservator
- Dumitrescu Liana - Absentă
- Dumitrescu Zamfir - Absent
- Dumitriu Dragoș Petre - Absent
- Dumitriu Mihai - Prezent
- Dumitru Ion - Absent
- Dușa Mircea - Prezent
- Duțu Stelian - Absent
- Erdei-Doloczki Istvan - Prezent
- Eserghep Gelil - Absent
- Faina Constantin - Absent
- Fârșirotu Vladimir Mircea - Delegație
- Fenechiu Relu - Absent
- Firczak Gheorghe - Prezent
- Florea Damian - Absent
- Fotopolos Sotiris - Absent
- Frâncu Emilian Valentin - Prezent
- Furo Iuliu Ioan - Prezent
- Gabor Gheorghe - Prezent
- Ganț Ovidiu Victor - Euroobservator
- Găleteanu Monalisa - Prezentă
- Georgescu Filip - Absent
- Gerea Andrei Dominic - Absent
- Gheorghe Valeriu - Prezent
- Gheorghiof Titu Nicolae - Prezent
- Ghiorghioni Ionesie - Prezent
- Ghișe Ioan - Prezent
- Giurgiu Mircia - Absent
- Glăvan Ștefan - Prezent
- Godja Petru - Absent
- Gonțea Ion - Prezent
- Grigore Dan - Absent
- Grosaru Mircea - Prezent
- Gubandru Aurel - Prezent
- Gușă Cozmin Horea - Absent
- Gvozdenovici Slavomir - Prezent
- Hanganu Romeo Octavian - Absent
- Hellvig Eduard Raul - Delegație
- Hoban Ioan - Absent
- Hogea Vlad Gabriel - Euroobservator
- Hoinaru Marian - Prezent
- Hrebenciuc Viorel - Prezent
- Iacob Ridzi Monica Maria - Euroobservator
- Iancu Iulian - Prezent
- Ibram Iusein - Prezent
- Ifrim Mircea - Absent
- Igaș Traian Constantin - Absent
- Ignat Miron - Prezent
- Iliescu Valentin Adrian - Prezent
- Ionescu Daniel - Prezent
- Iordache Florin - Prezent
- Iordache Grațiela Denisa - Prezentă
- Iriza Marius - Prezent
- Iustian Mircea Teodor - Absent
- Jipa Florina Ruxandra - Absentă
- Kelemen Attila Bela Ladislau - Euroobservator
- Kelemen Hunor - Prezent
- Kerekes Károly - Prezent
- Király Andrei-Gheorghe - Prezent
- Kónya-Hamar Sandor - Euroobservator
- Kovács Attila - Prezent
- Lakatos Petru - Prezent
- Lambrino Radu - Prezent
- Lari-Iorga Leonida - Absentă
- Lificiu Petru - Absent
- Liga Dănuț - Absent
- Longher Ghervazen - Prezent
- Luchian Ion - Absent
- Macaleți Costică - Prezent
- Magheru Paul - Absent
- Man Mircea - Absent
- Manda Iulian Claudiu - Absent
- Manolescu Oana - Prezentă
- Manta Pantelimon - Absent
- Marian Dan Mihai - Prezent
- Marin Constantin - Prezent
- Marinescu Marian-Jean - Euroobservator
- Martin Eduard-Stelian - Absent
- Márton Árpád-Francisc - Prezent
- Maté András-Levente - Prezent
- Matei Cătălin Lucian - Prezent
- Mazăre Alexandru - Prezent
- Mătușa Tudor - Absent
- Mălaimare Mihai Adrian - Prezent
- Mănăstireanu Vladimir Alexandru - Prezent
- Mănescu Rareș Șerban - Prezent
- Mărculeț Petrescu Mira Anca Victoria - Prezentă
- Meir Nati - Prezent
- Merce Ilie - Absent
- Merka Adrian-Miroslav - Prezent
- Micula Cătălin - Absent
- Mihalache Sorin Dan - Euroobservator
- Mihei Adrian-Sirojea - Prezent
- Mircea Costache - Prezent
- Mircovici Niculae - Absent
- Mironescu Laurențiu - Prezent
- Miroșeanu Liviu Alexandru - Prezent
- Mitrea Manuela - Absentă
- Mitrea Miron Tudor - Prezent
- Miuțescu Gheorghe Adrian - Prezent
- Mînzînă Ion - Absent
- Mocanu Alexandru - Prezent
- Mocanu Vasile - Prezent
- Mocănescu Coloros Dan Constantin - Prezent
- Mocioalcă Ion - Absent
- Mohora Tudor - Absent
- Moisoiu Adrian - Prezent
- Moldovan Emil Radu - Delegație
- Momanu Corneliu - Prezent
- Motreanu Dan Ștefan - Prezent
- Movilă Petru - Prezent
- Munteanu Ioan - Prezent
- Muscă Monica Octavia - Absentă
- Mușetescu Tiberiu-Ovidiu - Absentă
- Nassar Rodica - Prezentă
- Năstase Adrian - Absent
- Nechita Aurel - Prezent
- Nedelcu Gabriela - Prezentă
- Nica Dan - Prezent
- Nicolăescu Gheorghe-Eugen - Guvern
- Nicolicea Eugen - Absent
- Nicula Vasile Cosmin - Prezent
- Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae - Absent
- Nistoran Dorin-Liviu - Absent
- Niță Constantin - Prezent
- Nițulescu Teodor - Absent
- Nosa Iuliu - Prezent
- Oancea Viorel - Prezent
- Olarean Aurel - Absent
- Oltean Ioan - Prezent
- Olteanu Bogdan - Prezent
- Oprea Gabriel - Prezent
- Ovidenie Costel - Prezent
- Palăr Ionel - Delegație
- Pambuccian Varujan - Absent
- Pardău Dumitru - Prezent
- Pascu Bogdan - Guvern
- Pașcu Ioan Mircea - Euroobservator
- Pavelescu Aurelian - Absent
- Paveliu Marian Sorin - Absent
- Păun Nicolae - Absent
- Petrea Constantin - Prezent
- Plumb Rovana - Absentă
- Podgorean Radu - Euroobservator
- Ponta Victor-Viorel - Prezent
- Pop Claudiu Adrian - Prezent
- Popa Cornel - Absent
- Popa Daniela - Delegație
- Popa Nicolae - Prezent
- Popeangă Petre - Euroobservator
- Popescu Florin Aurelian - Prezent
- Popescu Dan Ioan - Absent
- Popescu Ionica Constanța - Absentă
- Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton - Guvern
- Popp Cosmin Gabriel - Prezent
- Preda Cezar Florin - Delegație
- Preda Ion - Absent
- Pruteanu Vasile - Prezent
- Puchianu Ioan Dumitru - Prezent
- Pupeză Viorel - Prezent
- Purceld Octavian-Mircea - Prezent
- Pușcaș Vasile - Delegație
- Pușcă Mircea Valer - Prezent
- Puzdrea Dumitru - Absent
- Racoceanu Viorel - Absent
- Radan Mihai - Absent
- Raicu Romeo Marius - Delegație
- Rădulescu Cristian - Prezent
- Rogin Marius - Prezent
- Romanescu Marcel Laurențiu - Prezent
- Rus Ioan Aurel - Prezent
- Rusu Mihaela Adriana - Prezentă
- Rușanu Dan Radu - Prezent
- Sanda Victor - Prezent
- Sandu-Capră Mihai - Prezent
- Sandu Gabriel - Prezent
- Sasu Ion - Prezent
- Săniuță Marian Florin - Prezent
- Săpunaru Nini - Absent
- Sârb Gheorghe - Prezent
- Sârbu Daciana Octavia - Euroobservator
- Sârbu Marian - Absent
- Sârbu Mugurel Liviu - Absent
- Scutaru Adrian George - Prezent
- Semcu Adrian Emanuil - Absent
- Seres Dénes - Prezent
- Severin Adrian - Euroobservator
- Silaghi Ovidiu Ioan - Euroobservator
- Sirețeanu Mihail - Prezent
- Sóki Béla - Prezent
- Soporan Vasile Filip - Prezent
- Stan Ioan - Prezent
- Stan Ion - Prezent
- Stanciu Anghel - Prezent
- Stativă Irinel Ioan - Prezent
- Stănescu Cristian - Prezent
- Stănescu Mircea - Prezent
- Stănișoară Mihai - Prezent
- Stoica Ion - Prezent
- Străchinaru Petre - Prezent
- Strungă Emil - Prezent
- Székely Levente Csaba - Prezent
- Știrbeț Cornel - Absent
- Știrbu Monica Mihaela - Prezentă
- Știreanu Octavian - Absent
- Știucă Alecsandru - Absent
- Tabără Valeriu - Prezent
- Tamás Sándor - Prezent
- Tămagă Constantin - Prezent
- Tănăsescu Mihai Nicolae - Prezent
- Tărniceru Petru - Prezent
- Teodorescu George Alin - Absent
- Timar Liviu - Prezent
- Timiș Ioan - Prezent
- Todoran Pavel - Prezent
- Toma Florentina Marilena - Absentă
- Toma Horia-Victor - Prezent
- Toró Tiberiu - Prezent
- Tudor Constantin - Prezent
- Tudor Marcu - Delegație
- Tudose Mihai - Absent
- Turcan Raluca - Absentă
- Țundrea Ioan - Absent
- Uioreanu Horea Dorin - Prezent
- Ujeniuc Dragoș - Prezent
- Ungureanu Petre - Absent
- Ungureanu Valeriu Alexandru - Absent
- Ursărescu Dorinel - Absent
- Vainer Aurel - Absent
- Varga Attila - Prezent
- Vasile Aurelia - Prezentă
- Vasilescu Lia Olguța - Prezentă
- Vălean Adina Ioana - Euroobservator
- Văsioiu Horia - Prezent
- Vâlcov-Șandru Marcela Lavinia - Absentă
- Vlase Petru Gabriel - Prezent
- Vlădoiu Aurel - Prezent
- Voicu Cătălin - Prezent
- Voicu Mihai Alexandru - Guvern
- Voinea Florea - Prezent
- Zaharia Claudius Mihail - Prezent
- Zamfir Gabriel Sorin - Absent
- Zamfirescu Dan Dumitru - Absent
- Zegrean Augustin - Prezent
- Zgonea Valeriu Ștefan - Prezent

Domnule președinte, îmi permiteți să mai repet o dată?

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnule secretar, conform obiceiului, să nu spun cutumei, vă rog să o mai lecturați o dată lista absenților ca să răspundă cei care nu au fost.

 
 

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule președinte, asta și vreau să fac, în acest moment.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Numai lista absenților.

 
 

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Adomniței Cristian Mihai - Prezent
- Albu Gheorghe - Prezent
- Almăjanu Marin - Absent
- Almășan Liviu - Absent
- Amarie Constantin - Absent
- Amet Aledin - Prezent
- Anastase Roberta Alma - Euroobservator
- Andea Petru - Prezent
- Andon Sergiu - Prezent
- Antonescu George Crin Laurențiu - Absent
- Apostolache Mihai Cristian - Absent
- Avram Dumitru - Absent
- Bara Nicolae - Absent
- Barbu Gheorghe - Guvern
- Bănicioiu Nicolae - Prezent
- Bărbulețiu Tiberiu - Euroobservator
- Becsek-Garda Dezső-Kálmán - Absent
- Becșenescu Dumitru - Euroobservator
- Bejinariu Eugen - Prezent
- Boagiu Anca-Daniela - Guvern
- Boeriu Valeriu-Victor - Absent
- Borbély László - Absent
- Boureanu Cristian Alexandru - Prezent
- Brînzan Ovidiu - Prezent
- Brânză William Gabriel - Prezent
- Bruchental-Pop Ionela - Absentă
- Buhăianu Obuf Cătălin Ovidiu - Absent
- Buruiană Aprodu Daniela - Euroobservator
- Bușoi Cristian Silviu - Prezent
- Buzatu Dan Horațiu - Absent
- Buzea Cristian Valeriu - Delegație
- Câmpanu Liviu - Prezent
- Cantaragiu Bogdan - Prezent
- Călin Ion - Prezent
- Cliveti Minodora - Delegație
- Cocrea Olguța - Absentă
- Codîrlă Liviu - Absent
- Constantinescu Anca - Prezentă
- Constantinescu Viorel - Prezent
- Corlățean Titus - Euroobservator
- Coșea Dumitru Gheorghe Mircea - Euroobservator
- Crăciunescu Grigore - Absent
- Crețu Gabriela - Euroobservator
- Diaconescu Renică - Absent
- Dragomir Dumitru - Absent
- Drăguș Radu-Cătălin - Prezent
- Drețcanu Doina Micșunica - Absentă
- Dumitrescu Cristian Sorin - Euroobservator
- Dumitrescu Liana - Absentă
- Dumitrescu Zamfir - Absent
- Dumitriu Dragoș Petre - Absent
- Dumitru Ion - Prezent
- Duțu Stelian - Prezent
- Eserghep Gelil - Prezent
- Faina Constantin - Prezent
- Fârșirotu Vladimir Mircea - Prezent
- Fenechiu Relu - Absent
- Florea Damian - Prezent
- Fotopolos Sotiris - Absent
- Ganț Ovidiu Victor - Euroobservator
- Georgescu Filip - Absent
- Gerea Andrei Dominic - Prezent
- Giurgiu Mircia - Prezent
- Godja Petru - Absent
- Grigore Dan - Absent
- Gușă Cozmin Horea - Absent
- Hanganu Romeo Octavian - Absent
- Helivig Eduard Raul - Delegație
- Hoban Ioan - Absent
- Hogea Vlad Gabriel - Euroobservator
- Iacob Ridzi Monica Maria - Euroobservator
- Ifrim Mircea - Absent
- Igaș Traian Constantin - Absent
- Iustian Mircea Teodor - Prezent
- Jipa Florina Ruxandra - Absentă
- Kelemen Attila Béla Ladislau - Euroobservator
- Kónya-Hamar Sándor - Euroobservator
- Lari-Iorga Leonida - Absentă
- Lificiu Petru - Prezent
- Liga Dănuț - Prezent
- Luchian Ion - Prezent
- Magheru Paul - Absent
- Man Mircea - Prezent
- Manda Iulian Claudiu - Absent
- Manta Pantelimon - Prezent
- Marinescu Marian-Jean - Euroobservator
- Martin Eduard-Stelian - Absent
- Mătușa Tudor - Absent
- Micula Cătălin - Absent
- Mihalache Sorin Dan - Euroobservator
- Mircovici Niculae - Absent
- Mitrea Manuela - Prezentă
- Mînzînă Ion - Absent
- Mocioalcă Ion - Absent
- Mohora Tudor - Prezent
- Muscă Monica Octavia - Absentă
- Mușetescu Tiberiu-Ovidiu - Absent
- Năstase Adrian - Absent
- Nicolăescu Gheorghe-Eugen - Guvern
- Nicolicea Eugen - Absent
- Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae - Absent
- Nistoran Dorin-Liviu - Absent
- Nițulescu Teodor - Absent
- Olarean Aurel - Prezent
- Palăr Ionel - Delegație
- Pambuccian Varujan - Absent
- Pascu Bogdan - Guvern
- Pașcu Ioan Mircea - Euroobservator
- Pavelescu Aurelian - Absent
- Paveliu Marian Sorin - Absent
- Păun Nicolae - Absent
- Plumb Rovana - Absentă
- Podgorean Radu - Euroobservator
- Popa Cornel - Absent
- Popa Daniela - Delegație
- Popeangă Petre - Euroobservator
- Popescu Dan Ioan - Absent
- Popescu Ionica Constanța - Absentă
- Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton - Guvern
- Preda Cezar Florin - Delegație
- Preda Ion - Absent
- Pușcaș Vasile - Delegație
- Puzdrea Dumitru - Prezent
- Racoceanu Viorel - Prezent
- Radan Mihai - Prezent
- Raicu Romeo Marius - Delegație
- Săpunaru Nini - Prezent
- Sârbu Daciana Octavia - Euroobservator
- Sârbu Marian - Absent
- Sârbu Mugurel Liviu - Absent
- Semcu Adrian Emanuil - Prezent
- Severin Adrian - Euroobservator
- Silaghi Ovidiu Ioan - Euroobservator
- Știrbeț Cornel - Absent
- Știreanu Octavian - Absent
- Știucă Alecsandru - Absent
- Teodorescu George Alin - Absent
- Toma Florentina Marilena - Absentă
- Tudor Marcu - Delegație
- Tudose Mihai - Prezent
- Turcan Raluca - Prezentă
- Țundrea Ioan - Absent
- Ungureanu Petre - Absent
- Ungureanu Valeriu Alexandru - Absent
- Ursărescu Dorinel - Absent
- Vainer Aurel - Absent
- Vălean Adina Ioana - Euroobservator
- Vâlcov-Șandru Marcela Lavinia - Absentă
- Voicu Mihai Alexandru - Guvern
- Zamfir Gabriel Sorin - Absent
- Zamfirescu Dan Dumitru - Prezent

(Domnii deputați care au intrat în sală după terminarea apelului nominal, și-au înregistrat prezența la secretariatul de ședință.)

 
 

Domnul Valentin Zoltan Puskas:

Domnule președinte, pot să...? Trebuie să aștept, ca să-mi spună domnul președinte de ședință că pot începe.

Mi-a dat voie plenul. Mulțumesc.

Antonie Ștefan-Mihail - Delegație
- Apostol Neculai - Prezent
- Arcaș Viorel - Prezent
- Ardelean Aurel - Absent
- Arion Viorel - Prezent
- Athanasiu Alexandru - Euroobservator
- Basgan Ion - Prezent
- Berceanu Radu Mircea - Guvern
- Blaga Vasile - Guvern
- Bobeș Marin - Absent
- Cazacu Cornelia - Prezentă
- Câmpeanu Radu-Anton - Prezent
- Cârlan Dan - Prezent
- Chelaru Ioan - Prezent
- Cinteză Mircea - Prezent
- Ciornei Silvia - Euroobservator
- Cioroianu Adrian Mihai - Euroobservator
- Cismaru Ivan - Delegație
- Copos Gheorghe - Absent
- Corodan Ioan - Prezent
- Cozmâncă Octav - Prezent
- Crețu Corina - Euroobservator
- Crețu Ovidiu Teodor - Prezent
- Cucuian Cristian - Prezent
- Cutaș George Sabin - Prezent
- Daea Petre - Prezent
- David Cristian - Guvern
- David Gheorghe - Prezent
- Diaconescu Cristian - Delegație
- Dina Carol - Absent
- Dinescu Valentin - Prezent
- Dîncu Vasile - Prezent
- Duca Viorel Senior - Euroobservator
- Dumitrescu Ion Mihai - Prezent
- Dumitrescu Gheorghe Viorel - Prezent
- Dumitru Constantin - Prezent
- Eckstein Kovacs Peter - Delegație
- Fekete Szabó Andras Levente - Prezent
- Filipescu Teodor - Prezent
- Florescu Ion - Prezent
- Flutur Gheorghe - Guvern
- Frunda György - Prezent
- Funar Gheorghe - Prezent
- Găucan Constantin - Prezent
- Geoană Mircea Dan - Absent
- Georgescu Radu Cristian - Absent
- Gheorghe Constantin - Prezent
- Hașotti Puiu - Prezent
- Ilașcu Ilie - Delegație
- Iliescu Ion - Prezent
- Ilușcă Daniel - Delegație
- Ion Vasile - Prezent
- Iorga Nicolae - Delegație
- Iorgovan Antonie - Absent
- Ioțcu Petru Nicolae - Prezent
- Ivănescu Paula Maria - Prezentă
- Jurcan Dorel - Absent
- Loghin Irina - Prezentă
- Lupoi Mihail - Delegație
- Mardare Radu Cătălin - Prezent
- Marinescu Marius - Absent
- Markó Bela - Guvern
- Meleșcanu Teodor Viorel - Prezent
- Mereuță Mircea - Delegație
- Mihăiescu Eugen - Euroobservator
- Mihăilescu Petru Șerban - Prezent
- Moisuc Viorica Georgeta Pompilia - Absentă
- Moraru Ion - Prezent
- Morțun Alexandru Ioan - Euroobservator
- Neagoe Otilian - Delegație
- Neagu Nicolae - Prezent
- Néméth Csaba - Prezent
- Nicolae Șerban - Prezent
- Nicolai Norica - Delegație
- Novolan Traian - Absent
- Onaca Dorel-Constantin - Prezent
- Oprea Mario-Ovidiu - Prezent
- Oprescu Sorin Mircea - Absent
- Pascu Corneliu - Prezent
- Păcuraru Nicolae Paul Anton - Prezent
- Păunescu Adrian - Absent
- Pereș Alexandru - Prezent
- Pete Ștefan - Delegație
- Petre Maria - Euroobservator
- Petrescu Ilie - Prezent
- Popa Aron Dan - Prezent
- Popa Dan Gabriel - Prezent
- Popa Nicolae-Vlad - Euroobservator
- Popescu Dan Mircea - Prezent
- Popescu Ionel - Absent
- Popescu Irinel - Delegație
- Popescu Mihail - Prezent
- Prodan Tiberiu Aurelian - Prezent
- Puskas Valentin Zoltan - Prezent
- Rădoi Ion - Delegație
- Rădoi Ovidiu - Absent
- Rădulescu Cristache - Prezent
- Roibu Aristide - Absent
- Sabău Dan - Delegație
- Sârbu Ilie - Prezent
- Silistru Doina - Prezentă
- Simionescu Aurel Gabriel - Prezent
- Sogor Csaba - Delegație
- Solcanu Ion - Prezent
- Stan Petru - Absent
- Stănoiu Mihaela Rodica - Absentă
- Stoica Ilie - Absent
- Strătilă Șerban-Cezar - Prezent
- Stroe Radu - Guvern
- Szabó Karkoly Ferenc - Absent
- Șerbănescu Verginia - Prezentă
- Șerbu Gheorghe Vergil - Prezent
- Șereș Ioan-Codruț - Guvern
- Ștefan Viorel - Delegație
- Șter Sever - Prezent
- Talpeș Ioan - Delegație
- Tănăsescu Claudiu - Absent
- Tărăcilă Doru Ioan - Absent
- Terinte Radu - Prezent
- Theodorescu Emil Răzvan - Prezent
- Tîlvăr Angel - Prezent
- Toma Ion - Delegație
- Tomoioagă Liliana Lucia - Prezentă
- Tudor Corneliu Vadim - Absent
- Țâbuleac Mihai - Prezent
- Țicău Adriana Silvia - Euroobservator
- Țîrle Radu - Euroobservator
- Ungheanu Mihai - Prezent
- Ungureanu Vasile Ioan Dănuț - Absent
- Vasilescu Gavrilă - Prezent
- Văcăroiu Nicolae - Delegație
- Vărgău Ion - Absent
- Vedinaș Verginia - Delegație
- Verestóy Attila - Delegație
- Voiculescu Dan - Prezent
- Vosganian Varujan - Prezent
- Vraciu Jan - Prezent

Vă mulțumesc.

(Domnii senatori care au intrat în sală după terminarea apelului nominal, și-au înregistrat prezența la secretariatul de ședință.)

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnilor secretari.

Vă rog să totalizați numărul prezenților.

Îi rog pe colegii senatori și deputați să poftească în sala de ședințe.

Stimați colegi,

Reluând dezbaterile, vă anunț că, în conformitate cu cele stabilite de domnii secretari, sunt prezenți în sală 281 de senatori și deputați. În aceste condiții, cvorumul există.

Verificarea, repet, s-a făcut la cererea Grupurilor parlamentare ale Partidului Social Democrat.

Vă rog să luați loc, pentru a continua dezbaterile.

Domnule deputat Sergiu Andon, fac un apel nominal.

Vă rog să luați loc, doamnelor și domnilor colegi.

Ultimul proiect de lege este Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 42/2006 cu privire la rectificarea bugetului asigurărilor sociale pe anul 2006.

Titlul legii. Obiecții? Nu. Adoptat.

Art. 1. Obiecții? Nu. Adoptat.

Ordonanță cu privire la rectificarea Bugetului asigurărilor sociale pe anul 2006.

Titlul. Obiecții? Nu. Adoptat.

Cap. I, II, III și IV art. 1-8. Obiecții? Nu. Adoptate.

Cap. V art. 9 până la final, art. 13. Observații? Nu. Adoptate.

Anexele nr. 1/03 până la 3/03. Observații, obiecții? Nu. Adoptate.

Anexele nr.1/04 până la 4/04. Observații? Nu. Adoptate.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege, în integralitatea sa, pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 42/2006 cu privire la rectificarea bugetului asigurărilor sociale pe anul 2006.

Cine este pentru? Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

Împotrivă? Vă rog să votați. Vă rog să adăugați și votul meu.

Abțineri, vă rog? Nici o abținere.

Proiectul de lege a fost adoptat, 227 de voturi pentru, 81 împotrivă, nici o abținere.

 
Prezentarea și dezbaterea Raportului Consiliului Legislativ asupra activității desfășurate în anul 2005.

Trecem la punctul următor de pe ordinea de zi, Raportul Consiliului Legislativ asupra activității desfășurate în anul 2005.

Îl invit pe domnul președinte pentru o susținere sumară a raportului.

 

Domnul Dragoș Iliescu:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Vreau să încep asigurându-vă că este o onoare pentru mine să prezint în fața dumneavoastră Raportul de activitate al Consiliului Legislativ.

În condițiile unui volum considerabil de acte normative, Consiliul Legislativ, ca organ de specialitate al Parlamentului, a încercat să asigure proiectelor primite spre avizare un spor de rigoare normativă și o haină juridică adecvată, astfel încât acestea să corespundă atât din punct de vedere al conținutului, cât și al formei, ansamblului legislației active a României.

Raportul prezintă, în sinteză, problemele și prioritățile pe care Consiliul Legislativ le-a abordat în cursul anului 2005, și anume: avizarea tuturor proiectelor de acte normative, precum și a republicărilor și rectificărilor acestora; urmărirea armonizării proiectelor cu reglementările comunitare; asigurarea evidenței oficiale a legislației; informatizarea activității și a evidenței legislative.

În cursul anului 2005, Consiliul a fost sesizat cu un număr de peste două mii de proiecte de acte normative și cereri de rectificare-republicare, după cum urmează: de la Guvern - 1.291; de la Senat - 489; de la Camera Deputaților - 216; de la Consiliul Concurenței - 15.

Din analiza comparativă a proiectelor din anul 2005 cu cele din anul precedent se constată o ușoară creștere a numărului proiectelor de lege în raport cu numărului proiectelor de ordonanță de urgență, deși, numărul acestora din urmă se menține destul de ridicat.

În ceea ce privește propunerile legislative, s-a constatat o mărire considerabilă a numărului acestora, aproape dublu față de 2004, respectiv 573, în raport de 306, ceea ce înseamnă o amplificare semnificativă a activității parlamentare.

Dată fiind multitudinea și varietatea reglementărilor propuse, avizele Consiliului au avut în vedere aproape toate sectoarele de activitate economico-socială, din analiza proiectelor constatându-se creșterea gradului de complexitate a problemelor specifice fiecărui domeniu.

În raport sunt exemplificate pe larg aceste aspecte, astfel încât, acum, am să evoc doar câteva din domeniile respective. Este vorba de legislația penală, cea procesual penală, contravențională, domeniul economico-financiar și bancar, protecția proprietății, reforma în administrația publică, relațiile internaționale. De menționat că majoritatea proiectelor au fost corect redactate, dar au fost și situații în care au necesitat diverse observații și propuneri.

În urma analizării proiectelor transmise spre avizare, a rezultat că unele dintre acestea nu erau corelate cu dispozițiile și principiile constituționale, astfel că ele au fost avizate fie negativ, datorită afectării în ansamblu a reglementării propuse, fie favorabil, dar urmând ca observațiile și propunerile care vizau aspecte de neconstituționalitate să fie însușite și operate de inițiatori, asigurându-se, astfel, concordanța cu Constituția. În raport sunt exemplificate pe larg aceste aspecte.

În procesul de avizare, au fost semnalate și unele aspecte de contradictorialitate, fie între acte normative de nivel diferit, fie chiar în cuprinsul aceluiași proiect, precum și o serie de neconcordanțe în utilizarea termenilor, uneori din cauza unor traduceri defectuoase din legislația străină asimilată.

De asemenea, s-au mai sesizat paralelisme în reglementare, o nesistematizare a reglementărilor sau inițierea unor acte normative al căror obiect era deja reglementat.

În procesul de avizare, au fost reținute și aspecte care au vizat suprapunerea de reglementări din același domeniu, fără ca vechile dispoziții să fie abrogate, preluarea majorității dispozițiilor din alte acte normative în locul utilizării normelor de trimitere, prezentarea insuficient de argumentată a elementelor de fapt care constituie situația extraordinară care să impună utilizarea ordonanțelor de urgență, folosirea procedeului de modificare a modificării, în loc ca intervenția legislativă să privească actul normativ de bază. În fine, confuzia de multe ori între instituția derogării și instituția exceptării, știut fiind faptul că derogarea operează între două acte normative diferite, iar exceptarea operează între dispozițiile aceluiași act.

În legătură cu activitatea de avizare a proiectelor din domeniul relațiilor internaționale care, desigur, au un specific aparte, au fost reținute următoarele aspecte: proiectele n-au cuprins toate elementele pentru identificarea actelor internaționale supuse aprobării, acceptării, aderării, cum de au existat deosebiri între textele în limba română și textele originale, formularea greșită a clauzelor finale, confundându-se de multe ori semnarea cu încheierea acordurilor, autenticitatea textelor cu valabilitatea sau validitatea acestora, sau numărul exemplarelor originale cu numărul textelor care compun exemplarele originale. În fine, în acest domeniu, s-a constatat și neaplicarea corectă a regulii alternatului. Evident, aceasta la tratatele bilaterale.

Aș vrea să precizez că marea majoritate a acestor observații au fost însușite de inițiatori, având în vedere și faptul că, în avize, pentru fiecare observație evidențiam trei lucruri, și anume: că este greșit, evident, dacă era cazul, de ce este greșit și cum ar trebui să fie. Au fost, însă, și situații în care observațiile formulate de Consiliu n-au fost însușite de inițiatori.

Avizele favorabile fără nici un fel de observații și propuneri, în număr de 228, au fost trimise pentru proiectele de acte normative care au respectat toate condițiile de fond și de formă. Pe tipuri de acte normative, ele sunt ilustrate în tabelul din Cap.II din raport.

Cele 47 de avize negative emise de Consiliu în 2005 se justifică prin faptul că reglementările propuse erau grav și iremediabil afectate în concepția de ansamblu, soluțiile promovate pe fond fiind în contradicție cu principiile și normele constituționale.

Pentru alte proiecte, avizul negativ s-a justificat fie prin faptul că se preluau întocmai dispoziții din acte normative în vigoare, creându-se, astfel, paralelisme reglementare, fie datorită faptului că obiectul acestora era deja reglementat. Și lista acestora este prezentată în raport.

Așa cum am spus, Consiliul a examinat și avizat forma republicabilă a legilor, ordonanțelor și hotărârilor Guvernului, asupra cărora s-au produs intervenții legislative de amploare și pentru care legea de modificare dispunea republicare. În 2005, a fost examinat un număr de 35 de cereri de republicare, dintre care, însă, unele de foarte mare întindere și complexitate.

Au fost trimise 31 de avize favorabile, cu multe observații și propuneri, iar patru cereri au fost restituite, întocmindu-se, totuși, și pentru acestea, note cu observații și propuneri. În raport sunt prezentate și principalele obiecții și observații pe care noi le-am formulat cu ocazia republicărilor. N-am să mai insist asupra acestora.

În 2005, Consiliul a examinat și 79 de cereri de rectificare, din care 9 au fost avizate negativ, 27 au fost restituite, iar 43 au fost avizate favorabil, cu observații și propuneri. Avizele negative au avut în vedere faptul că, prin propunerile de rectificare, se încerca nu îndreptarea unor erori materiale, și, în fapt, vizau modificări de fond.

În legătură cu armonizarea legislației cu reglementările comunitare, semnalăm că în procesul de analiză a proiectelor, Consiliul a formulat observații și sugestii legate de concordanța acestora cu acquisul comunitar. S-a constatat, astfel, fie concordanța deplină, sau, după caz, parțială, cu acquisul comunitar, fie au fost făcute propuneri de eliminare a unor norme care puteau intra în contradicție cu actele comunitare.

În 2005, au fost analizate peste 200 de proiecte care au avut incidență cu dreptul comunitar, făcându-se observații și propuneri tocmai din această perspectivă a compatibilității lor cu normele europene. Dintre acestea, 68 au primit aviz favorabil, întrucât ele realizau o preluare integrală și corectă a actelor juridice comunitare, 106 au fost avizate favorabil, cu observații și propuneri, iar două au avut aviz negativ.

Consiliul s-a ocupat, după cum știți foarte bine, și de ținerea evidenței oficiale a legislației. Noi avem un departament special afectat acestei activități, elaborăm în fiecare an repertoriul oficial al legislației, pe care-l punem la dispoziție tuturor comisiilor parlamentare. El se află și în format electronic. Ne gândim ca, pe viitor, să înregistrăm dreptul de autor asupra acestuia, evident, pe numele Consiliului, și să putem să-l punem la dispoziție utilizatorilor pe un C. D.

Am desfășurat și o activitate de informatizare a activității. N-am să insist asupra acesteia, pentru că înțeleg că timpul este deja depășit. Noi desfășurăm și o activitate de documentare și informare legislativă și, cu acest prilej, fac un apel la dumneavoastră ca, atunci când aveți nevoie de orice informație legislativă sau privind istoricul unei reglementări, să apelați la noi, pentru că, la urma urmei, aceasta este una dintre menirile noastre, să punem la dispoziția dumneavoastră tot ceea ce aveți nevoie în legătură cu activitatea pe care o desfășurați.

Din punct de vedere logistic ...

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Rugămintea mea, domnule președinte, să concluzionați, dacă aveți amabilitatea. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Dragoș Iliescu:

Am încheiat. Vă mulțumesc.

Activitatea logistică s-a desfășurat corect. Ea a fost verificată de Curtea de Conturi și nu a fost găsit absolut nici un aspect care să pună în discuție corectitudinea operațiunilor financiar-contabile.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Mulțumesc și eu, domnule președinte.

Stimați colegi,

Nimeni nu poate să fie atât de absurd încât să-și închipuie că poate să interzică discuțiile în sală. Dar, vă rog, cu titlu personal, să nu mă faceți să mă simt foarte jenat când stați cu spatele la vorbitor.

Îl rog pe domnul secretar al Comisiei juridice, domnul Valentin Dinescu, să prezinte raportul comisiei.

 
 

Domnul Valentin Dinescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Raport comun privind activitatea desfășurată de Consiliul Legislativ în anul 2005.

Din analiza raportului de activitate, cele două comisii au constatat că această instituție publică și-a concentrat atenția pe următoarele probleme și priorități:

1. Avizarea proiectelor de acte normative. Pe parcursul anului 2005, Consiliul Legislativ a fost sesizat cu 2.011 proiecte de acte normative trimise spre avizare de către Senat, Camera Deputaților, Guvern, Consiliul Concurenței sau în concretizarea inițiativei legislative cetățenești. În perioada analizată, au fost emise 1.938 de avize, din care 228 favorabile, 1.662 favorabile, cu propuneri și observații, un aviz favorabil în formă definitivă cu inițiatorul și 47 de avize negative.

2. Avizarea republicării rectificării actelor normative.

3. Armonizarea legislației interne cu reglementările comunitare. În anul 2005, au fost analizate 179 de proiecte care au avut incidențe cu dreptul comunitar, asupra cărora s-au formulat observații și propuneri, din perspectiva compatibilității acestora cu principiile și normele Uniunii Europene.

4. Evidența oficială a legislației și Repertoriul legislației României.

5. Informatizarea activității specifice evidenței oficiale a legislației.

6. Activitatea de informare și documentare legislativă.

Președintele Consiliului Legislativ a răspuns întrebărilor membrilor celor două comisii și a expus o serie de probleme cu care se confruntă instituția, cum ar fi: asigurarea dotării tehnice necesare pentru depozitarea proiectelor de lege în original sau insuficiența surselor financiare pentru derularea contactelor cu instituții similare din alte state.

Față de cele prezentate, comisiile avizează favorabil, în unanimitate, Raportul activității desfășurate de Consiliul Legislativ în anul 2005 și, în conformitate cu art.2 alin.2 din Legea nr.73/1993 pentru înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Legislativ, îl supun spre dezbatere și aprobare Camerelor reunite ale Parlamentului.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Dacă există intervenții cu privire la acest raport?

Vă rog, domnule deputat Sergiu Andon; imediat, domnul senator Funar.

Vă ascult.

Vă solicit, domnilor vorbitori, un timp ponderat.

 
 

Domnul Sergiu Andon:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Voi fi foarte scurt. Două scurte idei.

Îl asigur pe domnul prof. Dragoș Iliescu și întregul său colectiv de prețuirea parlamentarilor și, în primul rând, a juriștilor parlamentari, pentru competența dumnealor, dar, voi trece direct la "dar", din prețuirea noastră și din tăcerea noastră, n-aș vrea să rețină că apreciem și politețea excesivă a Consiliului Legislativ.

Dintr-o politețe greșit înțeleasă, nu știu dacă în actuala legislatură Consiliul Legislativ a dat cel puțin un aviz negativ. Nu are decât sintagma de aviz favorabil. Observațiile sale pertinente și întotdeauna acoperite cu știința dreptului vizează, din păcate, preponderent aspectele formale ale inițiativelor legislative. Arareori ni se fac semnalări cu privire la dubla reglementare, cu privire chiar la neoportunitate. Îl urăgm ca, împreună cu colegii domniei sale, să gândească, așa cum gândim și noi, o parte dintre parlamentari, un program, o idee de reformare a activității acestui important organism, în sensul de a deveni sită deasă și competentă, la fel de competentă, dar sită deasă, filtru bun, care să degajeze Parlamentul de toate năzbâtiile care i se înscriu câteodată pe ordinea de zi. Adesea, chiar.

A doua rugăminte, și ultima, este să rețină ajutorul pe care Parlamentul i l-a dat recent, e adevărat că la sugestia și cu stăruința și a Consiliului Legislativ, de a-i da un prim instrument, o primă lanternă în orbecăiala din sistemul legislativ românesc. Acea lanternă se numește dreptul și obligația de a se ocupa de republicarea legilor care au suferit multe modificări, să rețină că legea a trecut în pofida punctului, avizului negativ al Guvernului și să folosească din plin acest prim instrument, cum spuneam, pentru a lumina cât de cât sistemul legislativ, urmând ca, în continuare, cum spuneam, să gândim împreună și să facem o îmbunătățire a legislației legiferării astfel încât rolul Consiliului Legislativ să fie cel puțin cât era înainte de revoluție.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul senator Funar.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Onorat prezidiu,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Permiteți-mi să adresez, la începutul intervenției mele, două întrebări domnului președinte al Consiliului Legislativ.

Prima dintre ele: de ce acceptați, domnule președinte, ca în Consiliul Legislativ să fie analizate proiectele de lege venite de la Guvern, care nu sunt semnate de primul-ministru? Aceeași situație se regăsește pe ordonanțele de urgență și ordonanțele simple ale Guvernului, care nu sunt semnate personal de către primul-ministru.

Am aflat, din surse demne de încredere, că pe toate aceste documnte extrem de importante, cineva, o persoană importantă și probabil delicată, aplică o ștampilă cu semnătura premierului, iar premierul nu știe ce conțin acele documente.

Și cea de a doua întrebare: de ce, la nivelul Consiliului Legislativ, luați în considerare proiectele de lege, ordonanțele de urgență ale Guvernului și ordonanțele de Guvern, unde, la final, scrie: prim-ministru Călin Popescu Tăriceanu.

Așa cum cunoașteți, domnule președinte al Consiliului Legislativ și doamnelor și domnilor parlamentari, în plenul Parlamentului a fost ales premier al României domnul Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu. Așa scrie și în Monitorul Oficial, așa trebuie să scrie pe toate documentele oficiale. Nu este de glumă. Călin Popescu Tăriceanu, am impresia că nici nu există ca cetățean al României.

Vă dau un alt exemplu, de astăzi: este vorba de Ordonanța de urgență cu nr.52, semnată prim-ministru, ștampilată pentru prim-ministru Călin Popescu Tăriceanu și contrasemnează - vă rog să rețineți! - ministrul finanțelor publice, Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu. Deci, ministrul finanțelor publice cunoaște și respectă legea.

Așteptăm să afle și premierul cum îl cheamă.

În ceea ce privește activitatea Consiliului Legislativ, Grupurile parlamentare ale P.R.M.-ului apreciază această activitate. Din raportul prezentat de domnul președinte, rezultă că au lucrat mult. În ipoteza în care țineau seama de prevederile legale și de fondul celor două întrebări, practic, își puteau reduce cu 90% activitatea anului 2005 și-l rog pe domnul președinte, dacă mai apar nu inexactități, ci ilegalități din partea Guvernului în ceea ce privește actele normative care sunt înaintate Consiliului, să le returnați. Trebuie să-i obișnuim să afle conținutul legii și să-l respecte.

Sperăm să reușim, Grupurile parlamentare al P.R.M.-ului, să dăm în continuare de lucru Consiliului Legislativ și să beneficiem de aceleași îndrumări extrem de binevenite, la obiect și care ne-au fost folositoare și mulțumim celor care trudesc la Consiliul Legislativ, pentru ca, împreună cu parlamentarii, să reușim să dăm legi bune pentru țară.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Dacă mai dorește cineva?

Domnule președinte, dacă doriți să răspundeți la întrebarea domnului senator?

Domnul deputat Stanciu. Vă rog. (Domnul deputat Anghel Stanciu se deplasează la tribună, sprijinindu-se de cârje.)

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Domnilor președinți de ședință,

Stimate doamne și stimați colegi deputați,

Domnule președinte,

Evident că Grupurile parlamentare ale P.S.D. apreciază nu numai raportul, dar și activitatea acestui Consiliu, deoarece, în decursul timpului, inițierea și inițiativa de a înființa a aparținut Guvernului de la vremea respectivă și respectiv parlamentarilor P.S.D.

Consiliul a crescut atât numeric, dar și ca valoare și ca volum de activitate. Cred că fiecare dintre noi, în casete, primim, alături de proiectul de lege, și punctul de vedere al Consiliului. Iar acest punct de vedere al Consiliului, pentru cei care l-au citit în timp, le-a format și o anumită cultură juridică, chiar dacă nu erau juriști.

Credem că acuratețea și rigoarea legilor noastre are o anumită parte care se datorează și Consiliului.

Dincolo de aprecierile care sunt, evident că și Grupurile P.S.D. consideră, alături de celelalte, că este loc de mai bine în activitatea Consiliului, plecând chiar de la denumirea lui, de consiliere, și poate nici Consiliul, nici noi, nu am găsit calea cea mai bună, prin care să ne consiliem reciproc, spre beneficiul unei rigori deosebite a legilor pe care le promovăm.

Mulțumind încă o dată pentru activitatea desfășurată, sperăm că acel ceaslov care este repertoriul și care deja nu mai încape între coperți, să capete în final și o formă digitală, spre a putea fi mult mai bine consultat.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Vă rog, domnule deputat.

 
 

Domnul Nicolae Popa:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Cred că sunt în asentimentul dumneavoastră când spun că-l prețuim pe domnul deputat Stanciu și cred că recunoaștem, trebuie să recunoaștem că este un bun coleg, nu numai cei din stânga, dar și cei din dreapta. Dar noi îl facem nefericit pentru că-l aducem la acest microfon de fiecare dată când sunt atâtea probleme, mai ales că vine dezbaterea bugetului și domnul Stanciu știu că are vreo 25 de amendamente.

Ca atare, eu aș propune Biroului permanent să dispună Serviciului tehnic să improvizeze un artificiu tehnic, să-i amplaseze un microfon domnului Stanciu în prima bancă, pentru a veni în sprijinul domniei sale și a ne demonstra respectul față de dânsul.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Am luat act.

Dacă mai dorește cineva la dezbaterea raportului să mai ia cuvântul?

Domnule președinte Dragoș Iliescu, dacă doriți să răspundeți?

 
 

Domnul Dragoș Iliescu:

Domnilor președinți,

Domnilor parlamentari,

Dați-mi voie să vă mulțumesc pentru aprecierile favorabile, pozitive pe care le-ați făcut la adresa activității Consiliului, să vă mulțumesc, de asemenea, pentru sugestiile și criticile pe care le-ați formulat tot referitor la această activitate și să vă asigur că vor fi luate cu toată seriozitatea în considerare.

Referitor la cele câteva probleme care au fost ridicate de domnii parlamentari, aș vrea să vă spun că ne este mult mai ușor să dăm un aviz negativ decât să dăm un aviz favorabil, în care să argumentăm și să încercăm să îndreptăm un anumit proiect care, poate, altfel, cu, hai, să-i zicem, "ștampila" unui aviz negativ din partea Consiliului, ar fi mai greu să treacă.

Vă reamintesc că avizele noastre sunt avize consultative și am pornit de la sensul etimologic al cuvântului. Deci nu să dăm noi verdicte. Este rolul Parlamentului să spună: proiectul respectiv trece sau nu trece. Noi nu avem voie să ne pronunțăm pe aspecte de oportunitate, ci numai pe legalitate.

În aceste condiții, totuși, am elaborat și am redactat 47 (am spus-o și acum, este scris și în raport) de avize negative. Este mult, este puțin? S-ar părea că este puțin. O să analizăm în continuare cu foarte multă seriozitate această problemă.

Referitor la întrebarea pusă de domnul parlamentar Funar. Da, așa este. Proiectele pe care le primim nu sunt semnate de primul-ministru și mi se pare normal. De ce? Pentru că, în activitatea noastră, noi lucrăm cu proiecte. Semnătura primului-ministru se așează pe actul normativ după ce el a trecut prin Guvern, are girul Guvernului și după aceea pleacă unde-i este locul, fie la Monitor, fie, dacă este vorba de un proiect de lege, vine la dumneavoastră. Până atunci, el nu este decât un proiect. El este semnat. Expunerea de motive, la acel moment, este semnată de ministrul sau miniștrii inițiatori, nicidecum de primul-ministru.

Deci, cu tot respectul, aceasta este situația.

Referitor la ce a spus domnul deputat Stanciu, am reținut observația dânsului cu greutatea de a manevra acel volum. Să știți că și pe noi ne incomodează, dar vă asigur că, dacă căutați pe site-ul Consiliului, la care are acces, evident, și Camera Deputaților, acest repertoar îl veți găsi în format electronic. Eu am spus că ne vom preocupa să renunțăm de tot la tipărirea lui și să punem la dispoziție un CD care să conțină toate informațiile. Dar, până atunci, informațiile care sunt în volumul, cărămida" aceea, dacă-mi permiteți să glumesc, sunt pe site-ul și al nostru și al Camerei.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Rostind fraza sacramentală luăm act de prezentarea și dezbaterea raportului, vreau să adaug la ea mulțumirile tuturor cu privire la activitatea desfășurată și să adresez aceste mulțumiri și cu titlu personal atât domnului președinte Dragoș Iliescu, cât și tuturor celor care lucrează în cadrul Consiliului Legislativ.

Înainte de a termina formal, îl rog pe domnul senator Funar, dorea să mai adauge ceva.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Nu sunt mulțumit de răspunsul diplomatic pe care a încercat să-l dea domnul președinte al Consiliului Legislativ și regret, domnule președinte, că nu aveți curajul să respectați legea.

Vă fac cunoscut că, în cazul propunerilor legislative, cele pe care le cunosc și le-am inițiat împreună cu colegii mei, noi nu vă trimitem nici un fel de ciornă la dumneavoastră, la Consiliul Legislativ, vă trimitem proiectul de act normativ așa cum va intra în dezbaterea Parlamentului. La fel îl primiți și de la Guvern.

V-am întrebat cum îl cheamă pe primul-ministru și de ce acceptați acte pe care scrie Călin Popescu-Tăriceanu, cetățean care nu există în România.

Vă rog respectați legea, domnule președinte, pentru că, dacă de la dumneavoastră nu se respectă legea, este bai mare.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumim, domnule senator.

Am luat act și de poziția dumneavoastră și de raportul prezentat.

 
Prezentarea și dezbaterea Raportului pe anul 2005 al Băncii Naționale a României.

La următorul punct al ordinii de zi este înscris Raportul de activitate pe anul 2005 al Băncii Naționale a României.

Îi dau cuvântul domnului prim viceguvernator al Băncii, Florin Georgescu, pentru susținerea acestui raport.

 

Domnul Florin Georgescu:

Vă mulțumesc.

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Vă rog să-mi permiteți ca, în mod sintetic, în baza prevederilor Legii referitoare la statutul Băncii Naționale a României, să vă prezint principalele activități ale BNR și rezultatele acestora în anul 2005.

Agenda Băncii Centrale a cuprins, în anul anterior, pe lângă obiectivele sale fundamentare privind asigurarea stabilității prețurilor și a stabilității financiare și alături de cele referitoare la activitățile specifice ale Autorității Monetare, a cuprins, spuneam, patru proiecte majore și anume: continuarea liberalizării operațiunilor în contul de capital, potrivit angajamentelor asumate anterior față de Uniunea Europeană; în al doilea rând, trecerea la o nouă strategie de politică monetară, respectiv țintirea directă a inflației; în al treilea rând, procesul de denominare a monedei naționale și, în al patrulea rând, implementarea sistemului electronic de plăți.

De subliniat faptul că și în anul 2005, a continuat procesul de consolidare macroeconomică, concretizat în faptul că, pe de o parte, s-a realizat o creștere economică consistentă de 4,1%; în al doilea rând, s-a redus rata inflației de la 9,3% în decembrie, la 8,6%; deficitul bugetului general consolidat s-a situat la 0,8%, respectiv cu 0,2 puncte procentuale mai mic decât în anul anterior; s-a menținut în limite sustenabile deficitul contului curent al balanței de plăți, respectiv la 8,7%, cu mențiunea că investițiile străine directe au acoperit, au finanțat, acest deficit în proporție de 84%. De asemenea, rata șomajului a scăzut la 5,9%, comparativ cu 6,3% în decembrie 2004.

Referitor la realizarea obiectivului său fundamental, și anume asigurarea și menținerea stabilității prețurilor, prin conduita prudentă a politicii monetare, concretizată într-un set de condiții monetare restrictive, Banca Națională a României a contribuit la continuarea procesului dezinflaționist și în anul 2005, așa cum s-a arătat anterior și anume cu 0,7 puncte procentuale fată de anul anterior.

Cu toate acestea, sub acțiunea conjugată a șocurilor de natura ofertei și a persistenței excesului de cerere internă, rezultatul obținut la sfârșitul anului a depășit marginal, cu 0,1 puncte procentuale, intervalul de plus-minus 1 punct procentual, care încadra ținta de inflație de 7,5%.

Să ne explicăm. Pe latura ofertei, la încetinirea dezinflației, au contribuit, pe de o parte, corecțiile aplicate prețurilor administrate, respectiv celor ale utilităților, un plus de 14,2%, precum și escaladarea prețurilor externe ale produselor energetice; apoi devansarea calendarului de majorare a accizelor și, în al treilea rând, creșterea semnificativă a prețurilor produselor din grupa legume, fructe și ouă, datorită anului agricol nesatisfăcător și a perturbărilor generate de gripa aviară.

Principala provocare cu care s-a confruntat politica monetară în cursul anului 2005, a fost continuarea dezinflației, în condițiile limitelor impuse utilizării politicii dobânzii de realizare a calendarului programat privind liberalizarea contului de capital. Pentru depășirea acestei situații, concomitent cu reducerea ratei dobânzii de politică monetară de la 17% în decembrie 2004 la 7,5% în septembrie 2005, precum și a altor rate de dobândă cu care operează Banca Națională a României, rolul principal, în aceste condiții spuneam, a revenit cursului de schimb, care s-a apreciat în termeni reali cu 12,5%.

A doua provocare majoră pentru politica monetară a constituit-o trecerea, începând cu luna august 2005, la regimul de țintire directă a inflației, care, prin conținutul și caracteristicile sale, contribuie la o mai bună și mai transparentă comunicare cu publicul, de natură să ancoreze așteptările inflaționiste ale acestuia și să le confere un caracter mai predictibil.

Al treilea proiect, referitor la procesul denominării monedei naționale, acesta a fost o acțiune obiectiv necesară, deoarece a dat un semnal clar de închidere a unui ciclu inflaționist, a simplificat mult înregistrările contabile și informatice, contribuie la obișnuirea publicului cu valorile monetare compatibile cu cele din zona euro în perspectiva adoptării monedei euro și de către România, iar această acțiune s-a bazat pe un raport cost-beneficiu, din care a rezultat că menținerea vechilor cupiuri ar fi fost mai costisitoare decât emiterea altora noi.

De subliniat că efectul inflaționist al măsurii a fost insesizabil în condițiile obligativității afișării duale a prețurilor, cu patru luni înainte, respectiv, începând din martie 2005.

Al patrulea proiect major al BNR, în anul trecut, l-a constituit intrarea în funcțiune a sistemului electronic de plăți. Aceasta s-a realizat în mod eșalonat, pe cele trei componente ale sale, și anume în aprilie sistemul pentru plățile de mare valoare, în mai cel pentru plățile de mică valoare și în octombrie sistemul pentru titlurile de stat.

Principalele avantaje ale implementării acestui sistem constau în, pe de o parte: reducerea semnificativă a timpilor de tranzacționare și decontare bancară; apoi scăderea substanțială a costurilor pentru bănci și beneficiari; iar pe de altă parte asigurarea condițiilor pentru conectarea acestuia la sistemul european de plăți.

În ceea ce privește sistemul bancar, acesta a cunoscut o consolidare semnificativă, susținută, în principal, de procesul de restructurare și privatizare.

Totodată, activitatea de reglementare prudențială a Băncii Centrale, racordată la cerințele de minimizare a riscului bancar, la care s-a alăturat cea de supraveghere eficientă a instituțiilor de credit, au contribuit la îmbunătățirea indicatorilor de performanță ai băncilor comerciale.

Referitor la rezultatele financiare, Banca Națională a României a înregistrat, în anul 2005, o pierdere, care, potrivit legii, urmează a fi reportată și acoperită din profiturile viitoare.

Trebuie subliniat faptul că acest rezultat financiar s-a datorat acțiunilor desfășurate de Banca Centrală în scopul combaterii inflației, consolidării poziției valutare a statului și asigurării stabilității financiare, obiective de interes public.

Pierderea înregistrată reprezintă, în esență, costul sporirii substanțiale a rezervei valutare a țării cu 54%, respectiv cu 6,4 miliarde euro față de decembrie 2004 și costul dezinflației, realizate în România și în anul 2005, acestea fiind condiții fundamentale atât pentru consolidarea economiei de piață funcționale din perspectiva apropiatei integrări în Uniunea Europeană, cât și pentru adoptarea ulterioară a monedei euro.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc și eu domnului primviceguvernator, Florin Georgescu, pentru prezentarea Raportului de activitate al Băncii Naționale a României pe anul 2005 și invit la microfon pe domnul deputat Mihai Tănăsescu pentru a prezenta Raportul comun al Comisiilor pentru buget din Camera Deputaților și din Senat.

Aveți cuvântul.

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisiile de specialitate ale celor două Camere apreciază că Banca Națională a reușit să prezinte o analiză coerentă, aprofundată a evoluțiilor economice, financiare, monetare și valutare în anul 2005, cu sublinierea că aceste lucruri au dus la consolidarea stabilității financiare a României.

Comisiile pentru buget, finanțe din cele două Camere consideră că obiectivele generale și orientările politicii monetare promovate de către Banca Națională, în anul trecut, sunt în concordanță cu prevederile strategiei naționale economice pe termen mediu a României și cu angajamentele pe care această țară și le-a asumat prin documentele programatice, elaborate în contextul procesului de negociere a aderării României la Uniunea Europeană.

Patru sunt elementele pe care Comisia pentru buget, finanțe din Senat și Camera Deputaților le-a luat în considerare analizând raportul Băncii Naționale.

În primul rând, este vorba de problemele macroeconomice prin care se constată o creștere a produsului intern brut cu 4,1% față de anul precedent; o continuare a procesului dezinflaționist, înregistrându-se, la finele lunii decembrie a anului 2005, o rată a inflației mai mică cu 0,7 puncte procentuale față de anul 2004. Totodată, la elementele care au contribuit la încetinirea vitezei de dezinflație se remarcă corecțiile aplicate prețurilor la energie, la gaze naturale, precum și în anul agricol care nu a fost corespunzător.

Tot din punct de vedere macroeconomic, apreciem că deficitul bugetar al bugetului general consolidat a înregistrat o scădere ușoară față de 2004. Deficitul de cont curent a avut o tendință crescătoare, dat sustenabilă din punct de vedere al finanțării.

Anul 2005 poate să fie considerat ca un an în care mixul de politici macroeconomice a condus la menținerea echilibrului macroeconomic în România.

A doua mare provocare pe care Banca Națională a avut-o, pe lângă cea legată de continuarea procesului de dezinflație, a fost legată de această nouă strategie, legată de țintirea directă a inflației.

Prin recurgerea la această schimbare, Banca Națională a României și-a asumat, în mod clar, o sarcină de a urmări consecvent realizarea obiectivului său fundamental de atingere a ratei inflației, care să fie în concordanță cu cerințele europene. Această decizie de trecere la țintirea directă a inflației a fost adoptată doar după ce condițiile specifice acestei schimbări au fost îndeplinite. Și anume: coborârea ratei anuale a inflației sub nivelul de 10%; acumularea unui câștig de credibilitate de către Banca Centrală; întărirea independenței acestei instituții; restrângerea dominației fiscale și derularea procesului de consolidare fiscală.

În anul 2005, de asemenea, prin politicile pe care Banca Națională le-a implementat, aceasta s-a confruntat cu o continuare a tendinței de creștere a intermedierii financiare, dar cu modificarea structurii creditului neguvernamental în favoarea componentei în lei.

Măsurile de natură prudențială ale băncii au vizat limitarea riscului de credit pentru persoanele fizice, în sensul înăspririi condițiilor de acces la împrumuturile bancare dar, totodată, măsurile cu caracter administrativ s-au referit la o plafonare a gradului de expunere a băncilor comerciale față de clienții neacoperiți în mod natural de riscul valutar.

Tot în anul 2005, gradul de monetizare a economiei, exprimat ca pondere în agregatul M2 în produsul intern brut, s-a majorat față de anul precedent de la 26% la 30%.

Tot anul 2005 a marcat, în politica monetară, zicem noi, două evenimente majore. Unul a fost legat de denominarea monedei naționale, dar și de intrarea în funcțiune a sistemului electronic de plăți. Denominarea monedei naționale a fost un proces necesar, a dat un semnal de încheiere a unui ciclu inflaționist, a simplificat înregistrările contabile și a condus spre obișnuirea publicului cu mărimi monetare care sunt comparabile din zona euro.

În anul 2005, așa cum spuneam, cele două comisii constată că intrarea în funcțiune a sistemului electronic de plăți cu cele trei componente ale sale, sistemul pentru plăți de mare valoare, sistemul de plăți pentru mică valoare, la 13 mai și sistemul titlurilor de stat sunt principalele câștiguri care s-au obținut prin introducerea acestui lucru.

Comisiile de specialitate constată, de asemenea, că sistemul bancar a cunoscut o consolidare semnificativă în special în procesul de restructurare și privatizare și aici amintim doar continuarea și implementarea ultimei etape, celei de a treia, în procesul privatizării Băncii Comerciale Române, negocierea acestui pachet de privatizare a celei mai mari bănci din România.

De asemenea, au avut loc și unele retrageri de licențe, a National Bank of Greece, ca urmare a transferului activelor și pasivelor și vânzarea mijloacelor fixe către Banca Românească.

Cadrul legislativ s-a perfecționat și în 2005. Acesta a fost armonizat cu prevederile comunitare, s-au adus o serie de reglementări care au aliniat prevederile legislative ale BNR cu cele existente în Uniunea Europeană.

Un factor important, în 2005, a fost întărirea capacității de supraveghere care a reprezentat una dintre preocupările majore ale Băncii Naționale, urmărindu-se creșterea competitivității, a stabilității și credibilității, în general, a sectorului bancar românesc.

Riscul de credit a reprezentat principalul risc cu care s-a confruntat sistemul bancar românesc pe fondul expansiunii activității de creditare, dar care, potrivit ultimelor rezultate, el are o valoare din ce în ce mai mică.

În al treilea rând, comisiile de specialitate ale celor două Camere consideră că Banca Națională a avut o participare activă la realizarea obiectivelor stabilite prin Programul național de aderare a României la Uniunea Europeană, precum și în negocierile care au avut loc cu Fondul Monetar Internațional, cu Banca Mondială și alte organisme financiar-bancare internaționale.

Cele două comisii au luat act de bilanțul contabil înregistrat la 31 decembrie 2005, care a înregistrat, așa cum a fost menționat și de domnul prim viceguvernator, anumite pierderi.

Luând în considerare toate aceste elemente, cele două comisii de specialitate din Camera Deputaților și Senatul României apreciază și avizează favorabil Raportul anual pe anul 2005, prezentat de către Banca Națională a României.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

La dezbateri generale, dacă dorește să ia cuvântul cineva? Îmi pare rău că vă temeți de Banca Națională, domnilor colegi.

În aceste condiții, luăm act de prezentare, îi mulțumim domnului... Iertați-mă.

Domnul senator Funar.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule președinte,

Onorat Parlament,

Fiind vorba de Raportul de activitate al Băncii Naționale pe anul 2005, cred că măcar o întrebare sau două așteaptă domnul prim viceguvernator al Băncii Naționale.

Permiteți-mi să-i adresez doar două.

Prima dintre ele. În care dintre țările foste socialiste s-a procedat ca la noi și au fost lichidate băncile din acele țări, inclusiv cum s-a întâmplat la noi, Banca Comercială Română? Dacă mai este vreo țară în Europa, unde, sub conducerea Băncii Naționale din țara respectivă, a fost lichidat propriul sistem bancar.

Și cea de-a doua întrebare. Cum credeți și, respectiv, sunt convins că există o strategie a Băncii Naționale, pentru refacerea sistemului bancar românesc, care este această strategie? Poate depășește întrebarea mea obiectul raportului dumneavoastră, că se referă la anul trecut, dar ne interesează și perspectiva mai apropiată.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnule prim viceguvernator, vă rog să răspundeți.

 
 

Domnul Florin Georgescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Domnule senator,

În primul rând că aș avea un amendament de făcut. Nu este vorba despre lichidarea băncilor din România. Este adevărat că au fost lichidate cele care au prezentat situație financiară negativă la un moment dat, respectiv s-au aflat în încetare de plăți și a trebuit să intre în procedura de lichidare judiciară, potrivit legii.

Aici a fost vorba de restructurarea sistemului bancar prin privatizare, privatizare pe care nu o efectuează Banca Națională a României, ea este un atribut al Guvernului, al guvernelor, în general, în succesiunea lor și reprezintă o opțiune dată de nevoia de mai mult capital, dată de nevoia de metode privind managementul modern, performant și de consolidarea sistemului bancar în vederea creării condițiilor de competitivitate, din perspectiva integrării europene și cea a competiției globale.

Ca să vă răspund acum și mai concret la întrebarea dumneavoastră primă, în cele mai multe țări, practic, în toate țările foste socialiste, sistemul bancar este privatizat în proporții de peste 80% cu investitori străini, în general, cu bănci puternice, ceea ce conferă, pe de o parte, credibilitate și, pe de altă parte, putere de competiție, cum spuneam, în acest joc concurențial intens în plan internațional. Practic, atunci când ești o țară care înregistrezi un nivel al ratei de economisire, după ce creezi produsul intern brut, absorbi pentru consum și pentru investiții. Deci ceea ce mai rămâne reprezintă, nu-i așa, rata de investire, iar aceasta se află la noi, acum, la nivelul de 13%. Față de acest 13%, nevoile noastre care sunt de dimensiuni și de o diversitate foarte ridicate privind modernizarea, privind procesul de reducere a decalajelor față de țările dezvoltate din Uniunea Europeană îndeosebi, reclamă o rată de investire în jur de 20 și ceva la sută. Anul acesta va fi în jur de 23%, ceea ce va conduce la un deficit al contului curent al balanței de plăți în jur de 9 și ceva spre 10%.

Deci nu putem să recuperăm decalajele care înseamnă investiții în economia reală, deci fabrici mai moderne, mai performante, care să producă bunuri și servicii, concomitent cu modernizarea infrastructurilor publice, ținând de sectorul drumuri, căi ferate ș.a.m.d. plus infrastructurile în sănătate, educație, asistență socială, fără infuzie de capital. Capitalul care vine atât direct, cât și prin intermediul băncilor. A reface sistemul bancar, pentru că nu înțeleg exprimarea, el este în funcțiune foarte bine, operează în parametrii eficienți, respectiv indicele de solvabilitate care este principalul parametru de sănătate al sistemului bancar se află la 18% față de 8 % cât este norma internațională și față de 12%, cât ne-am autoimpus noi din motive de prudențialitate, deci, avem un sistem bancar sănătos, care reflectă raportul între capitalul de care dispune și creditele, expunerea din credite pe care o înregistrează la un moment dat. Deci el este sănătos.

Acum, probabil că dumneavoastră v-ați referit, bun, e sănătos, și cui aparține el? E mai puțin important pentru agenții economici, pentru că n-am observat nici un fel de discriminare în ceea ce privește acordarea de credite către persoane fizice sau juridice, atunci când acestea se prezintă la bănci care au diferite denumiri, în general cele românești sunt păstrate, pentru că există competiția între operatorii bancari pentru cote de piață cât mai mari și pentru profituri cât mai ridicate. Deci, nimeni nu vine în România pentru a închide bănci, ci pentru a câștiga bani. A câștiga bani, inclusiv din operațiunile bancare. Iar ceea ce a condus, atunci când s-au făcut evaluările de rigoare, la decizia privatizării băncilor a fost comparația între unde se aflau ele în momentul respectiv, cele bune, rămase în sistem, și unde trebuiau să se situeze din perspectiva competiției internaționale. Și s-a constatat un decalaj, e o diferență foarte mare care, prin forțe proprii, în condițiile în care, vă spuneam, avem o rată de economisire mică și deci nu avem resurse proprii să ni le capitalizăm, să aducem manageri cu pregătire modernă și foarte performantă în condițiile date, nu avem resursele, spuneam, necesare pentru a realiza aceste obiective. Și, atunci, alternativa a fost aceea de a le privatiza, bineînțeles, în contractele de privatizare înscriindu-se condiții concrete care să prevadă continuarea activității, dezvoltarea băncilor etc.

Așa încât, ca să închei răspunsul la întrebarea dumneavoastră, nu consider că faptul că s-au privatizat băncile din România reprezintă un dezavantaj pentru sistemul bancar, reprezintă un avantaj de competitivitate din perspectiva concurenței internaționale, au condus aceste operațiuni la scăderea dobânzilor, vedeți că sunt atât de multe oferte în diferitele mijloace de informare în masă, pentru diferite tipuri de credite, atât către firme, cât și către persoanele fizice, ceea ce vine în sprijinul cetățenilor pentru a putea avea acces mai rapid la resurse în vederea creării posibilității de a-și procura bunuri de consum, imobile și alte bunuri și servicii necesare ridicării standardului de viață. Iar în aceste condiții, și băncile respective contribuie la bugetul de stat cu profituri mai mari, pentru că cifrele lor de afaceri sunt mai ridicate. Și bineînțeles că iau și acționarii niște dividende, dar dacă comparăm această situație de astăzi cu cea potrivit căreia băncile ar fi avut o activitate mai restrânsă, n-ar fi oferit așa de multe produse competitive și moderne, profiturile ar fi fost mai mici, băncile ar fi fost ale noastre, într-adevăr, dar și bugetul de stat și statul ca acționar ar fi avut mai puține încasări, iar pe de altă parte, deservirea către clienți, firme și persoane fizice, ar fi fost la un nivel calitativ mai scăzut.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule primviceguvernator. Este evident că activitatea dumneavoastră parlamentară anterioară v-a folosit mult în prezentarea în fața Parlamentului României. Urmează să vedem în ce măsură actuala activitate bancară va fi folositoare României.

Vă rog, domnule deputat Costache. Cu rugămintea adresată tuturor colegilor și tuturor celor care prezintă rapoarte, de a încerca să fim sintetici. Este necesar să epuizăm întreaga ordine de zi în timpul alocat sau puțin prelungit.

Vă rog, domnule deputat.

 
 

Domnul Mircea Costache:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Mă voi conforma. N-am fost foarte lămuriți în legătură cu motivația înstrăinării integrale a sistemului bancar românesc și, de aceea, mai cerem câteva lămuriri suplimentare.

Ce câștigă concret românii, plătind 4 miliarde de euro în anii următorii către Erste Bank și noi știm din documentele, atâtea câte am avut și noi la îndemână, că numai sediul central al BCR a fost evaluat la 4 mii de euro, pe când o... nu poți să iei ușa la un apartament cu banii aceștia.

După aceea, ni se explică faptul că privatizarea este în interesul nostru național și vedem clar că privatizare înseamnă pentru unii înstrăinarea în interesul altor state și nu trecerea în proprietate privată, așa cum s-ar cuveni.

De aceea, mai cer încă o lămurire, și, mai concret, în legătură cu... dacă am înțeles bine, raportul Băncii Naționale, băncii noastre centrale.

Să ne explice domnul viceguvernator de unde, dacă am înțeles bine, dacă e așa, și de unde rezultă o lipsă, o gaură, cum se spune, de 40560 de miliarde lei vechi de la Banca Națională a României, care nu operează cu credite, nu are credite neperformante, cum se spune, n-ar avea de unde.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Vă rog un răspuns în limita unui succint decent.

 
 

Domnul Florin Georgescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sistemul bancar românesc nu este privatizat integral, pentru că există Casa de Economii și Consemnațiuni, cu acționar sută la sută statul român, prin Ministerul Finanțelor Publice. Prima remarcă.

Cea de-a doua, referitoare la faptul că prin privatizarea BCR-ului românii plătesc 4 miliarde, nu înțeleg conținutul acestei afirmații, și anume banca a fost privatizată în condițiile în care pentru 62% din capitalul acesteia s-au încasat 3,75 miliarde de euro, repet, eu vă menționez aceste cifre și aceste explicații în condițiile în care nu Banca Națională a României este cea care efectuează privatizările în România. Sunt instituțiile abilitate care fac parte din zona guvernamentală și care sunt reprezentanții statului în acționariatul la băncile respective. Deci s-au încasat pentru 62% din capital, 3,75 miliarde, dar probabil dumneavoastră vă referiți la ceea ce s-a înscris într-un anumit act normativ aprobat de dumneavoastră, de onorații parlamentari, referitor la ipotetice datorii pe care le-ar putea suporta statul român. E adevărat că din această sumă, până în final, globală, pe care a încasat-o, fac parte datorii provenite din activitatea anterioară a fostului Bancorex.

Păi, acele eventuale datorii, sperăm să nu mai fie, că s-au plătit până acum suficiente sume aferente acelei perioade, acele datorii, chiar dacă nu era privatizat BCR-ul, s-ar fi plătit de către proprietarul BCR-ului de la data respectivă, peste un an, peste doi, care ar fi fost, să spunem, statul român. Deci dacă vine un creditor extern cu o pretenție sau chiar o persoană fizică sau juridică din România, cu o pretenție susținută printr-o hotărâre judecătorească perfect valabilă va plăti acționarul respectiv. În cazul neprivatizării - statul, în cazul privatirzării, pentru că noul acționar a dorit să preia o bancă flată în condiții de lipsă de obligații pentru activitatea anterioară, cum e și normal, de către statul român, fost acționar, care în momentele respective a gestionat mai puțin eficient entitatea bancară în cauză. Așa încât nu este vorba de o pierdere, ci este vorba de un câștig foarte substanțial pe care statul român l-a înregistrat prin privatizarea începută în 2002 și finalizată în anul 2006, la mijlocul acestui an.

Referitor la ultima dumneavoastră întrebare, cea privind pierderea Băncii Naționale, aceasta se înregistrează în condițiile, pe de o parte, ale schimbării metodologiei de înregistrare contabilă, banca centrală a fost obligată să-și racordeze metodologia contabilă la cea proprie băncii centrale europene, din perspectiva integrării europene, și, comparativ cu anii anteriori, anumite sume aferente reevaluării stocului de aur și a stocului valutar sunt înregistrate din prudență bancară pe pierdere, atunci când este vorba de diferențe nefavorabile, în sensul că se apreciază moneda națională. Aveai în stoc la început niște sume aferente unui curs de 37 de mii, să spunem, în lei vechi și, la sfârșitul anului cursul s-a făcut 36 de mii. Deci mia aceea reprezintă din motive contabile și de prudență contabilă o pierdere. Înainte nu era pierdere, era o sumă care se păstra în bilanț într-un cont de diferențe nefavorabile. Deci aceasta una dintre cauze, schimbarea metodologiei contabile, care generează cam 40% din această pierdere, iar restul de 60% din pierdere, care s-a înregistrat și în anii anteriori, dar era acoperită din diferențe favorabile, în sensul că de la un an la altul, după cum vă aduceți aminte, până în 2005 cursul se deprecia. Începea anul cu un curs de 32 de mii de lei pe euro și se termina cu 33.500. Anul 2005 a început cu un curs de 39.600 și s-a terminat cu un curs de 36 de mii și ceva. Deci, a fost vorba de o evoluție inversă, și anume în sensul aprecierii monedei naționale, ceea ce e bune pentru inflație, dar e rău din punct de vedere financiar contabil în bilanțul băncii centrale.

Și, o ultimă explicație, această pierdere operațională a venit pe fondul liberalizării complete a contului de capital, în cea mai mare parte în anul 2005. S-a terminat această operațiune la 1 septembrie 2006 când nerezidenții, deci persoanele fizice și juridice străine au fost libere să vină cu bani în România, cu valută, pentru a o valorifica mai bine, pentru că dobânzile obținute în România erau mai mare decât cele din țările de origine a fondurilor în cauză.

Pentru a nu aprecia prea mult cursul, să nu se facă, nu știu, să spun, nu dau cifre aici, deci să nu se aprecieze în limite care să afecteze stabilitatea financiară și respectiv creșterea economică să cădem în latura cealaltă a recesiunii etc., Banca Națională, în fața acestor atacuri speculative care sunt permise într-o piață liberă, a fost nevoită să cumpere aceste sume, prin cumpărarea banilor, însă, a valutei a injectat în circulație lei, care dacă ar fi rămas acolo ar fi creat presiuni inflaționiste, și atunci a fost nevoită în a doua etapă, în zilele următoare, să retragă acei lei din circulație prin anumite produse, instrumente monetare specifice.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă cer scuze, dar vă solicit o concluzie, domnule primviceguvernator.

 
 

Domnul Florin Georgescu:

Concluzia este că la valuta pe care am cumpărat-o și am plasat-o în străinătate, am luat o dobândă, să spunem, de 2,5-3%, iar dobânda la care am atras leii injectați în circulație pentru a lupta cu inflația, și de aceea spuneam că pierderea aceasta reprezintă pe de o parte creșterea rezervei valutare a țării și, pe de altă parte, costul dezinflației, deci la leii retrași din circulație plăteam 17-15-12 până la 8%. Diferența aceasta între ce am luat din fructificarea rezervei valutare și ce am plătit pentru a steriliza, pentru a retrage excesul de lichiditate din circulație, ca să ne ducem cu rata inflației în jos, a constituit pierderea, care însă va fi stopată începând cu anul viitor, deci în 2007, potrivit previziunilor noastre, tocmai pentru că am redus inflația și am redus dobânzile și costul sterilizării, se va înregistra profit, iar pierderea înregistrată în anul trecut și parțial în acest an se va recupera până în anul 2010, tot din profiturile Băncii Naționale. Orice transformare, și cu asta închei, orice reformă își are un cost. De data aceasta, el s-a localizat la nivelul bilanțului băncii centrale.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc pentru răspunsul dumneavoastră.

Da, dmnule Călian, imediat.

 
 

Domnul Petru Călian:

O întrebare foarte scurtă și concretă, pentru că avem rar posibilitatea să vă vedem, domnule viceguvernator. Întrebarea este în numele acelor...

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnule deputat, iertați-mă, prefer să faceți o critică scurtă, pentru că la orice întrebare scurtă ați văzut cum se răspunde.

 
 

Domnul Petru Călian:

Am înțeles, numai, nu critic chiar deloc.

Întrebarea este adresată în numele celor 350 de mii de păgubiți Caritas care s-au constituit ca parte civilă în vederea recuperării banilor.

Concret, domnule viceguvernator, ce s-a întâmplat cu cele 500 de miliarde de lei, transferați de la Banca Agricolă la singura instituție de stat pe care o mai avem, instituție bancară, respectiv CEC-ul. Vreau să știu dacă cunoașteți unde... că există acești bani la CEC și dacă sunteți de părere că banii aceștia ar trebui dați cel puțin celor 350 de mii de oameni constituiți, așadar, ca parte civilă.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

O regulă de politețe parlamentară solicită ca răspunsul la o întrebare să nu depășească lungimea întrebării.

Vă rog, domnule prim-viceguvernator.

 
 

Domnul Florin Georgescu:

Nu, sigur, este adevărat, însă uneori complexitate întrebării reclamă pentru clarificare răspunsuri puțin mai elaborate. Probabil că domnul deputat se referea la FNI, nu la Caritas, nu?

 
   

Domnul Petru Călian:

La Caritas.

 
 

Domnul Florin Georgescu:

Păi, Caritasul, din câte știu eu, nu a avut implicații prin operațiuni bancare. În ceea ce ne privește nu avem în evidențele și în documentația băncii centrale date privind acest fenomen, este o operațiune care se rezolvă, probabil, în justiție. Banca Agricolă a fost deja privatizată, iar ceea ce s-a înscris în documentele de privatizare a prevăzut eventuale preluări de către noua acționară ale acestor costuri, dacă ele vor fi sancționate de justiție, dar vă spun că în ceea ce ne privește nu cunoaștem despre asemenea obligații, nu cunoaștem despre generarea unor plăți ale actualei bănci care a moștenit și care a cumpărat Banca Agricolă către diferiți păgubiți, față de care avem toată compasiunea, din sistemul, spuneți dumneavoastră, Caritas, deci banca urmașă a Băncii Agricole nu este în nici un pericol din punct de vedere al stabilității financiare, eventualele pretenții se vor rezolva în justiție, între cei care au creat paguba respectivă și cei care au fost păgubiți. Restul nu este o acțiune care să țină de competențele și atributele Băncii Naționale.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumim.

Dacă mai sunt alte intervenții? Vă rog, domnule.

 
 

Domnul Iulian Iancu:

Aș vrea să punem o întrebare care cred că are implicații nu pentru 350 de mii, cred că pentru cei 22 de milioane de locuitori ai României, și anume este legată de afirmația făcută în cursul zilei de ieri de guvernatorul Băncii Naționale, și întrebarea este cum anume se explică implicarea Băncii Naționale și asumarea acesteia prin poziția explicită publică a guvernatorului, referitor la majorarea prețului la gaze naturale și energie electrică, prin care guvernatorul explică faptul că este necesară și o decizie corectă pentru a ținti inflația anului 2007, fapt care, acum înțelegem, a determinat o decizie și o afirmație publică, atât a președintelui României, cât și a primului-ministru, ambii afirmând pe cât de cinic, pe atât de șocant, că este necesară și că au hotărât creșterea prețurilor la gazele naturale pentru a ținti inflația anului 2007.

Cu alte cuvinte, Banca Națională ne explică faptul că este corect să țintim inflația și nu să gestionăm în mod corect economia națională.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

Întrebarea dumneavoastră nu a fost retorică, pentru că a conținut și răspunsul, dar îl rog pe domnul prim-viceguvernator să răspundă.

 
 

Domnul Florin Georgescu:

Da. Vă mulțumesc, domnule președinte.

E o întrebare cu un răspuns relativ tehnic, dar mă voi strădui să-l transfer într-o zonă din aceasta foarte normală și accesibilă, adică ceea ce s-a spus în discursul domnului guvernator al Băncii Naționale al României a fost referitor la faptul că procesul de țintire a inflației, respectiv de a căuta să te situezi pe ținta de inflație care la anul este de 4%, da, care are o variație de plus minus 1 punct procentual, deci ori până la 5 ori până la 3%, reclamă ca această agendă, calendarul de ajustare a prețurilor la utilități: gaze naturale, energie electrică, energie termică, prețurile administrate, deci care sunt ținute de stat în mână prin reglementări periodice și nu sunt lăsate să fluctueze liber pe piață, ca alimentele, îmbrăcămintea și așa mai departe, deocamdată, până în 2008 la sfârșitul anului, să se facă de o manieră care să nu creeze presiuni inflaționiste prea mari la anul și care să deturneze procesul de dezinflație, adică de scădere a inflației de la un an la altul, ca nu cumva în anul următor curba dezinflației să capete o traiectorie inversă.

S-a negociat cu Uniunea Europeană un anumit calendar de ajustare, deci de aducere a prețurilor la aceste utilități, compatibil cu nivelul european. A fost un calendar inițial care își avea finalul la sfârșitul acestui an, și din negocieri ulterioare s-a ajuns cu eșalonarea acestor majorări până la finele anului 2008, ceea ce e un lucru bun, mai suportabil pentru consumatorii economici și casnici.

Trebuia să se facă o majorare la 1 ianuarie, era programată potrivit calendarului convenit, și s-a luat decizia, datorită evaluării presiunilor inflaționiste, că în sistemul monetar se... și economic, în general, se manifestă încă presiuni inflaționiste, adică există factori care conduc la împingerea în sus a indicelui de prețuri, între aceștia și aceste prețuri la utilități, pentru a nu se ajunge ca anul viitor, față de o inflație în jur de 4,8- 4,7 până în 5%, cât va fi anula cesta, să ne trezim cu vreun 5 și ceva la anul, ci cu un 4 și ceva, a fost determinată ca oportună măsura de majorare a prețurilor la gaze începând cu 15 noiembrie, care oricum se făcea începând cu 1 ianuarie și se făcea într-un procent mai mare.

Deci, ori faci la 1 ianuarie cu 10%, ori faci la 15 noiembrie anterior cu 8%, este practic același lucru dar, și cu asta închei, nu periclitezi credibilitatea procesului de dezinflație, deci de scădere a ratei inflației de la un an la altul, care mai departe nu vă mai rețin din timpul dumneavoastră foarte prețios, conduce la scăderea ratelor dobânzilor, la un mediu de afaceri mai bun, la investitori mai mulți, care creează locuri de muncă, venituri bugetare și posibilități de ridicare a standardului de viață.

Deci, a fost o măsură oportună, care oricum se făcea, și s-a făcut cu costuri mai mici și pentru populație, că altfel mai târziu era un procent de creștere mai mare, dar și cu costuri mai mici pentru sau practic 0 pentru procesul dezinflaționist, care va scădea în continuare și ne va crea perspectiva de a atinge condițiile pentru moneda euro, undeva în jur de anii 2012-2014.

Vă mulțumesc.

 
Raportul de activitate și contul de execuție bugetară pe anul 2005 ale Societății Române de Televiziune și Raportul de activitate și contul de execuție bugetară pe anul 2005 ale Societății Române de Radiodifuziune (amânarea prezentărilor).

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

În primul rând, fraza sacramentală: am luat act de prezentarea raportului și de dezbaterile care au avut loc.

Stimați colegi, ne apropiem de sfârșitul programului votat. În aceste condiții, în calitate de președinte de ședință, din respect pentru invitații noștri care au venit și au stat, au participat la această ședință până acum și, evident, în raport și de problematica pe care o avem, avem două rapoarte și un vot pentru un reprezentant CNSAS, vă propun prelungirea timpului de lucru până la epuizarea ordinii de zi. Depinde de dumneavoastră cât de lungi sau scurte vor fi dezbaterile.

Dacă mai există. "..Da, domnule Hunor, vă rog. De fapt, domnule Kelemen. Iertați-mă

 

Domnul Kelemen Hunor:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Avem un program votat, un program aprobat pentru ziua de astăzi. De la ora 13,30 avem și Biroul permanent, de la 15,30 vine premierul pentru prezentarea bugetului. Putem prelungi acest program, dar eu cred că nu e corect față de invitații noștri să dezbatem cele două rapoarte în fața ".. cam jumătate, dacă suntem jumătate din numărul total de senatori și deputați.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Plus unul, suntem jumătate plus unu.

 
 

Domnul Kelemen Hunor:

Da. Nu cred, dar se poate verifica cvorumul. Sunt două instituții importante și eu cred că trebuie o dezbatere serioasă, aprofundată, nu putem termina în 10 minute, într-un sfert de oră, într-o jumătate de oră, prezentarea și dezbaterea acestor rapoarte. Deci, eu propun să inversăm puțin lucrurile, să votăm pentru reprezentantul CNSAS-ului, să dăm un vot, și după aceea, intrăm în pauză și cu regret reprogramăm prezentarea rapoartelor și dezbaterea rapoartelor celor două instituții. Eu nu sunt de acord, ca membru al Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, să dezbatem în fața sălii jumătate goală acele două rapoarte - SRTV și SRR.

Vă mulțumesc.

 
Numirea unui membru al Colegiului Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

În aceste condiții, este decent ca președintele de ședință să nu-și impună propria propunere la vot prima, ci o să supun votului dumneavoastră prelungirea programului de lucru și o modificare în ordinea de zi, în sensul ca să prelungim programul numai pentru votarea reprezentantului în CNSAS. Este propunerea domnului deputat.

Cine este pentru această propunere? Vă rog să numărați, domnilor secretari. Este o majoritate, într-adevăr.

Vă rog să luați act de abținerea mea în această problemă.

În aceste condiții nu mai are nici un sens să pun la vot și cea de-a doua propunere în legătură cu numirea unui reprezentant la CNSAS.

L-aș ruga pe domnul secretar al Comisiei juridice să prezinte raportul, nu înainte de a-mi cere scuze, doamnelor și domnilor reprezentanți a două prestigioase instituții, pentru faptul că nu am reușit să epuizăm dezbaterile și așa cum a spus colegul Kelemen Hunor, apreciați-o ca un semn de seriozitate și de interes al acestor dezbateri.

La aceasta adaug și considerațiunea mea personală.

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule senator.

 

Domnul Valentin Dinescu:

Raport comun. În conformitate cu art.9 din Regulamentul ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului și ale art.8 din Legea nr.187 din 7 decembrie 1999 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea securității ca poliție politică, Comisiile juridice ale celor două Camere ale Parlamentului au fost sesizate de către Birourile permanente cu audierea unui candidat propus pentru ocuparea unui loc vacant în cadrul Colegiului Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității ca poliție politică.

Grupurile parlamentare ale Partidului Democrat au propus pe domnul Virgiliu Leon Țârău pentru ocuparea locului de membru al Colegiului C.N.S.A.S., devenit vacant prin demisia domnului Dorin Dan Lazea.

Potrivit art.12 din Regulamentul ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului, cele două Comisii juridice s-au întâlnit în ședință comună la data de 24 octombrie 2006, la sediul Camerei Deputaților.

În conformitate cu prevederile art.8 alin.(3) din Legea 187/1999, membrii celor două comisii au analizat documentele prezentate de Grupurile parlamentare ale Partidului Democrat pentru candidatul propus, domnul Virgiliu Leo Țârău.

În acest sens, s-au examinat următoarele documente: curriculum vitae, declarația pe propria răspundere potrivit căreia nu a colaborat cu organele de securitate.

În urma audierii candidatului propus, și analizei documentației prezentate, Comisiile juridice ale celor două Camere ale Parlamentului constată că domnul Virgiliu Leon Țârău îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru ocuparea funcției de membru în Colegiul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității ca poliție politică, pe perioada rămasă până la expirarea mandatului.

În urma votului, s-a hotărât în unanimitate să se supună plenului Camerelor reunite candidatura domnului Virgiliu Leon Țârău pentru numirea în funcția de membru al Colegiului Național de Studiere a Arhivelor Securității.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Da. Vă mulțumesc, domnule președinte de comisie.

Dacă sunt comentarii. Vă rog, domnule senator.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Nu vă pun răbdarea la încercare. Am o singură întrebare. ținând seama de faptul că până acum, actualii membrii ai CNSAS n-au fost verificați de nimeni dacă au colaborat sau nu cu securitatea.

Întrebarea mea este una singură: candidatul propus și supus atenției noastre a fost verificat sau nu de CNSAS dacă a colaborat sau nu cu securitatea ca poliție politică?

În cazul în care nu a fost verificat, grupul nostru parlamentar propune amânarea votului până avem dovada de la CNSAS.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Da. Este obligația domnului secretar al comisiei, domnul senator Dinescu să răspundă.

 
 

Domnul Valentin Dinescu:

Domnule președinte,

Vreau să informez plenul celor două Camere că s-a urmat aceeași procedură ca și la ceilalți membri care au fost nominalizați și s-au dat declarații pe proprie răspundere, urmând ca, desigur, să se facă verificările de către membrii CNSAS.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Deci, procedura prevăzută de lege referitoare la declarație pe proprie răspundere a fost urmată.

Domnule senator, vă rog. Acesta este răspunsul.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Vă dau un caz edificator. O distinsă doamnă Muscă a dat o declarație pe proprie răspundere că nu a colaborat cu securitatea ca poliție politică și CNSAS-ul a ajuns la altă concluzie. N-am vrea să pățim la fel. Nu este nici o grabă. CNSAS-ul este în activitate. În mod normal, firesc și ținând seama de responsabilitatea noastră, cred că se impune să solicităm să fie verificat candidatul P.D.-ului.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Da. Eu am înțeles, domnule senator. Problema dumneavoastră este că nu ar fi cazul să apreciem prin vot asupra unui membru CNSAS în curs de verificare care va avea atribuții de a verifica pe alții.

Supun votului Camerei și Senatului obiecțiunea domnului Funar. Dacă pe această obiecțiune este necesar să amânăm dezbaterile și votul până când sosește verificarea de la CNSAS.

Vă rog. (Vociferări în partea dreaptă a sălii)

 
 

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule președinte,

Stimați colegi...

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă solicit să vă purtați cuviincios în sala plenului.

Vă rog, domnule deputat.

 
 

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Trebuie să-l respect pe domnul senator Funar și trebuie să-l apreciez, dar vreau să-i reamintesc că astăzi noi încălcăm niște cutume parlamentare care funcționează de 16 ani și care dau credibilitate acestui Parlament și încălcăm și Regulamentul.

Mai mult decât atât, distinse coleg, cu tot respectul pe care vi-l port, trebuie să recunoaștem că ideea pe care dumneavoastră ați ridicat-o azi în fața plenului prezintă interes, noi astăzi nu putem să încălcăm decizia. Acest coleg al nostru este nominalizat conform legii în vigoare, pe procedura parlamentară, el aparține unui coleg dintr-un partid politic și ar fi pentru prima dată în 16 ani când noi am încerca, după ce grupurile parlamentare s-au înțeles ca cinci colegi să fie numiți pe o anumită procedură, al șaselea de la Partidul Democrat să fie numit pe o procedură nouă pe care o inițiem astăzi.

Cred că astăzi ar trebui să ne gândim dacă întotdeauna dezbaterile noastre trebuie să fie la fel de stufoase și întotdeauna dacă ne pronunțăm numele trebuie să ne ridicăm de la această scenă.

Eu, în numele Grupului parlamentar social-democrat, ca secretar al Camerei, vă propun să sistăm lucrările, domnule președinte, pentru că dumneavoastră aveți acest atribut, conform Regulamentului celor două Camere reunite, și să procedăm la vot.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

Problema este simplă, doamnelor și domnilor. În democrație, votul decide. Votăm această propunere de amânare formulată de domnul senator Funar.

Vă rog.

 
 

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Un singur lucru vroiam să-l întreb pe colegul nostru deputat, domnul Zgonea, cu toată condescendența, unde anume scrie în Regulament că se interzice ceea ce a cerut domnul Funar.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Da. Domnule Olteanu, cred că un vot este mai semnificativ decât o intervenție. Dar vă rog să poftiți. Mai dorește cineva?

Credeți că intervenția dumneavoastră e mai semnificativă decât votul? Vă rog.

 
 

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte,

Nu, intervenția mea nu este mai semnificativă decât votul, dar intervenția mea trebuie să facă puțin...să clarifice o problemă, sunt 11 membri în Consiliul Național. Trebuie să mergem cu aceeași unitate de măsură pentru absolut toți.

În același timp, faptul că în momentul de față propunerile se fac de către formațiuni politice, noi trebuie să respectăm textul constituțional care spune că ceea ce creăm, organismele respective, ele trebuie să meargă pe o cutumă. Eu aș vrea ca dumneavoastră să nu supuneți la vot propunerea domnului Funar, este bine s-o înregistrăm ca o propunere de lege ferenda, ca atunci când vom mai avea asemenea situații, dacă va rămâne CNSAS-ul o organizație sau o instituție politizată, și să o trecem într-un proiect de act normativ și o inițiativă legislativă.

Dar, haideți să procedăm pentru toți membrii CNSAS-ului cu aceeași unitate de măsură.

Mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Da, într-adevăr, propunerea de lege ferenda rămâne, dar pentru noi este un incident de procedură asupra căruia hotărăște plenul.

Domnul senator, un minut numai, dacă aveți o replică și pe urmă sistăm discuțiile și supunem la vot. Vă rog.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Onorat Parlament,

Am o scurtă replică pentru distinsul deputat Zgonea.

În baza Legii nr.187 din 1999, modificată prin Ordonanța nr.16 au fost votați actualii membrii ai CNSAS-ului, fără să-i fi verificat nimeni. Am citit în presă, ați citit și dumneavoastră că unii dintre ei au colaborat, alții mai colaborează cu serviciile interne, externe. Nu i-a verificat nimeni. Este foarte bună propunerea făcută de vicepreședintele Senatului, domnul Doru Ioan Tărăcilă, de a se constitui o comisie parlamentară care să-i verifice pe cei de-acum.

Eu știam și știți și dumneavoastră: cocorii au două aripi. Dar nu înțeleg de ce în P.S.D. aveți două opinii diferite, una spune vicepreședintele Senatului, alta spune domnul Zgonea. Probabil așa e în democrație, dar existând un CNSAS, acesta are atribuția să-i verifice pe toți.

Eu am fost verificat de patru ori. Poate voi fi verificat și a cincea oară. De ce vă opuneți să fie verificat un om care vă va verifica și pe dumneavoastră?

Mulțumesc.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră propunerea domnului senator Funar de amânare a votului asupra propunerii de numire până la verificarea de către CNSAS a activității candidatului propus.

Cine este pentru această amânare? Vă rog. Vă rog să numărați. Domnul secretar Zgonea, ați avut un punct de vedere, dar numărați. 15 voturi.

Împotrivă? Vă mulțumesc.

Abțineri? 4 abțineri.

15 plus votul meu, 16 voturi pentru. Restul împotrivă. Propunerea a fost respinsă.

Vă rog, domnule secretar.

 
 

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am dorit să dau dreptul la replică după exprimarea votului, tocmai pentru ca nu cumva să credeți că vreau să continue aceste dezbateri.

Eu cred că toți care venim în acest Parlament al României trebuie să respectăm legea. Orice inițiativă pe care o avem și nu este în textul legii, statul ne dă voie, prin mandatul pe care-l avem, să inițiem un amendament la textul legii. Orice alt punct de vedere, orice altă idee, orice năstrujnicie care ne trece nouă prin cap, într-o dimineață sau într-o noapte, nu putem s-o transformăm într-un text de lege.

Mi-ar face plăcere și sunt de acord cu ceea ce a spus distinsul meu coleg și distinsa mea colegă, că în primul rând cei care sunt acolo, trebuie verificați de CNSAS. Dar dacă textul n-a fost bine făcut, probabil că este și vina noastră și ar trebui să gândim și să-l modificăm cât de repede putem.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Mulțumim.

Cred că putem trece la procedurile de vot. (Vociferări din partea deputaților aflați la Putere)

Vă rog, domnule senator. Pe procedură, conform regulamentului, aveți două minute.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte.

Onorat Parlament,

Nu voi valorifica cele două minute, pentru că dumneavoastră, majoritatea, nu doriți să fie verificat un om care intră în CNSAS și care s-ar putea să fie și el o Muscă mai mare, Grupurile parlamentare P.R.M. se retrag de la vot în semn de protest.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Am luat act de această situație. Calitatea mea de președinte de ședință nu-mi permite să mă alătur acțiunii grupului, dar nu voi vota.

În consecință, în aceste condiții, contestă cineva cvorumul? Nu.

Sunt obligat să vă aduc la cunoștință că, potrivit art.8 alin.(6) din Legea nr.187/1999, votul pentru numirea membrilor Colegiului Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității se exprimă prin apel nominal. Numirea se aprobă cu votul majorității deputaților și senatorilor prezenți, conform art.38 alin.(7) din Regulamentul ședințelor comune.

În legătură cu exprimarea votului, vă reamintesc următoarele, de fapt, vă citesc următoarele: "În conformitate cu prevederile art.35 din Regulamentul ședințelor comune, votarea prin apel nominal se face în modul următor: la citirea numelui și prenumelui, fiecare deputat și senator răspunde pentru sau contra".

În aceste condiții, dau cuvântul domnilor secretari pentru efectuarea apelului nominal, în ordinea pe care și-au ales-o.

Repet, față de atitudinea grupului din care fac parte, eu nu voi participa la vot.

 
 

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

- Adomnicăi Mirela Elena - Pentru
- Adomniței Cristian Mihai - Pentru
- Albu Gheorghe - Pentru
- Almăjanu Marin - Pentru
- Almășan Liviu - Absent
- Amarie Constantin - Pentru
- Amet Aledin - Pentru
- Anastase Roberta Alma - Euroobservator
- Andea Petru - Pentru
- Andon Sergiu - Pentru
- Andreica Romică - Pentru
- Andronescu Ecaterina - Pentru
- Antal Árpád-András - Pentru
- Antal István - Absent
- Antonescu George Crin Laurențiu - Absent
- Apostolache Mihai Cristian - Pentru
- Ardelean Cornelia - Pentru
- Asztalos Ferenc - Pentru
- Avram Dumitru - Nu votează
- Baban Ștefan - Nu votează
- Bara Nicolae - Absent
- Barbu Gheorghe - Guvern
- Bardan Cornel Ștefan - Pentru
- Bădălău Niculae - Pentru
- Băeșu George - Pentru
- Bănicioiu Nicolae - Pentru
- Bărbulețiu Tiberiu - Euroobservator
- Becsek-Garda Dezső-Kálmán - Absent
- Becșenescu Dumitru - Euroobservator
- Bejinariu Eugen - Pentru
- Bentu Dumitru - Pentru
- Bivolaru Ioan - Pentru
- Bîrsan Iulian-Gabriel - Pentru
- Boagiu Anca-Daniela Guvern
- Bobeanu Răzvan-Petrică - Pentru
- Boeriu Valeriu-Victor - Absent
- Bolcaș Lucian Augustin - Nu votează
- Bonis Istvan - Pentru
- Borbély László Guvern
- Boureanu Cristian Alexandru - Pentru
- Brânză William Gabriel - Pentru
- Brînzan Ovidiu - Pentru
- Bruchental-Pop Ionela - Pentru
- Buciu Angela - Nu votează
- Buciuta Ștefan - Pentru
- Buda Daniel - Pentru
- Buda Ioan - Pentru
- Buhăianu Obuf Cătălin Ovidiu - Pentru
- Buruiană Aprodu Daniela - Nu votează
- Bușoi Cristian Silviu - Pentru
- Buzatu Dan Horațiu - Pentru
- Buzea Cristian Valeriu - Nu votează
- Calimente Mihăiță - Pentru
- Canacheu Costică - Pentru
- Cantaragiu Bogdan - Pentru
- Cazan Romeo Gheorghe Leonard - Pentru
- Călian Petru - Pentru
- Călin Ion - Pentru
- Câmpanu Liviu - Pentru
- Chiper Gheorghe - Pentru
- Chiș Filonaș - Pentru
- Cindrea Ioan - Pentru
- Ciocâlteu Alexandru - Absent
- Ciontu Corneliu - Pentru
- Ciopraga Mircea - Pentru
- Ciucă Liviu Bogdan - Absent
- Cliveti Minodora - Delegație
- Cocrea Olguța - Pentru
- Codîrlă Liviu - Nu votează
- Constantinescu Anca - Pentru
- Constantinescu Viorel - Pentru
- Corlățean Titus - Euroobservator
- Coșea Dumitru Gheorghe Mircea - Euroobservator
- Crăciunescu Grigore - Absent
- Crețu Gabriela - Euroobservator
- Cutean Vasile Emilian - Pentru
- Dan Iosif - Pentru
- Diaconescu Marin - Nu votează
- Diaconescu Renică - Absent
- Dida Corneliu Ioan - Pentru
- Dobre Traian - Pentru
- Dorneanu Valer - Pentru
- Dragomir Dumitru - Nu votează
- Dragomir Gheorghe - Pentru
- Drăguș Radu-Cătălin - Absent
- Drețcanu Doina Micșunica - Pentru
- Dumitrescu Cristian Sorin - Euroobservator
- Dumitrescu Liana - Absentă
- Dumitrescu Zamfir - Absent
- Dumitriu Dragoș Petre - Nu votează
- Dumitriu Mihai - Pentru
- Dumitru Ion - Pentru
- Dușa Mircea - Pentru
- Duțu Stelian - Pentru
- Erdei-Dolóczki István - Pentru
- Eserghep Gelil - Absent
- Faina Constantin - Pentru
- Fârșirotu Vladimir Mircea - Nu votează
- Fenechiu Relu - Pentru
- Firczak Gheorghe - Pentru
- Florea Damian - Pentru
- Fotopolos Sotiris - Absent
- Frâncu Emilian Valentin - Pentru
- Furo Iuliu Ioan - Nu votează
- Gabor Gheorghe - Pentru
- Ganț Ovidiu Victor - Euroobservator
- Găleteanu Monalisa - Pentru
- Georgescu Filip - Absent
- Gerea Andrei Dominic - Absent
- Gheorghe Valeriu - Pentru
- Gheorghiof Titu Nicolae - Pentru
- Ghiorghioni Ionesie - Pentru
- Ghișe Ioan - Pentru
- Giurgiu Mircia - Pentru
- Glăvan Ștefan - Pentru
- Godja Petru - Absent
- Gonțea Ion - Pentru
- Grigore Dan - Absent
- Grosaru Mircea - Pentru
- Gubandru Aurel - Pentru
- Gușă Cozmin Horea - Absent
- Gvozdenovici Slavomir - Pentru
- Hanganu Romeo Octavian - Absent
- Helivig Eduard Raul - Delegație
- Hoban Ioan - Absent
- Hogea Vlad Gabriel - Euroobservator
- Hoinaru Marian - Absent
- Hrebenciuc Viorel - Pentru
- Iacob Ridzi Monica Maria - Euroobservator
- Iancu Iulian - Pentru
- Ibram Iusein - Pentru
- Ifrim Mircea - Nu votează
- Igaș Traian Constantin - Pentru
- Ignat Miron - Pentru
- Iliescu Valentin Adrian - Pentru
- Ionescu Daniel - Pentru
- Iordache Florin - Pentru
- Iordache Grațiela Denisa - Pentru
- Iriza Marius - Nu votează
- Iustian Mircea Teodor - Absent
- Jipa Florina Ruxandra - Nu votează
- Kelemen Attila Béla Ladislau - Euroobservator
- Kelemen Hunor - Pentru
- Kerekes Károly - Pentru
- Király Andrei-Gheorghe - Pentru
- Kónya-Hamar Sándor - Euroobservator
- Kovacs Attila - Pentru
- Lakatos Petru - Pentru
- Lambrino Radu - Absent
- Lari-Iorga Leonida - Absentă
- Lificiu Petru - Pentru
- Liga Dănuț - Pentru
- Longher Ghervazen - Pentru
- Luchian Ion - Absent
- Macaleți Costică - Pentru
- Magheru Paul - Nu votează
- Man Mircea - Pentru
- Manda Iulian Claudiu - Pentru
- Manolescu Oana - Absentă
- Manta Pantelimon - Pentru
- Marian Dan Mihai - Absent
- Marin Constantin - Pentru
- Marinescu Marian-Jean - Euroobservator
- Martin Eduard-Stelian - Absent
- Márton Árpád-Francisc - Pentru
- Máté András-Levente - Pentru
- Matei Cătălin Lucian - Pentru
- Mazăre Alexandru - Pentru
- Mătușa Tudor - Nu votează
- Mălaimare Mihai Adrian - Pentru
- Mănăstireanu Vladimir Alexandru - Pentru
- Mănescu Rareș Șerban - Absent
- Mărculeț Petrescu Mira Anca Victoria - Nu votează
- Meir Nati - Absent
- Merce Ilie - Nu votează
- Merka Adrian-Miroslav - Pentru
- Micula Cătălin - Absent
- Mihalache Sorin Dan - Euroobservator
- Mihei Andrian-Sirojea - Pentru
- Mircea Costache - Nu votează
- Mircovici Niculae - Absent
- Mironescu Laurențiu - Pentru
- Miroșeanu Liviu Alexandru - Pentru
- Mitrea Manuela - Pentru
- Mitrea Miron Tudor - Pentru
- Miuțescu Gheorghe Adrian - Pentru
- Mînzînă Ion - Nu votează
- Mocanu Alexandru - Pentru
- Mocanu Vasile - Pentru
- Mocănescu Coloros Dan Constantin - Pentru
- Mocioalcă Ion - Pentru
- Mohora Tudor - Pentru
- Moisoiu Adrian - Nu votează
- Moldovan Emil Radu - Delegație
- Momanu Corneliu - Pentru
- Motreanu Dan Ștefan - Pentru
- Movilă Petru - Pentru
- Munteanu Ioan - Pentru
- Muscă Monica Octavia - Absentă
- Mușetescu Tiberiu-Ovidiu - Absent
- Nassar Rodica - Pentru
- Năstase Adrian - Absent
- Nechita Aurel - Pentru
- Nedelcu Gabriela - Pentru
- Nica Dan - Pentru
- Nicolăescu Gheorghe-Eugen Guvern
- Nicolicea Eugen - Pentru
- Nicula Vasile Cosmin - Pentru
- Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae - Absent
- Nistoran Dorin-Liviu - Absent
- Niță Constantin - Pentru
- Nițulescu Teodor - Absent
- Nosa Iuliu - Pentru
- Oancea Viorel - Pentru
- Olarean Aurel - Pentru
- Oltean Ioan - Pentru
- Olteanu Bogdan - Pentru
- Oprea Gabriel - Pentru
- Ovidenie Costel - Pentru
- Palăr Ionel - Delegație
- Pambuccian Varujan - Pentru
- Pardău Dumitru - Pentru
- Pascu Bogdan - Absent
- Pașcu Ioan Mircea - Euroobservator
- Pavelescu Aurelian - Absent
- Paveliu Marian Sorin - Absent
- Păun Nicolae - Absent
- Petrea Constantin - Pentru
- Plumb Rovana - Pentru
- Podgorean Radu - Euroobservator
- Ponta Victor-Viorel - Pentru
- Pop Claudiu Adrian - Pentru
- Popa Cornel - Absent
- Popa Daniela - Delegație
- Popa Nicolae - Pentru
- Popeangă Petre - Euroobservator
- Popescu Dan Ioan - Absent
- Popescu Florin Aurelian - Pentru
- Popescu Ionica Constanța - Absentă
- Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton - Guvern
- Popp Cosmin Gabriel - Pentru
- Preda Cezar Florin - Delegație
- Preda Ion - Absent
- Pruteanu Vasile - Pentru
- Puchianu Ioan Dumitru - Pentru
- Pupeză Viorel - Pentru
- Purceld Octavian-Mircea - Nu votează
- Pușcaș Vasile - Delegație
- Pușcă Mircea Valer - Pentru
- Puzdrea Dumitru - Pentru
- Racoceanu Viorel - Absent
- Radan Mihai - Absent
- Raicu Romeo Marius - Delegație
- Rădulescu Cristian - Pentru
- Rogin Marius - Pentru
- Romanescu Marcel Laurențiu - Pentru
- Rus Ioan Aurel - Nu votează
- Rusu Mihaela Adriana - Pentru
- Rușanu Dan Radu - Pentru
- Sanda Victor - Pentru
- Sandu-Capră Mihai - Pentru
- Sandu Gabriel - Absent
- Sasu Ion - Pentru
- Săniuță Marian Florin - Pentru
- Săpunaru Nini - Pentru
- Sârb Gheorghe - Pentru
- Sârbu Daciana Octavia - Euroobservator
- Sârbu Marian - Absent
- Sârbu Mugurel Liviu - Absent
- Scutaru Adrian George - Pentru
- Semcu Adrian Emanuil - Pentru
- Seres Dénes - Pentru
- Severin Adrian - Euroobservator
- Silaghi Ovidiu Ioan - Euroobservator
- Sirețeanu Mihail - Pentru
- Sóki Béla - Pentru
- Soporan Vasile Filip - Pentru
- Stan Ioan - Pentru
- Stan Ion - Pentru
- Stanciu Anghel - Pentru
- Stativă Irinel Ioan - Pentru
- Stănescu Cristian - Nu votează
- Stănescu Mircea - Absent
- Stănișoară Mihai - Pentru
- Stoica Ion - Pentru
- Străchinaru Petre - Pentru
- Strungă Emil - Absent
- Székely Levente Csaba - Pentru
- Știrbeț Cornel - Pentru
- Știrbu Monica-Mihaela - Pentru
- Știreanu Octavian - Absent
- Știucă Alecsandru - Absent
- Tabără Valeriu - Pentru
- Tamás Sándor - Absent
- Tămagă Constantin - Pentru
- Tănăsescu Mihai Nicolae - Pentru
- Tărniceru Petru - Pentru
- Teodorescu George Alin - Absent
- Timar Liviu - Pentru
- Timiș Ioan - Pentru
- Todoran Pavel - Pentru
- Toma Florentina Marilena - Pentru
- Toma Horia-Victor - Pentru
- Toró Tiberiu - Pentru
- Tudor Constantin - Absent
- Tudor Marcu - Delegație
- Tudose Mihai - Pentru
- Turcan Raluca - Absentă
- Țundrea Ioan - Absent
- Uioreanu Horea Dorin - Pentru
- Ujeniuc Dragoș - Pentru
- Ungureanu Petre - Absent
- Ungureanu Valeriu Alexandru - Pentru
- Ursărescu Dorinel - Pentru
- Vainer Aurel - Absent
- Varga Attila - Pentru
- Vasile Aurelia - Pentru
- Vasilescu Lia Olguța - Nu votează
- Vălean Adina Ioana - Euroobservator
- Văsioiu Horia - Pentru
- Vâlcov-Șandru Marcela Lavinia - Absentă
- Vlase Petru Gabriel - Pentru
- Vlădoiu Aurel - Pentru
- Voicu Cătălin - Pentru
- Voicu Mihai Alexandru - Guvern
- Voinea Florea - Pentru
- Zaharia Claudius Mihail - Pentru
- Zamfir Gabriel Sorin - Absent
- Zamfirescu Dan Dumitru - Nu votează
- Zegrean Augustin - Pentru
- Zgonea Valeriu Ștefan - Pentru

Domnule președinte, am rugămintea să mai citesc încă o dată lista.

- Anastase Roberta Alma - Euroobservator
- Antal István - Pentru
- Antonescu George Crin Laurențiu - Absent
- Bărbulețiu Tiberiu - Euroobservator
- Becsek-Garda Dezso-Kalman - Absent
- Becșenescu Dumitru - Euroobservator
- Boagiu Anca-Daniela - Guvern
- Boeriu Valeriu-Victor - Absent
- Borbely Laszlo - Guvern
- Ciocâlteu Alexandru - Pentru
- Ciucă Liviu Bogdan - Absent
- Cliveti Minodora - Delegație
- Corlățean Titus - Euroobservator
- Coșea Dumitru Gheorghe Mircea - Euroobservator
- Crăciunescu Grigore - Pentru
- Crețu Gabriela - Euroobservator
- Diaconescu Renică - Absent
- Drăguș Radu-Cătălin - Pentru
- Dumitrescu Cristian Sorin - Euroobservator
- Dumitrescu Liana - Pentru
- Eserghep Gelil - Nu votează
- Fotopolos Sotiris - Absent
- Ganț Ovidiu Victor - Euroobservator
- Georgescu Filip - Absent
- Gerea Andrei Dominic - Pentru
- Godja Petru - Absent
- Grigore Dan - Absent
- Gușă Cozmin Horea - Absent
- Hanganu Romeo Octavian - Absent
- Hellvig Eduard Raul - Delegație
- Hoban Ioan - Absent
- Hogea Vlad Gabriel - Euroobservator
- Hoinaru Marian - Absent
- Iacob-Ridzi Monica-Maria - Euroobservator
- Iancu Iulian - Pentru
- Kelemen Attila Bela Ladislau - Euroobservator
- Kónya-Hamar Sandor - Euroobservator
- Lambrino Radu - Absent
- Luchian Ion - Pentru
- Manolescu Oana - Pentru
- Marian Dan Mihai - Absent
- Marinescu Marian-Jean - Euroobservator
- Martin Eduard-Stelian - Absent
- Mănescu Rareș Șerban - Pentru
- Meir Nati - Absent
- Micula Cătălin - Absent
- Mihalache Sorin Dan - Euroobservator
- Mircovici Niculae - Absent
- Muscă Monica Octavia - Absentă
- Mușetescu Tiberiu-Ovidiu - Absent
- Năstase Adrian - Absent
- Nicolăescu Gheorghe-Eugen - Guvern
- Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae - Absent
- Nistoran Dorin-Liviu - Absent
- Nițulescu Teodor - Absent
- Palăr Ionel - Delegație
- Pascu Bogdan - Absent
- Pașcu Ioan Mircea - Euroobservator
- Pavelescu Aurelian - Absent
- Paveliu Marian Sorin - Absent
- Păun Nicolae - Pentru
- Podgorean Radu - Euroobservator
- Popa Cornel - Absent
- Popa Daniela - Delegație
- Popescu Dan Ioan - Absent
- Popescu Ionica Constanța - Absentă
- Popescu-Tăriceanu Călin - Guvern
- Preda Ion - Absent
- Pușcaș Vasile - Delegație
- Racoceanu Viorel - Pentru
- Radan Mihai - Absent
- Raicu Romeo Marius - Delegație
- Sandu Gabriel - Absent
- Sârbu Daciana Octavia - Euroobservator
- Sârbu Marian - Absent
- Sârbu Mugurel Liviu - Absent
- Severin Adrian - Euroobservator
- Silaghi Ovidiu Ioan - Euroobservator
- Stănescu Mircea - Absent
- Strungă Emil - Absent
- Știreanu Octavian - Absent
- Știucă Alecsandru - Absent
- Tamás Sándor - Absent
- Teodorescu George Alin - Absent
- Tudor Constantin - Absent
- Turcan Raluca - Absentă
- Țundrea Ioan - Absent
- Ungureanu Petre - Absent
- Vainer Aurel - Absent
- Vălean Adina Ioana - Euroobservator
- Vâlcov-Șandru Marcela Lavinia - Absentă
- Voicu Mihai Alexandru - Guvern
- Zamfir Gabriel Sorin - Absent

(Domnii deputați care au intrat în sală după terminarea apelului nominal, și-au înregistrat prezența la secretariatul de ședință.)

 
 

Domnul Puskás Valentin Zoltán:

Pentru Senat:

- Antonie Ștefan - Mihail - Delegație
- Apostol Neculai - Pentru
- Arcaș Viorel - Pentru
- Ardelean Aurel - Nu votează
- Arion Viorel - Pentru
- Athanasiu Alexandru - Euroobservator
- Basgan Ion - Absent
- Berceanu Radu Mircea - Guvern
- Blaga Vasile - Guvern
- Bobeș Marin - Absent
- Cazacu Cornelia - Absentă
- Câmpeanu Radu - Anton - Pentru
- Cârlan Dan - Pentru
- Chelaru Ioan - Absent
- Cinteză Mircea - Absent
- Ciornei Silvia - Euroobservator
- Cioroianu Adrian - Euroobservator
- Cismaru Ivan - Delegație
- Copos Gheorghe - Absent
- Corodan Ioan - Nu votează
- Cozmâncă Octav - Absent
- Crețu Corina - Euroobservator
- Crețu Ovidiu Teodor - Absent
- Cucuian Cristian - Absent
- Cutaș George Sabin - Absent
- Daea Petre - Absent
- David Cristian - Guvern
- David Gheorghe - Pentru
- Diaconescu Cristian - Delegație
- Dina Carol - Nu votează
- Dinescu Valentin - Nu votează
- Dîncu Vasile - Euroobservator
- Duca Viorel Senior - Euroobservator
- Dumitrescu Ion Mihai - Pentru
- Dumitrescu Gheorghe Viorel - Nu votează
- Dumitru Constantin - Absent
- Eckstein Kovacs Peter - Delegație
- Fekete Szabó Andras Levente - Pentru
- Filipescu Teodor - Absent
- Florescu Ion - Pentru
- Flutur Gheorghe - Guvern
- Frunda György - Absent
- Funar Gheorghe - Nu votează
- Găucan Constantin - Nu votează
- Geoană Mircea Dan - Absent
- Georgescu Radu Cristian - Absent
- Gheorghe Constantin - Absent
- Hașotti Puiu - Pentru
- Ilașcu Ilie - Delegație
- Iliescu Ion - Pentru
- Ilușcă Daniel - Delegație
- Ion Vasile - Absent
- Iorga Nicolae - Delegație
- Iorgovan Antonie - Absent
- Ioțcu Nicolae Petru - Pentru
- Ivănescu Paula Maria - Absent
- Jurcan Dorel - Absent
- Loghin Irina - Nu votează
- Lupoi Mihail - Delegație
- Mardare Radu Cătălin - Absent
- Marinescu Marius - Pentru
- Markó Bela - Guvern
- Meleșcanu Teodor Viorel - Pentru
- Mereuță Mircea - Delegație
- Mihăescu Eugen - Euroobservator
- Mihăilescu Petru Șerban - Pentru
- Moisuc Viorica Georgeta Pompilia - Nu votează
- Moraru Ion - Absent
- Morțun Alexandru Ioan - Euroobservator
- Neagoe Otilian - Delegație
- Neagu Nicolae - Pentru
- Nemeth Csaba - Pentru
- Nicolae Șerban - Absent
- Nicolai Norica - Delegație
- Novolan Traian - Absent
- Onaca Dorel-Constantin - Absent
- Oprea Mario-Ovidiu - Pentru
- Oprescu Sorin Mircea - Absent
- Pascu Corneliu - Absent
- Păcuraru Nicolae Paul Anton - Pentru
- Păunescu Adrian - Absent
- Pereș Alexandru - Pentru
- Pete Ștefan - Delegație
- Petre Maria - Euroobservator
- Petrescu Ilie - Nu votează
- Popa Aron Dan - Pentru
- Popa Dan Gabriel - Pentru
- Popa Nicolae-Vlad - Euroobservator
- Popescu Dan Mircea - Pentru
- Popescu Ionel - Absent
- Popescu Irinel - Delegație
- Popescu Mihail - Pentru
- Prodan Tiberiu Aurelian - Pentru
- Puskás Valentin Zoltán - Pentru
- Rădoi Ion - Delegație
- Rădoi Ovidiu - Absent
- Rădulescu Cristache - Absent
- Roibu Aristide - Pentru
- Sabău Dan - Delegație
- Sârbu Ilie - Pentru
- Silistru Doina - Pentru
- Simionescu Aurel Gabriel - Pentru
- Sogor Csaba - Delegație
- Solcanu Ion - Absent
- Stan Petru - Nu votează
- Stănoiu Mihaela Rodica - Absent
- Stoica Ilie - Pentru
- Strătilă Șerban-Cezar - Pentru
- Stroe Radu - Guvern
- Szabó Karoly Ferenc - Absent
- Șerbănescu Verginia - Absent
- Șerbu Gheorghe Vergil - Absent
- Șereș Ioan-Codruț - Guvern
- Ștefan Viorel - Delegație
- Șter Sever - Pentru
- Talpeș Ioan - Delegație
- Tănăsescu Claudiu - Nu votează
- Tărăcilă Doru Ioan - Absent
- Terinte Radu - Pentru
- Theodorescu Emil Răzvan - Pentru
- Tîlvăr Angel - Absent
- Toma Ion - Delegație
- Tomoioagă Liliana - Pentru
- Tudor Corneliu Vadim - Nu votează
- Țâbuleac Mihai - Pentru
- Țicău Adriana Silvia - Euroobservator
- Țîrle Radu - Euroobservator
- Ungheanu Mihai - Nu votează
- Ungureanu Vasile Ioan Dănuț - Absent
- Vasilescu Gavrilă - Pentru
- Văcăroiu Nicolae - Delegație
- Vărgău Ion - Absent
- Vedinaș Verginia - Delegație
- Verestóy Attila - Delegație
- Voiculescu Dan - Pentru
- Vosganian Varujan - Absent
- Vraciu Jan - Pentru
- Onaca Dorel-Constantin - Pentru

Mulțumesc.

(Domnii senatori care au intrat în sală după terminarea apelului nominal, și-au înregistrat prezența la secretariatul de ședință.)

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule secretar, vă rog să centralizați rezultatele votului.

Până la numărarea votului, conform Regulamentului, art.15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretariatul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi: Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 46/2006 cu privire la retificarea bugetului de stat pe anul 2006, Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 52/2006 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2006, Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 42/2006 cu privire la rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2006.

Așteptăm rezultatele votului. Domnule Popescu, rezultatele votului de la Camera Deputaților.

Voturi pentru, valabil exprimate: 244.

Voturi anulate: nu există.

Voturi împotrivă: nu există.

Ceilalți senatori și deputați nu au fost prezenți.

Întrucât s-a votat în cvorum legal și s-a întrunit majoritatea prevăzută de lege a celor prezenți, îl declarăm pe candidatul propus drept membru al Colegiului Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității.

Îl rog pe domnul Țârău Virgiliu să depună jurământul.

 
 

Domnul Virgiliu Leon Țârău:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Eu, Țârău Virgiliu Leon, membru al Colegiului Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, jur să respect Constituția și legile țării, drepturile și libertățile fundamentale ale omului, să-mi îndeplinesc cu conștiinciozitate, onoare și fără părtinire îndatoririle ce-mi revin în calitate de membru al Colegiului Consiliului.

Jur să păstrez secretul informațiilor care privesc siguranța națională, atât pe perioada exercitării mandatului, cât și după încetarea acestuia.

Așa să-mi ajute Dumnezeu!

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

Sunteți membru cu drepturi depline al acestui consiliu. Parlamentul va veghea asupra activității dumneavoastră.

Cu aceasta, declar închisă ședința de astăzi dimineață a plenului celor două Camere.

 
   

Pauză între orele 14,10 - 15,45

 
  Proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2007 și Proiectului Legii asigurărilor sociale de stat pe anul 2007 (dezbateri generale).

(A doua parte a ședinței a fost condusă de domnul Bogdan Olteanu, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii Ilie Sârbu, secretar al Senatului, și Ioan Munteanu, secretar al Camerei Deputaților.)

 

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Doamnelor miniștri,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Continuăm lucrările ședinței comune a Camerei Deputaților și Senatului.

 
 

Potrivit ordinii de zi și programului de lucru aprobate, urmează să începem dezbaterile asupra Proiectului Legii bugetului de stat și Proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale pe anul 2007.

Pentru dezbaterea generală, Birourile permanente ale celor două Camere propun următoarele: Guvernului să i se rezerve 60 de minute, pe care să le utilizeze la începutul și la încheierea dezbaterilor generale; grupurilor parlamentare din Camera Deputaților și Senat, împreună, să li se aloce timpul corespunzător numărului inițial al membrilor lor, luându-se în calcul câte 20 de secunde pentru fiecare parlamentar; deputații și senatorii care nu fac parte din grupuri parlamentare, să aibă la dispoziție, de asemenea, câte 20 de secunde fiecare, timp care poate fi cedat între acești parlamentari sau grupurilor parlamentare.

Potrivit acestei repartizări a timpului de dezbatere, grupurile parlamentare, deputații și senatorii deveniți independenți au la dispoziție timp maxim pentru pentru participarea la dezbateri, după cum urmează: Grupurile parlamentare ale PNL și PD din Camera Deputaților și Grupul parlamentar al Alianței D.A. PNL-PD din Senat - 54 de minute; Grupurile parlamentare ale PSD - 53 de minute; Grupurile parlamentare ale PRM - 23 de minute; Grupurile parlamentare ale UDMR - 11 minute; Grupurile parlamentare ale Partidului Conservator - 10 minute; Grupul parlamentar al minorităților naționale din Camera Deputaților - 6 minute; deputații și senatorii fără apartenență la grupurile parlamentare - 7 minute.

Sunt comentarii la aceaste propuneri ale Birourilor permanente reunite? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Supun, atunci, votului dumneavoastră aceaste propuneri.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu unanimitate de voturi, s-au adoptat aceste propuneri.

Pentru prezentarea Proiectului Legii bugetului de stat și a Proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2007, invit la tribună pe domnul prim-ministru, Călin Popescu-Tăriceanu.

Domnule prim-ministru, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Călin Anton Constantin Popescu-Tăriceanu:

Domnule președinte al Camerei Deputaților,

Domnule vicepreședinte al Senatului,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

În orice democrație, dezbaterea și votarea bugetului în parlament generează una din cele mai importante și de substanță discuții politice. Îmi doresc ca și proiectul de buget pe care Guvernul îl aduce în fața dumneavoastră să aibă același rezultat.

Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2007și Proiectul Legii bugetelor asigurărilor sociale de stat pe anul 2007 pe care vi le propun astăzi spre adoptare sunt expresia cea mai concretă a politicilor pe care le implementează Guvernul pentru a-și îndeplini angajamentele asumate la învestitură. Filosofia noastră este să stimulăm economia, ca sursă de bunăstare și de bani, și să avem încredere în români, în inteligența lor și în forța lor de muncă.

Poate că unii se așteaptă să vin la această tribună ca un fel de contabil și să vă prezint o înșiruire de cifre seci. Dați-mi voie să vă spun că nu aceasta este intenția mea. Intenția este de a vă exprima, prin prezentarea bugetului, viziunea politică ce sintetizează cei aproape doi ani de politici guvernamentale și de reforme. Stabilim prin proiectul de buget obiective tangibile și dăm direcția de dezvoltare pentru următoarea jumătate de mandat.

Alții par să fie lăsați asurziți de zgomotul săbiilor de pe scena politică. Îi invit să revină la realitate, cu o lectură a bugetului pe 2007. Vor vedea că dincolo de declarațiile asurzitoare ale celor orbiți de ambiții personale, la nivelul societății, al vieții reale a cetățenilor, am reușit să descătușăm energiile care duc la dezvoltarea și modernizarea României.

Mai sunt unii obișnuiți din trecut ca bugetul să fie o improvizație. Și aceștia se înșeală. Avem o abordare coerentă, plecând de la o realitate politico-economică incontestabilă: la 1 ianuarie 2007, România va deveni membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, datorită reformelor pe care le-am aplicat.

Alții mai visează la bugete croite pentru clientela politică. Am o veste proastă pentru ei. Am scos din uz acest model. Am schimbat radical filosofia bugetară. Am propus, pentru al doilea an consecutiv, un buget responsabil, bazat pe priorități și pe proiecte de dezvoltare a României.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Am arătat până acum ce nu este proiectul de buget pe 2007 și, acum, haideți să vedem ce este. Dacă m-ar întreba cineva care sunt cele trei lucruri care definesc acest buget, răspunsul meu este următorul: în primul rând, este cel mai elocvent și obiectiv bilanț al primei jumătăți de mandat al Guvernului pe care îl conduc, iar bilanțul este evident unul pozitiv; în al doilea rând, este busola pentru dezvoltarea României în perioada imediat următoare - identifică obiectivele, le prioritizează și asigură resursele pentru îndeplinirea lor; în al treilea, dar nu în ultimul rând, este un buget pentru cetățeanul român, considerat ca cetățean european, este un buget pentru o Românie europeană. Am să detaliez în continuare proiectul de buget din perspectiva acestor trei definiții.

Un obiectiv fundamental pe care ni l-am asumat chiar în această sală, prin programul de guvernare, a fost reconstrucția bunăstării. În viziunea noastră, bunăstarea se obține prin muncă. De aceea, am promis să facem reforme care să încurajeze investițiile private, crearea de locuri de muncă și politici salariale corelate cu productivitatea. Indicatorii economici actuali și perspectiva economică pe 2007, pe care se fundamentează proiectul de buget, dovedesc că ne-am onorat angajamentele.

Punctul nodal al reformei noastre economice a fost cota unică de 16%, cuplată cu lupta împotriva corupției și cu eliminarea înlesnirilor, a eșalonărilor, a anulărilor de datorii, care permiteau amestecul abuziv al politicului în economie. Mulți s-au lansat în discursuri populiste împotriva cotei unice, dar evoluțiile din economie le-au contrazis predicțiile sumbre.

Rezultatele se văd: am reușit să creștem veniturile la buget cu 17,7% în 2005, față de 2004, și cu 22,4% pe primele trei trimeste ale anului acesta, față de anul precedent; investițiile străine au atins un volum record, de 5,2 miliarde de euro în 2005, tinzând către 8 miliarde de euro în 2006; veniturile nete ale salariaților au crescut, în 2005, cu 23%, datorită cotei unice; tendința continuă și în 2006, când salariul mediu brut pe economie este estimat să crească cu 16%, față de anul trecut.

În 2006, am reușit să avem una dintre cele mai scăzute rate ale șomajului din Europa - 5%, am reușit să întărim capitalul privat, a crescut profitabilitatea pentru toate categoriile de întreprinderi. Ponderea întreprinderilor mici și mijlocii în valoarea adăugată a sporit semnificativ, în 2005, comparativ cu 2004, iar numărul acestora a crescut de la 164.000 la 210.000, anul trecut.

În anul 2006, este foarte posibil să avem o creștere a produsului intern brut care să depășească 7%, având astfel una din cele mai înalte cote de creștere a produsului intern brut din Europa.

Creșterea economică este, de asemenea, sănătoasă și sustenabilă pe termen lung, fiind evidentă creșterea productivității muncii.

Guvernul pe care îl conduc a dovedit că poate să gestioneze prin eforturi proprii, fără asistență externă, economia țării, asigurând atât o creștere economică sănătoasă, cât și respectarea echilibrelor macroeconomice. Multe instituții internaționale specializate ne-au recunoscut meritele, atât experții Fondului Monetar Internațional, cât și agențiile de rating ne-au îmbunătățit constant calificativele.

Mai mult, raportul din acest an al Băncii Mondiale, denumit: "Doing business in 2007", a pus România pe primul loc în Europa, la reforme destinate îmbunătățirii mediului de afaceri.

Pornind de la aceste performanțe reale ale economiei românești, am prognozat evoluțiile macroeconomice pentru anul 2007. Pentru anul viitor, anticipăm o creștere economică de 6,4%.

Considerăm că tendința de dezvoltare a sectorului privat va continua, ceea ce înseamnă investiții mai mari și locuri de muncă mai multe și mai bine plătite. Inflația, de asemenea, va continua să scadă.

Obiectivul nostru este ca, împreună cu Banca Națională, să diminuăm inflația până la 4% în 2007, sporind astfel puterea de cumpărare a populației. Deficitul bugetar va fi de 2,8%, ceea ce ne va permite să finanțăm investiții majore.

Cota unică, reformele, mai buna colectare a veniturilor la buget, eliminarea înlesnirilor de care am vorbit ne-au permis să asigurăm pentru anul 2007 cel mai ridicat nivel de venituri din ultimii ani, și anume, 35,2% din produsul intern brut, comparativ cu aproximativ 29 și ceva la sută, anul acesta. Este un nivel ce corespunde bugetelor din țările europene. Este cu aproape 20% mai mult decât ponderea veniturilor bugetare în p.i.b., corespunzătoare anului 2004. În bani, aceasta înseamnă că veniturile pe 2007 se ridică la 38,1 miliarde de euro, adică, mai mult decât dublu decât în 2004, când acestea au reprezentat numai 18,3 miliarde de euro.

În concluzie, proiectul de buget pe 2007 demonstrează că Guvernul și-a onorat până acum angajamentele din programul de guvernare. Am făcut reforme, unele radicale, dar nu am dat greș. Chiar dacă mai avem de recuperat distanța față de celelalte țări europene, ne-am pus în mișcare cu viteză sporită și cu motorul turat la maxim.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Poate unii dintre dumneavoastră se întreabă în ce direcție merge România, cu economia relansată? Ce facem cu resursele suplimentare pe care le avem la dispoziție? Întrebarea este legitimă, iar busola ne arată în ce direcție mergem. dacă ne uităm în bugetul pe 2007, pe care vi-l propun spre adoptare, știm ce avem de făcut, iar prin votul dumneavoastră la proiectul de buget ne dați și girul Parlamentului pentru a ne apuca de treabă. Continuăm investițiile și programele în domeniile strategice: infrastructură, educație, sănătate, agricultură și dezvoltare rurală. Prioritatea este să investim în aceste domenii și să continuăm reformele structurale, conform programului de guvernare.

De aceea, am planificat cel mai mare buget pentru investiții alocat după 1990. În anul 2007, România va avea astfel cu 8,2 miliarde de euro mai mult decât în 2006 și cu 22,2 miliarde de euro mai mult decât în 2004, pentru îndeplinirea angajamentelor asumate prin programul de guvernare. Acești bani nu vor fi cheltuiți, ci investiți, ceea ce ne va permite să asigurăm sustenabilitatea creșterii pe termen mediu, în condiții de echilibru macroeconomic.

Guvernul a demarat, din acest an, cel mai amplu program de investiții în educație derulat vreodată în România. Continuăm programul în 2007, la un nivel de finanțare fără precedent. Este cea mai mare creștere bugetară pentru educație după 1990. Alocăm 5,2% din p.i.b. pentru educație, apropiindu-ne de ținta de 6% din programul de guvernare.

Ca o comparație, guvernele anterioare au ținut bugetul educației în jurul a 3 până la 4% din produsul intern brut ani de zile. În 2004, bugetul educației era de 1,9 miliarde de euro. Noi am alocat de trei ori mai mulți bani în 2007, ajungând la 5,6 miliarde de euro.

Cheltuielile de capital în educație vor fi de 21 de ori mai mari față de 2005. Nu e o greșeală! De 21 de ori mai mari, cheltuielile de capital! Ajungem la 45.160 de miliarde de lei vechi în 2007, comparativ cu 2.060 de miliarde de lei vechi, în 2005.

Fondurile suplimentare din învățământ vor merge în principal către proiectele mari, precum: campusurile școlare, dotarea de școli și laboratoare, biblioteci, școli de arte și meserii, construcția de cămine studențești. Vom continua programul de reabilitare în școli și în cămine și, în acest fel, dorim să asigurăm condiții mai bune de învățământ.

Bugetul anului 2007 pentru educație urmărește asigurarea egalității de șanse și sporirea accesului fiecărui elev, fiecărui cetățean la educație. Aducem sistemul național de educație mai aproape de cel european. Facem descentralizarea și dăm o autonomie sporită întregului sistem educativ.

În același timp, este al doilea an consecutiv când majorăm substanțial finanțarea pentru cercetare, în conformitate cu Agenda Lisabona. În 2004, bugetul pentru cercetare științifică a reprezentat doar 0,18% din produsul intern brut, suma alocată fiind de 4.330 de miliarde de lei.

În schimb, susținem în acest moment investiția în acest domeniu: creștem alocația bugetară, de la 12.500 de miliarde de lei în 2006, adică 0,37% din produsul intern brut, la 19.100 de miliarde, respectiv 0,5% din produsul intern brut, în 2007. Și acestea sunt numai sumele care sunt alocate din fonduri publice, pentru cercetare sumele tinzând către 0,7% din p.i.b.

Banii nu se risipesc însă la institute anonime, ca până acum, ci merg pe finanțare de proiecte eligibile. Facem aceste investiții majore în educație și cercetare cu o logică precisă: pentru Guvernul pe care îl conduc, investiția în capitalul uman și în cercetare-inovare este soluția pentru ca dezvoltarea României să se accelereze și, astfel, să putem să recuperăm cât mai rapid diferențele care ne separă față de celelalte țări europene. Aceste investiții susțin creșterea economică durabilă, competitivitatea economică și formarea de locuri de muncă de calitate.

Un alt domeniu în care înregistrăm o premieră este sănătatea. Am alocat acestui sector, în anul 2007, cel mai mare buget acordat până acum, 4,12% din p.i.b. Bugetul sănătății este de 4,3 miliarde de euro în 2007, dublu față de suma alocată în 2004, de numai 2,2 miliarde. De altfel, pentru întreaga perioadă 2000-2004, caracteristică a fost continua diminuare a finanțării pentru sănătate, acumularea cronică de arierate în acest sector și lipsa de reformă.

Cu banii pe care îi alocăm finanțăm programele prioritare pe care le-am anunțat: 8 spitale regionale universitare de urgență, 20 de spitale de urgență județene, modernizarea spitalelor existente, aparatură, echipamente, programul de achiziție de 1.000 de ambulanțe, finanțarea programelor naționale de sănătate, prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

De asemenea, doresc să subliniez că demarăm descentralizarea în domeniul sănătății.

Facem aceste investiții pentru a crește, evident, calitatea vieții cetățeanului.

În egală măsură, cresc fondurile pentru agricultură în anul 2007. Scopul nostru este dezvoltarea unei agriculturi competitive pe piața europeană. Am alocat acestui domeniu 2,3% din p.i.b., cu 30% mai multe resurse decât în anul 2006 și de trei ori mai mult decât a fost acordat agriculturii în 2004. Acești bani sunt destinați continuării programelor Ministerului Agriculturii, precum și elaborării Planului Național Strategic și a Planului Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013, care vor permite dezvoltarea durabilă a agriculturii și a spațiului rural.

Finanțăm Programul Sapard românesc, care va funcționa după criteriile Uniunii Europene, iar Programul "Fermierul" va continua, în scopul asigurării cofinanțării fondurilor europene. De asemenea, banii din buget vor fi utilizați și pentru realizarea politicilor agricole comunitare și pentru absorbția fondurilor europene.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Guvernul pe care îl conduc nu repetă greșelile trecutului. În trecut nu s-au făcut investiții în infrastructură pe termen lung și nici pe baza unei gândiri strategice sau coerente.

Propunem o politică susținută pentru dezvoltarea infrastructurii ca sursă de creștere economică accelerată. Alocăm cel mai mare buget pentru investiții după '90 - 6,6% din p.i.b., în condițiile în care media cheltuielilor de capital în perioada anterioară a fost de 3%.

Direcțiile în care vom utiliza acești bani sunt multiple: finanțăm dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de transport, prin continuarea proiectelor de reabilitare; dăm prioritate coridoarelor paneuropene, rutiere și feroviare; programele finanțate prin bugetul pe 2007 au ca scop finalizarea, până în anul 2010, a 500 de km de autostrăzi și modernizarea a 3.500 de km de drumuri.

Tot la capitolul "investiții", avem planificate lucrări de apărare împotriva inundațiilor. Construim 9.000 de locuințe noi pentru tineri și continuăm lucrările la încă 15.000. Finalizăm, în 2007, peste 100 de noi săli de sport.

Am demarat, în 2006, un program vast de modernizare a satului românesc, prin Ordonanța nr. 7, una din cele mai populare inițiative ale Guvernului la nivel local. Programul constă în alocarea a 30.000 de miliarde de lei pentru proiecte de infrastructură rurală, pe perioada 2006-2009. Alocările din bugetul pe 2007 ne permit să menținem acest angajament de modernizare.

Continuăm lucrările pentru alimentări cu apă la nivelul localităților din mediul rural. Lansăm Programul Național de Construcție a Rețelei de Canalizare și de Realizare a Stațiilor de Epurare în Localitățile Rurale. De asemenea, continuăm Programul Național privind Asfaltarea Drumurilor Comunale.

Doamnelor și domnilor,

Investițiile majore în aceste patru domenii strategicce vor duce la creșterea nivelului de trai al cetățenilor, concomitent cu dezvoltarea societății românești.

Un alt semn al îmbunătățirii vieții și al creșterii economice este și evoluția salariilor. În 2007, câștigul salarial mediu brut este prognozat să crească cu 12,4%, ajungând la 12.700.000 de lei, raportat la 11.300.000, în decembrie 2006, față de 10.700.000, cât a fost utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale pentru 2006. Numărul de salariați va fi mai mare cu 1,8%, ceea ce se traduce în aproape 100.000 de locuri de muncă.

Conform programului de guvernare, reducem, pentru al doilea an consecutiv, cotele de contribuții la asigurările sociale, cu două puncte procentuale. Această măsură va sprijini dezvoltarea societăților și crearea de noi locuri de muncă. Un alt beneficiu este scoaterea la suprafață a "economiei gri" și, automat, asigurarea de protecție socială pentru mai mulți cetățeni.

Politica de protecție socială este un factor suplimentar care contribuie la calitatea vieții cetățenilor. Din păcate, acest domeniu este și cel mai vulnerabil la populismul ieftin și generează discursuri demagogice. Și, trebuie să o spun aici, nimeni nu are monopol asupra protecției sociale, așa cum s-a lăsat impresia în trecut! De fapt, experiența prin care a trecut România ani de-a rândul arată ce rău face populismul ieftin, prezentat drept protecție socială, atât pentru economie, cât și pentru nivelul de viață al cetățenilor!

O guvernare liberală nu neglijează problemele sociale, dar are o abordare diferită. Mergem pe principiul că cea mai eficientă protecție socială sunt locurile de muncă și acționăm în acest sens. În plus, desfășurăm programe de protecție sociabilă sustenabile, pentru cei care au nevoie.

În cei doi ani de guvernare, am demonstrat că un Guvern de centru-dreapta, condus de un premier liberal, poate să pună în aplicare politici eficiente și reale de protecție socială, care vin cu adevărat în ajutorul celor ce au nevoie, fără să tulbure economia. Bugetul pe 2007 reconfirmă această tendință.

Am alocat prin proiectul de buget pentru 2007, pentru asigurări și asistență socială, o sumă aproape dublă față de cea alocată în 2004. Bugetul pentru acest domeniu este de 11,2 miliarde de euro, reprezentând 10,34% din produsul intern brut.

Bugetul de pensii crește cu 18%, față de anul 2006. Numai în 2007, alocăm suplimentar, pentru plata pensiilor, 1,12 miliarde de euro, iar bugetul total pentru pensii va fi de 6 miliarde de euro, de care vor beneficia peste 5 milioane de pensionari din România.

Pentru anul 2007, pensia medie va crește cu 17,6% de la 1 ianuarie, și cu încă 3,4%, de la 1 septembrie. Nivelul pensiei medii anuale va atinge 3.740.000 de lei, la 1 ianuarie, și 3.840.000 de lei, de la 1 septembrie 2007. Aceasta reprezintă o crșetere cu 52% față de anul 2004. Așa-zisele "indexări trimestriale", utilizate în trecut, calculate ca medie, nu s-au situat niciodată, din păcate, peste nivelul inflației.

De aceea, începând cu anul 2006, când valoarea punctului de pensie a crescut cu 9,3%, la începutul anului, și, ulterior, cu încă 5%, și continuând cu anul 2007, când creșterile sunt mult mai substanțiale, schimbăm această politică, pentru a da creșteri reale pentru pensionari.

În programul de guvernare, ne-am angajat la o creștere reală de 30%, până la finele anului 2008, la pensii. În decembrie 2007, creșterea reală va fi deja de 27,3%, față de decembrie 2004, așa încât, evident, vom putea îndeplini ușor acest angajament din programul de guvernare.

Aceasta, după ce Guvernul pe care îl conduc a adus, pentru prima oară, echitatea în sistemul de pensii după '90, prin procesul de recalculare a pensiilor, care a durat un an de zile, față de angajamentul pe care ni-l luasem, de doi ani.

Pensiile agricultorilor, de asemenea, cresc în decembrie 2007 cu 72% nominal, față de decembrie 2004, iar creșterea reală, în aceeași perioadă, va fi de 43,8%.

Am bugetat, de asemenea, o alocație de stat pentru copii, în cuantum de 2 milioane de lei pe lună, pentru toți copiii în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copiilor cu handicap, indiferent dacă familia beneficiază sau nu de indemnizație pentru creșterea copilului. Numărul de beneficiari ai indemnizației pentru creșterea copilului a fost astfel extins.

Bugetul pe 2007 asigură indemnizațiile cu caracter reparatoriu, destinate unor categorii de persoane care au avut de suferit daune în urma unor evenimente socio-politice. Acordăm, în continuare, ajutoare pentru categoriile defavorizate.

Bugetul alocat pentru acordarea ajutoarelor pentru încălzirea locuinței este aproape dublu față de anul 2006, deoarece plafonul a crescut de la 3.100.000, la 5.000.000 de lei, venit pe membru de familie. Aceasta înseamnă un număr mai mare de beneficiari.

În concluzie, prin bugetul pe 2007 continuăm direcțiile prioritare de dezvoltare a României din prima jumătate de mandat, pe care le-am enunțat: infrastructură, educație, sănătate și agricultură.

Concomitent cu politica de investiții, asigurăm însă și o politică socială, astfel încât toate categoriile de cetățeni să se bucure de creșterea calității vieții.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Aceste politici pe care le vom susține în 2007 prin buget contribuie la conturarea unei Românii europene, prin reducerea decalajelor care ne despart de celelalte state membre ale Uniunii Europene.

Dar, când am definit un pic mai devreme bugetul pe 2007, ca un buget făcut pentru o Românie europeană și pentru cetățeanul român considerat ca un cetățean european, m-am referit la altceva.

În primul rând, am construit acest buget pentru a face față obligațiilor și oportunităților pe care țara noastră le are ca viitor stat membru al Uniunii Europene, de la 1 ianuarie 2007.

Astfel, alocăm 1,1% din produsul intern brut, adică 1,15 miliarde de euro pentru contribuția României la bugetul Uniunii Europene, potrivit angajamentelor asumate.

Am bugetat integral cofinanțarea programelor finanțate cu fonduri europene, astfel încât să permitem absorbția fondurilor europene de 0,6 miliarde de euro. România va primi de la Uniunea Europeană fonduri în valoare de 2,1% din produsul intern brut.

În al doilea rând, am respectat întru totul criteriile de la Mastricht, care sunt valabile pentru orice țară membru al Uniunii Europene. Deficitul bugetar este mai mic de 3%, iar nivelul datoriei publice este cu mult sub 60%, care este cerința din Tratatul de la Mastricht. Anul acesta, nivelul datoriei publice va fi de numai 17% și prognozăm că în 2007 nu va depăși 18%.

În al treilea rând, asigurăm finanțarea pentru continuarea reformelor făcute în prima jumătate a mandatului în domenii fundamentale pentru integrarea europeană, precum justiția, administrația și internele.

Ne onorăm, astfel, angajamentul față de Uniunea Europeană să consolidăm progresele făcute, precum și angajamentul din Programul de guvernare pentru consolidarea statului de drept.

În 2007, bugetul Ministerului Justiției este mai mare cu 11% pentru a continua proiectele demarate.

Odată cu aderarea la Uniunea Europeană, frontiera României va deveni frontiera Uniunii Europene. Din acest motiv, bugetul Ministerului Administrației și Internelor este mai mare cu 20% decât în 2006 și nu numai din acest motiv, ci pentru întărirea rolului pe care Administrația trebuie să-l joace într-o țară europeană.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

În concluzie, este evident că acest proiect de buget pe 2007 este coerent cu politica dusă de Guvern în prima jumătate de mandat și ne permite îndeplinirea angajamentelor de guvernare și în 2007.

Cât privește viitorul european al României, vreau să subliniez că pe 1 ianuarie nu se va produce integrarea în Uniunea Europeană, ci numai aderarea la Uniunea Europeană. Integrarea este un proces complex, care se va derula după această dată.

Dacă în primii doi ani de mandat ne-am concentrat pe îndeplinirea criteriilor pentru aderare, acum consolidăm progresele obținute și acționăm pentru o integrare rapidă și deplină în Uniunea Europeană.

În ceea ce privește reformele interne, continuăm ceea ce am început și investim pentru a accelera dezvoltarea României și creșterea nivelului de trai.

Suntem conștienți că nu am ajuns la capătul drumului, dar ne gândim la noi inițiative, pentru a rămâne competitivi în noul context european.

Stimați colegi,

Vreau să mulțumesc pe această cale comisiilor parlamentare și în special comisiilor de buget-finanțe, președinților tuturor comisiilor pentru rapiditatea și profesionalismul cu care au dezbătut proiectul de buget transmis de Guvern.

Bugetul pe care l-am prezentat astăzi este dovada unui Guvern care-și îndeplinește angajamentele și care nu face doar promisiuni fără acoperire. Un Guvern care nu sacrifică interesele țării pentru mici calcule populiste. Un Guvern care privește spre viitor, pentru a putea să răspundă nevoilor cetățenilor.

Este un buget care ne cheamă pe toți actorii politici să ne întoarcem cu fața către nevoile reale ale oamenilor și să lăsăm deoparte disputele sterile, pentru a da atenție și sprijin primului buget european al României. De aceea, solicit Parlamentului să susțină acest proiect de buget.

Votul Parlamentului va fi, în primul rând, un vot pentru o Românie europeană.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule prim-ministru.

Ați acoperit cam jumătate de oră din timpul pe care-l aveați la dispoziție.

Urmează dezbaterile parlamentare.

Prima înscriere la cuvânt este a domnului Dan Mircea Geoană, din partea Grupurilor parlamentare ale P.S.D.

Se pregătește domnul Varujan Vosganian, din partea Grupurilor parlamentare ale P.N.L.

Procedură? Îmi cer scuze, domnule Geoană, este o intervenție pe procedură din partea domnului Funar.

Poftiți? Da. Datorez scuze domnului Geoană.

 
   

Domnul Gheorghe Funar (din sală):

După domnul Geoană, domnule președinte!

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

După. Acceptă după raport.

 
 

Domnul Dan Mircea Geoană:

Vă mulțumesc foarte mult.

Doamnelor și domnilor colegi,

Domnule președinte,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor miniștri,

În primul rând, aș vrea să încep intervenția mea, și sunt în asentimentul dumneavoastră, fără îndoială, pentru a aduce un cuvânt de apreciere și de omagiere pentru muncitorii brașoveni care, în urmă cu 19 ani, au dat un semnal de luptă împotriva dictaturii și care merită din partea noastră apreciere și respect. Și aș dori să-i aplaudăm cu toții. (Aplauze)

Vreau, de asemenea, să salut o veste bună care ne vine, în sfârșit, de la Bruxelles, și aș dori să salut decizia președintele Comisiei Europene, domnul Barroso, de a extinde portofoliul comisarului român la Uniunea Europeană. Este o decizie bună, luată la insistențele Grupului socialist din Parlamentul European și care repară, măcar în ceasul al 12-lea, imaginea făcută praf de tandemul Băsescu-Tăriceanu în urmă cu câteva săptămâni. Și sunt bucuros că, prin intermediul familiei noastre, am reușit să corectăm un pic din imaginea ofilită pe care țara noastră a avut-o ca prim pas, la apropiere de 1 ianuarie 2007.

Dacă în plan european, acest lucru ne-a reușit, nu același lucru se poate spune și despre ceea ce se întâmplă în țară. Atunci când avem de-a face cu greșelile, cu incompetența și cu vrajba nesfârșită a acestei coaliții de dreapta, impusă în mod fraudulos în 2004, la guvernare, de Traian Băsescu și condusă de premierul Călin Popescu Tăriceanu. Când este vorba de interesele lor immediate, de afacerile lor și ale acoliților lor, pentru acești guvernanți nimic nu mai poate fi schimbat. Iar cel mai edificator exemplu este acest proiect de buget pe care începem să-l dezbatem astăzi.

Lansat cu obișnuitul tam-tam mediatic, cu care această guvernare i-a exasperat pe români din 2004 până acum, proiectul de buget a fost prezentat ca fiind cel mai mare buget, cel mai european buget, un buget pentru cetățean și alte asemenea.

Cred că bieții români încep să creadă că din 2007 va fi raiul pe pământ. Dar, pentru că lumea îi cunoaște deja foarte bine pe acești adevărați specialiști în incompetență, nimeni nu-și mai face iluzii deșarte.

Dacă în 2005, Alianța a făcut vraiște România, conducând țara cu un buget căruia, prin introducerea cotei unice, i-a făcut praf veniturile, dacă în 2006 au adus sub pragul sărăciei milioane de români și au exasperat alte milioane, care nu au ajuns decât la o formă de supraviețuire de pe o zi pe alta, astăzi, Guvernul Tăriceanu, în complicitate cu președintele Traian Băsescu, își desăvârșesc opera, venind în fața țării cu un buget care ne îngroapă definitiv și pe termen lung, și ca oameni, și ca țară.

Acest buget este expresia unei guvernări al cărei unic scop este de a fura cu două mâini din curtea oamenilor și de a băga cât mai mult în buzunarele portocalii ale celor care roiesc din abundență în jurul celor două palate și al unor instituții de larg consum din jurul acestora. Pentru că, în timp ce Alianța de dreapta, care ne conduce țara spre dezastru, clamează cu emfază perfecțiunea acestui buget, unul din patru tineri din români este șomer. Un sfert din populația României și peste jumătate dintre persoanele de peste 50 de ani suferă de boli cronice sau de infirmități. Unul din 5 români consideră că are o sănătate proastă, iar spitalele au rămas din nou fără bani și farmaciile fără medicamente compensate. Trei sferturi dintre români conectați la sistemul centralizat de încălzire sunt debranșați, pentru că factura la energie termică este prea mare, iar alți 10%, inclusiv în Brașov, de care vorbeam acum câteva minute, sunt pe cale să se debranșeze. Iar, cel mai grav dintre toate, 90% din tinerii acestei țări își văd viitorul oriunde, numai în România nu, adâncind grava criză a sistemului economic, a pieței muncii și a bugetelor asigurărilor sociale.

Acestea sunt probleme grave, în care speram și ne-am înșelat încă o dată că vom vedea un răspuns din proiectul de buget prezentat de primul-ministru.

Aceasta este realitatea din România, aceasta este adevărata față a lucrurilor, domnule prim-ministru, iar acestea sunt adevăratele probleme ale cetățenilor noștri. Iar bugetul dumneavoastră nu ține cont de aceste realități. Bugetul dumneavoastră nu aduce soluții la aceste probleme. Guvernul dumneavoastră nu vrea să realizeze un lucru elementar, care nu este doar o viziune a stângii democratice din România, ci este o viziune de supraviețuire și decență socială, corelația între coșul zilnic, pensia minimă și salariul minim, ceea ce va permite stoparea acestui proces accelerat de sărăcire a populației.

Nu ați vorbit nimic, domnule prim-ministru, și sunt convins că nici miniștrii dumneavoastră nu vor vorbi, așa este teatrul democrației, despre faptul că valoarea punctului de pensie nu a crescut, ci a scăzut ca pondere în salariul mediu. Această valoare a ajuns astăzi la 31%, cea mai mică valoare din '89 încoace, în condițiile în care prețurile, știm bine, vor crește vertiginos.

În loc să vorbiți despre nivelul de trai, de ce nu spuneți românilor, domnule prim-ministru, că, în timp ce pensiile vor crește cu 18% în 2007, și este un efort lăudabil, factura la întreținere va crește cu 50%, iar în unele localități, cu sută la sută; că prețurile la alimente vor crește cu cel puțin 33% începând cu 1 ianuarie 2007, data magică, în jurul căreia ne învârtim retorica găunoasă; că peste un milion de familii de români nu-și vor mai putea plăti factura la întreținere. De ce nu spuneți șomerilor că fondul de șomaj va primi aceleași fonduri ca în 2006, în condițiile în care peste 400 de mii de persoane care au stat mai mult de 12 luni în șomaj nu vor mai avea în 2007 nici o formă de venit.

De ce nu spuneți că, datorită guvernării dumneavoastră, în 2007 peste 2 milioane de agricultori vor rămâne fără nici o formă de ajutor social, iar salariul românilor va rămâne de 10 ori mai mic decât media europeană. Și, mai ales, ar trebui să vă asumați răspunderea pentru cea mai dureroasă, mai simbolică, mai tristă cifră din statistica acestei țări și care este probabil marca guvernării Băsescu-Tăriceanu, aceea că numărul deceselor din cauză de sărăcie s-a dublat în România.

Acestea sunt întrebările la care ar trebui să răspundeți, pentru că acestea sunt adevăratele probleme ale oamenilor. (Aplauze în Grupul parlamentar al PSD)

Iar bugetul dumneavoastră, nu numai că nu aduce nici o soluție la aceste probleme, ba, dimpotrivă, le face și mai mari și mai greu de suportat. Degeaba se merge la televizor, sau se vorbește de la această tribună a Parlamentului și degeaba vorbim despre aceste cifre seci. A crescut bugetul, este adevărat. Dar, dacă aceasta nu se răsfrânge în viața de zi cu zi a românilor, totul este în van. Singurii care au profitat de pe urma guvernării de dreapta ați fost dumneavoastră și grupurile portocalii de interese ce vă înconjoară. Iar poleiala țipătoare cu care v-ați vopsit proiectul de buget nu poate acoperi realitățile dure din țară și nu oferă nici o perspectivă milioanelor de români care au ajuns la exasperare.

Bugetul dumneavoastră, domnilor guvernanți, nu rezolvă problemele legate de nivelul de trai scăzut al românilor. Nu oferă nici copiilor și nici profesorilor nici o perspectivă, pentru că Educația va primi doar 4,7. Aceasta este cifra exactă, domnule prim-ministru! Mult sub promisiunea de 6%, făcută de Traian Băsescu în faimosul său stil epistolar din campania prezidențială. Nu oferă nici medicilor și nici profesorilor un orizont demn de salarizare.

Datorită acestui buget, numai cei cu venituri foarte bune vor avea acces la servicii de sănătate, iar restul Dumnezeu cu mila, pentru că pe dumneavoastră, oricum nu vă interesează.

Iar acest Guvern nu are nici un fel de viziune asupra responsabilităților sale și acesta este motivul pentru care este incapabil să producă un buget corect, în acord cu nevoile oamenilor.

Acest buget este și măsura incompetenței și a dezinteresului Alianței P.N.L.-P.D. față de oameni și față de țară. Semnalul este foarte clar. România are nevoie de un nou Guvern, care să se gândească la problemele adevărate ale țării.

Așa cum am spus și în 2005, Alianța D.A. a lucrat pe formula guvernamentală a P.S.D., pe care o văd cu alți actori și la această tribună și a lucrat și pe proiectul de buget al P.S.D.-ului făcut la finalul guvernării noastre. Dacă bugetul bine construit, mult mai echilibrat social al Guvernului P.S.D. a fost făcut praf prin introducerea cotei unice și, în acest moment, asistăm la același mecanism de distribuire a resurselor către clientela politică pe care domnul prim-ministru o înfiera mânios acum câteva minute, ca în fiecare an ne aglomerăm cheltuielile bugetare în ultimele două luni ale execuției bugetare, risipă, clientelism, corupție și lipsă de transparență. Acesta este, de fapt, modul de execuție a bugetului și nu sunt semne că va fi mai bine anul viitor. (Aplauze în Grupul parlamentar al PSD)

Dacă responsablitatea tehnică - repet, tehnică - pentru acest faliment pregătit în 2005, în 2006 și care va fi desăvârșit în 2007, o purtați dumneavoastră, domnule prim-ministru Călin Popescu Tăriceanu, adevărata responsabilitate politică pentru ceea ce trăim în această țară aparține adevăratului garant al acestei farse portocalii, care este președintele Traian Băsescu.

Dumneavoastră, domnule prim-ministru, sunteți vinovat pentru că vă agățați cu disperare de guvernare, cu toate că nu mai aveți nimic în comun cu aceasta, dar principalul vinovat este președintele Băsescu, pentru că în acest timp nu a făcut nimic altceva decât să-și urmărească propriile afaceri și propriile interese politice, indiferent cât îi costă pe oameni și indiferent ce cost trebuie să plătească această țară.

El este vinovat că această guvernare nu are coerență și nu are nici viziune. El este vinovat că această guvernare minte și nu face nimic din ceea ce a promis în campania electorală, al cărui vârf de lance a fost el, și nu domnul Popescu Tăriceanu, care, într-adevăr, a fost în campanie, dar într-un rol secundar.

Traian Băsescu nu este un observator nevinovat care să-și permită să critice Guvernul când îi convine, pentru a fugi de responsabilitate. Pentru că România are două guverne într-unul singur și, de fapt, doi prim-miniștri: un prim-ministru P.N.L., domnul Popescu Tăriceanu, pe care-l avem aici, pe care-l salutăm, și un prim-ministru P.D., Traian Băsescu. Iar atunci când domnișoara Anca Boagiu, îmbrăcată superb într-un taior roșu, a vorbit despre președintele P.D., Traian Boc, nu a făcut o gafă. Ea a exprimat exact ceea ce gândește suflarea pedistă și întreaga populație a țării, faptul că Traian Băsescu este cel care dictează în Guvernul P.D. și că tot Traian Băsescu este cel care controlează Guvernul P.N.L. prin șantaj și amenințări și cred că știm despre ceea ce vorbim.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Bugetul prezentat astăzi de Guvernul Tăriceanu-Băsescu va avea în viitor două consecințe negative: una, greu de îndreptat, recuperarea decalajelor interne, în interiorul țării, și între noi și media europeană, și alta, imposibil de îndreptat, suferința oamenilor. Iar aceasta va fi moștenirea pe care acest Guvern, pe cale de evacuare de pe scena politică, o va lăsa viitorului guvern și tare mi-e teamă că tot P.S.D.-ul, ca și după guvernarea cederistă, va trebui să adune ciobul spart și să pună țara din nou pe drumul cel bun.

În afară de faptul că bugetul propus pentru 2007 este conceput, așa cum am spus, fără a ține cont de problemele reale ale oamenilor, în afară de faptul că acest buget nu răspunde adevăratelor necesități ale României de astăzi, în afara faptului că accentuează decalajul între stat și oraș, un oraș în care am început să asistăm la apariția de ghetouri, acest buget este și unul care polarizează societatea și mai grav între bogați și săraci.

Dar, ceea ce este critica noastră de fond, domnule prim-ministru, și o fac cu toată seriozitatea, este că acest buget este și o construcție fantezistă bazată pe dorințe - unele nobile, dar, în principal, pe minciuni și păcăleli.

La capitolul "fantezii", trebuie să trecem în primul rând consumul. La fel ca și în acest an, când Guvernul a estimat creșterea consumului privat cu 6% și de fapt acesta a crescut cu 12% numai în primele 8 luni ale anului în curs, și pentru anul viitor se previzionează o creștere total nerealistă de numai 7,5%. Este o cifră nerealistă și este un lucru pe care-l cunoașteți și introduceți în mod deliberat o fantezie mincinoasă în esența construcției bugetului de stat. Probabil că ritmul de creștere la consum va fi dublu - și asta dacă se vor utiliza pârghii fiscale, pentru a-l ține cât mai strâns. Și invocați și Fondul Monetar, invocați și Comisia Europeană, invocați și Banca Mondială. Întrebați orice agenție de rating și vă va spune, sau orice economist debutant, și vă va spune că acestea sunt cifrele reale.

Creșterea gradului de colectare fiscală este un vis, atâta vreme cât evaziunea fiscală nu este o infracțiune în pofida amenințărilor și a campaniilor hoazoase făcute de un puști care conduce acest domeniu. În aceste condiții, este o fantezie deosebit de periculoasă să construiești bugetul țării, bazându-te pe un grad de colectare a veniturilor la bugetul de stat de 35% din produsul intern brut. Aceasta, în condițiile în care România a avut ponderea medie a veniturilor încasate în acest an la pib, de 30-31% din pib. Este o a doua fantezie mincinoasă, care este un al doilea pilon al unui buget fantezist și al unui buget care nu are acoperire în realitate.

Este o minciună să spui că ritmul de creștere a importurilor va scădea. va scădea. Când? În 2006, acesta aproape că s-a dublat față de anul precedent. Este neserios, este nerealist și este al treilea pilon al minciunii pe care se construiește acest buget simpatic, dar fictiv.

Domnul prim-ministru Tăriceanu vorbește de investiții majore în infrastructură. Asta este cea mai bună parte a declarației domniei sale. Și spune că în trecut nu a existat o strategie despre investiții în infrastructurile mari. Noi am oprit, timp de doi ani de zile, investițiile în autostrăzile acestei țări? Noi pedepsim pe cei care merg, la final de săptămână, către Valea Prahovei și către Brașov, să mai stea încă câțiva ani de zile, în înghesuială și în scandal? Noi condamnăm Transilvania să aibă autostradă la Calendele grecești, când domnul Berceanu o să ne finalizeze strategia faimoasă între 2008 și 2018, uitând să vorbească despre ceea ce face în doi ani, care, eventual, îi mai au de mandat.

Iar, când vorbiți de asfaltare, domnule prim-ministru, întreaga dumneavoastră clientelă politică simte un fior, un fior plăcut, pentru că știu în ce direcție se vor dirija aceste simpatice fonduri, pe care le dirijați către clientela dumneavoastră politică.

Guvernul Băsescu-Tăriceanu - și aceasta este problema de fond a dezbaterii de astăzi - nu a avut nici în timpul guvernării și nici în această construcție de proiect de buget o preocupare reală pentru pregătirea serioasă a României pentru ceea ce va veni după 1 ianuarie 2007. Premierul are dreptate. Nu ne integrăm la 1 ianuarie 2007. Vom avea câțiva ani dificili, ani pe care și alte țări care au intrat în Europa i-au parcurs cu dificultate. Dar una este să te pregătești pentru ani grei și alta este să te prefaci că ești pregătit pentru o experiență dificilă.

Și al patrulea pilon al fanteziei mincinoase al acestui proiect de buget este proiecția absolut fantezistă în ceea ce privește - atenție mare! - atragerea fondurilor europene. Bugetul propus pentru 2007 supraestimează în mod cras absorbția fondurilor europene la 2,4 miliarde de euro. Guvernul nu a fost în stare să absoarbă din fondurile de preaderare mai mult de 40% din fondurile pentru 2006. Toate studiile făcute aici, și la noi acasă, și la Bruxelles, și experiența țărilor care au intrat în 2004 arată că nu vom fi capabili să atragem mai mult de 20% din banii structurali de coeziune și plăți directe europeni în 2007, adică maximum 400 de milioane de euro. Asta, în condițiile în care Guvernul, în proiectul de buget prognozează o rată de absorbție de 55% din aceste fonduri.

Stimați colegi din arcul majoritar,

Acestea sunt cifre pe care cred că și dumneavoastră nu le puteți crede, cu toată bunăvoința și votul, probabil, pentru Guvernul pe care încă îl susțineți. Dar, dacă cineva spune astăzi, cu bună-credință, că noi, în 2007, vom ști să absorbim 55% din fondurile europene, când Polonia sau Ungaria, după doi ani de zile de participare în Uniune, sunt în zona lui 30%, chiar ne furăm căciula singuri? Chiar nu ne dăm seama ce presiune punem pe stabilitatea macroeconomică a acestei țări? Chiar lumea ne crede că suntem fraieri și nu știm să citim un buget? Haideți, să fim puțin serioși! Și vă rog și pe dumneavoastră să lecturați cu mai multă seriozitate propriul proiect de buget! Și o fac cu foarte multă prietenie, că până la urmă este vorba de bani care merg la toate comunitățile din țară. Suntem interesați cu toții, de la cei din stânga, până la cei din dreapta și, bineînțeles, la cei mai numeroși, de pe centru. Deci este o problemă care ne preocupă.

Un alt subiect pe care guvernarea actuală l-a susținut, cel puțin verbal, și este un subiect real și necesar în România, este problema descentralizării și este problema dezvoltării regionale.

Domnul prim-ministru a făcut elogiul Ordonanței nr.7. Chiar nu știm că această Ordonanță 7 a fost folosită pentru a dirija către aleșii Alianței banii de la centru? Chiar ne prefacem că în propunerea de buget - și sunt convins că primul-ministru va solicita propriei sale majorități, atâta câtă este, să se reintroducă în proiectul de buget dirijarea fondurilor de la București prin direcțiile județene de finanțe publice și prin creșterea rolului prefectului în distribuirea acestor resurse. Una vorbim și alta facem. Inclusiv pentru școli, inclusiv pentru comunitățile locale, vorbim și vorbiți despre centralizare, dar când este vorba de parale, doriți să le dirijați direct prin clientela politică și către cei care încă vă sprijină. Nu este adevărat. Această teză a descentralizării și dezvoltării regionale este o altă mare minciună a acestui proiect de buget și a acestei guvernări.

Stimați colegi,

Bugetul din 2007 mai are o problemă care este evitată, de această dată. Celelalte sunt scrise alb pe negru și sunt, fie nerealiste, fie mincinoase. Dar, mai este un subiect, și poate vă interesează și pe dumneavoastră: este povara uriașului deficit provocat de Fondul "Proprietatea".

Vorbim aici, dragi colegi, de 4 miliarde de euro, de 4% din produsul intern brut. Nu avem nici un fel de problemă cu justa despăgubire a foștilor proprietari. Dar avem o problemă și respingem cu tărie ingineriile de îmbogățire a oligarhilor portocalii, care folosesc drept paravan Fondul "Proprietatea", iar Guvernul Tăriceanu a transformat acest fond într-o afacere, nu într-o soluție pentru proprietari. Și vreți dovada? Asociația Propritarilor Deposedați Abuziv a reclamat la C.E.D.O., la Strasburg, ingineriile Fondului "Proprietatea" și a avut câștig de cauză, iar P.S.D. va sprijini demersurile acestei asociații. Considerăm că ei trebuie să fie recompensați într-un calendar clar și cu accent pe micii proprietari. Suntem împotriva vânzării primitive a activelor statului pentru despăgubiri.

Propunem, ca și alți candidați de prim-miniștri care se încălzesc pe tușă, instrumente mai moderne, o emisiune de titlu pe termen lung, așa cum s-a procedat și în alte țări și care este, în mod cert, o soluție mult mai corectă, mult mai transparentă și cu un impact mai mic asupra deficitului bugetar.

Despăgubirile trebuie acordate într-un interval rezonabil pentru a nu deturna resursele bugetului de la adevăratele investiții pentru sănătate, pentru educație. Nu trebuie să permitem ca acești bani, această speculație financiară să ajungă în buzunarele largi, portocalii, ale oligarhilor de dreapta.

Și pentru că văd că vă interesează discursul, fac o propunere care este, într-adevăr, de stânga. Dacă tot avem active aflate încă în portofoliul statului român și Guvernul consideră că aceste active pot avea un randament bun, de ce să nu creăm un fond "Solidaritatea", în care să alimentăm bugetul de pensii? Pentru că, dragi colegi, ce diferență de fond este între un proprietar deposedat pe vremea comuniștilor și care trebuie să-și primească justa despăgubire și cei care au muncit în vremea comunismului și au construit activele industriale pe care le privatizăm și care trebuie să se reîntoarcă și la dânșii măcar sub formă de pensie mai decentă.

Deci, dacă suntem de acord cu proprietarii, trebuie să fim de acord și cu despăgubirea, în formă de pensie măcar, a celor care au muncit să construiască infrastructura industrială și economică a acestei țări. Nu sunt ei vinovați că a venit comunismul în România. Și nu sunt ei vinovați de faptul că avem un Guvern de dreapta.

Mai este un subiect pentru care aș dori să fac un apel, de data aceasta pe un ton colegial și sunt convins că va fi ascultat de această dată. Sunt câteva județe care încă suferă masiv de pe urma inundațiilor. Sunt județe din Bazinul Dunării, sunt județe din zona Siretului, este județul Vrancea, sunt județe din Ardeal, din Moldova și din Bucovina.

Fac un apel la onestitatea și frica de Dumnezeu a parlamentarilor români, indiferent de culoare politică, și haideți să încercăm să introducem amendamente care să rezolve cât de cât problemele pe care acești oameni le au. Alocările de la buget sunt insuficiente, acești oameni vor petrece, unii dintre ei, a doua iarnă în containere de vai de mama lor.

Haideți să facem și noi o dată un gest dincolo de sfada asta politică nesfârșită, haideți să dăm mâna de la opoziție la putere, de la putere la opoziție și măcar pentru oamenii aceștia necăjiți să facem un efort cu toții. Ne este chiar atât de greu să depășim bariera dintre noi? Eu zic că nu și sunt convins că oamenii de bună-credință și de bun simț vor înțelege acest mesaj.

Stimați colegi, mai este un subiect pe care, deși văd că sunt probabil prea multe cifre, aș vrea să vi-l aduc în atenție. Există un proiect de lege (un proiect de lege la care și noi ne-am gândit în urmă cu câțiva ani de zile) legat de introducerea pilonului privat de pensii, așa numitul pilon 2 de pensii.

Problema pe care o avem, dragi colegi, și vă îndemn la înțelepciune și la un calcul realist, este că intrarea în operare a acestui pilon 2 înseamnă prelevarea de la bugetul, de la fondul de buget de pensii publice a 1 miliard de euro. Asta înseamnă că, pentru a putea să rezolvăm o problemă în viitor, luăm 1 miliard de euro de la bugetul de pensii de stat de la actualii pensionari, care, și așa, sunt în situația în care sunt. Și, de aceea, cred că singura formulă realistă este amânarea introducerii acestui pilon privat până găsim o sursă reală pentru a putea să asigurăm, cum ar spune Mihai Tănăsescu, sau Varujan Vosganian, bridge-uirea acestui gol de resurse. Și mai spun ceva pentru cei care sunt convins că ascultă, nu neapărat parlamentari, alții care se gândesc la aceste fonduri private de pensii: dacă în proiectul de lege nu va fi introdusă o prevedere în care să se garanteze randamentul acestora, votul PSD-ului va fi împotrivă și nu vom permite introducerea acestui mecanism, acestui pilon 2, care deja scârțâie și nu dă rezultate în țările în care a fost deja introdus. Și fac un apel la seriozitate, la înțelepciune și la mai puțină lăcomie. Măcar o lăcomie temperată pe acest subiect.

În concluzie, dragi colegi, acest buget iluzoriu nu va conduce la nimic bun. Domnul prim ministru vorbește de o creștere economică de 6,4% cu o inflație de 4,5%, de creșterea salariaților cu 1,8% și creșterea câștigului salarial mediu brut cu 12,4%. Nu sunt cifre realiste, pentru că premisele pe care s-a construit bugetul sunt nerealiste.

Nu putem vota un buget care nu ține cont de realitățile din România. Nu putem vota un buget care se construiește în disprețul și pe disperarea a milioane de români. Nu putem vota un buget în care mâncarea, căldura, școala și sănătatea să devină articole de lux. Și nu putem vota un buget care va face ca 80% din populația României să fie, în decembrie 2007, mai săracă decât la 1 ianuarie 2007, data de care ne legăm și noi, și românii, atât de multe speranțe.

Acest buget, domnule prim ministru, o spun cu regret, pentru că ar fi trebuit și am fi putut să facem și altfel, nu va descătușa energiile acestei națiuni. Acest prim buget european nu ține cont de impactul aderării, nu răspunde la problemele întreprinderilor mici și mijlocii, nu răspunde la problemele legate de agricultura românească, nu răspunde de impactul social extrem de sever pe care-l vom suporta și, mai ales, nu vorbește aproape nimic de competitivitatea economiei românești, nici o vorbă de Agenda Lisabona, nici o vorbă de proiecte care au făcut Europa dezvoltată să fie și democratică și prosperă.

Acestea sunt motivele pentru care Partidul Social Democrat respinge bugetul propus de Guvernul Băsescu-Tăriceanu și propunem, totuși, Guvernului, într-un gest de deschidere și într-un gest de realism social și economic, să semneze și să se angajeze public că va proceda la majorarea punctului de pensie de la 31% la 35% în 2007 și la 40% în 2008, că va majora salariile cadrelor didactice și ale celor din sănătate conform cu demnitatea misiunii lor, că va corela salariile și pensiile minime cu coșul zilnic care devine exorbitant pentru cele mai multe familii cu venituri mici, va crește substanțial bursele pentru elevi și studenți din familiile defavorizate.

Și, în sfârșit, ceea ce probabil că le va fi greu, dar, oricum, se va întâmpla, dacă nu în Guvernul acesta în Guvernul social democrat care se pregătește, renunțarea la cota unică și introducerea cotei progresive de impozitare pentru a crea un minim de solidaritate și redistribuire a bogăției între cei 10% care au câștigat și cei 90% care au pierdut.

Nu știu dacă acest buget va trece sau nu, nu știu dacă acest buget va mai putea fi corectat măcar acolo unde poate fi corectat, dar un lucru știu sigur, cu o astfel de majoritate, cu o astfel de coaliție, cu o astfel de guvernare nu avem cum să reușim în Europa.

Și cel mai rău lucru pentru această țară care și-a pus speranțe de 16 ani de zile că în Europa ne va fi mai bine, este să ratăm startul odiseei naționale a României, începând cu 1 ianuarie 2007. Și nefericirea face și blestemul, poate, al acestei țări, este să avem, în acest moment, cea mai puțin pregătită guvernare care să răspundă adevăratelor provocări ale societății românești. Este păcat!

Îl aștept pe domnul prim ministru și îl invit cu toată seriozitatea și cu toată deschiderea. Lăsăm puțin tonul mai jos, ca înainte de 1 ianuarie 2007 să avem o discuție, poate în Parlament, poate în alt cadru, despre problema absorbției și ratei de absorbție a fondurilor comunitare. Încă nu este prea târziu să putem să convenim un calendar până în 2013, când avem perspectiva financiară, când știm ce bani ar trebui să vină de la Europa pentru a vorbi despre marile proiecte de infrastructură. Nu este încă prea târziu ca puținii oameni raționali, care mai sunt în sfera Puterii reale, să înțeleagă că sunt lucruri mai importante decât cearta și decât această gâlceavă și balamuc, care este, de fapt, o perdea de fum pentru ca românii să nu vadă că trăiesc prost și că visul lor că în Europa va fi prosperitate se năruie pe clipă ce trece.

Este păcat. Este păcat de țara aceasta. Este păcat de Dumnezeu, și, prin acest tip de abordare, nu vom face decât să accentuăm dezgustul și disprețul populației României față de clasa politică românească.

Sper ca aceste gânduri să fie citite și percepute de toți ca un semnal și un apel la rațiune și la consens național. Dar acolo, când avem de-a face cu minciună și cu impostură, nu avem dreptul să tăcem.

Fac un apel la toți parlamentarii României să se uite la acest buget cu atenție mai mare decât în anii precedenți. Este un buget definitoriu. Întreaga Europă se uită la modul cum România se pregătește să devină un actor în Europa după 1 ianuarie 2007. Din păcate, ceea ce am văzut în acest proiect de buget nu este decât rostogolirea aceluiași set de promisiuni, minciuni și incompetențe pe care le-am văzut de la preluarea guvernării de către actuala guvernare.

Sper ca gândul cel bun să ne anime și, încă o dată, o voce de respect pentru cei care, la Brașov, acum 19 ani de zile, au îndrăznit să ridice vocea și au suferit în lupta împotriva dictaturii.

Vă mulțumesc și spor la treabă! (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PSD.)

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Ați consumat 32 de minute din timpul alocat Grupurilor parlamentare ale PSD.

Înainte de a continua dezbaterile generale, dau cuvântul domnului senator Varujan Vosganian, președintele Comisiei pentru buget, finanțe și bănci din Senat, pentru a prezenta raportul comun al Comisiilor pentru buget, finanțe și bănci ale celor două Camere asupra proiectului legii bugetului pe 2007.

A fost o eroare și, sigur, dorim să reparăm acest lucru.

Aveți cuvântul, domnule senator.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din bancă):

Nu se poate repara. După dezbateri generale nu este permis.

 
 

Domnul Varujan Vosganian:

Trebuia înainte de discursul domnului Geoană, dar nu putem să îl obligăm pe domnul Geoană să mai ia cuvântul o dată ca să pot să citesc înaintea discursului domniei sale. (Comentarii în sală.)

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Problemă de procedură, da, domnule senator Funar? Vă rog, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Onorat prezidiu,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Domnule prim ministru,

Stimați membri ai Guvernului,

Pe procedură, permiteți-mi să fac trimitere la Regulamentul ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului, art. 16 alin.(2). Este vorba de raportul care nu a fost citit. Ne aflăm în fața primului buget european al României, așa este botezat, și nu respectăm Regulamentul. Nu era cazul ca să ia cuvântul de reprezentantul unui grup parlamentar înainte de prezentarea raportului. Necazul este că nu există raportul comisiilor.

Ce spune art. 16 alin. (2). În raportul respectiv, dacă v-ați uitat și dumneavoastră cu atenție, fiind în fața unui buget european, avem primul raport proeuropean, care are, în total, opt rânduri, dar care nu respectă Regulamentul. Deci, în raport se va face referire la toate avizele celorlalte comisii și la toate propunerile de amendamente primite.

Vă rog să vă uitați, doamnelor și domnilor parlamentari, și veți constata că nu este respectat Regulamentul, nu găsiți nici o trimitere la nici un aviz al nici unei comisii.

De asemenea, în raport nici măcar nu este notat numărul de amendamente admise sau respinse. Probabil că unul din președinții comisiilor pentru buget, finanțe era cu gândul spre Bruxelles și nu s-a preocupat de raport.

Am asistat, tot în premieră, în viața parlamentară românească, la un lucru interesant, și anume finul a dat cuvântul nașului să ne prezinte proiectul de buget pe 2007. Nu-i vorba de nici un nepotism, este doar o chestiune liberală.

Și acum, permiteți-mi, doamnelor și domnilor senatori...

O voce din sală:

Deputați și senatori!

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

...și deputați, doar patru întrebări pentru primul nostru ministru.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Domnule senator, vă rog frumos.

Sigur, în Regulamentul Senatului avem această posibilitate. În Regulamentul ședințelor Camerelor reunite, această posibilitate nu există.

Vă rog, pe procedură dacă mai aveți ceva de spus, dacă nu, vă dau cuvântul atunci când, sigur, doriți să vă înscrieți la cuvânt.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Eu vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte de ședință. Sunteți tânăr președinte de ședință. V-aș ruga să găsiți timpul necesar să citiți Regulamentul ședințelor comune și veți constata că scrie în Regulament că acesta se completează cu prevederile din Regulamentul Senatului sau Camerei. Cameră sau Senat, așa cum ați reținut corect este scris textul.

Deci eu sunt pe Regulament, domnule președinte, pe dumneavoastră vă rog să-l citiți mai atent.

Deci respect Regulament și vă rog permiteți-mi să pun doar patru întrebări.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Aveți cuvântul, dar o să iau din minutele care sunt alocate Grupurilor parlamentare ale PRM.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte, dar din nou încălcați Regulamentul și vom interveni la vremea respectivă.

Deci prima întrebare. Bugetul pe anul 2007, domnule prim ministru, este un buget de austeritate sau un buget european? Dacă este primul buget european al României, prin ce se deosebește acesta de bugetul pe anul 2006?

Cea de a doua întrebare. În proiectul de buget sunt cuprinse sau nu fondurile comunitare alocate României în primul an după aderarea la Uniunea Europeană? Dacă da, ce sume s-au repartizat pe ordonatorii principali de credite?

Cea de a treia întrebare. Suma de 2,2 miliarde euro, încasată din privatizarea BCR-ului, s-a repartizat sau nu pe destinații în bugetul de stat pe anul următor? Dacă da, care sunt principalele destinații?

Și ultima întrebare. În bugetul de stat pe anul 2007 sunt prevăzute sau nu sume pentru alegerea europarlamentarilor, respectiv pentru alegerile anticipate dorite de Partidul România Mare și președintele Traian Băsescu.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Sunt sigur că domnul prim ministru a reținut întrebările dumneavoastră. Vă va răspunde după terminarea dezbaterilor generale.

Dau cuvântul domnului senator Varujan Vosganian, președintele Comisiei pentru buget, finanțe din Senat, pentru a prezenta raportul celor două comisii.

Aveți cuvântul, domnule senator.

 
 

Domnul Varujan Vosganian:

Mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Raportul comun asupra proiectului Legii bugetului pe anul 2007.

În urma examinării proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2007, a amendamentelor depuse de comisiile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului și a celor depuse de parlamentari, Comisiile reunite pentru buget, finanțe și bănci au hotărât cu 18 voturi pentru și 11 voturi împotrivă, raport favorabil cu amendamentele reprezentate în Anexa 1, amendamente acceptate, și Anexa 2, amendamente respinse.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc.

Și acum, dacă-mi permiteți, vă dau cuvântul pentru a vă exprima punctul de vedere din partea Grupului parlamentar al PNL din Senat.

Aveți cuvântul.

 
 

Domnul Varujan Vosganian:

Mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Vă mărturisesc că, după discursul domnului Mircea Geoană, președintele Partidului Social Democrat...

 
   

Domnul Anghel Stanciu (din bancă):

Ăsta nu este raportul!

 
 

Domnul Varujan Vosganian:

Raportul s-a terminat demult, domnule Stanciu.

Sentimentul meu este, într-adevăr, că discutăm adesea despre documente pe care nu le parcurgem.

Așadar, după acest discurs, mă simt, totuși, obligat pentru a readuce dezbaterea generală pe un făgaș normal să fac câteva considerații.

În primul rând, nu pot să trec cu vederea faptul, altminteri o coincidență, că domnul Mircea Geoană și cu mine suntem născuți în aceeași lună și în același an, în iulie 1958.

Vedeți, încă, dumneavoastră, dincolo de diferențele de natură temperamentală, care nu sunt rele, dar se văd, anume domnul Geoană este născut în zodia Racului iar eu în zodia Leului, există însă, dincolo de faptul că avem aceeași vârstă, altminteri o vârstă frumoasă, de maturitate, există un decalaj între noi, pe care eu îl resimt.

Domnul Mircea Geoană a stat mult în străinătate și a făcut lucruri bune și apoi a fost și ministrul afacerilor externe. Dar, poate tocmai din acest motiv, domnia sa, întorcându-se în politica militantă, din păcate preia schimbul politic al vremurilor când s-a hotărât ca domnia sa să fie reprezentant diplomatic al României.

Acest discurs este un discurs cu care ne obișnuisem noi în anii 1990, atunci când, din păcate, patimile, resentimentele, energiile inerente debutului de viață democratică marcau luările de cuvânt. Și atunci, capriciile și patimile de natură politică copleșeau sensul real al dezbaterilor și înlăturau posibilitatea să avem nu o dispută polemică, ci o dezbatere profesionistă.

Și-mi pare rău, domnule Mircea Geoană, că dumneavoastră, care altminteri aveți un comportament elegant, încercați, în politică, să reintroduceți acest stil pe care și timpurile, pe care și evoluția instituțională le-au depășit de mult.

Și așa cum se întâmplă ca atunci când vrei să ajungi sus, deasupra dulapului, unde-i cheseaua cu dulceață și nu reușești, îți pui dedesubt un taburet, ca să te înalțe. Tot astfel și în politică, atunci când nu ai destule argumente să convingi, recurgi la un registru care este, mai degrabă, adjectival și care încearcă, prin calificative colorate, uneori chiar imprecații, să suplinească ceea ce nu ai pentru a convinge.

Dar eu, domnule Mircea Geoană, nu voi cădea în această capcană. Dumneavoastră ați încercat să faceți o imagine apocaliptică a României, cu aproape 90% din români care se debranșează, cu milioane de șomeri, un sfert din generația tânără, cu 90% dintre tineri care doresc să părăsească țara, cu un buget care este praf, cu o populație care sărăcește.

Domnule Mircea Geoană, nu sunt de acord cu acest gen de abordare. Eu n-am să spun, ca să vă replic, că România este o țară cu un nivel de trai extraordinar, că 90% din tineri sunt mândri de țara lor și că vor să rămână aici toată viața și că toată populația, nădușind de căldură în case are de plătit foarte puțin la căldură. N-am să cad în această capcană, deși aș fi tentat, fiind reprezentantul unui partid de guvernământ. Eu nu vă cer să lăudați ceea ce se petrece acum. Nu vă cer, deși aș putea s-o fac, să vă rog, măcar, să salutați lucrurile bune care se fac.

În același timp, pot să vă cer ceva. Pot să vă cer să fiți realist. Pot să vă cer să acceptați cifrele oficiale, așa cum am făcut și noi când erați dumneavoastră la Putere și când am făcut analiza guvernării dumneavoastră am preluat datele din Monitorul Oficial, datele din Anuarul statistic și datele institutelor guvernamentale. Pentru că, altminteri, dacă nu vorbim despre aceleași cifre, o să fie un dialog al surzilor. Și vă mai rog ceva, să priviți lucrurile în tendință. Nu putem printr-un miracol să facem ca românii, cu toții, s-o ducă foarte bine. Miracolul, însă, este ca românii s-o ducă mai bine astăzi decât ieri și să existe garanția ca mâine s-o ducă mai bine decât astăzi.

Și, în acest ton, eu aș vrea să reluăm această dezbatere și atunci veți vedea că mare parte din adjectivele pe care le-ați folosit nu slujesc decât pentru a vă da iluzia că sunteți convingător acolo unde temeinicia argumentelor nu vă ajută.

Poate că aveți dreptate, domnule Mircea Geoană, atunci când invocați incompetența. Vă vedem, însă, despre ce incompetență este vorba. Și eu aici am să recurg la unul dintre liderii de necontestat ai partidului dumneavoastră, care pune, într-un fel, și marca acestui nou stil de partid, și anume domnul Marian Vanghelie, primarul sectorului 5, care, într-un acces de sinceritate, a spus despre Coaliția portocalie cu buzunare portocalii că nu știe să fure. Într-adevăr, acceptăm această dojană. În materie de furt suntem incompetenți. (Aplauze din partea dreaptă a sălii.)

Dumneavoastră, însă, v-ați dovedit atât de competenți, încât nici măcar când nu mai sunteți la Putere nu puteți să vă abțineți să vă dați oamenii afară din partid, sau să le sugerați să plece din partid, atunci când n-o fac ei singuri, pe motivul competenței de această natură în perioada guvernării.

De aceea, eu cred, domnule Mircea Geoană, că față de acest Guvern, care a primit calificative despre care voi mai evoca în acest discurs, este nedrept să se spună că este incompetent.

Ați vorbit apoi de tam-tam mediatic. Eu vă propun ceva, stimați colegi de la Partidul Social Democrat, hai să facem o comparație între bugetele pe care Guvernul le aloca pentru publicitate, începând chiar cu Ministerul Industriilor, și bugetele pe care actualul Guvern le alocă pentru reclamă și publicitate. Și veți vedea atunci că, între tam-tamul tobelor din perioada guvernării dumneavoastră și vocile firești, într-o dezbatere publică, ale Guvernului de astăzi, este o diferență atât de mare, încât cred că și acest argument trebuie dat tot domnului Marian Vanghelie să găsească o figură de stil mai atractivă.

Ați vorbit apoi despre cota unică. Alegerile au trecut, domnule Geoană, alegerile au trecut. În timpul alegerilor, ați încercat, din răsputeri, să faceți ceea ce un domn care a reprezentat astăzi Banca Națională și care a fost, multă vreme, lider marcant al dumneavoastră, a spus atunci că, chiar dumneavoastră ați dorit introducerea cotei unice, și anume că nu este în interesul unei părți a electoratului, anume a electoratului care vă votează și că s-ar putea ca oamenii care au venituri mai mici și care nu câștigă la fel de mult din cota unică, să nu privească cu ochi buni că alții câștigă mult. Eu cred că lucrurile s-au mai schimbat între timp.

Și, vă rog eu, când mai veniți în fața microfonului, faceți așa cum a făcut un mare conducător al acestui neam, Alexandru Ioan Cuza cu Moș Ion Roată. Aduceți un român care să ne spună cum, la același salariu brut, a pierdut el, în urma aplicării cotei unice. Și dacă veți găsi acest român, care la același nivel de salariu brut, după cota proporțională de 18, 24, 32 și 40% a pierdut cu cota unică de 16%, atunci eu sunt dispus să accept, din partea dumneavoastră, orice reproș. Dar vă previn asupra unui lucru, să nu mai agitați atât de vitejește reîntoarcerea la cota proporțională, pentru că, dacă veți introduce o cotă de, să spunem, 14, 26, 38, vă veți trezi în situația foarte delicată că mai mult de jumătate din români vor pierde mult la impozite sau, poate că, așa cum singur ați spus, vă este așa de teamă de guvernare, încât ați spune orice numai să nu câștigați alegerile. Dacă este așa, atunci pot înțelege această amenințare pe care o adresați românilor la reîntoarcerea cotei unice. Dar nu este adevărat că această cotă unică a făcut praf bugetul, sau poate praful de aur, care se pune pe icoane. Pentru că praful și pulberea pe care le-am moștenit noi în anumite domenii, credeți-mă că s-au schimbat acum în creșteri serioase de buget.

Și eu vă recomand un lucru, nu dumneavoastră, dumneavoastră sunteți acum ocupat cu alte probleme, de natură politică, dar celor care v-au scris discursul. Trebuiau să citească bugetul, să vadă că, în anul 2004, veniturile din impozitul pe venit cu cota proporțională era de 7,2 miliarde de lei noi, că, în 2007, avem peste 11 miliarde de lei noi și că, în 2008, vom termina cu mai mult decât dublarea veniturilor ce vin din impozitul bazat pe cota unică.

De aceea, îmi e jenă să vă pun aritmetica drept contraargument la cele pe care le spuneți. Mă gândesc doar la faptul că dumneavoastră trebuie cu tot dinadinsul să criticați.

Apoi, în legătură cu prețurile.

Eu vă rog ceva, domnule Geoană. Probabil că domnul Mihai Tănăsescu, colegul meu și cu care am dezbateri de înaltă ținută în privința economică, vă va urma la dezbateri. Vă rog, domnule Mihai Tănăsescu, vă rog să le explicați cum prețul la alimente va crește la anul cu 33%, cum prețurile la utilități vor crește cu 50% și totuși vom avea o inflație de 4%. Eu am făcut un calcul pe structura coșului de consum și pe baza modului de calcul a inflației pe baza acestor prețuri ale structurii de consum. Din ceea ce spune colegul dumneavoastră, președintele partidului, rezultă o inflație de cel puțin 20 până la 22%. Deci, vă rog, domnule Tănăsescu, dumneavoastră să ne explicați cum, în baza acestei oferte de prețuri, putem totuși să rămânem pe o inflație nu foarte înaltă sau poate sunteți de acord și dumneavoastră că la anul, pe actuala politică, vom avea o inflație de 25%. Deci, după opinia mea, cine v-a oferit aceste cifre a dat iarăși demagogia jos din cui, dar de data asta, în loc să lovească pe alții, s-a lovit pe sine însuși.

Deci, vă rog eu, cu toată buna-cuviința să nu mai folosiți astfel de cifre, pentru că ele sunt atât de nerealiste, încât oricât ați striga , oricât v-ați folosi chiar și de clopotul cel mare, nimeni nu vă va putea crede. Om trăi și om vedea, domnule Geoană.

În legătură acum cu educația, dumneavoastră spuneți anul ăsta o să faceți numai 4,7%, și nu 5%, cât v-ați angajat.

Dumneavoastră știți ce nivel al cheltuielilor am moștenit noi? Da, 3,4% în 2004. (Domnul Anghel Stanciu vociferează în bancă.) N-aș vrea să vă dau calificativul pe care vi-l dați singur în legătură cu sunetul vocii dumneavoastră, de aceea nu insist, domnule Stanciu, pe această temă.

Deci, diferența de investiții este suficient de mare și am să vă dau un exemplu concret din circumscripția mea. Numai în acest an, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași a primit bani pentru investiții mai mult decât tot învățământul universitar românesc în anul 2004. Și, dacă doriți, putem da și alte cifre.

Da, în legătură cu salariile, creșterea nu este la fel de mare ca și a investițiilor, este o creștere evidentă în termeni reali, dar nu poate fi la fel de mare, datorită impactului de natură inflaționistă, pe care l-ar avea aceste creșteri. Dar învățământul pe ansamblu este marele câștigător al actualei guvernări. Și vă rog eu, de aici înainte, totdeauna când faceți astfel de raportări, să faceți comparație, pentru ca alegătorii noștri să vadă ce efort extraordinar a făcut România. Și în domeniul educației, și în domeniul sănătății, cum a curățat teme litigioase, cum a trebuit să plătim mii de miliarde de lei pentru profesori în urma unor procese declanșate în timpul guvernării dumneavoastră. Cum a trebuit să plătim datorii la furnizorii de medicamente din cauza neonorării de către dumneavoastră a cheltuielilor, cum am preluat toate aceste poveri de natură bugetară și cu toate acestea am reușit să dublăm la sănătate și aproape să triplăm banii alocați învățământului și, da, la sfârșitul acestui mandat vom ajunge la 6% din produsul intern brut pentru educație, dar asta și pe măsura reformelor în domeniul educației și pe măsura întăririi capacității de absorbție a tuturor acestor bani.

Vorbiți de faptul că a crescut consumul de la 6 la 12% și că e rău. Păi, stați să ne înțelegem. Ori consumăm mai mult, ori sărăcim mai mult.

Adică cu cât sărăcim mai mult, cu atât consumăm mai mult. Asta nici în Gargantua și Pantagruel a lui François Rablais nu se putea. Din două una, stimați domni, hotărâți-vă. Ori românii huzuresc, și ăsta este un pericol pentru balanța de plăți externe, ori românii sărăcesc.

Nu puteți, în același discurs, să plângeți din mila prafului și pulberii care se ridică de sub copitele cailor la Legea bugetului, iar pe de altă parte, să acuzați inconștiența acestui guvern care sporește consumul. Ce e rău că sporește consumul? Ce consumă românul? Consumă: frigidere, consumă aparate electrice pentru uz casnic, consumă mâncare, consumă haine, luați dumneavoastră foarfeca și tăiați hainele, ca să nu le mai cumpere românii. Sau, puneți, ca ecleziastul, puneți pâinea pe ape ca să n-o mănânce.

Fără un consum puternic, nu putem să avem o economie puternică. E drept, avem nevoie de investiții străine ca să susținem balanța de plăți externe.

Dar aici am făcut ce ați spus dumneavoastră, domnule Geoană. Am bănuit că o să ne dați această recomandare și v-am ascultat înainte de a ne o da. Ne-ați spus așa. Întrebați agențiile de rating. Vă raportez respectuos că le-am întrebat. Agențiile de rating ne-au ridicat adevărate elogii în toamna acestui an. Agenția FICH ne-a acordat pentru prima oară în istoria României clasa A de rating, introducându-ne în categoria țărilor cu mediu investițional ospitalier, la fel Standard & Poor's și chiar Mudis, care este agenția cea mai reținută în această privință, și care cu toate au salutat îmbunătățirea mediului investițional, diminuarea birocrației și a corupției, au salutat regimul fiscal din România și au salutat chiar și îmbunătățirea capacității administrative în domeniul fiscalității. Deci, dacă n-ați știut, domnule Geoană, uite vă spunem noi astăzi, dumneavoastră și PSD-ului, că agențiile de rating au îmbunătățit spectaculos plafonul de rating al României.

Nu vreau să mai intru în detalii, vreau să las și pe colegii mei să vorbească despre lucrurile acestea, în legătură cu cifrele privind infrastructura, în legătură cu cifrele privind pensiile.

Un singur lucru aș vrea să vă spun, în legătură cu absorbția fondurilor comunitare. Eu aș vrea să vedeți numai exemplul SAPARD-ului. Cât s-a absorbit de Sapard în 2001-2004 și cât în 2005-2006? Și atunci veți vedea că la nivelul capacității administrative s-au înregistrat progrese spectaculoase. Poate nu suficient pentru câți bani putem primi, și suntem preocupați și noi de acest lucru.

În legătură cu Fondul "Proprietatea", eu sunt foarte bucuros că dumneavoastră, în clipa în care ați vorbit de propuneri v-ați uitat la mine, probabil că remușcările v-au apăsat pentru că știați că aceste idei au fost obiectul unui material pe care l-am înaintat primului- ministru și despre care am și comunicat câtorva dintre colegii dumneavoastră, dar sunt convins că nu ei v-au scris materialul, pentru că ei sunt colegii mei din Comisia pentru buget, și-i cunosc foarte bine.

Într-adevăr, există o astfel de gândire legată de susținerea bugetului de asigurări sociale printr-o mai bună fructificare a proprietății de stat și mă bucur foarte mult că aici dumneavoastră în avans v-ați oferit unul dintre garanții parlamentari ai susținerii acestui proiect. Dar nu aveți dreptate, atunci când vă chemați în ajutor CEDO împotriva Fondului "Proprietatea". Pentru că CEDO niciodată nu a trecut sub semnul îndoielii legalitatea Fondului "Proprietatea". CEDO a dat câștig de cauză unor proprietari care s-au plâns la CEDO că o locuință care putea fi retrocedată în natură a fost trecută la retrocedare în bani, și CEDO a constatat că, într-adevăr, titlul de valoare nu trebuia să meargă la Fondul "Proprietatea", ci casa trebuia retrocedată. Chestiunea aceasta n-are nici o legătură cu legitimitatea fondului "Proprietatea". Dar asta este într-adevăr o temă pe care sunt dispus s-o duc cu dumneavoastră și mă bucur că în această privință avem aceeași gândire.

Aș vrea să închei cu ceva ce ați spus dumneavoastră, dar aș vrea să trec pe partea opusă. Dumneavoastră vorbeați de blesteme. Și am să și rezum cele două blesteme de care vorbeați. Eu cred că România astăzi este într-o perioadă cu totul nouă a existenței sale. România la 1.01.2007 încheie tranziția din România. Intrăm în faza modernizării, care are componente legate și de procesul de integrare europeană, deci instituționale, și economice, legate de stabilitatea fiscală și de mediul de afaceri, și chiar în planul mentalităților, chiar dacă astăzi noi în Parlament n-am făcut suficient dovada emancipării mentalităților. Intrăm în faza modernității, mediul economic este predictibil, discutăm deja de fonduri de investiții pe perioade lungi, inclusiv pilonul II, la care nu mă asociez deloc cu dumneavoastră, dar sunt convins, colegii mei de la PD vor adăuga la acest subiect.

De aceea, eu cred că trebuie să medităm mai bine la rolul pe care România, ca o țară care devine mediu dezvoltată în deceniul viitor, trebuie să îl joace în Europa și față de ea însăși. În această privință dați-mi voie să introduc o notă personală. Vreau să vă mulțumesc pentru sprijinul pe care nu mi l-ați acordat prin Internaționala Socialistă, mă bucur că, smerindu-vă, de data asta, faceți lucrurile mai bine.

Și acum în legătură cu blestemele.

Sunt două blesteme care ne apasă din ceea ce ați spus, am înțeles eu. Unul este gramatica și al doilea este comunismul. Astea sunt blestemele noastre. Nu vreau să citez acum, n-am luat decât două, din ultimele două propoziții, "această gâlceavă și balamuc" și "să tacem", dar nu vreau să insist pe tema gramaticii, pentru că totuși, gramatica și aritmetica... (Aplauze.) Gramatica și aritmetica sunt două lucruri de bază, asupra cărora, dacă nu avem aceleași reguli, s-ar putea să nu le înțelegem niciodată.

Și al doilea blestem, într-adevăr, l-ați evocat. Comunismul a fost cel mai mare blestem, și nu liberalismul, și nu democrația, și nu bunele intenții care ne duc către Uniunea Europeană. Comunismul și, din păcate, partidele politice care au moștenit de la comunism o putere temporară, un anumit comportament politic și o atitudine amăgitoare față de oameni. Deci, într-adevăr, asupra acestui blestem luptăm noi și cred că acest buget este o armă nimicitoare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Ați consumat 22 de minute din timpul alocat Grupului parlamentar al PNL.

Domnul Dragoș Dumitriu, pe o problemă de procedură, da?

Vă rog, aveți microfonul.

 
 

Domnul Dragoș Petre Dumitriu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Grupurile parlamentare ale Partidului România Mare doresc să-i mulțumească talentatului interpret al scenetei de mai înainte pentru că ne-a făcut să înțelegem de ce domnul Manuel Barroso l-a preferat pe domnul Leonard Orban.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea Opoziției.)

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Invit la microfon pe doamna deputat Grațiela Denisa Iordache, din partea Grupului parlamentar al PD din Camera Deputaților.

Aveți microfonul, doamna deputat.

 
 

Doamna Grațiela Denisa Iordache:

Bună ziua!

Vă mulțumesc, domnilor președinți.

Trebuie să recunosc că îmi revine o sarcină foarte grea, stimați colegi. Și, anume, să vin cu vocea rațiunii și a specialistului ca să vorbim în sfârșit despre buget, după un preambul foarte agitat, în care am vorbit despre orice vreți dumneavoastră, dar nu despre buget. Nici măcar n-aș încerca și nu m-aș strădui să combat discursul președintelui PSD-ului. De ce? Pentru că nu ați vorbit despre buget. Dar este un element asupra căruia chiar vreau să mă aplec, pentru că puneți în pericol o lege foarte importantă, o lege care reprezintă viitorul unor oameni, poate chiar a multora din generația mea. Și mă refer la pilonul II, cel al fondurilor de pensii private. Faceți o mare eroare. În primul rând, acest deficit, de care vorbiți, al sistemului public, se cifrează la o sumă de 1,5 miliarde, dar pe o perioadă de 5 ani de zile.

Deficitul se finanțează în nici un caz prin preluarea de la sistemul public, ci prin bonuri de tezaur, prin împrumuturi de la Banca Mondială și, categoric, prin contribuții de la buget. În nici un caz nu se va lua de la acest sistem public. Deci, viitorul sau mai precis prezentul actualilor pensionari nu este pus în pericol de viitorul celorlalți pensionari. Este foarte periculos ceea ce încercați să faceți și aș spune că este cu atât mai periculos cu cât poate că și datorită dumneavoastră suntem ultima țară din Europa care introduce în sfârșit sistemul fondurilor de pensii private.

De aceea, am simțit nevoia să fac această remarcă în mod special. M-aș întoarce totuși și la subiectul dezbaterilor de astăzi, și anume bugetul, proiectul Legii bugetului pe anul 2007. Anul 2007 marchează începutul drumului european al României.

Proiectul de Lege privind bugetul de stat pe 2007 trebuie și reușește să răspundă acestei mari provocări. Pentru a se integra, România are nevoie de un ritm accentuat de creștere economică, inflație scăzută, stabilitate macroeconomică, dar și un nivel adecvat al protecției sociale. Proiectul de lege pe care îl dezbatem astăzi respectă aceste priorități. Și am să argumentez.

Stabilitatea macroeconomică este asigurată de un mix de politici monetare și bugetare menite să realizeze reforma politicii fiscale, continuare liberalizării contului de capital, țintirea directă a inflației, deficit bugetar sub 3%, conform criteriilor de la Mastricht, restructurarea cheltuielilor publice, prin prioritarizarea programelor bugetare, crearea condițiilor pentru absorbție și funcționarea instrumentelor structurale. ritmul susținut de creștere economică. În anul 2007 se estimează o creștere a produsului intern brut cu 6,4%, iar contribuția cea mai importantă o vor avea construcțiile și serviciile. Formarea brută de capital fix va crește în 2007 cu 11,5%, pe fondul unei creșteri de ansamblu a cererii interne de 7,9%.

Inflația. Procesul dezinflaționist continuă și în anul 2007, rata inflației reducându-se față de sfârșitul anului 2006 la 4,5%, cu o medie anuală de 5%. Contribuția cea mai mare la inflația prognozată o vor avea mărfurile nealimentare, fiind anticipată, într-adevăr, și o majorare a contribuției mărfurilor alimentare.

Aceste evoluții favorabile vor fi însoțite de creșterea numărului de salariați și alte categorii profesionale, iar ponderea salariaților în totalul populației ocupate crește la 58,4%. Rata șomajului se estimează la 5,6%, iar câștigul salarial mediu brut în 2007 se prognozează a atinge 1270 de lei. Câștigul salarial real va crește în 2007 cu 6,5%.

Politica în domeniul asigurărilor asistenței sociale vizează în principal continuarea procesului de reformă în cadrul sistemului public de pensii: pensia medie se estimează să crească de la 318,2 lei în decembrie 2006 la 384 de lei în decembrie 2007; acordarea alocației de stat pentru copii, în cuantum de 200 de lei pe lună, pentru toți copiii în vârstă de până la 2 ani; asigurarea pensiilor agricultorilor, ajutoare pentru categoriile de populație defavorizate.

Deficitul bugetar. Deficitul bugetar se prognozează a atinge nivelul de 2,8% din p.i.b. Veniturile bugetare sunt estimate la 134 de mii de milioane de lei, reprezentând 35,2% din p.i.b. incluzând însă și fondurile externe nerambursabile.

Cheltuielile bugetare sunt proiectate la 145 de mii de milioane de lei, ceea ce duce la acel deficit bugetar de care vorbeam, de 2,8%.

Un element pozitiv îl reprezintă creșterea relevantă a cheltuielile de capital, de la 3,9% din p.i.b. în 2006, la 6,7% din p.i.b. în 2007, ceea ce reflectă orientarea politicii de cheltuieli prin direcționarea fondurilor publice pentru menținerea creșterii economice.

În domeniul investițiilor publice, un accent deosebit se pune pe dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de transport, programe de construire, reabilitare și consolidare de școli și spitale, programe de dezvoltare în infrastructura locală, programe multianuale prioritare de mediu și gospodărire a apelor.

Se poate concluziona, luând în considerare aspectele prezentate, că proiectul de buget este orientat către investiții, fără a neglija și aspectele vizând protecția socială.

Există însă și o serie de aspecte ale prezentului proiect de buget care necesită o gestionare cât mai atentă. Un astfel de element îl reprezintă deficitul de cont curent, a cărui pondere ridicată în produsul intern brut poate atrage derapaje macroeconomice, chiar dacă nu pe termen scurt și imediat. Mai mult, structura acestui deficit ce reflectă o pondere importantă a importurilor de minerale și combustibil face necesară acordarea unei atenții sporite în ceea ce privește finanțarea acestuia din investiții străine directe și de portofoliu.

O analiză atentă o necesită și potențiala influență pe care Fondul "Proprietatea" o are asupra deficitului bugetar. Este necesar să se facă o estimare a acestei influențe și să se ia o decizie, în consecință, cu privire la activitatea acestui fond.

O economie competitivă are nevoie de un sector puternic al întreprinderilor mici și mijlocii, de aceea, consider că programele destinate dezvoltării acestui sector ar trebui să beneficieze de cel puțin 0,2% din produsul intern brut, mai ales în contextul integrării europene și al impactului pe care acest proces îl va avea asupra companiilor din sector.

O atenție sporită necesită și procesul de absorbție a fondurilor europene, derapajele în ceea ce privește nivelul de absorbție al acestor fonduri poate transforma România, într-adevăr, într-un contributor net la Uniunea Europeană, lipsindu-ne astfel de avantajele fondurilor externe nerambursabile.

Stimați colegi,

Proiectul de Lege pe anul 2007 nu este perfect, dar este construit astfel încât să îndeplinească obiectivele asumate de guvern și să asigure sursele necesare păstrării unui ritm susținut de creștere economică și asigurarea unei stabilități macroeconomice. De aceea, Partidul Democrat susține și va vota în favoarea acestui proiect de lege.

În încheiere, o ultimă remarcă care cred eu, subliniază și diferența de filozofie între Putere și Opoziție, la ora actuală: căldura din case, mâncarea ieftină, protecția socială, pensiile mari vin din muncă, din creștere economică și din productivitate, și doar de acolo.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, doamna deputat. Ați vorbit 8 minute din timpul alocat Grupului parlamentar al Partidului Democrat.

Invit la microfon pe domnul senator Carol Dina, din partea Grupului parlamentar al PRM.

Aveți cuvântul, domnule senator.

 
 

Domnul Carol Dina:

Onorat prezidiu,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Stimați membri ai Guvernului,

Peste câteva săptămâni istoria României va consemna împlinirea unui ideal al românilor, aderarea la Uniunea Europeană

Cetățenii țării noastre au acceptat privațiuni și costuri pentru reforme structurale care ar fi trebuit să-i aducă la nivelul de modernitate și civilizație din Uniunea Europeană.

Astăzi, cei mai mulți dintre români constată cu durere că standardele lor de viață sunt departe de cele europene. Potențialul material, financiar și uman nu a fost valorificat în folosul tuturor, astfel că în România nu s-a realizat o pregătire adecvată pentru aderare, conform criteriilor de la Copenhaga. Așa se explică de ce tot mai insistent se subliniază că aderarea României la Uniunea Europeană va fi mai degrabă rezultatul unei înțelegeri politice decât a pregătirii corespunzătoare a țării.

În consecință, viitorul nu va certifica un trai decent. După 1 ianuarie 2007 cetățenii români nu vor resimți beneficiile aderării, ci, dimpotrivă, vor fi supuși în continuare la noi privațiuni. Proiectul de buget pe anul 2007 nu modifică semnificativ principalele deficiențe din economia națională.

Privitor la construcția bugetară a anului 2006 se constată o situație deosebit de gravă privind modificarea de către guvern a unor componente majore față de aprobarea dată de Parlament, cu precădere a deficitului bugetar.

La aprobarea Legii bugetului pe anul 2006 deficitul bugetar era de 0,8% din produsul intern brut, iar ulterior, printr-o serie de manevre ale Guvernului, a ajuns la 2,5%, existând în prezent premise pentru introducerea de noi modificări, având în vedere excedentul bugetar existent la 8 luni, de 5,3 miliarde de lei, respectiv 1,5 milioane de euro.

Aceste modificări ale deficitului bugetar, de la 2,36 milioane euro la un excedent de 1,5 milioane de euro la 8 luni, demonstrează suficient de convingător că la fundamentarea bugetului pe anul 2006 s-a manifestat din plin amatorismul și reaua-credință, ambele păgubitoare în procesul de conducere a economiei naționale.

Din păcate, și bugetul pe anul 2007 va confirma că multe previziuni nu corespund cu realitatea, cum ar fi de exemplu construcția veniturilor bugetare, ceea ce poate determina tensiuni sociale, irosirea resurselor și pierderea unor oportunități economice.

Creșterea accentuată a deficitelor externe constituie un risc major pentru stabilitatea macrofinanciară a României. Deficitul comercial va atinge 15 miliarde de euro, cel mai ridicat nivel pe care România l-a înregistrat în istoria sa. Iar deficitul de cont curent va depăși 10% din produsul intern brut.

Politica fiscală nu stimulează accelerarea creșterii economice, sporirea competitivității economice, creșterea productivității muncii și procentul de persoane angajate.

Având în vedere proiectul bugetului pe anul 2007 ce ne-a fost prezentat, Partidul România Mare prezintă următoarele considerații: 1. Evoluția principalilor indicatori prezentată în raportul privind situația macroeconomică a țării demonstrează că actuala guvernare nu a identificat măsurile, mijloacele și resursele necesare pentru corectarea dezechilibrelor din economia României. Iată câteva exemple: produsul intern brut își reduce ritmul de creștere, față de 2006, cu 0,3 puncte procentuale, deși, dacă se ține seama că deflatorul produsului intern brut folosit în calcule este subestimat, reducerea ritmului de creștere ar fi de 0,6 puncte procentuale. Apoi, ritmul consumului final se reduce în 2007 cu 1,3 puncte procentuale, din care consumul individual efectiv cu 1,4 puncte procentuale, ceea ce se va reflecta direct în nivelul de trai al populației.

Apoi, deficitul balanței comerciale crește față de 2006 cu circa 2 miliarde de euro, iar deficitul de cont curent crește cu aproape 1 miliard de euro.

Indicele de creștere a prețurilor de consum, care reflectă de fapt inflația, se reduce cu un punct procentual, dar amplitutinea majorării prețurilor este ridicată, întrucât baza de raportare este enormă. față de octombrie 1990, începutul liberalizării prețurilor, indicele general al prețurilor de consum a crescut în cei 16 ani de circa 2850 de ori.

Recentele măsuri de creștere, așa-zis în avans, a prețurilor la gazele naturale, energia electrică și altele, demonstrează că nivelul inflației prognozate de guvern pentru 2007 este nerealist, un nivel credibil al acesteia fiind de 5,5%, având în vedere că propagarea valului inflaționist determinat de creșterea prețurilor la produsele energetice se va face efectiv începând cu luna ianuarie 2007.

Deși câștigul mediu salarial se prevede să crească cu 12,4%, iar pensia medie cu 20%, nivelele respective vor fi sub cele din octombrie 1990. Relaxarea fiscală clamată cu perseverență în ultimii doi ani se dovedește, unii spun o minciună, alții spun o eroare, pot fi amândouă împreună, întrucât presiunea fiscală din economie, măsurată ca raport al sumei tuturor impozitelor și taxelor și respectiv produsul intern brut a crescut și va crește în 2007 față de 2005 cu aproape 5 puncte procentuale.

Această creștere s-a obținut prin majorarea accizelor, impozitelor și taxelor, impozitelor pe export, dividende și altele. Astfel că lanțul impozitelor se închide, chiar dacă impozitul unic pe venit și pe profit are o cotă unică.

Și, în sfârșit, o altă deficiență o reprezintă majorarea deficitului bugetar de la 0,8% în 2005, la 2,8% în 2007, în termeni nominali această reprezintă de 3,7 ori, respectiv 3 miliarde de euro, va mări presiunea inflaționistă din economia țării.

În al doilea rând, veniturile bugetului general consolidat se prevăd a crește cu 23,7% cheltuielile cu 24,1%, iar deficitul cu 29,1%.

Din punct de vedere al nivelurilor de creștere, parcă am fi într-un buget de an electoral, întrucât așa cum vom prezenta în continuare, fundamentarea veniturilor și cheltuielilor are o serie de lacune, după cum urmează: veniturile bugetului de stat sunt prevăzute să se majoreze cu 24,7%; una din cele mai mari creșteri, respectiv, 47,8% se preconizează să fie la impozitul obținut din veniturile salariale.

Fundamentarea acestei creșteri este superficială dacă se ține seamă de faptul că salariul mediu brut va crește numai cu 12,4%, iar numărul de salariați cu 1,8%, deci ar fi o creștere reală de 14,4%.

Consecințe: din impozitul pe venit de 13 miliarde de lei, o sumă importantă, 10,8 milioane de lei va fi repartizată bugetelor locale pentru finanțarea activităților descentralizate. Este evident că în derularea bugetului, autoritățile locale vor avea mari dificultăți datorită nerealizării veniturilor estimate într-un mod superficial.

Impozitul pe producția internă de țiței și gaze este subdimensionat cu peste 250 de milioane de lei; am în vedere că în anul 2007, acest impozit este de 60 de milioane, în comparație cu 311 milioane cât a fost în anul 2006. În realitate, această subevaluare este mult mai mare dacă țineți seamă de evoluția prețurilor și de profiturile uriașe obținute de operatorii din sistem.

În condițiile în care în anul 2007 nu ar avea loc nici o creștere de prețuri, veniturile respective ale companiilor care extrag țiței și gaze, în marea lor majoritate cu capital privat, ar fi de cel puțin cinci ori mai mari, ceea ce desigur va amplifica și mai mult neputința populației de a suporta curba de sacrificiu impusă cu cinism de guvernanți. Același fenomen de subevaluare se înregistrează și la taxele de redevență din exploatarea resurselor minerale. Dimensionarea veniturilor din concesiuni și închirieri nu ține seama de evoluția prețurilor pe piața specifică.

Concesiunea și închirierea proprietăților statului, așa cum s-a dovedit în activitatea de zi cu zi reprezintă o verigă slabă, unde frauda și corupția se întâlnesc permanent. Veniturile respective sunt subdimensionate cu circa un miliard de lei.

Accizele prevăzute în Legea bugetului de stat însumează 12,4 miliarde de lei, în timp ce raportul privind situația macroeconomică arată că suma acestora este de 13,9 miliarde lei, diferența în minus de 1,5 miliarde de lei "s-a evaporat", în timp ce Guvernul transpiră prin introducerea de noi accize la gaze, la energie electrică sau majorarea altora în avans, față de termenele asumate prin tratatul de aderare.

Semnificativ este următorul exemplu: în tratatul de aderare se prevede că nivelul accizei de referință la benzină de 350 de euro la mia de litri de benzină să fie atins la sfârșitul anului 2011, iar, în prezent, nivelul accizei este de 421 de euro la o mie de litri de benzină, ceea ce reprezintă o majorare cu 20% mai devreme de șase ani.

Creditele nerambursabile de la Uniunea Europeană în anul 2007 sunt dimensionate la 7,92 miliarde lei. Acestea reprezintă surse ale bugetului, dar care nu sunt cuprinse în venituri. Ăsta e răspunsul și pentru domnul senator Funar. În schimb, cheltuirea lor, așa cum se propune prin proiectul de lege, autorizează Ministerul Finanțelor să împartă această plăcintă fără să aibă aprobarea Parlamentului. Noi considerăm că este normal ca Parlamentul să se pronunțe și asupra acestor sume.

În al treilea rând, cheltuielile bugetului general consolidat cresc cu 24,5%, în timp ce cheltuielile bugetului de stat se vor majora cu 22,4%. Sunt creșteri importante după cum sunt și sectoare unde creșterile sunt reduse, unele chiar au reduceri semnificative. De exemplu, stimularea exporturilor se reduce cu 5%, stimularea IMM-urilor se reduce cu 8%. Subvențiile pentru agricultură pe care le pot accesa în momentul de față, pregătirea agricultorilor se reduce cu 20%, cultura și religia, reducere cu 2%.

Nivelul acestor reduceri se amplifică cu rata inflației de 5,5% pe care noi o estimăm că va fi media anului 2007 față de 2006.

Grupurile parlamentare ale Partidului România Mare au formulat o serie de amendamente prin care se aduceau corecturi sau se propuneau reașezări de cheltuieli în vederea eliminării unor disfuncții din economia țării și pentru îmbunătățirea activităților social-culturale cu indicarea surselor de acoperire.

Totodată, s-au făcut amendamente referitoare la fundamentarea și dimensionarea veniturilor bugetului de stat. Cu alte cuvinte, noi am luat foarte în serios primul buget al integrării noastre europene. Unele din amendamentele vizau consolidarea activității economice a țării și creșterea producției de export și se refereau la majorarea cheltuielilor pentru stimularea exporturilor, a întreprinderilor mici și mijlocii, a subvențiilor pentru agricultură.

Este de neînțeles atât atitudinea Guvernului care a propus prin buget sume mai mici pentru domeniile menționate decât anul 2006, cât și a parlamentarilor Puterii, care nu au acceptat în comisii amendamentele noastre.

Pe guvernanți nu-i interesează că deficitul comercial crește cu 2 miliarde de euro, că deficitul de cont curent se majorează cu 1 miliard de euro, că importul de produse agro-alimentare crește aberant ajungând anual la peste 2,5 miliarde de euro și că multe produse care s-ar putea realiza cu ușurință în țară, nu găsesc minimum de sprijin financiar în condițiile legilor actuale.

Toată lumea știe că finanțarea deficitelor balanței comerciale și de plăți costă mai mult decât alocarea unor resurse pentru implementarea măsurilor active de dezvoltare a producției de export și/sau de înlocuire a unor importuri.

Pentru reabilitarea termică a clădirilor s-au prevăzut sume ridicol de mici, în condițiile în care se știe că subvențiile pentru încălzirea locuințelor vor fi eliminate din 2007, nu așa cum s-a precizat aici în raportul prezentat.

Programele de creștere a eficienței energetice, din care reabilitarea termică a clădirilor este poate cel mai important program, ar fi trebuit să fie susținute mai puternic și cu prioritate, întrucât măsurile respective reprezintă singura cale sigură de reducere a cheltuielilor de încălzire a imobilelor.

Probabil că guvernanții n-au auzit de angajamentele și obligațiile asumate față de Uniunea Europeană, prin care toate clădirile administrative, până la sfârșitul anului 2007, și toate clădirile cu destinație de locuințe, până în 2009, trebuie să aibă certificate de eficiență energetică.

După modul în care sunt sprijinite financiar asemenea acțiuni, este evident că guvernanții actuali nu doresc decât exproprierea proprietarilor din locuințe aflate în imposibilitatea plății unor prețuri aberante la gaze naturale, energie termică și alți combustibili pentru încălzit.

Alte amendamente se refereau la majorarea cheltuielilor pentru biblioteci și muzee, pentru promovarea imaginii și intereselor românești peste hotare. dezinteresul guvernanților pentru susținerea acestor acțiuni reprezintă până la urmă o sfidare față de interesele generale ale noastre.

În al patrulea rând, Partidul România Mare consideră că protecția socială reprezintă un factor esențial pentru creșterea economică, pentru stabilitate și pentru echitate socială.

După 16 ani de eforturi "susținute" în jefuirea economiei naționale, românii trăiesc mult mai prost decât în anul 1990. Prețurile de consum au crescut în această perioadă de circa 2860 de ori, iar la sfârșitul anului vor fi mai mari de circa 3.000 de ori.

Cu toate creșterile prevăzute pentru anul 2007, salariul mediu abia ajunge la 95% cât cel din octombrie 1990, pensia medie în aceeași perioadă va reprezenta 79%, iar salariul minim 62%.

Ce se putea cumpăra cu 45 de dolari în anul 1990, în anul 2007, se va putea cumpăra cu 115 dolari, ceea ce reprezintă o reducere a puterii de cumpărare cu 2,5%. Acesta este adevărul, domnilor guvernanți.

În bugetul pe anul 2007, actualul guvern a alocat protecției sociale numai 10% din produsul intern brut, astfel că România este pe ultimul loc în clasamentul țărilor din Uniunea Europeană în ceea ce privește interesul față de politica socială.

În următorii ani, ar trebui să ajungem la o cifră de 20-25% din produsul intern brut alocată pentru protecția socială, dar pentru a atinge această țintă, România are nevoie de o economie competitivă. Bugetul nu susține acest deziderat.

Pe de altă parte, competitivitatea este strâns legată de resursele pe care statul le alocă pentru intensificarea proceselor de construire a unei structuri economice bazate pe investiții de capital și dezvoltarea cu prioritate a unor segmente vitale, precum cercetarea, educația, infrastructura și altele.

Pentru a avea o societate stabilă, statul trebuie să aloce mai mulți bani pensionarilor, care nu pot fi considerați doar consumatori de resurse, cum se afirmă foarte des în ultima vreme cu destul cinism. Nivelul de trai al pensionarilor este astăzi departe de nevoile acestor oameni și reprezintă o pată neagră pentru societatea românească aflată în pragul integrării europene.

Astăzi, cu pensia medie se pot cumpăra de 6,2 ori mai puține cantități de gaze naturale, de 4 ori mai puțină energie termică și de 2,7 ori mai puțină energie electrică.

Iată de ce Partidul România Mare se pronunță categoric pentru introducerea pensiei minime în România la nivelul unui punct de pensie. Totodată, considerăm necesar ca pensia medie din anul 2007 să fie cel puțin la nivelul celei din anul 1990, indexată cu indicele general al prețurilor de consum, ceea ce va reprezenta 485 de lei.

Pentru a nu merge în Uniunea Europeană cu numai jumătate din populația țării, clasa politică trebuie să-și asume răspunderea pentru înfăptuirea unor reforme structurale puternice în domeniile economic, financiar și social, în spirit european, cu adevărat european.

Partidul România Mare își reafirmă hotărârea de a participa activ și constructiv la devenirea europeană a României, dar nu-și poate asuma în fața națiunii responsabilitatea unui proiect bugetar greșit și nerealist, prin care creșterea accentuată a deficitelor externe va compromite stabilitatea macro-financiară a țării, cu consecințe sociale imprevizibile.

Grupurile parlamentare ale Partidului România Mare nu-și pot asuma construcția bugetară propusă pentru anul 2007 și vor vota împotrivă.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Ați consumat 20 de minute din timpul alocat Grupurilor parlamentare ale P.R.M.

Invit la microfon pe domnul deputat Erdei-Dolóczki István, din partea Grupurilor parlamentare ale UDMR.

Se pregătește domnul Petru Călian, din partea Grupurilor parlamentare ale P.C.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
 

Domnul Erdei-Dolóczki István:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule prim-ministru,

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor colegi,

Ca în fiecare an, lunile octombrie și noiembrie, adică un interval destul de însemnat al sesiunii parlamentare de toamnă, au fost consacrate analizei Proiectului de Lege privind bugetul de stat și Proiectului de Lege privind asigurările sociale de stat. Executivul și-a făcut datoria. Proiectele Legii bugetului au fost depuse la Parlament în timp legal.

Stimați colegi,

"Ca rezultat al progreselor obținute, Bulgaria și România vor fi în situația de a-și asuma drepturile și obligațiile de membru al Uniunii Europene la 1 ianuarie 2007". Apare această frază ca moto în fața raportului privind situația macroeconomică pentru anul 2007 și este un citat din raportul de monitorizare a stadiului pregătirii României și Bulgariei pentru statutul de membru al Uniunii Europene din septembrie 2006.

Uniunea Maghiară din România a analizat proiectul de lege cu atenția cuvenită unei legi care va reglementa primul buget funcțional de după aderarea României la Uniunea Europeană. Ca orice proiect de lege, și proiectul legii bugetului are aspectele lui pozitive precum și cele negative, fapt care ne-a îndemnat la depunerea unor amendamente.

Dacă previziunile raportului privind situația macro-economică a țării din anul 2006 ar fi fost corecte, dacă acele studii de impact întocmite pentru a modela efectele măsurilor fiscale ar fi fost elaborate cu mai mare atenție, nu ar fi fost nevoie de trei-patru rectificări bugetare în anul în curs, nu ar fi trebuit să avem de-a face cu un excedent bugetar. Sperăm că raportul pe previziunile căruia construim proiectul de buget pentru 2007 și care este prefațat cu motoul sus-citat nu ne va face surprize.

Doamnelor și domnilor,

Istoria parcă se repetă. Acum un an, profesorii, studenții și elevii erau în grevă. Atunci, cu toate că revendicările greviștilor, de altfel fundamentate, erau multiple, elementul principal a fost salariul. Acum este la fel. Bugetul care este în dezbatere alocă 5,2% din p.i.b., aproape de prevederile cuprinse în Legea învățământului, adică 6%, prevede o creștere salarială în învățământ de 18% pentru anul 2006, este drept, în două etape, creează posibilitatea achitării primelor de vacanță. cu toate acestea, bugetul Ministerului Educației și Cercetării este departe de a fi ideal. Dar nu pot să fiu de acord cu diminuarea sumelor destinate cheltuielilor de capital și alocarea lor la cheltuielile salariale, atâta timp cât există numeroase școli în țară cu o echipare care lasă de dorit și care nu îndeplinesc condițiile minime în ceea ce privește confortul copiilor și a cadrelor didactice.

Stimați colegi,

Acum un an, în urma consultării cu reprezentanții aleșilor locali ai U.D.M.R., am identificat trei grupe de probleme în speranța ca bugetul pentru anul 2006 le va rezolva măcar parțial. Să vedem ce se întâmplă în acest an.

Prima grupă, necesitatea continuării procesului de descentralizare fiscală. creșterea veniturilor proprii ale bugetelor locale cu mai mult de 38% față de 2006, conform previziunilor din raport, este un semn bun, dar prevederea prezentei legi privind implicarea Ministerului Finanțelor Publice prin direcțiile generale ale finanțelor publice în repartizarea celei mai mari părți din diferitele sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, ne dă de gândit, dacă nu vor fi într-adevăr clare și transparente.

A doua grupă de probleme, problema principiului echității în profil regional și județean a finanțării programului de investiții în infrastructură. Din păcate, această problemă nu va fi stinsă nici de Legea bugetului pe 2007. Este suficient să remarcăm creștere numai cu 11% față de 2006, ale sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru drumurile județene și comunale, scăderea cu 8% față de 2006 a bugetului Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, care este factorul principal în probleme de dezvoltare infrastructurală, drumuri, apă, canalizare, sau este suficient să constatăm ritmul anevoios al construirii autostrăzii București-Brașov-Borș. Sper că nu este cazul să duc muncă de lămurire ca să vă conving de necesitatea creării acestei artere rutiere. Cred că nu numai colegii care circulă pe DN 1 sunt de acord cu mine.

A treia grupă de probleme identificate se referă la măsurile care trebuiau luate pentru mărirea capacității de atragere și absorbție a fondurilor comunitare de către autoritățile locale. Cred că sunteți de acord că avem obligația ca prin procesul legislativ, inclusiv prin prevederile prezentului proiect de lege, să susținem procesul de îmbunătățire a performanțelor administrative și organizatorice ale autorităților locale.

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Bugetul anului 2007 trebuie să facă față aspectelor economice negative foarte grave care sunt cauzate de amânarea reformelor structurale profunde în sectorul energetic, vezi probleme legate de scumpirea gazului natural, de problemele concrete de electricitate în zona Ferentari, în minerit, în transporturi, a birocrației excesive și a corupției care afectează mediul de afaceri în egală măsură cu sectorul bugetar.

Bugetul trebuie să facă față problemelor care decurg din noul statut al României ca membru în Uniunea Europeană, țara noastră va contribui la bugetul comunitar, problemelor care apar în urma integrării în domeniul vamal, rezolvarea situației lucrătorilor vamali, precum și în domeniul pazei frontierei externe a Uniunii Europene.

Uniunea Democrată Maghiară din România, considerând Legea bugetului de stat ca o prioritate legislativă, s-a implicat și în acest an în construirea proiectului de lege, prin membrii Guvernului din partea U.D.M.R.-ului precum și prin parlamentarii din Senat și din Camera Deputaților, formulând un set de amendamente care sunt în concordanță cu programul de guvernare al Coaliției.

Subliniind că o parte din aceste amendamente au fost acceptate și susținute și ținând cont de aspectele pozitive, nesocotind cele negative ale prezentului proiect de lege, și acceptând ideea că prezentul proiect de lege va constitui fundamentul solid, sintagma nu-mi aparține, al procesului de integrare a României în Uniunea Europeană, am mandatul să vă spun că membrii celor două grupuri parlamentare ale Uniunii Democrate Maghiare din România vor vota Proiectul Legii bugetului de stat și Proiectul Legii asigurărilor sociale de stat.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Ați consumat 7 minute din timpul afectat Grupurilor parlamentare ale U.D.M.R.

Dau cuvântul domnului Petru Călian din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Conservator.

Se pregătește deputat Miron Ignat, din partea Grupului minorităților naționale.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
 

Domnul Petru Călian:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Domnule prim-ministru,

Stimați colegi,

Începem astăzi dezbaterile asupra bugetului pe anul 2007. Așa cum sublinia și domnul prim-ministru, dar și domnul ministru Sebastian Vlădescu, bugetul anului 2007 este primul buget european, deoarece, începând cu 1 ianuarie 2007, România va deveni țară membră a Uniunii Europene.

De asemenea, prevederile bugetare pentru anul care urmează, sunt cele mai mari din ultimii 15 ani. Deși aceste elemente pozitive par la prima vedere îmbucurătoare, o mare parte din problemele cu care ne confruntăm zi de zi nu vor fi rezolvate, însă, din păcate, nici în primul an european.

Nivelul pensiilor va fi în continuare scăzut, deși sunt prevăzute creșteri în acest sens. Atâta timp cât mai avem pensionari cu pensii care nu depășesc 1.500.000 lei, nu putem discuta despre schimbări spectaculoase în acest domeniu. Considerăm că pensionarii din România merită pensii cel puțin decente, pe măsura muncii lor de-a lungul vieții. O pensie mai mică de 4-5 milioane de lei nu poate acoperi nici măcar costul medicamentelor și al întreținerii pe timp de iarnă. Ne întrebăm cum își asigură hrana acești pensionari.

Partidul Conservator susține în acest sens creșterea urgentă a tuturor pensiilor, oferind totodată și soluții bugetare. Proiectul de lege care vizează constituirea fondului de solidaritate prin alocarea a 1% din profitul intern brut către societățile comerciale care depășesc o cifră de afaceri de 100.000 de euro poate să rezolve cel puțin pentru următorii trei ani problema pensiilor.

O altă problemă extrem de importantă este cea legată de învățământ. Pentru o creștere sănătoasă a salariilor cadrelor didactice, dar și pentru sporirea investițiilor în școli era necesară o alocare a 6% din produsul intern brut. Transferul unor sume de la capitolul investiții, în vederea creșterilor salariale, nu este o soluție viabilă, deoarece investițiile sunt extrem de necesare și pentru simplul fapt că peste 30% din școlile românești nu au nici măcar autorizație sanitară de funcționare, chiar astăzi 68 de școli din țară nu sunt încălzite.

Doamnelor și domnilor colegi,

Nu dorim să aducem în discuție și alte aspecte negative legate de buget, deoarece Grupurile parlamentare ale Partidului Conservator vor vota proiectul de buget pe anul 2007.

În privința sprijinirii I.M.M.-urilor, Partidul Conservator salută adoptarea proiectului de lege care vizează scutirea lor de la plata impozitului pe profitul reinvestit. Acest fapt s-a consumat ieri în Comisia economică a Senatului, astfel încât proiectul de lege inițiat de Partidul Conservator în acest sens va ajunge în plenul Senatului cu raport de adoptare.

Stimați colegi,

Suntem conștienți de faptul că nu pot fi rezolvate integral toate problemele cu care se confruntă societatea românească. Suntem conștienți de faptul că România are nevoie de un buget votat la timp, astfel încât să nu constituie o barieră în calea integrării în Uniunea Europeană. Neajunsurile evidențiate nu sunt mai accentuate decât în anii precedenți. Prin exemplificarea lor, am dori să tragem un semnal de alarmă, astfel încât Guvernul condus de domnul Călin Popescu- Tăriceanu să conștientizeze mai mult problemele stringente care persistă încă în țara noastră.

Atâta timp cât suntem la guvernare, căutăm și de cele mai multe ori reușim să oferim soluții, însă soluțiile noastre trebuie susținute de toate partidele aflate în Coaliție. Grupurile parlamentare ale Partidului Conservator susțin proiectul de buget, deoarece, cu toate neajunsurile, el reprezintă un pas înainte spre o țară europeană și poate chiar spre un trai mai decent.

Considerăm faptul că dezbaterile generale pe tema bugetului nu trebuie să fie momentul răfuielilor politice ieftine. Discuțiile purtate strict pe buget ar constitui, stimați colegi, o cale mult mai interesantă și mai benefică pentru viața noastră parlamentară, dar și pentru societatea noastră.

Partidul Conservator își păstrează punctele de vedere consecvente, punctele de vedere cu tentă electorală le păstrăm de asemenea numai pentru perioada campaniei electorale. Astăzi, prioritatea noastră constă în implicarea concretă pentru a oferi soluții viabile și credibile în vederea creșterii bunăstării pe toate planurile.

În perspectivă, grupurile noastre parlamentare vor acționa ferm, astfel încât toate proiectele legislative inițiate precum și cele aflate în curs de inițiere, dau aici exemplul reducerii taxei pe valoarea adăugată la produsele alimentare de bază, să fie așadar promovate, astfel încât să dovedim încă o dată, dacă este nevoie, faptul că Partidul Conservator se implică și oferă totodată soluții concrete la majoritatea problemelor stringente cu care se confruntă societatea românească.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Ați vorbit cinci minute din timpul alocat Partidului Conservator.

Invit la microfon pe domnul deputat Miron Ignat, din partea Grupurilor parlamentare ale minorităților naționale.

Se pregătește domnul deputat Mihai Nicolae Tănăsescu, din partea Grupurilor parlamentare ale P.S.D.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
 

Domnul Miron Ignat:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule prim-ministru,

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor colegi parlamentari,

Anual, Guvernul României prezintă Parlamentului spre dezbatere și aprobare bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale pentru anul viitor. Ca membru în Comisia de buget-finanțe, am putut constata o preocupare aproape a tuturor senatorilor și deputaților pentru aprobarea unui buget care să satisfacă într-o măsură considerabilă nevoile ordonatorilor de credite, acestea fiind ministere, agenții naționale, instituții, consilii județene și alții.

Cu toții suntem locuitori ai acestei țări. Din deplasările noastre în teritoriu, întâlnirile și discuțiile cu cetățenii, colaborarea noastră cu organele administrației locale, constatăm că problemele sunt diverse, complexe și multiple. Și pentru rezolvarea lor sunt necesare fonduri financiare suplimentare, chiar substanțiale.

Veniturile prevăzute pentru anul 2007, în sumă de peste 56.000 milioane lei, cu o creștere de 24,7% față de anul 2006, precum și cheltuielile de peste 65.000 milioane lei, noi, Grupul parlamentar al minorităților naționale, considerăm că această alocare de fonduri pentru anul viitor asigură realizarea programelor și proiectelor elaborate de Guvern și avizate de comisiile reunite de buget, finanțe ale celor două Camere.

Din analiza bugetului constatăm că pentru anul 2007 s-au alocat sume substanțiale la anumite capitole de cheltuieli, și anume: cheltuieli pentru servicii publice generale, cheltuieli social-culturale, cheltuieli pentru dezvoltarea publică și locuințe și, în mod deosebit, cheltuieli destinate activităților de susținere și promovare a exportului și a mediului de afaceri românesc.

Bugetul României pentru 2007 este bugetul unei țări care pășește cu dreptul în marea familie a Uniunii Europene.

Cele peste 900 de amendamente introduse de colegii noștri senatori și deputați, analizate mai întâi în comisiile de specialitate și apoi amendament cu amendament preluate de comisiile de buget, finanțe ale celor două Camere demonstrează că marea majoritate a senatorilor și deputaților și-au adus contribuția la îmbunătățirea acestui buget.

Noi, Grupul parlamentar al minorităților naționale, am analizat, în grup, bugetul propus pentru 2007, am adus noi propuneri și am făcut numeroase amendamente. Unele dintre ele au fost admise, altele au fost respinse.

Suntem conștienți că bugetul pentru anul 2007 nu este un buget perfect, nu satisface în totalitate necesitățile, dar, totuși, asigură o creștere substanțială a fondurilor față de bugetul precedent și printr-o implementare reală și corectă a proiectelor și programelor, precum și cheltuirea judicioasă a fondurilor repartizate, bugetul pentru anul 2007 va asigura stabilitatea economică a României, va conduce la diminuarea inflației și la consolidarea încrederii populației în moneda națională.

Grupul parlamentar al minorităților naționale, format din cei 18 deputați, va vota bugetul pentru anul viitor. Este bugetul nostru, bugetul țării.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Dau cuvântul domnului deputat Mihai Nicolae Tănăsescu, din partea Grupului parlamentar P.S.D. Se pregătește domnul deputat Dan Radu Rușanu, din partea Grupului parlamentar P.N.L.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Este dezamăgitor, doamnelor și domnilor, să vezi cum timp de o oră și jumătate asistăm de la un cuvânt de tip plenară C.C. a P.C.R., fulminantă, cu realizări mari, cu lapte și miere care curge în stânga și dreapta, la un tip de discurs blajin, tip Vosganian, precum "Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie".

În același timp, am stat foarte atent și m-am uitat ce a făcut domnul Tăriceanu cât timp au vorbit colegii noștri. Pot să sintetizez într-un singur cuvânt: dispreț! Dispreț față de dumneavoastră, stimați colegi. A ieșit din sală, o jumătate de oră a vorbit cu domnul Valeriu Gheorghe. Sigur, va fi ambasadorul nostru într-o țară importantă... Mai vorbește de o jumătate de oră cu domnul Scutaru, probabil că o să mai vină și alt coleg... Și, atunci, am să fac o propunere domnului Bogdan Olteanu: poate-i facem o cameră domnului Tăriceanu, să aibă întâlniri cu colegii domniei sale, în așa fel încât să poată să fie atent la dezbaterile care au loc, pentru cea mai importantă lege a acestei țări: bugetul de stat pentru 2007.

 
   

Domnul Călin Anton Popescu-Tăriceanu (din loja Guvernului):

în mod realist la buget, atunci o să fiu mai atent! Dacă formulați...

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Vă rog, nu dialogați cu sala, că nu v-am întrerupt, domnule Tăriceanu. Nu v-am întrerupt, domnule Tăriceanu, vedeți-vă de discuție cu domnul Scutaru, în continuare! Și îmi cer scuze că v-am întrerupt!

Deci, aroganța de care dați dovadă și acum, domnule Tăriceanu, mă face să vă spun: "Măi, Căline, nici nu știi cât de mic poți să fii!". Și să știi, domnule Tăriceanu, că acest comportament de aroganță de care dai dovadă astăzi, aici, în această sală a bugetului, face, de fapt, ca tot comportamentul guvernamental al căpinatului dumneavoastră să fie prezent! Nu pot să fiu de acord cu acest lucru, domnule prim-ministru, încă prim-ministru!

Vorbeați, domnule premier, în discursul dumneavoastră triumfalist că nu veți fi contabil, că nu veți "... (Vociferări în sala de ședință).

Domnule președinte,

Am rugămintea să nu fiu întrerupt.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Am rugămintea, dacă este posibil, să lăsăm vorbitorul să-și expună punctul de vedere, după aceea puteți să răspundeți și dumneavoastră, domnilor miniștri.

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Dacă puteți să țineți liniște în sală, aș aprecia acest lucru!

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Da, domnule deputat, aveți microfonul.

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Spuneam că, în discursul său, premierul Tăriceanu a spus că nu o să fie un contabil. A dezamăgit prin faptul că, de fapt, este un contabil înconjurat de contabili.

În tot ce a făcut și în tot ce a prezentat, eu cred că se contrazice enorm. Și am să vă dau doar câteva exemple. Spunea domnia sa că nu ține cont de o clientelă politică, că este un buget responsabil.

Domnule Tăriceanu, timp de doi ani de zile ați făcut în așa fel încât să vă hrăniți clientela politică cu vârf și îndesat. De doi ani de zile, prin hotărâri de Guvern eludați organele alese ale acestei țări, dând bani cu nemiluita către P.N.L. și P.D., către comune pe care dumneavoastră le gestionați, momind toți primarii din altă parte a eșichierului politic, numai ca să vină la dumneavoastră. Acest tip de comportament pe care l-ați arătat și astăzi aici, în fața noastră, este de iresponsabilitate, este un comportament pe care dumneavoastră și prietenii dumneavoastră din cabinet nu fac decât să încurajeze clientela politică pe care o aveți.

În al doilea rând, domnule Tăriceanu, vreau să vă spun că, așa cum ați prezentat dumneavoastră acest buget, spunând că o să aveți venituri foarte mari și așa mai departe, vă spun cu toată responsabilitatea: ați făcut cea mai mare greșeală umflând aceste venituri pe care le-ați prezentat Parlamentului! Sunt ireale, sunt supradimensionate, în așa fel încât dumneavoastră, în calitatea pe care o aveți și de președinte al P.N.L.-ului, să puteți să arătați că pe hârtie ați dat celorlalte ministere și P.D.-ului, și P.C.-ului, dar care nu pot să cheltuiască. Iar faptul că dumneavoastră gestionați un buget al acestui an, 2006, incalificabil, repet, incalificabil, venind în fața Parlamentului și cerând o majorare a deficitului astăzi la 2,5% din p.i.b., în condițiile în care dumneavoastră gestionați un buget excedentar cu peste două puncte procentuale, este un comportament iresponsabil. Și veniți astăzi în fața Parlamentului și cereți să aveți un buget pentru anul viitor de un deficit de 2,8%, neluând în calcul Fondul Proprietatea sau despăgubirile pe care trebuie să le dați, neluând în calcul pilonul 2 de pensii, pe care vă lăudați că o să-l introduceți.

Deci, toate aceste titluri, pe care dumneavoastră le spuneți că vin în întâmpinarea unui buget european, a unei Românii europene, nu sunt decât declarații de tip politic, domnule Tăriceanu, și nu de tip pragmatic, așa cum spuneați.

Vreau să vă spun, domnule prim-ministru, că cine v-a scris acel discurs, poate, sigur, nu ați avut timpul necesar să vă uitați pe el, să-l citiți, să-i spuneți să aibă bunăstarea și să aibă dorința să facă diferența între cheltuieli de investiții și cheltuieli de capital. Atunci când dumneavoastră veniți aici și comparați mere cu pere, spunând că "vai ce mult va aloca Guvernul Tăriceanu cheltuieli de investiții, 6,6 % din p.i.b.?", când anul acesta nu sunteți în stare nici 4% să faceți? Și că, de, în 2004 erau cheltuieli de capital de 3%? Trebuie să vă învețe cine v-a scris discursul acela, că este o diferență mare între cheltuiala de capital și cheltuiala de investiții.

Și vreau să vă spun că cheltuielile de investiții în 2004 erau de peste 5,5% din p.i.b., domnule Tăriceanu. Deci, poate aveți nevoie de unele corecturi în ceea ce privește staff-ul tehnic pe care-l aveți acolo, lângă dumneavoastră.

Ne spuneați aici, cu multă mândrie liberală în suflet că încălzirea locuinței o să fie extraordinară și că românii o să beneficieze de nu știu ce sume de bani mai mari.

Dar, poate, ați uitat să spuneți românilor, domnule Tăriceanu, că, de fapt, ați exclus apa caldă, care reprezintă 25% din încălzirea locuinței, cu aceste subvenții pe care vreți să le dați. Spuneți oamenilor acest lucru, că nu mai subvenționați apa caldă! Spuneți oamenilor că nu mai dați bani pentru așa ceva! Și atunci poate că oamenii o să înțeleagă cum aceste bonusuri pe care dumneavoastră vreți să le dați, o să fie apreciate de către oameni.

Domnule Tăriceanu, aveam foarte multe să vă spun. Îmi pare rău, însă, că modul în care ați tratat această dezbatere de astăzi a făcut ca foarte mulți colegi să plece din această sală. Modul în care dumneavoastră ați făcut ca dezbaterea pentru cel mai important act normativ să intre în derizoriu. Probabil că acest comportament al dumneavoastră o să ducă Guvernul dumneavoastră tot în derizoriu. (Aplauze din partea P.S.D.-ului)

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule deputat. Ați vorbit șapte minute din timpul afectat Grupurilor parlamentare ale P.S.D.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Dan Radu Rușanu, din partea Grupurilor parlamentare ale P.N.L. Se pregătește Radu Cătălin Drăguș, din partea Grupului parlamentar al P.D.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
 

Domnul Dan Radu Rușanu:

Mulțumesc.

Domnilor președinți de ședință,

Domnule prim-ministru,

Stimați membri ai Cabinetului Tăriceanu,

Doamnelor și domnilor colegi,

"Cifrele care fundamentează bugetul sunt greșite. Nu spun că sunt false, dar sunt greșite. Și știu ce vorbesc! Atunci când veniți și ne spuneți că o să avem o creștere economică de 6% este fals, domnule prim-ministru!

Atunci când ne spuneți în proiectul de buget că o să avem o inflație de maximum 8% este fals, domnule prim-ministru.

Falimentul cotei unice a condus la o hemoragie de venituri din bugetul statului.

Ați călcat în picioare totul!

N-ați ținut cont de relația cu Fondul Monetar Internațional și n-ați mărit taxa pe valoarea adăugată care, ulterior, o să vă aduc aminte, la anul probabil, o să regretați că n-ați făcut-o și veți avea de ce să regretați, domnule prim-ministru, că n-ați majorat T.V.A.-ul, pentru că veniturile bugetare sunt sub 30%". Afirmațiile domnului Mihai Tănăsescu în 15 noiembrie 2005, la discursul privind proiectul bugetului de stat. (Aplauze din partea P.N.L.-ului).

Trebuie să recunosc că domnul Mihai Tănăsescu a avut dreptate. Creșterea economică nu este de 6%, este de 7%, la 10 luni.

Inflația prognozată, de maxim 8%, și contestată de domnul Mihai Tănăsescu este de numai 3%.

Falimentul cotei unice a adus un surplus de venituri la bugetul de stat de peste 9.000 de miliarde.

Ponderea veniturilor bugetare a fost de peste 32% și nu sub 30%.

Domnule prim-ministru,

Nu știu dacă regretați că nu ați majorat taxa pe valoarea adăugată, așa cum vă solicita Fondul Monetar Internațional și P.S.D.-ul, în urmă cu un an de zile, dar, în mod cert, domnul Mihai Tănăsescu nu v-a mai adus azi aminte aici de acest lucru.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Evident că discutarea legii fundamentale privind alocarea surselor publice, în fiecare an, generează pasiuni și dezbateri aprinse, în cele mai multe cazuri, profesioniste, și noi ar trebui să găsim metode, căi, în vederea îmbunătățirii colectării veniturilor publice, pe de o parte, iar pe de altă parte ierarhizarea mai bună a priorităților și utilizarea cu eficiență a banului public.

Ce putem reproșa unui buget care asigură creșterea economică, care contribuie la reducerea inflației, care asigură accesul la Fondurile Uniunii Europene și determină consolidarea stabilității macro-economice, de natură să creeze credibilitate externă, sporirea investițiilor străine și autohtone de capital.

Recunoașterea realizării acestor obiective, stimați colegi din opoziție, este concretizată prin aderarea României, la 1 ianuarie 2007, la Uniunea Europeană. Este primul buget european al României.

Un lucru este foarte clar: ponderea veniturilor în produsul intern brut reprezintă 35,2% în 2007, cea mai mare sumă înregistrată după 1990, în condițiile reducerii continue a contribuțiilor la asigurările sociale.

Această creștere a ponderii veniturilor în 2007 va putea susține un nivel al cheltuielilor bugetare de 38% din produsul intern brut.

Astfel, învățământul, sănătatea, infrastructura, dar, în primul rând, asistența socială vor beneficia de sume majorate substanțial. Sintetic, prognoza de toamnă, noiembrie 2006, arată că economia României își continuă dezvoltarea accelerată, prin valorificarea superioară a potențialului său de creștere.

În condițiile în care clasa politică din România este într-o agitație continuă în ultimii doi ani de zile, economia românească s-a dezvoltat și a înregistrat o creștere deosebită, ceea ce denotă faptul că, după 17 ani, economicul primează în fața politicului și, în mod cert, într-un sistem democratic, aceasta înseamnă normalitate.

Grupul parlamentar al P.N.L. din Senat și Camera Deputaților vor vota bugetul de stat în forma propusă de Guvern.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea P.N.L.-ului).

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat. Șase minute.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Radu-Cătălin Drăguș, din partea Grupului parlamentar al P.D.

Se pregătește domnul senator Ioan Corodan, din partea Grupului parlamentar P.R.M.

 
 

Domnul Radu-Cătălin Drăguș:

Stimați colegi,

Cu experiența domniei sale, domnul vicepreședinte Dan Radu Rușanu v-a spus înainte exact cam același lucru pe care vroiam să vi-l aduc aminte. Argumentația, imaginea apocaliptică pe care ne-o prezenta anul trecut P.S.D.-ul, distinșii reprezentanți ai Partidului Social Democrat, despre ceea ce ar fi însemnat bugetul pentru anul 2006. Din fericire pentru noi, nu ei au avut dreptate!

Bugetul pentru anul 2007 reprezintă două provocări: una dintre provocări va fi adresată administrației locale, care va trebui să demonstreze că suntem în stare să cheltuim într-un mod constructiv pentru noi banii pe care ni-i va da Uniunea Europeană. Iar a doua provocare este adresată clasei politice, în general, și va trebui să demonstrăm că suntem destul de responsabili, pentru a nu apela la discursuri populiste care, evident, se vor transforma, ca și atitudine, într-un naționalism extrem și care este, din nefericire, pericolul care ne va pândi după găunoasa dată, așa cum am auzit, de 1 ianuarie 2007.

Sper să dăm dovadă de maturitate și să evităm aceste discursuri ieftine, care nu fac decât în anul viitor să spunem, din nou, că noi am avut dreptate și nu vom avea din nou imaginile apocaliptice pe care ni le prezintă azi P.S.D.-ul.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule deputat. Ați vorbit trei minute.

Îl invit la microfon pe domnul senator Ioan Corodan, din partea Grupului parlamentar al P.R.M. Se pregătește domnul Lakatos Petru, din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R.

Aveți cuvântul, domnule senator.

 
 

Domnul Ioan Corodan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Stimați membri ai Guvernului,

În cuvântul meu de astăzi o să fac referire, în primul rând, la bugetul asigurărilor sociale de stat, pentru că timpul este foarte limitat și nu aș vrea să abuzez.

Fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2007, din punctul nostru de vedere, al Partidului România Mare, nu este cea mai reușită și nu ne poate convinge nimeni că aceste cifre sunt reale și conforme cu realitatea.

După cum este redactat proiectul de lege, se observă să inflația este în descreștere, atât și rata șomajului, în schimb numărul mediu al salariaților pe anul 2007 va crește cu aproximativ 100.000 de persoane, lucru de care noi ne îndoim și nu prea avem încredere în această afirmație.

După cum se știe, piața forței de muncă, odată cu intrarea în Uniunea Europeană, corelată cu migrația actuală a forței de muncă, ofertele salariale atractive din România, în comparație cu celelalte state membre ale Uniunii Europene, nu va duce la un climat bun pe piața muncii.

O problemă foarte gravă care naște suspiciuni în buna fundamentare a Proiectului bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2007 este legată de problema pensiilor și a modului de acumulare a punctajului, în baza Legii nr. 19/2000.

Câștigul mediu brut este în continuă creștere, de la 968 de lei în 2005, la 1830 în 2006 și la 1270 lei în 2007, acesta fiind principalul element de calcul, în stabilirea acumulării punctajului, în vederea pensionării. Datorită faptului că salariul mediu brut este menținut la un nivel foarte scăzut, punctele acumulate de către salariați scad văzând cu ochii în fiecare an.

Cu toate că punctul de pensie crește în 2007 la 396,2 lei, reprezentând 31,2 din salariul mediu brut, în 2006 punctul de pensie a fost de 339,3, reprezentând 31,5, se observă o scădere cu 0,3 procente a ponderii punctului de pensie din salariul mediu brut pe țară.

În programul de guvernare 2005-2008, aprobat în Parlamentul României la Capitolul VII "Politica de protecție socială", Guvernul s-a angajat să îndeplinească următoarele obiective: 1) asigurarea unui venit adecvat pentru pensionari; 2) eliminarea inechităților din sistemul public de pensii, astfel încât să fie respectat principiul "la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie"; 3) protejarea puterii de cumpărare a pensiilor. În acest sens, Guvernul s-a angajat că toate pensiile care au fost recalculate vor fi ulterior indexate cu indicele de creștere a prețului de consum, astfel încât să fie acoperit 100% creșterea prețurilor; 4) majorarea pensiilor, astfel încât până în 2008 pensiile să crească în termeni reali cu aproximativ 30%; 5) creșterea puterii de cumpărare a pensiilor din agricultură.

Analizând pe rând cele cinci obiective, am ajuns la următoarea concluzie: nu s-a asigurat un venit adecvat pentru pensionari și, pe cale de consecință, sunt cel puțin 3 milioane de suflete care trăiesc sub limita de sărăcie, neavând asigurată de către Guvern măcar 40% din coșul mediu zilnic.

Nu au fost eliminate inegalitățile din sistemul public de pensii, sute de mii de pensionari sunt nemulțumiți de faptul că la condiții egale de pensionare nu beneficiază de pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie.

Sunt sute de mii de pensionari care au lucrat în agricultură, mai ales cei din fostele C.A.P.-uri și asociațiile economice intercooperatiste, care au pensii cuprinse între 40 și 100 de RON.

În același timp, sunt câteva sute de mii de pensionari care au lucrat în Ministerul Justiției, Ministerul Public, Ministerul de Interne și Ministerul Apărării Naționale, care beneficiază de pensii între 20 și 100 milioane lei pe lună.

Pentru realizarea acestui obiectiv al Guvernului, vizând eliminarea inechităților din sistemul public de pensii, Partidul România Mare va avea o inițiativă legislativă care va solicita și un amendament care solicită ca pensia minimă să fie de 1000 RON.

Guvernul a refuzat să indexeze toate pensiile cu indicele de creștere a prețurilor de consum, ajutându-i pe pensionari să trăiască și mai rău decât în anul 2004.

Partidul România Mare a făcut o serie de amendamente care propun îmbunătățirea nivelului de trai al populației cu venituri reduse, în speță pensionarii, care vizează asigurarea unei pensii minime, care să asigure românului un trai decent și să permită curățirea sistemului public de pensii de toate formele, care au rolul de a umili pătura săracă și de a-i purta pe drumuri pentru obținerea unor ajutoare, cum ar fi ajutorul pentru încălzire, ajutoare sociale și așa mai departe.

O altă problemă foarte gravă, care este pentru persoanele care sunt disponibilizate colectiv, în cursul anului 2007, din domenii strategice ale economiei naționale, cum ar fi mineritul, nu este asigurat un acompaniament social adecvat, deși au fost prinse sume în buget, or, pentru disponibilizări colective nu există în momentul de față un act normativ care să reglementeze această situație, cu atât mai mult cu cât Ordonanța nr. 8/2003 își încetează aplicabilitatea în 31.12.2006.

Partidului România Mare va susține în continuare modificarea art. 18, care să prevadă asigurarea tichetelor de masă pentru sistemul bugetar.

Având în vedere că nu se respectă programul de guvernare, Grupurile parlamentare ale Partidului România Mare ale Camerei Deputaților și ale Senatului, vor vota împotriva acestui proiect de lege.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator. Vreau doar să vă comunic că grupurile parlamentare ale P.R.M. au depășit timpul fixat de 23 de minute.

Domnule Funar, vă rog. Scuzați-mă, pe procedură, domnul senator Funar, liderul Grupului P.R.M. din Senat.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc.

Domnilor președinți,

Onorat prezidiu,

Stimați membri ai Guvernului, câți ați mai rămas să ne onorați,

Și stimate și stimați deputați și senatori,

Pe procedură, aș vrea să vă informez că ne aflăm într-o situație inedită și unică, bănuiesc, în istoria Parlamentului României. S-au prezentat punctele de vedere, inclusiv distinsul nostru coleg Corodan, cu privire la Proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat, dar vă amintesc și subliniez, nu a fost prezentat raportul comisiilor de buget, finanțe, pentru că nu există. Nu este în sală nici distinsul coleg... Nu știu, a plecat la Bruxelles, nu a aflat că l-au refuzat, domnul senator Vosganian.

Invitați-l, domnule președinte, să prezinte raportul asupra Proiectului de buget privind asigurările sociale pe 2007. Mi se pare incredibilă această situație.

Și a doua chestiune, domnilor președinți.

Am numărat, între timp, în sală suntem 127 de senatori și deputați. Grupurile parlamentare P.R.M. solicită să stabiliți cvorumul. Invitați-i pe colegii aflați pe coridoare să vină în sală și mai ales cei de la putere să susțină Guvernul. Nu putem lucra fără cvorum și mai ales la o lege atât de importantă. Nu merită Guvernul, reprezentat așa cum este acum în sală, cu o componență mai redusă, un asemenea tratament din partea noastră.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, domnule senator.

Îi rog și eu pe liderii de grup să solicite colegilor deputați și senatori care sunt pe holuri să intre în sala de ședințe.

Pe de altă parte, domnule senator Funar, îmi pare foarte rău, dar mai aveați trei minute din timpul alocat grupurilor parlamentare P.R.M. Nu am știut cu ce subiect vine domnul senator Corodan, pentru că, este clar, discutăm despre bugetul de stat pe 2007. Dânsul a prezentat altceva, l-am lăsat să vorbească, ca să epuizeze cele 23 de minute care v-au fost destinate.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Lakatos Petru, U.D.M.R.

Se pregătește domnul senator Dan Mircea Popescu, din partea Grupului parlamentar al P.S.D. din Senat.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
 

Domnul Lakatos Petru:

Domnilor președinți,

Stimate domnule prim-ministru,

Stimați miniștri,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Urmărind atent vehemența cu care critică opoziția proiectul de buget și discutând în perspectivă istorică, v-aș propune să ne întoarcem nu numai la Neagoe Basarab și la învățăturile către fiul său Teodosie, să ne întoarcem la învățăturile romanilor, care spuneau: "Men tacem memorie mes oported". Pe românește "să aibă ținere de minte cel care minte". Parafrazând, să aibă ținere de minte cel care critică. Respectiv, într-adevăr, acum un an s-au auzit de aici previziuni sumbre. Nu le repet, le-a citit colegul, deputatul Rușanu, dar, după cum vă dați seama, și cei mai buni specialiști în probleme macro-economice se pot înșela.

Pot greși în evaluări și nu ne rămâne altceva sau nu le rămâne altceva de făcut decât, cum se spune pe la noi, în Bihor, să ridice clopul în fața primului ministru și al Guvernului, care au apreciat mai corect evoluțiile economiei românești și să țină cont de opinia filozofului antic Seneca. Să ne întoarcem tot la romani: "Errare umanum est, in errore perseverare diabolicum". Diabolică este perseverarea în greșeli, în abordarea subiectivă a unei probleme, drept urmare, propun să analizăm fără patimă, dar obiectiv, proiectul bugetului care, pe lângă aspectele pozitive prezentate deja de antevorbitori, pe care sper să le recunoască și opoziția, are și unele neajunsuri, dintre care aș aminti: lipsa oricărei referiri la reforma administrației centrale, în urma căreia să rezulte o administrație mai suplă, mai eficientă și mai ieftină, așa cum prevede programul de guvernare. transferurile de resurse către bugetele locale demonstrează că, în acest domeniu, descentralizarea este pur declarativă, o lozincă fără acoperire în fapte.

De exemplu, repartizarea în cadrul județelor a sumelor defalcate din t.v.a. destinate finanțării cheltuielilor privind drumurile județene și comunale se face numai în funcție de lungimea acestora, după consultarea primarilor. Câtă ipocrizie! Nici directorul F.B.I., Robert Muller, care ne-a vizitat ieri, n-ar fi în stare să identifice urme de descentralizare în această prevedere, agreată de unii numai din motive de ei știute.

Lungimea drumurilor este aceeași, și cu, și fără consultarea primarilor. În schimb, ar trebui să se țină cont de starea drumurilor, de destinația sumelor pentru reparații sau drumuri noi, cu alte cuvinte, repartizarea ar trebui lăsată pe seama consiliilor județene, care cunosc bine situația, fără a impune ceva de la centru.

Aceeași concepție centralistă este prezentă și la repartizarea sumelor pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor de către directorul direcției generale a finanțelor publice județene, prin eliminarea consiliului județean din procesul decizional, cu toate că acesta din urmă are compartimente specializate în domeniu.

Am lăsat la urmă cea mai gravă problemă, sumele defalcate din t.v.a. pentru echilibrarea bugetelor locale în 2007 scad cu 25% față de 2006, în condițiile în care sporesc atât sarcinile transferate de la administrația centrală cât și așteptările populației, care dorește să trăiască mai bine.

Stimate domnule prim-ministru,

Suntem de acord cu obiectivele tangibile prezentate de dumneavoastră, dar cei din Transilvania am dori să avem confirmarea expresis verbis din partea dumneavoastră a hotărârii Guvernului României de a finaliza construcția autostrăzii Borș-Brașov până în 2012.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule deputat. Ați epuizat timpul destinat dezbaterilor generale, timpul fixat pentru Grupurile parlamentare ale UDMR.

Invit la microfon pe domnul senator Dan Mircea Popescu, din partea Grupului parlamentar al PSD din Senat. Aveți cuvântul, domnule senator.

 
 

Domnul Dan Mircea Popescu:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Domnule prim-ministru,

Stimați colegi,

Stimați membri ai Cabinetului,

Dezbaterea noastră are loc într-un moment în care tot mai multe categorii de salariați din țară se pregătesc să iasă în stradă, cerând imperios condiții de viață și de muncă mai bune. De ce tocmai acum, veți spune unii dintre dumneavoastră, iar alții se vor fi întrebat deja dacă nu cumva aici este mâna opoziției politice din țară.

Răspunsul este dezarmant de simplu și la îndemână, domnule prim-ministru, aceste proteste au loc acum datorită faptului că pentru unele categorii profesionale aceasta este vremea negocierii contractului colectiv de muncă, iar presiunile și mijloacele legale de luptă sindicală sunt, din acest punct de vedere, de înțeles. Pentru alte segmente de salariați, însă, discuția asupra bugetului înseamnă, practic, dezvăluirea adevăratelor intenții ale Guvernului, iar clivajul dintre promisiunile făcute și realitățile consemnate în proiectul de buget pentru 2007 conduc în mod firesc la protestele severe de acum.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Salariații din România se zbat pentru salarii mai mari și pentru condiții de muncă decente, iar, pentru aceasta, nu au nevoie să fie împinși de la spate de nimeni, o fac cu prisosință creșterile de prețuri și de tarife la alimentele de bază și la utilități, sărăcia, lipsa locurilor de muncă de bună calitate, lipsa locuințelor, polarizarea veniturilor, restrângerea programelor sociale, accesul tot mai limitat la sănătate și educație, instabilitatea politică din țară, stimați colegi, discrepanța dintre nevoile și problemele populației și agenda politică a Puterii de dreapta.

Construcția bugetară pentru anul 2007 nu face nici ea excepție de la această regulă. Obiecțiunile noastre, ale social-democraților, se referă în primul rând la viziunea îngustă, contabilă, dacă vreți, asupra proiectelor celor două bugete, ce nu lasă să se întrevadă măcar prioritățile majore ale țării în anul aderării la Uniunea Europeană. Pe fond, este vorba de aceeași discrepanță majoră între obiectivele României reale și agenda cetățeanului român, pe de o parte, și ceea ce se poate desprinde din proiecția bugetară propusă, respectiv, lipsa unor obiective clare, coerente și sustenabile, pe de altă parte.

În concepția Partidului Social Democrat, între prioritățile României, putem enumera: combaterea sărăciei și a excluziunii sociale, atenuarea polarizării sociale, reducerea decalajelor majore de dezvoltare dintre sat și oraș, dintre diferitele regiuni ale țării, ca și dintre România, ca întreg, și media statelor din Uniunea Europeană, stimularea accesului egal la educație și sănătate, pregătirea continuă a forței de muncă, reducerea fiscalității pe forța de muncă, creșterea gradului de ocupare, majorarea ponderii așa-numitelor cheltuieli sociale în produsul intern brut al țării, creșterea puterii de cumpărare a salariilor și pensiilor, creșterea calității vieții. În fapt, este vorba de elemente, ce, însumate, configurează un nou model economic și social pentru România, model care îmbină creșterea economică, eficiența și flexibilitatea cu egalitatea de șanse, echitatea și securitatea socială.

Răspunsurile oferite acestor probleme, atunci când aceste răspunsuri există și pot fi desprinse din analiza proiectelor supuse dezbaterii noastre, sunt nu numai dezolante, stimați colegi, dar, de multe ori, ele sunt cinice, iar uneori chiar iresponsabile. În multe cazuri, nu există aceste răspunsuri, pentru că nici problemele enumerate nu există, în viziunea Puterii de dreapta din țară.

Vă propun să descifrăm împreună proiectul de buget pentru 2007, prin prisma răspunsurilor Puterii la primul grupaj de probleme, cel legat de sărăcie, excluziune socială și polarizare socială. Datele sunt următoarele (și îmi pare rău că domnul Vosganian nu este aici), date oficiale...

 
   

Domnul Varujan Vosganian (din sală):

Aici sunt!

 
 

Domnul Dan Mircea Popescu:

Sunteți aici? Vă mulțumesc.

Domnule Vosganian, din 4,6 milioane de salariați, câți are România în acest moment, un număr de 3,6 milioane, adică, aproximativ 80%, se află sub valoarea salariului mediu brut pe economie. Similar, din 5,6 milioane de pensionari, incluzând aici și pensionarii din fostele C.A.P.-uri, un număr de 3,8 milioane, adică aproximativ 70%, se află sub cuantumul pensiei medii din România.

Rezultatul: 43,7% din gospodăriile de salariați și 59,7% din gospodăriile de pensionari, domnule Vosganian, nu au putut face cheltuielilor cu venitul total lunar realizat în 2005. Dacă adăugăm, însă, gospodăriile care nu și-au putut permite o săptămână de concediu în afara locuinței, înlocuirea mobilei uzate, cumpărarea de produse electrocasnice, cum spuneați, cumpărarea de haine noi, vizionarea de spectacole de film și teatru sau cumpărarea de ziare și cărți, atunci, ponderea gospodăriilor care nu au reușit să facă față cheltuielilor crește la 64%, domnule Vosganian, pentru gospodăriile de salariați, respectiv, la 84%, pentru cele de pensionari.

Așadar, stimate doamne și domni parlamentari, aceasta este realitatea socială din România anului 2006, 64% din gospodăriile de salariați și 84% din gospodăriile de pensionari nu pot face cheltuielilor cu venitul total realizat lunar!

Apropo de consum, domnule Vosganian, depinde și cine consumă, dacă 20% din populația țării consumă foarte mult, în detrimentul a 80% din populația țării, atunci, dați-mi voie să nu fiu de acord cu dumneavoastră și cu Guvernul dumneavoastră.

În aceste condiții, care este răspunsul Puterii, stimați colegi? Cred că el se înscrie în categoria răspunsurilor cinice: Puterea propune o majorare a salariilor de doar 12,4% și a pensiei cu numai 17,6%, într-un moment în care creșterea estimată a cheltuielilor pentru utilități și alimentele de bază la nivelul lui 2007 este de peste 30%. Este, cred, evident pentru o țară întreagă că acest lucru este de natură să accentueze sărăcia din țară și numărul exclușilor sociali.

În fapt, ne confruntăm, stimați colegi, cu o scădere dramatică a valorii punctului de pensie, de la 35% pondere în salariul mediu brut pe economie, în 2004, la numai 31%, în 2007, ceea ce va aduce cu sine o scădere semnificativă a puterii de cumpărare a pensiilor. Același lucru se va întâmpla cu puterea de cumpărare a salariilor, aceasta scăzând, după calculele noastre, cu cel puțin 10% în termeni reali.

Menținerea, și în 2007, a cotei unice de impozitare conduce în continuare la accentuarea polarizării societății românești. Acest răspuns îl plasez în categoria celor iresponsabile, de această dată, căci fenomenul este dublat de adâncirea discrepanțelor dintre sat și oraș, ca și dintre diferitele regiuni ale țării.

În anul 2005, domnule Vosganian, de exemplu, diferența între veniturile medii pe gospodărie din mediul urban și rural s-a situat la 30%, față de numai 15,7, în 2004. Este vorba, practic, de o dublare a diferenței de venituri între sat și oraș, în intervalul unui singur an.

La fel, veniturile ce revin în medie pe o gospodărie din regiunea București-Ilfov, de exemplu, au fost cu 39,7% mai mari decât veniturile din regiunea sud-est. Gândiți-vă cu cât se vor adânci aceste inegalități la nivelul lui 2007, în condițiile prețurilor locale de referință la energia termică.

Stimați colegi,

Mă simt obligat să avertizez asupra pericolelor unei asemenea politici premeditate în România, respectiv, accentuarea polarizării sociale. Ea nu este expresia unui accident de etapă, nu este conjuncturală, ci, dimpotrivă, stimați colegi, ea este o acțiune programată, asumată conștient și urmărită cu perseverență de actuala Putere de dreapta din țară, ținând de însăși esența ideologiei promovate.

Cum am putea, altfel, califica aceste lucruri, când Puterea, stimați colegi, tolerează astăzi salarii de 88 de ori mai mari (ați auzit bine, de 88 de ori mai mari), pentru cei din ultima grupă de venituri, comparativ cu salariile celor din prima grupă! Până unde poate merge această inegalitate, fără ca stabilitatea țării să nu fie periclitată? Aceasta este o întrebare directă pentru Guvernul Tăriceanu.

A doua mare grupă de probleme este cea referitoare la ponderea în p.i.b. a așa-ziselor "cheltuieli sociale". În primul rând, noțiunea de "cheltuieli sociale" nu mai corespunde realităților din Europa, dar și din țară, ele sunt, mai degrabă, investiții sociale, dacă considerăm domeniul social ca factor productiv, așa cum, de altfel, este el perceput în cadrul modelului social european.

Dacă, până acum, ponderea cheltuielilor cu protecția socială nu a depășit niciodată 9 până la 10% din p.i.b., Partidul Social Democrat consideră că a sosit momentul unei abordări cu totul noi în această privință, în sensul majorării semnificative a acestui procent, undeva, în jurul a 12-14% din p.i.b., pentru o primă perioadă. Spunem aceasta conștienți fiind de faptul că o economie performantă asigură prosperitatea populației.

Dar lucrul, stimați colegi și stimată colegă din Partidul Democrat, este valabil, în egală măsură, și invers. Respectiv, și o populație prosperă va produce o economie performantă.

Pledăm, așadar, pentru importanța cel puțin egală, domnule Rușanu, atât a dezvoltării economice, dar și a celei sociale, aceasta constituind încă una din marile diferențieri între stânga și dreapta politică românească. Din păcate, proiectul de buget pe 2007, dar și previziunile până în 2010 ale actualei Puteri, converg spre o scădere semnificativă a cheltuielilor cu protecția socială, până spre 9,4% pondere în p.i.b., ceea ce include acest răspuns în categoria celor cinice, cu privire la soarta populației. De menționat că media în Uniunea Europeană, în acest moment, este de 27,4%.

Stimați colegi,

O ultimă grupă de probleme viza pregătirea continuă a forței de muncă, reducerea fiscalității pe forța de muncă și creșterea gradului de ocupare a acesteia în România. Răspunsurile Puterii în ceea ce privește piața muncii, practic, nu există. Față de un angajament de scădere cu 10 puncte procentuale a fiscalității în mandatul 2005-2008, după 3 ani, această scădere este de numai 4 puncte procentuale, respectiv, de la 49,5 la 45,5%. Reamintesc că, în intervalul 2000-2004, Guvernul Năstase a scăzut fiscalitatea din România cu 12,5 puncte procentuale, de la 62% la 49,5%, domnule Vosganian.

În ceea ce privește piața muncii din România, aceasta se va transforma dramatic, în procesul de integrare europeană. Fenomenul rapid de îmbătrânire a populației, fluxurile migrației interne și mai ales externe, precum și bătălia tehnologică pentru competitivitate sunt doar câteva din provocările inerente.

În plus, România, nu numai că este țară europeană, stimați colegi, cu cea mai mare pondere a populației ocupate în agricultură, dar are și o structură socială și ocupațională net diferită față de societățile dezvoltate din Uniunea Europeană. Populația din agricultură trebuie ajutată să se mute masiv, peste 1,5 milioane de persoane, în ocupații neagricole. Aceasta presupune oferirea de șanse tineretului rural: în primul rând, șanse de educație, în al doilea rând, locuri de muncă și formare profesională. Din acest punct de vedere, răspunsul Puterii nu există, nici pentru 2007 și nici pentru anii următori.

În sfârșit, dacă ne uităm la structura populației ocupate în funcție de școala absolvită, vom observa cu surprindere, stimați colegi, față de legendele existente, că cea mai mare parte a forței de muncă nu are nici o calificare, doar 21,5% sunt absolvenți ai învățământului profesional și 13,5% absolvenți de învățământ postliceal și superior. De aici, o sarcină uriașă (repet, uriașă!) pe care trebuie să ne-o asumăm pentru anii care vin, respectiv, dezvoltarea accelerată a unor centre de formare profesională continuă și alocarea unor sume corespunzătoare pentru derularea acestui proces. Sumele alocate la nivelul lui 2007 pentru formare profesională în România dovedesc că Puterea este total nepregătită și în acest domeniu.

O ultimă mențiune, prima mare urgență a economiei românești, dacă vrea să fie o economie durabilă, este să-și ocupe populația aptă de muncă. În acest sens, crearea de noi locuri de muncă devine, la rându-i, o prioritate. Răspunsul Puterii, și la acest punct, aproape inexistent.

Concluzia, pentru noi, social-democrații, stimați colegi, este una singură: în 2007, majoritatea populației din România va trăi mai prost decât în 2006 și 2005! Iată de ce votul nostru va fi unul negativ asupra ambelor bugete.

Vă mulțumesc. (Aplauze ale parlamentarilor din Opoziție.)

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator. Ați consumat 11 minute din timpul alocat Grupurilor parlamentare ale PSD.

Domnule Funar, vă rog, pe procedură, aveți microfonul.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Nu fac și nu voi face parte din Alianța D.A., dar adevărul trebuie cunoscut, pentru a se face dreptate.

Domnule președinte, în programul zilei de astăzi, de la orele 15,30 până la finalizarea dezbaterilor generale, avem prezentarea de către primul ministru a proiectului Legii bugetului de stat și a Proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat. Ce spune Regulamentul? "Comisiile sesizate în fond pentru examinarea proiectelor de buget întocmesc câte un raport comun asupra fiecărui proiect", așa spune Regulamentul.

Deci, ca atare, domnule președinte de ședință și având în vedere faptul că ne-a fost prezentat doar un raport asupra Proiectului Legii bugetului de stat, Grupul parlamentar din Senat al PRM-ului vă solicită o pauză de consultări, pentru refacerea cvorumului și pentru scrierea raportului, de maximum 15 minute. Mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Domnule senator, este, și așa, târziu, e ora 19,00. Sigur, eu fac apel ca toți colegii de pe holuri să intre în sala de ședințe, dar nu îmi cereți acum să dăm o pauză, pentru că, și așa, lungim. Mai sunt 4 vorbitori. Vă rog.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Am solicitat pauză, este obligatoriu, domnule președinte.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Conform regulamentului, o pauză de 5 minute, atât pot să vă dau, domnule senator.

Bine. Deci, peste 5 minute, la 19,07, ne vedem în sală.

 
   

(Pauză între orele 19,00-19,10).

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Reluăm lista vorbitorilor și îl rog să poftească la microfonul ședinței pe domnul deputat Nini Săpunaru, din partea Partidului Național Liberal.

 
   

Domnul Costache Mircea:

În primul rând, procedura!

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Mă scuzați, o problemă de procedură. Da, domnule deputat, vă rog.

 
 

Domnul Costache Mircea:

Domnule președinte,

Haideți să intrăm în legalitate, noi vrem să vă ajutăm. Se fac în continuare referiri la două bugete și ni s-a prezentat un singur raport. Haideți că am avut 8 rânduri la primul, mai citiți 2,5 rânduri la al doilea, ca să intrăm în legalitate. Vă rog!

 
 

Domnul Varujan Vosganian:

Permiteți, domnule președinte?

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Domnule senator, un moment, vă rog, să vă dau cuvântul. Da. Haideți, dacă, într-adevăr, stingem acest conflict prin prezentarea raportului, atunci, domnul senator Varujan Vosganian să prezinte raportul bugetului asigurărilor sociale.

 
 

Domnul Varujan Vosganian:

Mulțumesc foarte mult.

Raport comun asupra Proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe 2007.

În urma examinării Proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe 2007, a amendamentelor depuse, Comisiile reunite de buget, finanțe, bănci, cu 18 voturi pentru și 11 voturi împotrivă, au dat aviz favorabil. Amendamentele sunt prezentate în anexa nr. 1, respectiv cele aprobate, și nr. 2, respectiv cele respinse.

Mulțumesc. (Aplauze ale parlamentarilor din Majoritate.)

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, domnule președinte al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci.

Dau cuvântul domnului deputat Nini Săpunaru, din partea Grupului parlamentar al PNL din Camera Deputaților. Se pregătește domnul senator Nicolae Ioțcu, din partea Grupului parlamentar al PD.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
 

Domnul Nini Săpunaru:

Am ascultat cu atenție prezentarea făcută de domnul prim-ministru și de distinșii domni din Opoziție și, încă o dată, în plus, constatăm că unii spunem una, ceilalți spunem alta și nu reușim să ne înțelegem și, poate, cel mai bine ar fi să revenim la subiect și să începem să spunem cifre și să discutăm de cifre. Și cifrele sunt clare: cheltuielile bugetare estimate pentru anul 2007 cresc cu 3,2 puncte procentuale în produsul intern brut, comparativ cu anul 2006, evidențiindu-se o creștere semnificativă a cheltuielilor de capital, de la 3,9% din produsul intern brut, la 6,7% din produsul intern brut, ceea ce reflectă o îmbunătățire considerabilă a poziției de cheltuieli, prin direcționarea fondurilor publice pentru susținerea creșterii economice și, totodată, reprezintă cea mai substanțială creștere a ponderii cheltuielilor de capital din ultimii ani.

Referitor la cheltuielile de capital, este de menționat faptul că s-a modificat tiparul de creștere economică în favoarea acumulării, cu impact pe termen lung asupra dezvoltării durabile a societății românești.

În domeniul investițiilor publice, se remarcă o orientare cu un accent deosebit pe dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de transport, programe multianuale prioritare de mediu și gospodărirea apelor și programe de dezvoltare în infrastructura locală.

În același timp, bugetul finanțează procesul de continuare și consolidare a pozițiilor de capital uman din domeniul învățământului și sănătății, prin cele mai mari alocații din ultimii 16 ani, ceea ce va asigura premise pentru realizarea unei economii durabile în domeniul forței de muncă. Un exemplu concludent și iar apelăm la cifre: în ultimii ani, practic, cheltuielile bugetului învățământului s-au situat aproape de 3% din produsul intern brut, în timp ce bugetul pe 2007 propune o majorare de 5,2% din produsul intern brut. Simultan, se finanțează și politicile de acompaniament social, constând din asistență socială, pensii și asigurări de sănătate.

Referitor la veniturile bugetare (și, ceea ce este foarte important), trebuie să spunem iar cifre: se constată o creștere a acestora, de la 17,9% din produsul intern brut, în anul 2004, la 20,74% din p.i.b., în 2007, cu mențiunea că aportul impozitului pe venit a crescut de la 2,89% la 3,41%, în 2007, față de 2004. Ceea ce demonstrează clar și fără dubii că politica fiscală adoptată în domeniu prin introducerea cotei unice a dus la rezultatele scontate.

Pe plan intern, în anul 2007, este prevăzută continuarea reducerii presiunii fiscale, prin diminuarea contribuțiilor de asigurări sociale cu 2 puncte procentuale la angajatori. Principalele obiective spre care vor fi direcționate resursele bugetare se referă la capitalul uman, coeziunea economică și socială, dezvoltarea regională, politica de asigurări sociale, dezvoltarea cercetării și inovării ca obiectiv esențial al Strategiei Lisabona, transporturile și protecția mediului.

Este de menționat faptul că stabilirea unui deficit bugetar de 2,8% din produsul intern brut este menită să susțină procesul de dezinflație și să mențină în limite rezonabile deficitul de cont curent, în condițiile unui nivel al cheltuielilor bugetare de 38% din produsul intern brut. În această situație, se poate aprecia că politica bugetară formulată pentru anul 2007 este o politică prudentă, corelată cu celelalte politici publice.

În domeniul inflației, se preconizează o reducere a acesteia, estimându-se o rată a inflației de 4,5% la sfârșitul lui 2007, ceea ce înseamnă o inflație medie anuală de 5%. Această estimare a luat în calcul o scădere a prețurilor administrate, deși decalajul dintre aceste prețuri și cele libere rămâne considerabil.

Raportarea anuală a unor creșteri economice, domnilor, nu reprezintă nimic, dacă nu se regăsesc în veniturile cetățenilor. Câștigul salarial mediu prognozat (încă o dată, apelăm la cifre) pentru anul 2007 va atinge nivelul de 1.270 lei, mai mare cu 12,4% față de anul 2006.

Doamnelor și domnilor,

Bugetul nu este un scop în sine, el este un instrument de macrostabilizare și de dezvoltare, în funcție de politica pe care o promovezi. Plecând de la această premisă, putem afirma că proiectul de buget pe anul 2007 reprezintă un instrument important pentru consolidarea progreselor înregistrate până în prezent și pentru realizarea unei economii stabile, care se îndreaptă spre performanță și creștere durabilă, în contextul cerințelor spațiului european comunitar.

În concluzie, ținând seama de argumentele prezentate, parlamentarii Partidului Național Liberal vor susține și vor vota proiectul de buget prezentat.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Îl invit la microfon pe domnul senator Nicolae Ioțcu, din partea Grupului parlamentar al PD. Urmează domnul deputat Iulian Iancu, pentru 2 minute, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Aveți cuvântul, vă rog.

 
 

Domnul Nicolae Ioțcu:

Domnilor președinți,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Bugetul pe 2007 este un buget construit în primul rând pentru cetățeanul român, ca viitor cetățean european, și reprezintă primul buget al României ca stat integrat în Uniunea Europeană. Fundamentarea bugetului are în vedere nu numai prioritățile noastre în raport cu Uniunea Europeană, dar și gestionarea și finanțarea priorităților României. Astfel, veniturile prognozate sunt cele mai consistente din ultimii ani, ajungând la un procent de 35% din p.i.b., procent net superior celui înregistrat în 2004, când valoarea acestuia a fost de 30,2%.

Sigur că Opoziția este tentată să critice această construcție bugetară și acceptăm critica, dar nu acceptăm minciuna. Cea mai frecventă critică este că acest buget este unul ambițios, nerealist economic, în care veniturile bugetare sunt considerate ca fiind supraestimate, iar datele pe care se bazează nu ar putea aduce un plus de venituri. Este adevărat că astăzi ni se prezintă un buget ambițios, care se bazează pe o creștere economică sănătoasă, prognozată la 6,4%, și o rată a inflației de 4,5%.

O contribuție majoră în realizarea țintelor în ceea ce privește veniturile este și îmbunătățirea majoră a colectării veniturilor, nemaiacordându-se nici un fel de înlesniri clientelare.

Amintesc că același tip de critici au fost duse și în 2005, în momentul introducerii cotei unice de 16%. Un important lider P.S.D. dădea atunci, ca perioadă de menținere a cotei, maxim 3-4 luni, fapt care nu s-a dovedit a fi adevărat.

Vrem să recunoaștem sau nu, măsura s-a dovedit a fi benefică pentru economia românească, iar anul 2007 va fi cel de al treilea an de aplicare a cotei unice de 16% și o cotă t.v.a. care rămâne la 19%.

Această măsură a dus la scăderea impozitelor plătite de către agenții economici și populație și poate una dintre cele mai importante realizări este faptul că în doi ani investițiile străine au depășit întregul volum de investiții din perioada '91-2004.

Bugetul, așa cum a fost adoptat de către Guvern și de comisiile de buget ale celor două Camere, regăsește în el susținerea financiară a priorităților naționale declarate încă de la preluarea mandatului.

Educația și cercetarea vor primi în 2007 o alocare fără precedent, 5,2% din p.i.b., de 2,5 ori mai mare decât în 2004, ceea ce reprezintă o creștere a investițiilor în infrastructură de 21 de ori, comparativ cu 2004, și o creștere a salariilor în Învățământ de 18%. Sigur, s-a spus că acești bani au fost distribuiți prin hotărâri de Guvern. Da, au fost distribuiți prin hotărâri de Guvern, dar au mers direct la administrațiile locale și, sigur, au mers acolo unde au existat proiecte, pentru că, din păcate, guvernarea 2001-2004 ne-a lăsat fără proiecte, pentru că n-a fost dorință de a face investiții în infrastructura școlară și o dovadă este și faptul că inspectoratele școlare din țară, în medie, au avut un singur angajat pentru ceea ce înseamnă investiții în infrastructură.

O premieră, sigur, este și alocarea la peste 2% din p.i.b. pentru Ministerul Apărării Naționale, cum un pas important se face spre descentralizare prin creșterea cotelor defalcate din impozitul pe venit, care rămân la administrația locală, atingându-se un nivel de 82%.

Dacă în perioada 2001-2004, bugetul României a avut o structură păguboasă, acordându-se pomeni electorale, risipind banul public în detrimentul cheltuielilor de capital, acum alocațiile pentru investiții au o creștere semnificativă de 6,7% din p.i.b., cu mult peste media de maxim 3% din perioada amintită.

Această locare are în vedere necesitățile substanțiale de investiții în infrastuctura României, precum și asigurarea cofinanțării proiectelor beneficiare de fonduri europene, în vederea unei absorbții cât mai mari.

România trebuie să recupereze, prin aceste investiții în infrastructură, decalajul care să o facă să nu piardă din competitivitatea regională și internațională, și s-a făcut referire la Ordonanța nr.7. Aș ruga pe domnul președinte Geoană să vadă și ultima hotărâre de Guvern, unde proiectele primarilor P.S.D. se regăsesc într-un număr consistent.

Verificați încă o dată ultima hotărâre. Poate nu v-a parvenit Monitorul Oficial. (Se adresează domnului senator Dan Mircea Geoană.)

La capitolul de pensii, în 2007, este bine de spus că pensia medie anuală va reprezenta o creștere de 62% față de 2004. Referitor la faptul că valoarea punctului de pensie va fi de 31%, corect este 32%, dar eu cred că referirea doar la procente nu face bine, pentru că pe oameni îi interesează, până la urmă, banii și putem face o singură comparație, dacă pensia în 2004, media anuală era de 2.520.000 lei, în 2007 ea va fi de 3.840.000 lei.

Angajamentul asumat prin Programul de guvernare, ca rata majorării pensiilor agricultorilor să devanseze rata de creștere a pensiilor din sistemul public, a fost realizat deja prin primii trei ani, când, prin măsurile de protecție adoptate, pensia agricultorilor crește de la 790.000 lei, cât era în decembrie 2004, la 1.360.000 lei în decembrie 2007, respectiv o creștere nominală de 72% și una reală de 43,8%.

O concluzie este că tuturor ministerelor au fost alocate sume mult mai mari decât în 2004 și, dincolo de toate acuzațiile și criticile, cred că bugetul pe 2007 este unul realist, axat pe proiecte și programe.

De aceea, consider că poate fi pus în practică, la fel ca și cel din 2006 și invit colegii parlamentari să acorde un vot favorabil bugetului pe 2007, în care p.i.b.-ul este dublu față de 2004, aproape dublu față de 2004, un lucru foarte important nu doar pentru noi, cei aflați la guvernare, cât, mai ales, pentru cetățenii României.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Invit la tribună pe domnul senator Funar. Procedură. Da, aveți microfonul.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc.

Domnilor președinți,

Onorat prezidiu,

Stimate și stimați colegi parlamentari,

Grupurile parlamentare ale P.R.M. solicită să invitați, domnilor președinți de ședință, în sala Parlamentului, miniștrii. Nu se poate, noi discutăm bugetul și dânșii nu sunt în sală. Mai sunt doi-trei, de sămânță. Această sfidare n-o putem accepta și vă rog și insistăm să-i invitați în sală și, la solicitare, este obligatorie prezența lor. În caz contrar, dacă ei ne sfidează, eu vă propun să încheiem lucrările, până vin în sală.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator. Invit și eu și pe domnul prim-ministru și pe miniștrii care sunt pe hol să poftească în sala de ședință.

Dau cuvântul domnului deputat Iulian Iancu, din partea Grupului parlamentar al P.S.D.; se pregătește domnul deputat Sergiu Andon, din partea Grupului Partidului Conservator.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
 

Domnul Iulian Iancu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor președinți,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Pentru că timpul alocat este foarte scurt, am să fac referire doar la două afirmații ale Puterii, legate de bugetul anului2007, și anume faptul că este primul buget european. Unu. Și doi, că nu i se poate reproșa nimic. Și, în intervalul foarte scurt, am să încerc să vă demonstrez că nu este nici un buget european și că chiar i se poate reproșa ceva deosebit de grav.

În primul rând, vorbim de un buget, stimați colegi, bugetul de stat, care este cel mai important instrument de previziune, prin care statul își planifică atât dimensiunea, cât și structura costurilor și veniturilor pentru anul 2007.

Prin urmare, se impune, iată, anul 2007 este primul an al integrării. Ca atare, îi trebuie o dimensiune europeană care rezidă dintr-o analiză economică, financiară, dar mai ales fiscală, deosebit de exigentă.

Dacă ne uităm la bugetul anului 2007, o să observăm că în ce privește analiza economică, analiza financiară, nu permite în primul rând o abordare legată de faptul că Guvernul ar fi trebuit, în prealabil, să ne prezinte o strategie post-aderare. Ar fi trebuit să ne prezinte un program post-aderare, ar fi trebuit să ne prezinte un concept nou de dezvoltare a României, prin care să se distingă acele ramuri, domenii, produse, servicii care trebuia susținute prin buget, pentru a rezinsta unei competiții și concurențe dure la nivel european. Unde le regăsim în bugetul anului 2007?

Poate să ne spună domnul prim-ministru care sunt acele produse și servicii, ținând seama de gradul de competitivitate prevăzut în buget, în condițiile în care, în bugetul anului 2007, aceste fonduri au scăzut cu50%? Putem, însă, să-i spunem care sunt acele domenii ale industriei românești care vor muri la anu', respectiv industria ceramică, industria textilă, industria confecțiilor, industria îngrășămintelor chimice, care deja este în faliment. Or, în aceste condiții, stimați colegi, nu putem vorbi de un buget care să aibă o viziune europeană.

Și, acum, cel de-al doilea aspect: greșeala fundamentală, sau aspectul care i se poate reproșa în mod fundamental.

Stimați colegi,

Timp de doi ani de zile, actualul Guvern a neglijat consecvent și într-un mod dramatic, cu influența deosebit de grave atât economice, cât și sociale, domeniul energetic. Dacă în plan european, vorbeam de componenta europeană, se vorbește în Cartea verde de o strategie unică europeană, în care principala componentă este siguranța în alimentare, la noi observăm că suntem cu stocurile zero, observăm că zeci de grădinițe, școli s-au transformat în congelatoare, observăm că zeci de mii de cetățeni sunt debranșați din incapacitate de plată. Dacă acolo se vorbește de diversificarea capacităților de producție, pentru următorii ani se vorbește de diversificarea surselor de alimentare cu energie primară, noi am abandonat toate proiectele strategice de interes național. România a devenit o pată albă pe harta energetică a Europei. Au compromis și Proiectul Nabuco, și Proiectul Constanța și Proiectul de înmagazinare subterană.

Iată, deci, câteva componente care, adăugate la cea impusă de Uniunea Europeană, respectiv piață unică, la noi, piața de energie s-a transformat în junglă. La noi, băieții deștepți rostogolesc sumele în conturile personale, luând energie de la stat și vânzând-o la stat, în defavoarea populației, în condițiile în care primul-ministru, în februarie, ne anunța că va elabora o strategie în domeniul energetic, care nici până astăzi nu este realizată, spunându-ne, cu acea ocazie, că vom trece la capacități de producție pe cărbune, de pe gaze.

Vreau să-l informez, nu știu dacă știe, în momentul de față, pentru prima dată în ultimii 16 ani, funcționăm cu 2.500 mw pe gaze naturale, gaze naturale care, iată, tocmai li s-a mărit prețul datorită țintirii inflației, cum le spunea domnul prim-ministru, și care majorează prețul de producție al energiei livrată populației din România cu 40 până la 60%, pentru că aceasta este diferența de costuri între hidrocarburi și cărbune, sau energia hidro.

În aceste condiții, stimați colegi, închei și vă spun că această proiecție, acest buget este un buget complet nerealist, un buget neeuropean, făcut pentru interesele de grup, pentru cei bogați și într-un total dezinteres pentru populația săracă a României.

Vă mulțumesc. (Aplauze în Grupul parlamentar al PSD)

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Rog pe domnul deputat Sergiu Andon, din partea Grupului parlamentar al P.C., să poftească la microfon. Se pregătește domnul deputat Mircia Giurgiu, din partea deputaților independenți.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
 

Domnul Sergiu Andon:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Distinși reprezentanți ai Guvernului,

În mod special, domnule ministru al finanțelor publice,

Domnule ministru al muncii, protecției sociale și familiei,

După cum s-a și anunțat de la această înaltă tribună, Grupurile parlamentare ale Partidului Conservator vor vota Proiectul Legii bugetului de stat și Proiectul Legii asigurărilor sociale de stat pe anul 2007. O facem, chiar cu convingerea, divers motivată, că votăm un buget în general bun, dar decizia de a vota pentru a fost luată în partid, după aprinse discuții.

Ceea ce dorim în mod special să se rețină este aspectul că votul nostru favorabil proiectului nu înseamnă nicicum acceptarea lacunelor din cele două bugete, pe care le-am semnalat și le dezaprobăm în continuare.

Între acestea, se află și o chestiune aparent punctuală, dar cu o semnificație mult mai largă decât expresia cifrică. Este vorba de diferitele măsuri sociale legiferate de Parlament în legislatura trecută și abandonate cu încăpățânare de executivul legislaturii noastre.

Nu mai suntem în situația de a discuta oportunitatea economică, ori sinceritatea politică a acelor reglementări. Ele sunt legi și trebuie respectate ca atare.

În orice societate, statul, executivul dau tonul respectării ordinii de drept. Așadar, pe lângă frustrarea socială pe care o reprezintă neaplicarea măsurilor legiferate, impune aspectul gravisim al ignorării legii, chiar de către cei chemați primii s-o respecte.

Am atras atenția domnilor miniștri, al finanțelor publice și al muncii, protecției sociale și familiei, printr-o interpelare că vom urmări intrarea în legalitate până la a depune plângeri penale, la nevoie solicitând și suspendări, inclusiv Președintelui, împotriva celor vinovați de neaplicarea legii. Nu am primit răspuns la interpelare. Poate că au fost domnii miniștri ocupați cu bugetul și de aceea am și tăcut, dar reiterez, în numele colegilor mei, în acest moment, conținutul interpelării care, cum spuneam, exprimă un punct de vedere mai larg din partid.

Faptul că parlamentarii conservatori vor vota cele două proiecte de lege ale bugetelor, nu înseamnă, deci, nicidecum, că acceptăm și lipsa din bugetul pentru anul 2007, din nou, ca și în 2005, ca și în 2006, a resurselor necesare aplicării legilor la care m-am referit. Dimpotrivă, atragem atenția din nou că boicotarea respectivelor legi, spre exemplu a Legii nr.565/2004, ca să nu las fără exemplu, constituie abuz în serviciu contra intereselor publice. Cu această precizare, vom vota bugetul și, ca să închei într-o notă optimistă, urăm succes în respectarea lui.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Invit la microfon pe domnul deputat Mircia Giurgiu, din partea Grupului de independenți și, ultimul vorbitor, domnul Borbély László, din partea U.D.M.R., două minute.

Aveți microfonul, vă rog.

 
 

Domnul Mircia Giurgiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

O să încerc să mă încadrez în cele douăzeci de secunde care sunt alocate unui parlamentar și o să spun că sper ca data de 1 ianuarie 2007, data integrării în Uniunea Europeană, să reprezinte pentru populația României... datorită acestui buget, așadar, populația României sper că o s-o ducă un pic mai bine.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Invit la microfon pe domnul deputat Borbély László, din partea Grupurilor U.D.M.R.

O voce din sală:

Nu este în sală!

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Nu este în sală. Atunci, îl invit pe domnul prim-ministru, în finalul dezbaterilor generale, să răspundă la întrebările și inclusiv la soluțiile date de colegii senatori.

Domnule prim-ministru, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu:

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Vă spun că sunt ușor mâhnit, pentru că nu mi-am imaginat să asist la o astfel de atitudine din partea principalului partid de opoziție.

La ce vreau să mă refer? Vă spun sincer că sunt întotdeauna gata să ascult vocile critice și să preiau observațiile întemeiate. Dar, dacă răsturnăm realitățile numai de dragul discursului politic, atunci, din păcate, în loc de o dezbatere serioasă, responsabilă, asistăm la ceva ridicol, care seamănă cu un bâlci, sau cu un dialog al surzilor și teamă-mi este că astăzi, o parte din această dezbatere parlamentară a fost mai degrabă așa ceva.

Am avut senzația că discursul pe care l-a rostit liderul Partidului Social Democrat a fost făcut pentru o țară care se află într-o situație de criză. Cred că persoana care a scris discursul ar fi trebuit să ia lecții de la colegul dumneavoastră, domnul Șerban Mihăilescu, care a rostit acea remarcabilă formulă, cu segmentul acela, mic. Pentru că, altfel, cred că trăim în două lumi diferite, domnilor! Nu știu, ori trăiți într-o altă țară, ori cei care au scris discursul au luat datele de la bugetul dintr-o altă țară. Nu putem să mistificăm realitățile! Eu nu cred că acest buget este perfect. Aici putem să fim de acord. Dar nici să comentați acest buget, ca și când România ar fi în pragul crizei, pentru că, atunci, înseamnă că o țară întreagă, observatori și analiști politici români și străini sunt pur și simplu deplasați în aprecierile pe care le fac la adresa României. Și aprecierile care sunt făcute la adresa României cred că ar trebui să ne bucure în egală măsură și pe noi și pe dumneavoastră, pentru că România se află pe un drum bun, și nu numai pe un drum bun și oarecare, România este astăzi una dintre țările care este invidiată pentru performanțele economice. Iar aceste performanțe economice, firesc, se regăsesc în bugetul de anul viitor. Dacă gelozia este explicația acestei atitudini, atunci, totuși, cred că este un lucru care este condamnabil și regretabil.

În ciuda faptului că unul dintre antevorbitori m-a apostrofat într-o manieră pe care nu pot s-o accept, că n-aș fi fost atent la discursul domniilor voastre, am fost foarte atent și mi-am luat notițe amănunțite, pe care pot să vi le arăt. Pot, însă, câteodată, să fiu atent și la discursul dumneavoastră și să mai fac și altceva în timp. Nu trebuie să vă deranjeze.

Și am să vă dau câteva exemple. S-a formulat aici, de către persoana care m-a urmat la tribună, că gradul de colectare a veniturilor la buget este 35,2%. Îmi pare rău. Greșit. Nu cunoașteți. Nu e vorba de gradul de colectare. Este vorba de volumul veniturilor la buget în anul 2007. Faceți câteva greșeli.

La fel, domnul Dan Mircea Popescu a vorbit despre polarizare. Mă scuzați. Sunteți aici. Cifrele vă contrazic, domnule senator. Veniturile medii, vă dau un singur exemplu, pe gospodărie, cresc de la 10.850.000 în 2004, la 13.800.000 lei în 2006, o creștere de 27,6%.

Ați produs multe argumente bazate în principal pe procente legate de punctul de pensie. Îmi pare foarte rău. Să știți că pensionarii n-o să-i hrănim cu procente. O să-i hrănim cu bani; bani cu bani. Și pensiile au crescut, nu într-o măsură satisfăcătoare, sunt de acord cu dumneavoastră, în măsura în care economia va performa și mai bine, vom putea face și mai mult, dar, haideți să fim de acord că, pentru 2007, creșterea este într-adevăr consistentă, reală și cred că era normală, după ani de zile, în care pensiile s-au erodat datorită inflației.

Totodată, vreau să remarc un lucru. În discursul pe care l-am rostit, nu am avut nici un epitet la adresa partidelor din opoziție, sau la adresa vreunora dintre liderii partidelor. Am ascultat, însă, din partea domnului Geoană, cuvinte ca: minciună, impostură, fantezie mincinoasă, incompetență. Am ezitat în mod special să folosesc epitete, tocmai pentru a nu transforma dezbaterea în ceea ce ați transformat-o dumneavoastră, pentru că aș fi vrut ca, împreună, să încercăm să găsim soluțiile cele mai bune pentru o Românie care are o reală problemă: recuperarea decalajelor care s-au accentuat în anii '90, pentru că România, ca viitoare țară europeană, nu-și poate permite să aibă aceste decalaje care ne separă, din păcate, încă, astăzi, dar economia, așa cum merge, în ritmul în care merge, este evident că ne permite să reducem aceste decalaje.

Soluțiile, întotdeauna, le putem găsi împreună și cred că era ceea ce ar fi fost de dorit. Dar, din păcate, modul în care ați dus dezbaterea îmi dau seama că ne va face greu să înnodăm acest dialog.

Și, în final, pentru că nu vreau să vorbesc foarte mult și să contraargumentez foarte mult, pentru că cifrele și argumentele cred că sunt cele mai bune contraargumente pe care le găsiți în proiectul de buget, s-a vorbit aici despre o situație grea, când ne uităm că în țară șomajul este de numai 5% - și sunt numeroase zone în care nivelul șomajului este între 1 și 2% -, știți foarte bine că este o adevărată problemă, ca să nu spunem aproape o criză pe piața forței de muncă, vedem cum evoluează salariile, cred că lucrurile acestea ar fi trebuit totuși să nu încercați să nu le vedeți, numai pentru frumusețea discursului.

În final, am să repet ceea ce am spus mai devreme. Dacă mă veți întreba dacă sunt mulțumit cum arată acest buget prezent România anului 2007, fără îndoială vă spun că nu sunt mulțumit și nici membrii Guvernului și probabil întreaga majoritate. Nu suntem mulțumiți, pentru că ne dorim mai mult, pentru că dorim ca românii, de exemplu, să poată să aibă acces la o educație mai bună. Și, din acest motiv, vom investi în continuare și mai mult în educație. Vrem ca resursele umane să devină principalul atu al României, și nu resursele naturale. Pentru că toate țările bogate astăzi din lume sunt bogate pentru că au mizat pe resursa umană, și nu pe exploatarea resursei naturale, cum s-a făcut, din păcate, în trecut. Vrem să putem construi o infrastructură care să permită în continuare atragerea de investiții, schimburi comerciale și mai voluminoase cu partenerii europeni, sau cu alții. Vrem un sistem de sănătate care să permită populației să-și îngrijească sănătatea. Vrem o agricultură care să devină una cu valențe economice și care să aibă, într-adevăr, o valoare adăugată semnificativă la formarea produsului intern brut. Vrem investiții mai multe în cultură, vrem investiții mai multe în protecția mediului și așa aș putea să continui.

Toate aceste lucruri, însă, încep să devină posibile prin performanțele economice pe care România le are datorită modului în care - și, aici, îmi pare foarte rău, trebuie să vă contrazic - am știut să descătușăm energiile latente ale economiei românești și ale românilor. Spiritul întreprinzător s-a făcut simțit. Oamenii sunt satisfăcuți că pot să muncească mai mult fără să plătească mai multe impozite la stat și să câștige mai mult și să se bucure de roadele lor.

Toate aceste lucruri, faptul că numeroase locuri de muncă au ieșit la suprafață, peste 250.000 de locuri de muncă au ieșit la suprafață, au permis, într-adevăr, venituri mai consistente la buget, pe care construim un buget, într-adevăr, care este cu mult mai consistent decât cele din anii trecuți. Nu trebuie să vă deranjeze lucrul ăsta. Cred că ar trebui să fim cu toții bucuroși că o facem pentru România și pentru cetățenii ei. Eu aștept, totuși, în dezbaterile din următoarele zile, o atitudine constructivă din partea dumneavoastră și vă mulțumesc anticipat. (Aplauze)

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule prim-ministru.

 
   

Domnul Gheorghe Funar (din sală):

Domnule președinte, vă rog să-mi permiteți!

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Păi, nu există drept la replică. N-a pronunțat nume.

De procedură? Poftiți, domnule senator Funar.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

După începutul dezbaterilor, după cuvântul primului-ministru al nostru, domnul Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu, i-am adresat patru întrebări. Eu nu l-am etichetat și nu accept să fiu ignorat, nici eu, nici colegii mei. Am stat în sală, am ascultat dezbaterile, domnul prim-ministru a avut treburi importante și a lipsit. Probabil că s-a documentat. Aștept răspunsul la cele patru întrebări, înainte ca domnia sa să plece la Budapesta.

Vă rog, domnule prim-ministru, să-mi răspundeți la cele patru întrebări.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Geoană. Vă rog, două minute; drept la replică, da?

 
 

Domnul Dan Mircea Geoană:

Un foarte scurt drept la replică.

Eu mă bucur de faptul că însuși primul-ministru și Guvernul pe care-l reprezintă nu sunt mulțumiți de bugetul pe care l-au prezentat. Este un gest de sinceritate și cred că ar trebui să-l aplaudăm.

Problema pe care o avem, domnule prim-ministru, este că într-adevăr am senzația că trăim sau că trăiți în altă țară, în țara lui "să trăiți bine" și într-o realitate virtuală. Degeaba ne dați cifre despre medii salariale și de pensii, când o categorie foarte îngustă de cetățeni, într-adevăr, au profitat de cota unică, și nimeni nu o spune, iar categoriile cele mai mari de populație nu au profitat și, la acest moment, polarizarea socială în România s-a accentuat.

Nu este nici epitet, nu este nici invectivă, nu este nimic altceva decât o realitate crudă, pe care colegul meu, domnul senator Dan Mircea Popescu, le-a spus în cifre adevărate. Depinde cum citește cetățeanul român cifrele pe care le perorăm de la acest microfon.

Evident, Guvernul spune cifrele care-i convin, evident că opoziția spune cifrele care i se par mai relevante. Dar întrebarea: pe cetățeanul de acasă, de la el din comună, din oraș, de la sat, cu venituri mici, salariații de care vorbim și nu vom conteni să vorbim, ce cifre îi interesează? Îi interesează cifrele despre realitățile lor sociale.

Domnule prim ministru, eu am trecut de mult de faza să fiu invidios sau gelos pe cineva, pentru că am realizat suficient de multe lucruri și domnul Vosganian văd că și-a luat, ușor, geanta de comis voiajor și a plecat, este jenant...

O voce din sală:

Nu a plecat, este în sală!

 
 

Domnul Mircea Geoană:

Este jenant. Dacă este aici îl salut, dacă nu este aici este jenant.

Dar nu este normal ca, în tot ce înseamnă replică din partea celor care reprezintă actul guvernamental, să nu se recunoască o tristă și dură realitate socială în țara noastră.

Nu suntem geloși pe dumneavoastră. Vă dorim din tot sufletul mult succes în politică, mult succes în gestiunea acestei țări.

Dar avem dreptul, ca opoziție, să spunem că treaba nu merge bine. Avem dreptul să spunem că premisele fundamentale ale construcției bugetului sunt bazate pe premise mincinoase, pentru că nu sunt adevărate. Nu este un epitet la adresa dumneavoastră sau a altcuiva, este o radiografie a unor premise care sunt neadevărate. Consumul "..

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Domnule senator, dacă puteți să concluzionați, domnule senator, vă rog.

 
 

Domnul Mircea Geoană:

Eu vă spun, eu nu am făcut o prognoză despre ce va să vină, am făcut doar o radiografie a cifrelor de bază aflate la baza construcției acestui buget și ele nu se pupă. Și una este să ai o viziune euforică despre propria guvernare și alta să ai o viziune profesionistă despre ceea ce propui în fața Guvernului.

Și cred că atunci când proslăvim marile rezultate economice și dinamismul extraordinar al economiei românești, care, în anumite segmente, este real, ar trebui să întrebăm și cele 200 de mii de IMM-uri care au raportat pierderi, ar trebui să întrebăm și cele 2 milioane de agricultori care nu mai primesc subvenție începând de anul viitor și pentru care nu avem soluție nici în buget și nici în politicile publice și ar trebui să întrebăm cetățenii acestei Românii dacă, după doi ani de zile de discursuri triumfaliste, s-a construit ceva serios și s-a pus ceva serios la baza infrastructurilor acestei țări. Repet, singurul cuvânt care mai face să vibreze pozitiv mulți din colegii, inclusiv din sala aceasta, este faimosul material de construcție, numit asfalt, asfalt care curge într-o singură direcție, către buzunarele oligarhiei portocalii, într-adevăr, de dreapta, și acest lucru nu-l poate nega nimeni.

Vă mulțumesc foarte mult. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PSD.)

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul prim ministru.

Aveți cuvântul. Vă rog și domnului Funar, dacă puteți să-i răspundeți la întrebări.

 
 

Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:

Îmi pare rău că continuăm în același fel și știți că este o vorbă care spune așa, că tonul face muzica.

Deci, cu părere de rău, vă spun că aveți o imagine deformată. Nu am prezentat un discurs triumfalist, din contră, am spus și repet mi-aș dori pentru România mult mai mult, cred că diferența se vede, dar nu este suficient și muncim în acest sens.

Și angajamentele pe care ni le-am luat față de cetățeni, prin programul de guvernare, sunt cele care ne ghidează în acțiunile noastre și, la doi ani de la guvernare, ceea ce ne-am angajat să facem am făcut. N-am ținut discursuri.

Ne-am angajat că ducem România în Uniunea Europeană și am dus-o, nu cu un an întârziere, așa cum se întâmpla să se descrie, la sfârșitul lui 2004, vă readuc aminte.

Ne-am angajat la creșteri salariale și le-am realizat.

Ne-am angajat la creșteri de pensii pentru sistemul public sau pentru agricultori și le-am făcut.

Acestea nu sunt minciuni, sunt realități.

Eu cred că pentru corectitudinea dezbaterii, opoziția ar face un singur lucru util, să recunoaștem ceea ce s-a făcut și să criticăm ceea ce este greșit și n-am nimic împotrivă să stăm să discutăm aici, să ne disputăm și să încercăm, așa cum spuneam, să găsim și soluțiile.

În rest, dezbaterea rămâne una demagogică și politicianistă și este regretabil. (Aplauze din partea dreaptă a sălii.)

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule prim ministru.

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Încheiem ședința de astăzi.

Mâine dimineață, la ora 9,00, vom începe dezbaterea pe articole a Proiectului Legii bugetului de stat pe 2007.

Un minut, domnule senator, vă rog.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule președinte de ședință,

Vă cunoșteam din Senat că sunteți om serios. Am pus patru întrebări, nu mi s-a răspuns la întrebare. Eu îl înțeleg pe colegul dumneavoastră din stânga că finul nu poate pretinde nașului, dar dumneavoastră nu aveți nici un grad de rudenie cu premierul și trebuia să insistați să-mi răspundă la cele patru întrebări.

Dacă dânsul mă sfidează, găsesc și eu soluții, împreună cu colegii mei, nu numai din Grupul PRM, ca să-l sfidăm. Și mâine dimineață vă vom face o surpriză plăcută, domnule prim ministru, și tuturor membrilor Guvernului, pentru că ne-ați sfidat acum.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Ridic ședința de astăzi.

Deci mâine, la ora 9,00 dimineața, continuăm cu dezbaterea pe articole a Proiectului Legii bugetului de stat pe 2007.

Vă mulțumesc pentru răbdare și vă doresc o seară plăcută.

 
 

Ședința s-a încheiat la ora 19,50.

 
     

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania tuesday, 22 october 2019, 17:33
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro