Plen
Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of November 15, 2006
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.173/24-11-2006

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
15-10-2019
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2006 > 15-11-2006 Printable version

Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of November 15, 2006

7. Proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2007 și Proiectului Legii asigurărilor sociale de stat pe anul 2007 (dezbateri generale).  
 

 

(A doua parte a ședinței a fost condusă de domnul Bogdan Olteanu, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii Ilie Sârbu, secretar al Senatului, și Ioan Munteanu, secretar al Camerei Deputaților.)

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Doamnelor miniștri,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Continuăm lucrările ședinței comune a Camerei Deputaților și Senatului.

Potrivit ordinii de zi și programului de lucru aprobate, urmează să începem dezbaterile asupra Proiectului Legii bugetului de stat și Proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale pe anul 2007.

Pentru dezbaterea generală, Birourile permanente ale celor două Camere propun următoarele: Guvernului să i se rezerve 60 de minute, pe care să le utilizeze la începutul și la încheierea dezbaterilor generale; grupurilor parlamentare din Camera Deputaților și Senat, împreună, să li se aloce timpul corespunzător numărului inițial al membrilor lor, luându-se în calcul câte 20 de secunde pentru fiecare parlamentar; deputații și senatorii care nu fac parte din grupuri parlamentare, să aibă la dispoziție, de asemenea, câte 20 de secunde fiecare, timp care poate fi cedat între acești parlamentari sau grupurilor parlamentare.

Potrivit acestei repartizări a timpului de dezbatere, grupurile parlamentare, deputații și senatorii deveniți independenți au la dispoziție timp maxim pentru pentru participarea la dezbateri, după cum urmează: Grupurile parlamentare ale PNL și PD din Camera Deputaților și Grupul parlamentar al Alianței D.A. PNL-PD din Senat - 54 de minute; Grupurile parlamentare ale PSD - 53 de minute; Grupurile parlamentare ale PRM - 23 de minute; Grupurile parlamentare ale UDMR - 11 minute; Grupurile parlamentare ale Partidului Conservator - 10 minute; Grupul parlamentar al minorităților naționale din Camera Deputaților - 6 minute; deputații și senatorii fără apartenență la grupurile parlamentare - 7 minute.

Sunt comentarii la aceaste propuneri ale Birourilor permanente reunite? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Supun, atunci, votului dumneavoastră aceaste propuneri.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu unanimitate de voturi, s-au adoptat aceste propuneri.

Pentru prezentarea Proiectului Legii bugetului de stat și a Proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2007, invit la tribună pe domnul prim-ministru, Călin Popescu-Tăriceanu.

Domnule prim-ministru, aveți cuvântul.

Domnul Călin Anton Constantin Popescu-Tăriceanu:

Domnule președinte al Camerei Deputaților,

Domnule vicepreședinte al Senatului,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

În orice democrație, dezbaterea și votarea bugetului în parlament generează una din cele mai importante și de substanță discuții politice. Îmi doresc ca și proiectul de buget pe care Guvernul îl aduce în fața dumneavoastră să aibă același rezultat.

Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2007și Proiectul Legii bugetelor asigurărilor sociale de stat pe anul 2007 pe care vi le propun astăzi spre adoptare sunt expresia cea mai concretă a politicilor pe care le implementează Guvernul pentru a-și îndeplini angajamentele asumate la învestitură. Filosofia noastră este să stimulăm economia, ca sursă de bunăstare și de bani, și să avem încredere în români, în inteligența lor și în forța lor de muncă.

Poate că unii se așteaptă să vin la această tribună ca un fel de contabil și să vă prezint o înșiruire de cifre seci. Dați-mi voie să vă spun că nu aceasta este intenția mea. Intenția este de a vă exprima, prin prezentarea bugetului, viziunea politică ce sintetizează cei aproape doi ani de politici guvernamentale și de reforme. Stabilim prin proiectul de buget obiective tangibile și dăm direcția de dezvoltare pentru următoarea jumătate de mandat.

Alții par să fie lăsați asurziți de zgomotul săbiilor de pe scena politică. Îi invit să revină la realitate, cu o lectură a bugetului pe 2007. Vor vedea că dincolo de declarațiile asurzitoare ale celor orbiți de ambiții personale, la nivelul societății, al vieții reale a cetățenilor, am reușit să descătușăm energiile care duc la dezvoltarea și modernizarea României.

Mai sunt unii obișnuiți din trecut ca bugetul să fie o improvizație. Și aceștia se înșeală. Avem o abordare coerentă, plecând de la o realitate politico-economică incontestabilă: la 1 ianuarie 2007, România va deveni membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, datorită reformelor pe care le-am aplicat.

Alții mai visează la bugete croite pentru clientela politică. Am o veste proastă pentru ei. Am scos din uz acest model. Am schimbat radical filosofia bugetară. Am propus, pentru al doilea an consecutiv, un buget responsabil, bazat pe priorități și pe proiecte de dezvoltare a României.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Am arătat până acum ce nu este proiectul de buget pe 2007 și, acum, haideți să vedem ce este. Dacă m-ar întreba cineva care sunt cele trei lucruri care definesc acest buget, răspunsul meu este următorul: în primul rând, este cel mai elocvent și obiectiv bilanț al primei jumătăți de mandat al Guvernului pe care îl conduc, iar bilanțul este evident unul pozitiv; în al doilea rând, este busola pentru dezvoltarea României în perioada imediat următoare - identifică obiectivele, le prioritizează și asigură resursele pentru îndeplinirea lor; în al treilea, dar nu în ultimul rând, este un buget pentru cetățeanul român, considerat ca cetățean european, este un buget pentru o Românie europeană. Am să detaliez în continuare proiectul de buget din perspectiva acestor trei definiții.

Un obiectiv fundamental pe care ni l-am asumat chiar în această sală, prin programul de guvernare, a fost reconstrucția bunăstării. În viziunea noastră, bunăstarea se obține prin muncă. De aceea, am promis să facem reforme care să încurajeze investițiile private, crearea de locuri de muncă și politici salariale corelate cu productivitatea. Indicatorii economici actuali și perspectiva economică pe 2007, pe care se fundamentează proiectul de buget, dovedesc că ne-am onorat angajamentele.

Punctul nodal al reformei noastre economice a fost cota unică de 16%, cuplată cu lupta împotriva corupției și cu eliminarea înlesnirilor, a eșalonărilor, a anulărilor de datorii, care permiteau amestecul abuziv al politicului în economie. Mulți s-au lansat în discursuri populiste împotriva cotei unice, dar evoluțiile din economie le-au contrazis predicțiile sumbre.

Rezultatele se văd: am reușit să creștem veniturile la buget cu 17,7% în 2005, față de 2004, și cu 22,4% pe primele trei trimeste ale anului acesta, față de anul precedent; investițiile străine au atins un volum record, de 5,2 miliarde de euro în 2005, tinzând către 8 miliarde de euro în 2006; veniturile nete ale salariaților au crescut, în 2005, cu 23%, datorită cotei unice; tendința continuă și în 2006, când salariul mediu brut pe economie este estimat să crească cu 16%, față de anul trecut.

În 2006, am reușit să avem una dintre cele mai scăzute rate ale șomajului din Europa - 5%, am reușit să întărim capitalul privat, a crescut profitabilitatea pentru toate categoriile de întreprinderi. Ponderea întreprinderilor mici și mijlocii în valoarea adăugată a sporit semnificativ, în 2005, comparativ cu 2004, iar numărul acestora a crescut de la 164.000 la 210.000, anul trecut.

În anul 2006, este foarte posibil să avem o creștere a produsului intern brut care să depășească 7%, având astfel una din cele mai înalte cote de creștere a produsului intern brut din Europa.

Creșterea economică este, de asemenea, sănătoasă și sustenabilă pe termen lung, fiind evidentă creșterea productivității muncii.

Guvernul pe care îl conduc a dovedit că poate să gestioneze prin eforturi proprii, fără asistență externă, economia țării, asigurând atât o creștere economică sănătoasă, cât și respectarea echilibrelor macroeconomice. Multe instituții internaționale specializate ne-au recunoscut meritele, atât experții Fondului Monetar Internațional, cât și agențiile de rating ne-au îmbunătățit constant calificativele.

Mai mult, raportul din acest an al Băncii Mondiale, denumit: "Doing business in 2007", a pus România pe primul loc în Europa, la reforme destinate îmbunătățirii mediului de afaceri.

Pornind de la aceste performanțe reale ale economiei românești, am prognozat evoluțiile macroeconomice pentru anul 2007. Pentru anul viitor, anticipăm o creștere economică de 6,4%.

Considerăm că tendința de dezvoltare a sectorului privat va continua, ceea ce înseamnă investiții mai mari și locuri de muncă mai multe și mai bine plătite. Inflația, de asemenea, va continua să scadă.

Obiectivul nostru este ca, împreună cu Banca Națională, să diminuăm inflația până la 4% în 2007, sporind astfel puterea de cumpărare a populației. Deficitul bugetar va fi de 2,8%, ceea ce ne va permite să finanțăm investiții majore.

Cota unică, reformele, mai buna colectare a veniturilor la buget, eliminarea înlesnirilor de care am vorbit ne-au permis să asigurăm pentru anul 2007 cel mai ridicat nivel de venituri din ultimii ani, și anume, 35,2% din produsul intern brut, comparativ cu aproximativ 29 și ceva la sută, anul acesta. Este un nivel ce corespunde bugetelor din țările europene. Este cu aproape 20% mai mult decât ponderea veniturilor bugetare în p.i.b., corespunzătoare anului 2004. În bani, aceasta înseamnă că veniturile pe 2007 se ridică la 38,1 miliarde de euro, adică, mai mult decât dublu decât în 2004, când acestea au reprezentat numai 18,3 miliarde de euro.

În concluzie, proiectul de buget pe 2007 demonstrează că Guvernul și-a onorat până acum angajamentele din programul de guvernare. Am făcut reforme, unele radicale, dar nu am dat greș. Chiar dacă mai avem de recuperat distanța față de celelalte țări europene, ne-am pus în mișcare cu viteză sporită și cu motorul turat la maxim.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Poate unii dintre dumneavoastră se întreabă în ce direcție merge România, cu economia relansată? Ce facem cu resursele suplimentare pe care le avem la dispoziție? Întrebarea este legitimă, iar busola ne arată în ce direcție mergem. dacă ne uităm în bugetul pe 2007, pe care vi-l propun spre adoptare, știm ce avem de făcut, iar prin votul dumneavoastră la proiectul de buget ne dați și girul Parlamentului pentru a ne apuca de treabă. Continuăm investițiile și programele în domeniile strategice: infrastructură, educație, sănătate, agricultură și dezvoltare rurală. Prioritatea este să investim în aceste domenii și să continuăm reformele structurale, conform programului de guvernare.

De aceea, am planificat cel mai mare buget pentru investiții alocat după 1990. În anul 2007, România va avea astfel cu 8,2 miliarde de euro mai mult decât în 2006 și cu 22,2 miliarde de euro mai mult decât în 2004, pentru îndeplinirea angajamentelor asumate prin programul de guvernare. Acești bani nu vor fi cheltuiți, ci investiți, ceea ce ne va permite să asigurăm sustenabilitatea creșterii pe termen mediu, în condiții de echilibru macroeconomic.

Guvernul a demarat, din acest an, cel mai amplu program de investiții în educație derulat vreodată în România. Continuăm programul în 2007, la un nivel de finanțare fără precedent. Este cea mai mare creștere bugetară pentru educație după 1990. Alocăm 5,2% din p.i.b. pentru educație, apropiindu-ne de ținta de 6% din programul de guvernare.

Ca o comparație, guvernele anterioare au ținut bugetul educației în jurul a 3 până la 4% din produsul intern brut ani de zile. În 2004, bugetul educației era de 1,9 miliarde de euro. Noi am alocat de trei ori mai mulți bani în 2007, ajungând la 5,6 miliarde de euro.

Cheltuielile de capital în educație vor fi de 21 de ori mai mari față de 2005. Nu e o greșeală! De 21 de ori mai mari, cheltuielile de capital! Ajungem la 45.160 de miliarde de lei vechi în 2007, comparativ cu 2.060 de miliarde de lei vechi, în 2005.

Fondurile suplimentare din învățământ vor merge în principal către proiectele mari, precum: campusurile școlare, dotarea de școli și laboratoare, biblioteci, școli de arte și meserii, construcția de cămine studențești. Vom continua programul de reabilitare în școli și în cămine și, în acest fel, dorim să asigurăm condiții mai bune de învățământ.

Bugetul anului 2007 pentru educație urmărește asigurarea egalității de șanse și sporirea accesului fiecărui elev, fiecărui cetățean la educație. Aducem sistemul național de educație mai aproape de cel european. Facem descentralizarea și dăm o autonomie sporită întregului sistem educativ.

În același timp, este al doilea an consecutiv când majorăm substanțial finanțarea pentru cercetare, în conformitate cu Agenda Lisabona. În 2004, bugetul pentru cercetare științifică a reprezentat doar 0,18% din produsul intern brut, suma alocată fiind de 4.330 de miliarde de lei.

În schimb, susținem în acest moment investiția în acest domeniu: creștem alocația bugetară, de la 12.500 de miliarde de lei în 2006, adică 0,37% din produsul intern brut, la 19.100 de miliarde, respectiv 0,5% din produsul intern brut, în 2007. Și acestea sunt numai sumele care sunt alocate din fonduri publice, pentru cercetare sumele tinzând către 0,7% din p.i.b.

Banii nu se risipesc însă la institute anonime, ca până acum, ci merg pe finanțare de proiecte eligibile. Facem aceste investiții majore în educație și cercetare cu o logică precisă: pentru Guvernul pe care îl conduc, investiția în capitalul uman și în cercetare-inovare este soluția pentru ca dezvoltarea României să se accelereze și, astfel, să putem să recuperăm cât mai rapid diferențele care ne separă față de celelalte țări europene. Aceste investiții susțin creșterea economică durabilă, competitivitatea economică și formarea de locuri de muncă de calitate.

Un alt domeniu în care înregistrăm o premieră este sănătatea. Am alocat acestui sector, în anul 2007, cel mai mare buget acordat până acum, 4,12% din p.i.b. Bugetul sănătății este de 4,3 miliarde de euro în 2007, dublu față de suma alocată în 2004, de numai 2,2 miliarde. De altfel, pentru întreaga perioadă 2000-2004, caracteristică a fost continua diminuare a finanțării pentru sănătate, acumularea cronică de arierate în acest sector și lipsa de reformă.

Cu banii pe care îi alocăm finanțăm programele prioritare pe care le-am anunțat: 8 spitale regionale universitare de urgență, 20 de spitale de urgență județene, modernizarea spitalelor existente, aparatură, echipamente, programul de achiziție de 1.000 de ambulanțe, finanțarea programelor naționale de sănătate, prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

De asemenea, doresc să subliniez că demarăm descentralizarea în domeniul sănătății.

Facem aceste investiții pentru a crește, evident, calitatea vieții cetățeanului.

În egală măsură, cresc fondurile pentru agricultură în anul 2007. Scopul nostru este dezvoltarea unei agriculturi competitive pe piața europeană. Am alocat acestui domeniu 2,3% din p.i.b., cu 30% mai multe resurse decât în anul 2006 și de trei ori mai mult decât a fost acordat agriculturii în 2004. Acești bani sunt destinați continuării programelor Ministerului Agriculturii, precum și elaborării Planului Național Strategic și a Planului Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013, care vor permite dezvoltarea durabilă a agriculturii și a spațiului rural.

Finanțăm Programul Sapard românesc, care va funcționa după criteriile Uniunii Europene, iar Programul "Fermierul" va continua, în scopul asigurării cofinanțării fondurilor europene. De asemenea, banii din buget vor fi utilizați și pentru realizarea politicilor agricole comunitare și pentru absorbția fondurilor europene.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Guvernul pe care îl conduc nu repetă greșelile trecutului. În trecut nu s-au făcut investiții în infrastructură pe termen lung și nici pe baza unei gândiri strategice sau coerente.

Propunem o politică susținută pentru dezvoltarea infrastructurii ca sursă de creștere economică accelerată. Alocăm cel mai mare buget pentru investiții după '90 - 6,6% din p.i.b., în condițiile în care media cheltuielilor de capital în perioada anterioară a fost de 3%.

Direcțiile în care vom utiliza acești bani sunt multiple: finanțăm dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de transport, prin continuarea proiectelor de reabilitare; dăm prioritate coridoarelor paneuropene, rutiere și feroviare; programele finanțate prin bugetul pe 2007 au ca scop finalizarea, până în anul 2010, a 500 de km de autostrăzi și modernizarea a 3.500 de km de drumuri.

Tot la capitolul "investiții", avem planificate lucrări de apărare împotriva inundațiilor. Construim 9.000 de locuințe noi pentru tineri și continuăm lucrările la încă 15.000. Finalizăm, în 2007, peste 100 de noi săli de sport.

Am demarat, în 2006, un program vast de modernizare a satului românesc, prin Ordonanța nr. 7, una din cele mai populare inițiative ale Guvernului la nivel local. Programul constă în alocarea a 30.000 de miliarde de lei pentru proiecte de infrastructură rurală, pe perioada 2006-2009. Alocările din bugetul pe 2007 ne permit să menținem acest angajament de modernizare.

Continuăm lucrările pentru alimentări cu apă la nivelul localităților din mediul rural. Lansăm Programul Național de Construcție a Rețelei de Canalizare și de Realizare a Stațiilor de Epurare în Localitățile Rurale. De asemenea, continuăm Programul Național privind Asfaltarea Drumurilor Comunale.

Doamnelor și domnilor,

Investițiile majore în aceste patru domenii strategicce vor duce la creșterea nivelului de trai al cetățenilor, concomitent cu dezvoltarea societății românești.

Un alt semn al îmbunătățirii vieții și al creșterii economice este și evoluția salariilor. În 2007, câștigul salarial mediu brut este prognozat să crească cu 12,4%, ajungând la 12.700.000 de lei, raportat la 11.300.000, în decembrie 2006, față de 10.700.000, cât a fost utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale pentru 2006. Numărul de salariați va fi mai mare cu 1,8%, ceea ce se traduce în aproape 100.000 de locuri de muncă.

Conform programului de guvernare, reducem, pentru al doilea an consecutiv, cotele de contribuții la asigurările sociale, cu două puncte procentuale. Această măsură va sprijini dezvoltarea societăților și crearea de noi locuri de muncă. Un alt beneficiu este scoaterea la suprafață a "economiei gri" și, automat, asigurarea de protecție socială pentru mai mulți cetățeni.

Politica de protecție socială este un factor suplimentar care contribuie la calitatea vieții cetățenilor. Din păcate, acest domeniu este și cel mai vulnerabil la populismul ieftin și generează discursuri demagogice. Și, trebuie să o spun aici, nimeni nu are monopol asupra protecției sociale, așa cum s-a lăsat impresia în trecut! De fapt, experiența prin care a trecut România ani de-a rândul arată ce rău face populismul ieftin, prezentat drept protecție socială, atât pentru economie, cât și pentru nivelul de viață al cetățenilor!

O guvernare liberală nu neglijează problemele sociale, dar are o abordare diferită. Mergem pe principiul că cea mai eficientă protecție socială sunt locurile de muncă și acționăm în acest sens. În plus, desfășurăm programe de protecție sociabilă sustenabile, pentru cei care au nevoie.

În cei doi ani de guvernare, am demonstrat că un Guvern de centru-dreapta, condus de un premier liberal, poate să pună în aplicare politici eficiente și reale de protecție socială, care vin cu adevărat în ajutorul celor ce au nevoie, fără să tulbure economia. Bugetul pe 2007 reconfirmă această tendință.

Am alocat prin proiectul de buget pentru 2007, pentru asigurări și asistență socială, o sumă aproape dublă față de cea alocată în 2004. Bugetul pentru acest domeniu este de 11,2 miliarde de euro, reprezentând 10,34% din produsul intern brut.

Bugetul de pensii crește cu 18%, față de anul 2006. Numai în 2007, alocăm suplimentar, pentru plata pensiilor, 1,12 miliarde de euro, iar bugetul total pentru pensii va fi de 6 miliarde de euro, de care vor beneficia peste 5 milioane de pensionari din România.

Pentru anul 2007, pensia medie va crește cu 17,6% de la 1 ianuarie, și cu încă 3,4%, de la 1 septembrie. Nivelul pensiei medii anuale va atinge 3.740.000 de lei, la 1 ianuarie, și 3.840.000 de lei, de la 1 septembrie 2007. Aceasta reprezintă o crșetere cu 52% față de anul 2004. Așa-zisele "indexări trimestriale", utilizate în trecut, calculate ca medie, nu s-au situat niciodată, din păcate, peste nivelul inflației.

De aceea, începând cu anul 2006, când valoarea punctului de pensie a crescut cu 9,3%, la începutul anului, și, ulterior, cu încă 5%, și continuând cu anul 2007, când creșterile sunt mult mai substanțiale, schimbăm această politică, pentru a da creșteri reale pentru pensionari.

În programul de guvernare, ne-am angajat la o creștere reală de 30%, până la finele anului 2008, la pensii. În decembrie 2007, creșterea reală va fi deja de 27,3%, față de decembrie 2004, așa încât, evident, vom putea îndeplini ușor acest angajament din programul de guvernare.

Aceasta, după ce Guvernul pe care îl conduc a adus, pentru prima oară, echitatea în sistemul de pensii după '90, prin procesul de recalculare a pensiilor, care a durat un an de zile, față de angajamentul pe care ni-l luasem, de doi ani.

Pensiile agricultorilor, de asemenea, cresc în decembrie 2007 cu 72% nominal, față de decembrie 2004, iar creșterea reală, în aceeași perioadă, va fi de 43,8%.

Am bugetat, de asemenea, o alocație de stat pentru copii, în cuantum de 2 milioane de lei pe lună, pentru toți copiii în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copiilor cu handicap, indiferent dacă familia beneficiază sau nu de indemnizație pentru creșterea copilului. Numărul de beneficiari ai indemnizației pentru creșterea copilului a fost astfel extins.

Bugetul pe 2007 asigură indemnizațiile cu caracter reparatoriu, destinate unor categorii de persoane care au avut de suferit daune în urma unor evenimente socio-politice. Acordăm, în continuare, ajutoare pentru categoriile defavorizate.

Bugetul alocat pentru acordarea ajutoarelor pentru încălzirea locuinței este aproape dublu față de anul 2006, deoarece plafonul a crescut de la 3.100.000, la 5.000.000 de lei, venit pe membru de familie. Aceasta înseamnă un număr mai mare de beneficiari.

În concluzie, prin bugetul pe 2007 continuăm direcțiile prioritare de dezvoltare a României din prima jumătate de mandat, pe care le-am enunțat: infrastructură, educație, sănătate și agricultură.

Concomitent cu politica de investiții, asigurăm însă și o politică socială, astfel încât toate categoriile de cetățeni să se bucure de creșterea calității vieții.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Aceste politici pe care le vom susține în 2007 prin buget contribuie la conturarea unei Românii europene, prin reducerea decalajelor care ne despart de celelalte state membre ale Uniunii Europene.

Dar, când am definit un pic mai devreme bugetul pe 2007, ca un buget făcut pentru o Românie europeană și pentru cetățeanul român considerat ca un cetățean european, m-am referit la altceva.

În primul rând, am construit acest buget pentru a face față obligațiilor și oportunităților pe care țara noastră le are ca viitor stat membru al Uniunii Europene, de la 1 ianuarie 2007.

Astfel, alocăm 1,1% din produsul intern brut, adică 1,15 miliarde de euro pentru contribuția României la bugetul Uniunii Europene, potrivit angajamentelor asumate.

Am bugetat integral cofinanțarea programelor finanțate cu fonduri europene, astfel încât să permitem absorbția fondurilor europene de 0,6 miliarde de euro. România va primi de la Uniunea Europeană fonduri în valoare de 2,1% din produsul intern brut.

În al doilea rând, am respectat întru totul criteriile de la Mastricht, care sunt valabile pentru orice țară membru al Uniunii Europene. Deficitul bugetar este mai mic de 3%, iar nivelul datoriei publice este cu mult sub 60%, care este cerința din Tratatul de la Mastricht. Anul acesta, nivelul datoriei publice va fi de numai 17% și prognozăm că în 2007 nu va depăși 18%.

În al treilea rând, asigurăm finanțarea pentru continuarea reformelor făcute în prima jumătate a mandatului în domenii fundamentale pentru integrarea europeană, precum justiția, administrația și internele.

Ne onorăm, astfel, angajamentul față de Uniunea Europeană să consolidăm progresele făcute, precum și angajamentul din Programul de guvernare pentru consolidarea statului de drept.

În 2007, bugetul Ministerului Justiției este mai mare cu 11% pentru a continua proiectele demarate.

Odată cu aderarea la Uniunea Europeană, frontiera României va deveni frontiera Uniunii Europene. Din acest motiv, bugetul Ministerului Administrației și Internelor este mai mare cu 20% decât în 2006 și nu numai din acest motiv, ci pentru întărirea rolului pe care Administrația trebuie să-l joace într-o țară europeană.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

În concluzie, este evident că acest proiect de buget pe 2007 este coerent cu politica dusă de Guvern în prima jumătate de mandat și ne permite îndeplinirea angajamentelor de guvernare și în 2007.

Cât privește viitorul european al României, vreau să subliniez că pe 1 ianuarie nu se va produce integrarea în Uniunea Europeană, ci numai aderarea la Uniunea Europeană. Integrarea este un proces complex, care se va derula după această dată.

Dacă în primii doi ani de mandat ne-am concentrat pe îndeplinirea criteriilor pentru aderare, acum consolidăm progresele obținute și acționăm pentru o integrare rapidă și deplină în Uniunea Europeană.

În ceea ce privește reformele interne, continuăm ceea ce am început și investim pentru a accelera dezvoltarea României și creșterea nivelului de trai.

Suntem conștienți că nu am ajuns la capătul drumului, dar ne gândim la noi inițiative, pentru a rămâne competitivi în noul context european.

Stimați colegi,

Vreau să mulțumesc pe această cale comisiilor parlamentare și în special comisiilor de buget-finanțe, președinților tuturor comisiilor pentru rapiditatea și profesionalismul cu care au dezbătut proiectul de buget transmis de Guvern.

Bugetul pe care l-am prezentat astăzi este dovada unui Guvern care-și îndeplinește angajamentele și care nu face doar promisiuni fără acoperire. Un Guvern care nu sacrifică interesele țării pentru mici calcule populiste. Un Guvern care privește spre viitor, pentru a putea să răspundă nevoilor cetățenilor.

Este un buget care ne cheamă pe toți actorii politici să ne întoarcem cu fața către nevoile reale ale oamenilor și să lăsăm deoparte disputele sterile, pentru a da atenție și sprijin primului buget european al României. De aceea, solicit Parlamentului să susțină acest proiect de buget.

Votul Parlamentului va fi, în primul rând, un vot pentru o Românie europeană.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule prim-ministru.

Ați acoperit cam jumătate de oră din timpul pe care-l aveați la dispoziție.

Urmează dezbaterile parlamentare.

Prima înscriere la cuvânt este a domnului Dan Mircea Geoană, din partea Grupurilor parlamentare ale P.S.D.

Se pregătește domnul Varujan Vosganian, din partea Grupurilor parlamentare ale P.N.L.

Procedură? Îmi cer scuze, domnule Geoană, este o intervenție pe procedură din partea domnului Funar.

Poftiți? Da. Datorez scuze domnului Geoană.

 

Domnul Gheorghe Funar (din sală):

După domnul Geoană, domnule președinte!

Domnul Bogdan Olteanu:

După. Acceptă după raport.

Domnul Dan Mircea Geoană:

Vă mulțumesc foarte mult.

Doamnelor și domnilor colegi,

Domnule președinte,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor miniștri,

În primul rând, aș vrea să încep intervenția mea, și sunt în asentimentul dumneavoastră, fără îndoială, pentru a aduce un cuvânt de apreciere și de omagiere pentru muncitorii brașoveni care, în urmă cu 19 ani, au dat un semnal de luptă împotriva dictaturii și care merită din partea noastră apreciere și respect. Și aș dori să-i aplaudăm cu toții. (Aplauze)

Vreau, de asemenea, să salut o veste bună care ne vine, în sfârșit, de la Bruxelles, și aș dori să salut decizia președintele Comisiei Europene, domnul Barroso, de a extinde portofoliul comisarului român la Uniunea Europeană. Este o decizie bună, luată la insistențele Grupului socialist din Parlamentul European și care repară, măcar în ceasul al 12-lea, imaginea făcută praf de tandemul Băsescu-Tăriceanu în urmă cu câteva săptămâni. Și sunt bucuros că, prin intermediul familiei noastre, am reușit să corectăm un pic din imaginea ofilită pe care țara noastră a avut-o ca prim pas, la apropiere de 1 ianuarie 2007.

Dacă în plan european, acest lucru ne-a reușit, nu același lucru se poate spune și despre ceea ce se întâmplă în țară. Atunci când avem de-a face cu greșelile, cu incompetența și cu vrajba nesfârșită a acestei coaliții de dreapta, impusă în mod fraudulos în 2004, la guvernare, de Traian Băsescu și condusă de premierul Călin Popescu Tăriceanu. Când este vorba de interesele lor immediate, de afacerile lor și ale acoliților lor, pentru acești guvernanți nimic nu mai poate fi schimbat. Iar cel mai edificator exemplu este acest proiect de buget pe care începem să-l dezbatem astăzi.

Lansat cu obișnuitul tam-tam mediatic, cu care această guvernare i-a exasperat pe români din 2004 până acum, proiectul de buget a fost prezentat ca fiind cel mai mare buget, cel mai european buget, un buget pentru cetățean și alte asemenea.

Cred că bieții români încep să creadă că din 2007 va fi raiul pe pământ. Dar, pentru că lumea îi cunoaște deja foarte bine pe acești adevărați specialiști în incompetență, nimeni nu-și mai face iluzii deșarte.

Dacă în 2005, Alianța a făcut vraiște România, conducând țara cu un buget căruia, prin introducerea cotei unice, i-a făcut praf veniturile, dacă în 2006 au adus sub pragul sărăciei milioane de români și au exasperat alte milioane, care nu au ajuns decât la o formă de supraviețuire de pe o zi pe alta, astăzi, Guvernul Tăriceanu, în complicitate cu președintele Traian Băsescu, își desăvârșesc opera, venind în fața țării cu un buget care ne îngroapă definitiv și pe termen lung, și ca oameni, și ca țară.

Acest buget este expresia unei guvernări al cărei unic scop este de a fura cu două mâini din curtea oamenilor și de a băga cât mai mult în buzunarele portocalii ale celor care roiesc din abundență în jurul celor două palate și al unor instituții de larg consum din jurul acestora. Pentru că, în timp ce Alianța de dreapta, care ne conduce țara spre dezastru, clamează cu emfază perfecțiunea acestui buget, unul din patru tineri din români este șomer. Un sfert din populația României și peste jumătate dintre persoanele de peste 50 de ani suferă de boli cronice sau de infirmități. Unul din 5 români consideră că are o sănătate proastă, iar spitalele au rămas din nou fără bani și farmaciile fără medicamente compensate. Trei sferturi dintre români conectați la sistemul centralizat de încălzire sunt debranșați, pentru că factura la energie termică este prea mare, iar alți 10%, inclusiv în Brașov, de care vorbeam acum câteva minute, sunt pe cale să se debranșeze. Iar, cel mai grav dintre toate, 90% din tinerii acestei țări își văd viitorul oriunde, numai în România nu, adâncind grava criză a sistemului economic, a pieței muncii și a bugetelor asigurărilor sociale.

Acestea sunt probleme grave, în care speram și ne-am înșelat încă o dată că vom vedea un răspuns din proiectul de buget prezentat de primul-ministru.

Aceasta este realitatea din România, aceasta este adevărata față a lucrurilor, domnule prim-ministru, iar acestea sunt adevăratele probleme ale cetățenilor noștri. Iar bugetul dumneavoastră nu ține cont de aceste realități. Bugetul dumneavoastră nu aduce soluții la aceste probleme. Guvernul dumneavoastră nu vrea să realizeze un lucru elementar, care nu este doar o viziune a stângii democratice din România, ci este o viziune de supraviețuire și decență socială, corelația între coșul zilnic, pensia minimă și salariul minim, ceea ce va permite stoparea acestui proces accelerat de sărăcire a populației.

Nu ați vorbit nimic, domnule prim-ministru, și sunt convins că nici miniștrii dumneavoastră nu vor vorbi, așa este teatrul democrației, despre faptul că valoarea punctului de pensie nu a crescut, ci a scăzut ca pondere în salariul mediu. Această valoare a ajuns astăzi la 31%, cea mai mică valoare din '89 încoace, în condițiile în care prețurile, știm bine, vor crește vertiginos.

În loc să vorbiți despre nivelul de trai, de ce nu spuneți românilor, domnule prim-ministru, că, în timp ce pensiile vor crește cu 18% în 2007, și este un efort lăudabil, factura la întreținere va crește cu 50%, iar în unele localități, cu sută la sută; că prețurile la alimente vor crește cu cel puțin 33% începând cu 1 ianuarie 2007, data magică, în jurul căreia ne învârtim retorica găunoasă; că peste un milion de familii de români nu-și vor mai putea plăti factura la întreținere. De ce nu spuneți șomerilor că fondul de șomaj va primi aceleași fonduri ca în 2006, în condițiile în care peste 400 de mii de persoane care au stat mai mult de 12 luni în șomaj nu vor mai avea în 2007 nici o formă de venit.

De ce nu spuneți că, datorită guvernării dumneavoastră, în 2007 peste 2 milioane de agricultori vor rămâne fără nici o formă de ajutor social, iar salariul românilor va rămâne de 10 ori mai mic decât media europeană. Și, mai ales, ar trebui să vă asumați răspunderea pentru cea mai dureroasă, mai simbolică, mai tristă cifră din statistica acestei țări și care este probabil marca guvernării Băsescu-Tăriceanu, aceea că numărul deceselor din cauză de sărăcie s-a dublat în România.

Acestea sunt întrebările la care ar trebui să răspundeți, pentru că acestea sunt adevăratele probleme ale oamenilor. (Aplauze în Grupul parlamentar al PSD)

Iar bugetul dumneavoastră, nu numai că nu aduce nici o soluție la aceste probleme, ba, dimpotrivă, le face și mai mari și mai greu de suportat. Degeaba se merge la televizor, sau se vorbește de la această tribună a Parlamentului și degeaba vorbim despre aceste cifre seci. A crescut bugetul, este adevărat. Dar, dacă aceasta nu se răsfrânge în viața de zi cu zi a românilor, totul este în van. Singurii care au profitat de pe urma guvernării de dreapta ați fost dumneavoastră și grupurile portocalii de interese ce vă înconjoară. Iar poleiala țipătoare cu care v-ați vopsit proiectul de buget nu poate acoperi realitățile dure din țară și nu oferă nici o perspectivă milioanelor de români care au ajuns la exasperare.

Bugetul dumneavoastră, domnilor guvernanți, nu rezolvă problemele legate de nivelul de trai scăzut al românilor. Nu oferă nici copiilor și nici profesorilor nici o perspectivă, pentru că Educația va primi doar 4,7. Aceasta este cifra exactă, domnule prim-ministru! Mult sub promisiunea de 6%, făcută de Traian Băsescu în faimosul său stil epistolar din campania prezidențială. Nu oferă nici medicilor și nici profesorilor un orizont demn de salarizare.

Datorită acestui buget, numai cei cu venituri foarte bune vor avea acces la servicii de sănătate, iar restul Dumnezeu cu mila, pentru că pe dumneavoastră, oricum nu vă interesează.

Iar acest Guvern nu are nici un fel de viziune asupra responsabilităților sale și acesta este motivul pentru care este incapabil să producă un buget corect, în acord cu nevoile oamenilor.

Acest buget este și măsura incompetenței și a dezinteresului Alianței P.N.L.-P.D. față de oameni și față de țară. Semnalul este foarte clar. România are nevoie de un nou Guvern, care să se gândească la problemele adevărate ale țării.

Așa cum am spus și în 2005, Alianța D.A. a lucrat pe formula guvernamentală a P.S.D., pe care o văd cu alți actori și la această tribună și a lucrat și pe proiectul de buget al P.S.D.-ului făcut la finalul guvernării noastre. Dacă bugetul bine construit, mult mai echilibrat social al Guvernului P.S.D. a fost făcut praf prin introducerea cotei unice și, în acest moment, asistăm la același mecanism de distribuire a resurselor către clientela politică pe care domnul prim-ministru o înfiera mânios acum câteva minute, ca în fiecare an ne aglomerăm cheltuielile bugetare în ultimele două luni ale execuției bugetare, risipă, clientelism, corupție și lipsă de transparență. Acesta este, de fapt, modul de execuție a bugetului și nu sunt semne că va fi mai bine anul viitor. (Aplauze în Grupul parlamentar al PSD)

Dacă responsablitatea tehnică - repet, tehnică - pentru acest faliment pregătit în 2005, în 2006 și care va fi desăvârșit în 2007, o purtați dumneavoastră, domnule prim-ministru Călin Popescu Tăriceanu, adevărata responsabilitate politică pentru ceea ce trăim în această țară aparține adevăratului garant al acestei farse portocalii, care este președintele Traian Băsescu.

Dumneavoastră, domnule prim-ministru, sunteți vinovat pentru că vă agățați cu disperare de guvernare, cu toate că nu mai aveți nimic în comun cu aceasta, dar principalul vinovat este președintele Băsescu, pentru că în acest timp nu a făcut nimic altceva decât să-și urmărească propriile afaceri și propriile interese politice, indiferent cât îi costă pe oameni și indiferent ce cost trebuie să plătească această țară.

El este vinovat că această guvernare nu are coerență și nu are nici viziune. El este vinovat că această guvernare minte și nu face nimic din ceea ce a promis în campania electorală, al cărui vârf de lance a fost el, și nu domnul Popescu Tăriceanu, care, într-adevăr, a fost în campanie, dar într-un rol secundar.

Traian Băsescu nu este un observator nevinovat care să-și permită să critice Guvernul când îi convine, pentru a fugi de responsabilitate. Pentru că România are două guverne într-unul singur și, de fapt, doi prim-miniștri: un prim-ministru P.N.L., domnul Popescu Tăriceanu, pe care-l avem aici, pe care-l salutăm, și un prim-ministru P.D., Traian Băsescu. Iar atunci când domnișoara Anca Boagiu, îmbrăcată superb într-un taior roșu, a vorbit despre președintele P.D., Traian Boc, nu a făcut o gafă. Ea a exprimat exact ceea ce gândește suflarea pedistă și întreaga populație a țării, faptul că Traian Băsescu este cel care dictează în Guvernul P.D. și că tot Traian Băsescu este cel care controlează Guvernul P.N.L. prin șantaj și amenințări și cred că știm despre ceea ce vorbim.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Bugetul prezentat astăzi de Guvernul Tăriceanu-Băsescu va avea în viitor două consecințe negative: una, greu de îndreptat, recuperarea decalajelor interne, în interiorul țării, și între noi și media europeană, și alta, imposibil de îndreptat, suferința oamenilor. Iar aceasta va fi moștenirea pe care acest Guvern, pe cale de evacuare de pe scena politică, o va lăsa viitorului guvern și tare mi-e teamă că tot P.S.D.-ul, ca și după guvernarea cederistă, va trebui să adune ciobul spart și să pună țara din nou pe drumul cel bun.

În afară de faptul că bugetul propus pentru 2007 este conceput, așa cum am spus, fără a ține cont de problemele reale ale oamenilor, în afară de faptul că acest buget nu răspunde adevăratelor necesități ale României de astăzi, în afara faptului că accentuează decalajul între stat și oraș, un oraș în care am început să asistăm la apariția de ghetouri, acest buget este și unul care polarizează societatea și mai grav între bogați și săraci.

Dar, ceea ce este critica noastră de fond, domnule prim-ministru, și o fac cu toată seriozitatea, este că acest buget este și o construcție fantezistă bazată pe dorințe - unele nobile, dar, în principal, pe minciuni și păcăleli.

La capitolul "fantezii", trebuie să trecem în primul rând consumul. La fel ca și în acest an, când Guvernul a estimat creșterea consumului privat cu 6% și de fapt acesta a crescut cu 12% numai în primele 8 luni ale anului în curs, și pentru anul viitor se previzionează o creștere total nerealistă de numai 7,5%. Este o cifră nerealistă și este un lucru pe care-l cunoașteți și introduceți în mod deliberat o fantezie mincinoasă în esența construcției bugetului de stat. Probabil că ritmul de creștere la consum va fi dublu - și asta dacă se vor utiliza pârghii fiscale, pentru a-l ține cât mai strâns. Și invocați și Fondul Monetar, invocați și Comisia Europeană, invocați și Banca Mondială. Întrebați orice agenție de rating și vă va spune, sau orice economist debutant, și vă va spune că acestea sunt cifrele reale.

Creșterea gradului de colectare fiscală este un vis, atâta vreme cât evaziunea fiscală nu este o infracțiune în pofida amenințărilor și a campaniilor hoazoase făcute de un puști care conduce acest domeniu. În aceste condiții, este o fantezie deosebit de periculoasă să construiești bugetul țării, bazându-te pe un grad de colectare a veniturilor la bugetul de stat de 35% din produsul intern brut. Aceasta, în condițiile în care România a avut ponderea medie a veniturilor încasate în acest an la pib, de 30-31% din pib. Este o a doua fantezie mincinoasă, care este un al doilea pilon al unui buget fantezist și al unui buget care nu are acoperire în realitate.

Este o minciună să spui că ritmul de creștere a importurilor va scădea. va scădea. Când? În 2006, acesta aproape că s-a dublat față de anul precedent. Este neserios, este nerealist și este al treilea pilon al minciunii pe care se construiește acest buget simpatic, dar fictiv.

Domnul prim-ministru Tăriceanu vorbește de investiții majore în infrastructură. Asta este cea mai bună parte a declarației domniei sale. Și spune că în trecut nu a existat o strategie despre investiții în infrastructurile mari. Noi am oprit, timp de doi ani de zile, investițiile în autostrăzile acestei țări? Noi pedepsim pe cei care merg, la final de săptămână, către Valea Prahovei și către Brașov, să mai stea încă câțiva ani de zile, în înghesuială și în scandal? Noi condamnăm Transilvania să aibă autostradă la Calendele grecești, când domnul Berceanu o să ne finalizeze strategia faimoasă între 2008 și 2018, uitând să vorbească despre ceea ce face în doi ani, care, eventual, îi mai au de mandat.

Iar, când vorbiți de asfaltare, domnule prim-ministru, întreaga dumneavoastră clientelă politică simte un fior, un fior plăcut, pentru că știu în ce direcție se vor dirija aceste simpatice fonduri, pe care le dirijați către clientela dumneavoastră politică.

Guvernul Băsescu-Tăriceanu - și aceasta este problema de fond a dezbaterii de astăzi - nu a avut nici în timpul guvernării și nici în această construcție de proiect de buget o preocupare reală pentru pregătirea serioasă a României pentru ceea ce va veni după 1 ianuarie 2007. Premierul are dreptate. Nu ne integrăm la 1 ianuarie 2007. Vom avea câțiva ani dificili, ani pe care și alte țări care au intrat în Europa i-au parcurs cu dificultate. Dar una este să te pregătești pentru ani grei și alta este să te prefaci că ești pregătit pentru o experiență dificilă.

Și al patrulea pilon al fanteziei mincinoase al acestui proiect de buget este proiecția absolut fantezistă în ceea ce privește - atenție mare! - atragerea fondurilor europene. Bugetul propus pentru 2007 supraestimează în mod cras absorbția fondurilor europene la 2,4 miliarde de euro. Guvernul nu a fost în stare să absoarbă din fondurile de preaderare mai mult de 40% din fondurile pentru 2006. Toate studiile făcute aici, și la noi acasă, și la Bruxelles, și experiența țărilor care au intrat în 2004 arată că nu vom fi capabili să atragem mai mult de 20% din banii structurali de coeziune și plăți directe europeni în 2007, adică maximum 400 de milioane de euro. Asta, în condițiile în care Guvernul, în proiectul de buget prognozează o rată de absorbție de 55% din aceste fonduri.

Stimați colegi din arcul majoritar,

Acestea sunt cifre pe care cred că și dumneavoastră nu le puteți crede, cu toată bunăvoința și votul, probabil, pentru Guvernul pe care încă îl susțineți. Dar, dacă cineva spune astăzi, cu bună-credință, că noi, în 2007, vom ști să absorbim 55% din fondurile europene, când Polonia sau Ungaria, după doi ani de zile de participare în Uniune, sunt în zona lui 30%, chiar ne furăm căciula singuri? Chiar nu ne dăm seama ce presiune punem pe stabilitatea macroeconomică a acestei țări? Chiar lumea ne crede că suntem fraieri și nu știm să citim un buget? Haideți, să fim puțin serioși! Și vă rog și pe dumneavoastră să lecturați cu mai multă seriozitate propriul proiect de buget! Și o fac cu foarte multă prietenie, că până la urmă este vorba de bani care merg la toate comunitățile din țară. Suntem interesați cu toții, de la cei din stânga, până la cei din dreapta și, bineînțeles, la cei mai numeroși, de pe centru. Deci este o problemă care ne preocupă.

Un alt subiect pe care guvernarea actuală l-a susținut, cel puțin verbal, și este un subiect real și necesar în România, este problema descentralizării și este problema dezvoltării regionale.

Domnul prim-ministru a făcut elogiul Ordonanței nr.7. Chiar nu știm că această Ordonanță 7 a fost folosită pentru a dirija către aleșii Alianței banii de la centru? Chiar ne prefacem că în propunerea de buget - și sunt convins că primul-ministru va solicita propriei sale majorități, atâta câtă este, să se reintroducă în proiectul de buget dirijarea fondurilor de la București prin direcțiile județene de finanțe publice și prin creșterea rolului prefectului în distribuirea acestor resurse. Una vorbim și alta facem. Inclusiv pentru școli, inclusiv pentru comunitățile locale, vorbim și vorbiți despre centralizare, dar când este vorba de parale, doriți să le dirijați direct prin clientela politică și către cei care încă vă sprijină. Nu este adevărat. Această teză a descentralizării și dezvoltării regionale este o altă mare minciună a acestui proiect de buget și a acestei guvernări.

Stimați colegi,

Bugetul din 2007 mai are o problemă care este evitată, de această dată. Celelalte sunt scrise alb pe negru și sunt, fie nerealiste, fie mincinoase. Dar, mai este un subiect, și poate vă interesează și pe dumneavoastră: este povara uriașului deficit provocat de Fondul "Proprietatea".

Vorbim aici, dragi colegi, de 4 miliarde de euro, de 4% din produsul intern brut. Nu avem nici un fel de problemă cu justa despăgubire a foștilor proprietari. Dar avem o problemă și respingem cu tărie ingineriile de îmbogățire a oligarhilor portocalii, care folosesc drept paravan Fondul "Proprietatea", iar Guvernul Tăriceanu a transformat acest fond într-o afacere, nu într-o soluție pentru proprietari. Și vreți dovada? Asociația Propritarilor Deposedați Abuziv a reclamat la C.E.D.O., la Strasburg, ingineriile Fondului "Proprietatea" și a avut câștig de cauză, iar P.S.D. va sprijini demersurile acestei asociații. Considerăm că ei trebuie să fie recompensați într-un calendar clar și cu accent pe micii proprietari. Suntem împotriva vânzării primitive a activelor statului pentru despăgubiri.

Propunem, ca și alți candidați de prim-miniștri care se încălzesc pe tușă, instrumente mai moderne, o emisiune de titlu pe termen lung, așa cum s-a procedat și în alte țări și care este, în mod cert, o soluție mult mai corectă, mult mai transparentă și cu un impact mai mic asupra deficitului bugetar.

Despăgubirile trebuie acordate într-un interval rezonabil pentru a nu deturna resursele bugetului de la adevăratele investiții pentru sănătate, pentru educație. Nu trebuie să permitem ca acești bani, această speculație financiară să ajungă în buzunarele largi, portocalii, ale oligarhilor de dreapta.

Și pentru că văd că vă interesează discursul, fac o propunere care este, într-adevăr, de stânga. Dacă tot avem active aflate încă în portofoliul statului român și Guvernul consideră că aceste active pot avea un randament bun, de ce să nu creăm un fond "Solidaritatea", în care să alimentăm bugetul de pensii? Pentru că, dragi colegi, ce diferență de fond este între un proprietar deposedat pe vremea comuniștilor și care trebuie să-și primească justa despăgubire și cei care au muncit în vremea comunismului și au construit activele industriale pe care le privatizăm și care trebuie să se reîntoarcă și la dânșii măcar sub formă de pensie mai decentă.

Deci, dacă suntem de acord cu proprietarii, trebuie să fim de acord și cu despăgubirea, în formă de pensie măcar, a celor care au muncit să construiască infrastructura industrială și economică a acestei țări. Nu sunt ei vinovați că a venit comunismul în România. Și nu sunt ei vinovați de faptul că avem un Guvern de dreapta.

Mai este un subiect pentru care aș dori să fac un apel, de data aceasta pe un ton colegial și sunt convins că va fi ascultat de această dată. Sunt câteva județe care încă suferă masiv de pe urma inundațiilor. Sunt județe din Bazinul Dunării, sunt județe din zona Siretului, este județul Vrancea, sunt județe din Ardeal, din Moldova și din Bucovina.

Fac un apel la onestitatea și frica de Dumnezeu a parlamentarilor români, indiferent de culoare politică, și haideți să încercăm să introducem amendamente care să rezolve cât de cât problemele pe care acești oameni le au. Alocările de la buget sunt insuficiente, acești oameni vor petrece, unii dintre ei, a doua iarnă în containere de vai de mama lor.

Haideți să facem și noi o dată un gest dincolo de sfada asta politică nesfârșită, haideți să dăm mâna de la opoziție la putere, de la putere la opoziție și măcar pentru oamenii aceștia necăjiți să facem un efort cu toții. Ne este chiar atât de greu să depășim bariera dintre noi? Eu zic că nu și sunt convins că oamenii de bună-credință și de bun simț vor înțelege acest mesaj.

Stimați colegi, mai este un subiect pe care, deși văd că sunt probabil prea multe cifre, aș vrea să vi-l aduc în atenție. Există un proiect de lege (un proiect de lege la care și noi ne-am gândit în urmă cu câțiva ani de zile) legat de introducerea pilonului privat de pensii, așa numitul pilon 2 de pensii.

Problema pe care o avem, dragi colegi, și vă îndemn la înțelepciune și la un calcul realist, este că intrarea în operare a acestui pilon 2 înseamnă prelevarea de la bugetul, de la fondul de buget de pensii publice a 1 miliard de euro. Asta înseamnă că, pentru a putea să rezolvăm o problemă în viitor, luăm 1 miliard de euro de la bugetul de pensii de stat de la actualii pensionari, care, și așa, sunt în situația în care sunt. Și, de aceea, cred că singura formulă realistă este amânarea introducerii acestui pilon privat până găsim o sursă reală pentru a putea să asigurăm, cum ar spune Mihai Tănăsescu, sau Varujan Vosganian, bridge-uirea acestui gol de resurse. Și mai spun ceva pentru cei care sunt convins că ascultă, nu neapărat parlamentari, alții care se gândesc la aceste fonduri private de pensii: dacă în proiectul de lege nu va fi introdusă o prevedere în care să se garanteze randamentul acestora, votul PSD-ului va fi împotrivă și nu vom permite introducerea acestui mecanism, acestui pilon 2, care deja scârțâie și nu dă rezultate în țările în care a fost deja introdus. Și fac un apel la seriozitate, la înțelepciune și la mai puțină lăcomie. Măcar o lăcomie temperată pe acest subiect.

În concluzie, dragi colegi, acest buget iluzoriu nu va conduce la nimic bun. Domnul prim ministru vorbește de o creștere economică de 6,4% cu o inflație de 4,5%, de creșterea salariaților cu 1,8% și creșterea câștigului salarial mediu brut cu 12,4%. Nu sunt cifre realiste, pentru că premisele pe care s-a construit bugetul sunt nerealiste.

Nu putem vota un buget care nu ține cont de realitățile din România. Nu putem vota un buget care se construiește în disprețul și pe disperarea a milioane de români. Nu putem vota un buget în care mâncarea, căldura, școala și sănătatea să devină articole de lux. Și nu putem vota un buget care va face ca 80% din populația României să fie, în decembrie 2007, mai săracă decât la 1 ianuarie 2007, data de care ne legăm și noi, și românii, atât de multe speranțe.

Acest buget, domnule prim ministru, o spun cu regret, pentru că ar fi trebuit și am fi putut să facem și altfel, nu va descătușa energiile acestei națiuni. Acest prim buget european nu ține cont de impactul aderării, nu răspunde la problemele întreprinderilor mici și mijlocii, nu răspunde la problemele legate de agricultura românească, nu răspunde de impactul social extrem de sever pe care-l vom suporta și, mai ales, nu vorbește aproape nimic de competitivitatea economiei românești, nici o vorbă de Agenda Lisabona, nici o vorbă de proiecte care au făcut Europa dezvoltată să fie și democratică și prosperă.

Acestea sunt motivele pentru care Partidul Social Democrat respinge bugetul propus de Guvernul Băsescu-Tăriceanu și propunem, totuși, Guvernului, într-un gest de deschidere și într-un gest de realism social și economic, să semneze și să se angajeze public că va proceda la majorarea punctului de pensie de la 31% la 35% în 2007 și la 40% în 2008, că va majora salariile cadrelor didactice și ale celor din sănătate conform cu demnitatea misiunii lor, că va corela salariile și pensiile minime cu coșul zilnic care devine exorbitant pentru cele mai multe familii cu venituri mici, va crește substanțial bursele pentru elevi și studenți din familiile defavorizate.

Și, în sfârșit, ceea ce probabil că le va fi greu, dar, oricum, se va întâmpla, dacă nu în Guvernul acesta în Guvernul social democrat care se pregătește, renunțarea la cota unică și introducerea cotei progresive de impozitare pentru a crea un minim de solidaritate și redistribuire a bogăției între cei 10% care au câștigat și cei 90% care au pierdut.

Nu știu dacă acest buget va trece sau nu, nu știu dacă acest buget va mai putea fi corectat măcar acolo unde poate fi corectat, dar un lucru știu sigur, cu o astfel de majoritate, cu o astfel de coaliție, cu o astfel de guvernare nu avem cum să reușim în Europa.

Și cel mai rău lucru pentru această țară care și-a pus speranțe de 16 ani de zile că în Europa ne va fi mai bine, este să ratăm startul odiseei naționale a României, începând cu 1 ianuarie 2007. Și nefericirea face și blestemul, poate, al acestei țări, este să avem, în acest moment, cea mai puțin pregătită guvernare care să răspundă adevăratelor provocări ale societății românești. Este păcat!

Îl aștept pe domnul prim ministru și îl invit cu toată seriozitatea și cu toată deschiderea. Lăsăm puțin tonul mai jos, ca înainte de 1 ianuarie 2007 să avem o discuție, poate în Parlament, poate în alt cadru, despre problema absorbției și ratei de absorbție a fondurilor comunitare. Încă nu este prea târziu să putem să convenim un calendar până în 2013, când avem perspectiva financiară, când știm ce bani ar trebui să vină de la Europa pentru a vorbi despre marile proiecte de infrastructură. Nu este încă prea târziu ca puținii oameni raționali, care mai sunt în sfera Puterii reale, să înțeleagă că sunt lucruri mai importante decât cearta și decât această gâlceavă și balamuc, care este, de fapt, o perdea de fum pentru ca românii să nu vadă că trăiesc prost și că visul lor că în Europa va fi prosperitate se năruie pe clipă ce trece.

Este păcat. Este păcat de țara aceasta. Este păcat de Dumnezeu, și, prin acest tip de abordare, nu vom face decât să accentuăm dezgustul și disprețul populației României față de clasa politică românească.

Sper ca aceste gânduri să fie citite și percepute de toți ca un semnal și un apel la rațiune și la consens național. Dar acolo, când avem de-a face cu minciună și cu impostură, nu avem dreptul să tăcem.

Fac un apel la toți parlamentarii României să se uite la acest buget cu atenție mai mare decât în anii precedenți. Este un buget definitoriu. Întreaga Europă se uită la modul cum România se pregătește să devină un actor în Europa după 1 ianuarie 2007. Din păcate, ceea ce am văzut în acest proiect de buget nu este decât rostogolirea aceluiași set de promisiuni, minciuni și incompetențe pe care le-am văzut de la preluarea guvernării de către actuala guvernare.

Sper ca gândul cel bun să ne anime și, încă o dată, o voce de respect pentru cei care, la Brașov, acum 19 ani de zile, au îndrăznit să ridice vocea și au suferit în lupta împotriva dictaturii.

Vă mulțumesc și spor la treabă! (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PSD.)

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Ați consumat 32 de minute din timpul alocat Grupurilor parlamentare ale PSD.

Înainte de a continua dezbaterile generale, dau cuvântul domnului senator Varujan Vosganian, președintele Comisiei pentru buget, finanțe și bănci din Senat, pentru a prezenta raportul comun al Comisiilor pentru buget, finanțe și bănci ale celor două Camere asupra proiectului legii bugetului pe 2007.

A fost o eroare și, sigur, dorim să reparăm acest lucru.

Aveți cuvântul, domnule senator.

 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din bancă):

Nu se poate repara. După dezbateri generale nu este permis.

Domnul Varujan Vosganian:

Trebuia înainte de discursul domnului Geoană, dar nu putem să îl obligăm pe domnul Geoană să mai ia cuvântul o dată ca să pot să citesc înaintea discursului domniei sale. (Comentarii în sală.)

Domnul Alexandru Pereș:

Problemă de procedură, da, domnule senator Funar? Vă rog, aveți cuvântul.

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Onorat prezidiu,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Domnule prim ministru,

Stimați membri ai Guvernului,

Pe procedură, permiteți-mi să fac trimitere la Regulamentul ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului, art. 16 alin.(2). Este vorba de raportul care nu a fost citit. Ne aflăm în fața primului buget european al României, așa este botezat, și nu respectăm Regulamentul. Nu era cazul ca să ia cuvântul de reprezentantul unui grup parlamentar înainte de prezentarea raportului. Necazul este că nu există raportul comisiilor.

Ce spune art. 16 alin. (2). În raportul respectiv, dacă v-ați uitat și dumneavoastră cu atenție, fiind în fața unui buget european, avem primul raport proeuropean, care are, în total, opt rânduri, dar care nu respectă Regulamentul. Deci, în raport se va face referire la toate avizele celorlalte comisii și la toate propunerile de amendamente primite.

Vă rog să vă uitați, doamnelor și domnilor parlamentari, și veți constata că nu este respectat Regulamentul, nu găsiți nici o trimitere la nici un aviz al nici unei comisii.

De asemenea, în raport nici măcar nu este notat numărul de amendamente admise sau respinse. Probabil că unul din președinții comisiilor pentru buget, finanțe era cu gândul spre Bruxelles și nu s-a preocupat de raport.

Am asistat, tot în premieră, în viața parlamentară românească, la un lucru interesant, și anume finul a dat cuvântul nașului să ne prezinte proiectul de buget pe 2007. Nu-i vorba de nici un nepotism, este doar o chestiune liberală.

Și acum, permiteți-mi, doamnelor și domnilor senatori...

O voce din sală:

Deputați și senatori!

Domnul Gheorghe Funar:

...și deputați, doar patru întrebări pentru primul nostru ministru.

Domnul Alexandru Pereș:

Domnule senator, vă rog frumos.

Sigur, în Regulamentul Senatului avem această posibilitate. În Regulamentul ședințelor Camerelor reunite, această posibilitate nu există.

Vă rog, pe procedură dacă mai aveți ceva de spus, dacă nu, vă dau cuvântul atunci când, sigur, doriți să vă înscrieți la cuvânt.

Domnul Gheorghe Funar:

Eu vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte de ședință. Sunteți tânăr președinte de ședință. V-aș ruga să găsiți timpul necesar să citiți Regulamentul ședințelor comune și veți constata că scrie în Regulament că acesta se completează cu prevederile din Regulamentul Senatului sau Camerei. Cameră sau Senat, așa cum ați reținut corect este scris textul.

Deci eu sunt pe Regulament, domnule președinte, pe dumneavoastră vă rog să-l citiți mai atent.

Deci respect Regulament și vă rog permiteți-mi să pun doar patru întrebări.

Domnul Alexandru Pereș:

Aveți cuvântul, dar o să iau din minutele care sunt alocate Grupurilor parlamentare ale PRM.

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte, dar din nou încălcați Regulamentul și vom interveni la vremea respectivă.

Deci prima întrebare. Bugetul pe anul 2007, domnule prim ministru, este un buget de austeritate sau un buget european? Dacă este primul buget european al României, prin ce se deosebește acesta de bugetul pe anul 2006?

Cea de a doua întrebare. În proiectul de buget sunt cuprinse sau nu fondurile comunitare alocate României în primul an după aderarea la Uniunea Europeană? Dacă da, ce sume s-au repartizat pe ordonatorii principali de credite?

Cea de a treia întrebare. Suma de 2,2 miliarde euro, încasată din privatizarea BCR-ului, s-a repartizat sau nu pe destinații în bugetul de stat pe anul următor? Dacă da, care sunt principalele destinații?

Și ultima întrebare. În bugetul de stat pe anul 2007 sunt prevăzute sau nu sume pentru alegerea europarlamentarilor, respectiv pentru alegerile anticipate dorite de Partidul România Mare și președintele Traian Băsescu.

Mulțumesc.

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Sunt sigur că domnul prim ministru a reținut întrebările dumneavoastră. Vă va răspunde după terminarea dezbaterilor generale.

Dau cuvântul domnului senator Varujan Vosganian, președintele Comisiei pentru buget, finanțe din Senat, pentru a prezenta raportul celor două comisii.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Domnul Varujan Vosganian:

Mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Raportul comun asupra proiectului Legii bugetului pe anul 2007.

În urma examinării proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2007, a amendamentelor depuse de comisiile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului și a celor depuse de parlamentari, Comisiile reunite pentru buget, finanțe și bănci au hotărât cu 18 voturi pentru și 11 voturi împotrivă, raport favorabil cu amendamentele reprezentate în Anexa 1, amendamente acceptate, și Anexa 2, amendamente respinse.

Vă mulțumesc.

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc.

Și acum, dacă-mi permiteți, vă dau cuvântul pentru a vă exprima punctul de vedere din partea Grupului parlamentar al PNL din Senat.

Aveți cuvântul.

Domnul Varujan Vosganian:

Mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Vă mărturisesc că, după discursul domnului Mircea Geoană, președintele Partidului Social Democrat...

 

Domnul Anghel Stanciu (din bancă):

Ăsta nu este raportul!

Domnul Varujan Vosganian:

Raportul s-a terminat demult, domnule Stanciu.

Sentimentul meu este, într-adevăr, că discutăm adesea despre documente pe care nu le parcurgem.

Așadar, după acest discurs, mă simt, totuși, obligat pentru a readuce dezbaterea generală pe un făgaș normal să fac câteva considerații.

În primul rând, nu pot să trec cu vederea faptul, altminteri o coincidență, că domnul Mircea Geoană și cu mine suntem născuți în aceeași lună și în același an, în iulie 1958.

Vedeți, încă, dumneavoastră, dincolo de diferențele de natură temperamentală, care nu sunt rele, dar se văd, anume domnul Geoană este născut în zodia Racului iar eu în zodia Leului, există însă, dincolo de faptul că avem aceeași vârstă, altminteri o vârstă frumoasă, de maturitate, există un decalaj între noi, pe care eu îl resimt.

Domnul Mircea Geoană a stat mult în străinătate și a făcut lucruri bune și apoi a fost și ministrul afacerilor externe. Dar, poate tocmai din acest motiv, domnia sa, întorcându-se în politica militantă, din păcate preia schimbul politic al vremurilor când s-a hotărât ca domnia sa să fie reprezentant diplomatic al României.

Acest discurs este un discurs cu care ne obișnuisem noi în anii 1990, atunci când, din păcate, patimile, resentimentele, energiile inerente debutului de viață democratică marcau luările de cuvânt. Și atunci, capriciile și patimile de natură politică copleșeau sensul real al dezbaterilor și înlăturau posibilitatea să avem nu o dispută polemică, ci o dezbatere profesionistă.

Și-mi pare rău, domnule Mircea Geoană, că dumneavoastră, care altminteri aveți un comportament elegant, încercați, în politică, să reintroduceți acest stil pe care și timpurile, pe care și evoluția instituțională le-au depășit de mult.

Și așa cum se întâmplă ca atunci când vrei să ajungi sus, deasupra dulapului, unde-i cheseaua cu dulceață și nu reușești, îți pui dedesubt un taburet, ca să te înalțe. Tot astfel și în politică, atunci când nu ai destule argumente să convingi, recurgi la un registru care este, mai degrabă, adjectival și care încearcă, prin calificative colorate, uneori chiar imprecații, să suplinească ceea ce nu ai pentru a convinge.

Dar eu, domnule Mircea Geoană, nu voi cădea în această capcană. Dumneavoastră ați încercat să faceți o imagine apocaliptică a României, cu aproape 90% din români care se debranșează, cu milioane de șomeri, un sfert din generația tânără, cu 90% dintre tineri care doresc să părăsească țara, cu un buget care este praf, cu o populație care sărăcește.

Domnule Mircea Geoană, nu sunt de acord cu acest gen de abordare. Eu n-am să spun, ca să vă replic, că România este o țară cu un nivel de trai extraordinar, că 90% din tineri sunt mândri de țara lor și că vor să rămână aici toată viața și că toată populația, nădușind de căldură în case are de plătit foarte puțin la căldură. N-am să cad în această capcană, deși aș fi tentat, fiind reprezentantul unui partid de guvernământ. Eu nu vă cer să lăudați ceea ce se petrece acum. Nu vă cer, deși aș putea s-o fac, să vă rog, măcar, să salutați lucrurile bune care se fac.

În același timp, pot să vă cer ceva. Pot să vă cer să fiți realist. Pot să vă cer să acceptați cifrele oficiale, așa cum am făcut și noi când erați dumneavoastră la Putere și când am făcut analiza guvernării dumneavoastră am preluat datele din Monitorul Oficial, datele din Anuarul statistic și datele institutelor guvernamentale. Pentru că, altminteri, dacă nu vorbim despre aceleași cifre, o să fie un dialog al surzilor. Și vă mai rog ceva, să priviți lucrurile în tendință. Nu putem printr-un miracol să facem ca românii, cu toții, s-o ducă foarte bine. Miracolul, însă, este ca românii s-o ducă mai bine astăzi decât ieri și să existe garanția ca mâine s-o ducă mai bine decât astăzi.

Și, în acest ton, eu aș vrea să reluăm această dezbatere și atunci veți vedea că mare parte din adjectivele pe care le-ați folosit nu slujesc decât pentru a vă da iluzia că sunteți convingător acolo unde temeinicia argumentelor nu vă ajută.

Poate că aveți dreptate, domnule Mircea Geoană, atunci când invocați incompetența. Vă vedem, însă, despre ce incompetență este vorba. Și eu aici am să recurg la unul dintre liderii de necontestat ai partidului dumneavoastră, care pune, într-un fel, și marca acestui nou stil de partid, și anume domnul Marian Vanghelie, primarul sectorului 5, care, într-un acces de sinceritate, a spus despre Coaliția portocalie cu buzunare portocalii că nu știe să fure. Într-adevăr, acceptăm această dojană. În materie de furt suntem incompetenți. (Aplauze din partea dreaptă a sălii.)

Dumneavoastră, însă, v-ați dovedit atât de competenți, încât nici măcar când nu mai sunteți la Putere nu puteți să vă abțineți să vă dați oamenii afară din partid, sau să le sugerați să plece din partid, atunci când n-o fac ei singuri, pe motivul competenței de această natură în perioada guvernării.

De aceea, eu cred, domnule Mircea Geoană, că față de acest Guvern, care a primit calificative despre care voi mai evoca în acest discurs, este nedrept să se spună că este incompetent.

Ați vorbit apoi de tam-tam mediatic. Eu vă propun ceva, stimați colegi de la Partidul Social Democrat, hai să facem o comparație între bugetele pe care Guvernul le aloca pentru publicitate, începând chiar cu Ministerul Industriilor, și bugetele pe care actualul Guvern le alocă pentru reclamă și publicitate. Și veți vedea atunci că, între tam-tamul tobelor din perioada guvernării dumneavoastră și vocile firești, într-o dezbatere publică, ale Guvernului de astăzi, este o diferență atât de mare, încât cred că și acest argument trebuie dat tot domnului Marian Vanghelie să găsească o figură de stil mai atractivă.

Ați vorbit apoi despre cota unică. Alegerile au trecut, domnule Geoană, alegerile au trecut. În timpul alegerilor, ați încercat, din răsputeri, să faceți ceea ce un domn care a reprezentat astăzi Banca Națională și care a fost, multă vreme, lider marcant al dumneavoastră, a spus atunci că, chiar dumneavoastră ați dorit introducerea cotei unice, și anume că nu este în interesul unei părți a electoratului, anume a electoratului care vă votează și că s-ar putea ca oamenii care au venituri mai mici și care nu câștigă la fel de mult din cota unică, să nu privească cu ochi buni că alții câștigă mult. Eu cred că lucrurile s-au mai schimbat între timp.

Și, vă rog eu, când mai veniți în fața microfonului, faceți așa cum a făcut un mare conducător al acestui neam, Alexandru Ioan Cuza cu Moș Ion Roată. Aduceți un român care să ne spună cum, la același salariu brut, a pierdut el, în urma aplicării cotei unice. Și dacă veți găsi acest român, care la același nivel de salariu brut, după cota proporțională de 18, 24, 32 și 40% a pierdut cu cota unică de 16%, atunci eu sunt dispus să accept, din partea dumneavoastră, orice reproș. Dar vă previn asupra unui lucru, să nu mai agitați atât de vitejește reîntoarcerea la cota proporțională, pentru că, dacă veți introduce o cotă de, să spunem, 14, 26, 38, vă veți trezi în situația foarte delicată că mai mult de jumătate din români vor pierde mult la impozite sau, poate că, așa cum singur ați spus, vă este așa de teamă de guvernare, încât ați spune orice numai să nu câștigați alegerile. Dacă este așa, atunci pot înțelege această amenințare pe care o adresați românilor la reîntoarcerea cotei unice. Dar nu este adevărat că această cotă unică a făcut praf bugetul, sau poate praful de aur, care se pune pe icoane. Pentru că praful și pulberea pe care le-am moștenit noi în anumite domenii, credeți-mă că s-au schimbat acum în creșteri serioase de buget.

Și eu vă recomand un lucru, nu dumneavoastră, dumneavoastră sunteți acum ocupat cu alte probleme, de natură politică, dar celor care v-au scris discursul. Trebuiau să citească bugetul, să vadă că, în anul 2004, veniturile din impozitul pe venit cu cota proporțională era de 7,2 miliarde de lei noi, că, în 2007, avem peste 11 miliarde de lei noi și că, în 2008, vom termina cu mai mult decât dublarea veniturilor ce vin din impozitul bazat pe cota unică.

De aceea, îmi e jenă să vă pun aritmetica drept contraargument la cele pe care le spuneți. Mă gândesc doar la faptul că dumneavoastră trebuie cu tot dinadinsul să criticați.

Apoi, în legătură cu prețurile.

Eu vă rog ceva, domnule Geoană. Probabil că domnul Mihai Tănăsescu, colegul meu și cu care am dezbateri de înaltă ținută în privința economică, vă va urma la dezbateri. Vă rog, domnule Mihai Tănăsescu, vă rog să le explicați cum prețul la alimente va crește la anul cu 33%, cum prețurile la utilități vor crește cu 50% și totuși vom avea o inflație de 4%. Eu am făcut un calcul pe structura coșului de consum și pe baza modului de calcul a inflației pe baza acestor prețuri ale structurii de consum. Din ceea ce spune colegul dumneavoastră, președintele partidului, rezultă o inflație de cel puțin 20 până la 22%. Deci, vă rog, domnule Tănăsescu, dumneavoastră să ne explicați cum, în baza acestei oferte de prețuri, putem totuși să rămânem pe o inflație nu foarte înaltă sau poate sunteți de acord și dumneavoastră că la anul, pe actuala politică, vom avea o inflație de 25%. Deci, după opinia mea, cine v-a oferit aceste cifre a dat iarăși demagogia jos din cui, dar de data asta, în loc să lovească pe alții, s-a lovit pe sine însuși.

Deci, vă rog eu, cu toată buna-cuviința să nu mai folosiți astfel de cifre, pentru că ele sunt atât de nerealiste, încât oricât ați striga , oricât v-ați folosi chiar și de clopotul cel mare, nimeni nu vă va putea crede. Om trăi și om vedea, domnule Geoană.

În legătură acum cu educația, dumneavoastră spuneți anul ăsta o să faceți numai 4,7%, și nu 5%, cât v-ați angajat.

Dumneavoastră știți ce nivel al cheltuielilor am moștenit noi? Da, 3,4% în 2004. (Domnul Anghel Stanciu vociferează în bancă.) N-aș vrea să vă dau calificativul pe care vi-l dați singur în legătură cu sunetul vocii dumneavoastră, de aceea nu insist, domnule Stanciu, pe această temă.

Deci, diferența de investiții este suficient de mare și am să vă dau un exemplu concret din circumscripția mea. Numai în acest an, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași a primit bani pentru investiții mai mult decât tot învățământul universitar românesc în anul 2004. Și, dacă doriți, putem da și alte cifre.

Da, în legătură cu salariile, creșterea nu este la fel de mare ca și a investițiilor, este o creștere evidentă în termeni reali, dar nu poate fi la fel de mare, datorită impactului de natură inflaționistă, pe care l-ar avea aceste creșteri. Dar învățământul pe ansamblu este marele câștigător al actualei guvernări. Și vă rog eu, de aici înainte, totdeauna când faceți astfel de raportări, să faceți comparație, pentru ca alegătorii noștri să vadă ce efort extraordinar a făcut România. Și în domeniul educației, și în domeniul sănătății, cum a curățat teme litigioase, cum a trebuit să plătim mii de miliarde de lei pentru profesori în urma unor procese declanșate în timpul guvernării dumneavoastră. Cum a trebuit să plătim datorii la furnizorii de medicamente din cauza neonorării de către dumneavoastră a cheltuielilor, cum am preluat toate aceste poveri de natură bugetară și cu toate acestea am reușit să dublăm la sănătate și aproape să triplăm banii alocați învățământului și, da, la sfârșitul acestui mandat vom ajunge la 6% din produsul intern brut pentru educație, dar asta și pe măsura reformelor în domeniul educației și pe măsura întăririi capacității de absorbție a tuturor acestor bani.

Vorbiți de faptul că a crescut consumul de la 6 la 12% și că e rău. Păi, stați să ne înțelegem. Ori consumăm mai mult, ori sărăcim mai mult.

Adică cu cât sărăcim mai mult, cu atât consumăm mai mult. Asta nici în Gargantua și Pantagruel a lui François Rablais nu se putea. Din două una, stimați domni, hotărâți-vă. Ori românii huzuresc, și ăsta este un pericol pentru balanța de plăți externe, ori românii sărăcesc.

Nu puteți, în același discurs, să plângeți din mila prafului și pulberii care se ridică de sub copitele cailor la Legea bugetului, iar pe de altă parte, să acuzați inconștiența acestui guvern care sporește consumul. Ce e rău că sporește consumul? Ce consumă românul? Consumă: frigidere, consumă aparate electrice pentru uz casnic, consumă mâncare, consumă haine, luați dumneavoastră foarfeca și tăiați hainele, ca să nu le mai cumpere românii. Sau, puneți, ca ecleziastul, puneți pâinea pe ape ca să n-o mănânce.

Fără un consum puternic, nu putem să avem o economie puternică. E drept, avem nevoie de investiții străine ca să susținem balanța de plăți externe.

Dar aici am făcut ce ați spus dumneavoastră, domnule Geoană. Am bănuit că o să ne dați această recomandare și v-am ascultat înainte de a ne o da. Ne-ați spus așa. Întrebați agențiile de rating. Vă raportez respectuos că le-am întrebat. Agențiile de rating ne-au ridicat adevărate elogii în toamna acestui an. Agenția FICH ne-a acordat pentru prima oară în istoria României clasa A de rating, introducându-ne în categoria țărilor cu mediu investițional ospitalier, la fel Standard & Poor's și chiar Mudis, care este agenția cea mai reținută în această privință, și care cu toate au salutat îmbunătățirea mediului investițional, diminuarea birocrației și a corupției, au salutat regimul fiscal din România și au salutat chiar și îmbunătățirea capacității administrative în domeniul fiscalității. Deci, dacă n-ați știut, domnule Geoană, uite vă spunem noi astăzi, dumneavoastră și PSD-ului, că agențiile de rating au îmbunătățit spectaculos plafonul de rating al României.

Nu vreau să mai intru în detalii, vreau să las și pe colegii mei să vorbească despre lucrurile acestea, în legătură cu cifrele privind infrastructura, în legătură cu cifrele privind pensiile.

Un singur lucru aș vrea să vă spun, în legătură cu absorbția fondurilor comunitare. Eu aș vrea să vedeți numai exemplul SAPARD-ului. Cât s-a absorbit de Sapard în 2001-2004 și cât în 2005-2006? Și atunci veți vedea că la nivelul capacității administrative s-au înregistrat progrese spectaculoase. Poate nu suficient pentru câți bani putem primi, și suntem preocupați și noi de acest lucru.

În legătură cu Fondul "Proprietatea", eu sunt foarte bucuros că dumneavoastră, în clipa în care ați vorbit de propuneri v-ați uitat la mine, probabil că remușcările v-au apăsat pentru că știați că aceste idei au fost obiectul unui material pe care l-am înaintat primului- ministru și despre care am și comunicat câtorva dintre colegii dumneavoastră, dar sunt convins că nu ei v-au scris materialul, pentru că ei sunt colegii mei din Comisia pentru buget, și-i cunosc foarte bine.

Într-adevăr, există o astfel de gândire legată de susținerea bugetului de asigurări sociale printr-o mai bună fructificare a proprietății de stat și mă bucur foarte mult că aici dumneavoastră în avans v-ați oferit unul dintre garanții parlamentari ai susținerii acestui proiect. Dar nu aveți dreptate, atunci când vă chemați în ajutor CEDO împotriva Fondului "Proprietatea". Pentru că CEDO niciodată nu a trecut sub semnul îndoielii legalitatea Fondului "Proprietatea". CEDO a dat câștig de cauză unor proprietari care s-au plâns la CEDO că o locuință care putea fi retrocedată în natură a fost trecută la retrocedare în bani, și CEDO a constatat că, într-adevăr, titlul de valoare nu trebuia să meargă la Fondul "Proprietatea", ci casa trebuia retrocedată. Chestiunea aceasta n-are nici o legătură cu legitimitatea fondului "Proprietatea". Dar asta este într-adevăr o temă pe care sunt dispus s-o duc cu dumneavoastră și mă bucur că în această privință avem aceeași gândire.

Aș vrea să închei cu ceva ce ați spus dumneavoastră, dar aș vrea să trec pe partea opusă. Dumneavoastră vorbeați de blesteme. Și am să și rezum cele două blesteme de care vorbeați. Eu cred că România astăzi este într-o perioadă cu totul nouă a existenței sale. România la 1.01.2007 încheie tranziția din România. Intrăm în faza modernizării, care are componente legate și de procesul de integrare europeană, deci instituționale, și economice, legate de stabilitatea fiscală și de mediul de afaceri, și chiar în planul mentalităților, chiar dacă astăzi noi în Parlament n-am făcut suficient dovada emancipării mentalităților. Intrăm în faza modernității, mediul economic este predictibil, discutăm deja de fonduri de investiții pe perioade lungi, inclusiv pilonul II, la care nu mă asociez deloc cu dumneavoastră, dar sunt convins, colegii mei de la PD vor adăuga la acest subiect.

De aceea, eu cred că trebuie să medităm mai bine la rolul pe care România, ca o țară care devine mediu dezvoltată în deceniul viitor, trebuie să îl joace în Europa și față de ea însăși. În această privință dați-mi voie să introduc o notă personală. Vreau să vă mulțumesc pentru sprijinul pe care nu mi l-ați acordat prin Internaționala Socialistă, mă bucur că, smerindu-vă, de data asta, faceți lucrurile mai bine.

Și acum în legătură cu blestemele.

Sunt două blesteme care ne apasă din ceea ce ați spus, am înțeles eu. Unul este gramatica și al doilea este comunismul. Astea sunt blestemele noastre. Nu vreau să citez acum, n-am luat decât două, din ultimele două propoziții, "această gâlceavă și balamuc" și "să tacem", dar nu vreau să insist pe tema gramaticii, pentru că totuși, gramatica și aritmetica... (Aplauze.) Gramatica și aritmetica sunt două lucruri de bază, asupra cărora, dacă nu avem aceleași reguli, s-ar putea să nu le înțelegem niciodată.

Și al doilea blestem, într-adevăr, l-ați evocat. Comunismul a fost cel mai mare blestem, și nu liberalismul, și nu democrația, și nu bunele intenții care ne duc către Uniunea Europeană. Comunismul și, din păcate, partidele politice care au moștenit de la comunism o putere temporară, un anumit comportament politic și o atitudine amăgitoare față de oameni. Deci, într-adevăr, asupra acestui blestem luptăm noi și cred că acest buget este o armă nimicitoare.

Vă mulțumesc.

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Ați consumat 22 de minute din timpul alocat Grupului parlamentar al PNL.

Domnul Dragoș Dumitriu, pe o problemă de procedură, da?

Vă rog, aveți microfonul.

Domnul Dragoș Petre Dumitriu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Grupurile parlamentare ale Partidului România Mare doresc să-i mulțumească talentatului interpret al scenetei de mai înainte pentru că ne-a făcut să înțelegem de ce domnul Manuel Barroso l-a preferat pe domnul Leonard Orban.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea Opoziției.)

Domnul Alexandru Pereș:

Invit la microfon pe doamna deputat Grațiela Denisa Iordache, din partea Grupului parlamentar al PD din Camera Deputaților.

Aveți microfonul, doamna deputat.

Doamna Grațiela Denisa Iordache:

Bună ziua!

Vă mulțumesc, domnilor președinți.

Trebuie să recunosc că îmi revine o sarcină foarte grea, stimați colegi. Și, anume, să vin cu vocea rațiunii și a specialistului ca să vorbim în sfârșit despre buget, după un preambul foarte agitat, în care am vorbit despre orice vreți dumneavoastră, dar nu despre buget. Nici măcar n-aș încerca și nu m-aș strădui să combat discursul președintelui PSD-ului. De ce? Pentru că nu ați vorbit despre buget. Dar este un element asupra căruia chiar vreau să mă aplec, pentru că puneți în pericol o lege foarte importantă, o lege care reprezintă viitorul unor oameni, poate chiar a multora din generația mea. Și mă refer la pilonul II, cel al fondurilor de pensii private. Faceți o mare eroare. În primul rând, acest deficit, de care vorbiți, al sistemului public, se cifrează la o sumă de 1,5 miliarde, dar pe o perioadă de 5 ani de zile.

Deficitul se finanțează în nici un caz prin preluarea de la sistemul public, ci prin bonuri de tezaur, prin împrumuturi de la Banca Mondială și, categoric, prin contribuții de la buget. În nici un caz nu se va lua de la acest sistem public. Deci, viitorul sau mai precis prezentul actualilor pensionari nu este pus în pericol de viitorul celorlalți pensionari. Este foarte periculos ceea ce încercați să faceți și aș spune că este cu atât mai periculos cu cât poate că și datorită dumneavoastră suntem ultima țară din Europa care introduce în sfârșit sistemul fondurilor de pensii private.

De aceea, am simțit nevoia să fac această remarcă în mod special. M-aș întoarce totuși și la subiectul dezbaterilor de astăzi, și anume bugetul, proiectul Legii bugetului pe anul 2007. Anul 2007 marchează începutul drumului european al României.

Proiectul de Lege privind bugetul de stat pe 2007 trebuie și reușește să răspundă acestei mari provocări. Pentru a se integra, România are nevoie de un ritm accentuat de creștere economică, inflație scăzută, stabilitate macroeconomică, dar și un nivel adecvat al protecției sociale. Proiectul de lege pe care îl dezbatem astăzi respectă aceste priorități. Și am să argumentez.

Stabilitatea macroeconomică este asigurată de un mix de politici monetare și bugetare menite să realizeze reforma politicii fiscale, continuare liberalizării contului de capital, țintirea directă a inflației, deficit bugetar sub 3%, conform criteriilor de la Mastricht, restructurarea cheltuielilor publice, prin prioritarizarea programelor bugetare, crearea condițiilor pentru absorbție și funcționarea instrumentelor structurale. ritmul susținut de creștere economică. În anul 2007 se estimează o creștere a produsului intern brut cu 6,4%, iar contribuția cea mai importantă o vor avea construcțiile și serviciile. Formarea brută de capital fix va crește în 2007 cu 11,5%, pe fondul unei creșteri de ansamblu a cererii interne de 7,9%.

Inflația. Procesul dezinflaționist continuă și în anul 2007, rata inflației reducându-se față de sfârșitul anului 2006 la 4,5%, cu o medie anuală de 5%. Contribuția cea mai mare la inflația prognozată o vor avea mărfurile nealimentare, fiind anticipată, într-adevăr, și o majorare a contribuției mărfurilor alimentare.

Aceste evoluții favorabile vor fi însoțite de creșterea numărului de salariați și alte categorii profesionale, iar ponderea salariaților în totalul populației ocupate crește la 58,4%. Rata șomajului se estimează la 5,6%, iar câștigul salarial mediu brut în 2007 se prognozează a atinge 1270 de lei. Câștigul salarial real va crește în 2007 cu 6,5%.

Politica în domeniul asigurărilor asistenței sociale vizează în principal continuarea procesului de reformă în cadrul sistemului public de pensii: pensia medie se estimează să crească de la 318,2 lei în decembrie 2006 la 384 de lei în decembrie 2007; acordarea alocației de stat pentru copii, în cuantum de 200 de lei pe lună, pentru toți copiii în vârstă de până la 2 ani; asigurarea pensiilor agricultorilor, ajutoare pentru categoriile de populație defavorizate.

Deficitul bugetar. Deficitul bugetar se prognozează a atinge nivelul de 2,8% din p.i.b. Veniturile bugetare sunt estimate la 134 de mii de milioane de lei, reprezentând 35,2% din p.i.b. incluzând însă și fondurile externe nerambursabile.

Cheltuielile bugetare sunt proiectate la 145 de mii de milioane de lei, ceea ce duce la acel deficit bugetar de care vorbeam, de 2,8%.

Un element pozitiv îl reprezintă creșterea relevantă a cheltuielile de capital, de la 3,9% din p.i.b. în 2006, la 6,7% din p.i.b. în 2007, ceea ce reflectă orientarea politicii de cheltuieli prin direcționarea fondurilor publice pentru menținerea creșterii economice.

În domeniul investițiilor publice, un accent deosebit se pune pe dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de transport, programe de construire, reabilitare și consolidare de școli și spitale, programe de dezvoltare în infrastructura locală, programe multianuale prioritare de mediu și gospodărire a apelor.

Se poate concluziona, luând în considerare aspectele prezentate, că proiectul de buget este orientat către investiții, fără a neglija și aspectele vizând protecția socială.

Există însă și o serie de aspecte ale prezentului proiect de buget care necesită o gestionare cât mai atentă. Un astfel de element îl reprezintă deficitul de cont curent, a cărui pondere ridicată în produsul intern brut poate atrage derapaje macroeconomice, chiar dacă nu pe termen scurt și imediat. Mai mult, structura acestui deficit ce reflectă o pondere importantă a importurilor de minerale și combustibil face necesară acordarea unei atenții sporite în ceea ce privește finanțarea acestuia din investiții străine directe și de portofoliu.

O analiză atentă o necesită și potențiala influență pe care Fondul "Proprietatea" o are asupra deficitului bugetar. Este necesar să se facă o estimare a acestei influențe și să se ia o decizie, în consecință, cu privire la activitatea acestui fond.

O economie competitivă are nevoie de un sector puternic al întreprinderilor mici și mijlocii, de aceea, consider că programele destinate dezvoltării acestui sector ar trebui să beneficieze de cel puțin 0,2% din produsul intern brut, mai ales în contextul integrării europene și al impactului pe care acest proces îl va avea asupra companiilor din sector.

O atenție sporită necesită și procesul de absorbție a fondurilor europene, derapajele în ceea ce privește nivelul de absorbție al acestor fonduri poate transforma România, într-adevăr, într-un contributor net la Uniunea Europeană, lipsindu-ne astfel de avantajele fondurilor externe nerambursabile.

Stimați colegi,

Proiectul de Lege pe anul 2007 nu este perfect, dar este construit astfel încât să îndeplinească obiectivele asumate de guvern și să asigure sursele necesare păstrării unui ritm susținut de creștere economică și asigurarea unei stabilități macroeconomice. De aceea, Partidul Democrat susține și va vota în favoarea acestui proiect de lege.

În încheiere, o ultimă remarcă care cred eu, subliniază și diferența de filozofie între Putere și Opoziție, la ora actuală: căldura din case, mâncarea ieftină, protecția socială, pensiile mari vin din muncă, din creștere economică și din productivitate, și doar de acolo.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, doamna deputat. Ați vorbit 8 minute din timpul alocat Grupului parlamentar al Partidului Democrat.

Invit la microfon pe domnul senator Carol Dina, din partea Grupului parlamentar al PRM.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Domnul Carol Dina:

Onorat prezidiu,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Stimați membri ai Guvernului,

Peste câteva săptămâni istoria României va consemna împlinirea unui ideal al românilor, aderarea la Uniunea Europeană

Cetățenii țării noastre au acceptat privațiuni și costuri pentru reforme structurale care ar fi trebuit să-i aducă la nivelul de modernitate și civilizație din Uniunea Europeană.

Astăzi, cei mai mulți dintre români constată cu durere că standardele lor de viață sunt departe de cele europene. Potențialul material, financiar și uman nu a fost valorificat în folosul tuturor, astfel că în România nu s-a realizat o pregătire adecvată pentru aderare, conform criteriilor de la Copenhaga. Așa se explică de ce tot mai insistent se subliniază că aderarea României la Uniunea Europeană va fi mai degrabă rezultatul unei înțelegeri politice decât a pregătirii corespunzătoare a țării.

În consecință, viitorul nu va certifica un trai decent. După 1 ianuarie 2007 cetățenii români nu vor resimți beneficiile aderării, ci, dimpotrivă, vor fi supuși în continuare la noi privațiuni. Proiectul de buget pe anul 2007 nu modifică semnificativ principalele deficiențe din economia națională.

Privitor la construcția bugetară a anului 2006 se constată o situație deosebit de gravă privind modificarea de către guvern a unor componente majore față de aprobarea dată de Parlament, cu precădere a deficitului bugetar.

La aprobarea Legii bugetului pe anul 2006 deficitul bugetar era de 0,8% din produsul intern brut, iar ulterior, printr-o serie de manevre ale Guvernului, a ajuns la 2,5%, existând în prezent premise pentru introducerea de noi modificări, având în vedere excedentul bugetar existent la 8 luni, de 5,3 miliarde de lei, respectiv 1,5 milioane de euro.

Aceste modificări ale deficitului bugetar, de la 2,36 milioane euro la un excedent de 1,5 milioane de euro la 8 luni, demonstrează suficient de convingător că la fundamentarea bugetului pe anul 2006 s-a manifestat din plin amatorismul și reaua-credință, ambele păgubitoare în procesul de conducere a economiei naționale.

Din păcate, și bugetul pe anul 2007 va confirma că multe previziuni nu corespund cu realitatea, cum ar fi de exemplu construcția veniturilor bugetare, ceea ce poate determina tensiuni sociale, irosirea resurselor și pierderea unor oportunități economice.

Creșterea accentuată a deficitelor externe constituie un risc major pentru stabilitatea macrofinanciară a României. Deficitul comercial va atinge 15 miliarde de euro, cel mai ridicat nivel pe care România l-a înregistrat în istoria sa. Iar deficitul de cont curent va depăși 10% din produsul intern brut.

Politica fiscală nu stimulează accelerarea creșterii economice, sporirea competitivității economice, creșterea productivității muncii și procentul de persoane angajate.

Având în vedere proiectul bugetului pe anul 2007 ce ne-a fost prezentat, Partidul România Mare prezintă următoarele considerații: 1. Evoluția principalilor indicatori prezentată în raportul privind situația macroeconomică a țării demonstrează că actuala guvernare nu a identificat măsurile, mijloacele și resursele necesare pentru corectarea dezechilibrelor din economia României. Iată câteva exemple: produsul intern brut își reduce ritmul de creștere, față de 2006, cu 0,3 puncte procentuale, deși, dacă se ține seama că deflatorul produsului intern brut folosit în calcule este subestimat, reducerea ritmului de creștere ar fi de 0,6 puncte procentuale. Apoi, ritmul consumului final se reduce în 2007 cu 1,3 puncte procentuale, din care consumul individual efectiv cu 1,4 puncte procentuale, ceea ce se va reflecta direct în nivelul de trai al populației.

Apoi, deficitul balanței comerciale crește față de 2006 cu circa 2 miliarde de euro, iar deficitul de cont curent crește cu aproape 1 miliard de euro.

Indicele de creștere a prețurilor de consum, care reflectă de fapt inflația, se reduce cu un punct procentual, dar amplitutinea majorării prețurilor este ridicată, întrucât baza de raportare este enormă. față de octombrie 1990, începutul liberalizării prețurilor, indicele general al prețurilor de consum a crescut în cei 16 ani de circa 2850 de ori.

Recentele măsuri de creștere, așa-zis în avans, a prețurilor la gazele naturale, energia electrică și altele, demonstrează că nivelul inflației prognozate de guvern pentru 2007 este nerealist, un nivel credibil al acesteia fiind de 5,5%, având în vedere că propagarea valului inflaționist determinat de creșterea prețurilor la produsele energetice se va face efectiv începând cu luna ianuarie 2007.

Deși câștigul mediu salarial se prevede să crească cu 12,4%, iar pensia medie cu 20%, nivelele respective vor fi sub cele din octombrie 1990. Relaxarea fiscală clamată cu perseverență în ultimii doi ani se dovedește, unii spun o minciună, alții spun o eroare, pot fi amândouă împreună, întrucât presiunea fiscală din economie, măsurată ca raport al sumei tuturor impozitelor și taxelor și respectiv produsul intern brut a crescut și va crește în 2007 față de 2005 cu aproape 5 puncte procentuale.

Această creștere s-a obținut prin majorarea accizelor, impozitelor și taxelor, impozitelor pe export, dividende și altele. Astfel că lanțul impozitelor se închide, chiar dacă impozitul unic pe venit și pe profit are o cotă unică.

Și, în sfârșit, o altă deficiență o reprezintă majorarea deficitului bugetar de la 0,8% în 2005, la 2,8% în 2007, în termeni nominali această reprezintă de 3,7 ori, respectiv 3 miliarde de euro, va mări presiunea inflaționistă din economia țării.

În al doilea rând, veniturile bugetului general consolidat se prevăd a crește cu 23,7% cheltuielile cu 24,1%, iar deficitul cu 29,1%.

Din punct de vedere al nivelurilor de creștere, parcă am fi într-un buget de an electoral, întrucât așa cum vom prezenta în continuare, fundamentarea veniturilor și cheltuielilor are o serie de lacune, după cum urmează: veniturile bugetului de stat sunt prevăzute să se majoreze cu 24,7%; una din cele mai mari creșteri, respectiv, 47,8% se preconizează să fie la impozitul obținut din veniturile salariale.

Fundamentarea acestei creșteri este superficială dacă se ține seamă de faptul că salariul mediu brut va crește numai cu 12,4%, iar numărul de salariați cu 1,8%, deci ar fi o creștere reală de 14,4%.

Consecințe: din impozitul pe venit de 13 miliarde de lei, o sumă importantă, 10,8 milioane de lei va fi repartizată bugetelor locale pentru finanțarea activităților descentralizate. Este evident că în derularea bugetului, autoritățile locale vor avea mari dificultăți datorită nerealizării veniturilor estimate într-un mod superficial.

Impozitul pe producția internă de țiței și gaze este subdimensionat cu peste 250 de milioane de lei; am în vedere că în anul 2007, acest impozit este de 60 de milioane, în comparație cu 311 milioane cât a fost în anul 2006. În realitate, această subevaluare este mult mai mare dacă țineți seamă de evoluția prețurilor și de profiturile uriașe obținute de operatorii din sistem.

În condițiile în care în anul 2007 nu ar avea loc nici o creștere de prețuri, veniturile respective ale companiilor care extrag țiței și gaze, în marea lor majoritate cu capital privat, ar fi de cel puțin cinci ori mai mari, ceea ce desigur va amplifica și mai mult neputința populației de a suporta curba de sacrificiu impusă cu cinism de guvernanți. Același fenomen de subevaluare se înregistrează și la taxele de redevență din exploatarea resurselor minerale. Dimensionarea veniturilor din concesiuni și închirieri nu ține seama de evoluția prețurilor pe piața specifică.

Concesiunea și închirierea proprietăților statului, așa cum s-a dovedit în activitatea de zi cu zi reprezintă o verigă slabă, unde frauda și corupția se întâlnesc permanent. Veniturile respective sunt subdimensionate cu circa un miliard de lei.

Accizele prevăzute în Legea bugetului de stat însumează 12,4 miliarde de lei, în timp ce raportul privind situația macroeconomică arată că suma acestora este de 13,9 miliarde lei, diferența în minus de 1,5 miliarde de lei "s-a evaporat", în timp ce Guvernul transpiră prin introducerea de noi accize la gaze, la energie electrică sau majorarea altora în avans, față de termenele asumate prin tratatul de aderare.

Semnificativ este următorul exemplu: în tratatul de aderare se prevede că nivelul accizei de referință la benzină de 350 de euro la mia de litri de benzină să fie atins la sfârșitul anului 2011, iar, în prezent, nivelul accizei este de 421 de euro la o mie de litri de benzină, ceea ce reprezintă o majorare cu 20% mai devreme de șase ani.

Creditele nerambursabile de la Uniunea Europeană în anul 2007 sunt dimensionate la 7,92 miliarde lei. Acestea reprezintă surse ale bugetului, dar care nu sunt cuprinse în venituri. Ăsta e răspunsul și pentru domnul senator Funar. În schimb, cheltuirea lor, așa cum se propune prin proiectul de lege, autorizează Ministerul Finanțelor să împartă această plăcintă fără să aibă aprobarea Parlamentului. Noi considerăm că este normal ca Parlamentul să se pronunțe și asupra acestor sume.

În al treilea rând, cheltuielile bugetului general consolidat cresc cu 24,5%, în timp ce cheltuielile bugetului de stat se vor majora cu 22,4%. Sunt creșteri importante după cum sunt și sectoare unde creșterile sunt reduse, unele chiar au reduceri semnificative. De exemplu, stimularea exporturilor se reduce cu 5%, stimularea IMM-urilor se reduce cu 8%. Subvențiile pentru agricultură pe care le pot accesa în momentul de față, pregătirea agricultorilor se reduce cu 20%, cultura și religia, reducere cu 2%.

Nivelul acestor reduceri se amplifică cu rata inflației de 5,5% pe care noi o estimăm că va fi media anului 2007 față de 2006.

Grupurile parlamentare ale Partidului România Mare au formulat o serie de amendamente prin care se aduceau corecturi sau se propuneau reașezări de cheltuieli în vederea eliminării unor disfuncții din economia țării și pentru îmbunătățirea activităților social-culturale cu indicarea surselor de acoperire.

Totodată, s-au făcut amendamente referitoare la fundamentarea și dimensionarea veniturilor bugetului de stat. Cu alte cuvinte, noi am luat foarte în serios primul buget al integrării noastre europene. Unele din amendamentele vizau consolidarea activității economice a țării și creșterea producției de export și se refereau la majorarea cheltuielilor pentru stimularea exporturilor, a întreprinderilor mici și mijlocii, a subvențiilor pentru agricultură.

Este de neînțeles atât atitudinea Guvernului care a propus prin buget sume mai mici pentru domeniile menționate decât anul 2006, cât și a parlamentarilor Puterii, care nu au acceptat în comisii amendamentele noastre.

Pe guvernanți nu-i interesează că deficitul comercial crește cu 2 miliarde de euro, că deficitul de cont curent se majorează cu 1 miliard de euro, că importul de produse agro-alimentare crește aberant ajungând anual la peste 2,5 miliarde de euro și că multe produse care s-ar putea realiza cu ușurință în țară, nu găsesc minimum de sprijin financiar în condițiile legilor actuale.

Toată lumea știe că finanțarea deficitelor balanței comerciale și de plăți costă mai mult decât alocarea unor resurse pentru implementarea măsurilor active de dezvoltare a producției de export și/sau de înlocuire a unor importuri.

Pentru reabilitarea termică a clădirilor s-au prevăzut sume ridicol de mici, în condițiile în care se știe că subvențiile pentru încălzirea locuințelor vor fi eliminate din 2007, nu așa cum s-a precizat aici în raportul prezentat.

Programele de creștere a eficienței energetice, din care reabilitarea termică a clădirilor este poate cel mai important program, ar fi trebuit să fie susținute mai puternic și cu prioritate, întrucât măsurile respective reprezintă singura cale sigură de reducere a cheltuielilor de încălzire a imobilelor.

Probabil că guvernanții n-au auzit de angajamentele și obligațiile asumate față de Uniunea Europeană, prin care toate clădirile administrative, până la sfârșitul anului 2007, și toate clădirile cu destinație de locuințe, până în 2009, trebuie să aibă certificate de eficiență energetică.

După modul în care sunt sprijinite financiar asemenea acțiuni, este evident că guvernanții actuali nu doresc decât exproprierea proprietarilor din locuințe aflate în imposibilitatea plății unor prețuri aberante la gaze naturale, energie termică și alți combustibili pentru încălzit.

Alte amendamente se refereau la majorarea cheltuielilor pentru biblioteci și muzee, pentru promovarea imaginii și intereselor românești peste hotare. dezinteresul guvernanților pentru susținerea acestor acțiuni reprezintă până la urmă o sfidare față de interesele generale ale noastre.

În al patrulea rând, Partidul România Mare consideră că protecția socială reprezintă un factor esențial pentru creșterea economică, pentru stabilitate și pentru echitate socială.

După 16 ani de eforturi "susținute" în jefuirea economiei naționale, românii trăiesc mult mai prost decât în anul 1990. Prețurile de consum au crescut în această perioadă de circa 2860 de ori, iar la sfârșitul anului vor fi mai mari de circa 3.000 de ori.

Cu toate creșterile prevăzute pentru anul 2007, salariul mediu abia ajunge la 95% cât cel din octombrie 1990, pensia medie în aceeași perioadă va reprezenta 79%, iar salariul minim 62%.

Ce se putea cumpăra cu 45 de dolari în anul 1990, în anul 2007, se va putea cumpăra cu 115 dolari, ceea ce reprezintă o reducere a puterii de cumpărare cu 2,5%. Acesta este adevărul, domnilor guvernanți.

În bugetul pe anul 2007, actualul guvern a alocat protecției sociale numai 10% din produsul intern brut, astfel că România este pe ultimul loc în clasamentul țărilor din Uniunea Europeană în ceea ce privește interesul față de politica socială.

În următorii ani, ar trebui să ajungem la o cifră de 20-25% din produsul intern brut alocată pentru protecția socială, dar pentru a atinge această țintă, România are nevoie de o economie competitivă. Bugetul nu susține acest deziderat.

Pe de altă parte, competitivitatea este strâns legată de resursele pe care statul le alocă pentru intensificarea proceselor de construire a unei structuri economice bazate pe investiții de capital și dezvoltarea cu prioritate a unor segmente vitale, precum cercetarea, educația, infrastructura și altele.

Pentru a avea o societate stabilă, statul trebuie să aloce mai mulți bani pensionarilor, care nu pot fi considerați doar consumatori de resurse, cum se afirmă foarte des în ultima vreme cu destul cinism. Nivelul de trai al pensionarilor este astăzi departe de nevoile acestor oameni și reprezintă o pată neagră pentru societatea românească aflată în pragul integrării europene.

Astăzi, cu pensia medie se pot cumpăra de 6,2 ori mai puține cantități de gaze naturale, de 4 ori mai puțină energie termică și de 2,7 ori mai puțină energie electrică.

Iată de ce Partidul România Mare se pronunță categoric pentru introducerea pensiei minime în România la nivelul unui punct de pensie. Totodată, considerăm necesar ca pensia medie din anul 2007 să fie cel puțin la nivelul celei din anul 1990, indexată cu indicele general al prețurilor de consum, ceea ce va reprezenta 485 de lei.

Pentru a nu merge în Uniunea Europeană cu numai jumătate din populația țării, clasa politică trebuie să-și asume răspunderea pentru înfăptuirea unor reforme structurale puternice în domeniile economic, financiar și social, în spirit european, cu adevărat european.

Partidul România Mare își reafirmă hotărârea de a participa activ și constructiv la devenirea europeană a României, dar nu-și poate asuma în fața națiunii responsabilitatea unui proiect bugetar greșit și nerealist, prin care creșterea accentuată a deficitelor externe va compromite stabilitatea macro-financiară a țării, cu consecințe sociale imprevizibile.

Grupurile parlamentare ale Partidului România Mare nu-și pot asuma construcția bugetară propusă pentru anul 2007 și vor vota împotrivă.

Vă mulțumesc.

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Ați consumat 20 de minute din timpul alocat Grupurilor parlamentare ale P.R.M.

Invit la microfon pe domnul deputat Erdei-Dolóczki István, din partea Grupurilor parlamentare ale UDMR.

Se pregătește domnul Petru Călian, din partea Grupurilor parlamentare ale P.C.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Erdei-Dolóczki István:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule prim-ministru,

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor colegi,

Ca în fiecare an, lunile octombrie și noiembrie, adică un interval destul de însemnat al sesiunii parlamentare de toamnă, au fost consacrate analizei Proiectului de Lege privind bugetul de stat și Proiectului de Lege privind asigurările sociale de stat. Executivul și-a făcut datoria. Proiectele Legii bugetului au fost depuse la Parlament în timp legal.

Stimați colegi,

"Ca rezultat al progreselor obținute, Bulgaria și România vor fi în situația de a-și asuma drepturile și obligațiile de membru al Uniunii Europene la 1 ianuarie 2007". Apare această frază ca moto în fața raportului privind situația macroeconomică pentru anul 2007 și este un citat din raportul de monitorizare a stadiului pregătirii României și Bulgariei pentru statutul de membru al Uniunii Europene din septembrie 2006.

Uniunea Maghiară din România a analizat proiectul de lege cu atenția cuvenită unei legi care va reglementa primul buget funcțional de după aderarea României la Uniunea Europeană. Ca orice proiect de lege, și proiectul legii bugetului are aspectele lui pozitive precum și cele negative, fapt care ne-a îndemnat la depunerea unor amendamente.

Dacă previziunile raportului privind situația macro-economică a țării din anul 2006 ar fi fost corecte, dacă acele studii de impact întocmite pentru a modela efectele măsurilor fiscale ar fi fost elaborate cu mai mare atenție, nu ar fi fost nevoie de trei-patru rectificări bugetare în anul în curs, nu ar fi trebuit să avem de-a face cu un excedent bugetar. Sperăm că raportul pe previziunile căruia construim proiectul de buget pentru 2007 și care este prefațat cu motoul sus-citat nu ne va face surprize.

Doamnelor și domnilor,

Istoria parcă se repetă. Acum un an, profesorii, studenții și elevii erau în grevă. Atunci, cu toate că revendicările greviștilor, de altfel fundamentate, erau multiple, elementul principal a fost salariul. Acum este la fel. Bugetul care este în dezbatere alocă 5,2% din p.i.b., aproape de prevederile cuprinse în Legea învățământului, adică 6%, prevede o creștere salarială în învățământ de 18% pentru anul 2006, este drept, în două etape, creează posibilitatea achitării primelor de vacanță. cu toate acestea, bugetul Ministerului Educației și Cercetării este departe de a fi ideal. Dar nu pot să fiu de acord cu diminuarea sumelor destinate cheltuielilor de capital și alocarea lor la cheltuielile salariale, atâta timp cât există numeroase școli în țară cu o echipare care lasă de dorit și care nu îndeplinesc condițiile minime în ceea ce privește confortul copiilor și a cadrelor didactice.

Stimați colegi,

Acum un an, în urma consultării cu reprezentanții aleșilor locali ai U.D.M.R., am identificat trei grupe de probleme în speranța ca bugetul pentru anul 2006 le va rezolva măcar parțial. Să vedem ce se întâmplă în acest an.

Prima grupă, necesitatea continuării procesului de descentralizare fiscală. creșterea veniturilor proprii ale bugetelor locale cu mai mult de 38% față de 2006, conform previziunilor din raport, este un semn bun, dar prevederea prezentei legi privind implicarea Ministerului Finanțelor Publice prin direcțiile generale ale finanțelor publice în repartizarea celei mai mari părți din diferitele sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, ne dă de gândit, dacă nu vor fi într-adevăr clare și transparente.

A doua grupă de probleme, problema principiului echității în profil regional și județean a finanțării programului de investiții în infrastructură. Din păcate, această problemă nu va fi stinsă nici de Legea bugetului pe 2007. Este suficient să remarcăm creștere numai cu 11% față de 2006, ale sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru drumurile județene și comunale, scăderea cu 8% față de 2006 a bugetului Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, care este factorul principal în probleme de dezvoltare infrastructurală, drumuri, apă, canalizare, sau este suficient să constatăm ritmul anevoios al construirii autostrăzii București-Brașov-Borș. Sper că nu este cazul să duc muncă de lămurire ca să vă conving de necesitatea creării acestei artere rutiere. Cred că nu numai colegii care circulă pe DN 1 sunt de acord cu mine.

A treia grupă de probleme identificate se referă la măsurile care trebuiau luate pentru mărirea capacității de atragere și absorbție a fondurilor comunitare de către autoritățile locale. Cred că sunteți de acord că avem obligația ca prin procesul legislativ, inclusiv prin prevederile prezentului proiect de lege, să susținem procesul de îmbunătățire a performanțelor administrative și organizatorice ale autorităților locale.

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Bugetul anului 2007 trebuie să facă față aspectelor economice negative foarte grave care sunt cauzate de amânarea reformelor structurale profunde în sectorul energetic, vezi probleme legate de scumpirea gazului natural, de problemele concrete de electricitate în zona Ferentari, în minerit, în transporturi, a birocrației excesive și a corupției care afectează mediul de afaceri în egală măsură cu sectorul bugetar.

Bugetul trebuie să facă față problemelor care decurg din noul statut al României ca membru în Uniunea Europeană, țara noastră va contribui la bugetul comunitar, problemelor care apar în urma integrării în domeniul vamal, rezolvarea situației lucrătorilor vamali, precum și în domeniul pazei frontierei externe a Uniunii Europene.

Uniunea Democrată Maghiară din România, considerând Legea bugetului de stat ca o prioritate legislativă, s-a implicat și în acest an în construirea proiectului de lege, prin membrii Guvernului din partea U.D.M.R.-ului precum și prin parlamentarii din Senat și din Camera Deputaților, formulând un set de amendamente care sunt în concordanță cu programul de guvernare al Coaliției.

Subliniind că o parte din aceste amendamente au fost acceptate și susținute și ținând cont de aspectele pozitive, nesocotind cele negative ale prezentului proiect de lege, și acceptând ideea că prezentul proiect de lege va constitui fundamentul solid, sintagma nu-mi aparține, al procesului de integrare a României în Uniunea Europeană, am mandatul să vă spun că membrii celor două grupuri parlamentare ale Uniunii Democrate Maghiare din România vor vota Proiectul Legii bugetului de stat și Proiectul Legii asigurărilor sociale de stat.

Mulțumesc.

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Ați consumat 7 minute din timpul afectat Grupurilor parlamentare ale U.D.M.R.

Dau cuvântul domnului Petru Călian din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Conservator.

Se pregătește deputat Miron Ignat, din partea Grupului minorităților naționale.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Petru Călian:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Domnule prim-ministru,

Stimați colegi,

Începem astăzi dezbaterile asupra bugetului pe anul 2007. Așa cum sublinia și domnul prim-ministru, dar și domnul ministru Sebastian Vlădescu, bugetul anului 2007 este primul buget european, deoarece, începând cu 1 ianuarie 2007, România va deveni țară membră a Uniunii Europene.

De asemenea, prevederile bugetare pentru anul care urmează, sunt cele mai mari din ultimii 15 ani. Deși aceste elemente pozitive par la prima vedere îmbucurătoare, o mare parte din problemele cu care ne confruntăm zi de zi nu vor fi rezolvate, însă, din păcate, nici în primul an european.

Nivelul pensiilor va fi în continuare scăzut, deși sunt prevăzute creșteri în acest sens. Atâta timp cât mai avem pensionari cu pensii care nu depășesc 1.500.000 lei, nu putem discuta despre schimbări spectaculoase în acest domeniu. Considerăm că pensionarii din România merită pensii cel puțin decente, pe măsura muncii lor de-a lungul vieții. O pensie mai mică de 4-5 milioane de lei nu poate acoperi nici măcar costul medicamentelor și al întreținerii pe timp de iarnă. Ne întrebăm cum își asigură hrana acești pensionari.

Partidul Conservator susține în acest sens creșterea urgentă a tuturor pensiilor, oferind totodată și soluții bugetare. Proiectul de lege care vizează constituirea fondului de solidaritate prin alocarea a 1% din profitul intern brut către societățile comerciale care depășesc o cifră de afaceri de 100.000 de euro poate să rezolve cel puțin pentru următorii trei ani problema pensiilor.

O altă problemă extrem de importantă este cea legată de învățământ. Pentru o creștere sănătoasă a salariilor cadrelor didactice, dar și pentru sporirea investițiilor în școli era necesară o alocare a 6% din produsul intern brut. Transferul unor sume de la capitolul investiții, în vederea creșterilor salariale, nu este o soluție viabilă, deoarece investițiile sunt extrem de necesare și pentru simplul fapt că peste 30% din școlile românești nu au nici măcar autorizație sanitară de funcționare, chiar astăzi 68 de școli din țară nu sunt încălzite.

Doamnelor și domnilor colegi,

Nu dorim să aducem în discuție și alte aspecte negative legate de buget, deoarece Grupurile parlamentare ale Partidului Conservator vor vota proiectul de buget pe anul 2007.

În privința sprijinirii I.M.M.-urilor, Partidul Conservator salută adoptarea proiectului de lege care vizează scutirea lor de la plata impozitului pe profitul reinvestit. Acest fapt s-a consumat ieri în Comisia economică a Senatului, astfel încât proiectul de lege inițiat de Partidul Conservator în acest sens va ajunge în plenul Senatului cu raport de adoptare.

Stimați colegi,

Suntem conștienți de faptul că nu pot fi rezolvate integral toate problemele cu care se confruntă societatea românească. Suntem conștienți de faptul că România are nevoie de un buget votat la timp, astfel încât să nu constituie o barieră în calea integrării în Uniunea Europeană. Neajunsurile evidențiate nu sunt mai accentuate decât în anii precedenți. Prin exemplificarea lor, am dori să tragem un semnal de alarmă, astfel încât Guvernul condus de domnul Călin Popescu- Tăriceanu să conștientizeze mai mult problemele stringente care persistă încă în țara noastră.

Atâta timp cât suntem la guvernare, căutăm și de cele mai multe ori reușim să oferim soluții, însă soluțiile noastre trebuie susținute de toate partidele aflate în Coaliție. Grupurile parlamentare ale Partidului Conservator susțin proiectul de buget, deoarece, cu toate neajunsurile, el reprezintă un pas înainte spre o țară europeană și poate chiar spre un trai mai decent.

Considerăm faptul că dezbaterile generale pe tema bugetului nu trebuie să fie momentul răfuielilor politice ieftine. Discuțiile purtate strict pe buget ar constitui, stimați colegi, o cale mult mai interesantă și mai benefică pentru viața noastră parlamentară, dar și pentru societatea noastră.

Partidul Conservator își păstrează punctele de vedere consecvente, punctele de vedere cu tentă electorală le păstrăm de asemenea numai pentru perioada campaniei electorale. Astăzi, prioritatea noastră constă în implicarea concretă pentru a oferi soluții viabile și credibile în vederea creșterii bunăstării pe toate planurile.

În perspectivă, grupurile noastre parlamentare vor acționa ferm, astfel încât toate proiectele legislative inițiate precum și cele aflate în curs de inițiere, dau aici exemplul reducerii taxei pe valoarea adăugată la produsele alimentare de bază, să fie așadar promovate, astfel încât să dovedim încă o dată, dacă este nevoie, faptul că Partidul Conservator se implică și oferă totodată soluții concrete la majoritatea problemelor stringente cu care se confruntă societatea românească.

Vă mulțumesc.

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Ați vorbit cinci minute din timpul alocat Partidului Conservator.

Invit la microfon pe domnul deputat Miron Ignat, din partea Grupurilor parlamentare ale minorităților naționale.

Se pregătește domnul deputat Mihai Nicolae Tănăsescu, din partea Grupurilor parlamentare ale P.S.D.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Miron Ignat:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule prim-ministru,

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor colegi parlamentari,

Anual, Guvernul României prezintă Parlamentului spre dezbatere și aprobare bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale pentru anul viitor. Ca membru în Comisia de buget-finanțe, am putut constata o preocupare aproape a tuturor senatorilor și deputaților pentru aprobarea unui buget care să satisfacă într-o măsură considerabilă nevoile ordonatorilor de credite, acestea fiind ministere, agenții naționale, instituții, consilii județene și alții.

Cu toții suntem locuitori ai acestei țări. Din deplasările noastre în teritoriu, întâlnirile și discuțiile cu cetățenii, colaborarea noastră cu organele administrației locale, constatăm că problemele sunt diverse, complexe și multiple. Și pentru rezolvarea lor sunt necesare fonduri financiare suplimentare, chiar substanțiale.

Veniturile prevăzute pentru anul 2007, în sumă de peste 56.000 milioane lei, cu o creștere de 24,7% față de anul 2006, precum și cheltuielile de peste 65.000 milioane lei, noi, Grupul parlamentar al minorităților naționale, considerăm că această alocare de fonduri pentru anul viitor asigură realizarea programelor și proiectelor elaborate de Guvern și avizate de comisiile reunite de buget, finanțe ale celor două Camere.

Din analiza bugetului constatăm că pentru anul 2007 s-au alocat sume substanțiale la anumite capitole de cheltuieli, și anume: cheltuieli pentru servicii publice generale, cheltuieli social-culturale, cheltuieli pentru dezvoltarea publică și locuințe și, în mod deosebit, cheltuieli destinate activităților de susținere și promovare a exportului și a mediului de afaceri românesc.

Bugetul României pentru 2007 este bugetul unei țări care pășește cu dreptul în marea familie a Uniunii Europene.

Cele peste 900 de amendamente introduse de colegii noștri senatori și deputați, analizate mai întâi în comisiile de specialitate și apoi amendament cu amendament preluate de comisiile de buget, finanțe ale celor două Camere demonstrează că marea majoritate a senatorilor și deputaților și-au adus contribuția la îmbunătățirea acestui buget.

Noi, Grupul parlamentar al minorităților naționale, am analizat, în grup, bugetul propus pentru 2007, am adus noi propuneri și am făcut numeroase amendamente. Unele dintre ele au fost admise, altele au fost respinse.

Suntem conștienți că bugetul pentru anul 2007 nu este un buget perfect, nu satisface în totalitate necesitățile, dar, totuși, asigură o creștere substanțială a fondurilor față de bugetul precedent și printr-o implementare reală și corectă a proiectelor și programelor, precum și cheltuirea judicioasă a fondurilor repartizate, bugetul pentru anul 2007 va asigura stabilitatea economică a României, va conduce la diminuarea inflației și la consolidarea încrederii populației în moneda națională.

Grupul parlamentar al minorităților naționale, format din cei 18 deputați, va vota bugetul pentru anul viitor. Este bugetul nostru, bugetul țării.

Vă mulțumesc.

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Dau cuvântul domnului deputat Mihai Nicolae Tănăsescu, din partea Grupului parlamentar P.S.D. Se pregătește domnul deputat Dan Radu Rușanu, din partea Grupului parlamentar P.N.L.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Este dezamăgitor, doamnelor și domnilor, să vezi cum timp de o oră și jumătate asistăm de la un cuvânt de tip plenară C.C. a P.C.R., fulminantă, cu realizări mari, cu lapte și miere care curge în stânga și dreapta, la un tip de discurs blajin, tip Vosganian, precum "Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie".

În același timp, am stat foarte atent și m-am uitat ce a făcut domnul Tăriceanu cât timp au vorbit colegii noștri. Pot să sintetizez într-un singur cuvânt: dispreț! Dispreț față de dumneavoastră, stimați colegi. A ieșit din sală, o jumătate de oră a vorbit cu domnul Valeriu Gheorghe. Sigur, va fi ambasadorul nostru într-o țară importantă... Mai vorbește de o jumătate de oră cu domnul Scutaru, probabil că o să mai vină și alt coleg... Și, atunci, am să fac o propunere domnului Bogdan Olteanu: poate-i facem o cameră domnului Tăriceanu, să aibă întâlniri cu colegii domniei sale, în așa fel încât să poată să fie atent la dezbaterile care au loc, pentru cea mai importantă lege a acestei țări: bugetul de stat pentru 2007.

 

Domnul Călin Anton Popescu-Tăriceanu (din loja Guvernului):

în mod realist la buget, atunci o să fiu mai atent! Dacă formulați...

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Vă rog, nu dialogați cu sala, că nu v-am întrerupt, domnule Tăriceanu. Nu v-am întrerupt, domnule Tăriceanu, vedeți-vă de discuție cu domnul Scutaru, în continuare! Și îmi cer scuze că v-am întrerupt!

Deci, aroganța de care dați dovadă și acum, domnule Tăriceanu, mă face să vă spun: "Măi, Căline, nici nu știi cât de mic poți să fii!". Și să știi, domnule Tăriceanu, că acest comportament de aroganță de care dai dovadă astăzi, aici, în această sală a bugetului, face, de fapt, ca tot comportamentul guvernamental al căpinatului dumneavoastră să fie prezent! Nu pot să fiu de acord cu acest lucru, domnule prim-ministru, încă prim-ministru!

Vorbeați, domnule premier, în discursul dumneavoastră triumfalist că nu veți fi contabil, că nu veți "... (Vociferări în sala de ședință).

Domnule președinte,

Am rugămintea să nu fiu întrerupt.

Domnul Alexandru Pereș:

Am rugămintea, dacă este posibil, să lăsăm vorbitorul să-și expună punctul de vedere, după aceea puteți să răspundeți și dumneavoastră, domnilor miniștri.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Dacă puteți să țineți liniște în sală, aș aprecia acest lucru!

Domnul Alexandru Pereș:

Da, domnule deputat, aveți microfonul.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Spuneam că, în discursul său, premierul Tăriceanu a spus că nu o să fie un contabil. A dezamăgit prin faptul că, de fapt, este un contabil înconjurat de contabili.

În tot ce a făcut și în tot ce a prezentat, eu cred că se contrazice enorm. Și am să vă dau doar câteva exemple. Spunea domnia sa că nu ține cont de o clientelă politică, că este un buget responsabil.

Domnule Tăriceanu, timp de doi ani de zile ați făcut în așa fel încât să vă hrăniți clientela politică cu vârf și îndesat. De doi ani de zile, prin hotărâri de Guvern eludați organele alese ale acestei țări, dând bani cu nemiluita către P.N.L. și P.D., către comune pe care dumneavoastră le gestionați, momind toți primarii din altă parte a eșichierului politic, numai ca să vină la dumneavoastră. Acest tip de comportament pe care l-ați arătat și astăzi aici, în fața noastră, este de iresponsabilitate, este un comportament pe care dumneavoastră și prietenii dumneavoastră din cabinet nu fac decât să încurajeze clientela politică pe care o aveți.

În al doilea rând, domnule Tăriceanu, vreau să vă spun că, așa cum ați prezentat dumneavoastră acest buget, spunând că o să aveți venituri foarte mari și așa mai departe, vă spun cu toată responsabilitatea: ați făcut cea mai mare greșeală umflând aceste venituri pe care le-ați prezentat Parlamentului! Sunt ireale, sunt supradimensionate, în așa fel încât dumneavoastră, în calitatea pe care o aveți și de președinte al P.N.L.-ului, să puteți să arătați că pe hârtie ați dat celorlalte ministere și P.D.-ului, și P.C.-ului, dar care nu pot să cheltuiască. Iar faptul că dumneavoastră gestionați un buget al acestui an, 2006, incalificabil, repet, incalificabil, venind în fața Parlamentului și cerând o majorare a deficitului astăzi la 2,5% din p.i.b., în condițiile în care dumneavoastră gestionați un buget excedentar cu peste două puncte procentuale, este un comportament iresponsabil. Și veniți astăzi în fața Parlamentului și cereți să aveți un buget pentru anul viitor de un deficit de 2,8%, neluând în calcul Fondul Proprietatea sau despăgubirile pe care trebuie să le dați, neluând în calcul pilonul 2 de pensii, pe care vă lăudați că o să-l introduceți.

Deci, toate aceste titluri, pe care dumneavoastră le spuneți că vin în întâmpinarea unui buget european, a unei Românii europene, nu sunt decât declarații de tip politic, domnule Tăriceanu, și nu de tip pragmatic, așa cum spuneați.

Vreau să vă spun, domnule prim-ministru, că cine v-a scris acel discurs, poate, sigur, nu ați avut timpul necesar să vă uitați pe el, să-l citiți, să-i spuneți să aibă bunăstarea și să aibă dorința să facă diferența între cheltuieli de investiții și cheltuieli de capital. Atunci când dumneavoastră veniți aici și comparați mere cu pere, spunând că "vai ce mult va aloca Guvernul Tăriceanu cheltuieli de investiții, 6,6 % din p.i.b.?", când anul acesta nu sunteți în stare nici 4% să faceți? Și că, de, în 2004 erau cheltuieli de capital de 3%? Trebuie să vă învețe cine v-a scris discursul acela, că este o diferență mare între cheltuiala de capital și cheltuiala de investiții.

Și vreau să vă spun că cheltuielile de investiții în 2004 erau de peste 5,5% din p.i.b., domnule Tăriceanu. Deci, poate aveți nevoie de unele corecturi în ceea ce privește staff-ul tehnic pe care-l aveți acolo, lângă dumneavoastră.

Ne spuneați aici, cu multă mândrie liberală în suflet că încălzirea locuinței o să fie extraordinară și că românii o să beneficieze de nu știu ce sume de bani mai mari.

Dar, poate, ați uitat să spuneți românilor, domnule Tăriceanu, că, de fapt, ați exclus apa caldă, care reprezintă 25% din încălzirea locuinței, cu aceste subvenții pe care vreți să le dați. Spuneți oamenilor acest lucru, că nu mai subvenționați apa caldă! Spuneți oamenilor că nu mai dați bani pentru așa ceva! Și atunci poate că oamenii o să înțeleagă cum aceste bonusuri pe care dumneavoastră vreți să le dați, o să fie apreciate de către oameni.

Domnule Tăriceanu, aveam foarte multe să vă spun. Îmi pare rău, însă, că modul în care ați tratat această dezbatere de astăzi a făcut ca foarte mulți colegi să plece din această sală. Modul în care dumneavoastră ați făcut ca dezbaterea pentru cel mai important act normativ să intre în derizoriu. Probabil că acest comportament al dumneavoastră o să ducă Guvernul dumneavoastră tot în derizoriu. (Aplauze din partea P.S.D.-ului)

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule deputat. Ați vorbit șapte minute din timpul afectat Grupurilor parlamentare ale P.S.D.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Dan Radu Rușanu, din partea Grupurilor parlamentare ale P.N.L. Se pregătește Radu Cătălin Drăguș, din partea Grupului parlamentar al P.D.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Dan Radu Rușanu:

Mulțumesc.

Domnilor președinți de ședință,

Domnule prim-ministru,

Stimați membri ai Cabinetului Tăriceanu,

Doamnelor și domnilor colegi,

"Cifrele care fundamentează bugetul sunt greșite. Nu spun că sunt false, dar sunt greșite. Și știu ce vorbesc! Atunci când veniți și ne spuneți că o să avem o creștere economică de 6% este fals, domnule prim-ministru!

Atunci când ne spuneți în proiectul de buget că o să avem o inflație de maximum 8% este fals, domnule prim-ministru.

Falimentul cotei unice a condus la o hemoragie de venituri din bugetul statului.

Ați călcat în picioare totul!

N-ați ținut cont de relația cu Fondul Monetar Internațional și n-ați mărit taxa pe valoarea adăugată care, ulterior, o să vă aduc aminte, la anul probabil, o să regretați că n-ați făcut-o și veți avea de ce să regretați, domnule prim-ministru, că n-ați majorat T.V.A.-ul, pentru că veniturile bugetare sunt sub 30%". Afirmațiile domnului Mihai Tănăsescu în 15 noiembrie 2005, la discursul privind proiectul bugetului de stat. (Aplauze din partea P.N.L.-ului).

Trebuie să recunosc că domnul Mihai Tănăsescu a avut dreptate. Creșterea economică nu este de 6%, este de 7%, la 10 luni.

Inflația prognozată, de maxim 8%, și contestată de domnul Mihai Tănăsescu este de numai 3%.

Falimentul cotei unice a adus un surplus de venituri la bugetul de stat de peste 9.000 de miliarde.

Ponderea veniturilor bugetare a fost de peste 32% și nu sub 30%.

Domnule prim-ministru,

Nu știu dacă regretați că nu ați majorat taxa pe valoarea adăugată, așa cum vă solicita Fondul Monetar Internațional și P.S.D.-ul, în urmă cu un an de zile, dar, în mod cert, domnul Mihai Tănăsescu nu v-a mai adus azi aminte aici de acest lucru.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Evident că discutarea legii fundamentale privind alocarea surselor publice, în fiecare an, generează pasiuni și dezbateri aprinse, în cele mai multe cazuri, profesioniste, și noi ar trebui să găsim metode, căi, în vederea îmbunătățirii colectării veniturilor publice, pe de o parte, iar pe de altă parte ierarhizarea mai bună a priorităților și utilizarea cu eficiență a banului public.

Ce putem reproșa unui buget care asigură creșterea economică, care contribuie la reducerea inflației, care asigură accesul la Fondurile Uniunii Europene și determină consolidarea stabilității macro-economice, de natură să creeze credibilitate externă, sporirea investițiilor străine și autohtone de capital.

Recunoașterea realizării acestor obiective, stimați colegi din opoziție, este concretizată prin aderarea României, la 1 ianuarie 2007, la Uniunea Europeană. Este primul buget european al României.

Un lucru este foarte clar: ponderea veniturilor în produsul intern brut reprezintă 35,2% în 2007, cea mai mare sumă înregistrată după 1990, în condițiile reducerii continue a contribuțiilor la asigurările sociale.

Această creștere a ponderii veniturilor în 2007 va putea susține un nivel al cheltuielilor bugetare de 38% din produsul intern brut.

Astfel, învățământul, sănătatea, infrastructura, dar, în primul rând, asistența socială vor beneficia de sume majorate substanțial. Sintetic, prognoza de toamnă, noiembrie 2006, arată că economia României își continuă dezvoltarea accelerată, prin valorificarea superioară a potențialului său de creștere.

În condițiile în care clasa politică din România este într-o agitație continuă în ultimii doi ani de zile, economia românească s-a dezvoltat și a înregistrat o creștere deosebită, ceea ce denotă faptul că, după 17 ani, economicul primează în fața politicului și, în mod cert, într-un sistem democratic, aceasta înseamnă normalitate.

Grupul parlamentar al P.N.L. din Senat și Camera Deputaților vor vota bugetul de stat în forma propusă de Guvern.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea P.N.L.-ului).

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat. Șase minute.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Radu-Cătălin Drăguș, din partea Grupului parlamentar al P.D.

Se pregătește domnul senator Ioan Corodan, din partea Grupului parlamentar P.R.M.

Domnul Radu-Cătălin Drăguș:

Stimați colegi,

Cu experiența domniei sale, domnul vicepreședinte Dan Radu Rușanu v-a spus înainte exact cam același lucru pe care vroiam să vi-l aduc aminte. Argumentația, imaginea apocaliptică pe care ne-o prezenta anul trecut P.S.D.-ul, distinșii reprezentanți ai Partidului Social Democrat, despre ceea ce ar fi însemnat bugetul pentru anul 2006. Din fericire pentru noi, nu ei au avut dreptate!

Bugetul pentru anul 2007 reprezintă două provocări: una dintre provocări va fi adresată administrației locale, care va trebui să demonstreze că suntem în stare să cheltuim într-un mod constructiv pentru noi banii pe care ni-i va da Uniunea Europeană. Iar a doua provocare este adresată clasei politice, în general, și va trebui să demonstrăm că suntem destul de responsabili, pentru a nu apela la discursuri populiste care, evident, se vor transforma, ca și atitudine, într-un naționalism extrem și care este, din nefericire, pericolul care ne va pândi după găunoasa dată, așa cum am auzit, de 1 ianuarie 2007.

Sper să dăm dovadă de maturitate și să evităm aceste discursuri ieftine, care nu fac decât în anul viitor să spunem, din nou, că noi am avut dreptate și nu vom avea din nou imaginile apocaliptice pe care ni le prezintă azi P.S.D.-ul.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule deputat. Ați vorbit trei minute.

Îl invit la microfon pe domnul senator Ioan Corodan, din partea Grupului parlamentar al P.R.M. Se pregătește domnul Lakatos Petru, din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Domnul Ioan Corodan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Stimați membri ai Guvernului,

În cuvântul meu de astăzi o să fac referire, în primul rând, la bugetul asigurărilor sociale de stat, pentru că timpul este foarte limitat și nu aș vrea să abuzez.

Fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2007, din punctul nostru de vedere, al Partidului România Mare, nu este cea mai reușită și nu ne poate convinge nimeni că aceste cifre sunt reale și conforme cu realitatea.

După cum este redactat proiectul de lege, se observă să inflația este în descreștere, atât și rata șomajului, în schimb numărul mediu al salariaților pe anul 2007 va crește cu aproximativ 100.000 de persoane, lucru de care noi ne îndoim și nu prea avem încredere în această afirmație.

După cum se știe, piața forței de muncă, odată cu intrarea în Uniunea Europeană, corelată cu migrația actuală a forței de muncă, ofertele salariale atractive din România, în comparație cu celelalte state membre ale Uniunii Europene, nu va duce la un climat bun pe piața muncii.

O problemă foarte gravă care naște suspiciuni în buna fundamentare a Proiectului bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2007 este legată de problema pensiilor și a modului de acumulare a punctajului, în baza Legii nr. 19/2000.

Câștigul mediu brut este în continuă creștere, de la 968 de lei în 2005, la 1830 în 2006 și la 1270 lei în 2007, acesta fiind principalul element de calcul, în stabilirea acumulării punctajului, în vederea pensionării. Datorită faptului că salariul mediu brut este menținut la un nivel foarte scăzut, punctele acumulate de către salariați scad văzând cu ochii în fiecare an.

Cu toate că punctul de pensie crește în 2007 la 396,2 lei, reprezentând 31,2 din salariul mediu brut, în 2006 punctul de pensie a fost de 339,3, reprezentând 31,5, se observă o scădere cu 0,3 procente a ponderii punctului de pensie din salariul mediu brut pe țară.

În programul de guvernare 2005-2008, aprobat în Parlamentul României la Capitolul VII "Politica de protecție socială", Guvernul s-a angajat să îndeplinească următoarele obiective: 1) asigurarea unui venit adecvat pentru pensionari; 2) eliminarea inechităților din sistemul public de pensii, astfel încât să fie respectat principiul "la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie"; 3) protejarea puterii de cumpărare a pensiilor. În acest sens, Guvernul s-a angajat că toate pensiile care au fost recalculate vor fi ulterior indexate cu indicele de creștere a prețului de consum, astfel încât să fie acoperit 100% creșterea prețurilor; 4) majorarea pensiilor, astfel încât până în 2008 pensiile să crească în termeni reali cu aproximativ 30%; 5) creșterea puterii de cumpărare a pensiilor din agricultură.

Analizând pe rând cele cinci obiective, am ajuns la următoarea concluzie: nu s-a asigurat un venit adecvat pentru pensionari și, pe cale de consecință, sunt cel puțin 3 milioane de suflete care trăiesc sub limita de sărăcie, neavând asigurată de către Guvern măcar 40% din coșul mediu zilnic.

Nu au fost eliminate inegalitățile din sistemul public de pensii, sute de mii de pensionari sunt nemulțumiți de faptul că la condiții egale de pensionare nu beneficiază de pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie.

Sunt sute de mii de pensionari care au lucrat în agricultură, mai ales cei din fostele C.A.P.-uri și asociațiile economice intercooperatiste, care au pensii cuprinse între 40 și 100 de RON.

În același timp, sunt câteva sute de mii de pensionari care au lucrat în Ministerul Justiției, Ministerul Public, Ministerul de Interne și Ministerul Apărării Naționale, care beneficiază de pensii între 20 și 100 milioane lei pe lună.

Pentru realizarea acestui obiectiv al Guvernului, vizând eliminarea inechităților din sistemul public de pensii, Partidul România Mare va avea o inițiativă legislativă care va solicita și un amendament care solicită ca pensia minimă să fie de 1000 RON.

Guvernul a refuzat să indexeze toate pensiile cu indicele de creștere a prețurilor de consum, ajutându-i pe pensionari să trăiască și mai rău decât în anul 2004.

Partidul România Mare a făcut o serie de amendamente care propun îmbunătățirea nivelului de trai al populației cu venituri reduse, în speță pensionarii, care vizează asigurarea unei pensii minime, care să asigure românului un trai decent și să permită curățirea sistemului public de pensii de toate formele, care au rolul de a umili pătura săracă și de a-i purta pe drumuri pentru obținerea unor ajutoare, cum ar fi ajutorul pentru încălzire, ajutoare sociale și așa mai departe.

O altă problemă foarte gravă, care este pentru persoanele care sunt disponibilizate colectiv, în cursul anului 2007, din domenii strategice ale economiei naționale, cum ar fi mineritul, nu este asigurat un acompaniament social adecvat, deși au fost prinse sume în buget, or, pentru disponibilizări colective nu există în momentul de față un act normativ care să reglementeze această situație, cu atât mai mult cu cât Ordonanța nr. 8/2003 își încetează aplicabilitatea în 31.12.2006.

Partidului România Mare va susține în continuare modificarea art. 18, care să prevadă asigurarea tichetelor de masă pentru sistemul bugetar.

Având în vedere că nu se respectă programul de guvernare, Grupurile parlamentare ale Partidului România Mare ale Camerei Deputaților și ale Senatului, vor vota împotriva acestui proiect de lege.

Mulțumesc.

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator. Vreau doar să vă comunic că grupurile parlamentare ale P.R.M. au depășit timpul fixat de 23 de minute.

Domnule Funar, vă rog. Scuzați-mă, pe procedură, domnul senator Funar, liderul Grupului P.R.M. din Senat.

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc.

Domnilor președinți,

Onorat prezidiu,

Stimați membri ai Guvernului, câți ați mai rămas să ne onorați,

Și stimate și stimați deputați și senatori,

Pe procedură, aș vrea să vă informez că ne aflăm într-o situație inedită și unică, bănuiesc, în istoria Parlamentului României. S-au prezentat punctele de vedere, inclusiv distinsul nostru coleg Corodan, cu privire la Proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat, dar vă amintesc și subliniez, nu a fost prezentat raportul comisiilor de buget, finanțe, pentru că nu există. Nu este în sală nici distinsul coleg... Nu știu, a plecat la Bruxelles, nu a aflat că l-au refuzat, domnul senator Vosganian.

Invitați-l, domnule președinte, să prezinte raportul asupra Proiectului de buget privind asigurările sociale pe 2007. Mi se pare incredibilă această situație.

Și a doua chestiune, domnilor președinți.

Am numărat, între timp, în sală suntem 127 de senatori și deputați. Grupurile parlamentare P.R.M. solicită să stabiliți cvorumul. Invitați-i pe colegii aflați pe coridoare să vină în sală și mai ales cei de la putere să susțină Guvernul. Nu putem lucra fără cvorum și mai ales la o lege atât de importantă. Nu merită Guvernul, reprezentat așa cum este acum în sală, cu o componență mai redusă, un asemenea tratament din partea noastră.

Mulțumesc.

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, domnule senator.

Îi rog și eu pe liderii de grup să solicite colegilor deputați și senatori care sunt pe holuri să intre în sala de ședințe.

Pe de altă parte, domnule senator Funar, îmi pare foarte rău, dar mai aveați trei minute din timpul alocat grupurilor parlamentare P.R.M. Nu am știut cu ce subiect vine domnul senator Corodan, pentru că, este clar, discutăm despre bugetul de stat pe 2007. Dânsul a prezentat altceva, l-am lăsat să vorbească, ca să epuizeze cele 23 de minute care v-au fost destinate.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Lakatos Petru, U.D.M.R.

Se pregătește domnul senator Dan Mircea Popescu, din partea Grupului parlamentar al P.S.D. din Senat.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Lakatos Petru:

Domnilor președinți,

Stimate domnule prim-ministru,

Stimați miniștri,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Urmărind atent vehemența cu care critică opoziția proiectul de buget și discutând în perspectivă istorică, v-aș propune să ne întoarcem nu numai la Neagoe Basarab și la învățăturile către fiul său Teodosie, să ne întoarcem la învățăturile romanilor, care spuneau: "Men tacem memorie mes oported". Pe românește "să aibă ținere de minte cel care minte". Parafrazând, să aibă ținere de minte cel care critică. Respectiv, într-adevăr, acum un an s-au auzit de aici previziuni sumbre. Nu le repet, le-a citit colegul, deputatul Rușanu, dar, după cum vă dați seama, și cei mai buni specialiști în probleme macro-economice se pot înșela.

Pot greși în evaluări și nu ne rămâne altceva sau nu le rămâne altceva de făcut decât, cum se spune pe la noi, în Bihor, să ridice clopul în fața primului ministru și al Guvernului, care au apreciat mai corect evoluțiile economiei românești și să țină cont de opinia filozofului antic Seneca. Să ne întoarcem tot la romani: "Errare umanum est, in errore perseverare diabolicum". Diabolică este perseverarea în greșeli, în abordarea subiectivă a unei probleme, drept urmare, propun să analizăm fără patimă, dar obiectiv, proiectul bugetului care, pe lângă aspectele pozitive prezentate deja de antevorbitori, pe care sper să le recunoască și opoziția, are și unele neajunsuri, dintre care aș aminti: lipsa oricărei referiri la reforma administrației centrale, în urma căreia să rezulte o administrație mai suplă, mai eficientă și mai ieftină, așa cum prevede programul de guvernare. transferurile de resurse către bugetele locale demonstrează că, în acest domeniu, descentralizarea este pur declarativă, o lozincă fără acoperire în fapte.

De exemplu, repartizarea în cadrul județelor a sumelor defalcate din t.v.a. destinate finanțării cheltuielilor privind drumurile județene și comunale se face numai în funcție de lungimea acestora, după consultarea primarilor. Câtă ipocrizie! Nici directorul F.B.I., Robert Muller, care ne-a vizitat ieri, n-ar fi în stare să identifice urme de descentralizare în această prevedere, agreată de unii numai din motive de ei știute.

Lungimea drumurilor este aceeași, și cu, și fără consultarea primarilor. În schimb, ar trebui să se țină cont de starea drumurilor, de destinația sumelor pentru reparații sau drumuri noi, cu alte cuvinte, repartizarea ar trebui lăsată pe seama consiliilor județene, care cunosc bine situația, fără a impune ceva de la centru.

Aceeași concepție centralistă este prezentă și la repartizarea sumelor pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor de către directorul direcției generale a finanțelor publice județene, prin eliminarea consiliului județean din procesul decizional, cu toate că acesta din urmă are compartimente specializate în domeniu.

Am lăsat la urmă cea mai gravă problemă, sumele defalcate din t.v.a. pentru echilibrarea bugetelor locale în 2007 scad cu 25% față de 2006, în condițiile în care sporesc atât sarcinile transferate de la administrația centrală cât și așteptările populației, care dorește să trăiască mai bine.

Stimate domnule prim-ministru,

Suntem de acord cu obiectivele tangibile prezentate de dumneavoastră, dar cei din Transilvania am dori să avem confirmarea expresis verbis din partea dumneavoastră a hotărârii Guvernului României de a finaliza construcția autostrăzii Borș-Brașov până în 2012.

Vă mulțumesc.

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule deputat. Ați epuizat timpul destinat dezbaterilor generale, timpul fixat pentru Grupurile parlamentare ale UDMR.

Invit la microfon pe domnul senator Dan Mircea Popescu, din partea Grupului parlamentar al PSD din Senat. Aveți cuvântul, domnule senator.

Domnul Dan Mircea Popescu:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Domnule prim-ministru,

Stimați colegi,

Stimați membri ai Cabinetului,

Dezbaterea noastră are loc într-un moment în care tot mai multe categorii de salariați din țară se pregătesc să iasă în stradă, cerând imperios condiții de viață și de muncă mai bune. De ce tocmai acum, veți spune unii dintre dumneavoastră, iar alții se vor fi întrebat deja dacă nu cumva aici este mâna opoziției politice din țară.

Răspunsul este dezarmant de simplu și la îndemână, domnule prim-ministru, aceste proteste au loc acum datorită faptului că pentru unele categorii profesionale aceasta este vremea negocierii contractului colectiv de muncă, iar presiunile și mijloacele legale de luptă sindicală sunt, din acest punct de vedere, de înțeles. Pentru alte segmente de salariați, însă, discuția asupra bugetului înseamnă, practic, dezvăluirea adevăratelor intenții ale Guvernului, iar clivajul dintre promisiunile făcute și realitățile consemnate în proiectul de buget pentru 2007 conduc în mod firesc la protestele severe de acum.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Salariații din România se zbat pentru salarii mai mari și pentru condiții de muncă decente, iar, pentru aceasta, nu au nevoie să fie împinși de la spate de nimeni, o fac cu prisosință creșterile de prețuri și de tarife la alimentele de bază și la utilități, sărăcia, lipsa locurilor de muncă de bună calitate, lipsa locuințelor, polarizarea veniturilor, restrângerea programelor sociale, accesul tot mai limitat la sănătate și educație, instabilitatea politică din țară, stimați colegi, discrepanța dintre nevoile și problemele populației și agenda politică a Puterii de dreapta.

Construcția bugetară pentru anul 2007 nu face nici ea excepție de la această regulă. Obiecțiunile noastre, ale social-democraților, se referă în primul rând la viziunea îngustă, contabilă, dacă vreți, asupra proiectelor celor două bugete, ce nu lasă să se întrevadă măcar prioritățile majore ale țării în anul aderării la Uniunea Europeană. Pe fond, este vorba de aceeași discrepanță majoră între obiectivele României reale și agenda cetățeanului român, pe de o parte, și ceea ce se poate desprinde din proiecția bugetară propusă, respectiv, lipsa unor obiective clare, coerente și sustenabile, pe de altă parte.

În concepția Partidului Social Democrat, între prioritățile României, putem enumera: combaterea sărăciei și a excluziunii sociale, atenuarea polarizării sociale, reducerea decalajelor majore de dezvoltare dintre sat și oraș, dintre diferitele regiuni ale țării, ca și dintre România, ca întreg, și media statelor din Uniunea Europeană, stimularea accesului egal la educație și sănătate, pregătirea continuă a forței de muncă, reducerea fiscalității pe forța de muncă, creșterea gradului de ocupare, majorarea ponderii așa-numitelor cheltuieli sociale în produsul intern brut al țării, creșterea puterii de cumpărare a salariilor și pensiilor, creșterea calității vieții. În fapt, este vorba de elemente, ce, însumate, configurează un nou model economic și social pentru România, model care îmbină creșterea economică, eficiența și flexibilitatea cu egalitatea de șanse, echitatea și securitatea socială.

Răspunsurile oferite acestor probleme, atunci când aceste răspunsuri există și pot fi desprinse din analiza proiectelor supuse dezbaterii noastre, sunt nu numai dezolante, stimați colegi, dar, de multe ori, ele sunt cinice, iar uneori chiar iresponsabile. În multe cazuri, nu există aceste răspunsuri, pentru că nici problemele enumerate nu există, în viziunea Puterii de dreapta din țară.

Vă propun să descifrăm împreună proiectul de buget pentru 2007, prin prisma răspunsurilor Puterii la primul grupaj de probleme, cel legat de sărăcie, excluziune socială și polarizare socială. Datele sunt următoarele (și îmi pare rău că domnul Vosganian nu este aici), date oficiale...

 

Domnul Varujan Vosganian (din sală):

Aici sunt!

Domnul Dan Mircea Popescu:

Sunteți aici? Vă mulțumesc.

Domnule Vosganian, din 4,6 milioane de salariați, câți are România în acest moment, un număr de 3,6 milioane, adică, aproximativ 80%, se află sub valoarea salariului mediu brut pe economie. Similar, din 5,6 milioane de pensionari, incluzând aici și pensionarii din fostele C.A.P.-uri, un număr de 3,8 milioane, adică aproximativ 70%, se află sub cuantumul pensiei medii din România.

Rezultatul: 43,7% din gospodăriile de salariați și 59,7% din gospodăriile de pensionari, domnule Vosganian, nu au putut face cheltuielilor cu venitul total lunar realizat în 2005. Dacă adăugăm, însă, gospodăriile care nu și-au putut permite o săptămână de concediu în afara locuinței, înlocuirea mobilei uzate, cumpărarea de produse electrocasnice, cum spuneați, cumpărarea de haine noi, vizionarea de spectacole de film și teatru sau cumpărarea de ziare și cărți, atunci, ponderea gospodăriilor care nu au reușit să facă față cheltuielilor crește la 64%, domnule Vosganian, pentru gospodăriile de salariați, respectiv, la 84%, pentru cele de pensionari.

Așadar, stimate doamne și domni parlamentari, aceasta este realitatea socială din România anului 2006, 64% din gospodăriile de salariați și 84% din gospodăriile de pensionari nu pot face cheltuielilor cu venitul total realizat lunar!

Apropo de consum, domnule Vosganian, depinde și cine consumă, dacă 20% din populația țării consumă foarte mult, în detrimentul a 80% din populația țării, atunci, dați-mi voie să nu fiu de acord cu dumneavoastră și cu Guvernul dumneavoastră.

În aceste condiții, care este răspunsul Puterii, stimați colegi? Cred că el se înscrie în categoria răspunsurilor cinice: Puterea propune o majorare a salariilor de doar 12,4% și a pensiei cu numai 17,6%, într-un moment în care creșterea estimată a cheltuielilor pentru utilități și alimentele de bază la nivelul lui 2007 este de peste 30%. Este, cred, evident pentru o țară întreagă că acest lucru este de natură să accentueze sărăcia din țară și numărul exclușilor sociali.

În fapt, ne confruntăm, stimați colegi, cu o scădere dramatică a valorii punctului de pensie, de la 35% pondere în salariul mediu brut pe economie, în 2004, la numai 31%, în 2007, ceea ce va aduce cu sine o scădere semnificativă a puterii de cumpărare a pensiilor. Același lucru se va întâmpla cu puterea de cumpărare a salariilor, aceasta scăzând, după calculele noastre, cu cel puțin 10% în termeni reali.

Menținerea, și în 2007, a cotei unice de impozitare conduce în continuare la accentuarea polarizării societății românești. Acest răspuns îl plasez în categoria celor iresponsabile, de această dată, căci fenomenul este dublat de adâncirea discrepanțelor dintre sat și oraș, ca și dintre diferitele regiuni ale țării.

În anul 2005, domnule Vosganian, de exemplu, diferența între veniturile medii pe gospodărie din mediul urban și rural s-a situat la 30%, față de numai 15,7, în 2004. Este vorba, practic, de o dublare a diferenței de venituri între sat și oraș, în intervalul unui singur an.

La fel, veniturile ce revin în medie pe o gospodărie din regiunea București-Ilfov, de exemplu, au fost cu 39,7% mai mari decât veniturile din regiunea sud-est. Gândiți-vă cu cât se vor adânci aceste inegalități la nivelul lui 2007, în condițiile prețurilor locale de referință la energia termică.

Stimați colegi,

Mă simt obligat să avertizez asupra pericolelor unei asemenea politici premeditate în România, respectiv, accentuarea polarizării sociale. Ea nu este expresia unui accident de etapă, nu este conjuncturală, ci, dimpotrivă, stimați colegi, ea este o acțiune programată, asumată conștient și urmărită cu perseverență de actuala Putere de dreapta din țară, ținând de însăși esența ideologiei promovate.

Cum am putea, altfel, califica aceste lucruri, când Puterea, stimați colegi, tolerează astăzi salarii de 88 de ori mai mari (ați auzit bine, de 88 de ori mai mari), pentru cei din ultima grupă de venituri, comparativ cu salariile celor din prima grupă! Până unde poate merge această inegalitate, fără ca stabilitatea țării să nu fie periclitată? Aceasta este o întrebare directă pentru Guvernul Tăriceanu.

A doua mare grupă de probleme este cea referitoare la ponderea în p.i.b. a așa-ziselor "cheltuieli sociale". În primul rând, noțiunea de "cheltuieli sociale" nu mai corespunde realităților din Europa, dar și din țară, ele sunt, mai degrabă, investiții sociale, dacă considerăm domeniul social ca factor productiv, așa cum, de altfel, este el perceput în cadrul modelului social european.

Dacă, până acum, ponderea cheltuielilor cu protecția socială nu a depășit niciodată 9 până la 10% din p.i.b., Partidul Social Democrat consideră că a sosit momentul unei abordări cu totul noi în această privință, în sensul majorării semnificative a acestui procent, undeva, în jurul a 12-14% din p.i.b., pentru o primă perioadă. Spunem aceasta conștienți fiind de faptul că o economie performantă asigură prosperitatea populației.

Dar lucrul, stimați colegi și stimată colegă din Partidul Democrat, este valabil, în egală măsură, și invers. Respectiv, și o populație prosperă va produce o economie performantă.

Pledăm, așadar, pentru importanța cel puțin egală, domnule Rușanu, atât a dezvoltării economice, dar și a celei sociale, aceasta constituind încă una din marile diferențieri între stânga și dreapta politică românească. Din păcate, proiectul de buget pe 2007, dar și previziunile până în 2010 ale actualei Puteri, converg spre o scădere semnificativă a cheltuielilor cu protecția socială, până spre 9,4% pondere în p.i.b., ceea ce include acest răspuns în categoria celor cinice, cu privire la soarta populației. De menționat că media în Uniunea Europeană, în acest moment, este de 27,4%.

Stimați colegi,

O ultimă grupă de probleme viza pregătirea continuă a forței de muncă, reducerea fiscalității pe forța de muncă și creșterea gradului de ocupare a acesteia în România. Răspunsurile Puterii în ceea ce privește piața muncii, practic, nu există. Față de un angajament de scădere cu 10 puncte procentuale a fiscalității în mandatul 2005-2008, după 3 ani, această scădere este de numai 4 puncte procentuale, respectiv, de la 49,5 la 45,5%. Reamintesc că, în intervalul 2000-2004, Guvernul Năstase a scăzut fiscalitatea din România cu 12,5 puncte procentuale, de la 62% la 49,5%, domnule Vosganian.

În ceea ce privește piața muncii din România, aceasta se va transforma dramatic, în procesul de integrare europeană. Fenomenul rapid de îmbătrânire a populației, fluxurile migrației interne și mai ales externe, precum și bătălia tehnologică pentru competitivitate sunt doar câteva din provocările inerente.

În plus, România, nu numai că este țară europeană, stimați colegi, cu cea mai mare pondere a populației ocupate în agricultură, dar are și o structură socială și ocupațională net diferită față de societățile dezvoltate din Uniunea Europeană. Populația din agricultură trebuie ajutată să se mute masiv, peste 1,5 milioane de persoane, în ocupații neagricole. Aceasta presupune oferirea de șanse tineretului rural: în primul rând, șanse de educație, în al doilea rând, locuri de muncă și formare profesională. Din acest punct de vedere, răspunsul Puterii nu există, nici pentru 2007 și nici pentru anii următori.

În sfârșit, dacă ne uităm la structura populației ocupate în funcție de școala absolvită, vom observa cu surprindere, stimați colegi, față de legendele existente, că cea mai mare parte a forței de muncă nu are nici o calificare, doar 21,5% sunt absolvenți ai învățământului profesional și 13,5% absolvenți de învățământ postliceal și superior. De aici, o sarcină uriașă (repet, uriașă!) pe care trebuie să ne-o asumăm pentru anii care vin, respectiv, dezvoltarea accelerată a unor centre de formare profesională continuă și alocarea unor sume corespunzătoare pentru derularea acestui proces. Sumele alocate la nivelul lui 2007 pentru formare profesională în România dovedesc că Puterea este total nepregătită și în acest domeniu.

O ultimă mențiune, prima mare urgență a economiei românești, dacă vrea să fie o economie durabilă, este să-și ocupe populația aptă de muncă. În acest sens, crearea de noi locuri de muncă devine, la rându-i, o prioritate. Răspunsul Puterii, și la acest punct, aproape inexistent.

Concluzia, pentru noi, social-democrații, stimați colegi, este una singură: în 2007, majoritatea populației din România va trăi mai prost decât în 2006 și 2005! Iată de ce votul nostru va fi unul negativ asupra ambelor bugete.

Vă mulțumesc. (Aplauze ale parlamentarilor din Opoziție.)

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator. Ați consumat 11 minute din timpul alocat Grupurilor parlamentare ale PSD.

Domnule Funar, vă rog, pe procedură, aveți microfonul.

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Nu fac și nu voi face parte din Alianța D.A., dar adevărul trebuie cunoscut, pentru a se face dreptate.

Domnule președinte, în programul zilei de astăzi, de la orele 15,30 până la finalizarea dezbaterilor generale, avem prezentarea de către primul ministru a proiectului Legii bugetului de stat și a Proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat. Ce spune Regulamentul? "Comisiile sesizate în fond pentru examinarea proiectelor de buget întocmesc câte un raport comun asupra fiecărui proiect", așa spune Regulamentul.

Deci, ca atare, domnule președinte de ședință și având în vedere faptul că ne-a fost prezentat doar un raport asupra Proiectului Legii bugetului de stat, Grupul parlamentar din Senat al PRM-ului vă solicită o pauză de consultări, pentru refacerea cvorumului și pentru scrierea raportului, de maximum 15 minute. Mulțumesc.

Domnul Alexandru Pereș:

Domnule senator, este, și așa, târziu, e ora 19,00. Sigur, eu fac apel ca toți colegii de pe holuri să intre în sala de ședințe, dar nu îmi cereți acum să dăm o pauză, pentru că, și așa, lungim. Mai sunt 4 vorbitori. Vă rog.

 

Domnul Gheorghe Funar:

Am solicitat pauză, este obligatoriu, domnule președinte.

Domnul Alexandru Pereș:

Conform regulamentului, o pauză de 5 minute, atât pot să vă dau, domnule senator.

Bine. Deci, peste 5 minute, la 19,07, ne vedem în sală.

 

(Pauză între orele 19,00-19,10).

Domnul Alexandru Pereș:

Reluăm lista vorbitorilor și îl rog să poftească la microfonul ședinței pe domnul deputat Nini Săpunaru, din partea Partidului Național Liberal.

 

Domnul Costache Mircea:

În primul rând, procedura!

Domnul Alexandru Pereș:

Mă scuzați, o problemă de procedură. Da, domnule deputat, vă rog.

Domnul Costache Mircea:

Domnule președinte,

Haideți să intrăm în legalitate, noi vrem să vă ajutăm. Se fac în continuare referiri la două bugete și ni s-a prezentat un singur raport. Haideți că am avut 8 rânduri la primul, mai citiți 2,5 rânduri la al doilea, ca să intrăm în legalitate. Vă rog!

Domnul Varujan Vosganian:

Permiteți, domnule președinte?

Domnul Alexandru Pereș:

Domnule senator, un moment, vă rog, să vă dau cuvântul. Da. Haideți, dacă, într-adevăr, stingem acest conflict prin prezentarea raportului, atunci, domnul senator Varujan Vosganian să prezinte raportul bugetului asigurărilor sociale.

Domnul Varujan Vosganian:

Mulțumesc foarte mult.

Raport comun asupra Proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe 2007.

În urma examinării Proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe 2007, a amendamentelor depuse, Comisiile reunite de buget, finanțe, bănci, cu 18 voturi pentru și 11 voturi împotrivă, au dat aviz favorabil. Amendamentele sunt prezentate în anexa nr. 1, respectiv cele aprobate, și nr. 2, respectiv cele respinse.

Mulțumesc. (Aplauze ale parlamentarilor din Majoritate.)

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, domnule președinte al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci.

Dau cuvântul domnului deputat Nini Săpunaru, din partea Grupului parlamentar al PNL din Camera Deputaților. Se pregătește domnul senator Nicolae Ioțcu, din partea Grupului parlamentar al PD.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Nini Săpunaru:

Am ascultat cu atenție prezentarea făcută de domnul prim-ministru și de distinșii domni din Opoziție și, încă o dată, în plus, constatăm că unii spunem una, ceilalți spunem alta și nu reușim să ne înțelegem și, poate, cel mai bine ar fi să revenim la subiect și să începem să spunem cifre și să discutăm de cifre. Și cifrele sunt clare: cheltuielile bugetare estimate pentru anul 2007 cresc cu 3,2 puncte procentuale în produsul intern brut, comparativ cu anul 2006, evidențiindu-se o creștere semnificativă a cheltuielilor de capital, de la 3,9% din produsul intern brut, la 6,7% din produsul intern brut, ceea ce reflectă o îmbunătățire considerabilă a poziției de cheltuieli, prin direcționarea fondurilor publice pentru susținerea creșterii economice și, totodată, reprezintă cea mai substanțială creștere a ponderii cheltuielilor de capital din ultimii ani.

Referitor la cheltuielile de capital, este de menționat faptul că s-a modificat tiparul de creștere economică în favoarea acumulării, cu impact pe termen lung asupra dezvoltării durabile a societății românești.

În domeniul investițiilor publice, se remarcă o orientare cu un accent deosebit pe dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de transport, programe multianuale prioritare de mediu și gospodărirea apelor și programe de dezvoltare în infrastructura locală.

În același timp, bugetul finanțează procesul de continuare și consolidare a pozițiilor de capital uman din domeniul învățământului și sănătății, prin cele mai mari alocații din ultimii 16 ani, ceea ce va asigura premise pentru realizarea unei economii durabile în domeniul forței de muncă. Un exemplu concludent și iar apelăm la cifre: în ultimii ani, practic, cheltuielile bugetului învățământului s-au situat aproape de 3% din produsul intern brut, în timp ce bugetul pe 2007 propune o majorare de 5,2% din produsul intern brut. Simultan, se finanțează și politicile de acompaniament social, constând din asistență socială, pensii și asigurări de sănătate.

Referitor la veniturile bugetare (și, ceea ce este foarte important), trebuie să spunem iar cifre: se constată o creștere a acestora, de la 17,9% din produsul intern brut, în anul 2004, la 20,74% din p.i.b., în 2007, cu mențiunea că aportul impozitului pe venit a crescut de la 2,89% la 3,41%, în 2007, față de 2004. Ceea ce demonstrează clar și fără dubii că politica fiscală adoptată în domeniu prin introducerea cotei unice a dus la rezultatele scontate.

Pe plan intern, în anul 2007, este prevăzută continuarea reducerii presiunii fiscale, prin diminuarea contribuțiilor de asigurări sociale cu 2 puncte procentuale la angajatori. Principalele obiective spre care vor fi direcționate resursele bugetare se referă la capitalul uman, coeziunea economică și socială, dezvoltarea regională, politica de asigurări sociale, dezvoltarea cercetării și inovării ca obiectiv esențial al Strategiei Lisabona, transporturile și protecția mediului.

Este de menționat faptul că stabilirea unui deficit bugetar de 2,8% din produsul intern brut este menită să susțină procesul de dezinflație și să mențină în limite rezonabile deficitul de cont curent, în condițiile unui nivel al cheltuielilor bugetare de 38% din produsul intern brut. În această situație, se poate aprecia că politica bugetară formulată pentru anul 2007 este o politică prudentă, corelată cu celelalte politici publice.

În domeniul inflației, se preconizează o reducere a acesteia, estimându-se o rată a inflației de 4,5% la sfârșitul lui 2007, ceea ce înseamnă o inflație medie anuală de 5%. Această estimare a luat în calcul o scădere a prețurilor administrate, deși decalajul dintre aceste prețuri și cele libere rămâne considerabil.

Raportarea anuală a unor creșteri economice, domnilor, nu reprezintă nimic, dacă nu se regăsesc în veniturile cetățenilor. Câștigul salarial mediu prognozat (încă o dată, apelăm la cifre) pentru anul 2007 va atinge nivelul de 1.270 lei, mai mare cu 12,4% față de anul 2006.

Doamnelor și domnilor,

Bugetul nu este un scop în sine, el este un instrument de macrostabilizare și de dezvoltare, în funcție de politica pe care o promovezi. Plecând de la această premisă, putem afirma că proiectul de buget pe anul 2007 reprezintă un instrument important pentru consolidarea progreselor înregistrate până în prezent și pentru realizarea unei economii stabile, care se îndreaptă spre performanță și creștere durabilă, în contextul cerințelor spațiului european comunitar.

În concluzie, ținând seama de argumentele prezentate, parlamentarii Partidului Național Liberal vor susține și vor vota proiectul de buget prezentat.

Mulțumesc.

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Îl invit la microfon pe domnul senator Nicolae Ioțcu, din partea Grupului parlamentar al PD. Urmează domnul deputat Iulian Iancu, pentru 2 minute, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Aveți cuvântul, vă rog.

Domnul Nicolae Ioțcu:

Domnilor președinți,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Bugetul pe 2007 este un buget construit în primul rând pentru cetățeanul român, ca viitor cetățean european, și reprezintă primul buget al României ca stat integrat în Uniunea Europeană. Fundamentarea bugetului are în vedere nu numai prioritățile noastre în raport cu Uniunea Europeană, dar și gestionarea și finanțarea priorităților României. Astfel, veniturile prognozate sunt cele mai consistente din ultimii ani, ajungând la un procent de 35% din p.i.b., procent net superior celui înregistrat în 2004, când valoarea acestuia a fost de 30,2%.

Sigur că Opoziția este tentată să critice această construcție bugetară și acceptăm critica, dar nu acceptăm minciuna. Cea mai frecventă critică este că acest buget este unul ambițios, nerealist economic, în care veniturile bugetare sunt considerate ca fiind supraestimate, iar datele pe care se bazează nu ar putea aduce un plus de venituri. Este adevărat că astăzi ni se prezintă un buget ambițios, care se bazează pe o creștere economică sănătoasă, prognozată la 6,4%, și o rată a inflației de 4,5%.

O contribuție majoră în realizarea țintelor în ceea ce privește veniturile este și îmbunătățirea majoră a colectării veniturilor, nemaiacordându-se nici un fel de înlesniri clientelare.

Amintesc că același tip de critici au fost duse și în 2005, în momentul introducerii cotei unice de 16%. Un important lider P.S.D. dădea atunci, ca perioadă de menținere a cotei, maxim 3-4 luni, fapt care nu s-a dovedit a fi adevărat.

Vrem să recunoaștem sau nu, măsura s-a dovedit a fi benefică pentru economia românească, iar anul 2007 va fi cel de al treilea an de aplicare a cotei unice de 16% și o cotă t.v.a. care rămâne la 19%.

Această măsură a dus la scăderea impozitelor plătite de către agenții economici și populație și poate una dintre cele mai importante realizări este faptul că în doi ani investițiile străine au depășit întregul volum de investiții din perioada '91-2004.

Bugetul, așa cum a fost adoptat de către Guvern și de comisiile de buget ale celor două Camere, regăsește în el susținerea financiară a priorităților naționale declarate încă de la preluarea mandatului.

Educația și cercetarea vor primi în 2007 o alocare fără precedent, 5,2% din p.i.b., de 2,5 ori mai mare decât în 2004, ceea ce reprezintă o creștere a investițiilor în infrastructură de 21 de ori, comparativ cu 2004, și o creștere a salariilor în Învățământ de 18%. Sigur, s-a spus că acești bani au fost distribuiți prin hotărâri de Guvern. Da, au fost distribuiți prin hotărâri de Guvern, dar au mers direct la administrațiile locale și, sigur, au mers acolo unde au existat proiecte, pentru că, din păcate, guvernarea 2001-2004 ne-a lăsat fără proiecte, pentru că n-a fost dorință de a face investiții în infrastructura școlară și o dovadă este și faptul că inspectoratele școlare din țară, în medie, au avut un singur angajat pentru ceea ce înseamnă investiții în infrastructură.

O premieră, sigur, este și alocarea la peste 2% din p.i.b. pentru Ministerul Apărării Naționale, cum un pas important se face spre descentralizare prin creșterea cotelor defalcate din impozitul pe venit, care rămân la administrația locală, atingându-se un nivel de 82%.

Dacă în perioada 2001-2004, bugetul României a avut o structură păguboasă, acordându-se pomeni electorale, risipind banul public în detrimentul cheltuielilor de capital, acum alocațiile pentru investiții au o creștere semnificativă de 6,7% din p.i.b., cu mult peste media de maxim 3% din perioada amintită.

Această locare are în vedere necesitățile substanțiale de investiții în infrastuctura României, precum și asigurarea cofinanțării proiectelor beneficiare de fonduri europene, în vederea unei absorbții cât mai mari.

România trebuie să recupereze, prin aceste investiții în infrastructură, decalajul care să o facă să nu piardă din competitivitatea regională și internațională, și s-a făcut referire la Ordonanța nr.7. Aș ruga pe domnul președinte Geoană să vadă și ultima hotărâre de Guvern, unde proiectele primarilor P.S.D. se regăsesc într-un număr consistent.

Verificați încă o dată ultima hotărâre. Poate nu v-a parvenit Monitorul Oficial. (Se adresează domnului senator Dan Mircea Geoană.)

La capitolul de pensii, în 2007, este bine de spus că pensia medie anuală va reprezenta o creștere de 62% față de 2004. Referitor la faptul că valoarea punctului de pensie va fi de 31%, corect este 32%, dar eu cred că referirea doar la procente nu face bine, pentru că pe oameni îi interesează, până la urmă, banii și putem face o singură comparație, dacă pensia în 2004, media anuală era de 2.520.000 lei, în 2007 ea va fi de 3.840.000 lei.

Angajamentul asumat prin Programul de guvernare, ca rata majorării pensiilor agricultorilor să devanseze rata de creștere a pensiilor din sistemul public, a fost realizat deja prin primii trei ani, când, prin măsurile de protecție adoptate, pensia agricultorilor crește de la 790.000 lei, cât era în decembrie 2004, la 1.360.000 lei în decembrie 2007, respectiv o creștere nominală de 72% și una reală de 43,8%.

O concluzie este că tuturor ministerelor au fost alocate sume mult mai mari decât în 2004 și, dincolo de toate acuzațiile și criticile, cred că bugetul pe 2007 este unul realist, axat pe proiecte și programe.

De aceea, consider că poate fi pus în practică, la fel ca și cel din 2006 și invit colegii parlamentari să acorde un vot favorabil bugetului pe 2007, în care p.i.b.-ul este dublu față de 2004, aproape dublu față de 2004, un lucru foarte important nu doar pentru noi, cei aflați la guvernare, cât, mai ales, pentru cetățenii României.

Vă mulțumesc.

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Invit la tribună pe domnul senator Funar. Procedură. Da, aveți microfonul.

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc.

Domnilor președinți,

Onorat prezidiu,

Stimate și stimați colegi parlamentari,

Grupurile parlamentare ale P.R.M. solicită să invitați, domnilor președinți de ședință, în sala Parlamentului, miniștrii. Nu se poate, noi discutăm bugetul și dânșii nu sunt în sală. Mai sunt doi-trei, de sămânță. Această sfidare n-o putem accepta și vă rog și insistăm să-i invitați în sală și, la solicitare, este obligatorie prezența lor. În caz contrar, dacă ei ne sfidează, eu vă propun să încheiem lucrările, până vin în sală.

Vă mulțumesc.

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator. Invit și eu și pe domnul prim-ministru și pe miniștrii care sunt pe hol să poftească în sala de ședință.

Dau cuvântul domnului deputat Iulian Iancu, din partea Grupului parlamentar al P.S.D.; se pregătește domnul deputat Sergiu Andon, din partea Grupului Partidului Conservator.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Iulian Iancu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor președinți,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Pentru că timpul alocat este foarte scurt, am să fac referire doar la două afirmații ale Puterii, legate de bugetul anului2007, și anume faptul că este primul buget european. Unu. Și doi, că nu i se poate reproșa nimic. Și, în intervalul foarte scurt, am să încerc să vă demonstrez că nu este nici un buget european și că chiar i se poate reproșa ceva deosebit de grav.

În primul rând, vorbim de un buget, stimați colegi, bugetul de stat, care este cel mai important instrument de previziune, prin care statul își planifică atât dimensiunea, cât și structura costurilor și veniturilor pentru anul 2007.

Prin urmare, se impune, iată, anul 2007 este primul an al integrării. Ca atare, îi trebuie o dimensiune europeană care rezidă dintr-o analiză economică, financiară, dar mai ales fiscală, deosebit de exigentă.

Dacă ne uităm la bugetul anului 2007, o să observăm că în ce privește analiza economică, analiza financiară, nu permite în primul rând o abordare legată de faptul că Guvernul ar fi trebuit, în prealabil, să ne prezinte o strategie post-aderare. Ar fi trebuit să ne prezinte un program post-aderare, ar fi trebuit să ne prezinte un concept nou de dezvoltare a României, prin care să se distingă acele ramuri, domenii, produse, servicii care trebuia susținute prin buget, pentru a rezinsta unei competiții și concurențe dure la nivel european. Unde le regăsim în bugetul anului 2007?

Poate să ne spună domnul prim-ministru care sunt acele produse și servicii, ținând seama de gradul de competitivitate prevăzut în buget, în condițiile în care, în bugetul anului 2007, aceste fonduri au scăzut cu50%? Putem, însă, să-i spunem care sunt acele domenii ale industriei românești care vor muri la anu', respectiv industria ceramică, industria textilă, industria confecțiilor, industria îngrășămintelor chimice, care deja este în faliment. Or, în aceste condiții, stimați colegi, nu putem vorbi de un buget care să aibă o viziune europeană.

Și, acum, cel de-al doilea aspect: greșeala fundamentală, sau aspectul care i se poate reproșa în mod fundamental.

Stimați colegi,

Timp de doi ani de zile, actualul Guvern a neglijat consecvent și într-un mod dramatic, cu influența deosebit de grave atât economice, cât și sociale, domeniul energetic. Dacă în plan european, vorbeam de componenta europeană, se vorbește în Cartea verde de o strategie unică europeană, în care principala componentă este siguranța în alimentare, la noi observăm că suntem cu stocurile zero, observăm că zeci de grădinițe, școli s-au transformat în congelatoare, observăm că zeci de mii de cetățeni sunt debranșați din incapacitate de plată. Dacă acolo se vorbește de diversificarea capacităților de producție, pentru următorii ani se vorbește de diversificarea surselor de alimentare cu energie primară, noi am abandonat toate proiectele strategice de interes național. România a devenit o pată albă pe harta energetică a Europei. Au compromis și Proiectul Nabuco, și Proiectul Constanța și Proiectul de înmagazinare subterană.

Iată, deci, câteva componente care, adăugate la cea impusă de Uniunea Europeană, respectiv piață unică, la noi, piața de energie s-a transformat în junglă. La noi, băieții deștepți rostogolesc sumele în conturile personale, luând energie de la stat și vânzând-o la stat, în defavoarea populației, în condițiile în care primul-ministru, în februarie, ne anunța că va elabora o strategie în domeniul energetic, care nici până astăzi nu este realizată, spunându-ne, cu acea ocazie, că vom trece la capacități de producție pe cărbune, de pe gaze.

Vreau să-l informez, nu știu dacă știe, în momentul de față, pentru prima dată în ultimii 16 ani, funcționăm cu 2.500 mw pe gaze naturale, gaze naturale care, iată, tocmai li s-a mărit prețul datorită țintirii inflației, cum le spunea domnul prim-ministru, și care majorează prețul de producție al energiei livrată populației din România cu 40 până la 60%, pentru că aceasta este diferența de costuri între hidrocarburi și cărbune, sau energia hidro.

În aceste condiții, stimați colegi, închei și vă spun că această proiecție, acest buget este un buget complet nerealist, un buget neeuropean, făcut pentru interesele de grup, pentru cei bogați și într-un total dezinteres pentru populația săracă a României.

Vă mulțumesc. (Aplauze în Grupul parlamentar al PSD)

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Rog pe domnul deputat Sergiu Andon, din partea Grupului parlamentar al P.C., să poftească la microfon. Se pregătește domnul deputat Mircia Giurgiu, din partea deputaților independenți.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Sergiu Andon:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Distinși reprezentanți ai Guvernului,

În mod special, domnule ministru al finanțelor publice,

Domnule ministru al muncii, protecției sociale și familiei,

După cum s-a și anunțat de la această înaltă tribună, Grupurile parlamentare ale Partidului Conservator vor vota Proiectul Legii bugetului de stat și Proiectul Legii asigurărilor sociale de stat pe anul 2007. O facem, chiar cu convingerea, divers motivată, că votăm un buget în general bun, dar decizia de a vota pentru a fost luată în partid, după aprinse discuții.

Ceea ce dorim în mod special să se rețină este aspectul că votul nostru favorabil proiectului nu înseamnă nicicum acceptarea lacunelor din cele două bugete, pe care le-am semnalat și le dezaprobăm în continuare.

Între acestea, se află și o chestiune aparent punctuală, dar cu o semnificație mult mai largă decât expresia cifrică. Este vorba de diferitele măsuri sociale legiferate de Parlament în legislatura trecută și abandonate cu încăpățânare de executivul legislaturii noastre.

Nu mai suntem în situația de a discuta oportunitatea economică, ori sinceritatea politică a acelor reglementări. Ele sunt legi și trebuie respectate ca atare.

În orice societate, statul, executivul dau tonul respectării ordinii de drept. Așadar, pe lângă frustrarea socială pe care o reprezintă neaplicarea măsurilor legiferate, impune aspectul gravisim al ignorării legii, chiar de către cei chemați primii s-o respecte.

Am atras atenția domnilor miniștri, al finanțelor publice și al muncii, protecției sociale și familiei, printr-o interpelare că vom urmări intrarea în legalitate până la a depune plângeri penale, la nevoie solicitând și suspendări, inclusiv Președintelui, împotriva celor vinovați de neaplicarea legii. Nu am primit răspuns la interpelare. Poate că au fost domnii miniștri ocupați cu bugetul și de aceea am și tăcut, dar reiterez, în numele colegilor mei, în acest moment, conținutul interpelării care, cum spuneam, exprimă un punct de vedere mai larg din partid.

Faptul că parlamentarii conservatori vor vota cele două proiecte de lege ale bugetelor, nu înseamnă, deci, nicidecum, că acceptăm și lipsa din bugetul pentru anul 2007, din nou, ca și în 2005, ca și în 2006, a resurselor necesare aplicării legilor la care m-am referit. Dimpotrivă, atragem atenția din nou că boicotarea respectivelor legi, spre exemplu a Legii nr.565/2004, ca să nu las fără exemplu, constituie abuz în serviciu contra intereselor publice. Cu această precizare, vom vota bugetul și, ca să închei într-o notă optimistă, urăm succes în respectarea lui.

Vă mulțumesc.

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Invit la microfon pe domnul deputat Mircia Giurgiu, din partea Grupului de independenți și, ultimul vorbitor, domnul Borbély László, din partea U.D.M.R., două minute.

Aveți microfonul, vă rog.

Domnul Mircia Giurgiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

O să încerc să mă încadrez în cele douăzeci de secunde care sunt alocate unui parlamentar și o să spun că sper ca data de 1 ianuarie 2007, data integrării în Uniunea Europeană, să reprezinte pentru populația României... datorită acestui buget, așadar, populația României sper că o s-o ducă un pic mai bine.

Vă mulțumesc.

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Invit la microfon pe domnul deputat Borbély László, din partea Grupurilor U.D.M.R.

O voce din sală:

Nu este în sală!

Domnul Alexandru Pereș:

Nu este în sală. Atunci, îl invit pe domnul prim-ministru, în finalul dezbaterilor generale, să răspundă la întrebările și inclusiv la soluțiile date de colegii senatori.

Domnule prim-ministru, aveți cuvântul.

Domnul Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu:

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Vă spun că sunt ușor mâhnit, pentru că nu mi-am imaginat să asist la o astfel de atitudine din partea principalului partid de opoziție.

La ce vreau să mă refer? Vă spun sincer că sunt întotdeauna gata să ascult vocile critice și să preiau observațiile întemeiate. Dar, dacă răsturnăm realitățile numai de dragul discursului politic, atunci, din păcate, în loc de o dezbatere serioasă, responsabilă, asistăm la ceva ridicol, care seamănă cu un bâlci, sau cu un dialog al surzilor și teamă-mi este că astăzi, o parte din această dezbatere parlamentară a fost mai degrabă așa ceva.

Am avut senzația că discursul pe care l-a rostit liderul Partidului Social Democrat a fost făcut pentru o țară care se află într-o situație de criză. Cred că persoana care a scris discursul ar fi trebuit să ia lecții de la colegul dumneavoastră, domnul Șerban Mihăilescu, care a rostit acea remarcabilă formulă, cu segmentul acela, mic. Pentru că, altfel, cred că trăim în două lumi diferite, domnilor! Nu știu, ori trăiți într-o altă țară, ori cei care au scris discursul au luat datele de la bugetul dintr-o altă țară. Nu putem să mistificăm realitățile! Eu nu cred că acest buget este perfect. Aici putem să fim de acord. Dar nici să comentați acest buget, ca și când România ar fi în pragul crizei, pentru că, atunci, înseamnă că o țară întreagă, observatori și analiști politici români și străini sunt pur și simplu deplasați în aprecierile pe care le fac la adresa României. Și aprecierile care sunt făcute la adresa României cred că ar trebui să ne bucure în egală măsură și pe noi și pe dumneavoastră, pentru că România se află pe un drum bun, și nu numai pe un drum bun și oarecare, România este astăzi una dintre țările care este invidiată pentru performanțele economice. Iar aceste performanțe economice, firesc, se regăsesc în bugetul de anul viitor. Dacă gelozia este explicația acestei atitudini, atunci, totuși, cred că este un lucru care este condamnabil și regretabil.

În ciuda faptului că unul dintre antevorbitori m-a apostrofat într-o manieră pe care nu pot s-o accept, că n-aș fi fost atent la discursul domniilor voastre, am fost foarte atent și mi-am luat notițe amănunțite, pe care pot să vi le arăt. Pot, însă, câteodată, să fiu atent și la discursul dumneavoastră și să mai fac și altceva în timp. Nu trebuie să vă deranjeze.

Și am să vă dau câteva exemple. S-a formulat aici, de către persoana care m-a urmat la tribună, că gradul de colectare a veniturilor la buget este 35,2%. Îmi pare rău. Greșit. Nu cunoașteți. Nu e vorba de gradul de colectare. Este vorba de volumul veniturilor la buget în anul 2007. Faceți câteva greșeli.

La fel, domnul Dan Mircea Popescu a vorbit despre polarizare. Mă scuzați. Sunteți aici. Cifrele vă contrazic, domnule senator. Veniturile medii, vă dau un singur exemplu, pe gospodărie, cresc de la 10.850.000 în 2004, la 13.800.000 lei în 2006, o creștere de 27,6%.

Ați produs multe argumente bazate în principal pe procente legate de punctul de pensie. Îmi pare foarte rău. Să știți că pensionarii n-o să-i hrănim cu procente. O să-i hrănim cu bani; bani cu bani. Și pensiile au crescut, nu într-o măsură satisfăcătoare, sunt de acord cu dumneavoastră, în măsura în care economia va performa și mai bine, vom putea face și mai mult, dar, haideți să fim de acord că, pentru 2007, creșterea este într-adevăr consistentă, reală și cred că era normală, după ani de zile, în care pensiile s-au erodat datorită inflației.

Totodată, vreau să remarc un lucru. În discursul pe care l-am rostit, nu am avut nici un epitet la adresa partidelor din opoziție, sau la adresa vreunora dintre liderii partidelor. Am ascultat, însă, din partea domnului Geoană, cuvinte ca: minciună, impostură, fantezie mincinoasă, incompetență. Am ezitat în mod special să folosesc epitete, tocmai pentru a nu transforma dezbaterea în ceea ce ați transformat-o dumneavoastră, pentru că aș fi vrut ca, împreună, să încercăm să găsim soluțiile cele mai bune pentru o Românie care are o reală problemă: recuperarea decalajelor care s-au accentuat în anii '90, pentru că România, ca viitoare țară europeană, nu-și poate permite să aibă aceste decalaje care ne separă, din păcate, încă, astăzi, dar economia, așa cum merge, în ritmul în care merge, este evident că ne permite să reducem aceste decalaje.

Soluțiile, întotdeauna, le putem găsi împreună și cred că era ceea ce ar fi fost de dorit. Dar, din păcate, modul în care ați dus dezbaterea îmi dau seama că ne va face greu să înnodăm acest dialog.

Și, în final, pentru că nu vreau să vorbesc foarte mult și să contraargumentez foarte mult, pentru că cifrele și argumentele cred că sunt cele mai bune contraargumente pe care le găsiți în proiectul de buget, s-a vorbit aici despre o situație grea, când ne uităm că în țară șomajul este de numai 5% - și sunt numeroase zone în care nivelul șomajului este între 1 și 2% -, știți foarte bine că este o adevărată problemă, ca să nu spunem aproape o criză pe piața forței de muncă, vedem cum evoluează salariile, cred că lucrurile acestea ar fi trebuit totuși să nu încercați să nu le vedeți, numai pentru frumusețea discursului.

În final, am să repet ceea ce am spus mai devreme. Dacă mă veți întreba dacă sunt mulțumit cum arată acest buget prezent România anului 2007, fără îndoială vă spun că nu sunt mulțumit și nici membrii Guvernului și probabil întreaga majoritate. Nu suntem mulțumiți, pentru că ne dorim mai mult, pentru că dorim ca românii, de exemplu, să poată să aibă acces la o educație mai bună. Și, din acest motiv, vom investi în continuare și mai mult în educație. Vrem ca resursele umane să devină principalul atu al României, și nu resursele naturale. Pentru că toate țările bogate astăzi din lume sunt bogate pentru că au mizat pe resursa umană, și nu pe exploatarea resursei naturale, cum s-a făcut, din păcate, în trecut. Vrem să putem construi o infrastructură care să permită în continuare atragerea de investiții, schimburi comerciale și mai voluminoase cu partenerii europeni, sau cu alții. Vrem un sistem de sănătate care să permită populației să-și îngrijească sănătatea. Vrem o agricultură care să devină una cu valențe economice și care să aibă, într-adevăr, o valoare adăugată semnificativă la formarea produsului intern brut. Vrem investiții mai multe în cultură, vrem investiții mai multe în protecția mediului și așa aș putea să continui.

Toate aceste lucruri, însă, încep să devină posibile prin performanțele economice pe care România le are datorită modului în care - și, aici, îmi pare foarte rău, trebuie să vă contrazic - am știut să descătușăm energiile latente ale economiei românești și ale românilor. Spiritul întreprinzător s-a făcut simțit. Oamenii sunt satisfăcuți că pot să muncească mai mult fără să plătească mai multe impozite la stat și să câștige mai mult și să se bucure de roadele lor.

Toate aceste lucruri, faptul că numeroase locuri de muncă au ieșit la suprafață, peste 250.000 de locuri de muncă au ieșit la suprafață, au permis, într-adevăr, venituri mai consistente la buget, pe care construim un buget, într-adevăr, care este cu mult mai consistent decât cele din anii trecuți. Nu trebuie să vă deranjeze lucrul ăsta. Cred că ar trebui să fim cu toții bucuroși că o facem pentru România și pentru cetățenii ei. Eu aștept, totuși, în dezbaterile din următoarele zile, o atitudine constructivă din partea dumneavoastră și vă mulțumesc anticipat. (Aplauze)

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule prim-ministru.

 

Domnul Gheorghe Funar (din sală):

Domnule președinte, vă rog să-mi permiteți!

Domnul Alexandru Pereș:

Păi, nu există drept la replică. N-a pronunțat nume.

De procedură? Poftiți, domnule senator Funar.

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

După începutul dezbaterilor, după cuvântul primului-ministru al nostru, domnul Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu, i-am adresat patru întrebări. Eu nu l-am etichetat și nu accept să fiu ignorat, nici eu, nici colegii mei. Am stat în sală, am ascultat dezbaterile, domnul prim-ministru a avut treburi importante și a lipsit. Probabil că s-a documentat. Aștept răspunsul la cele patru întrebări, înainte ca domnia sa să plece la Budapesta.

Vă rog, domnule prim-ministru, să-mi răspundeți la cele patru întrebări.

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Geoană. Vă rog, două minute; drept la replică, da?

Domnul Dan Mircea Geoană:

Un foarte scurt drept la replică.

Eu mă bucur de faptul că însuși primul-ministru și Guvernul pe care-l reprezintă nu sunt mulțumiți de bugetul pe care l-au prezentat. Este un gest de sinceritate și cred că ar trebui să-l aplaudăm.

Problema pe care o avem, domnule prim-ministru, este că într-adevăr am senzația că trăim sau că trăiți în altă țară, în țara lui "să trăiți bine" și într-o realitate virtuală. Degeaba ne dați cifre despre medii salariale și de pensii, când o categorie foarte îngustă de cetățeni, într-adevăr, au profitat de cota unică, și nimeni nu o spune, iar categoriile cele mai mari de populație nu au profitat și, la acest moment, polarizarea socială în România s-a accentuat.

Nu este nici epitet, nu este nici invectivă, nu este nimic altceva decât o realitate crudă, pe care colegul meu, domnul senator Dan Mircea Popescu, le-a spus în cifre adevărate. Depinde cum citește cetățeanul român cifrele pe care le perorăm de la acest microfon.

Evident, Guvernul spune cifrele care-i convin, evident că opoziția spune cifrele care i se par mai relevante. Dar întrebarea: pe cetățeanul de acasă, de la el din comună, din oraș, de la sat, cu venituri mici, salariații de care vorbim și nu vom conteni să vorbim, ce cifre îi interesează? Îi interesează cifrele despre realitățile lor sociale.

Domnule prim ministru, eu am trecut de mult de faza să fiu invidios sau gelos pe cineva, pentru că am realizat suficient de multe lucruri și domnul Vosganian văd că și-a luat, ușor, geanta de comis voiajor și a plecat, este jenant...

O voce din sală:

Nu a plecat, este în sală!

Domnul Mircea Geoană:

Este jenant. Dacă este aici îl salut, dacă nu este aici este jenant.

Dar nu este normal ca, în tot ce înseamnă replică din partea celor care reprezintă actul guvernamental, să nu se recunoască o tristă și dură realitate socială în țara noastră.

Nu suntem geloși pe dumneavoastră. Vă dorim din tot sufletul mult succes în politică, mult succes în gestiunea acestei țări.

Dar avem dreptul, ca opoziție, să spunem că treaba nu merge bine. Avem dreptul să spunem că premisele fundamentale ale construcției bugetului sunt bazate pe premise mincinoase, pentru că nu sunt adevărate. Nu este un epitet la adresa dumneavoastră sau a altcuiva, este o radiografie a unor premise care sunt neadevărate. Consumul "..

Domnul Alexandru Pereș:

Domnule senator, dacă puteți să concluzionați, domnule senator, vă rog.

Domnul Mircea Geoană:

Eu vă spun, eu nu am făcut o prognoză despre ce va să vină, am făcut doar o radiografie a cifrelor de bază aflate la baza construcției acestui buget și ele nu se pupă. Și una este să ai o viziune euforică despre propria guvernare și alta să ai o viziune profesionistă despre ceea ce propui în fața Guvernului.

Și cred că atunci când proslăvim marile rezultate economice și dinamismul extraordinar al economiei românești, care, în anumite segmente, este real, ar trebui să întrebăm și cele 200 de mii de IMM-uri care au raportat pierderi, ar trebui să întrebăm și cele 2 milioane de agricultori care nu mai primesc subvenție începând de anul viitor și pentru care nu avem soluție nici în buget și nici în politicile publice și ar trebui să întrebăm cetățenii acestei Românii dacă, după doi ani de zile de discursuri triumfaliste, s-a construit ceva serios și s-a pus ceva serios la baza infrastructurilor acestei țări. Repet, singurul cuvânt care mai face să vibreze pozitiv mulți din colegii, inclusiv din sala aceasta, este faimosul material de construcție, numit asfalt, asfalt care curge într-o singură direcție, către buzunarele oligarhiei portocalii, într-adevăr, de dreapta, și acest lucru nu-l poate nega nimeni.

Vă mulțumesc foarte mult. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PSD.)

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul prim ministru.

Aveți cuvântul. Vă rog și domnului Funar, dacă puteți să-i răspundeți la întrebări.

Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:

Îmi pare rău că continuăm în același fel și știți că este o vorbă care spune așa, că tonul face muzica.

Deci, cu părere de rău, vă spun că aveți o imagine deformată. Nu am prezentat un discurs triumfalist, din contră, am spus și repet mi-aș dori pentru România mult mai mult, cred că diferența se vede, dar nu este suficient și muncim în acest sens.

Și angajamentele pe care ni le-am luat față de cetățeni, prin programul de guvernare, sunt cele care ne ghidează în acțiunile noastre și, la doi ani de la guvernare, ceea ce ne-am angajat să facem am făcut. N-am ținut discursuri.

Ne-am angajat că ducem România în Uniunea Europeană și am dus-o, nu cu un an întârziere, așa cum se întâmpla să se descrie, la sfârșitul lui 2004, vă readuc aminte.

Ne-am angajat la creșteri salariale și le-am realizat.

Ne-am angajat la creșteri de pensii pentru sistemul public sau pentru agricultori și le-am făcut.

Acestea nu sunt minciuni, sunt realități.

Eu cred că pentru corectitudinea dezbaterii, opoziția ar face un singur lucru util, să recunoaștem ceea ce s-a făcut și să criticăm ceea ce este greșit și n-am nimic împotrivă să stăm să discutăm aici, să ne disputăm și să încercăm, așa cum spuneam, să găsim și soluțiile.

În rest, dezbaterea rămâne una demagogică și politicianistă și este regretabil. (Aplauze din partea dreaptă a sălii.)

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule prim ministru.

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Încheiem ședința de astăzi.

Mâine dimineață, la ora 9,00, vom începe dezbaterea pe articole a Proiectului Legii bugetului de stat pe 2007.

Un minut, domnule senator, vă rog.

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule președinte de ședință,

Vă cunoșteam din Senat că sunteți om serios. Am pus patru întrebări, nu mi s-a răspuns la întrebare. Eu îl înțeleg pe colegul dumneavoastră din stânga că finul nu poate pretinde nașului, dar dumneavoastră nu aveți nici un grad de rudenie cu premierul și trebuia să insistați să-mi răspundă la cele patru întrebări.

Dacă dânsul mă sfidează, găsesc și eu soluții, împreună cu colegii mei, nu numai din Grupul PRM, ca să-l sfidăm. Și mâine dimineață vă vom face o surpriză plăcută, domnule prim ministru, și tuturor membrilor Guvernului, pentru că ne-ați sfidat acum.

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Ridic ședința de astăzi.

Deci mâine, la ora 9,00 dimineața, continuăm cu dezbaterea pe articole a Proiectului Legii bugetului de stat pe 2007.

Vă mulțumesc pentru răbdare și vă doresc o seară plăcută.

Ședința s-a încheiat la ora 19,50.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania saturday, 19 october 2019, 23:45
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro