Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of December 9, 1997
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
04-12-2019
27-11-2019
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1997 > 09-12-1997 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of December 9, 1997

Intervenții ale domnilor deputați:  

Ședința a început la ora 8,40.

Lucrările au fost conduse de domnul Vasile Lupu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnul Corneliu Ciontu, secretar.

*

   

Domnul Vasile Lupu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Începem ziua noastră de azi cu intervențiile prevăzute, cuprinse în lista întocmită, potrivit Regulamentului Camerei Deputaților.

Sunt obiecțiuni din sală, care e problema?

 
   

Domnul Ilie Neacșu (din sală) :

Nu e Puterea în sală, domnule președinte!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Nu are cine vă asculta? Da, Puterea e sus, iar cea de pe Pământ e relativă, domnilor!

 
  Petre Naidin - observații pe marginea Raportului de activitate al CEC-ului pe perioada aprilie - septembrie 1997;

De la Grupul parlamentar al PDSR, domnul Petru Bejinariu. Este? Nu este.

Domnul Ion Bivolaru? Nu este.

Are cuvântul domnul Petre Naidin.

   

Domnul Petre Naidin:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Este greu să faci politică dimineața, cu atât mai puțin aici, dar ne străduim, pentru cei care au numit Raportul de activitate al CEC-ului pe perioada aprilie - sept.1997. Domnul Camenco Petrovici, cu plecăciune, nu uită să scrie: "CEC-ul va continua să fie un aliat de nădejde al forțelor politice care conduc în prezent destinele țării noastre, al Președinției și Guvernului". De unde și reflecția presei că banii, deși n-au miros, au o voce tainică, o voce pe care n-o aud milioane de deponenți și îngrijorați de ceea ce au făcut, ci o percepe din eter și o traduce pentru noi domnul Camenco. Telepaticul director încheie, ca să ne fie și mai clar cu sentimentele cele mai alese față de activitatea cuiva, desfășurată în dubla calitate, de președinte al Camerei și al PNȚCD-ului, în ideea, "să nu mă uitați, domnule Diaconescu"!

Din păcate, tot presa, negustând lirismul, cataloghează neonorarea cererilor de credite cu dobândă subvenționată pentru case ca fiind de prost gust și generatoare de niliniști sociale, mai pe românește înjurături. Merita, întrucât, deși invitați "mai treceți pe la anul", cetățenii au cheltuit milioane pentru a-și întocmi documentația: evaluarea imobilelor, avansuri, acte notariale. Organizare defectuoasă, avânt de prietenie cu clienții, ca mesajul de love story cu domnul Diaconescu et Co, dar cu plafoane nepermis de mici. Bătaie de joc, când știi că 90% din tineri declară că nu se pot căsători, întrucât nu au locuințe, iar cu părinții nici o fericire. Poate de, ați uitat domnilor politicieni de la Casa de Economii și Consemnațiuni, că frații dumneavoastră mai tineri pe scara politică și administrativă "cunosc problemele, temerile și speranțele românilor, ele fiind și ale lor". Unde sunt facilitățile reale pentru procurarea locuințelor, cu terenuri, credite pe termen lung, cu dobândă subvenționată de maxim 10%, când va fi înființat fondul național pentru locuințe, inclusiv pentru a dormi liniștiți păziți de grija altora? Dumnezeu știe! Sau vorba domnului Camenco, "mai treceți pe la anul". Până atunci, dacă tot vindem patrimoniul național, ar putea fi alocate mult mai multe venituri pentru a ne vindeca de această boală, ca să nu spun belea, ivită din 1990 încoace.

În definitiv, toți, din 1990 încoace, au încercat să caute sume și soluții pentru procurarea sau construcția de locuințe, dar numai unii cred că au cea mai bună orchestră, cea mai bună partitură și, de aceea, intervin astăzi, și respectiv, ministrul Noica declară că poate rezolva problema construcției de locuințe și în maxim 2-3 ani, spre deosebire de Germania, unde sunt necesari 5 ani.

Deși, 1 m2 construit costă peste 6 salarii medii pe economie, ceea ce ar însemna o muncă de 50 de ani pentru o casă, domnul ministru este optimist. Cum nu sunt și cei care s-au înghesuit pe la oficiile CEC-ului,în speranța obținerii creditelor necesare, și care n-au știut că o generație de sacrificiu trăiește 30 de ani. Deci, nu mai treceți pe la anul, nu are nici un sens, ci mai târziu, când n-o să mai fie o prostie să iei lucrurile în serios.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Vom încheia programul de intervenții la ora 9,40. Timpul este de 50 de minute, ba ar ieși 54 de minute, dar, să fim înțeleși, peste ora 9,40 nu voi mai putea da cuvântul la această rubrică.

 
  Viorel Burlacu - intervenție intitulată Comemorări omise;

Domnul Burlacu Viorel de la Grupul parlamentar al Partidului România Mare, este? Da.

Poftiți, vă rog.

   

Domnul Viorel Burlacu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Declarația mea de astăzi se intitulează: "Comemorări omise".

Unirea cea mare a fost urmată de evenimente semnificative, omise sau date uitării, pe care ne permitem să le readucem în memoria colectivă.

1. Comitetul Național Săsesc, întrunit la Mediaș la data de 26 decembrie 1918, dădea publicității următoarea rezoluție de adeziune la Unire: "Noi avem încredere în poporul român care ieșind din starea de oprimare națională a realizat obiectivul său sublim".

2. Adunările șvăbești, convocate la 10 iulie și 10 august 1919, remit Conferinței de Pace de la Paris rezoluția: "Votând rezoluția de Unire cu România".

3. Evreii ardeleni, domiciliați în București, întruniți la 18 martie 1919, aderă la Unire.

4. Marea Adunare țigănească din 16 ianuarie 1919, întrunită la Kohalo: "Rugăm Comitetul Național Român a ne lua și pe noi țiganii sub scutul domniilor lor".

5. În martie 1919 la Sibiu, Adunarea sașilor: "Combate intrigile maghiarilor".

6. În 1920 la Kiev, Delegația în frunte cu Cristescu Gheorghe, plăpumarul, și Mănescu primea indicații de la marele Lenin, prin Rakoski, Zinoviev și Buharin pe cine să aleagă în conducerea viitorului partid comunist.

7. Lazăr Magescu și Pandele Vecheanu își încheiau scrisoarea lor intitulată "România și teritoriile alipite" cu lozinca: "Trăiască Federația Mondială a republicilor, sfaturilor de muncitori, țărani săraci și soldați".

Sigur, dacă a venit vorba de "evocări omise", să continuăm.

În martie 1919, evreii ardeleni au salutat Unirea. Când, în 1940, trupele hortiste, urmare a Dictatului de la Viena, au invadat Ardealul, Comunitatea evreiască i-a salutat ca pe eliberatori. După un an de zile i-a înghesuit în lagărele de concentrare, de unde i-a trimis în ceruri sub formă de fum.

În 1990 Moses Rosen striga că România este a doua țară a holocaustului. Au fost uitați cei trecuți de români peste munți, au uitat de vaporul "Dionisie", care-i transporta în Israel, unde, culmea, tocmai Marina Regală Britanică nu-i lăsa să debarce și-i debarca tocmai prin Insulele Mauritio.

S-a făcut mare zarvă de cadavrele găsite în județul Neamț, la Dealul Mărului și la Dealul Balaurului. Dar Asociația foștilor deținuți politici n-a suflat o vorbă despre cei care erau șefii siguranței statului la Roman și Piatra Neamț în acea vreme. Nu s-a spus din ordinul cui, jumătate din biblioteca lui Enescu de la Tescani a fost trimisă în topitorie la Letea sau la reconstrucție în Piatra Neamț.

Stimați colegi, aș da nume, dar îmi este teamă să nu-i supăr pe coreligionarii domnului Petre Roman.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

 
  Lazăr Lădariu - referire la una dintre multiplele nemulțumiri stârnite de Ordonanța de urgență nr.22/1997;

De la Grupul PUNR, domnul Lazăr Lădariu și se pregătește domnul Octavian Bot, Grupul parlamentar al independenților.

   

Domnul Lazăr Lădariu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Preocupați până peste cap de păguboasele trânte politice, de zbrențuiala tipic românească, tocmai când argumentul suveran rămâne situația deznădăjduită a românilor din județele Harghita și Covasna, unii politicieni aproape că au uitat Ordonanța de urgență nr.22, care a tulburat atât de mult apele și a pus pe foc Tg.Mureșul.

Între timp, au început să curgă amenzile aplicate celor care au îndrăznit să dea jos sau să vopsească ceea ce a fost pus abuziv, contrar legii, în disprețul elementarului bun simț românesc, stimulându-l astfel pe primarul Fodor Imre care, în ciuda unei vagi promisiuni a ministrului de interne, domnul Gavril Dejeu, și a unei aluzive și discrete recomandări făcute acestuia, de a se potoli până la trecerea ordonanței cu pricina prin Parlamentul României, s-a simțit încurajat să-i mai umilească o dată pe românii mureșeni.

Ne vom referi, în cele ce urmează, doar la una dintre multiplele nemulțumiri stârnite de inutila ordonanță, născută în zodia abuzului și neconstituționalității, din moment ce ea nu a fost impusă de o stare excepțională, ci de hachițe și de un deșănțat șantaj udemerist.

Străinul care intră în Tg. Mureș sau ajunge pe căile rutiere spre Sovata, spre localități din Valea Nirajului (această adevărată Vale a Plângerii româneșsti, despre care, în cazul miopiei politice, arcul guvernamental și al UDMR de la Putere, se vorbește atât de puțin), spre alte zone ale județelor Mureș, Harghita și Covasna, este pus într-o mare încurcătură: pe noile table indicatoare întâlnește uneori cu totul alte denumiri decât toponimicul românesc. Nu rare sunt cazurile în care au fost schimbate numele unor localități care aveau denumiri intraductibile, de fapt de multe ori, printr-un straniu paradox, aceeași localitate are două denumiri diferite: una în ungurește, alta în românește. Cazul Vlăhiței (județul Harghita) este edificator. Prin traducere, "Vlăhița" ar fi Olahfalva, adică mai pe înțelesul nostru al tuturor, "Satul românilor". Țâvnoși, nașii udemeriști de peste noapte, au botezat-o acum: "Szentegyhaza", care înseamnă "Casa Sfintei Biserici", deci cu totul altceva decât arhicunoscuta "Vlăhița".

Te uimești și, apoi, te mai întrebi de ce musai era ca "Șardul Nirajului" din județul Mureș, să fie botezat ungurește cu numele de "Szekely Sard", adică, "Șardul Secuiesc". Numai ca să consoneze cu "înțelegerea" de la Săvădisla Clujului, conform căreia, toate denumirile de localități din Ardeal să se întoarcă la cele ale fostului imperiu austro-ungar, pentru împlinirea unei nostalgice răzbunări?

Dar câte n-or mai fi aci de spus, de discutat despre nedumerirea creată de Szovata (cu sz, de parcă n-ar ști tot natul că acolo-i arhicunoscuta stațiune Sovata!) despre denumirile cele care nu spun nimic prin traducere, cum tot nimic nu i-ar spune străinului, de pildă, Dicsoszenmarton (pentru Târnăveni), Disznajo (pentru Vălenii de Mureș), cele intraductibile purtând numele unor persoanlități: Mezobodon (pentru Papiu Ilarian), Mezosamsud (pentru Șincai), Marosvecs (pentru Brâncovenești), Vamosgalfalva (pentru Gănești) etc.

De fapt, în acest punct, oricine își dă lesne seama de inadvertența creată de dilema care-i seamănă confuzie, "atribuire" sau "schimbare de denumire"? Între ele, deosebirea este de la cer la pâmînt. Ar fi o temă pentru grăbiții să dea și să aplice o ordonanță de urgență, aflată, încă din primul ei ceas, sub pecetea aberantă a inutilității, a sfidării agresive a legilor țării și a Constituției! (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PUNR.)

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

 
  Octavian Bot - critici la adresa politicii PNL; prezentarea demisiei din acest partid;

Domnul Octavian Bot este prezent? Este.

Aveți cuvântul.

   

Domnul Octavian Bot:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În urmă cu un an, PNL revenea pe scena politică a țării în poziția de câștigător al alegerilor împreună că partenerii din Convenția Democrată. Românii au votat schimbarea și au așteptat ca ea să se producă cu adevărat. Dacă vrem să fim drepți trebuie să recunoaștem că germenii schimbării au apărut o dată cu noua Putere, dar, din păcate, marea schimbare promisă și dorită nu s-a produs. Garanția reușitei ar fi fost o reformă economică de tip liberal, susținută, chiar cu riscul pierderii popularității partidelor aflate la guvernare. Spre dezamăgirea multor oameni, partidul care ar fi putut imprima reformei dominanta liberală s-a complăcut într-un rol secundar invocând mereu interesul național ca motiv al cumințeniei sale în cadrul coaliției de guvernare. Cred că interesul național ar fi cerut și impus, în primul rând din partea PNL, susținerea unei bătălii pe viață și pe moarte pentru o reformă de tip liberal, chiar cu riscul sacrificării propriei imagini. Nu a fost să fie așa, pentru că, după congresul din luna mai anul acesta, politica de grup dusă în Biroul permanent central al partidului a făcut ca PNL să fie menținut în umbra partenerilor de guvernare, punându-și de fiecare dată la punct parlamentarii care îndrăzneau să aibă inițiative cu adevărat liberale.

Recenta remaniere guvernamentală arată că PNL a abandonat, cu voie sau fără voie, punctele de comandă ale reformei, nemaiputând avea pretenția de a reprezenta în această formulă o reală forță liberală.

În cuprinsul acestei declarații se regăsesc câteva dintre motivele pentru care am demisionat din PNL și, implicit, din Grupul parlamentar Național Liberal, înscriindu-mă în Partidul Liberal.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

 
  Ilie Neacșu - abordarea a două probleme: situația existentă în metalurgie și siderurgie și extremismul demonstrat de unii reprezentanți ai UDMR;

Domnul Ilie Neacșu este prezent. Are cuvântul.

Se pregătește domnul Nicolae Ionescu de la PUNR. Este prezent?

   

Domnul Petre Țurlea:

Iau eu cuvântul în locul dânsului. Mi-a cedat mie.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da, de acord.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
   

Domnul Ilie Neacșu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Voi aborda astăzi două probleme, total diferite una de alta, dar care au același "adrisant" - Guvernul României.

Prima problemă, se referă la situația gravă existentă în siderurgie și metalurgie.

Ca urmare a acestui fapt, reprzentanții a 5 sindicate din Hunedoara, Reșița, Oțelul Roșu și Câmpia Turzii s-au întrunit în data de 28 nov. a.c. sub streașina Castelului Huniazilor, pentru a analiza perspectivele metalurgiei și siderurgiei din țara noastră.

Concluziile sunt prezentate într-un comunicat care poartă semnăturile participanților și a fost trimis Președinției, Guvernului și Prefecturilor Hunedoara, Cluj și Caraș-Severin. Cum știu că respectivele instituții sunt surde, în general, la tot mai desele și nemulțumitele voci ale salariaților, m-am gândit că e firesc ca Parlamentul să fie pus în temă cu unele solicitări ale muncitorilor din siderurgie și metalurgie, pentru ca, la o adică, să nu ni se reproșeze că n-am atras atenția Puterii și opiniei publice.

Stimați colegi,

Sindicaliștii reuniți la Hunedoara au constatat că în contrast cu politicile occidentale, unde industria metalurgică și siderurgică este bine consolidată și protejată, de exemplu: Anglia, Germania, Franța, Italia, Belgia, Suedia, Austria, Canada, Japonia, SUA etc., Guvernul României dorește reducerea drastică a acestei ramuri importante a economiei naționale. Aliniind nejustificat prețurile la energie și combustibil la nivelurile țărilor dezvoltate din Occident, Guvernul Ciorbea n-a făcut altceva decât să avantajeze principalele sale regii: RENEL și SNCFR și să creeze în mod artificial o concurență neloială între produsele siderurgice autohtone și cele importate. Reprezentanții celor 5 sindicate, cărora li s-au alăturat zilele trecute și colegii lor de la Târgoviște și Călărași, solicită interzicerea exportului de fier vechi, considerat o importantă resursă și în același timp un material strategic pentru industria românească. Ungaria și Polonia au adoptat deja măsuri protecționiste în acest sens.

Programul de restructruare elaborat de Ministerul Industriilor și Comerțului este considerat de sindicate un document care stabilește lichidarea și nu revigorarea siderurgiei și metalurgiei în România.

Stimați colegi,

Vă informăm că Partidul România Mare va fi alături de toți salariații din siderurgie și metalurgie, pentru ca paralizia din minerit să nu se extindă și în aceste sectoare ale economiei.

A doua problemă, pe care doresc s-o abordez pe scurt astăzi, se referă la extremismul demonstrat de unii reprezentanți ai UDMR, principalul aliat al PNȚCD în procesul de guvernare.

Stimați colegi,

Ieri la Odorhei, Guvernul Ciorbea a fost din nou umilit în fața unei țări înmărmurite, nu atât de tupeul demnilor urmași ai lui Horty, cât mai ales de slăbiciunile nepermise ale actualei Puteri. Încă o dată v-am demonstrat că declarațiile noastre referitoare la UDMR, la românii din Ardeal, la incapacitatea Guvernului de a apăra interesul național, sunt bine fundamentate și totdeauna reale, și asta pentru că noi, cei de la România Mare, stăm cu urechile aplecate spre popor și nu spre FMI, Banca Mondială, Washington, Paris sau Moscova. Este pentru prima dată când foarte mulți români s-au simțit umiliți văzându-l sub presiunea udemeristă pe secretarul general al Guvernului, domnul Remus Opriș.

Astăzi, executivul nu poate avea o treabă mai importantă înaintea destituirii primarului din Odorhei și mai cred că se impune urgent retragerea avizelor de funcționare, de către Consiliul Național al Audiovizualului, tuturor posturilor de televiziune private și de radio din Covasna și Harghita, care incită la ură interetnică.

Noi v-am avertizat asupra pericolului udemerist și dumneavoastră i-ați băgat la guvernare, crezând că prin aceasta vă îmbunătățiți imaginea în exterior.

Noi v-am spus că interesele UDMR coincid pe toate planurile cu interesele Budapestei și dumneavoastră ne-ați catalogat extremiști.

Ce am mai putea să vă spunem pentru a vă trezi din visul prelungit din noiembrie 1996? Nu vă pricepeți să guvernați în interesul țării, nu-i nici o nenorocire. Retrageți-vă și lăsați locul altora mai puternici și mai demni, care se bizuie în primul rând pe forțele autohtone. Cereți scuze electoratului pe care l-ați păcălit și vă asigur că prin acest gest sprijiniți, pentru prima dată de când ați venit la putere, țara.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea Grupul parlamentar al Partidului România Mare.)

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumesc.

 
  Petre Țurlea - relevarea câtorva consecințe ale moțiunii Harghita - Covasna;

Domnul Petre Țurlea are cuvântul, urmează domnul Nicolae Groza de la independenți. E prezent domnul Groza? Da.

   

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Știți foarte bine că acum 3 săptămâni, deci pe 18 nov. 1997, împotriva moțiunii înaintate de un grup de parlamentari au votat toți din arcul guvernamental și moțiunea a picat. Cu toate acestea, rezultatele ei au fost pozitive. Iată doar 3 consecințe. S-a readus, în primul rând, în fața societății românești situația dramatică din cele două județe.

În al doilea rând, Guvernul a fost constrâns, deși nu a recunoscut aici valabilitatea celor spuse în moțiune, a fost constrâns să dea un miliard și jumătate Episcopiei Harghitei și Covasnei. De asemenea, ziarul "Adevărul" a inițiat o campanie, prin care a strâns pentru aceeași episcopie peste 800 de milioane de lei. Deci consecințele sunt pozitive.

Știți foarte bine că atunci, Guvernul, prin domnul Remus Opriș, de la aceste microfoane, a infirmat existența unor probleme grave în aceste două județe. Iată-l, din păcate, chiar pe domnul Remus Opriș pus în situația cu totul umilitoare pentru un ministru al unui stat independent, ieri la Odorhei. Vă citez doar titlul din ziarul "Adevărul" de astăzi, care spune: "Odorheiul Secuiesc, prima localitate din Ardeal care nu mai aparține României". Oare aceasta nu este o problemă deosebit de gravă? Și noi am semnalat-o în moțiunea pe care domniile voastre ați trântit-o.

Semnalez și un fapt de un politicianism murdar, ieșit din comun, la care am asistat sâmbătă, 6 decembrie 1997. La slujba de hram a Catedralei Episcopale din Miercurea Ciuc s-au înghesuit în față, pentru a fi cât mai bine văzuți de viitorii alegători, tocmai reprezentanții partidelor care au votat pe 18 noiembrie împotriva ajutorării Bisercii Ortodoxe Române din Harghita și Covasna. Este vorba de domnul prefect de Covasna, Gheorghe Tatu, reprezentant al Partidului Democrat, și de domnul secretar de stat Eugen Clinciu, reprezentant al PNȚCD. Ulterior, aceștia l-au flancat cu dragoste nespusă pe episcopul Ioan Sălăjan la trecerea prin mijlocul orașului, dragostea celor doi politicieni fiind imortalizată de camerele de luat vederi.

Spre deosebire de acțiunea politică murdară a partidelor din arcul guvernamental care trebuie, evident, condamnată, ziarul "Adevărul" merită toată apreciarea. Ca singur reprezentant în Parlament al românilor din Harghita și Covasna, îi felicit pe ziariștii de la "Adevărul" și le mulțumesc în numele acelor români.

În finalul acestei intervenții, tot în numele românilor din Harghita și Covasna, transmit un protest ferm domnului președinte Emil Constantinescu.

În septembrie 1997, delegația reprezentând toate asociațiile culturale românești din cele două județe și forțele politice românești de acolo, nu a fost primită de președintele României, ci repartizată unui consilier arogant, aceasta în timp ce reprezentanții minorității maghiare, constituiți în partidul fascist numit UDMR, au permanent ușa deschisă la Președenție.

În al doilea rând, în discursul televizat din 28 nov.1997, domnul Emil Constantinescu a afirmat că în 1990 românii nu au fost alungați din Harghita și Covasna, ci au plecat de bună voie. Este evident o minciună. Și, tot în aceeași emisiune televizată, șeful statului le recomanda românilor care mai trăiesc în cele două județe, să nu mai fie "plângăcioși". Expresia este o adevărată injurie la adresa celor care au rezistat atâta timp procesului barbar de deznaționalizare, de maghiarizare.

Prin asemenea gesturi și expresii ale domniei sale, domnul Emil Constantinescu se dovedește a fi un bun președinte al maghiarilor din România, nu însă și al românilor.

PUNR-ul, după cum știți domniile voastre, a recomandat în toamna anului trecut românilor să-l voteze ca președinte al României pe domnul Emil Constantinescu. Evident, în urma acestor acțiuni ale domniei sale, este momentul să ne cerem scuze românilor pentru greșeala pe care am făcut-o în toamna anului trecut.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumesc.

 
  Nicolae Groza - supunerea atenției situația critică în care se află clădirea Teatrului Național din Caracal;

Urmează domnul Nicolae Groza.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Nicolae Groza:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Supun atenției situația critică în care se află monumentul arhitectural Teatrul Național din Caracal județul Olt.

Construit în intervalul 1896-1901, în stilul barocului târziu, după planurile arhitectului austriac Frantz Bilek, clădirea impresionează prin bogăția ornamentelor dispuse în interior, ca și în exterior: coloane, capiteluri, încadramente la uși și ferestre, balcoane, cupole, frize, dispuse asimetric și executate cu mijloacele vremii și în tehnica specifică epocii respective. Construcția edificiului fiind suportată din diverse fonduri, donații, buget local etc. a fost realizată de echipa antreprenorului italian Mariani, în tehnica zidăriei portante.

De-a lungul timpului, pe scena caracaleană au produs evenimente de artă trupele Marinescu, Leonescu Vampiru, actorii: Agatha Bârsescu, Millo, Davila, Bulandra, Manolescu, Filotti, Demetriad.

Maestrul George Enescu a dat aici mai multe concerte de binefacere.

Au susținut conferințe în același spațiu al culturii: Iorga, Pârvan, Xenopol.

Teatrul Național din Caracal a găzduit și întâmplări de cultură locale, fiind singurul edificiu dotat corespunzător pentru desfășurarea serbărilor școlare, conferințelor, șezătorilor literare, spectacolelor de teatru al trupelor neprofesioniste.

În Caracal s-au desfășurat în localul teatrului Festivalul de comedie al teatrelor neprofesioniste, a cărui ritmicitate a avut de suferit în ultimii ani datorită nefuncționării clădirii și dotărilor acesteia. Construcția se află astăzi în stare de conservare precară. Cele 6 seisme pe care le-a suportat, incendiul care a afectat suprastructura scenei și a unei părți din sală, lipsa totală de întreținere, survenită acum 10 ani, când a fost scos din funcțiune pentru realizarea unor lucrări de decopertare și investigare a fundațiilor în vederea translării pe un nou amplasament, toate acestea au determinat starea actuală a acestei capodopere arhitecturale.

În momentul actual, edificiul se găsește în faza de consolidare, pentru care au fost consumate fonduri de 400 milioane de lei, conform Acordului Ministerului de Finanțe nr.1209/1992.

În acest an, singura sursă de finanțare pentru continuarea lucrărilor și finanțarea proiectului de restaurare o reprezintă bugetul local care are prevăzut la acest articol suma de 500 de milioane lei, evident, insuficientă pentru necesitățile curente, nemailuând în calcul perspectiva.

Adresez apelul meu și al locuitorilor din Municipiul Caracal, domnului ministru al culturii, Ion Caramitru, pentru alocarea în anul 1998 a sumei de 3 miliarde lei pentru continuarea lucrărilor de restaurare, încât în doi ani să se poată conserva și reintegra în circuitul de valori culturale ale țării acest monument arhitectural și de spirit.

Menționez că documentația de consolidare și renovare se află la Ministerul Culturii, din luna iunie 1996.

Asigurându-vă de respectul meu și al celor 40.000 de locuitori din Municipiul Caracal, precum și al celor 30.000 de cetățeni din localitățile adiacente, nutrim speranța că demersul nostru va capta atenția de care trebuie să se bucure opera de artă arhitecturală și monumentul cultural care este Teatrul Național din Caracal.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

 
  Dumitru Bălăeț - câteva considerații pe marginea recentei remanieri guvernamentale;

Domnul Petru Bejinariu de la P.D.S.R. a ajuns în sală? Nu a ajuns.

Domnul Ioan Bivolaru? Nu a ajuns.

Domnul Dumitru Bălăeț, P.R.M.? Are cuvântul.

Se pregătește domnul Antal István, de la U.D.M.R. Este prezent? Nu este. Atunci, domnul Nicolae Popa de la independenți? Prezent.

Aveți cuvântul.

   

Domnul Dumitru Bălăeț:

Domnule președinte,

Onorați colegi deputați,

Printre multele, enormele publicități făcute de mass-media noastră recentei remanieri guvernamentale, iată că mai scapă și câte un adevăr. Este drept, abia tușat printre maldărele de vorbărie.

Un astfel de adevăr a zburat ca un biet porumbel din gura celor ce ne-au transmis emisiunea "7 zile" adaus al jurnalului TVR din seara de duminică, 7 decembrie.

Ei, Doamne, îți vine să zici: "S-au scremut munții" - vorba bătrânului Horațiu - munții coaliției, bineânțeles, timp de aproape două luni și s-a născut un biet șoricel al remanierii. El a fost din nou și din nu remaniat, să pară mai mare, chiar urs, dacă se poate.

Se credea că pe ultima sută de metri a remanierii au intervenit Cotrocenii, doamna Zoe Petre, mai ales, pentru a retușa imaginea șoricelului și când colo, cine credeți că și-au spus ultimul cuvânt? În emisiunea citată se spune expres: "organismele internaționale". "Care organisme internaționale, domnule?", se poate întreba cetățeanul de rând. O.N.U., UNESCO, NATO, Uniunea Europeană? Nu, nicidecum. Organismele interanționale despre care este vorba aici sunt F.M.I. și Banca Mondială. Ele dictează astăzi în România. Ele ne-au spus câți porci să moară de inaniție în complexele noastre zootehnnice, câte păsări, care întreprinderi să fie lichidate în bătaia din palme a Guvernului nostru, câți mineri să fie șomerizați și cum. Și cu toate că în cele de mai sus Guvernul de la București al domnului Ciorbea a depășit orice închipuire în obediență și servilism, iată că organismele internaționale, F.M.I. și Banca Mondială, sunt din nou nemulțumite, strâmbă din nas.

Reforma stagnează, terapia de șoc nu este pe măsură, lovitura de grație dată economiei românești nu și-a atins încă ținta! Ce este de făcut? Remanierea Guvernului. Cum? Prin oameni recomandați direct pe nume, chiar de către citatele organisme financiare. Domnul Daniel Dăianu, noul ministru de finanțe și domnul Ilie Șerbănescu, noul ministru al reformei, se recunosc venind din această direcție. Ei sunt acum pilonii restructurării și privatizării, ei au devenit peste noapte mari specialiști în reformă și reprezintă infuzia de tehnicieni prin care premierul Victor Ciorbea își nazalizează remanierea.

Dar, prin ce s-au remarcat acești mari specialiști? Domnul Ilie Șerbănescu prin câteva articole economice publicate în ultima vreme. Gurile rele zic că mai curând prin faptul că a luat masa de câteva ori cu domnul Poul Thompsen, reprezentantul F.M.I. pentru România, în vizitele sale la București și că împreună cu domnul Dăianu îl ajută pe domnul Thompsen să-și elaboreze teza de doctorat despre succesul terapiei de șoc în România.

Domnul Dăianu, economist la B.N.R., instituție care a aplicat cu deosebită slugărnicie recomandările F.M.I. pentru finanțele românești, chiar a mărturisit că dumnealui a acceptat postul de ministru când a văzut curajul domnului Șerbănescu. Splendidă mărturisire, amare dezvăluiri!

Va să zică, iată de ce atârnă, domnilor deputați, numirea noilor miniștri în Guvernul domnului Ciorbea! Cel puțin, a celor mai importanți dintre ei! Pilonii reformei, ai terapiei de șoc, ai înstrăinării economiei românești. De amestecul direct în treburile Guvernului nostru a organismelor financiare internaționale, de cunoștințele personale ale domnului Poul Thompsen. Ca pe vremea vizirilor otomane! Nu degeaba s-au anunțat privatizarea, mai curând pașalâcizarea băncilor românești, precum și alte momente noi ale reformei.

Domnul Ciorbea a anunțat că, prin această remaniere, însuși Guvernul domniei sale a intrat în reformă. Să fie numirea directă de către F.M.I. a noilor miniștri expresia acestei intrări în reformă a Guvernului? Toate semnele confirmă acest amar adevăr, această nenorocită turnură a politicii noastre guvernamentale.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Nicolae Popa - solicitarea unei poziții a conducerii PNȚCD în privința epurărilor politice;

Domnul Nicolae Popa este prezent, se pregătește domnul Mihai Baciu.

   

Domnul Nicolae Popa:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Nu intenționam, în deschiderea ședinței de astăzi, când sunt programate declarațiile politice, să intervin personal.

M-am decis să fac acest lucru ca urmare a stupefacției care m-a încercat în momentul când, în presa de sâmbătă, 6 decembrie a.c., am citit relatările de la recenta ședință a Comitetului de Conducere P.N.Ț.C.D. Am în față copia uneia dintre relatări, publicată în cel mai important ziar care apare în România, "Adevărul".

Iată ce am citit, cu oroare și chiar cu neliniște, în același timp, sub semnătura reporterului ziarului "Adevărul", Lia Bejan. "Lupta pentru țărănizare și epurare politică dă semne de intensificare. Barbaresso a cerut și ca forul conducător al partidului să opereze modificări în structura tuturor instituțiilor publice sau private. Și aceasta, din cauza faptului că oamenii aflați acum în aceste locuri ne sunt ostili și nu ne ajută cu nimic, ci doar complotează și clevetesc împotriva noastră. În această ordine de idei, Ciorbea ar trebui să schimbe toți oamenii din aparatul Guvernului, de la portar, până la secretara sa de cabinet, după cum și în Camera Deputaților ar trebui să se întâmple la fel".

Stimați colegi de la P.N.Ț.C.D.,

În vremurile acestea atât de grele pentru milioanele de români, când mulți nu au ce mânca, nu au căldură, nu au cu ce să-și cumpere medicamente, dumneavoastră, care dețineți puterea în stat, vă ocupați cu demolarea portarilor și secretarelor. Ați respins mereu acuzele ce vi s-au adus că de un an de zile nu faceți altceva decât epurări politice! Ce altă dovadă și recunoaștere mai clară a aceste campanii murdare pe care o duceți, și căreia i-au căzut victime sute de mii de oameni, decât chiar declarația domnului deputat Barbaresso în forul superior de conducere P.N.Ț.C.D.

Așadar, rămân valabile chiar și acuzele personale pe care vi le-am adresat de la acest microfon, că sfidați orice valoare, orice competență, călcați în picioare pe oricine, dacă nu este țărănist!

Domnilor, fac această intervenție, pentru că am fost pur și simplu uimit de declarația colegului nostru, dar în absența oricărei luări de poziție a P.N.Ț.C.D. față de chemarea la vendetă politică lansată în cadrul Comitetului de Conducere al principalului partid aflat la putere.

Vreau personal să-l rog pe colegul nostru, domnul președinte Ion Diaconescu, să vină la acest microfon și să declare punctul de vedere. Vreți epurări politice? Foarte bine, dar spuneți-o pe față! Veți vedea efectul la proximul scrutin electoral, unde, cu siguranță, vă paște dezastrul. Lumea nu uită și nu iartă! Vă aștept la acest microfon cu explicațiile de rigoare, domnule președinte Diaconescu.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

 
  Mihai Baciu - marcarea a 6 ani de la adoptarea Constituției;

Are cuvântul domnul Mihai Baciu, se pregătește doamna Leonida Lari.

   

Domnul Mihai Baciu:

Domnule președinte,

Onorați colegi,

Am vrut să iau cuvântul ieri, dar nu am vrut să tulbur ședința, așa că am să spun câteva cuvinte astăzi în legătură cu ziua de ieri.

Ieri, 8 decembrie 1997, a fost o zi mare pentru democrația română. S-au împlinit 6 ani de la intrarea în vigoare, în urma adoptării prin referendum național, a actualei Constituții a României.

Semnificația zilei de 8 decembrie 1991 este cu atât mai mare și mai demnă de a intra în conștiința poporului nostru, dacă ne gândim că atunci s-a adoptat prima Constituție cu adevărat democratică, după cea din 1923.

Dincolo de criticile care i s-au adus, unele deosebit de înverșunate, dincolo de limitele și imperfecțiunile ei, Constituția din 8 decembrie 1991 s-a dovedit o operă politică fundamentală și un instrument capital în democratizarea vieții sociale din România.

Mai mult decât atât, noi, cei din Partidul Democrat, considerăm că dacă în România s-a instituit și s-a păstrat un echilibru social și dacă, în plus, România este considerată un factor de stabilitate în această parte sensibilă a Europei, acest fapt se datorează, în bună parte, și Constituției din 8 decembrie 1991.

Toate cuceririle gândirii politice moderne, de la principiul separării puterilor în stat până la afirmarea și promovarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, se regăsesc în această Constituție.

Nici o Constituție ulterioară sau o revizuire a Constituției actuale nu vor putea înlătura sau face abstracție de aceste cuceriri.

Dar Constituția, a cărei zi de naștere am sărbătorit-o ieri, este o operă omenească și ca orice asemenea operă nu poate să fie lipsită de anumite limite și imperfecțiuni. Unele au fost subliniate chiar atunci, cu ocazia întocmirii și adoptării ei. Mă refer, de exemplu, la discuțiile în jurul statutului proprietății, a atribuțiilor președintelui României etc. Alte limite s-au evidențiat pe parcurs, cum ar fi, de exemplu, caracterul greoi al procesului legislativ, din cauza sistemului bicameral absolut simetric sau, foarte recent, cu ocazia remanierii Guvernului.

De aceea, Grupul parlamentar al P.D. crede că în următorii ani se va pune problema revizuirii Constituției, revizuire care nu va viza, însă, aspectele ei fundamentale, esența sa democratică.

Experiența ultimilor ani ne arată, însă, că dacă un sistem parlamentar bicameral este potrivit în condițiile României, totuși atribuțiile absolut egale ale celor două Camere îngreunează foarte mult procesul legislativ, se consumă foarte mult timp cu medierile, iar proiecte de legi foarte importante așteaptă la rând luni întregi sau chiar ani. Nu mai pun problema imunității și multe alte probleme!

De aceea, considerăm că ar fi foarte utilă alcătuirea unei comisii, formată din parlamentari și experți, care să gândească de pe acum conturul și liniile mari ale unei eventuale revizuiri a Constituției. Acest lucru este cu atât mai necesar, cu cât procedura de revizuire, prevăzută în actuala Constituție, este dificilă, cere timp, răbdare și multă competență. Dar până la revizuirea ei, să o respectăm întru totul așa cum este, pentru că numai pe această cale vom atinge cele două deziderate fundamentale ale societății românești. Primul: consolidarea unei democrații autentice. Și al doilea: vom obișnui cetățeanul și ne vom obișnui noi înșine cu ceea ce înseamnă respectarea legii. Pentru că, așa cum spunea Iorga, prin 1937, "respectarea legii va fi cea mai mare revoluție în România".

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

 
  Leonida Lari Iorga - apel adresat Guvernului de a sprijini financiar presa unionistă din Basarabia;

Doamna Leonida Lari are cuvântul. Se pregătește domnul deputat Puiu Hașotti, de la Grupul P.N.L.

   

Doamna Leonida Lari Iorga:

Stimați colegi,

Este necesar de consemnat, ca să rămână în memoria timpului și pentru cei de mâine, dacă statul român este interesat actualmente să ajute mișcarea de reîntregire națională din Basarabia, care a început de la cuvânt. Și nu este nici un miracol aici, căci lumea de la cuvânt a început.

Această mișcare au inițiat-o revistele de orientare unionistă, și anume: "Glasul Națiunii", prima revistă în grafie latină după 1944, precum și cele care i-au urmat, "Basarabia", "Limba română", "Literatură și artă".

Aceste publicații, care au fost și au rămas niște citadele ale românismului între Prut și Nistru, care au trezit mii de oameni rătăciți, făcându-i să-și dea seama că sunt români, că au o unică limbă, cea română, o unică istorie, a românilor, o unică patrie, România, actualmente sunt supuse presiunilor din partea străinilor care s-au aciuat pe acele pământuri. Încercăm să vă informăm, pe această cale, că situația financiară a publicațiilor mai sus enumerate este extrem de grea. Lucrătorii lor nu au primit salariile de luni de zile, datoriile redacțiilor către tipografie și alte instanțe nu sunt onorate și toate acestea din cauza ezitărilor de la Ministerul Culturii din România.

Dorim să știm, cu certitudine, dacă Guvernul actual al României este predispus să sprijine și în continuare presa basarabeană, de orientare unionistă. Pentru că, în caz contrar, vom fi nevoiți să anunțăm cititorii că publicațiile unioniste din Basarabia nu mai pot vedea lumina zilei.

La fireasca întrebare, de ce aceste publicații nu încearcă să se descurce cu ajutorul unor sponsori locali, ținem să precizăm că oamenii de afaceri care au voit să ajute aceste publicații, au fost intimidați și persecutați chiar de autoritățile politice și administrative din Republica Moldova. Între timp, în schimb, Fundația Culturală Română finanțează pe banii Guvernului publicații gen "Contrafort", apărută, așa, cum vine vorba, după război, mulți eroi!, și care publicație a publicat materiale denigratoare la adresa valorilor clasice și contemporane românești. Mihai Eminescu este numit, de exemplu, "poet împăiat", iar Fundația "Soroș" nu jelește nimic pentru finanțarea cărților unor autori anonimi, care își răsplătesc plătitorii cu versuri de felul: "Țara noastră românească/ E o târfă la răscrucea drumurilor,/ Care-și așteaptă clienții". Iată unde se ajunge, din lipsă de discernământ a acelora care dețin acum pârghiile de decizie în Țara Mamă.

Consider că odată cu schimbarea guvernelor nu este cazul să se schimbe și politica națională a statului român, indiferent de partidele care se află la putere!

Mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumim.

 
  Puiu Hașotti - replică la unele afirmații ale domnului deptat Petre Țurlea;

Domnul Puiu Hașotti are cuvântul.

De la P.D.S.R. au ajuns în sală domnii Ioan Bivolaru sau Petru Bejinariu? Ultima strigare, am tăiat!

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Puiu Hașotti:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Nu este în obiceiul meu de a da replica unor afirmații grosiere, neprincipiale și cu accente isterice, cum a fost cea de acum două săptămâni a domnului deputat Țurlea. În paranteză spun, am fost făcut trădător de neam, vândut pentru 30 de arginți și altele de acest fel, Iudă...

Astăzi voi face o excepție. Subliniez însă că, orice ar spune de aici încolo domnul Țurlea, nu voi intra într-un dialog polemic cu domnia sa. Și când am spus dialog, am folosit un eufemism, întrucât un dialog propriu-zis nu se poate desfășura între oameni care, metaforic vorbind, nu vorbesc aceeași limbă, ci au mentalități și comportamente politice fundamental diferite.

Doresc să relev faptul că ceea ce am citit marți, 18 noiembrie a.c., cu ocazia moțiunii Harghita-Covasna, a fost un text însușit în prealabil de Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal, text care, este drept, a fost redactat de mine.

Partidul Național Liberal, astăzi, nu este cu nimic mai puțin patriotic decât marele Partid Național Liberal patriotic, ca să folosesc expresia domnului Țurlea, de dinainte de război. Numai că acest patriotism este cu totul altfel decât naționalismul brutal și penibil, care amintește de epoci revolute și este de natură să aducă doar deservicii României. "Îmi iubesc prea mult țara pentru a fi naționalist" - spunea Balzac. Să fi fost și acesta un trădător de neam?

Calitatea mea de istoric este dată de diploma universitară și de titlul de doctor pe care l-am obținut, după 1989, este adevărat, cu o teză în care naționalism-comunismul nu este câtuși de puțin prezent. Prin urmare, nu sunt un profesoraș sfertodoct sau vreun profesoraș care să fi predat socialismul științific nici măcar o oră.

În cuprinsul răspunsului moțiunii îi invitam pe autori să reflecteze chiar asupra fenomenului de etnogeneză. Când a început, când s-a sfârșit, unde s-a petrecut și mai ales care a fost mecanismul acestui fenomen. Îi invitam la o abordare modernă a subiectului și aș fi dispus să discut această chestiune fundamentală a istoriei românilor cu oricine găsește să aducă idei și argumente într-un limbaj civilizat și fără preconcepții. Din păcate însă, chiar și aici în Parlament, sunt unii care au un astfel de comportament politic și astfel de idei preconcepute, încât îmi amintesc că, de ce oare mai este nevoie, omul are și o origine animală.

În altă ordine de idei, nu consider că noi, românii, suntem cei mai buni, cei mai deștepți, harnici, inteligenți și viteji, cei mai creștini și cei dintâi în toate, dar, în același timp, și cei mai vitregiți de istorie. Suntem așa cum suntem, nici mai buni, nici mai răi decât alții, cu bunele și relele noastre. Istoria nu este un joc de zaruri, în care unele popoare au dat doar zaruri mai bune și noi românii, timp de 2000 de ani, am dat doar zaruri proaste sau în general proaste. A gândi astfel, trădează un complex de inferioritate, pe care, cel puțin eu, nu îl am.

Nu, domnule Țurlea, nu sunt internaționalist așa cum credeți dumneavoastră! Astfel de internaționaliști au fost comuniștii! În urma reflecțiilor dumneavoastră de extremă stângă, v-ați gândit cumva la dânșii? Nu vă străduiți să-mi răspundeți, nu vă voi asculta! Sunt internaționalist doar în măsura în care pledez pentru valorile europene, pentru integrarea României în toate structurile europene.

Cât privește cei 30 de arginți pe care domnul Țurlea crede că i-am primit, dați-mi voie să mă întorc și mult în istorie și să spun că, dacă nu ar avea accente hilare, această afirmație ar fi de-a dreptul neanderthaliană.

Sigur că Iuda - și dezavuez cu zâmbetul pe buze și bunăvoință de psihiatru vreo asemănare între mine și el - a fost reținut de memoria politică tot așa cum și Barabas a fost reținut, domnule Țurlea.

Domnul Țurlea îmi sugerează să candidez într-unul din județele Harghita sau Covasna. Nu am de gând să candidez în aceste județe și nici un alt județ în afară de Constanța, acolo de unde sunt. (Vociferări în sală) Cred că ar fi bine ...

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă rog, păstrați liniștea în sală!

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Apropo de ce efecte are democrația și civilizația în România, distinși colegi!

Dacă voi mai candida pentru Parlamentul României o voi face în județul Constanța, am spus.

Cred că ar fi bine ca, mai ales, în cele două județe să candideze autohtoni, nu tot felul de Agamiță Dandanache de prin alte părți ale țării! Mai ales că eu cred că această țară se va așeza pe un făgaș politic, atunci când un român va fi votat și de cetățenii români de origine etnică maghiară, iar un cetățean român de origine etnică maghiară va fi votat și de români.

Există la unii colegi, mai ales din P.U.N.R., o anume grijă exprimată față de Partidul Național Liberal. Cum nu am nici un motiv să mă îndoiesc că sunteți și naționaliști și patrioți - și cred cu tărie că sunteți - trebuie să vă reamintesc, totuși, că grija aceasta față de Partidul Național Liberal, grija dumneavoastră nu are nici un temei. Și vreau să vă aduc aminte că, în înțelepciunea sa, poporul român a mai spus, între altele, și faptul că, în sfârșit, "câinele a murit de drum lung și prostul de grija altuia!".

Domnule președinte,

Cât privește declarația domnului coleg Bot, vreau să-i dau chiar acum, în câteva secunde, nu un drept la replică, vreau doar să vă informez că domnul deputat Bot nu a părăsit Partidul Național Liberal din motivele expuse, este o minciună de cea mai proastă factură, a părăsit Partidul Național Liberal pentru că nu a fost ales nici în Biroul permanent al Partidului Național Liberal și nici măcar în biroul județean al partidului. Imaginându-și că nu va putea candida la viitoarele alegeri, a părăsit Partidul Național Liberal și s-a dus la ...

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Probleme de partid, domnule deputat. Să trecem mai departe!

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Domnule președinte,

Vreau să precizez acest lucru și să-mi exprim o poziție. Sunt de acord că trebuie dată o lege care să oprească vagabondajul politic!

 
  Mircea Mihai Munteanu - marcarea aniversării a 400 de ani de la ridicarea Ploieștiului la rangul de târg domnesc;

Domnul Vasile Lupu:

Dăm cuvântul domnului Antal István, dacă este prezent. Nu este. Urmează domnul Mircea Mihai Munteanu, ultimul vorbitor. Pardon, mai este domnul Mihai Drecin, de la P.U.N.R. Este prezent? De acord. Domnul Munteanu.

   

Domnul Mircea Mihai Munteanu:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Zilele trecute, la Ploiești, s-a aniversat împlinirea a 400 de ani de când localitatea în cauză a fost înălțată, prin hotărârea eroicului domn al primei uniri, Mihai Viteazul, la rangul de târg domnesc.

Sărbătoarea, marcată printr-o suită de manifestări impresionante, a culminat cu dezvelirea statuii ecvestre a domnitorului, moment la care au luat parte președintele Senatului României, primul-ministru și numeroși parlamentari, reprezentând diverse formațiuni politice și multe regiuni ale țării.

Așezarea era mai veche. Conform documentelor istorice, ea este menționată dinainte de anul 1400, ca sat de moșneni, și Căpitănia Ploieștiului, organizată încă din vremea lui Mircea cel Bătrân.

Interesul lui Mihai Vodă Viteazul pentru zona Ploieștiului a pornit, se pare, de la considerente militare. Bun strateg, domnul a apreciat că locul este potrivit pentru formarea și organizarea armatei sale, cu care plănuia să intre în Transilvania. Prezent adesea în tabără, împreună cu familia și căpitanii săi, Mihai și-a construit nou proclamatul târg, o curte domnească remarcabilă, în jurul căreia și-au înălțat locuințele și târgoveții.

În timp, așezarea a crescut continuu, ajutată și de poziția sa, aflată la încucișarea unor lesnicioase căi comerciale, care legau Țara Românească de Ardeal.

Dar marea șansă a ploieștenilor a fost petrolul. Timp de aproape un secol și jumătate, miraculoasa și spectaculoasa metamorfoză petrolieră a Ploieștilor a captat atenția întregii lumi, când, în 1856-1857, puneau bazele primei societăți de prelucrare industrială a petrolului din lume și consemnau prioritatea mondială a iluminării Bucureștilor și Ploieștilor cu gaz lampant, Marin și Teodor Mehedințeanu nu realizau, probabil, că pionieratul lor avea să facă din Prahova și reședința sa un adevărat El Dorado european.

Ca orice idee și orice inițiativă benefice pentru viața oamenilor și progresul social, industria de extracție și prelucrare a țițeiului autohton a revoluționat gândirea și practica socială, a dat un avânt fără precedent tehnologiilor de înaltă productivitate și eficiență, a propulsat cercetarea științifică și proiectarea, plasând nu numai Prahova, nu numai Ploieștii, ci și România, în rândul purtătorilor de cuvânt și de experiență în domeniu, la nivel mondial.

Ca urmare, încă din a doua jumătate a secolului trecut și până la cel de al doilea război mondial, capitalul străin a pătruns puternic în industria petrolieră românească. Ploieștiul a fost, timp de un secol, adevărată placă turnantă a întreprinzătorilor strategici americani, canadieni, francezi, germani, belgieni, olandezi etc., ceea ce explică dinamismul extraordinar al economiei românești în domeniu și implicit transformarea Ploieștiului într-o capitală a tranzacțiilor mondiale cu aurul negru.

Ca unul care mi-am legat viața de modernizarea și dezvoltarea industriei petroliere, mă bucur să pot afirma că peste tot în lume specialiștii români au fost și sunt apreciați pentru înaltul lor profesionalism, pentru experiența deosebită demonstrată atât în țară, cât și pe șantierele de foraj extracție sau de construcție și punere în funcțiune a unor mari rafinării și combinate de pe diferite meridiane ale lumii.

Prima companie română de petrol și-a avut sediul, la sfârșitul secolului trecut, la Ploiești. Nu mă îndoiesc că și recent înființata Societate Națională a Petrolului își va fixa aici, în inima tradițiilor petroliere, baza sa de activitate. Este un drept incontestabil al ploieștenilor.

Sărbătorirea a 400 de ani de la atestarea ca târg domnesc a Ploieștilor de către Mihai Viteazul, constituie un prilej potrivit pentru noi toți, să aducem un sincer omagiu prahovenilor, ploieștenilor și neapărat petroliștilor prahoveni și ploieșteni, pentru opera lor ce va dăinui în veac, Municipiul Ploiești.

Vă mulțumesc.

Îmi permit, doamnelor și domnilor, în calitate de vicelider al Grupului parlamentar P.N.Ț.C.D. Civic Ecologist să aduc o precizare la afirmația făcută acum câteva minute de unul dintre colegii noștri care a intervenit. Este vorba despre referirea la ceea ce presa a preluat, îngroșând, în legătură cu declarația unuia dintre colegii noștri, domnul deputat Dan Barbaresso, aici de față acum, prin care se susținea, presa susținea că s-a cerut de către colegul nostru o epurare profundă și totală a structurilor administrative de stat.

Vreau să vă precizez că acesta a fost - și nu în termenii pe care i-a redat articolul la care s-a referit colegul nostru - un punct de vedere exprimat de domnul Barbaresso și domnia sa are dreptul să-și facă precizarea cuvenită și, în nici un caz, nu este o atitudine a Partidului Național Țărănesc Creștin Democrat, care, consecvent, așa cum a demonstrat-o de-a lungul întregii sale istorii, prețuiește, în primul rând, valoarea profesională, valoarea morală, puse însă în contextul economic, politic, istoric, pe care îl trăim de fiecare dată.

Cred că este potrivit ca precizările să le aducă cel în cauză, iar dumneavoastră vă rog să rețineți faptul că niciodată Partidul Național Țărănesc, Creștin-Democrat nu va trece peste principiile pe care le-a afirmat și cărora înțelege să le fie consecvent și credincios. Mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Mihai Dorin Drecin - referire la situația imobilului care adăpostește Muzeul Țării Crișurilor din Oradea, revendicat de Episcopia romano-catolică din Oradea;

Are cuvântul domnul Mihai Drecin, ultimul vorbitor.

   

Domnul Mihai Drecin:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Politica pașilor mărunți pe care UDMR-ul o practică, ca partid aflat în coaliția de la putere, subminând interesele statului național unitar român, am declarat-o, demonstrat-o și acuzat-o încă din toamna anului trecut. Desigur, această politică este faciltiată de unii oameni politici români, din indolență, incapacitate profesională sau prostie, deși aceștia se declară mari patrioți și europeni.

Vin astăzi în fața dumneavoastră și a opiniei publice naționale cu una dintre multele mostre de ultimă oră din județul Bihor. Este vorba de clădirea ce adăpostește astăzi Muzeul Țării Crișurilor, situată în perimetrul Municipiului Oradea. Imobilul, ce găzduiește în prezent acest muzeu, o superbă clădire în stil baroc, a fost construit în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, de un arhitect austriac, ca sediu al Episcopiei romano-catolice de Oradea. Pe cei 6.249 de metri pătrați din 1971 s-au inaugurat secții de istorie, etnografie, științele naturii și arte, foarte frecventate de localnici și oaspeți din țară și străinătate. Clădirea face parte din patrimoniul cultural național, fiind finanțată din venituri extrabugetare și donații din bugetul de stat. Este cuprinsă în Lista 2, poz.6, publicată în Monitorul Oficial nr.136/1996. În anul 1963, imobilul a fost donat statului român, în folosință veșnică, printr-un act semnat de Belteky Francisc și doctor Vasile Hossu, vicar general, împuterniciți ai Protopopiatului romano-catolic din Oradea.

În 1996, Episcopia romano-catolică de Oradea a acționat în judecată consiliul județean, consiliul local, primăria Municipiului Oradea, RAGCL-ul și prefectura județului Bihor, acțiunea având numărul dosarului 3007/1996, solicitând anularea actului de donație în favorea statului român întocmit în 1963, contestând calitatea semnatarilor. Partea maghiară susține că, citez: "Bunurile și obiectele ce depășesc o anumită valoare materială sau de cult nu pot fi înstrăintate decât cu aprobarea scrisă a Sfântului Scaun de la Roma, care nu a existat" și că, "Beneficiarul donației nu a respectat obligația autentificării de către notariat a declarației de acceptare a donației".

La proces, avocatul Episcopiei romano-catolice de Oradea a depus un proiect de ordonanță a Guvernului, prin care se nominalizează retrocedarea unor bunuri ale cultelor din România, printre care și clădirea Muzeului Țării Crișurilor, pentru Biserica romano-catolică. Ar fi interesant de identificat inițiatorii acestei ordonanțe de Guvern sau de urmărit chiar veridicitatea acesteia.

Acțiunea de revendicare demarată de Episcopia romano-catolică de Oradea este contestată de Ministerul Culturii printr-un nou proces, pretinzând restituirea sumei de 366 miliarde lei, cheltuieli utilizate pentru renovarea și amenajarea Muzeului Țării Crișurilor. În acest sens, conform procedurii judecătorești, se impune achitarea unei taxe de timbru de 10% din valoarea susmenționată, respectiv 36,6 miliarde lei, valoare care trebuie achitată de către Episcopia romano-catolică.

Emanuel Enghel, fost președinte al Comitetului de cultură al regiunii Crișana la începutul anilor '60, susține că, "Ideea de a da o destinație clădirii, care timp de câțiva ani a fost parțial deteriorată de refugiații comuniști greci cazați aci, a fost îmbrățișată cu căldură de conducerea Episcopiei", iar realizarea actului de cedare, "în folosință veșnică la dispoziția statului român", "a fost inițiativa ambelor părți, fără presiuni sau imixtiuni din partea cuiva".

Mai amintim faptul semnificativ că, în vara trecută, domnul Temfri Iosef, episcopul romano-catolic de Oradea, în anii regimului comunist, un foarte conștiincios profesor de limba rusă, în vizită la Roma, solicită Papei să nu răspundă inițiativei statului român pentru o vizită oficială, decât numai dacă acesta retrocedează in integrum bunurile Bisericii romano-catolice și greco-catolice.

Episcopia în discuție jusitifică revendicarea prin necesitatea ca imobilul respectiv să slujească bunei desfășurări a activității cultice, pentru reînființarea reședinței episcopului, birourilor centralei episcopale, Institutului Teologic, bisericii și muzeului episcopal, celebrei Universități Maghiare din Partium.

În concluzie, presiunile politice interne și externe pe care Biserica romano-catolică, alături de alte câteva culte religioase, instituții și organisme neguvernamentale, le exercită asupra României, folosindu-se de minoritarii și elitiștii români, sunt deosebit de periculoase pentru stabilitatea socială și politică, pentru integritatea statului român, suveranitatea și independența sa.

În săptămânile următoare vom continua acest serial, nominalizând alte imobile, suprafețe de teren, întreprinderi și instituții pe care UDMR-ul dorește să le acapareze, în dorința de a da îndărăt roata istoriei pe meleagurile transilvane, periclitând pe termen lung liniștea și existența națiunii române. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

 
  Emanoil Barbaresso - replică pe tema epurărilor politice;

Domnul deputat Barbaresso a solicitat un drept la replică.

   

Domnul Emanoil Dan Barbaresso:

Stimați colegi,

Îmi mențin declarația, dar în următorul context: am spus debolșevizarea întregului aparat funcționăresc, supradimensionat din punct de vedere birocratic și prin debolșevizare am înțeles o epurare nu pe criterii politice, ci pe criterii de competență. Toți cei care se opun reformei și ordonanțelor Guvernului să fie imediat eliberați din funcție. De ce? Pentru că vedem că acest aparat birocratic, supradimensionat, este o piedică în calea bunăstării noastre, în calea refacerii României moderne.

Dumneavoastră știți că în parlamentul trecut, când s-a înființat Partidul Comunist Român, Partidul Socialist al Muncii, cineva a spus că locul acestora este pe banca tribunaului. Și un mare democrat, Ion Rațiu, a spus: "Nu. O democrație trebuie să fie și să existe cu partide antagonice". Deci, noi nu putem, ca Partid Național Țărănesc, să ne gândim altfel. Dar cei care împiedică mersul reformei trebuie să plece, pentru că aceștia nu ne fac bine nici nouă, național-țărăniștilor creștin-democrați, nici dumneavoastră, ci aduc o pată pe chipul României, care deja a suferit 50 de ani. Pentru ca România să nu mai sufere, acești oameni trebuie eliminați. Ei nu reprezintă poporul român. Sunt o piedică în calea bunăstării acestui popor, care 50 de ani a suferit de foame, de frig și, dacă nu-i împiedicăm pe acești oameni să producă prejudicii acestui popor, nu ne vom merita nici un loc în istoria națiunii române. Vă mulțumesc.

 
  Ioan Gavra - replică la intervenția domnului Hașotti;

Domnul Vasile Lupu:

Domnul deputat Ioan Gavra. Sper să nu mai antreneze și alte replici.

   

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Ce legătură are bolșevismul cu competența?

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă rog, stimați colegi!

Domnule Barbaresso, poftiți la grupul dumneavoastră.

Vă rog, liniște! Domnul deputat Gavra are cuvântul.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Nu interveneam la acest moment al dezbaterilor noastre dacă nu era amintit numele partidului din care fac parte și care ne reprezintă în Parlamentul României.

Deci, domnul deputat Hasotti a făcut astăzi un recital, prin care a demonstrat că ceea ce cere colegilor parlamentari nu-l caracterizează. Proverbele utilizate în discursul domniei sale și acele epitete - sau, cum le denumea domnia sa, figuri de stil - numai figuri de stil nu sunt; luați puțin Dicționarul limbii române și vedeți despre ce este vorba când vorbiți despre figuri de stil - demonstrează că domnia sa n-a ajuns încă la civilitatea parlamentară pe care o dorește și o dorim cu toții în Parlamentul României.

Proverbele pe care le folosiți dumneavoastră demonstrează că încă sunteți într-adevăr puțin complexat de omul de Neanderthal.

Domnule coleg,

Noi ne naștem așa cum vrea Dumnezeu, cu defecte mai mult sau mai puțin vizibile. Dumneavoastră aveți unul foarte vizibil. Oamenii ca dumneavoastră sunt răi prin naștere și răi în viață.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat Gavra...

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Vă ascult.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Limitați-vă tonul!

 
   

Domnul Ioan Gavra:

De acord.

Deci, dumneavoastră n-ați făcut altceva în recital decât să ne jigniți și să jigniți un coleg care probabil că o să vă ofere replica, întrucât i-ați pomenit numele și are voie, conform regulamentului, să vă ofere replica decentă, probabil în ședința următoare a Camerei Deputaților la acest capitol al intervențiilor personale.

Eu vreau să vă asigur că nu vă purtăm de grijă, dar vreau în același timp să vă asigur că trebuie să vă purtați de grijă dumneavoastră, și personal și ca partid.

Din sondajele, pe care dumneavoastră le cunoașteți bine, ați ajuns la 1%. Gândiți-vă că trebuie să vă comportați altfel și în Parlamentul României, domnule deputat. Gândiți-vă că Dobrogea e cam departe de Covasna și Harghita și de Transilvania și că în nici un caz dumneavoastră, domnule Hasotti, nu ne dați sfaturi cum să ne comportăm noi acolo de unde suntem.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Timpul de replică a expirat.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

În privința naționalismului, să știți că n-ați fost niciodată dumneavoastră personal naționalist, iar partidul dumneavoastră n-a fost naționalist, ci a fost național-liberal. Nu confundați termenii. Domnul Pruteanu cred că vă oferă suficiente pauze la televiziune, ca să înțelegeți limba română la ea acasă. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Următoarele replici marțea viitoare.

Vă anunț că, din totalul celor 342 de deputați, și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 275. Sunt absenți 85, din care 25 participă la alte acțiuni parlamentare. Cvorumul prevăzut de art.128 din regulament este întrunit.

Vă anunț că la orele 11.30 vom da votul final asupra următoarelor rapoarte de mediere:

- raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind cantinele de ajutor social, lege cu caracter organic;

- raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.42/1997 cu privire la îmbunătățirea protecției sociale pentru persoanele care și-au pierdut total sau parțial capacitatea de muncă și pentru urmașii celor ce au decedat ca urmare a participării la lupta pentru victoria revoluției anticomuniste din decembrie '89, ori în legătură cu evenimentele revoluționare din decembrie 1989.

 
  Ion Rațiu - lansarea invitației de participare la Clubul parlamentarilor români.

Pentru o scurtă intervenție are cuvântul domnul deputat Ion Rațiu.

   

Domnul Ion Rațiu:

Mulțumesc, domnule președinte.Voi fi foarte scurt.

Deja ați fost informați că astăzi la ora unu, în camerele alocate Clubului parlamentarilor români, va avea loc ședința anuală a clubului. Clubul a fost înființat anul trecut și din nou vă fac un apel călduros, o invitație călduroasă ca să veniți în număr cât mai mare. Bineînțeles, membrii, cei care sunt la zi cu plata subscripțiilor, cotizațiilor, ei au fost deja invitați în mod formal prin scrisoare personală. Dar toți parlamentarii sunt călduros invitați, pentru ca să vedeți ceea ce se poate face în această instituție, pe care eu o consider importantă. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumim pentru invitație. Deci, invitația o vom onora la orele 13.00. Până la orele 13.00 rămânem în sală.

Da, vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Vroiam doar să adaug umila mea cerere, domnule președinte, să suspendați ședința la unu fără cinci minute.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vom încerca.

 
Dezbateri asupra proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.49/1997 privind înființarea Societății Naționale a Petrolului - PETROM S.A. București.  

Doamnelor și domnilor,

Trecem la ordinea de zi și vom dezbate proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.49/1997 privind înființarea Societății Naționale a Petrolului - PETROM S.A. București.

Potrivit prevederilor art.102, alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează să fie dezbătut în procedură de urgență.

Plenul Camerei Deputaților, la propunerea biroului Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare, sesizată în fond, în ședința din ziua de marți, 2 decembrie 1997 a aprobat ca acestui proiect de lege să i se aloce pentru dezbatere un timp total de 30 de minute, iar pentru intervenții la articole, 2 minute.

Vă informez că din totalul celor 30 de minute, au fost epuizate 20 de minute.

De asemenea, vă informez că au fost aprobate titlul proiectului de lege și primele trei articole din ordonanță.

Inițiatorul este prezent prin domnul ministru Liviu Marcu.

Comisia este la datorie și vom continua cu art.4.

Epuizând 20 de minute din totalul celor 30, mai avem 10 minute afectate, după care vom trece la votarea articolului, în ritmul prevăzut de Regulamentul Camerei Deputaților.

Art.4. Comisia nu are obiecțiuni. Din sală, comentarii nu sunt.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

Adoptat.

Art.5. Comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abțineri? 4 abțineri.

Text adoptat.

Art.6. Comentarii nu sunt.

Cine este pentru? Mulțumesc

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

Text adoptat.

Art.7. Comentarii nu sunt.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Text adoptat.

Art.8. Comentarii nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Text adoptat.

Art.8. Comentarii nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă? 5 voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Text adoptat.

Art.9 amendat de comisie. Comentarii din sală? Nu sunt. Supun la vot textul comisiei.

Voturi pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Text adoptat.

Art.10. Comisia nu a intervenit. Comentarii din sală. Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Gheorghe Romeo Leonard Cazan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

La art.10 la discuția în comisie, am propus comisiei o completare a articolului 10. Deci, după ce se păstrează ceea ce inițiatorul a propus, se adaugă următoarea completare: "Președințele consiliului de administrație va fi numit prin hotărâre de Guvern, la propunerea Ministerului Industriei și Comerțului".

Ce am avut în vedere cu această ocazie? Avem de-a face cu o societate de importanță națională, o societate strategică. Mi s-a părut că devine obligatoriu ca o asemenea societate să fie condusă de cineva omologat, propus, omologat, avizat de către Guvern. Nu este vorba de o societate comercială obișnuită. Ea devine societate comercială, dar are o importanță strategică. Și, în acest context, am făcut această propunere.

Și în cadrul comisiei voturile au fost împărțite, majoritatea însă a optat spre a lăsa la întâmplare stabilirea președintelui acestei societăți.

Vă rog să analizați propunerea mea și să vedeți dacă nu ar fi necesară o hotărâre de Guvern în acest sens. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Dacă din partea comisiei există o intervenție? Domnul președinte.

 
   

Domnul Iuliu Vida:

În cadrul comisiei, amendamentul a fost dezbătut și respins prin majoritate de voturi.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Ca atare, stimați colegi, supun votului dumneavoastră textul inițiatorului acceptat de comisie.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 21 voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Text adoptat.

Art.11 modificat în raportul comisiei.

Vă rog, liniște!

Comentarii nu sunt.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 4 voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Text adoptat.

Art.12 modificat de comisie. Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Gheorghe Ionescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

La art.12, alin.2, subsemnatul am propus următoarea modificareȘ

În ordonanță era: "Președintele consiliului de administrație nu este director general al societății".

Eu am propus: "Președintele consiliului de administrație poate fi și director general al societății".

De ce am propus această treabă? Pentru a pune de acord această lege cu Ordonanța 32, care modifică Legea 31, care la pct.35.1 zice așa: "Art.98, alin.2 va avea următorul cuprins: președintele consiliului de administrație poate fi și director general sau director, în care calitate conduce și comitetul de direcție".

Pentru simetrizarea celor două legi și pentru faptul că trebuie lăsată autonomie în vederea definitivării, poate să fie și director general sau președinte și, pentru a nu interveni atunci când va fi cazul de modificare a legii, cred că e bine să lăsăm "poate fi", în sensul că cei care trebuie să decidă își aleg: poate să fie director general sau poate să fie și președinte și director general sau poate să fie separat președinte separat și director general separat.

Deci, eu zic că nu modifică cu nimic fondul problemei, având în vedere că această decizie rămâne la alegerea organelor competente, dar legea trebuie să fie prevăzută și cu această posibilitate. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Domnul președinte Vida are cuvântul.

 
   

Domnul Iuliu Vida:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

La art.12, la alin.1 a fost prezentat un amendament de către deputații Puwak, Marin Gheorghe și Radu Cojocaru, care a fost acceptat de comisie, fapt pentru care solicit din partea comisiei ca să fie acceptat acest amendament și să fie reformulat alineatul 1, iar cu privire la alineatul 2 menținem textul din ordonanță, respectiv interdicția ca președintele consiliului de administrație să aibă posibilitatea să fie numit și director general al societății.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnule președinte,

Vă rog să dați citire textului propus de dumneavoastră, pentru a fi consemnat în stenogramă.

 
   

Domnul Iuliu Vida:

Deci, la alin.1, la art.12, textul propus de comisie pentru reformulare sună în felul următor: "Până la organizarea concursului de administrator în condițiile legii, conducerea executivă a societății este asigurată de un director general numit prin ordin al ministrului Industriei și Comerțului". Amendamentul a fost propus de doamna deputat Hildegard Puwak, domnul deputat Marin Gheorghe și domnul deputat Radu Cojocaru.

Vă rog să supuneți votului plenului acest amendament pentru alin. 1.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Și alin. 2 cum va suna?

 
   

Domnul Iuliu Vida:

Urmează după ce rezolvăm alin. 1.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da. Deci, stimați colegi, supun votului dumneavoastră alin. 1 din art. 12, așa cum a fost reformulat de comisie, "...prin ordin al ministrului Industriei și Comerțului".

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

 
   

Domnul Iuliu Vida:

Cu privire la alin. 2 solicităm menținerea textului din ordonanță, care sună în felul următor: "Președintele Consiliului de Administrație nu este și Director General al societății".

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da. Supun votului dumneavoastră alin. 2.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 8 voturi împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

Text adoptat.

Art. 13.

Stimați colegi,

Am depășit de mult timpul aprobat de Cameră pentru dezbatere și potrivit Regulamentului Camerei Deputaților, vom trece doar la votarea următoarelor articole.

Art. 13.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Text adoptat.

Art. 14.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Text adoptat.

Art. 15.

Voturi pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Text adoptat.

Stimați colegi,

Pentru că la 11,30 avem.... (Discuții la masa prezidiului cu domnul Iuliu Vida).

Vă rog de la tribună. Deci, iată că mai avem două anexe pe care trebuie să le discutăm.

 
   

Domnul Iuliu Vida:

Ordonanța are două anexe și vă rog să supuneți aprobării și aceste anexe.

Deci, Anexa 1 se referă la Statutul Societății Naționale a Petrolului "Petrom S.A." și o altă anexă cuprinde lista unităților Societății Naționale a Petrolului "PETROM", la înființarea acesteia.

Vă rog să supuneți aprobării și aceste anexe.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Domnule președinte,

Trebuie reconsiderat timpul pentru că nu s-a avut în vedere cele două anexe când s-a stabilit timpul și acum treceți cu ele așa....

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da. Domnule președinte, într-adevăr, cred că este necesar să reveniți asupra timpului propus și să mai acordați un timp rezonabil pentru dezbaterea anexelor.

 
   

Domnul Iuliu Vida:

Sunt și eu de acord ca să respectăm procedura legislativă și propun suplimentarea fondului de timp cu 25 de minute.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Deci, supun votului dumneavoastră propunerea comisiei.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

 
   

Domnul Iuliu Vida:

Și atunci să începem cu Anexa nr. 1. Până la art. 9 nu sunt amendamente. La art. 9 comisia are un amendament.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Deci, titlul anexei este: Statutul Societății Naționale a Petrolului "PETROM s.a."

Obiecțiuni? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cap. I. "Denumirea, forma juridică, sediul, durata".

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 1. Denumirea societății comerciale.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 2.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 3.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 4.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cap. II. "Scopul și obiectul de activitate al societății comerciale".

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 5.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 6.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cap. III. "Capitalul social. Acțiunile".

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 7.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 8.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pentru art. 9 așteaptă domnul președinte la microfon.

Deci, îl adaptăm la art. 9, modificat prin raport.

Aveți cuvântul, domnule președinte.

 
   

Domnul Iuliu Vida:

La art. 9 există un amendament formulat și aprobat de comisie, care figurează la pag. 3 din raport.

Vă rog să supuneți aprobării amendamentul.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da. Deci, varianta comisiei.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 10.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 11.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 12.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 13.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cap. IV. "Adunarea Generală a Acționarilor".

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 14.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 15.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 16, modificat prin raport.

Aveți cuvântul, domnule președinte.

 
   

Domnul Iuliu Vida:

La art. 16, comisia, a aprobat un amendament de reformulare pe care vă rog să-l supuneți aprobării plenului.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Deci, art. 16 amendat de comisie.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Aceeași situație și la art. 17, adaptat la modificarea comisiei.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cap. V "Consiliul de Administrație".

Art. 18.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 19.

Comisia?

 
   

Domnul Iuliu Vida:

La art. 19, comisia a aprobat un amendament de reformulare, pe care vă rog să-l supuneți aprobării plenului.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Supun aprobării plenului reformularea comisiei.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 19 - adoptat.

Art. 20, reformulat de comisie.

Supun votului varianta comisiei.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

 
   

Domnul Iuliu Vida:

Și la art. 21 comisia are un amendament de reformulare, pe care vă rog să-l supuneți aprobării.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Înainte de aceasta să votăm și titlul Cap. VI - "Comitetul director".

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cap. VII, după art. 20, intitulat "Gestiunea societății comerciale".

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 21, amendat de comisie.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 22. Textul inițiatorului.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 23. Textul inițiatorului.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 24. Textul inițiatorului.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 25. Textul inițiatorului.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 26. Nu sunt comentarii.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 27.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 28.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cap. IX intitulat "Asocierea".

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 29.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 30.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 31.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 32.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 33.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cap. X, care sună astfel: "Modificarea formei juridice, dizolvarea, lichidarea, litigii". Comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 34, amendat de comisie. Supun votului varianta comisiei.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 35. Varianta inițiatorului, acceptată de comisie.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 36.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 37.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cap. XI. - "Dispoziții finale".

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 38.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Anexa 1 în intregime.

Voturi pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Anexa la Statutul Societății Naționale "PETROM S.A."

 
   

Domnul Iuliu Vida:

Domnule președinte,

Dacă îmi permiteți, mai este Anexa nr. 2.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Dar, și această anexă la Statutul Societății Naționale trebuie votată.

Obiecțiuni? Nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

O considerăm inclusă în Anexa nr.1.

Anexa nr.2 conține lista societăților comerciale, desprinse din sistemul Companiei Române de Petrol, care funcționează prin absorbție de capital cu Societatea Națională Română de Petrol.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Stimați colegi,

Vom da votul final la 11,30, odată cu celelalte voturi pentru legile votate anterior pe articole.

 
Adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.16/1997 privind regularizarea pierderilor înregistrate de Agenția Națională a Produselor Agricole - R.A. din activitatea anilor 1994-1996 (Procedură de urgență.)  

Potrivit ordinii de zi trecem la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 16/1997 privind regularizarea pierderilor înregistrate de Agenția Națională a Produselor Agricole - RA din activitatea anilor 1994-1996.

Comisia pentru agricultură este prezentă. Guvernul este prezent prin domnul secretar de stat Albu.

Fiind raport comun, este prezentă și Comisia pentru buget, finanțe și bănci.

   

Domnul Florin Georgescu (din sală):

Prin cine este reprezentat Guvernul?

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Guvernul? Este reprezentat prin domnul secretar de stat Albu, nu...?

 
   

Domnul Florin Georgescu (din sală):

Nici acum nu i-ați învățat?!

 
   

Domnul Florian Bercea:

Albu, de la Interne?... (Ilaritate)

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Îmi cer scuze. Domnul secretar de stat Aurel Pană, de la Ministerul Agriculturii și Alimentației.

M-oi fi gândit la "Pană Albă".

Stimați colegi,

Îngăduiți-mi să dau cuvântul inițiatorului, dacă dorește să susțină proiectul.

 
   

Domnul Aurel Pană:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

În mai 1997, Guvernul a adoptat și a înaintat, conform uzanțelor, Ordonanța de urgență privind regularizarea pierderilor înregistrate de Agenția Națională a Produselor Agricole din activitatea anilor 1994-1996. În esență, se prevede ca în limita sumei de 172 de miliarde, 34 de miliarde să fie acoperite din fondul de rezervă al ANPA și maximum 138 de miliarde de la bugetul de stat pe 1997, prin preluarea la datoria publică a acestei datorii.

Menționez că deja prin eforturi proprii, în cursul anului 1997 ANPA a reușit ca din aceste 138 de miliarde să acopere o sumă - e drept modică - de 3 miliarde. În ședința sa din 7 octombrie 1997, Senatul a adoptat această Ordonanță de urgență în forma pe care a prezentat-o Guvernul.

Având în vedere că resursa de acoperire a acestei pierderi este prevăzută în bugetul rectificativ pentru 1997, vă rugăm să fiți de acord și să aprobați Ordonanța de urgență așa cum a fost ea înaintată de către Guvern.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Fiind forma de o procedură de urgență, invit birourile Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice și Comisiei pentru buget, finanțe și bănci - sesizate în fond, să facă propunerile privind timpul afectat luărilor de cuvânt, cât și durata de timp afectată dezbaterii acestui proiect.

Domnul președinte Cristea.

 
   

Domnul Gheorghe Cristea:

Domnule președinte,

Propunem ca timp global 15 minute și 3 minute pentru intervenții, având în vedere și dimensiunea ordonanței, care n-are, totuși, decât 5 articole.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Deci, s-a întocmit și un raport suplimentar și avem textul raportului în față.

Trecem la dezbaterea pe articole a ordonanței.

Art. 1, reformulat de comisie. Comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 2. Textul inițiatorului.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 3. Text reformulat de comisie. Comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 4. O clipă! Dacă-l mai avem. La art.4, comisia propune eliminarea. Obiecțiuni? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 5. Comentarii? Nu sunt. Supun la vot textul inițiatorului.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră ordonanța în întregime.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră articolul unic.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Doamnelor și domnilor,

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 16/1997 privind regularizarea pierderilor înregistrate de Agenția Națională a Produselor Agricole - RA din activitatea anilor 1994-1996 a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Vă mulțumesc.

 
Dezbateri asupra proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.43/1997 privind regimul juridic al drumurilor.  

Trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor.

S-au aprobat din această ordonanță 6 articole; în ședința din 27.XI.1997.

Deci, suntem la art. 7, poz. 16 din raport.

Art. 7 este reformulat de comisie.

Obiecțiuni? Nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 8, nemodificat de comisie.

Există o intervenție?

Dacă v-ați răsgândit puteți să reveniți.

   

Domnul Ráduly Róbert-Kálman:

Nu ne răzgândim așa de ușor, domnule președinte.

Domnilor colegi,

În legătură cu art. 8, care definește drumurile de interes local, spune în felul următor: "Drumurile de interes local aparțin proprietății publice, a unității administrative, pe teritoriul căruia se află și cuprind..." și spune cele trei categorii care fac parte din drumurile de interes local și anume, drumurile comunale, drumurile vicinale și străzile.

Și, eu aș dori, în legătură cu acest art. 8, să introducem alin. nr.2, care să permită consiliului local, pe a cărui rază administrativ-teritorială se află respectivele drumuri de interes local, să schimbe dintr-o categorie în alta, pentru că așa este firesc. Deci, drumurile de interes local sunt în proprietatea consiliului local respectiv și, proprietarul, deci consiliul local ar trebui să aibă această atribuție, această competență, expres stipulată la acest articol, printr-un alineat nou, cu următorul text: "Încadrarea în aceste categorii se face de către consiliile locale pe a căror rază administrativ-teritorială se află drumurile respective".

Deci, vă rog, domnule președinte, să supuneți la vot acest alineat nou, pentru completarea art. 8.

Vă mulțumesc.

Din sală:

Cum este?

 
   

Domnul Ráduly Róbert-Kálman:

Am citit cum este formulat. Dacă vreți vă mai citesc încă o dată: "Încadrarea în aceste categorii..."

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Aveți un formular de amendament aici, domnule deputat, îl completați.

 
   

Domnul Ráduly Róbert-Kálman:

Deci, domnule președinte, eu am depus acest amendament la comisie și nu știu când trebuia să apară în raport. Încă nu a apărut, dar eu tot sper să apară până la sfârșitul zilei.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

La care din cele două comisii sesizate în fond?

 
   

Domnul Ráduly Róbert-Kálman:

La Comisia pentru industrii și servicii, dar vă dau amendamentul scris.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Din partea comisiei, care este opinia?

 
   

Domnul Alexandru Dumitru Radu:

În cadrul comisiei s-a dezbătut îndelung acest amendament. Nu se poate lăsa la latitudinea consiliilor locale să-și stabilească singuri drumurile de interes local. Pentru aceasta există o instituție în cadrul Ministerului Transporturilor, care stabilește la nivel național aceste drumuri de interes local.

Din acest motiv, în cadrul comisiei a fost respins acest amendament. De fapt, s-ar realiza o întreagă harababură - îmi scuzați termenul - fiecare consiliu local ar căuta să-și stabilească, în funcție de cum îi trece prin cap, aceste drumuri, ceea ce cred că nu ar fi bine.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Aveți argumente în plus, domnule deputat?

 
   

Domnul Raduly Robert:

Domnule președinte,

Doresc să subliniez ridicolul situației. Adică, noi dorim să spunem că în cadrul unei comune, ca să se schimbe un drum vicinal într-o stradă, trebuie să avem un departament specializat în Ministerul Transporturilor, ca să spună respectivul departament că acea comisie, acel consiliu local din comuna respectivă nu ar fi competent..., cel mai competent, ca să schimbe o destinație în altă destinație.

Pe de altă parte, eu nu-mi aduc aminte că această problemă să fi fost discutată foarte, foarte îndelung în comisie, dar asta-i altă problemă. Deci, eu, dacă vreți, mai citesc și câteva pasaje din Legea nr. 69/1991, modificată pe 12 aprilie 1996, care o să arate că eu am dreptate, dar n-are nimic.

Deci, eu susțin amendamentul meu și vă spun că situația, din punctul meu de vedere, ar fi ridicolă, ca un departament din cadrul Ministerului Transporturilor să spună care este drumul vicinal, drumul comunal și așa mai departe.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da. Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
   

Domnul Nicolae Dărămuș:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Așa cum arăta și domnul președinte al Comisiei pentru industrii și servicii, această problemă a fost discutată îndelung în comisie și s-a mers până acolo, încât să se spună că și drumurile acestea județene și comunale trebuie să fie încadrate într-o anumită categorie de către consiliile județene și consiliile locale.

Deci, după dezbaterea foarte pe larg în comisie a acestei probleme, s-a hotărât și..., bineînțeles, Ministerul Transporturilor a spus că așa este bine, ca această încadrare în drumuri comunale, județene să se facă la nivel central, pentru a fi o vedere unitară asupra întregii rețele de drumuri a țării.

Deci, vă rog, în continuare, să votăm varianta comisiei, care spune că această încadrare a drumurilor trebuie să se facă la nivel central.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumesc.

Domnul Mircea Munteanu.

 
   

Domnul Mircea Mihai Munteanu:

Domnule președinte,

Domnilor reprezentanți ai Executivului,

Doamnelor și domnilor deputați,

Eu am înțeles că, de fapt, amendamentul pe care l-a propus colegul nostru, se referă la art. 8, la "drumurile de interes local".

În ceea ce privește drumurile naționale, drumurile județene și așa mai departe, indiscutabil, clasificarea lor și trecerea dintr-o categorie în alta nu poate aparține decât Ministerului Transporturilor. Dar, dacă ajungem la art. 8, care începe prin proclamarea, consider logică, din punct de vedere al filozofiei noastre, de a transfera cât mai multe competențe autorităților locale, primul alineat începe prin: "...Drumurile de interes local aparțin proprietății publice a unității administrative pe teritoriul căreia se află..." și așa mai departe.

Este foarte adevărat, însă, și argumentul pe care reprezentantul comisiei de specialitate l-a invocat, și anume că există pericolul unei harababuri, care s-ar crea în întreaga rețea de drumuri, străzi, drumuri vicinale și așa mai departe, și cred că aici, probabil că ar trebui găsită soluția de echilibru. Sigur că autoritatea locală, consiliul local este cea mai îndreptățită să aprecieze dacă un drum vicinal este vicinal, sau are rang de drum comunal, dar hotărârea ar trebui să o ia incluzând și clasificarea, în mod unitar, la nivelul întregii țări, a întregului teritoriu, de către departamentul care se pare că s-a organizat, sau urmează să se organizeze în cadrul Ministerului Transporturilor și atunci, cred că amendamentul ar trebui corectat în sensul că "... consiliile local propun...", au acest drept, în fond, să propună, "... iar decizia", sau dacă vreți, consfințirea, "... o ia Ministerul Transporturilor, care și introduce în acea evidență", care va evita harababura de care ne putem teme cu toții.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Marton Arpad.

 
   

Domnul Marton Arpad:

Domunle vicepreședinte,

Doamnelor și domnilor,

Eu cred că șansa ca oriunde, chiar în camera dumneavoastră de lucru să existe harababură, crește cu numărul mare, cu cât mai mare este numărul de materiale pe care trebuie să le aveți în evidență și să le aveți în ordine.

Vă rog să vă gândiți cum poate un minister să aibă în vedere tot ce este drum în țara asta, în toate satele din toată țara aceasta? Nu este mai mare șansa de harababură, dacă totul se ocârmuiește undeva, în București, în centru, decât dacă consiliul local respectiv, care are doar câteva asemenea situații de rezolvat, are în vedere aceste drumuri?

Și, dacă ne gândim foarte bine, atunci ne dăm seama că, într-adevăr, acest domeniu trebuie să fie reglementat de consiliile locale și nu poate, pentru că nu are cunoștința necesară, omul de la București, referitor la un sat sau la celălalt, dintr-un colț sau celălalt al țării, ca să ia o decizie normală și justă. Nici măcar o evidență normală nu se poate ține în asemenea situații...

Drept pentru care, având în vedere și programul aprobat de Parlament, care înseamnă descentralizare, doamnelor și domnilor, și nu o centralizare excesivă, eu cred că nu putem merge pe varianta propusă de comisie.

Din partea stângă a sălii de ședință:

Te înșeli. Ca la Odorhei să faceți!?

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Acestea fiind spuse, poate Guvernul își mai exprimă poziția încă o dată? Rămâne pe textul inițial, nu? Poftiți.

 
   

Domnul Adrian Marinescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Referitor la acest punct, poziția ministerului este următoarea: să coroborăm acest punct cu art. 13 din lege, care spune: "...Propunerile de încadrare în drumurile naționale și județene se fac de către administratorii acestor categorii de drumuri, iar pentru drumurile comunale, de către consiliile locale interesate...", deci, propunerile, "... prin consiliile județene și Consiliul General al Municipiului București. Promovarea propunerilor...", deci, "aprobarea", aș zice eu, "... se face cu avizul Ministerului Transporturilor".

Adică, consiliul comunal propune, avizează consiliul județean și ministerul aprobă, pentru a verifica dacă se respectă normele de încadrare a fiecărui drum, pentru că altfel n-am avea o reglementare unitară.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da. Deci, binevoiți și vă puneți de acord cu comisia...

Din partea comisiei.

 
   

Domnul Radu Alexandru Dumitru:

Domnule președinte de ședință,

Întrucât amendamentul este prins la art. 13, nu mai are rost să-l mai prindem încă o dată la art. 8.

Din acest motiv, propun să mergem pe textul comisiei.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Întrucât comisia nu a venit cu un amendament la acest text, a venit în schimb domnul deputat Robert Raduly, supun votului dumneavoastră amendamentul domnului deputat Robert Raduly.

Cine este pentru? Numărați, vă rog. Sunt 35 de voturi pentru. Insuficient.

Supun votului dumneavoastră textul inițiatorului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Sunt 5 voturi împotrivă.

Abțineri? Sunt 6 abțineri.

Textul a fost adoptat.

Din partea stângă a sălii:

U.D.M.R.-ul duce greul!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Deci, am votat art. 8 alin. 1.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

La litera a)!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

La lit. a), avem o reformulare, în varianta comisiei.

Supun votului dumneavoastră această reformulare.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Textul art. 8 integral.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 19, nemodificat de comisie. Există comentarii? Nu. (Din sală: "Articolul 9, nu 19!"). Pardon, art. 9 nu 19. Poziția 19 ar fi, nu? Articolul 9.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 10, nemodificat.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 11, reformulat de comisie. Comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 12, nemodificat. Dacă sunt comentarii?

Domnul Raduly.

 
   

Domnul Raduly Robert:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Din păcate, dat fiind faptul că eram în presiune de timp, nu au avut loc dezbateri generale și n-am putut să ridic cele 3 obiecțiuni majore vis-a-vis de alcătuirea acestui regim juridic al drumurilor.

Acum, la art. 12, însă, sunt obligat să fac o observație de fond, chiar de principiu și să vă propun un text. Pe de o parte, alin. 3 al art. 135 din Constituție spune că: "... Proprietatea publică aparține statului sau unităților administrativ-teritoriale". Pe de altă parte, Legea nr. 24 din 12 aprilie 1996, care modifică Legea nr. 69/1991 spune în art. 72, sub formă modificată..., deci are următorul text în conținut: "... aparțin domeniului public de interes local și județean toate bunurile care, potrivit legii, sau prin natura lor, sunt afectate unei utilități publice, sunt de uz sau de interes public și nu au fost declarate de interes național". Aceasta este, deci, definiția din art. 72, apropo de domeniul public de interes local sau județean.

Din păcate, aici noi avem o omisiune legislativă, o gaură în legislația noastră, un hiatus, neavând până la ora actuală o Lege a patrimoniului, care să ne spună foarte clar ce înțelegem și până unde își are întinderea domeniul public al unităților administrativ-teritoriale și de unde începe domeniul public al statului.

Deci, ceea ce vreau eu să pun, pe marginea acestor texte, în discuție, este următorul principiu: spunem pe de o parte că drumurile naționale sunt în administrarea unei regii, la nivel național, denumită Administrația Națională a Drumurilor. Pe de altă parte, spunem că drumurile județene sau de interes județean sunt în proprietatea și în administrarea consiliilor județene, iar în al treilea rând, spunem că drumurile comunale..., pardon, cele de interes local, adică cele comunale, vicinale și străzile sunt în administrarea și în proprietatea consiliilor locale.

Cu toate acestea, permitem, sau dăm în competența Ministerului Transporturilor și, de fapt, aceasta este o discuție foarte importantă, ca să decidă și să transfere din proprietatea consiliului local, deci, a comunității locale, un drum în proprietatea județului, fără să întrebăm acel consiliu local dacă este de acord sau nu și să avem măcar un acord de principiu sau un aviz din partea lor.

Drept urmare, eu aș propune ca aceste reclasificări de drumuri dintr-o categorie de un interes specific, adică din local în județean, din județean în național, să se facă de..., să zic așa, forurile de decizie competente, în opinia mea, la nivel local, după principiul subsidiarității, și textul sună în felul următor, textul propus de mine la art. 12: " ... Încadrarea în categorii funcționale ale drumurilor naționale se face prin hotărârea Guvernului...", deci, care este un lucru foarte firesc, "... a drumurilor județene, prin hotărârea consiliilor județene, iar a drumurilor de interes local, prin hotărârea consiliilor locale".

Și, în art. 13, dacă amendamentul respectiv trece, îmi permit ca să propun și o schimbare vis-a-vis de modalitatea în care se ajunge până la momentul decizional, respectiv cine are competența de propunere de încadrare a respectivelor drumuri pentru a le fi schimbată categoria, în spiritul legii.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumesc.

Alte comentarii? Nu sunt.

Comisia?

 
   

Domnul Radu Alexandru Dumitru:

Îmi pare rău, dar asemenea amendamente nu pot fi susținute.

Argumentația, din păcate, este foarte slabă, o luăm doar ca o mică glumă.

Trebuie ca cineva, o instituție competentă să avizeze ceva. Nu numai în domeniul drumurilor, ci în toate domeniile. Nu putem să lăsăm ca fiecare să ne autorizăm după bunul nostru plac. Eu știu..., pentru că fiecare are dreptul să vină cu amendamente în plenul Camerei Deputaților, cu toate că aceste amendamente era mai bine și conform procedurii noastre să ajungă în comisie, comisia respinge acest amandament, ca neîntemeiat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnul deputat Raduly.

 
   

Domnul Raduly Robert:

Deci, domnule președinte, dreptul la replică, pentru că domnul vicepreședinte al comisiei a afirmat că acest amendament la art. 12 n-ar fi fost depus, sau n-a fost discutat chiar în comisie.

Eu nu știu dacă domnul vicepreședinte a fost prezent sau nu la respectiva ședință, dar domnul Petrescu a fost prezent din partea ministerului, este prezent și acum și poate să confirme că am avut o discuție îndelungată, exact textual pe marginea acestui articol.

Este o altă problemă, problema de secretariat a comisiei: de ce n-a fost trecut la "amendamente respinse" și de ce nu apare nici un amendament respins la raportul întocmit de comisia noastră, dar, bineînțeles, asta o vom discuta în cadrul comisiei și nu în plen. Deci, amendamentul a fost depus, amendamentul ar fi trebuit să apară și, domnule președinte, n-aș dori, dacă n-avem argumente pe fond, să venim formal să...

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat,

Amendamentul l-ați prezentat, l-ați argumentat, îl supunem și votului și plenul hotărăște.

Din partea stângă:

Autonomia locală! Hai că s-au prins și țărăniștii!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da. Deci, domnul deputat Raduly propune următoarea formulare a art. 12: "... Încadrarea în categorii funcționale ale drumurilor naționale se face prin hotărârea Guvernului, a drumurilor județene prin hotărârea consiliilor județene, iar a drumurilor de interes local prin hotârărea consiliilor locale".

Dumneavoastră aveți textul inițiatorului în față.

Stimați colegi,

Ați ascultat opinia comisiei...

 
   

Domnul Vasile Stan (din sală):

Să ascultăm și opinia Executivului!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Doriți părerea inițiatorului? Da. Vă rog, domnule secretar de stat.

 
   

Domnul Adrian Marinescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Deci, inițiatorul, este de părere să rămână textul inițial care-a fost, adică, art. 12 și art. 13 reglementează corespunzător. Deci, "... la propunerea consiliilor comunale, avizat de județ, avizat de minister, se aprobă prin hotărâre de Guvern, în cazul drumurilor naționale și județene și de județ pentru drumurile comunale și vicinale". Deci, păstrăm poziția pe care am menționat-o anterior.

Argumentul este pentru că, în toate țările se aprobă de către guverne clasificarea drumurilor.

Există în art. 2, pe care, deja l-ați votat, afirmat faptul că sistemul de comunicare, deci sistemul drumurilor este un sistem național, și, deci, trebuie coordonat la nivel național.

 
   

Domnul Mircea Mihai Munteanu (din sală):

Din punct de vedere tehnic, numai acolo există competență. Acesta este argumentul.

 
   

Domnul Adrian Marinescu:

Normal, pentru că există niște norme de clasificare, deci, ministerul trebuie să avizeze respectarea acestor norme, pentru a se face unitar, altfel, Județul Vaslui va trece un drum vicinal în drum județean, Județul Dâmbovița va trece un drum județean în drum național și ne vom trezi că vom avea drumuri naționale care nu seamănă unul cu altul și așa mai departe...

Și cred că e logic.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Mihai Munteanu (din sală):

Acesta este argumentul. Bine că ați explicat.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Ne-am lămurit.

Urmează votul.

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului deputat Raduly.

Cine este pentru? Sunt 10 voturi pentru. Insuficient.

Din partea stângă:

U.D.M.R.-ul duce greul!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Supun votului textul inițiatorului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Trei voturi împotrivă.

Abțineri?

Textul a fost adoptat.

Articolul 13 este nemodificat. Comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Capitolul II: "Administrarea drumurilor".

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Secțiunea I: "Suprafețele de teren aferente drumurilor publice".

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 14, nemodificat. Comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 15, nemodificat de comisie. Alte comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 16, alin.1, este reformulat de către comisie. Alte comentarii? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră varianta comisiei.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alineatul 2 din art. 16, nemodificat. Comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 16, alin. 3, eliminat la propunerea comisiei.

După votul dumneavoastră urmează să stabilim.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Text integral, art. 16.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 17, nemodificat. Dacă din sală există comentarii? Nu există.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 18, nemodificat de comisie. Dacă sunt obiecțiuni? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 19, alin. 1, varianta comisiei. Alte comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Comisia propune și un alineat nou, la art. 19.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Și astfel, art. 19 alin. 2 se resistematizează, alin. 2 actual devine 3, alin. 3 devine 4 și mai este și un alineat nou, 5. Supun votului dumneavoastră alineatul nou, propus de comisie, alin. 5.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 19 integral.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Trecem la Secțiunea II: "Administrarea drumurilor". Nu sunt obiecțiuni.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 20, în varianta inițiatorului. Obiecțiuni? Nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 21 primește un alineat 2 de la comisie, cu accepțiunea dumneavoastră. Să vedem... Supun votului dumneavoastră alin. 2 propus de comisie, alineat nou.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 21, text integral.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 22, reformulat de comisie. Dacă sunt obiecțiuni? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 23, varianta inițiatorului. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Comisia propune eliminarea art. 24. Obiecțiuni din sală? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Secțiunea III: "Proiectarea și execuția lucrărilor de drumuri".

Obiecțiuni la titlul secțiunii? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 25, reformulat, în varianta comisiei ar deveni art. 24. Comentarii? din sală? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 26 devine, prin renumerotare, art. 25. Comisia a amendat textul. Alte comentarii? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră varianta comisiei.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Stimați colegi,

Rog liderii grupurilor parlamentare să convoace deputații în sală pentru orele 11,30, când avem de dat 3 voturi finale, două pentru două legi organice.

Deci, dacă, eventual, Grupul Partidului Democrat a terminat ședința de grup, poate participă la votul final.

Deci art.25, devenit art.24, votat.

Art.26, reformulat de comisie, renumerotat, devenit 25.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.27, text inițiator.

Intervenții din sală? Nu sunt.

Deci art.27 inițiator, devenit art.26, în varianta comisiei.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.28 devine art.27.

Alin.1 este păstrat în varianta inițiatorului, de către comisie.

Alin.2 este reformulat.

Supun votului dumneavoastră alin.1.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului alin.2, reformulat de comisie.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Textul art.27, integral.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.28, însemnând art.29 din varianta inițiatorului.

Obiecțiuni? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.30 inițiator, devenit art.29.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.31 inițiator, propus pentru eliminare, de către comisie.

Sunt obiecțiuni? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.32 inițiator devine art.30, în reformularea comisiei.

Comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.33 din textul inițiatorului devine art.31, după renumerotare. Se păstrează textul inițiatorului, de către comisie.

Comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.34 devine art.32, reformulat în varianta comisiei.

Comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.35 devine 33.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.36 devine 34, reformulat de comisie.

Dacă sunt obiecțiuni? Nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.37, în textul inițiatorului, devine art.35, cu același text.

Dacă sunt obiecțiuni? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.38 devine art.36, reformulat de către comisie.

Aveți raportul în față. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.39 devine 37, reformulat.

Domnul deputat Raduly.

 
   

Domnul Ráduly Róbert-Kálmán:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În legătură cu fostul art.39, care devine 37, reformulat, aș avea de făcut următoarele observații. Pe de o parte, în prima propoziție, se definește o obligație foarte clară, pentru locuitorii din zonele rurale, din localitățile rurale, vizavi de podețele de la intrările în curți, plantații, trotuare sau căile pietonale din dreptul locuințelor. Și textul, deci prima propoziție este în ordine, având o sancțiune, deci la cap."Sancțiuni", fiind sancționat de la 500.000 la 3 milioane de lei.

Mai departe, în propoziția a doua a respectivului alineat, se spune că "supravegherea îndeplinirii sau neîndeplinirii acestor obligații revine autorității administrației publice locale". Deci, aici, statuăm o altă obligație, către anumite persoane, de fapt către autoritatea administrației publice locale, fără să avem nici o sancțiune în cadrul legii. Mai mult, la art.62, alin.1, se spune cine constată contravențiile și aplică sancțiunile prevăzute la art.61, alin.1 și 2, unde este cuprinsă și sancțiunea neîndeplinirii obligației din prima propoziție a art.37. Și spune, în felul următor, la pct.b al articolului respectiv: "personalul împuternicit din aparatul propriu al consiliilor județene, consiliilor locale și unităților de specialitate subordonate acestora.

Deci, foarte firesc, art.62, alin.1, lit.b) rezolvă această problemă de supraveghere a îndeplinirii sau neîndeplinirii. Mai mult, ne indică și cine este persoana care va stabili valoarea contravenției, cazul, dacă este de nerespectare, respectiv... și contravenția, în acest caz.

Drept urmare, este inutilă propoziția a doua din art.39, devenit art.37, reformulat.

Domnule președinte, deci cer eliminarea acestei propoziții.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da, stimați colegi, supun la vot cererea domnului deputat Raduly.

Cine este pentru? 8 voturi pentru, insuficient.

Supun votului dumneavoastră textul reformulat de comisie.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.40 inițiator, nemodificat în conținut, devine art.38, prin renumerotare.

Dacă nu sunt comentarii, îl supun votului.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Secțiunea a IV-a "Condiții de exploatare a drumurilor".

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Urmează art.41 din textul inițiatorului, reformulat de comisie.

Deci art.41, din textul inițiatorului, conține 2 alineate. Comisia intervine la alin.1.

Dacă sunt obiecțiuni la reformularea comisiei? Nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră textul integral al art.41 din textul inițiatorului, devenit 39, în textul votat până în prezent.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Da... Mai era art.39, alin.3, reformulat.

La 39, alin.3, nu sunt obiecțiuni.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

39, alin.4, reformulat de comisie.

Nu sunt obiecțiuni.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

39, alin.5, nemodificat.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.41, integral (devenit art.39).

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate. Vă mulțumesc.

Art.42 devine art.40, alin.1, cu textul inițiatorului.

Alte comentarii nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.43 devine 41.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.44, reformulat de comisie.

Există intervenții?

Domnul Raduly?

Nu există intervenții...

Domnul deputat Robert Raduly, ați solicitat să interveniți la art.44?

 
   

Domnul Ráduly Róbert-Kálmán (din sală):

La art.44, lit.c).

 
   

Domnul Vasile Lupu:

La art.44, lit.c), aveți microfonul.

Vă rog.

 
   

Domnul Ráduly Róbert-Kálmán:

Deci, domnule președinte, de această dată, nu solicit eliminarea mea, cum ați formulat dumneavoastră "Cine este pentru eliminarea domnului deputat Raduly?", ci voi solicita modificarea textului de la pct.g).

Să citim cu atenție textul de la pct.g): "Circulația pe drumurile publice cu îmbrăcăminți moderne a vehiculelor..." și textul curge în continuare.

Eu nu am găsit, pe nicăieri, această formulare, această sintagmă de "îmbrăcăminți moderne". Drept urmare și pentru claritatea textului, doresc următoarea reformulare. Deci la pct.g): "Circulația pe drumurile publice modernizate - fără bandaje de protecție - a vehiculelor cu pneuri cu cuie sau cu șenile, precum și transportul prin târâre a unor obiecte sau materiale; prin excepție, este admisă circulația pe aceste drumuri a vehiculelor șenilate aparținând Ministerului Apărării Naționale și Ministerului de Interne, în cazul când nu există posibilitatea evitării acestora, cu acordul și în condițiile stabilite de administratorul drumurilor". Deci aceasta este propunerea mea de reformulare. Spun același lucru, numai mult mai clar.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Comisia ce spune?

 
   

Domnul Alexandru-Dumitru Radu:

De data aceasta, suntem de acord cu propunerea colegului nostru, de reformulare a textului, propunere care prezintă acest alineat într-o formă mai clară.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Deci acceptați amendamentul domnului deputat Raduly.

Stimați colegi,

Supun votului dumneavoastră art.42, reformulat de comisie, cu amendamentul domnului deputat Ráduly Róbert, acceptat de comisie.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.45 inițiator devine art.43. Comisia intervine la alin.1 și la alin.3.

Alin.1.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alin.3, reformulat de comisie. Obiecțiuni nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.43, text integral.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.44. Alin.1, nemodificat, alin.2, reformulat de comisie.

Supun votului dumneavoastră, dacă nu sunt intervenții din sală, nu sunt, alin.2, reformulat de comisie.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului art.44, integral.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Stimați colegi,

Urmează secțiunea V, intitulată "Aprobarea amplasării de construcții și instalații în zona drumului public".

 
Supunerea la votul final și adoptarea:  

Ne oprim aici, pentru a împlini procedura de vot final, convenită în ziua de ieri, ca și astăzi, mai devreme.

Este ora 11,30. Rog secretarii să numere deputații prezenți în sală, verificând cvorumul.

Chestorii să invite deputații în sală!

Deputații să invite chestorii în sală, mi se sugerează de către secretari!

Liderii de grupuri parlamentare, vă rog mai dați o raită prin cel hol al Palatului Parlamentului și amintiți-le colegilor de ora programată pentru votul final!

Dacă iese votul, domnul deputat Ion Rațiu dă o șampanie, la orele 13.

Dacă iese cvorumul, votul, sigur, nu poate fi influențat.

Stimați colegi,

Suntem în cvorum, anunță secretarii de ședință.

  proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.49/1997 privind înființarea Societății Naționale a Petrolului - PETROM S.A.;

Supun votului dumneavoastră proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.49/1997 privind înființarea Societății Naționale a Petrolului PETROM S.A. București, lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? Numărați, vă rog.

Iată, vine un chestor! Și se miră cât de mulți suntem! (Râsete)

Cresc rândurile deputaților!

Nu uitați pe domnul Rațiu!

122 de voturi pentru.

Împotrivă? 49 voturi împotrivă.

Abțineri? 10 abțineri.

Text adoptat.

  raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind cantinele de ajutor social;

Stimați colegi,

Avem, acum, de votat două rapoarte de mediere.

Deci raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind cantinele de ajutor social.

Cine este pentru? Vă mulțumim.

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri?

Cu 175 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă și nici o abținere, raportul a fost adoptat.

  raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.42/1997 cu privire la îmbunătățirea protecției sociale pentru persoanele care și-au pierdut total sau parțial capacitatea de muncă și pentru urmașii celor ce au decedat ca urmare a participării la lupta pentru victoria Revoluției anticomuniste din decembrie 1989 ori în legătură cu evenimentele revoluționare din decembrie 1989.

Raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.42/1997 cu privire la îmbunătățirea protecției sociale pentru persoanele care și-au pierdut total sau parțial capacitatea de muncă și pentru urmașii celor ce au decedat, ca urmare a participării la lupta pentru victoria Revoluției anticomuniste din Decembrie 1989 ori în legătură cu evenimentele revoluționare din Decembrie 1989.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? 2 abțineri.

Cu 174 de voturi pentru, după ultima numărătoare, 2 abțineri, raportul a fost adoptat.

Cvorumul pentru caracterul organic al celor două rapoarte a fost întrunit. Vă mulțumim.

Continuarea dezbaterilor la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.43/1997 privind regimul juridic al drumurilor (Încheierea dezbaterilor. Amânarea votului final.)  

Continuăm dezbaterile la proiectul de lege în discuție.

Secțiunea a V-a cu titlul "Aprobarea amplasării de construcții și instalații în zona drumului public", titlul nemodificat, în varianta comisiei, și a fost votat de plen.

Trecem la art.47, text inițiator, ... Vă rog păstrați liniștea în sală! ... art.47 inițiator, devine, prin renumerotare, art.45.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Liniște, vă rog!

Art.48 al inițiatorului conținea 3 alineate. Alin.1 a fost amendat de comisie. Celelalte două alineate au rămas în varianta inițiatorului.

Există comentarii? Nu există.

Supun votului dumneavoastră alin.1 al art.46, reformulat de comisie.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Celelalte două alineate, nefiind amendate, supun votului dumneavoastră art.46 și cu alin.4 modificat de comisie...

Deci, la alin.4, aveți un amendament, la art.46?

   

Domnul Ráduly Róbert-Kálmán (din sală):

La nr.crt.73.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Nu este nr.crt.73.

Da. Deci interveniți la art.46, alin.4.

Vă rog.

 
   

Domnul Dan Nica:

Deci, la art.46, alin.4, propun reformularea acestui articol, în sensul completării, la finalul acestuia, cu următoarea formulare. Deci este vorba de tarifele care se percep pentru instalații, conducte, panouri publicitare, care sunt acceptate de Administrația Drumurilor. Și formularea pe care o propun în amendament este următoarea: "Acest lucru se face cu excepția rețelelor de infrastructură, și anume rețele electrice, rețele de telecomunicații, rețele de apă, conducte petroliere și de gaz metan". Acest lucru este motivat de faptul că drumul, așa cum este el definit în actuala lege, înseamnă 22 de metri pentru drumurile naționale, de la axul drumului. În acest sector de drum, se află peste 90% din rețelele de infrastructură din România, iar acest lucru ar însemna tarifarea acestora cu sume semnificative, după unele calcule cam 200 de milioane de dolari, anual, ceea ce va duce, implicit, la suportarea unor costuri mărite de către beneficiari.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc. Domnul Ráduly Róbert Kálman. Comisia va da un răspuns la...

 
   

Domnul Ráduly Róbert Kálman:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu am tot un amendament la acest alin.4 al art.48, deci, punctul curent 73 din raport, dar nu la prima propoziție, ci la a doua propoziție, care chiar apare aici ca un alineat nou, 5. Nu știu cum facem dezbaterea, considerăm că în raport nu este un alineat nou, drept pentru care doresc reformularea.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Deci, domnule deputat, ce reformulați, 46 alin.5 sau alin.4?

 
   

Domnul Ráduly Róbert Kálman:

Nu, deci, alin.4 mai are o propoziție care apare tot ca un alineat și care sună în felul următor: "Se exceptează perceperea tarifelor de utilizare de către administratorii drumului dacă amplasarea se realizează pe zonele de protecție unde aceștia nu sunt deținători.

Deci, în opinia mea textul nu este destul de clar. Vrea să statueze, să definească excepția, în cazul în care anumite panouri publicitare sau alte materiale publicitare sunt amplasate în zonele de protecție, dar pe terenuri care nu se află în proprietatea administratorului, deci, care nu sunt proprietate publică, sunt proprietate privată și atunci, ca să fie mai clară formularea eu aș propune următoarea: "Se exceptează perceperea tarifelor de utilizare de către administratorii drumului dacă amplasarea se realizează pe zonele de protecție care nu se află în proprietatea acestora.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da, vă mulțumesc. Comisia? Vă rog textul scris.

 
   

Domnul Alexandru-Dumitru Radu:

Domnule președinte,

Avem o rugăminte întrucât cele două amendamente prezentate sunt mult mai importante decât par la prima vedere. Ele au fost respinse în cadrul comisiei, dar este bine să ne mai gândim o dată asupra modului și a influențelor celor două amendamente, propun ca ele să fie analizate de comisie împreună cu inițiatorul în prima pauză a zilei de astăzi, urmând ca ele să fie supuse la vot ulterior în cadrul aceleiași zile.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Deci, solicitați timp pentru reanalizare a art.46.

Trecem la art.47. Art.47 din textul renumerotat este reformulat de comisie. Alte amendamente sunt? Nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.48 renumerotat, text inițiator. Poftiți!

 
   

Domnul Dan Nica:

Deci, la art.48 propun înlocuirea "beneficiarului" cu "proprietarul" și eliminarea expresiei "fără respectarea condițiilor din prezenta secțiune", pentru a nu acorda un caracter retroactiv acestei legi. Textul propus al amendamentului este următorul: "Proprietarul construcțiilor, instalațiilor sau alte asemenea realizate în zona drumurilor, fără respectarea condițiilor din actul de acceptare, este obligat a le desființa sau a le muta pe cheltuiala sa, în termenul stabilit de administrator". Și partea finală: "În cazul nerespectării termenului fixat, administratorul drumului poate proceda la desființarea sau mutarea lucrărilor, pe cheltuiala proprietarului".

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da, comisia?

 
   

Domnul Alexandru-Dumitru Radu:

Întrucât face referire și are implicații asupra proprietății, vă rugăm un time-out și pentru acest articol.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Deci, trece și acesta pentru rediscutare în comisie.

Art.51, inițiator, 49 renumerotat. Până în prezent nu s-au adus amendamente. Din sală, comentarii nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.50 renumerotat, până în prezent neamendat.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Secțiunea VI - Căi de acces la drumurile publice.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.51, fără propuneri de modificare până în prezent. Din sală comentarii nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.52, text renumerotat.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cap.III - Dobândirea sau folosirea unor terenuri.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.53 nemodificat, doar renumerotat.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.54 nemodificat.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.55 renumerotat. La alin.1 reformulat de comisie. Sunt obiecțiuni? Nu sunt. Și alin.2. Da, nr.crt.87 domnule deputat și urmăriți și dumneavoastră. (Se adresează domnului Ráduly Róbert Kálman.) La ce alineat interveniți?

 
   

Domnul Ráduly Róbert Kálman:

Deci, la nr.crt.87, art.55 cum citiți dumneavoastră, alin.2.

Da, deci, domnule președinte, după cum se poate observa, la alineatul precedent al aceluiași articol, deja s-a votat un text în care spunem în ultima propoziție următoarele: "În cazul în care totuși sunt cauzate prejudicii, despăgubirile sunt suportate de administrator".

Eu vă mărturisesc aici, în plen, că în textul alineatului 2 al aceluiași articol, am încercat să soluționăm tocmai acest caz, deci, ce se întâmplă în cazul în care totuși sunt cauzate prejudicii de către cei care efectuează măsurători pe terenurile aflate în zonele de protecție a drumurilor. Și am încercat să soluționăm acest aspect în alin.2. Din fericire, s-a reușit rezolvarea chiar în cuprinsul alineatului care se referea la aspectul în cauză. Drept urmare, nu mai are nici un sens să se reformuleze alin.2 al art.55, pentru că spune același lucru ce spune alin.1. Mai mult, o spune într-un mod ambiguu. Deci, textul este mult mai prost decât textul inițial. Iertați-mă pentru expresia de "text inițial".

Eu aș propune să revenim la formularea inițială, deci, din coloana a doua pentru că, repet, modificarea nu mai este necesară, aspectul care s-a încercat a se reglementa fiind soluționat de ultima propoziție a alineatului precedent. Sper că și colegii sunt de acord, pentru că am muncit împreună cu domnul Bivolaru ca să soluționăm aspectul care este în discuție.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da, următorul intervenient.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Ce-i drept, am muncit împreună, dar am înțeles separat.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

55 alin.1 se referă la momentul când sunt cauzate prejudicii în momentul în care persoanele abilitate efectuează, prin activitatea lor, aceste prejudicii. La alin.2 se pune problema prezumției acestor posibile prejudicii și în acest caz se introduce această necesitate a convenirii în prealabil asupra posibilelor prejudicii în condițiile când, pentru efectuarea acestor măsurători, este posibil să gândim dinainte prejudicii. Sunt două cazuri total diferite. Și în condițiile acestea nu se poate suplini poziția din 55 alin.1 cu 55 alin.2, trebuie să fie prinse ambele în mod distinct. Deci, să rămână așa cum este în soluția comisiei.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnul deputat Ráduly Róbert Kálman.

 
   

Domnul Ráduly Róbert Kálman:

Logica domnului Bivolaru este perfectă. Într-adevăr, în alin.1 ne referim la prejudiciile cauzate neintenționat, adică din greșeală, și la alineatul următor ne referim la modificările în structura terenului, cu intenție, numai că, așa cum bine am spus eu adineauri și cum domnul Bivolaru nu a citit, pentru că nu a citit, în primul alineat, în ultima propoziție spunem clar ce se întâmplă, deci, cum se sancționează faptele comise neintenționat în momentul măsurătorii, deci, prejudiciile care se cauzează unui teren aflat în zona de protecție în momentul măsurătorii.

Deci, ce se întâmplă? Spune clar: "În cazul în care totuși sunt cauzate prejudicii, despăgubirile sunt suportate de administrator". Deci, am rezolvat cazul în care se cauzează prejudicii neintenționate. Deci, textul inițial din alin.2 rezolvă foarte clar aspectul celălalt, în care am modificat, sau se cere modificarea voită, intenționată dinainte a structurii terenului aflat în zona de protecție și textul sună inițial foarte clar: "Dacă pentru efectuarea măsurătorilor sau studiilor sunt necesare modificări asupra terenului - deci, modificări voite, spun eu - administratorul drumului va conveni în prealabil cu proprietarul terenului asupra acestor modificări și, după caz, asupra modalităților și cuantumului despăgubirilor." Deci, textul inițial, plus textul modificat de la articolul precedent, este foarte clar și este acoperitor. Nu înțeleg unde mai avem nevoie de următoarea formulare, ridicol, după părerea mea: "Dacă pentru efectuarea măsurătorilor sau studiilor se cauzează prejudicii...", adică, "dacă pentru efectuarea... se cauzează prejudicii...", poate "dacă... prin...", "...sau sunt necesare modificări asupra terenului". Deci, eu mențin textul modificat de la alineatul precedent, plus textul inițial de la alineatul prezent, 55 alin.2, cum va deveni, este foarte clar și acoperitor, nu văd obiecțiunea domnului Bivolaru. Deci, are dreptate, sunt două cazuri distincte, dar soluția este cea propusă de mine.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da, vă mulțumesc. Este solicitată și părerea inițiatorului.

 
   

Domnul Alexandru-Dumitru Radu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Cred că poate rămâne formularea la art.52 alin.2: "Dacă pentru efectuarea măsurătorilor sau studiilor sunt necesare modificări asupra terenului - deci, dinainte prevăzute - administratorul drumului va conveni în prealabil cu proprietarul terenului asupra acestor modificări și, după caz, asupra modalităților și cuantumului despăgubirilor". Și cred că putem renunța la formularea făcută de comisie, întrucât, așa cum a arătat domnul deputat Ráduly, se specifică: "În cazul în care totuși sunt cauzate prejudicii, despăgubirile sunt suportate de administrator". Deci, soluția rezolvării există în alin.1.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Dacă mai aveți nevoie de consultări, îl retrimitem la comisie. Domnul deputat Bivolaru.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Această problemă de la 52 alin.2 s-a analizat, s-a dezbătut în comisie, s-a aprobat în comisie împreună cu inițiatorul. Faptul că acum există o propunere la amendamente respinse, respectiv domnul Ráduly, faptul că inițiatorul acum are o altă viziune asupra acestui aspect, domnule președinte, să rămână și această problemă să o dezbatem în prima pauză, să ne punem de acord, ca să nu ocupăm timpul plenului.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Deci, revin. Pct.87 din raport, 55 alin.2 renumerotat, merge la comisie și în condițiile acestea deci, art.55 rămâne de rediscutat.

Stimați colegi,

Urmează cap.IV, intitulat: Conducerea, coordonarea și controlul activității de drumuri.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.58 inițiator, devenit 56. Comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru? Sunt. Domnul deputat Ráduly.

 
   

Domnul Ráduly Róbert Kálman:

Domnule președinte,

La fostul art.58 care devine art.56 și care ne spune atribuțiile... deci, definește de fapt atribuțiile Ministerului Transporturilor în calitate de coordonator din punct de vedere tehnic și metodologic a întregii rețele de drumuri. Aici aș avea o observație la pct.c). Eu recunosc că am încercat să soluționăm și să cădem pe un text care să ne convină la noi toți din comisie, deocamdată, din punctul meu de vedere, nu s-a reușit.

Aș dori pentru început să prezint o scrisoare a domnului ministru, fost ministru și actual ministru, pentru că nu a fost remaniat, al Ministerului... deci, ministrul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului, domnul Nicolae Noica, scrisoare în care se afirmă următoarele: "Referitor la conținutul art.58, paragraful c, prin care Ministerul Transporturilor este abilitat cu atribuții pentru utilizarea fondurilor bugetare și extrabugetare pentru construirea, reabilitarea, modernizarea, repararea, întreținerea, exploatarea și administrarea tuturor categoriilor de drumuri, indiferent de cine le administrează, nu se corelează cu prevederile cap.II, secțiunea II, art.20-24 din aceeași ordonanță. Din textele respective se înțelege că în cazul drumurilor de interes local, administrate, după caz, de către consiliile județene sau consiliile locale, decizia asupra utilizării fondurilor bugetare este o atribuție exclusivă a Ministerului Transporturilor, deși, conform art.20 și 21, Ministerul Transporturilor administrează numai drumurile naționale.

În conformitate cu art.23 din Legea nr.72/96, prin Legea bugetară anuală se prevăd cote, sume sau transferuri de la bugetul de stat pentru completarea bugetului unităților administrativ-teritoriale. Din acest buget se finanțează și activitățile de exploatare, întreținere, modernizare, construire și administrarea drumurilor de interes local. Ordonatorii principali de credite, în conformitate cu art.57 din Legea nr.72/96 și art.44 și art.71 din Legea nr.69/91, modificată în 1996, sunt președinții consiliilor județene, primarul general al municipiului București și primarii celorlalte unități administrativ teritoriale, singurii abilitați cu putere de decizie în utilizarea acestor fonduri bugetare". Ni se spune în scrisoare că paragraful c) din art.58 nu respectă aceste prevederi. Deci, aceasta a fost în ceea ce privește scrisoarea domnului ministru Noica.

Mergând mai departe pe firul logicii, avem două tipuri sau două feluri de fonduri pentru repararea, construirea, reabilitarea, modernizarea, întreținerea și exploatarea, respectiv administrarea drumurilor și pe de o parte avem fondurile bugetare și fondurile extrabugetare. După cunoștințele mele, dacă nu am dreptate să mă corecteze cei de la Ministerul Transporturilor, fondul special al drumurilor este fondul extrabugetar la care facem referire. Aici ne aflăm în următoarea situație: fondul special al drumurilor este ... deci, Legea privind fondul special al drumurilor este o lege specială, care va trebui să se bazeze pe principiile sau pe principiul pe care-l statuăm noi în cadrul acestei legi. Iată ce text propune comisia noastră în raport, vizavi de repartizarea fondurilor extrabugetare. Deci, Ministerul Transporturilor "asigură repartizarea și gospodărirea fondurilor extrabugetare pentru construirea, reabilitarea, modernizarea, întreținerea, exploatarea și administrarea drumurilor naționale județene și comunale din administrarea consiliilor județene și locale, după caz". Adică, am ajuns în situația de unde am pornit azi dimineață, când am avut discuția cu sfera decizională, vizavi de diferitele drumuri care există în România, cine va asigura repartizarea fondurilor necesare pentru repararea drumurilor județene, respectiv a drumurilor comunale? Cum va fi acest mecanism? Care va fi principiul de la care pornim și căruia o să-i subordonăm și o să modificăm legea specială care se referă la fondul special al drumurilor? Eu nu pot să accept sintagma "asigură repartizarea" și propun eliminarea acestei sintagme, deci, reformularea în felul următor: "asigură gospodărirea fondurilor extrabugetare pentru construirea..." și textul să curgă mai departe, sau...

Deci, aceasta este prima mea propunere. Deci, reformularea cu "asigură gospodărirea fondurilor extrabugetare pentru construirea..." și textul curge în continuare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da, comisia. O ultimă consultare cu inițiatorul.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Trebuie să înțelegeți, stimați colegi, că acest fond extrabugetar trebuie repartizat. Acest fond extrabugetar se strânge și revine Ministerului Transporturilor dreptul de a colecta acest fond, se vede deja că se fac eforturi în acest sens și trebuie repartizat. Repartizarea se face după principii și după o procedură bine stabilită în legătură cu Guvernul și respectiv la nivelul consiliilor județene. Această repartizare nu poate fi exclusă din dreptul Ministerului Transporturilor, pentru că, efectiv, nu avem alt organ de repartizare la ora aceasta și, de fiecare dată, va trebui să introducem o lege specială în fiecare an de repartizare a acestor fonduri. Aceasta este o problemă în care, efectiv, trebuie să ne pronunțăm la această dată, avem sau nu avem încredere în acest repartitor, ca să spunem, a acestor fonduri extrabugetare privind drumurile naționale și în consecință, la discuția în comisie nici nu s-a pus problema ca această repartizare să cadă ca drept din partea Ministerului Transporturilor care este... l-am denumit de altfel, și autoritatea în domeniu și, în consecință, aș dori, domnule președinte, să-și spună punctul de vedere încă o dată și inițiatorul.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da, domnul deputat Ráduly, inițiatorul va interveni poate pentru amândoi. Mă iertați.

 
   

Domnul Ráduly Róbert Kálman:

Domnule președinte,

Permiteți-mi să nu-l combat pe domnul Bivolaru, pentru că avem o discuție pe text și nu de principii eronate. Să revenim la text, însă...

Propun atunci să reformulăm un pic și haideți, las eu de la mine și să rămână cuvântul "repartizarea", să asigure ministerul repartizarea și o să mai avem discuții. De abia aștept să mă combată la viitoarele discuții privind repartizarea pe principii statuate de lege, deci, pe principii definite de lege și o să-mi spuneți: nu, că Ministerul Transporturilor repartizează așa cum vrea. Tocmai de aceea aș dori să introducem după cuvântul "repartizarea" o virgulă și să spunem "în condițiile legii și...", să curgă textul în continuare, "...și gospodărirea fondurilor extrabugetare". Ca să putem să avem o lege prin care să impunem anumite principii de repartizare Ministerului Transporturilor în ceea ce privește fondul special al drumurilor. Acest lucru este foarte foarte normal, o repartizare normativă a unei părți ș.a.m.d., dar legiuitorul, respectiv Parlamentul României să aibă această portiță deschisă și garantată aici pentru a putea emite în viitor anumite principii obligatorii de repartizare privind fondul special al drumurilor.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da, vă mulțumesc. Inițiatorul?

 
   

Domnul Dan Nica:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Deci, în Legea 118 la anexa 3, spune așa: "Criteriile de repartizare a sumelor în cadrul programelor anuale din fondul special al drumurilor publice, constituite în conformitate cu prevederile Legii 118/96, modificată și completată cu Ordonanța de urgență 20". Deci, aici se dau criteriile: pentru drumurile naționale în administrarea Administrației Naționale a Drumurilor, pentru drumurile naționale, județene, comunale din administrarea consiliilor județene și locale. Deci, în Legea 118 este precizat cum se face această repartizare. Nu are rost să intervenim din nou să facem altă stabilire a modului de repartizare.

Deci, eu zic că art.c) ar putea să sune: "asigură repartizarea", să nu mai precizăm "în condițiile legii", că este normal că legea a precizat și deci nu o putem încălca să facem altfel. Deci, se subînțelege că în condițiile legii este precizat. Asigură "repartizarea" și să nu spunem "gospodărirea", să spunem: "controlul"..., dacă comisia este de acord, "controlul utilizării fondurilor extrabugetare". Deci, din Legea 118, "pentru construirea, reabilitarea, modernizarea, întreținerea", pentru că ministerul trebuie să urmărească cum se folosesc acești bani, repartizându-i, deci, fiind îndreptățit de lege să gospodărească aceste fonduri, deci, le repartizează și să urmărească dacă ele au fost folosite conform scopului.

Deci, "asigură repartizarea și controlul utilizării fondurilor extrabugetare pentru construirea, reabilitarea, modernizarea, întreținerea, exploatarea și administrarea drumurilor naționale județene și comunale din administrarea consiliilor județene și locale, după caz".

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da, vă mulțumesc. Mai sunt alte intervenții?

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Suntem de acord cu propunerea inițiatorului și anume, să înlocuim "gospodărirea fondurilor", ca să nu rămână..., într-adevăr, este problema mai complicată și anume, "asigură repartizarea și controlul modului de utilizare a fondurilor extrabugetare..."

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Deci, suntem de acord. Vorbiți în numele comisiei sau...?

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Această problemă s-a discutat, într-adevăr, la comisie și s-a căzut ca teză generală asupra înlocuirii acestui drept de gospodărire, asigurarea, gospodărirea acestor fonduri care mi se pare că este puțin cam prea mult pentru Ministerul Transporturilor și să rămână numai la nivelul că el să controleze dacă acest mod de utilizare a repartizării a fost respectat, exact conform Legii nr.118, căci și acolo se găsește modul cum se utilizează fondurile. Avem două capitole în 118, modul de repartizare și un al doilea capitol, modul de utilizare a acestor fonduri.

Deci, Ministerul Transporturilor să-și poată permite să controleze modul de utilizare pentru ca noua repartiție sau suplimentarea respectivă, dacă se face conform legii, să fie și funcție de acest lucru, adică, funcție de modul de utilizare.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da, vă mulțumesc. Domnul deputat Ráduly Róbert Kálman.

 
   

Domnul Ráduly Róbert Kálman:

Domnule președinte,

Permiteți-mi, pentru că astăzi n-am utilizat acest drept, ceilalți membri din comisie l-au utilizat, ca și acest aspect să-l discutăm în time-out-ul care va avea loc, deci, să fie un nou punct în time-out-ul care s-a cerut și să-l discutăm acolo.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnul deputat Ana rămâneți pentru time-out, sau interveniți acuma? Poftiți, aveți cuvântul, vă rog!

 
   

Domnul Gheorghe Ana:

Eu vă propun să înlocuim noțiunea de "administrare și control", deci, această sintagmă, prin sintagma "repartizare și gestionare", pentru că noțiunea de "gestionare" cuprinde, pe de o parte, alocarea, cheltuirea și controlul oricăror fonduri, indiferent de proveniența lor. De altfel, acest lucru vă amintiți că l-am avut în vedere și atunci când am discutat Legea fondului și am dat competențe Administrației naționale a drumurilor, concret în domeniul acesta.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da, vă mulțumesc.

Comisia acceptă solicitarea de a fi returnat textul? Da.

Deci, stimați colegi, art. 56, renumerotat, este retrimis la comisie.

Art. 57, nemodificat de comisie.

Dacă sunt intervenții asupra lui. Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 58 alin. 1, modificat de comisie. Alte intervenții nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 58, integral.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Capitolul V, intitulat "Sancțiuni".

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Am ajuns la art. 59, la care comisia a reformulat cam toate textele.

 
   

Domnul Gheorghe Cristea:

Renumerotat.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Deci este vorba despre art. 61 din textul inițiatorului, devenit 59, renumerotat.

Dacă sunt comentarii asupra variantei comisiei. Nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La art. 61, inițiator, 59, text votat până în prezent, domnul deputat Raduly, pentru alin. 2 sau 1?

 
   

Domnul Robert Kalman Raduly:

Alin. 2.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Alin. 2. Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Robert Kalman Raduly:

Domnule președinte,

Pentru nr. crt.105, alin. 2 din fostul art. 61, devenit prin renumerotare art.59, aș dori să pun în discuție două aspecte. Pe de o parte, după părerea mea, după cuvântul "drumurile", sintagma "podurile sau accesoriile acestora" trebuie înlocuită cu "...sau părțile integrante ale acestora..."; deci "...în cazul în care, prin săvârșirea uneia dintre contravențiile produse la alin.1, drumurile sau părțile integrante ale acestora..." De ce: pentru că în art.2 alin.3 se precizează foarte clar care sunt părțile integrante ale drumului, respectiv podurile, viaductele, pasajele denivelate, tunelurile, construcțiile de apărare și consolidare, deci este o sferă mult mai largă decât s-a prevăzut aici, prin această enumerare: "...drumurile, podurile sau accesoriile acestora..."

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnul deputat, vă rog să citiți odată, în varianta dumneavoastră, alin.2.

 
   

Domnul Robert Kalman Raduly:

Îmi permiteți să vă fac argumentările și după aceea să citesc textul, da?

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da.

 
   

Domnul Robert Kalman Raduly:

Mulțumesc, domnule președinte.

Deci aceasta este o primă observație.

A doua observație este că, dacă citim cu atenție acest text de la alin.2 al art.59, renumerotat, nicăieri nu se spune expresis-verbis că această pagubă care este produsă de respectivul, vis-a-vis de carosabil sau de părțile integrante ale drumului, deci contravaloarea acestei pagube va fi suportată de cel care este vinovat de producerea pagubei. Și aș dori, poate că este în plus, poate nu, deci, ca propoziția a doua să fie reformulată și vă propun, vă citesc textul atunci, în întregime, respectiv: "În cazul în care, prin săvârșirea uneia dintre contravențiile prevăzute la alin.1, drumurile sau părțile integrante ale acestora au fost degradate, respectiv distruse total sau parțial, în procesul-verbal de constatare se va consemna și volumul degradărilor pricinuite. Cuantumul despăgubirilor urmează a se stabili pe bază de documentații întocmite de autoritățile competente, potrivit legii..."

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Și textul curge, deci.

 
   

Domnul Robert Kalman Raduly:

"...iar achitarea acestora cade în sarcina celui vinovat de producerea pagubei". Și textul curge în continuare.

Deci, sunt două modificări. Dacă se poate să le puneți eventual separat la vot, deci, prima propoziție și a doua, pentru ca să treacă măcar prima, pentru că este una care lărgește sfera și este mult mai clară, deci dă o formă unitară textului.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da. Alte intervenții.

 
   

Domnul Robert Kalman Raduly:

Renunț la partea a doua.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnul deputat Raduly renunță la a doua sintagmă propusă.

Pe prima o acceptă comisia?

Domnul Bivolaru.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Este bine că s-a renunțat la partea a doua.

Să discutăm despre prima parte. Se pune problema că în cadrul drumurilor care, într-adevăr, conform art.2-3, includ toate acele alineate care s-au enunțat: poduri, viaducte și toate celelalte sunt prinse la 2-3. În condițiile acestea, nu ar trebui să eliminăm, pentru că, pe undeva, totuși, domnul Raduly are dreptate că această înșiruire de aici: "drumuri, poduri sau accesoriile acestora", și când se referă la accesorii, s-a gândit la accesoriile podurilor, nu la accesoriile drumurilor. În condițiile respective, ar trebuie să mergem pe ideea "drumurile", să excludem "podurile sau accesoriile acestora", pentru că, efectiv, avem art.2-3 care completează foarte clar că podurile și accesoriile fac parte din drumuri, și textul ar trebui să fie: "În cazul în care, prin săvârșirea uneia dintre contravențiile prevăzute la alin.1, drumurile au fost degradate, respectiv distruse total sau parțial..." și textul să curgă. Deci eliminăm acum "podurile sau accesoriile acestora" și cred că domnul Raduly este de acord.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Această variantă este agreată și de domnul Raduly și, atunci, fiind vorba despre o eliminare, domnul Raduly nu mai are nici un amendament.

Comisia ce spune?

Domnul deputat Marton Arpad.

 
   

Domnul Arpad Francisc Marton:

Domnule vicepreședinte,

Doamnelor și domnilor,

Am o întrebare: la pct. 105, coloana din stânga, avem o formulare, iar la coloana din dreapta - cea care poartă nr.3 - o altă formulare, numai că această formulare nu are nici o legătură cu cea din partea stângă. Întrebare: se dorește renunțarea la cuprinsul părții din stânga, prin această reformulare, deci eliminarea textului care propune un cuantum de amendă triplată pentru persoane juridice? Și, dacă da, trebuie să fie votată ca atare. Deci există o propunere de eliminare și de introducere a unui text care are cu totul altă conotație.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Raduly.

 
   

Domnul Robert Kalman Raduly:

Da, domnule președinte,

S-a dorit un alt text. Deci, prin eliminarea triplării, comisia noastră propune plenului un tratament nediscriminatoriu între persoană fizică și persoană juridică contravenient sau infractor în acest caz. Și, după părerea mea, este absolut firesc. Deci am dorit eliminarea formulării cu triplarea.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Comisia. Domnul vicepreședinte, v-aș ruga să citiți textul acceptat.

 
   

Domnul Alexandru-Dumitru Radu:

Cu amabilitatea dumneavoastră și a colegilor, voi reciti acest text, pentru ca să nu apară ambiguități.

Deci, art.61 alin.2 devine art.59 alin.2, cu următorul text: "În cazul în care, prin săvârșirea uneia dintre contravențiile prevăzute la alin.1, drumurile au fost degradate, respectiv distruse total sau parțial..." și textul curge, conform coloanei nr.3.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da, vă mulțumesc.

Putem trece la vot? Da.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Domnul deputat?

 
   

Domnul Robert Kalman Raduly:

Este în ordine. Aș vrea numai să adaug că observația domnului deputat Marton a fost pertinentă vis-a-vis de redactarea incorectă a textului, a raportului. Ne însușim observația și încercăm ca data viitoare să nu mai greșim.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Art.62 devine 60. Alin.1 este păstrat din textul inițiatorului, dar numai literele a) și b). La litera c), în loc de "ofițerii și subofițerii de poliție", este "ofițerii și subofițerii de poliție, după caz".

Deci, mai întâi, supun votului dumneavoastră amendamentul comisiei, de la lit.c).

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră, dacă nu sunt comentarii, amendamentul de la alin.2, art.61, adus de comisie.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.62 devine 60 și îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.61, renumerotat, alin.1 și alin.2, modificate de comisie. Dacă sunt intervenții. Nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.64 nu se justifică, sugerează comisia și cere eliminarea.

Alte obiecțiuni nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.65, reformulat de comisie, renumerotat 62.

Obiecțiuni nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Capitolul VI "Dispoziții tranzitorii și finale".

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.63, renumerotat, reformulat din art.66 al inițiatorului, are un singur alineat.

Obiecțiuni sunt? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.67, renumerotat 64, reformulat de comisie.

Obiecțiuni nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.66, nemodificat.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.67, renumerotat.

 
   

Domnul Robert Kalman Raduly:

Referitor la 114...

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnul deputat, am trecut de 114.

Vă rog să interveniți oportun; am trecut de 114.

 
   

Domnul Robert Kalman Raduly:

Da, domnule președinte, dar vedeți dumneavoastră că mai avem și altă discuție aici, pentru că timpul trece și trebuie făcute anumite modificări.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Revenim asupra votului?

 
   

Domnul Robert Kalman Raduly:

Eu mă bucur că s-a votat, dar aici scrie în felul următor: "...în colaborare cu normele Uniunii Europene"; eu vă întreb, dacă s-a votat: cum să colaborăm cu normele Uniunii Europene? Dacă s-a dactilografiat greșit aici trebuie să înlocuim, nu? Să scriem "...în conformitate cu normele Uniunii Europene" - aceasta este tot.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Acceptă comisia? Este o chestiune tehnică. Deci, este acceptată.

Art.68, devenit 66.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.69, devenit 67.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Urmează Anexa nr.1. Să identificăm și textul inițiatorului. Anexa nr.1 este intitulată "Limitele zonelor drumurilor".

Supun votului dumneavoastră titlul anexei.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Deci, pct.a, sunt obiecțiuni? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.b. Obiecțiuni nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Anexa nr.1 integral.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Anexa nr.2.

Titlul este deficitar redactat. Deci, titlul anexei este "Tonaje, gabarite și presiuni" și urmează o subdiviziune la lit.A.

Supun votului dumneavoastră titlul.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Lit.A, dacă sunt obiecțiuni. Domnul deputat Marton Arpad.

 
   

Domnul Arpad Francisc Marton:

Am doar o întrebare și o observație. De obicei, domnii juriști vin și ne explică faptul că nu avem dreptul să punem într-o lege texte în paranteză. Aici sunt două propuneri de introducere a unor asemenea completări în paranteză. Dar, dacă citim cu atenție, scrie aici: "Limitele maxime ale tonajelor pe osii". Cum poate fi o limită maximă, de obicei, 10, și în paranteză 11? Deci o limită maximă poate fi o limită maximă și aceea poate fi numai una, după părerea mea; dar poate există o explicație și, evident, și la 16 limită maximă, în paranteză 18, dacă primesc o explicație, atunci voi vota pentru această modificare.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da, domnul deputat Bivolaru.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Aceste valori trecute în paranteză se referă în mod explicit la autovehiculele cu suspensie pneumatică, restul, marea majoritate a autovehiculelor, au suspensii clasice. Deci valorile maxime sunt pentru suspensiile clasice, iar valorile din paranteză sunt numai pentru cazul suspensiilor pneumatice, care au început acum să intre în piața transportului. Nu este o anomalie faptul că avem două coloane.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da, vă mulțumesc. Avem și o notă la subsol "Tonajele din paranteză se aplică în cazul autovehiculelor cu suspensie pneumatică, pe măsura reabilitării drumurilor".

Ce ne sugerează comisia?

Deci rămâne textul comisiei.

Supun votului dumneavoastră textul comisiei.

Cine este pentru?

Împotrivă? Un vot.

Abțineri?

Majoritate.

Trecem la B din Anexa nr.2 "Tonajele totale maxime admise pentru vehicule sunt următoarele:"

Comisia reformulează textul, introduce o notă. Dacă mai sunt nedumeriri. Nu.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.C din anexă. Comentarii nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Am terminat Anexa nr.2. O supun votului dumneavoastră integral.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Stimați colegi, sunt articole retrimise la comisie. Comisia se angajează să vină cu texte precise după pauză și, în aceste condiții, amintind invitația domnului deputat Rațiu, suspendăm ședința până la ora 14,00.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru-Dumitru Radu:

Vă rog, domnule președinte,

Rog membrii Comisiei pentru industrii și servicii, pentru zece minute, să vină la comisie pentru a reformula articolele rămase.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Este mai bine ca înainte de a trece pe la club, să lămuriți textele.

Vă mulțumesc. Ne revedem la ora 14,00.

Pauză

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Va tebui să reluăm dezbaterile.

Comisia a solicitat un timp pentru rediscutarea unor texte și domnul președinte are cuvântul spre a ne informa ce s-a realizat.

 
   

Domnul Alexandru-Dumitru Radu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Cu amabilitatea dumneavoastră și a colegilor, aș dori să revenim totuși la pct.63, care reprezintă art.44, unde, la lit.g) s-a făcut o nouă reformulare, care doresc să fie resupusă la vot, pentru că este mai bine să revenim, pentru că s-a găsit o soluție mai bună, decât să trecem peste ea.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Propuneți reformularea.

 
   

Domnul Alexandru-Dumitru Radu:

Voi citi: "Circulația pe drumurile publice modernizate a vehiculelor cu pneuri cu cuie, cu șenile, fără bandaje de protecție, precum și transportul prin târârea unor obiecte sau materiale: ..."

Acum, alin.2: "Prin excepție, este admisă circulația pe drumurile modernizate a vehiculelor șenilate aparținând Ministerului Apărării Naționale sau Ministerului de Interne, în cazul în care nu există posibilitatea evitării acestora, cu acordul și în condițiile stabilite de administratorul drumurilor". Deci aceasta este propunerea.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Deci lit.g) ar deveni un alineat 2.

 
   

Domnul Alexandru-Dumitru Radu:

Pct.g) rămâne modificat, dar sub forma pe care o prezentăm noi, cu două alineate.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Cu alte cuvinte, ați modificat lit.c) și lit.g)...

 
   

Domnul Alexandru-Dumitru Radu:

Nu, mă scuzați, domnule președinte. Numai lit.g) a fost reformulată sub forma a două alineate.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da.

 
   

Domnul Alexandru-Dumitru Radu:

De fapt, eroarea a pornit de la amplasarea greșită a unor virgule.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Și acum, domnul deputat, câte alineate are art.42?

 
   

Domnul Alexandru-Dumitru Radu:

Art.44, care a devenit art.42, are inclusiv lit.g)...

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Să facem distincție. Aici este un sigur alineat, sistematizat pe litere, de la a) la g).

 
   

Domnul Alexandru-Dumitru Radu:

Corect.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Și rămâne în aceeași sistematizare.

 
   

Domnul Alexandru-Dumitru Radu:

Rămâne aceeași formă, numai că lit.g) are altă formă.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

De acord. Sunt comentarii din sală?

Supun votului dumneavoastră textul reformulat de comisie.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Mulțumesc.

Deci, art.42 a fost votat în această formă.

Mai departe.

 
   

Domnul Alexandru-Dumitru Radu:

De asemenea, au apărut probleme la art.48 alin.4...

 
   

Domnul Vasile Lupu:

48 text inițial, renumerotat 46.

 
   

Domnul Alexandru-Dumitru Radu:

Exact, în care, alin.4 se termină cu următoarea frază... Eu voi enunța fraza, după care voi citi tot alineatul, pentru ca să nu existe dubii.

Deci, prima dată mă refer asupra ultimei fraze, pentru că dacă cumva sunt intervenții din sală, să se poată interveni: "Perceperea și folosirea acestor tarife de utilizare a zonelor de protecție, proprietate privată, se realizează de către deținătorul terenului respectiv".

Și, dacă îmi permiteți, voi citi întreg alineatul.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă rog.

 
   

Domnul Alexandru-Dumitru Radu:

Deci, alin.4 al art.46 devine: "Pentru ocuparea zonei drumurilor, a podurilor, pasajelor, viaductelor, tunelurilor prin amplasarea supraterană sau subterană a unor construcții, instalații sau panouri publicitare acceptate de administrația drumurilor, se aplică tarife de utilizare care se constituie ca venituri la dispoziția administratorului respectiv, pentru administrarea, exploatarea, întreținerea, repararea și modernizarea drumurilor publice" și se continuă cu acest ultim alineat, reformulat "Perceperea și folosirea acestor tarife de utilizare a zonelor de protecție, proprietate privată, se realizează de către deținătorul terenului respectiv".

Deci, acesta este întreg alineatul, cu modificările respective.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Dacă acesta este și nu sunt comentarii din sală, să-l supunem votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră art.46, integral.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Altă modificare?

 
   

Domnul Alexandru-Dumitru Radu:

La art.50, care a devenit art.48 alin.1, avem un amendament care a fost aprobat, și anume termenul de "beneficiar" a fost înlocuit cu un termen mai explicit, de "proprietar". Și, în acest sens, articolul poate fi citit astfel: "Proprietarul construcțiilor, instalațiilor sau alte asemenea, realizate în zona drumului, fără respectarea condițiilor din prezenta secțiune sau cu nerespectarea condițiilor din actul de acceptare, este obligat a le desființa sau a le muta pe cheltuiala sa, în termenul stabilit de administrator. În cazul nerespectării termenului fixat, administratorul drumului poate proceda la desființarea sau mutarea lucrărilor, pe cheltuiala proprietarului".

Deci, în tot contextul alineatului a fost înlocuit termenul de "beneficiar" cu "proprietar".

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Deci, dumneavoastră ați spus "Proprietarul construcțiilor, instalațiilor sau alte asemenea realizate ....". Nu, "sau altor asemenea realizate"?

 
   

Domnul Alexandru-Dumitru Radu:

Corect. "... sau altor asemenea realizate ..."

Comisia acceptă amendamentul dumneavoastră, domnule președinte.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da. Să-l supunem votului.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

 
   

Domnul Alexandru-Dumitru Radu:

Vă mulțumim pentru ajutor.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Oricând, la dispoziția dumneavoastră.

Mai departe, la pct.87.

 
   

Domnul Alexandru-Dumitru Radu:

La pct.87, alin.2, care, de fapt, devine art.55 alin.2, capătă următoarea formă: "Dacă pentru efectuarea măsurătorilor sau studiilor se cauzează prejudicii bunurilor sau sunt necesare modificări asupra terenului, administratorul drumului va conveni în prealabil cu proprietarul terenului asupra acestor modificări și, după caz, asupra modalităților și cuantumul despăgubirilor".

Deci, se păstrează forma inițială; se introduce numai cuvântul "bunurilor".

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Să-l supunem votului.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră art.55, integral.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

 
   

Domnul Alexandru-Dumitru Radu:

La art.56, nou, renumerotat, pct.c3), final, dacă sunteți amabili. A fost o intervenție, și forma finală a devenit următoarea: "c3) asigură, în condițiile legii, repartizarea și gestionarea fondurilor extrabugetare pentru construirea, reabilitarea, modernizarea, întreținerea, exploatarea și administrarea drumurilor naționale, județene și comunale din administrarea consiliilor județene și locale, după caz".

 
   

Domnul Vasile Lupu:

c2) și c3) rămân?

 
   

Domnul Alexandru-Dumitru Radu:

Da, rămân. Numai c3) a căpătat o altă formă. De fapt, o formă îmbunătățită.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Să supunem la vot lit.c), dacă nu sunt comentarii.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Și acum, la c3) aveați o amendare.

 
   

Domnul Alexandru-Dumitru Radu:

Deci, c3) este amendat. Noi, de fapt, am votat acum lit.c) cu forma prezentată de mine la c3).

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Just. Da, în regulă.

Acum, să supunem art.56, integral, votului.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alt text?

 
   

Domnul Alexandru-Dumitru Radu:

N-au mai fost observații. Toate textele și articolele au fost votate. Putem trece la votul final.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

S-au votat, da.

Suntem în prezența unei legi ordinare.

În raportul comun s-a reținut că este o lege organică - regimul juridic al drumurilor.

Amânăm votul pentru ziua de joi, ora 10,00.

 
Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.57/1997 privind măsuri pentru asigurarea finanțării acțiunilor legate de aplicarea Legii fondului funciar nr.18/1991 (Amânarea dezbaterilor.)  

Trecem mai departe, la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.57/1997 privind măsuri pentru asigurarea finanțării acțiunilor legate de aplicarea Legii fondului funciar nr.18/1991.

Din partea inițiatorului, dorește cineva să ia cuvântul? Domnul secretar de stat Pană mai este? Secretarul general de la agricultură este prezent.

Dacă doriți să luați cuvântul.

Dacă nu, din partea comisiei sesizate în fond, are cuvântul domnul deputat Gheorghe Cristea, președintele Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice.

   

Domnul Gheorghe Cristea:

Domnule președinte, dezbaterile s-au realizat de fapt în ședința de săptămâna trecută.

De fapt, această ordonanță nu propune decât o prelungire a termenului cuprins în Legea nr.18/1991 privind cheltuielile aferente eliberării..., deci efectuării măsurătorilor, punerii în posesie și eliberării titlurilor de proprietate, până la 31 decembrie 1998, dintr-un motiv foarte simplu: pentru ca aceste cheltuieli, aceste sume să poată fi introduse în Legea bugetului de stat pe 1998, dat fiindcă prelungirea care a existat se încheie în acest an. Ordonanța nu are decât 3 articole, în acest sens.

Vă mulțumesc.

Deci, propunerea comisiei este supunerea la vot a ordonanței, în forma în care a fost prezentată de inițiator.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

La dezbaterile generale dorește să ia cuvântul domnul deputat Lăpușan, din partea PDSR.

 
   

Domnul Alexandru Lăpușan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Aș vrea să vă aduc aminte că această ordonanță a mai fost pusă în discuție în plenul Camerei Deputaților și atunci, din lipsa, sau din cauză că reprezentanții Ministerului Agriculturii nu aveau niște răspunsuri la întrebările pe care noi le-am ridicat atunci, s-a convenit ca să se amâne dezbaterile pentru această ordonanță până în momentul în care domniile lor vor putea să vină, să-și găsească timp și pentru noi și să ne dea răspuns la întrebările care s-au ridicat atunci. Eu cred că nu este cazul să intervin cu aceste întrebări, pentru că s-ar putea să se simtă la un moment dat domnii miniștri, așa, jigniți că nu mai țin minte întrebările sau că nu mai țin minte sensul și motivele pentru care noi am oprit discuțiile și dezbaterile la acest act normativ.

Aș vrea să amintesc doar că prin amânarea dezbaterii și luării unei decizii în plenul Camerei Deputaților, această ordonanță nu este blocată. Ea este valabilă..., este aplicabilă. Deci, nu blocăm nici un fel de finanțare și, probabil, sau așa ar fi trebuit, ca banii să fie direcționați deja către cei care trebuie să-i primească. Un aspect al problemei.

Al doilea aspect al problemei. Noi doream doar niște explicații. Sigur că nu de formă, ci de fond. Și aș vrea să vă amintesc doar că până în momentul acesta, față de angajamentele din program, față de declarațiile din program ale Guvernului, procentul de punere în posesie este, comparativ cu perioada anului trecut, într-o evoluție doar cu 3,8% și, dacă nu vor mai exista nici un fel de acte normative care să blocheze aplicarea Legii funciare în România, ne-ar trebui vreo 7 ani și 9 luni pentru a o finaliza. Și, de aceea, noi am pus Executivului câteva întrebări foarte clare, la care așteptam un răspuns venit din partea unei persoane cu răspundere din cadrul ministerului, respectiv ministrul sau unul dintre secretarii de stat, pe care se pare că nici astăzi nu-i avem prezenți aici.

Și, în cazul în care răspunsurile nu sunt pregătite, domnule președinte, solicităm să amânăm încă o dată discutarea acestei ordonanțe pentru momentul în care Executivul va găsi timp și răspunsuri pentru întrebările noastre.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Dacă din partea ministerului au venit răspunsurile.

Domnul președinte Cristea.

 
   

Domnul Gheorghe Cristea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Discuțiile pe această ordonanță s-au făcut, dacă nu mă înșel, în vreo trei rânduri. Motivația domnului deputat Lăpușanu rămâne mereu aceeași: să vină cineva să-i explice pentru ce sunt necesari acești bani? Pentru continuarea eliberării titlurilor de proprietate și a măsurătorilor în anul 1998. Ordonanța așa spune: "prelungirea până la 31 decembrie 1998 a termenului de aplicare a dispozițiilor Legii fondului funciar".

Cât despre celelalte termene și calcule, nu vreau să le fac, pentru că se pot face în diverse moduri. Cred că nu este nici un fel de expliație suplimentară de dat, prin faptul că anul viitor sunt necesari niște bani pentru a pune în aplicare niște dispoziții legale. Deci, în anul de grație 1998. Asta se cere prin această ordonanță. Sumele necesare pentru ca activitatea de măsurare, punere în posesie și eliberare a titlurilor de proprietate să poată continua, în baza prevederilor cuprinse în Legea nr.18/1991. Nu văd ce explicații trebuiesc date. Acești bani se vor folosi pentru așa ceva. Dacă domnia sa solicită niște explicații în plus, e bine să le formuleze, legat de ce se va întâmpla în 1998, în baza cererilor din această ordonanță. Nu se vor folosi banii pentru altceva, decât pentru ceea ce se solicită aici. Eu cred că am discutat suficient pe baza acestei ordonanțe și ar trebui s-o supunem la vot, domnule președinte.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da. Să mai numărăm o dată deputații prezenți în sală.

 
   

Domnul Ioan Gavra (din sală):

244.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Lăpușan.

 
   

Domnul Alexandru Lăpușan:

Domnule președinte, cu tot respectul, eu am solicitat ceva și vreau să fac o specificație, dacă este nevoie. Noi vom vota această ordonanță. Deci, în momentul în care vom avea pe cineva de la Ministerul Agriculturii, din fruntea ministerului, sau, mă rog, din palierele 1, 2, 3, 4 și așa mai departe. Sigur că domnul Cristea și-a formulat răspunsul pentru cazul în care se producea ceva la remaniere. Deci, pe mine nu mă satisface răspunsul domnului Cristea. Mi-ar trebui răspunsul domnului ministru al agriculturii sau a unui secretar de stat.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat, să amânăm acest proiect de lege pe joi și rugăm Ministerul Agriculturii să vină să răspundă la întrebări. (Rumoare, comentarii)

Domnul ex-ministru Lăpușan vrea un răspuns de la omologul domniei sale în funcțiune. Doar dumnealui știe foarte bine ce s-a întâmplat în legislatura trecută cu acest fond funciar și acum vrea să se lumineze. Are dreptul.

 
Propunerea legislativă privind constituirea la dispoziția Ministerului Agriculturii și Alimentației a fondului special pentru achiziționarea strugurilor pentru vinificație din producția anului 1997 (Aprobarea propunerii de respingere formulată de comisie.)  

Stimați colegi, propun să trecem mai departe la propunerea legislativă privind constituirea la dispoziția Ministerului Agriculturii și Alimentației a fondului special pentru achiziționarea strugurilor pentru vinificație din producția anului 1997. Am intrat în altă încurcătură, așa-i? (Rumoare)

Aceasta s-a stabilit a se dezbate în procedură de urgență. În ședința din ziua de joi, 25 septembrie 1997, se menționează în documentația noastră că s-a aprobat dezbaterea și adoptarea în procedură de urgență.

Domnul Lăpușan.

   

Domnul Alexandru Lăpușan:

Domnule președinte, o să fie un act normativ care probabil o să fie adoptat foarte repede de Camera Deputaților. În calitatea mea de inițiator, sunt de acord cu propunerea comisiei de specialitate, de a respinge acest proiect, dar din următoarele motive. Vă dați seama ce înseamnă un act normativ care a fost promovat, a fost adoptat de Camera Deputaților să fie discutat în procedură de urgență. Acest act normativ a fost gândit să vină la timp, să vină în întâmpinarea celor care doreau să achiziționeze, să valorifice în mod superior producția de struguri, care n-a fost de neglijat în acest an, act normativ care venea în niște momente în care producția de struguri era afectată, datorită unor condiții de mediu, gata să se deprecieze și respectiv calitatea produselor obținute să nu mai poată fi valorificată la parametrii care erau proiectați și, de aceea, vreau să-mi manifest doar nemulțumirea și dezamăgirea pentru faptul că.... mulțumesc pentru termenul pe care l-am împrumutat de la unul din colegii mei..., dezamăgirea că acest proiect, care ar fi putut să fie util, dacă ar fi fost dezbătut la timp, a găsit abia în momentul acesta, la sfârșitul anului, câteva clipe în Camera Deputaților, pentru a fi dezbătut.

Deci, suntem de acord cu respingerea proiectului respectiv.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi, Ministerul Finanțelor și-a exprimat deja punctul de vedere. Reglementarea este de acum caducă, s-o dezbatem, doar să-i schimbăm anul. Să poată fi valabilă de la anu'.

Și cum inițiatorul a cerut respingerea, comisia cere respingerea și Opoziția acceptă respingerea, aș supune votului dumneavoastră propunerea unanimă de respingere.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Vă mulțumesc pentru buna colaborare.

 
Propunerea legislativă privind acordarea unor facilități producătorilor de vin (Amânarea dezbaterilor.)  

În ședința din ziua de joi, 25 septembrie 1997, s-a aprobat dezbaterea și adoptarea în procedură de urgență a propunerii legislative privind acordarea unor facilități producătorilor de vin.

Procedura de urgență a scăpat binișor, de la 3 zile, la 3 luni.

Avem reprezentantul ministerului aici. Inițiatorii sunt reprezentați prin domnii deputați de la PDSR - Miron Mitrea, Alexandru Lăpușan, Carmen Dumitriu, Gheorghe Oană.

Comisia este prezentă. Urmează să ajungem la o înțelegere privind aprobarea raportului de respingere a acestei inițiative legislative.

Deci, din partea Guvernului, se susține respingerea.

Din partea comisiei, s-a formulat în raport.

Inițiatorii insistă.

   

Domnul Alexandru Lăpușan:

Domnule președinte, pentru această inițiativă legislativă, care este de actualitate în momentul de față, este greu de crezut că Ministerul Agriculturii nu ar putea să fie de acord cu ea. Poate reprezentanți ai Ministerului Finanțelor, pentru că este vorba de o reducere a accizelor, reducere care facilitează, creează condiții favorabile pentru producătorii de vin și nu ar trebui să vedem vinul neapărat ca un produs alcoolic care este dăunător sănătății, ci ar trebui să-l vedem poate ceva mai aproape de concepția franceză, că vinul este unul din alimentele de bază, și în această țară mare și frumoasă, care face parte din Comunitatea Europeană, vinul este considerat un aliment.

Noi considerăm că prin ceea ce solicităm, deci numai pentru vinurile din producția internă, evident, deși accizele se aplică la toată producția, inclusiv la cea importată, însă, având în vedere nivelul taxelor vamale care în momentul acesta putem spune că protejează producția internă de vin, deci pentru vinurile din producția internă, comparativ cu celelalte băuturi alcoolice, mediu și tari, ar putea să creeze un echilibru în consum, echilibru care, evident, s-ar repercuta asupra producătorilor de struguri, asupra cultivatorilor de viță de vie, și așa după cum se știe, și este evident, în agricultura românească această producție reprezintă o pondere însemnată, un loc însemnat.

Considerăm că pentru vinurile de un an, care se consumă, deci nu vinurile pretențioase, care se vând la prețuri bune, atât pe piața noastră, cât și pe piața externă, pe terțe piețe, considerăm că nu se afectează foarte serios bugetul și ar putea să contribuie acest lucru, această ordonanță, această lege ar putea să contribuie la echilibrarea consumului de produse de vinificație slab alcoolizate pe piața românească.

Repet, ceea ce ar contribui favorabil și s-ar repercuta favorabil asupra producătorilor de viță de vie.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Comisia, în plus de raport, mai are de adăugat ceva?

Ministerul Finanțelor este reprezentat?

Din partea Guvernului, va vorbi domnul ministru Clinciu.

 
   

Domnul Eugen Clinciu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Având în vedere că punctul de vedere al Ministerului Finanțelor a mai fost prezentat, vă rog să-mi permiteți mie să subliniez câteva idei.

La Ministerul Finanțelor se lucrează la o nouă lege a accizelor și, ca urmare, este inoportun a interveni, până la definitivarea acesteia, cu o altă lege privitoare la aplicarea accizelor.

În consultările avute cu reprezentanții Ministerului Finanțelor, patronatele din sectorul agricol nu au propus eliminarea acestor accize. Nu se propun surse alternative de completare a diminuării veniturilor bugetare, dacă s-ar aplica această ordonanță.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi, eu propun să amânăm și acest text pentru ziua de joi, pentru că nu prea iese cvorumul.

Votul asupra acestei legi se va da, de asemenea, joi, când sperăm la o participare mai numeroasă.

 
Adoptarea proiectului de Lege privind declararea ca abrogate a unor acte normative.  

Trecem la un proiect de lege mai agreat de grupurile parlamentare, pentru declararea ca abrogate a unor acte normative.

Dacă din partea inițiatorului, dorește cineva să ia cuvântul?

Consiliul Legislativ, abilitat prin Legea de organizare si funcționare, reprezentat aici de domnul președinte Dorneanu, deci Consiliul abilitat să facă propuneri Parlamentului pentru abrogarea unor acte normative, reprezentat prin domnul președinte Valer Dorneanu, care ne va argumenta necesitatea adoptării acestui proiect.

Domnule președinte, aveți cuvântul.

   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate domnule președinte de ședință,

Distinși deputați,

Sunt onorat să mă aflu pentru prima dată în fața dumneavoastră și vă mărturisesc că mă încearcă și un sentiment de emoție.

Mă aflu aici nu în calitate de inițiator tradițional, în sens constituțional, pentru că acest drept Consiliul Legislativ nu-l are. Proiectul pe care vi-l prezint a fost însușit însă de Guvern.

Mă aflu însă tot pentru executarea unui mandat constituțional. Art.150 alin.2 din Constituție și art.2 din Legea de organizare a Consiliului Legislativ ne mandatează să analizăm toată legislația anterioară Constituției și să facem propuneri corespunzătoare, în condițiile în care o parte din aceasta este incompatibilă cu prevederile Constituției sau cu principiile sale.

În îndeplinirea acestei obligații, vă mărturisim că am întâmpinat mari greutăți, în primul rând cu inventarierea legislației active, pentru că au existat, în momentul apariției Constituției, aproximativ 3.077 de acte normative, alcătuite din 131 de legi, din 1954 de decrete ale fostului Consiliu de Stat, dintre care 312 erau nepublicate, 205 decrete prezidențiale, dintre care 143 erau nepublicate, și 748 de Hotărâri ale fostului Consiliu de Miniștri, dintre care 380 au fost nepublicate.

Ca urmare a evenimentelor din decembrie, arhiva cu documentele fostelor autorități ale statului s-a risipit, astfel încât o bună parte din actele normative nepublicate nici nu am putut să le găsim în materialitatea lor.

După inventarierea acestor acte normative, în cadrul unei analize pe care am făcut-o împreună cu minsterele, care ne-au sprijinit foarte mult în acest demers, am ajuns la o primă propunere de abrogare, care cuprinde, cum se vede în expunerea de motive pe care v-am prezentat-o, 508 acte normative, dintre care 20 sunt legi, 302 foste decrete ale Consiliului de Stat, 171 decrete prezidențiale și 13 decrete sau decrete-legi ale fostului Consiliu Național al Frontului Salvării Naționale. Toate aceste acte normative propuse spre abrogare se caracterizează prin cuprinderea unor prevederi care sunt contrare atât Constituției, cât și noii ordini de drept. Majoritatea dintre ele sunt căzute în desuetudine și ar putea fi considerate abrogate implicit, ca urmare a prevederilor art.150, alin.1 din Constituție. Pentru a nu exista însă nici un fel de discuții și nici un fel de dubii, am făcut acest proiect prin care am propus să se constate oficial că ele sunt și rămân abrogate.

În cuprinsul expunerii de motive, noi am prezentat cele 508 acte normative împărțite pe 15 capitole, pe care le-am grupat după niște criterii care țin de domeniul de activitate și, în cadrul fiecărui capitol, am motivat care sunt argumentele și care sunt prevederile din aceste acte normative care vin în conflict cu principiile Constituției, cu principiile noului stat de drept.

Foarte pe scurt, aș vrea să vă prezint aceste acte normative.

Un prim grupaj se referă la actele normative care reglementau structura fostului aparat de stat. Iată, de pildă, Decretul 589/1969 privind organizarea Ministerului Afacerilor Externe, Decretul 649 privind organizarea Ministerului Energiei Electrice. Cunoașteți că, după apariția Constituției, majoritatea ministerelor au fost reglementate, organizate prin hotărâri ale Guvernului. În consecință, prin aceste hotărâri, n-au putut fi abrogate acte de nivel superior, cum au fost decretele Consiliului de Stat care erau considerate ca având rang de lege. Din acest punct de vedere, este evident că ele trebuie abrogate.

Un al doilea capitol se referă la acte normative privind organizarea și funcționarea administrației publice locale. Sigur că întreaga administrație locală, inclusiv aparatul de specialitate din subordinea ministerelor, au cunoscut între timp o altă organizare, un alt cadru normativ și, ca atare, se impune abrogarea tuturor actelor normative anterioare Constituției, care stabileau diverse atribuții acestor categorii de organe și, mai ales, aparatului descentralizat, atât al Guvernului, cât și al ministerelor.

Un al treilea capitol se referă la actele normative privind mecanismul de funcționare a unităților economice de stat, începând cu Legea nr.5/1974, privind atribuțiile oamenilor muncii, a inginerilor șefi, a contabililor șefi, Legea nr.12/1980, Legea nr.5/1985 privind creșterea productivității muncii. Este evident numai prin cele 3 exemple că acestea toate trebuie abrogate.

Un al patrulea capitol se referă la acte normative care reglementau coordonarea unor activități în economie, în sectoarele industriei, construției, agricultură, începând cu Legea nr.1/1971 și Legea nr.3/1972. Este evident că noua organizare statală, precum și principiile economiei de piață, stabilesc alte reguli cu care actele normative pe care le-am enunțat vin în contradicție flagrantă și, ca atare, se impun a fi abrogate.

Un al cincilea capitol se referă la acte normative privind activitatea de achiziții, contractări de produse agricole și animale. Doar simpla lectură a acestui capitol demonstrează că în ele erau cuprinse acte normative care vin în contradicție cu principiile economiei de piață, cu principiile după care se desfășoară în prezent activitatea de achiziții.

Un al șaselea capitol se referă la funcționarea controlului în economie, domeniul financiar, mecanismul economic financiar. Avem aici Legea nr. 6/1972 privind organizarea și funcționarea controlului oamenilor muncii, Legea nr.29/1978 privind formarea și planificarea beneficiilor etc. Este, de asemenea, evident că ele contravin principiilor economiei de piață și trebuie abrogate.

Capitolul VII vizează legislația privind prețurile, tarifele, reașezarea și actualizarea prețurilor. Nu cred că este nevoie de alte argumente, în condițiile în care prețurile se stabilesc acum după cu totul alte criterii decât cele supercentralizate care erau avute în vedere la elaborarea legilor pe care vi le-am prezentat.

În fine, la Capitolul VIII, la domeniul despre care vă vorbesc, există acte normative privind sistemul bancar, Legea nr.16/1968 privind funcționarea Băncii Române de Comerț Exterior, Decretul 55/1970, privind organizarea și funcționarea Băncii pentru agricultură și industrie alimentară. Toate acestea sunt depășite, în prezent atât activitatea bancară, cât și organizarea băncilor sunt supuse altor acte normative, altor reguli, altor principii.

La Capitolul IX am cuprins acte normative cu privire la circuitul bunurilor proprietate de stat. Am cuprins aici Decretul 444/1953, Decretul 144/1955, Decretul 93/1974 privind transferul mașinilor unelte și utilajelor. Evident, nici acestea nu mai puteau să-și găsească un loc în constelația legislației actuale. (Gălăgie în sală)

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă rog, păstrați liniștea în sală.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Un capitol privește actele normative privind instituirea de taxe, timbre și impozite, de pildă, Decretul 429/1978, Decretul 517/1954. Toate aceste activități sunt supuse unor cu totul alte reguli, încât actele anterioare trebuie abrogate.

De asemenea, același regim trebuie să-l acordăm și actelor care reglementau regimul valutar și cel vamal. Aici sunt cuprinse: Decretul 376/1976, Decretul 55/1989, care până în prezent încă nu au fost abrogate, deși este evident că ele contravin actualelor reglementări.

La Capitolul XII am cuprins actele din domeniul învățământului, culturii, sănătății și social: Decretul 175/1948, privind reforma învățământului, Decretul 17/1949 privind editarea și difuzarea cărții și altele, toate aflate în contradicție cu Legea învățământului, cu Legea nr.61/1993 și cu altele. Se impune, ca atare, să fie abrogate.

La Capitolul XIII am cuprins acte normative în domeniul cooperației. Am avut aici în vedere Legea nr.7/1971 privind organizarea activităților industriale și de prelucrare a produselor agricole, Legea 4/1974, Legea 1/1982. Este evident că și activitatea din cooperație se desfășoară după alte criterii, după alte principii.

La Capitolul XIV am cuprins actele normative din sfera raporturilor de muncă. Am avut aici în vedere Legea 12/1971 privind încadrarea și probarea în muncă, lege care încă n-a fost încă abrogată. Legea salarizării nr.14/1991 a stabilit cu totul alte reguli și, ca atare, toate aceste acte normative, contrare Constituției și Legii nr.14/1991, trebuie abrogate.

În fine, la Capitolul XV am avut în vedere actele informative privind instituirea de ordine și medalii. Este evident că toate actele normative care au instituit vechile ordine ale fostului regim trebuie abrogate.

Aș vrea să vă informez că într-o a doua etapă, noi pregătim un nou set de propuneri de abrogare. Cunoașteți deja că Guvernul a aprobat o hotărâre prin care la propunerea noastră a abrogat 475 de hotărâri ale fostului Guvern și, în continuare, noi vom veni cu un nou set de propuneri care va cuprinde aproximativ 300 de legi și decrete și decrete prezidențiale ale fostului regim și cam 300 de foste hotărâri ale Consiliului de Miniștri, propuneri pe care sperăm să le facem în primul trimestrul al anului viitor.

Acestea sunt explicațiile pe care vi le prezint. Dacă aveți întrebări cu privire la fiecare dintre aceste acte normative, eu am fișele tuturor actelor normative cuprinse în această listă și vă stau la dispoziție.

Vă mulțumesc foarte mult pentru atenție.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi, cu această prezentare, venită de la organul cel mai competent în materie de tehnică legislativă, cred că suntem convinși cu toții de necesitatea adoptării proiectului de lege de a vota articolul unic, fără să mai dăm citire listei de 508 acte normative.

La dezbaterile generale nu intervine nimeni. Comisia juridică susține.

Supun votului dumneavoastră articolul unic.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri?

Cu majoritate de voturi pentru, proiectul de Lege pentru declararea ca abrogate a unor acte normative a fost adoptat.

 
Propunerea legislativă cu privire la sprijinirea și protejarea producției naționale de filme (Aprobarea propunerii de respingere formulată de comisie.)  

Urmează Propunerea legislativă cu privire la sprijinirea și protejarea producției naționale de filme. Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, sperăm prezentă în sală, își va spune cuvântul. Domnul secretar Puiu Hașotti, delegat de comisie, are cuvântul.

   

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor deputați,

Este vorba despre un proiect de lege vechi de mai bine de 5 ani. În ședința din 22 oct., ședința a luat în discuție acest proiect de lege și pentru a nu vă răpi prea mult din timp, permiteți-mi să spicuiesc din motivele care ne-au făcut să solicităm respingerea.

1. Prin propunerile formulate nu se realizează un mecanism de natură să asigure însăși realizarea scopului acestor modificări.

2. Prevederile nu sunt de actualitate, având în vedere faptul că proiectul datează din 1992 și nu sunt armonizate cu schimbările intervenite în această perioadă în legislația română.

3. Propunerile formulate nu sunt de natură să creeze un real cadru de stimulare și protecție a producției naționale de filme. Mai mult decât atât, doamnelor și domnilor deputați, comisia este în pragul finalizării unui proiect de lege care are în vedere tocmai aceste chestiuni privitoare la sprijinirea și protejarea producției naționale de filme.

Vă mulțumesc.

Prin urmare, vă transmit rugămintea comisiei prin raportul suplimentar, pe care l-a redactat, de a respinge inițiativa legislativă.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Comisia propune respingerea.

Alte păreri nu sunt.

Supun votului dumneavoastră raportul comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 4 voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Cu majoritatea de voturi propunerea comisiei a fost adoptată.

Da, stimați colegi, în ordinea de zi aprobată nu apare proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr.21/1991 privind cetățenia română, care figura în proiect. Am cerut secretariatului general al Camerei Deputaților să ne dea informații și, iată, le primim acum.

Stimați colegi, lucrurile s-au lămurit. Prin votul Camerei, acest proiect de lege a trecut la poziția 28 pentru ziua de luni. N-o putem lua în dezbatere acum.

 
Adoptarea proiectului de Lege cu privire la asigurările facultative de bunuri, persoane și răspundere civilă în Ministerul Apărării Naționale, Ministerul de Interne și Ministerul Justiției - Direcția Generală a Penitenciarelor.  

Trecem la proiectul de Lege cu privire la asigurările facultative de bunuri, persoane și răspundere civilă în Ministerul Apărării Naționale, Ministerul de Interne și Ministerul Justiției, Direcția Generală a Penitenciarelor.

Dacă din partea inițiatorului dorește cineva să ia cuvântul?

Vă rugăm să vă prezentați, domnule general, pentru stenogramă.

   

Domnul Vasile Corhăneanu:

Sunt generalul de brigadă Corhăneanu - șeful Direcției financiare din Ministerul Apărării Naționale.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Acest proiect, pe care vi-l supunem dumneavoastră spre adoptare, a fost determinat de faptul că la ora actuală nu există o reglementare în țara noastră pentru a asigura facultativ bunurile și persoanele din Ministerul Apărării Naționale.

El a fost înaintat dumneavoastră în scopul de a asigura personalul armatei și tehnica, atunci când participă la o serie de misiuni în afara țării, cât și pentru misiunile din interiorul țării. Fondurile le avem prevăzute în proiectul de buget pentru anul 1998. Aceste asigurări se vor face facultativ, prin aceasta vom asigura și o protecție socială a militarilor în termen și cadrelor care participă la misiuni, atât internaționale, cât și din țară.

Estimativ, pentru anul 1998, am prevăzut circa 45 de miliarde pentru asigurarea care se propune a fi adoptată de către dumneavoastră.

Vreau să vă raportez că această lege a fost adoptată la Senat pe data de 25 sept., urmând ca dumneavoastră să dați votul pentru a ne sprijini în activitatea care se desfășoară în armată.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond, are cuvântul domnul Nică.

 
   

Domnul Mihail Nică:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, analizând acest proiect de lege, a fost întru totul de acord cu formula propusă de Senat.

De aceea, vă rugăm să trecem la vot, pentru că formulările sunt bine conturate de data aceasta.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Dacă, în cadrul dezbaterilor, dorește cineva să ia cuvântul, din partea grupurilor parlamentare. Nu. Vă mulțumesc.

Trecem la textul proiectul de lege.

Stimați colegi, comisia susține întru totul varianta Senatului.

Dacă cu privire la titlul proiectului de lege sunt comentarii. Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.1. Comentarii nu sunt.

Voturi pentru?

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.2.Obiecțiuni nu sunt.

Voturi pentru?

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.3. Comentarii nu sunt.

Voturi pentru?

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.4.

Voturi pentru?

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.5.

Voturi pentru?

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Proiectul în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Proiectul de Lege cu privire la asigurările facultative de bunuri, persoane și răspundere civilă în Ministerul Apărării Naționale, Ministerul de Interne și Ministerul de Justiție, Direcția Generală a Penitenciarelor a fost adoptat de Camera Deputaților.

 
Aprobarea propunerii de respingere formulate de comisii la:  

Trecem la propunerea legislativă privind organizarea unor comune. Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibrul ecologic propune respingerea acestui proiect de lege.

Dacă sunt și alte păreri în Cameră? Nu sunt.

Supun raportul comisiei votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Urmează Propunerea legislativă privind asigurarea protecției sociale a personalului din activitatea de construcții și alte activități asimilate acesteia. Comisia pentru muncă și protecție socială, dacă este prezentă în Cameră, își poate exprima punctul de vedere.

Raportul face propunere de respingere.

   

Domnul Marian Sârbu:

Da, într-adevăr, domnule președinte, doamnelor și domnilor, după cum vă amintiți, aproximativ cu două săptămâni în urmă, Camera a votat un proiect de lege înaintat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale, în temeiul căruia s-a prevăzut constituirea Casei Sociale a Constructorilor.

Prin urmare, problema este în curs de rezolvare prin adoptarea de către Cameră și înaintarea către Senat a acestei inițiative a Guvernului, inițiativa legislativă anterioară devine în felul acesta caducă și, de aceea, a fost propusă respingerea ei.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumesc.

Din partea inițiatorilor, domnul deputat Mircea Munteanu.

 
   

Domnul Mihai Mircea Munteanu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Mă număr printre inițiatorii acestei inițiative legislative și vă pot confirma că în urma convorbirilor pe care le-am avut cu reprezentanții executivului și cu comisia de specialitate, am fost de acord ca în proiectul de lege inițiat de executiv să fie cuprinse și prevederile acestei inițiative legislative a noastre.

Prin urmare, decizia pe care a luat-o comisia de specialitate este justă, iar ceea era prevăzut în proiectul nostru de lege este preluat în proiectul de Lege privind Casa socială a constructorilor, deci problema este rezolvată din punct de vedere al inițiatorilor.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumesc.

Inițiatorul admite respingerea. Comisia susține. Alte păreri nu sunt.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

 
Proiectul de Lege privind acordarea unui sprijin material pentru soțul supraviețuitor și pentru urmașii membrilor Academiei Române (Remis comisiei.)  

Stimați colegi,

Trecem la proiectul de Lege privind acordarea unui sprijin material pentru soțul supraviețuitor și pentru urmașii membrilor Academiei Române. Comisia pentru muncă și protecție socială este prezentă. Raportul este de admitere. Inițiatorul susține proiectul.

Dacă la dezbaterile generale dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește.

Trecem la titlul legii.

Da, vă rog domnule deputat.

   

Domnul Marian Sârbu:

Este vorba despre un amendament respins în comisie, asupra căruia aș insista totuși, pur și simplu, pentru a realiza o strictisimă concordanță între conținutul legii și titlu.

Într-adevăr, după cum ați observat, desigur, legea se referă la soți și la copii. Or, titlul se referă la urmașii membrilor, la soțul supraviețuitor, bineînțeles, și urmașii membrilor Academiei Române, ori urmașii pot fi și copii, nepoți, deci generații următoare. De aceea, pentru o strictă conformitate a titlului cu conținutul legii - vedeți, vă rog, și formularea din articolul 4 al legii - aș propune exact aceeași formulare și în titlu, și anume: "Copiii urmași ai membrilor Academiei Române", în loc de "urmașii".

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Dacă vreți să recitiți titlul legii în formularea dumneavoastră.

 
   

Domnul Marian Sârbu:

"Lege privind acordarea unui sprijin material, pentru soțul supraviețuitor și pentru copiii urmași ai membrilor Academiei Române".

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Se oprește la gradul I, la succesorii legali.

 
   

Domnul Marian Sârbu:

Exact. Acesta este conținutul legii.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Comisia?

Stimați colegi,

Într-adevăr, văd textul articolului 1... Textul se referă numai la copii.

 
   

Domnul Teodor Stanca:

Comisia a luat în dezbatere această propunere și a considerat că, totuși, termenul de urmaș este un termen juridic consacrat în materie și a respins.

Acum, mă rog, dumneavoastră supuneți votului și cum consideră și onorata Cameră, termenii sunt acceptabili amândoi, dar comisia a respins termenul de "copii" și a rămas de "urmași".

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnul deputat Rădulescu Zoner.

 
   

Domnul Constantin Șerban Rădulescu Zoner:

Mă scuzați că intervin și eu. Pentru acuratețea textului: este prima dată când aud "copii urmași". Păi, copiii... ori acceptați așa, ori atunci treceți "copii", dacă nu se găsește o altă formulare, dar "copii urmași" nu poate să fie, deoarece copiii sunt urmași. Că sunt legitimi sau recunoscuți ulterior, dar tot urmași sunt.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat, există copii succesori, dar pot fi și copii decedați și vin în numele lor nepoții, în dreptul comun.

Și așa cum este titlul, transmis pe mass-media, la adoptarea acestei legi se vor îngrămădi toți urmașii până la gradul IV. Este acceptabil.

Domnul deputat Lăpușan.

 
   

Domnul Alexandru Lăpușan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Nu reprezint poziția grupului nostru parlamentar, care probabil că va fi foarte clar exprimată. Mie mi se pare că acest proiect de lege este o glumă. Din păcate, mi se pare că este o glumă proastră. Nu văd de ce urmașul unui membru al Academiei Române este înjosit în asemenea hal încât să ceară niște drepturi materiale pentru că tatăl lui, bunicul lui sau străbunicul lui a făcut ceva foarte util pentru țara aceasta.

Deci, părerea mea este că acest proiect de lege este o glumă proastă.

Dacă în dezbaterea Camerei Deputaților s-au ridicat de foarte multe ori voci împotriva urmașilor Revoluției, și unii dintre ei au avut de suferit foarte serios, au avut de suferit în urma evenimentelor sau măcar și-au manifestat mai mult curaj decât alții, pentru ca noi astăzi să putem să ne spunem punctul de vedere aici, părerea mea este că nu se justifică un astfel de proiect de lege.

Mulțumesc. (Aplauze)

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Domnul deputat George Șerban are cuvântul.

Vă rog, păstrați liniștea în sală!

 
   

Domnul George M. Șerban:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Mă surprinde poziția domnului deputat Lăpușan, pentru că în comisia permanentă colegii dumnealui...

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Dacă vă puteți apropia sau potrivi microfoanele mai bine?!

 
   

Domnul George M. Șerban:

În comisia permanentă, colegii domniei sale de grup nu au protestat împotriva acestui proiect de lege, ba dimpotrivă, în comisie a participat președintele Academiei, care ne-a stârnit niște zâmbete amare când ne-a spus care este venitul unui academician al României în ziua de astăzi, situație pe care, de fapt, nu a am creat-o noi, ci am găsit-o și este necesar să o reparăm într-un fel sau altul.

Cred că trebuie, în primul rând dumneavoastră să adoptați o atitudine, domnule președinte, pentru că am depășit faza dezbaterilor generale și era vorba de titlul legii.

Colegul meu de comisie și de Cameră, domnul deputat Radu Gheciu, a propus o modificare de titlu. Eu cred că este bine să o votăm, într-un fel sau altul. Nu cred că aduce modificări de substanță, pentru că, de fapt, din cuprinsul legii rezultă foarte clar că propunerea se referă la soție și la copii. De nicăieri din conținutul legii nu rezultă că s-a referit la alte grupe, de alt rang decât copiii și soția.

Eu vă propun să o votăm. De altfel, în comisie am propus să înlocuim și cuvântul "supraviețuitor", care, în afara sensului real pe care îl are, aduce, printr-un sens colateral, ideea unui exercițiu dramatic al soției, care a fost soția unui academician. Dar, am renunțat la acest argument. Mi s-a spus că este un termen consacrat juridic.

Deci, propunerea mea este să votăm cu amendamentul domnului Radu Gheciu la acest titlu și să trecem mai departe la dezbaterea pe fond.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Acum domnul deputat Lăpușan vine cu o glumă bună. Poftiți.

O voce din sală:

A venit să-și ceară scuze!

 
   

Domnul Alexandru Lăpușan:

Domnule președinte,

O să-mi cer scuze dacă o să am motive și atunci când am motive nu-mi este rușine ca să-mi cer scuze!

Deci, domnule președinte, propunerea mea este ca să supuneți la vot eliminarea de pe ordinea de zi a acestui proiect, poate și pentru momentul când vom avea un cvorum mai mare și vom putea să abordăm și sub alte aspecte acest proiect de lege.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Propunerea dumneavoastră ar urma propunerii comisiei, de admitere. Eu v-aș propune să retrimitem acest text la comisie, să mai fie analizat și într-o mai bună dispoziție, într-o zi mai puțin încărcată, să rediscutăm acest text.

Deci, proiectul revine la comisie. Și rog Comisia pentru muncă și protecție socială să consulte și Comisia juridică, care oricum trebuia să-și dea avizul pe formalitate, pe constituționalitate, pe tehnica asupra acestui proiect.

Poftiți, domnule deputat.

 
   

Domnul Teodor Stanca:

Domnule președinte,

Avizele le-am primit. Nu văd ce am mai putea discuta la acest proiect de lege. A fost discutat și paradiscutat în prezența președintelui Academiei. Noi am înțeles situația prin care trec membrii Academiei Române în momentul de față, din păcate, și dacă a fost o cerere a dânșilor și sprijinită și de Guvern, susținută de Guvern, noi am considerat că este o mână întinsă acestor oameni, față de care trebuie să avem toată considerația noastră, toată stima. Și noi susținem să se aprobe, să se discute și să se adopte acest proiect de lege. Avem avizele toate.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnul deputat Ionescu.

 
   

Domnul Bogdan Ionescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Iată că a ajuns și vremea când să fiu de acord cu domnul deputat Lăpușan. Acest proiect de lege este o glumă proastă. (Aplauze) Nu, nu este nevoie de aplauze, dar eu nu înțeleg de ce membrii Academiei trebuie să aibă ajutorul statului în ceea ce privește, cum să vă spun, întreținerea urmașilor lor. Merg mai departe și vă spun că membrii Academiei, care este o asociație autonomă, membrii aceștia primesc în fiecare lună de la noi câte un milion de lei. De la noi, în sensul de "la țară" și eu nu știu cum să justific această indemnizație. Pentru că noi plătim un milion de lei lui Maurer, care nu a scris o pagină - nu mă mai aplaudați, domnule Ianculescu -, plătim un milion de lei lui Barbu Zaharescu, care a scris și ne-a învățat economie politică, un milion de lei lui Gulianu, un milion de lei lui Botnariu, care ne arăta că Miciurin este marele savant și într-un fel îmi pare rău că nu plătim un milion de lei și doamnei Elena Ceaușescu, care a fost academician.

Deci, eu zic că această lege nu are nici un fel de interes pentru Parlament, că ea nu trebuie să fie promovată și că, mă rog, Academia, atâta timp cât nu va face gestul minim de a se debarasa de toți aceia care au ajuns prin impostură pe aceste scaune, nu merită din partea noastră nici un fel de ajutor.

Stimați colegi,

Vă rog să suspendăm discuțiile pe această temă și să o retrimitem la comisie.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnul deputat Zoner a cerut înainte cuvântul.

 
   

Domnul Constantin Șerban Rădulescu Zoner:

Domnule președinte,

La discuții generale nu s-a înscris nimeni. Discuțiile au pornit de la titlu. Deci, cred că aceste discuții nu-și au rostul și, ca atare, să trecem la vot, să găsească comisia eventual formula - și cred că au și găsit-o - și să mergem mai departe. Oricum, acestea sunt discuții generale, nu vă supărați!

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Eu vă rog să acceptați propunerea mea de a o retrimite la comisie. Se vor mai găsi argumente. Iată, după unele păreri o concentrare mare de materie cenușie la părinți produce un deficit la urmași! (Râsete în sală)

Și ca să nu mai lungim vorba, în această chestiune, comisia va reanaliza, va mai consulta academicieni cu diferite specializări și vom reveni.

În timpul care ne-a mai rămas, să mai salvăm un proiect de lege, că nici acesta nu are șanse, este cert!

Vă mulțumesc.

 
Adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 65/1997, privind regimul pașapoartelor.  

Trecem la următorul proiect de lege.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 65/1997 privind regimul pașapoartelor.

Trebuie să profităm de prezența inițiatorului.

Poftiți, sigur că da.

   

Domnul Ion Lazia:

Domnule președinte,

Măcar așa, minimal, ar fi trebuit să respectați procedura, fie și numai pentru stenogramă, să supuneți propunerea dumneavoastră plenului, astfel încât să puteți trece și la celălalt punct al ordinii de zi.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat,

Nu am auzit, vă rog să mă iertați. Dacă vreți... Deci, care propunere să o pun la vot?

 
   

Domnul Ion Lazia:

Propunerea dumneavoastră de a retrimite proiectul la comisie, pentru că nu se poate, doar din simpla poziție de președinte de ședință, să faceți această orientare.

Supuneți propunerea dumneavoastră plenului, astfel încât proiectul să fie retrimis comisiei.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Am înțeles acordul Camerei Deputaților, dar iată, domnul deputat Dan Marțian solicită cuvântul.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Eu nu aș vrea să discutăm această problemă nici într-o atmosferă așa de râs, de derîdere, nici să formulăm anumite lucruri, pentru că acest proiect de lege are tangențe cu lumea creatoare din România. Are tangență cu cei care, sub o formă sau alta, au contribuit și contribuie la formarea patrimoniul cognitiv în diferite ramuri ale cunoașterii științifice, artistice, literare etc.

Sigur că se pot ridica anumite probleme în legătură cu legitimitatea acestui proiect de lege. După câte știți - și unii dintre dumneavoastră ați activat și în cadrul primei legislaturi - spre partea finală a acelei legislaturi, noi am adoptat un proiect de lege care acorda indemnizații membrilor titulari ai Academiei Române și membrilor corespondenți.

Dacă-mi aduc bine aminte - s-ar putea însă să greșesc, pentru că a trecut timp de atunci - era vorba ca indemnizația unui membru titular al Academiei Române să reprezinte 80 % din salariul pe care îl obține un cercetător științific gradul I, iar pentru un membru corespondent această indemnizație se ridica - dacă nu greșesc, dar este posibil să greșesc, pentru că nu am la îndemână acea lege - reprezenta 60 % din salariul unui cercetător științific gradul I.

Sigur că acum se pune o problemă care are tangență cu urmașii membrului titular sau al membrului corespondent.

Eu cred că judecățile noastre în astfel de probleme delicate trebuie făcute cu foarte multă cumpătare și cred că este rău faptul că acest proiect de lege, care este inițiat de Guvern, nu beneficiază de prezența cuiva din Guvern, care știe exact motivațiile, rațiunile pentru care a fost inițiat acest proiect de lege. Și în afară de colocviul pe care l-a avut comisia care a analizat în fond acest proiect de lege, cu exponenți autorizați ai Academiei Române, ar fi fost foarte bine ca Guvernul care, cum spuneam mai înainte, a inițiat acest proiect de lege, să vină să-l susțină, să ne prezinte, dincolo de o expunere de motive succintă și expeditivă, care sunt temeiurile pentru care a elaborat și a înaintat Parlamentului acest proiect de lege.

Dată fiind această situație, mie mi se pare că este înțelept să procedăm la amânarea dezbaterii acestui proiect de lege și îi rog pe colegii care au făcut propunere de eliminare de pe ordinea de zi și prin aceasta, de fapt, de respingere, să mai dea această șansă, și anume ca Guvernul să vină să reprezinte foarte clar, limpede, cu toate implicațiile, considerentele care l-au dus la inițierea acestui proiect de lege.

De aceea, mi se pare că poate fi acceptată propunerea pe care a făcut-o domnul vicepreședinte Vasile Lupu.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Eu cred că, într-adevăr, și juridic ar trebui să se mai umble la titlul legii și la text și, după intervenția domnului deputat George Șerban, voi supune votului dumneavoastră propunerea ca textul să fie retrimis la comisie, cu rugămintea ca secretariatul comisiei să țină legătura cu reprezentantul Guvernului și să-l invite la dezbaterea ce va fi programată la o dată viitoare.

Domnul deputat George Șerban.

 
   

Domnul George M. Șerban:

Domnule președinte,

Eu susțin propunerea făcută de domnul deputat Dan Marțian, care mie mi s-a părut că diferă de cea făcută de dumneavoastră. În primul rând că noi nu putem vota aici scoterea ei de pe ordinea de zi, pentru că nu votăm ordinea de zi astăzi. Dar noi putem constata că nu avem de față nici inițiatorul, nici reprezentantul Guvernului, la comisie eu vă afirm, ca și colegul meu, domnul deputat Stanca, că o putem trimite de 20 de ori de acum încolo, că la fel va veni, pentru că am avut un cvorum de zile mari, ea a avut și avizele Guvernului și a celorlalte comisii, care au fost sesizate pentru aviz și raportul va veni în același fel.

Ca atare, eu vă propun să amânăm dezbaterea acestui proiect de lege, așa cum a propus domnul deputat Dan Marțian, în primul rând pentru că nu avem de față inițiatorul și pe cel care este în măsură să susțină acest proiect de lege, soluție care mi se pare și regulamentară și, dacă vreți, chiar rezonabilă, cu atât mai mult cu cât cvorumul nostru nu este de natură nici măcar să aprobăm durata unei pauze.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Iată, eu vă pot citi și articolul 99 din Regulament: "Când dezbaterea amendamentelor relevă consecințe importante asupra proiectului sau propunerii legislative, președintele Camerei Deputaților poate trimite textele în discuție comisiei sesizate în fond. În acest caz, autorii amendamentelor au dreptul să fie ascultați în cadrul comisiei. Același drept îl au și reprezentanții Guvernului".

Pentru că s-au ivit discuții cu privire la textul de lege, la titlul proiectului, în special, pentru că rezonanța titlului, într-adevăr, poate antrena acțiuni care să fie blocate de conținutul reglementării, eu vă rog să-mi îngăduiți, în lumina prevederilor articolului 99, să retrimit acest text la comisie.

Stimați colegi,

Mai avem proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 65/1997 privind regimul pașapoartelor.

Întrucât nu văd posibilă epuizarea dezbaterii acestui text astăzi, credeți că reușim? Iată, comisia ne încurajează.

Atunci, să trecem la dezbatere.

Inițiatorul este prezent, susține proiectul. Dacă aveți o susținere scurtă, ca să ne putem încadra în cele 25 de minute care ne-au mai rămas. O susținere concentrată, vreau să spun.

 
   

Domnul Ion Crișan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Sunt colonelul Crișan Ion, șeful Serviciului Legislație în Ministerul de Interne.

Referitor la aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 65/1997, vă rog să-mi permiteți să raportez următoarele. Aplicarea prevederilor Decretului-Lege nr. 10/1990 privind regimul pașapoartelor și al călătoriilor în străinătate a scos în evidență necesitatea unei noi reglementări, de natură să elimine deficiențele și imperfecțiunile în acest domeniu. Și, în acest sens, prin prezentul act normativ, Ordonanța nr. 65, se realizează unificarea reglementărilor prin care s-au adus modificări și completări Decretului-Lege nr. 10/1990, respectiv Hotărârea Guvernului nr. 757/1994 și Ordonanța Guvernului nr. 37/1994.

În ordonanță au fost preluate prevederile privind categoriile de cetățeni români cărora li se eliberează pașapoartele diplomatice sau de serviciu și cele referitoare la pașaportul simplu, a mențiunii care atestă stabilirea domiciliului în străinătate.

Se asigură exercitarea dreptului la liberă circulație, conform preverilor constituționale și se stabilesc în mod clar condițiile de eliberare a pașapoartelor, inclusiv în cazul pierderii, furtului ori distrugerilor și se instituie regimul sancționator adecvat, față de cetățenii români care încalcă dispozițiile referitoare la deținerea și folosirea pașapoartelor.

În cazul în care sunteți de acord cu Ordonanța privind regimul pașapoartelor, vă rugăm să o aprobați.

Cu îngăduința dumneavoastră, vă rog să-mi permiteți să fac mențiunea că ne-am însușit în totalitate amendamentele asupra proiectulu de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 65/1997 formulate de Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Comisia a făcut raport de admitere. La dezbaterile generale nu s-a înscris nimeni. Și putem trece la dezbaterea textului.

Titlul legii.

Obiecțiuni? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 1. La alineatul 1 este reformulat de comisie.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alineatul 2 a rămas din textul inițiatorului.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 2. Nemodificat de comisie.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 3. Nemodificat.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 4. Alineatele 1 și 2 sunt reformulate de comisie. Apare și un alineat nou, alineatul 3 în raportul comisiei.

Supun varianta comisiei votului dumneavoastră.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cu aceasta, vă rog să vă pronunțați și asupra titlului Capitolului I: "Dispoziții generale".

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Capitolul II: "Eliberarea și păstrarea pașapoartelor".

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Stimați colegi,

La articolul 6, alineatul 1 capătă o reformulare în raport.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alineatul 2, de asemenea, reformulat de comisie.

Varianta comisiei.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 6 integral.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 7 este modificat în varianta comisiei la punctele 4, 11, 13, 14, 15, 16 până la 18.

Apoi comisia reformulează și punctele 19-20.

Stimați colegi,

Supun votului dumneavoastră formulările comisiei.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 8.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 10.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 11, reformulat de comisie.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 12 păstrează textul inițiatorului.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 13, reformulat, cu două alineate, de comisie. Supun votului varianta comisiei.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 14, reformulat de comisie, cu un text nou la alin. 1, lit. a); de asemenea, există reformulări la a), b), c), d).

Supun votului dumneavoastră art. 14 în varianta comisiei.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri? O abținere.

Cu majoritate de voturi....

 
   

Domnul Mihai Baciu (din sală):

O abținere. De-al dracului!...

 
   

Domnul Vasile Lupu:

De-al cui, domnule deputat, că n-am auzit de aici...?! (Ilaritate).

Art. 15. Text inițiator. Nu văd modificări.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Domnule deputat Baciu, abținere, ceva? Sunteți pentru.

Deci, unanimitate.

Art. 16, varianta comisiei.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cap. III - "Sancțiuni la regimul pașapoartelor"

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 17. Varianta comisiei.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 18, cu lit. f) modificată de comisie, în rest textul inițiatorului.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 19, reformulat de comisie.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 20, textul inițiatorului.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 21, reformulat de comisie.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cap. IV - "Dispoziții finale"

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 22, text inițiator.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 23, reformulat de comisie.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 24. Text inițiator.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 25, reformulat de comisie.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 26, modificat de comisie la alin. 1 și 5.

Supun votului varianta propusă de comisie.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 27. Comisia propune eliminarea textului.

Obiecțiuni? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 28. Text inițiator.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 29. Text inițiator.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Proiectul de Lege în ansamblu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Stimați colegi,

Vă mulțumesc pentru excelenta colaborare de astăzi.

Mulțumesc Guvernului pentru că a reușit să mai trimită totuși reprezentanți la dezbateri. Mulțumesc comisiilor sesizate în fond și la acest ultim proiect de lege rog Departamentul tehnic- legislativ, într-o relație strânsă cu comisia, să redacteze forma adoptată de Cameră.

Suspendăm ședința Camerei Deputaților. Reluăm lucrările în plen, joi, la ora 8,30.

O după amiază plăcută.!

Ședința s-a încheiat la ora 16,18.

 
     

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania friday, 6 december 2019, 17:45
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro