Plen
Ședința Camerei Deputaților din 19 februarie 2007
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.12/28-02-2007

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
15-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2007 > 19-02-2007 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 19 februarie 2007

  Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art.94 din Regulamentul Camerei Deputaților.  

Ședința a început la ora 16,20.

Lucrările au fost conduse de domnul Bogdan Olteanu, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii Valeriu Ștefan Zgonea și Dan Radu Rușanu, secretari.

   

Domnul Bogdan Olteanu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților și anunț că din totalul celor 330 de deputați și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 194. Sunt absenți 136, din care 21 participă la alte acțiuni parlamentare.

Pentru început, în conformitate cu prevederilor art.94 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, vă informez că au fost distribuite tuturor deputaților următoarele documente: ordinea de zi pentru zilele de luni, 19, și marți, 20 februarie 2007; programul de lucru pentru perioada 19-24 februarie 2007; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale; lista rapoartelor depuse în perioada 13-19 februarie 2007 de comisiile permanente sesizate în fond; sumarul privind conținutul fiecărui Monitor Oficial al Românie, Partea I.

Intrăm în ordinea de zi și urmează să luăm în dezbatere inițiativele legislative înscrise pe ordinea de zi.

Da, domnule deputat Știrbeț, doriți să faceți o intervenție pe procedură? Vă rog, aveți cuvântul.

Vă informez că între orele 18 și 19,30 va avea loc primirea de răspunsuri la interpelările adresate primului ministru și membrilor Guvernului.

Domnule deputat Știrbeț, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Cornel Știrbeț:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

În primul rând, aș vrea să vă spun că nu aveam intenția să intervin în plenul Camerei, dar mi s-a refuzat astăzi dreptul de a vorbi ceea ce avem de spus în Biroul Camerei și, ca urmare, sunt nevoit să fac această intervenție în plen. Mă voi referi la aceeași problemă pe care am ridicat-o și acum două săptămâni, respectiv, la situația deputaților independenți a unui număr de 22 de deputați independenți, a căror situație văd că este tratată foarte curios de Biroul permanent al Camerei Deputaților.

În concret, de două săptămâni, deputații au fost scoși, de la începutul acestei sesiuni, au fost scoși din comisiile parlamentare din care făceau parte, în prezent nu fac parte din nicio comisie parlamentară, nu știu ce se așteaptă. Nu au un spațiu unde să își desfășoare activitatea, s-a răspuns la acea solicitare a noastră de constituire a grupului cu o adresă prin care ni se comunica de către secretarul general al Camerei că trebuie să ne afiliem Grupului de independenți. În fapt, nu există un asemenea grup de independenți. Ca urmare, fac apel la toți deputații să înțeleagă situația care nu a mai existat la nivelul Camerei.

Sunt 33 de deputați independenți. Numărul lor este mai mare decât a cel puțin 3 din grupurile parlamentare ale Camerei. Acești oameni, actual, nu au niciun spațiu, niciun scaun, nicio posibilitate de a-și exercita mandatul în plenul sau în Camera Deputaților. Nu cred că cei 2000 sau 3000 de funcționari care sunt în această clădire trebuie să servească doar membrii Biroului. Nu cred că trebuie să înființăm 7 comisii, 8 comisii, o comisie mai ciudată decât alta, pentru ca unul din favoriții Puterii să aibă secretară, mașină, mașină Mercedes ș.a.m.d..

Cred că suntem deputați, suntem egali și indiferent că suntem liberali, mai puțin liberali, democrați, independenți sau mai puțin independenți, avem, cel puțin din acest punct de vedere, aceleași drepturi. Nu cred că putem fi pedepsiți pentru faptul că nu mai aparținem unui grup sau altul. Au existat asemenea discuții de fiecare dată, sigur că grupurile țin și pedepsesc într-o anumită măsură atunci când le convine și laudă în situația inversă. Vă aduc aminte că sunt chiar la grupurile prezente actual deputați care au devenit independenți și s-au afiliat la grupurile respective. Ei nu sunt sancționați. Sunt lăudați, sunt promovați, au drepturi, mă rog, egale cu toată lumea. Nu cred că putem împărți deputații, repet, din punct de vedere administrativ, din punct de vedere al posibilităților care li se creează pentru desfășurarea sau pentru exercitarea mandatului, nu putem împărți în două categorii.

Eu de aceea fac un apel, domnule președinte, în primul rând la dumneavoastră, să reanalizați situația în mod serios, să lăsăm orgoliile politice și, știu eu, o anumită abordare, care cred că ar trebui, cel puțin în această situație, să fie lăsată la o parte și să ne răspundeți în primul rând cu privire la dreptul de a ne constitui în grup și, bineînțeles, să ne asigurați condițiile minime de desfășurare a activității, așa cum este, cred eu, corect din punct de vedere legal, constituțional și regulamentar. Sunt toate posibilitățile să nu ajungem la dispute care să facă rău, până la urmă întregului plen, nu cred că e cazul să ajungem la discuții care nu au o valoare regulamentară și din acest motiv rugămintea este de a rezolva cât mai repede posibil această situație.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Vă mulțumesc, domnule deputat.

Chestiunea nu face obiectul discuțiilor de plen, dar întrucât intervenția dumneavoastră s-a produs, voi da cuvântul și reprezentanților celorlalte grupuri, dacă doresc.

Domnul deputat Valeriu Zgonea.

O să vă rog însă, stimați colegi, să fim mai sintetici, avem o lungă ordine de zi.

 
   

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Îmi revine neplăcuta șansă de a-i da o replică distinsului coleg care a vorbi înainte la acest microfon și aș vrea să repunem adevărurile istorice în drepturile sale.

În primul rând, domnia sa a intervenit și a venit în Biroul permanent, intervenind brutal în discuțiile acestea înainte de a începe ședința Biroului permanent, fără să fie înscris pe ordinea de zi.

A doua chestiune este că deși am acceptat să-l ascultăm, domnia sa, din punctul meu de vedere, a acuzat nefondat toți membrii Biroului permanent, dorind ca înaintea ordinii de zi să discute o chestiune pe care am stabilit-o demult pe baza unei decizii a Comisiei pentru regulament a Camerei Deputaților, aceea că toți deputații independenți care nu fac parte din configurația inițială a Parlamentului constituit pe baza votului exprimat de cetățeni au dreptul, conform Regulamentului, la un loc în care să se întâlnească, la o secretară, o mașină, un șofer etc.etc.

Mai mult decât atât, pentru ca să participe la ședințele Biroului permanent și să-și susțină colegii care fac parte din această echipă de deputați independenți, am acceptat ca la începutul fiecărei sesiuni să-și numească un reprezentant, să stabilim foarte clar, un reprezentant, nu un lider. Liderii sunt ai grupurilor parlamentare, conform configurației inițiale. Acel reprezentant a fost stabilit prin votul deputaților independenți.

Din păcate, distinsul meu coleg vrea să constituie un grup al deputaților independenți. Sunt de acord, în momentul în care vom avea în Parlamentul României deputați independenți care au primit votul cetățenilor la alegeri. Cei care se afiliază unui grup parlamentar, bineînțeles, grupul parlamentar respectiv îi poate da funcții care sunt repartizate grupului parlamentar constituit pe baza votului exprimat la început în alegeri.

Deci orice discuție pe această temă mie mi se pare nefondată. Noi am cerut o opinie a Comisiei pentru regulament, unii dintre colegii independenți azi erau vicepreședinți atunci și au semnat această decizie.

La începutul acestei sesiuni, o echipă de deputați independenți au stabilit că reprezentantul lor care participă la ședințele Biroului permanent este domnul Corneliu Ciontu. Conform deciziei Comisiei pentru Regulament, nu se poate schimba acest reprezentant de fiecare dată când se întâlnesc domniile lor, deputații independenți. Drept pentru care, pe parcursul acestei sesiuni, domnul Corneliu Ciontu reprezintă interesele tuturor deputaților independenți, cei care și-au părăsit grupurile parlamentare, conform configurației inițiale.

Pentru orice dezbatere pe această chestiune trebuie ca acești colegi ai noștri care vor să se afilieze acestei echipe să se adreseze Comisiei pentru regulament și să facă o modificare a Regulamentului, dacă consideră oportun.

O obligație a Biroului permanent este de a trimite Comisiei pentru regulament orice sesizare care nu este interpretată corect. Din punctul meu de vedere, cred că această discuție nu face bine nici distinsului meu coleg care a luat cuvântul, pentru că nu prezintă adevărul așa cum ar trebui și, nu face bine nici plenului, pentru că avem alte chestiuni mai importante de discutat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Stimați colegi,

Am dat cuvântul domnului deputat Știrbeț, pentru că dorea să-i expună acest punct de vedere, dar nu reluăm discuțiile, nu vi s-a rostit numele, deci nu pot să vă dau cuvântul din nou. (Domnul deputat Petre Ungureanu solicită cuvântul.)

Nu, domnule deputat Ungureanu, dacă îmi spuneți articolul pe care vreți să vorbiți, vă dau cuvântul, nu sunt intervenții pe procedură, suntem la ordinea de zi, nu discutați pe procedura ordinii de zi, nu-i un anunț personal pe care doriți să-l faceți, deci nu sunteți în regulament.

 
     

Domnul Cornel Știrbeț:

Eu am dreptul la replică, domnule președinte.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Nu vi s-a rostit numele, îmi pare rău.

Domnule deputat, iertați-mă, am fost foarte atent, nu vi s-a rostit numele. Bun.

 
Dezbaterea Proiectului de Hotărâre privind aprobarea Statului de funcții al Serviciilor Camerei Deputaților pe anul 2007 (rămas pentru votul final).  

Stimați colegi,

La pct. 2 pe ordinea de zi, Proiect de Hotărâre privind aprobarea statului de funcții al serviciilor Camerei Deputaților pe anul 2007.

Domnule deputat, nu sunteți pe procedură. (Către domnul deputat Știrbeț care cere cuvântul.) Pe procedură? Mă iertați. Nu aveți drept la replică, de vreme ce nu vi s-a rostit numele, nu aveți cuvântul pe procedură decât dacă doriți să vă referiți la hotărârea privind aprobarea statului de funcții care este la ordinea de zi.

Stimați colegi, vă rog frumos să luați loc în bănci, dacă nu, îi voi invita pe chestori să intervină. Doriți să interveniți pe statul de funcțiuni al Camerei? Nu, păi, suntem la statul de funcții. Doriți să interveniți pe procedura statului? Vă rog să luați loc atunci.

Dacă la acest proiect de hotărâre există intervenții? Vă rog să opriți microfonul, staff-ul tehnic, vă rog, chestorii să intervină.

     

Domnul Viorel Oancea:

Am ceva de spus, domnule președinte. (Insistă la microfon.)

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat Oancea, vă atrag atenția că încălcați Regulamentul, nu ați primit cuvântul, deci nu aveți dreptul să vorbiți.

Vă rog să luați loc în bancă!

Domnule deputat Oancea, vă chem la ordine. Da, vă chem la ordine, domnule deputat.

Da. Stimați colegi, domnul deputat Oancea dorește să se afle în fața dumneavoastră și are acest drept.

Suntem la pct.2, Hotărâre pentru aprobarea statului de funcții al serviciilor Camerei Deputaților pe anul 2007.

Dacă în ce privește art.1, există obiecții, observații, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Art.2. Obiecții? Observații? Comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Art.3. Obiecții? Observații? Comentarii?

Doriți să interveniți la acest articol? Vă dau cuvântul, dar dacă nu doriți, să știți că dacă nu vorbiți pe articolul ăsta, vi-l iau înapoi.

Domnul deputat Ungureanu, la art.3 din Statul de funcții al Camerei Deputaților.

Aveți cuvântul, domnule deputat. (Gălăgie, vociferări în sală.)

Domnule deputat Buzatu, vă rog să luați loc în bancă.

Domnule deputat Oancea, vă rog să luați loc în bancă.

Vă rog să porniți microfonul.

 
   

Domnul Petre Ungureanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sigur, o să vă mirați, dar chiar la acest punct la ordinea de zi voiam să intervin, pentru că astăzi s-a aprobat și noi avem în mape deja statul de funcții. Avem și raportul și am văzut și hotărârea Biroului permanent și nu există nici o ocazie mai bună să vorbim despre statul de funcții decât în corelare cu ceea ce a ridicat domnul deputat Cornel Știrbeț, respectiv, modul ... (Vociferări în sală.) Mă rog, dacă sunteți la un film cu ce doriți, e problema dumneavoastră.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, vă ascultăm, vă rog.

 
   

Domnul Petre Ungureanu:

Deci, la acest punct de pe ordinea de zi, vreau să vă atrag atenția că există o legătură directă între numărul de consilieri și specialiști arondați fiecărei comisii cu problema pe care am pus-o în discuție. Este imposibil, deși orice, nu?, mai ales în opinia Biroului permanent, este imposibil ca noi să nu putem spune că avem nevoie de un număr de consilieri și de specialiști arondați unei comisii, în condițiile în care astăzi am citit cu atenție materialul propus de dumneavoastră și am văzut la fiecare grup parlamentar cum au fost repartizate aceste persoane. Toate aceste repartizări s-au făcut, fără discuție, în urma unui memorandum intern al Camerei Deputaților care are în vedere numărul de parlamentari ai fiecărui grup.

Dați-mi o altă idee, când aș putea să vorbesc despre numărul de personal arondat fiecărei comisii și fiecărui grup, în condițiile în care noi pretindem că suntem 33 de parlamentari și nu avem...

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, v-aș sugera să vorbiți la anexă...

 
   

Domnul Petre Ungureanu:

Nu avem arondat numărul de personal suficient.

De aceea, cred ...

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, vă sugerez atunci, să vorbiți la anexă. Suntem la art.3, numărul de consilieri arondat fiecărui grup este în anexă. Deci, dacă veți dori, veți avea cuvântul la anexă.

Dacă la art.3 există alte obiecții observații comentarii? Nu sunt.

Atunci art.3 este adoptat. Vă mulțumesc.

Art.4

 
   

Domnul Petre Ungureanu:

Domnule președinte, o să vă uimească...

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, dacă doriți să interveniți la anexă, aveți cuvântul. Ce modificări doriți, să spuneți...

 
   

Domnul Petre Ungureanu:

Voiam doar să-mi permiteți să vă mulțumesc că ați fost amabil și o să vă uimească faptul că am și citit exact punctul de pe ordinea de zi de care vorbiți și o să intervin și la anexă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Aveți cuvântul la anexă, dacă doriți să interveniți, interveniți acum.

Nu doriți să interveniți.

Mai există alte intervenții la art.4?

Domnule deputat Pușcaș, aveți cuvântul, vă rog.

 
   

Domnul Vasile Pușcaș:

Domnule președinte,

Intervin la pct.4 și mă refer la anexă la Direcția de afaceri europene. Toate sunt afaceri europene și discuțiile mai dinainte erau afaceri europene, într-un fel, dar așa simt...

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog să precizați pagina sau poziția?

 
   

Domnul Vasile Pușcaș:

Da, este... Da. XII. Poziția XII.

La 619, începând cu 619, la număr prim.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Vă rog.

 
   

Domnul Vasile Pușcaș:

Domnule președinte, nu contestăm utilitatea existenței unei Direcții de afaceri europene, atâta timp cât se prezintă foarte clar care este obiectivul, care-i sunt funcțiile.

Dacă este vorba de a patrona turism european, probabil avem și aici argumente pentru aceasta. Dar, nu înțeleg, domnule președinte, ce înseamnă Serviciul de control parlamentar U. E., când controlul parlamentar îl face Comisia de afaceri europene. Nu veți putea nicicum să-mi spuneți că țin procesele verbale ale celor ce se întâmplă la Comisia de afaceri europene, pentru că atunci sunt suprapuneri cu ceea ce este la Comisia de afaceri europene.

Nu știu dacă puteți să argumentați care este rolul Serviciului de politici europene, când acestea sunt în fapt și la Comisia de afaceri europene, unde există și expertiză pentru aceasta. Deci, cred că trebuie regândit ce funcție are Direcția aceasta pentru afaceri europene ca să nu ajungem la o birocratizare în loc de eficientizarea activității parlamentare. Cu atât mai mult cu cât avem mare nevoie de expertiză să multiplicăm obiectivele pe care le are Comisia de afaceri europene. Mă refer la monitorizare, mă refer la scrutinizare. Sunt obiective clare care vin prin legislația europeană și prin relațiile cu parlamentele naționale și Parlamentul European.

De data aceasta mi se pare că nu există un argument aici sau, dacă există, el îl contrazice pe cel al funcționalității Comisiei de afaceri europene.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Vă mulțumesc, domnule deputat.

Pe fondul chestiunii structurii din subordinea Camerei, a structurii secretariatului general, sigur, se poate discuta pe fondul acestor utilități. Eu v-aș propune să facem o discuție și cu Comisia de afaceri europene și cu secretariatul general și, sigur, că putem face o modificare și la organigramă și la statul de funcții, pe baza unor altor gândiri. Deci, vă propun să luăm în discuție această chestiune și oricând vom putea face o modificare.

Dacă există alte intervenții la art.4? Nu sunt alte intervenții.

Atunci art.4 este adoptat în formula actuală.

Proiectul de hotărâre rămâne mâine la vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Hotărâre privind încuviințarea pornirii unei anchete parlamentare de către Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții, în vederea cercetării legalității retrocedării Castelului Bran și a procedurii de scoatere la vânzare a acestuia (rămas pentru votul final).  

Proiectul de Hotărâre privind încuviințarea pornirii unei anchete parlamentare de către Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții, în vederea cercetării legalității retrocedării Castelului Bran și a procedurii de scoatere la vânzare a acestuia.

Domnule președinte, dacă doriți pe scurt să prezentați acest proiect.

   

Domnul Tudor Mohora:

Da. Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Dumneavoastră ați primit atât propunerea noastră, cât și motivația pentru încuviințarea pornirii acestei cercetări. Comisia a luat în discuție un caz foarte mult mediatizat și la propunerea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, am hotărât să invocăm prevederile art.59 pct.14 și art.71 din Regulament și vă propunem să constituim o comisie cu următoarea componență: domnul deputat Puchianu Ioan Dumitru, în calitate de președinte, domnul deputat Merce Ilie, în calitate de vicepreședinte, domnul deputat Sirețeanu Mihail, secretar și domnii deputați Uioreanu Horia Dorin și domnul Becsek-Garda Dezsö-Kálmán, membri.

În privința chestiunilor care țin de conținutul activităților acestei comisii, nu vreau să mă opresc asupra acesteia, doresc doar să vă informez că în situația în care plenul va adopta hotărârea de încuviințare, noi ne propunem și vă propunem ca această comisie să-și încheie activitatea într-un termen de 30 de zile și să prezinte un raport plenului Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții la această chestiune? Domnul deputat Titu Gheorghiof.

 
   

Domnul Titu Nicolae Gheorghiof:

Domnule președinte,

Stimați colegi și colege,

Potrivit Regulamentului Camerei Deputaților, o comisie permanentă a Camerei Deputaților și aici am în vedere art.59, dacă nu mă înșel, abuzurile sunt la pct.14, are în vedere sesizările, petițiile și cercetările în cazul unor abuzuri. Coroborat cu art.71 alin.(1) se referă, cred, la activitatea Guvernului și administrației publice. Așa spune art.71 alin.(1): competența unei comisii de a constitui subcomisie sau de a solicita Biroului permanent și propune plenului o comisie de anchetă.

Nu am înțeles exact, e vorba de o subcomisie sau o comisie de anchetă. Pentru că, dacă este o subcomisie, într-adevăr, e necesară aprobarea plenului, dar, indiferent, subcomisie sau comisie, trebuie în mod cert să se precizeze obiectul ca atare de anchetă a acestei comisii, pentru că, vă repet, din ceea ce am văzut eu, sper să nu mă înșel sau bine ar fi să mă înșel, se face trimitere la dreptul unei persoane de a testa.

Testamentul este un act de voință unilateral, e ultima dorință a unui om care ar vrea ca acel act să aibă efecte după decesul său. Nu poate să fie împiedicat un om să testeze, așa cum cred că nu putem să intrăm pe problematica actelor notariale de succesiune. Repet, art.71 alin.(1) și dacă acesta este obiectul de activitate al comisiei, se referă doar la actele Guvernului și administrației publice.

N-am văzut precizări exacte în obiectul de activitate, dar cred că totuși, comisia - și nu văd de ce să nu se încuviințeze o situație de asta, dar ar trebui ca să-și circumscrie în mod real, obiectiv, obiectul anchetei pe care dorește s-o pornească exact pe temele respective. Dacă dorește să vadă modalitatea în care la Comisia județului Brașov privind retrocedările în baza Legii nr.10 s-au respectat sau nu prevederile legale, e cu totul altceva. E administrație publică. Dar, nu putem intra în drept monahal, nu putem vedea o expresie de voință a unui om care vrea să testeze, indiferent în favoarea cui, un bun al său.

Cred că e necesar ca această comisie să vină cu un proiect de hotărâre exact cu privire la constituirea comisiei de anchetă, numărul de membri, obiectul anchetei, termenul pentru care dorește să fie învestită și prezentarea raportului, ca atare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Înțeleg, domnule deputat, că propuneți, practic, eliminarea de la art.1 a prevederilor referitoare al validitatea testamentului, stabilirea calității de moștenitor?

 
   

Domnul Titu Nicolae Gheorghiof:

Domnule președinte,

Vă rog să mă iertați, dar proiectul acestei hotărâri nu ne-a fost distribuit, eu n-am văzut proiectul acestei hotărâri. (Din sală i se arată proiectul.) Puteam să merg și pe procedura respectivă, vă mulțumesc, pentru toată lumea, uitați, eu n-am văzut, dar chiar dacă este așa, distribuit la toată lumea și este cel pe care l-am văzut eu prezentat Biroului permanent, nu întrunește condițiile nici ale art.59 pct.14 - obiectul de activitate al acestei comisii și nici a art.71 din Regulamentul Camerei Deputaților.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Vă mulțumesc.

Domnul deputat Ghișe și domnul deputat Bivolaru, am înțeles că au solicitat cuvântul.

 
   

Domnul Ioan Ghișe:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Doresc să formulez o propunere pe baza experiențelor anterioare în legătură cu astfel de comisii de anchetă.

Problema de fond este următoarea: cine se simte afectat sau lezat în drepturi, în legătură cu ceea ce de-a lungul timpului s-a petrecut la Castelul Bran, în legătură cu proprietatea, nu are decât să urmeze proceduri legale, adresându-se instituțiilor abilitate. Părerea mea este că a înființa o comisie de anchetă, pentru un scandal de presă exclusiv, nu are nici un fel de eficiență, ca să nu zic de finalitate.

Experiența comisiilor de anchetă dovedește că totdeauna se termină cu două părți de raport. O parte de raport a majorității, o parte de raport a minorității și ei nu se pot pune de acord.

Sigur că este atrăgătoare pentru unii posibilitatea de a exista niște facilități pe care le oferă o comisie de anchetă.

De aceea, plecând de la faptul că în situația în care există probleme litigioase, ele se tranșează în justiție. Iar în privința respectării procedurilor, atât Comisia Camerei Deputaților de cercetare a abuzurilor poate să cerceteze, cât și Parchetul, în situații că s-ar fi comis ilegalități, propunerea mea este să nu se înființeze o astfel de comisie de anchetă, pentru că nu obține în final niciun rezultat concret. Ar fi doar situația că s-ar înființa o nouă comisie pentru a îngropa o problemă.

Vă rog, domnule președinte, așadar, în final să supuneți la vot și propunerea mea de a nu se înființa o astfel de comisie.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Fără îndoială, la momentul la care voi supune votului înființarea comisiei, varianta alternativă va fi de o împotrivire la această înființare.

Domnul deputat Bivolaru, domnul deputat Cristian Dumitrescu.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am citit proiectul de hotărâre al comisiei respective și în calitatea pe care o am, țin să vă spun că nu există nici o contradicție în cererea respectivă cu prevederile regulamentului. Deci, în acest context, nu avem decât un singur lucru de făcut, să analizăm și să fim de acord sau să nu fim de acord, fiecare după criteriile pe care le deține, în legătură cu demararea acestei teme de anchetă, pentru că, efectiv, comisia respectivă de abuzuri face această anchetă, printr-un grup de parlamentari pe care i-ați stabilit. Asta este problema comisiei.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Vă mulțumesc.

Domnul deputat Dumitrescu.

 
   

Domnul Cristian Dumitrescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Susțin exact același punct de vedere, deși vreau să vă spun că, în ceea ce privește argumentele domnului Gheorghiof, sunt de acord, că domnia sa a făcut niște precizări necesare, și total împotriva celuilalt coleg de la PNL, care ne-a spus cum să votăm.

O comisie de anchetă în cadrul unei comisii a Parlamentului României a fost totdeauna susținută și niciodată în afară de declarația respectivă, hotărârea prin care se înființează comisia nu s-a antepronunțat cineva asupra obiectului sau subiectului acestei cercetări.

Noi, cel mult, putem ca... urmând să puneți dumneavoastră la vot hotărârea respectivă s-o amendăm, fie în plen, dacă e cazul, fie, în sfârșit, prin amendamente, fie nu. Dar dreptul de a constitui această comisie de anchetă a unei subcomisii a unei comisii a Parlamentului este un lucru pe care totdeauna l-am dus la îndeplinire și nu văd nimic care să fie de natură să ne împiedice să facem acest lucru.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă nu mai sunt alte intervenții. Domnule deputat Gheorghiof, înțeleg că rămânem cu un amendament la art.1 din partea dumneavoastră?

 
   

Domnul Titu Nicolae Gheorghiof:

Mulțumesc, domnule președinte.

Sunt de fapt două propuneri, una a mea, una a colegului Ghișe.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mai tare un pic, dacă vreți.

 
   

Domnul Titu Nicolae Gheorghiof:

Sunt două propuneri, una pe care am susținut-o eu și una pe care a susținut-o colegul Ghișe. Prin amabilitatea unui vicelider a Grupul parlamentar al P.N.L., am primit și eu această hotărâre de constituire a comisiei.

Vă rog să observați și nu cred că noi ne putem substitui notarului public. Validitatea testamentului Principesei Ileana. Putem noi și hotărâm noi că-i valid sau nu testamentul respectiv? Existența mai multor succesori. Ce facem, ne transformăm în notari să-i căutăm succesorii Principesei Ileana? A! Poate se dorește să se formeze o echipă sau o subcomisie să plece în Statele Unite. Ar fi o idee, la așezământul monahal unde a fost dânsa, să facă cercetare.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, ați pledat pe această chestiune, dacă vreți doar să precizați amendamentul.

 
   

Domnul Titu Nicolae Gheorghiof:

Eu am propus ca, deocamdată, să nu ne grăbim cu votul pe această comisie, și inițiatorii acestei comisii, cel puțin ca să modifice la pct.1, 2 din obiectul anchetei modul în care sunt, știu eu, constituite obiectivele acestea de anchetă a comisiei care se propune s-o votăm.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Mulțumesc. Domnul deputat Bivolaru.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Cu toată stima față de colegul Gheorghiof, comisia respectivă nu se va pronunța, este foarte clar, nici nu cred că poate să-i treacă prin cap așa ceva în legătură cu... și să stabilească validitatea testamentului sau stabilirea calității de moștenitor. Haideți să fim foarte serioși. Au apărut anumite sesizări privind abuzuri care s-au făcut în această materie și comisia se va pronunța în legătură cu acest fapt, dacă au fost sau nu au fost abuzuri. Nu se referea această comisie la validitatea testamentului.

Deci, este subiectul comisiei de a stabili ce abuzuri s-au făcut în aceste domenii.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Lucian Bolcaș. Și dacă nu mai există alte intervenții, închid dezbaterile și trecem la vot.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Stimați colegi,

Eu cred că nu putem arunca în derizoriu niște semnale care vin din partea opiniei publice și a mass-mediei. S-a pus problema dreptului Principesei Ileana de a testa, în condițiile în care ea aparținea unui ordin monahal. Au fost opinii pro și contra, fără să se bazeze pe acte.

Este rolul comisiei să stabilească, în primul rând, existența unor acte care să justifice un asemenea drept.

În aceste condiții, eliberarea unui certificat de calitate de moștenitor de către un notar care nu a citat și pe ceilalți moștenitori, poate să intre în sfera abuzurilor.

Mai departe, condițiile acestei restituiri, modul în care s-a făcut, în lipsa unor acte esențiale, poate constitui un abuz. Ideea este ca să se dea un răspuns tranșant tuturor problemelor care au intervenit până în prezent și care sunt perpetuate de intențiile speculative ale acestor oameni care se consideră la această dată proprietari.

Este normal să fie cercetate de comisie, este normal ca această comisie, prin concluzii, să atenționeze dacă este cazul organele competente sau să spună: s-a procedat în mod legal. Nu văd ce rațiune ar fi de a se ascunde sub preș tot acest mecanism al unei restituiri. Nu vă gândiți că aceasta duce la nașterea unor suspiciuni mai mari? Când scopul nostru este să curmăm orice fel de suspiciune. Să spunem: este sau nu este un abuz.

În aceste condiții, constituirea acestei subcomisii este binevenită.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Mate, domnul deputat Popa. Și am închis lista.

 
   

Domnul Máté András-Levente:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În niciun caz această comisie sau subcomisie nu va putea să se ocupe de această problemă, și distinsul meu coleg știe acest lucru. Atunci când este lezat dreptul unui moștenitor, este vorba despre o eventuală nulitate relativă a certificatului de calitate de moștenitor și nicidecum de o problemă care vizează nulitatea absolută ca nulitate absolută, mă refer la...

 
     

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din bancă):

Este lezat dreptul meu de proprietate și este nulitate absolută!

 
   

Domnul Máté András-Levente:

...dar atunci când s-a retrocedat acest bun moștenitorului care a apărut, s-a eliberat o hotărâre care în termen de 30 de zile putea fi atacată. A interveni în acest caz înseamnă că ne supunem și intervenim în actul de justiție și ar fi o problemă foarte gravă din partea Parlamentului.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Nicolae Popa.

Domnule deputat, nu faceți dialog. Vă rog frumos. Nu vă lăsați provocat.

 
   

Domnul Nicolae Popa:

Doamnelor și domnilor colegi,

Noi am ascultat toate părerile aici. Sigur că eu plec de la următorul fapt: vă aduceți aminte și dumneavoastră că au existat neînțelegeri, nefuncționalități și chiar neclarități în raportul dintre Ministerul Culturii și Consiliul județean Brașov, când erau dispuși să preia acest castel sau să-l cumpere de la cel care-l deținea. Or, plecând de la aceste aspecte, am dat dreptate atunci Ministerului Culturii, categoric eu cred că este justificată, eu știu, înființarea acestei comisii de anchetă. Și pentru că suntem în cadru constituțional și în spiritul Regulamentului, eu cred că este bine să supuneți la vot, domnule președinte, această chestiune, să sistați discuțiile, pentru a nu le prelungi la nesfârșit.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Tocmai le sistasem. Ca atare, voi supune la vot.

Începem cu art.1. Avem un amendament: Propunerea de eliminare a celor două chestiuni, validitatea testamentului și stabilirea calității de moștenitor. Voi supune la vot propunerea de eliminare a acestor două chestiuni.

Votăm electronic. Rugămintea este să vă utilizați cartelele.

Deci, supun votului dumneavoastră...(Se strigă din sală că nu sunt pregătite cartelele) Stau, stau, stau. Mai și explic o dată.

Supun votului dumneavoastră propunerea de eliminare din cuprinsul art.1, din obiectul de activitate al subcomisiei, a chestiunii validității testamentului și a calității de moștenitor a persoanelor față de care s-a făcut retrocedarea.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului, au votat 158 de deputați, voturi pentru 76, voturi împotrivă 78, o abținere.)

76 din 158. N-a întrunit majoritatea. Deci, nu s-a făcut această eliminare.

Dacă la art.1, așa cum este formulat, există obiecții, observații, comentarii. Nu există. Adoptat.

Art.2. Adoptat. Art.3. Adoptat. Art.4. Adoptat. Art.5. Adoptat. Art.6. Adoptat. Art.7. Adoptat. Art.8. Adoptat. Art.9. Adoptat.

Hotărârea o lăsăm pe mâine la vot final.

(Deputații din Grupul parlamentar al P.D. spun că există o propunere de respingere)

O propunere de respingere? Păi, mâine se dă vot final, și dacă nu se adoptă, s-a respins. Ce să ne mai...

 
Dezbaterea Proiectului de Hotărâre privind Contul de execuție a bugetului Camerei Deputaților pe anul 2004 (rămas pentru votul final).  

Proiectul de Hotărâre privind contul de execuție a bugetului Camerei Deputaților pe anul 2004.

Din partea Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, domnul președinte Mihai Tănăsescu.

Vă rog, domnule președinte, în două cuvinte dacă doriți să prezentați raportul. Dacă doriți să-l prezentați și pentru 2004 și pentru 2005 împreună.

   

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Am înțeles că domnul chestor Ignat va face această prezentare și de asta am fost puțin...

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Comisia pentru buget, finanțe și bănci a analizat execuția bugetară a bugetului pe 2004 și 2005 a Camerei Deputaților. Vreau să vă informez că atât în 2004, cât și în 2005, la capitolul de cheltuieli, acestea s-au situat sub nivelul programat, înregistrându-se economii la marea majoritate a liniilor bugetare.

Vreau să vă informez că Comisia pentru buget, finanțe și bănci a votat cu unanimitate de voturi aceste conturi de execuție bugetară, recomandând Secretariatului general ca în execuția anului 2007 să existe o informare și trimestrială, dar cu precădere pe anumite linii bugetare, cum ar fi reviste, publicații, unde foarte mulți colegi s-au plâns că nu au aceste instrumente și nu au aceste materiale la îndemână.

Toți colegii, cu unanimitate de voturi, cum vă spuneam, au votat cele două conturi de execuție și vă supunem și dumneavoastră spre dezbatere și aprobare aceste materiale, în forma în care ele au fost aprobate de către comisia noastră.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dacă există intervenții.

Vă rog, domnule chestor Ignat, aveți cuvântul. Dacă doriți să interveniți pe amândouă o dată, e perfect.

 
   

Domnul Miron Ignat:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Conturile de execuție bugetară a bugetului Camerei Deputaților pe 2004 și 2005 au fost analizate și aprobate de Comisia pentru buget, finanțe, așa cum a prezentat și domnul președinte al acestei comisii. Atât din analiza realizată în comisie, cât și din materialele prezentate, rezultă următoarele: cheltuielile generale au fost realizate astfel: în 2004, în procent de 97%, în 2005, în procent de 98,5%. Rezultă că, Camera Deputaților s-a încadrat în bugetul aprobat de noi aici.

Investițiile în acești doi ani de zile au fost realizate în procent de 96,5% și, respectiv, 98,5%.

Economiile înregistrate la capitolul "deplasări în țară și în străinătate", de 15% în anul 2004, și de aproximativ 6% în 2005, au fost returnate la bugetul statului.

Economiile la cărți și publicații, prezentate și de domnul președinte, realizate într-un procent considerabil, de aproximativ 17% în 2005 și 3% în 2004, au fost amplu comentate de colegii membri în Comisia pentru buget, finanțe.

S-a arătat că noi, deputații, care activăm în diferite comisii, avem nevoie de aceste cărți, reviste, publicații și în mod deosebit reviste de specialitate în elaborarea unor inițiative legislative, în activitatea de inițiere a unor amendamente și în activitatea de zi cu zi, fără discuție, avem nevoie de publicații noi, publicații editate de specialiști, în toate domeniile.

S-a precizat ca pe viitor la acest articol, la acest capitol, să nu se mai înregistreze economii, cum s-au înregistrat în anii precedenți. Aș vrea să accentuez că, tot în Comisia pentru buget, finanțe s-a solicitat ca, pe viitor, să se prezinte cheltuielile nu numai pe capitole mari și pe subcapitole, ci să fie prezentate și mai analitic.

Aș dori să mai accentuez că Centrul Internațional de Conferințe și Alimentația publică care funcționează în această Cameră, atât în anul 2004, cât și în 2005, și-au desfășurat activitatea pe bază de venituri proprii.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Dacă nu mai există alte intervenții, trecem la dezbaterile pe articole.

În ce privește prima hotărâre, Hotărâre privind contul de execuție al bugetului Camerei Deputaților pe 2004, dacă la titlu există obiecții, observații, comentarii. Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic. Adoptat.

Proiectul rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Hotărâre privind Contul de execuție a bugetului Camerei Deputaților pe anul 2005 (rămas pentru votul final).  

Proiectul de Hotărâre privind contul de execuție a bugetului Camerei Deputaților pe anul 2005.

Dacă la titlu există obiecții, observații, comentarii. Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic. Adoptat.

Proiectul rămâne pentru mâine la vot final.

Propunerea legislativă pentru modificarea art.154 alin.(5) din Legea învățământului nr.84/1995 republicată, cu modificările și completările ulterioare (adoptată ca urmare a depășirii termenului constituțional)  

La pct.7 avem Propunerea legislativă pentru modificarea art.154 alin.(5) din Legea învățământului nr.84/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Legea are caracter organic. Raport de respingere din partea Comisiei pentru învățământ.

Termenul pentru dezbatere și vot final fiind depășit, propunerea legislativă se consideră adoptată, în conformitate cu prevederile art.75 alin.(2) din Constituție și ale art.113 din Regulamentul Camerei Deputaților și va fi trimisă ca atare către Senat, care este Cameră decizională.

Dezbaterea Propunerii legislative privind modificarea Legii nr.504/2002 a audiovizualului (rămasă pentru votul final.);  

La pct.8 avem Propunerea legislativă privind modificarea Legii 504/2002 a audiovizualului.

Legea are caracter organic. Raport de adoptare din partea Comisiei pentru cultură.

Suntem primă Cameră sesizată.

Dacă din partea inițiatorilor dorește să ia cineva cuvântul.

Vă rog, domnule deputat Frâncu.

   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Propunerea noastră de modificarea Legii audiovizualului nr.504/2002 a fost aprobată în unanimitate în cadrul Comisiei pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă. Am primit un sprijin deosebit în finisarea formulărilor din partea Inspectoratului General pentru comunicații și tehnologia informației, dar și din partea Consiliului Național al Audiovizualului.

Propunerea legislativă vine cu anumite modificări și de formă și de fond. Voi prezenta doar câteva, care nouă ni s-au părut importante. În primul rând, reglementări necesare pentru introducerea televiziunii digitale, absolut obligatorii, pentru că din 2014 și România va trebui să treacă la această formă de transmisie prin eter.

De asemenea, sunt precizări noi privind publicitatea în audiovizual. Se înlocuiește noțiunea de licență de emisie cu cea de licență de utilizare a frecvențelor radioelectrice, se definesc posturile cu acoperire națională, regională și locală, lucru care va duce la o modificare esențială în alocarea publicității naționale, regionale și locale.

De asemenea, se introduce obligația pentru cei aleși în Consiliul Național al Audiovizualului de a depune jurământul în fața Camerelor reunite și, în sfârșit, este un capitol nou, privind regulile-cadru de desfășurarea campaniei electorale în serviciile de programe audiovizuale.

Sunt, credem noi, modificări care au venit să nuanțeze mai bine anumite prevederi care erau poate... generau discuții și credem că este o lege care vine în sprijinul radiodifuzorilor.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Comisia. Raportul. Domnul președinte Micula.

 
   

Domnul Cătălin Micula:

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă a fost sesizată în fond cu această propunere legislativă, spre avizare fiind transmisă Comisiei pentru tehnologia informației și Comisiei juridice, de disciplină și imunități, care au avizat favorabil propunerea legislativă.

În redactarea raportului, comisia a ținut cont de avizul favorabil al Consiliului Legislativ, precum și de punctul de vedere al Guvernului, care susține adoptarea acestei inițiative legislative.

Trecând peste toate celelalte anunțate de către dumneavoastră și de către inițiatori, vă mai pot spune că inițiativa legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii audiovizualului nr.504/2002, astfel încât să se permită trecerea la televiziunea digitală, precum și rezolvarea unor probleme legate de reflectarea campaniei electorale în programele radio și de televiziune.

La lucrările comisiei au fost prezenți 14 deputați din totalul de 21 de membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitatea voturilor celor prezenți în sală în momentul votului. În urma dezbaterii, Comisia pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă propune adoptarea propunerii legislative privind modificarea Legii 504/2002 a audiovizualului, cu amendamente.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă există intervenții la dezbateri generale. Nu sunt intervenții la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterile pe articole.

Dacă de la pct.1 la pct.5 există obiecții, observații, comentarii. Există și un număr de trei amendamente respinse. O să-i rog pe inițiatori, dacă doresc să le susțină. Nu sunt. Adoptat.

De la 6 la 10. Adoptate.

De la 11 la 15. Adoptate.

De la 16 la 20. obiecții, observații, comentarii.

Art.443, amendamentul respins se susține? Nu se susține. Lipsește inițiatorul.

Adoptate până la 20.

De la 21 la 25. Adoptate.

De la 26 până la 30. Adoptate.

De la 31 la 35. Adoptate.

Pct.36 până la 40. Dacă se susține amendamentul respins. Nu se susține. Adoptate până la 40.

Pct.41 până la 45. Dacă se susține amendamentul respins. Nu se susține. Adoptat până la 45.

De la 46 la 50. Adoptate.

Pct.51 la 55. Adoptate.

Pct.56 până la 60. Adoptate.

Pct.61. Obiecții, observații, comentarii. Nu sunt. Adoptat.

Am finalizat dezbaterea pe articole.

Vă rog, la ce? Vă ascultăm, domnule deputat. Rog secretarii de ședință să fie mai vigilenți. La ce punct suntem?

 
     

Domnul Márton Árpád-Francisc:

La pct.60.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Pct.60. Vă rog frumos.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Este o eroare materială. Puteți să vă dați și dumneavoastră seama. "După art.1 se introduce un nou articol, II, cu următorul cuprins...", după articolul 90, se introduce, nu este scris aici, un nou articol 96, se scrie 96 și urmează alineatele.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Comisia. Observații? De acord.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Este o eroare materială.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Se va consemna.

Proiectul rămâne la vot final.

 
Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului (dezbateri asupra legii);  

Punctul 9, Reexaminarea, la cererea președintelui României, a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului.

Legea are caracter organic. Reexaminată de Senat.

Raport de adoptare din partea Comisiei juridice.

Suntem Cameră decizională.

Întâi, o să rog raportul comisiei, dacă sunteți de acord. Nu? Doriți pe procedură, înainte? Vă rog, domnule deputat Oltean atunci, înainte de raportul comisiei.

   

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Democrat solicită retrimiterea acestui proiect de lege comisiei, pentru o nouă analiză, în virtutea următoarei motivații: prin adresa președintelui României, această lege... Biroul permanent a repartizat-o Comisiei juridice în vederea reexaminării și în virtutea punctului de vedere pe care președintele României l-a exprimat prin adresa prin care a retrimis acest proiect de lege Camerei Deputaților.

Nu vreau să mă opresc de loc asupra chestiunilor de natură procedurală, în sensul că acest proiect de lege a intrat pe ordinea de zi a Biroului permanent în mod suplimentar, că în aceeași zi această lege a fost dusă la Comisia juridică și a doua zi, Comisia juridică a întocmit deja raportul. Și că săptămâna trecută, joi, s-a pronunțat Senatul. Deci, într-o săptămână suntem în poziția de a adopta un act normativ într-un regim de celeritate pe care nu l-am întâlnit niciodată din 1990 în acest Parlament.

Mă refer la faptul că, domnilor colegi, vă rog să aveți puțintică răbdare, (agitație și gălăgie în cadrul Grupului parlamentar al P.S.D.) în adresa domnului președinte se precizează următorul lucru: "Având în vedere cele arătate, vă solicit să reexaminați Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului și să eliminați ca neconstituționale prevederile articolului unic, pct.2, referitoare la completarea art.5 din Legea nr.3/2000 și abrogarea dispozițiilor alin.(1) al art.2 din Legea nr.3/2000".

Acestea erau elementele pe care președintele, sau acestea erau articolele pe care Președintele României solicita Parlamentului să le aibă în vedere într-o nouă analiză și, dacă se va constata că această cerere este întemeiată, să le modifice, dacă nu, evident, să le mențină în forma în care au fost inițial adoptate de către Parlament.

Comisia, depășindu-și atribuțiile pe care cutuma le-a stabilit de-a lungul timpului în Camera Deputaților și în Senat, nu numai că n-a ținut cont de această solicitare, a modificat legea în ansamblul ei, adăugând noi articole, ceea ce, în opinia noastră, este împotriva Regulamentul Camerei Deputaților și împotriva cutumei cu care ne-am obișnuit de-a lungul timpului.

Deci, din acest punct de vedere, odată se impune ca legea să fie retrimisă la Comisia juridică pentru a fi reanalizată doar prin prisma observațiilor președintelui.

În al doilea rând, domnule președinte și stimați colegi, dacă legea se adoptă în forma în care ea este astăzi prezentată plenului Camerei Deputaților, suntem în situația de a avea două acte normative care reglementează același lucru în mod contradictoriu.

A fost acum două săptămâni adoptat un alt proiect de lege prin care se modifică și se completează Legea nr.3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, care actualmente este la Curtea Constituțională, pentru că grupul nostru a ridicat excepția de neconstituționalitate a acestuia și în care în art.3 se prevede următorul lucru: "Organizarea referendumului nu poate avea loc simultan cu desfășurarea alegerilor prezidențiale, parlamentare, locale sau a alegerilor pentru Parlamentul European, ori cu mai puțin de șase luni înainte de data alegerilor menționate."

Acesta este textul care fost adoptat prin legea de acum două săptămâni.

Prin raportul pe care astăzi îl adoptăm, același articol...

 
     

Domnul Ioan Munteanu (din bancă):

Hai, că ne-ai convins!

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Domnule Munteanu, îmi îngăduiți să mă apropii de sfârșit?

Mulțumesc, domnule coleg.

Prin legea care astăzi formează obiectul dezbaterii, se vorbește la același articol de următoarea reglementare: "Organizarea referendumului național nu poate avea loc simultan cu desfășurarea alegerilor prezidențiale, parlamentare ori pentru Parlamentul European, și nu se pot organiza cu mai puțin de 3 luni înainte de data alegerilor menționate și în termen de 45 de zile după această dată.

Domnilor colegi, ori sunt 6 luni, ori sunt 3 luni. Nu putem avea pentru aceeași acțiune juridică două termene distincte. Eu nu cred că Parlamentul poate să accepte ca pe ușa de lucru a acestuia să iasă o lege care nu este pusă în concordanță cu o altă lege, pe care tocmai am adoptat-o. Nu cred că putem duce în derizoriu activitatea legislativă.

Dacă acest raport ar fi venit de la Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, poate aș mai fi înțeles. Acest raport vine de la Comisia juridică, de disciplină și imunități. Și este inadmisibil, în opinia mea, domnule președinte, să existe o asemenea inadvertență.

Pentru aceste considerente, domnule președinte și stimați colegi, noi socotim că această lege nu poate fi adoptată în această formă și vă rugăm să fiți de acord să fie trimisă la Comisia juridică, de disciplină și imunități pentru a fi revăzută sub aspectele pe care eu le-am precizat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Noroc că președintele Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice vorbea la telefon și nu v-a auzit, sunt sigur că vorbeați de bine de Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice.

Avem o propunere de procedură și am s-o supun votului înainte de a trece la dezbaterea pe fond.

Doriți să interveniți la chestiunea retrimiterii, domnule deputat Marton?

 
     

Domnul Ioan Bivolaru (din sală):

Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, nu de agricultură.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Îmi cer scuze. Înțelesesem agricultură.

 
   

Domnul Mártón Árpád Fráncisc:

Da, din partea Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, este adevărat. Fiind secretar și urmărind cu atenție susținerile, eu cred că problema cea mare o are antevorbitorul meu cu art.5. Și atunci este păcat să retrimitem întreaga lege, ci să fie domnia sa de acord să retrimitem doar art.5 și cred că trebuie să fim de acord cu această observație, chiar dacă, pe fond, cu susținerea ei nu sunt de acord dar Comisia juridică, de disciplină și imunități să aibă în vedere acest articol. De fapt, la el s-a referit domnia sa.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat. Înțeleg, și chiar puntea de legătură dintre Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie și alimentară și servicii specifice și Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă este domnul ministru Motreanu.

Supun votului dumneavoastră propunerea procedurală, de retrimitere a proiectului la Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Nu, nu, nu. Stați un pic! S-a făcut o propunere de procedură, de retrimitere la Comisia juridică, de disciplină și imunități a întregului proiect. Și supun votului dumneavoastră această propunere.

Vă rog să votați. Votul este electronic. Vă mulțumesc.

Propunerea a fost respinsă.

Rog atunci comisia să ne prezinte raportul.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mai este o propunere.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Propunerea de retrimitere, aceea ține de competențele mele. Discutăm când dezbatem pe articole, nu discutăm acum.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Când ajungem la art.5.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este prima dată în Parlament când aud că o comisie juridică este criticată că lucrează.

Noi am încercat, în urma adresei venite de la Biroul permanent, să ne conformăm. Și, când alte comisii, probabil, aveau o altă activitate în teritoriu, noi ne-am desfășurat activitatea și am venit în fața plenului și a dumneavoastră, stimați colegi, cu un raport.

Că e bun, că nu e bun, că vă e frică, că de fapt președintele "de facto" al dumneavoastră poate fi suspendat, că de fapt asta este toată problema ...

Eu vă voi prezenta raportul. Comisia juridică, de disciplină și imunități a ținut cont de raportul Comisiei juridice, de disciplină și imunități și de avizul pe care acest proiect de lege a fost adoptat în Senat, cât și de Decizia nr.567/iulie 2006 a Curții Constituționale.

Acest proiect de lege a fost adoptat de Cameră și de Senat.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Urmare a cererii de reexaminare trimisă de președintele României, Senatul a reluat dezbaterile și a aprobat Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.3 privind organizarea și desfășurarea referendumului.

În urma dezbaterilor și a punctelor de, cu majoritate de voturi, să se supună plenului Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, proiectul de lege în forma adoptată de Senat, cu amendamentele admise prezente în anexa nr.1 și amendamentele respinse prezentate în anexa nr.2 a prezentului raport.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog, din partea Grupului parlamentar al P.D., domnul deputat Olteanu.

Vă rog foarte mult să nu interveniți din sală.

 
   

Domnul Ion Olteanu:

Domnule președinte,

Am să fiu foarte scurt. Am să mă refer, în primul rând, la afirmațiile pe care le-a făcut vicepreședintele Comisiei juridice, de disciplină și imunități, legate de observația făcută de către mine: o dată că nu m-am referit, sub nicio formă, la faptul că această comisie depune un efort săptămânal incontestabil pentru analiza actelor normative.

Cunosc volumul de muncă al Comisiei juridice, de disciplină și imunități și știu că este una dintre comisiile cele mai încărcate și cele mai harnice. Deci, nu m-am referit la acest lucru.

M-am referit la două aspecte:

1. Celeritatea cu care această comisie a dezbătut acest proiect de lege, atâta timp cât pe ordinea de zi a acestei comisii sunt proiecte care au o vechime de câteva săptămâni și care așteaptă să fie planificate pentru întocmirea raportului.

2. M-am referit la lipsa, și cu tot respectul pentru juriștii care sunt acolo, de profesionalism în ceea ce privește strict acest proiect de lege. Este inadmisibil ca un asemenea proiect de lege să iasă de la Comisia juridică, de disciplină și imunități cu prevederi contradictorii, cu prevederi care exced Regulamentul Camerei Deputaților.

Acestea sunt aspectele pentru care eu am criticat și pe formă și pe fond acest raport. Niciun moment nu am avut în vedere aspectul politic al acestui act normativ și, în toată intervenția mea, m-am referit la chestiuni de tehnică legislativă, și nu la aspectul politic.

De aceea, mie îmi pare foarte rău că astăzi propunerea de retrimitere la comisie nu a fost acceptată.

Partidul Democrat va vota, în mod cert, împotriva acestui proiect de lege. Și, dacă el - în final - va ieși așa cum este prevăzut în raportul Comisiei juridice, de disciplină și imunități, în mod cert Partidul Democrat va sesiza Curtea Constituțională în privința aceasta.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Alte intervenții din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt.

Trecem atunci la dezbaterile pe articole.

Dacă în anexa cu amendamente admise... vă atrag atenția că nu există, ba da, există și un amendament respins. Îmi cer scuze, și o să-l pun în discuție.

Lucrăm pe anexa cu amendamente admise.

Dacă la pct.1 există obiecții, observații, comentarii, text nemodificat? Nu sunt. Adoptat.

Pct. 2. Text nemodificat. Adoptat.

Stimați colegi, pct.3, este vorba de art.5 alin.(2) care face referire la situația prevăzută în art.10 alin.(2), v-aș propune, dacă sunteți de acord, să discutăm art.5 alin.(2) la momentul după ce discutăm art.10 alin.(2) și clarificăm situația de acolo, pentru a vedea în ce măsură art.10 alin.(2) este adoptat, astfel încât acest articol să aibă sens. Altfel, riscăm să-l adoptăm acum și să trebuiască să revenim.

Dacă sunteți de acord ca procedură? Da. Vă mulțumesc. Revenim atunci.

Comisia? Bun.

La pct.4, dacă sunt intervenții la art.5, alineatele (2), (3) și (4)?

 
     

Domnul Florin Iordache:

Este o propunere de retrimitere.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Da, aici avem propunerea de trimitere la comisie a pct.4 din raport. Dacă există intervenții?

Domnul deputat Gabor.

 
   

Domnul Gheorghe Gabor:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Așa după cum observați din materialul pe care dumneavoastră îl aveți în mape, la data de 14 februarie 2007, acest material a fost întocmit.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a lucrat în cursul dimineții de 14 februarie, miercuri - 14 februarie. În după-amiaza zilei de 14 februarie, în plenul celor două Camere a luat cuvântul președintele României, domnul Traian Băsescu, și a inițiat procedura unui referendum cu privire la votul uninominal.

După cum bine cunoașteți, P.S.D., deci Partidul Social Democrat, intenționează să facă procedura necesară pentru un alt referendum privitor la suspendarea președintelui.

Întrebarea care se pune este următoarea: ce se întâmplă dacă cele două referendumuri vor avea loc la date apropiate? Această situație nu este reglementată în art.5 alin.(4). De aceea, eu vă propun sau îi propun domnului președinte al Camerei Deputaților să retrimită la comisie art.5, în întregime, pentru a se soluționa și acest aspect.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Alte intervenții?

Vă rog, doamna deputat Jipa.

 
   

Doamna Ruxandra Florina Jipa:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Nu pot decât să mă raliez concluziilor puse de colegul antevorbitor, pentru că, într-adevăr, noi, în dimineața în care am lucrat la acest proiect de lege, dealtfel trimis de la Președinție, a trebuit să facem legea într-un anumit fel. Noi nu aveam de unde să ghicim că după amiază domnul președinte Băsescu va veni și va ține în fața domniilor voastre acea pledoarie pro alt referendum.

Într-adevăr, ne găsim într-o situație din care ar fi o singură ieșire: aceea de trimitere la comisie. Și atunci nu pot să fiu împotriva nici a retrimiterii pe care a solicitat-o domnul Olteanu. Eu zic că era justificată. Dânsul avea alte argumente.

Dar, în situația nou creată, este absolut necesar s-o retrimiteți la comisie.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Cristian Rădulescu, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Cristian Rădulescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cred și eu că trebuie trimis art.5, în totalitatea lui, înapoi la comisie, nu numai pentru faptul că o nouă situație intervenită între timp - prezentarea acelui mesaj de către președintele Băsescu în Parlament - deschide noi modalități de a privi modul în care se interrelaționează instituția referendumului cu cea a alegerilor, și chiar posibilitatea de avea două referendumuri unul după altul: un referendum prezidențial și un referendum antiprezidențial.

Cred că trebuie să trimitem acest articol înapoi la comisie, fiindcă el face parte din mesajul prezidențial de reexaminare a legii, în care se spune că "dreptul suveran al poporului de a se exprima sub forma sa cea mai democratică, sub forma referendumului", este îngrădit prin impunerea unor termene foarte mari. Era în lege 6 luni înainte și 6 luni după, iar felul în care "se rezolvă" de către comisie această chestiune, respectiv cu restricția 3 luni înainte și o lună jumătate după alegerile naționale de orice fel ar fi ele (prezidențiale, parlamentare, generale, locale ș.a.m.d.), reprezintă în continuare o restricționare severă a dreptului populației de a se exprim, cu atât mai mult cu cât, iată, spun colegii, suntem puși în fața unei noi situații.

Și dacă vor avea loc două referendumuri? În momentul acela, care este dreptul populației de a se exprima?

Și dacă vor avea loc alegerile de care vorbim?

Practic, chiar dacă rămâne termenul micșorat, nu 6 și 6 luni, ci 3 luni și o lună și jumătate, eu găsesc că în continuare nu este rezolvată problema de anticonstituționalitate sesizată de președinte în cererea de reexaminare, și poporul este restricționat în atributele sale profund democratice de a se exprima prin referendum.

Sunt de acord și eu să se meargă înapoi la comisie. Dar, sunt tare curios, cu ce formulă o să se vină de la comisie că poate între timp o să ne mai gândim la încă un articol, care se referă la președinții aleși din primul sau din al doilea tur, și o să ne vină încă un amendament de acolo, care modifică esențial textul legii.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

În urma acestei intervenții, îl consult pe domnul vicepreședinte Iordache referitor la trimiterea la comisie.

Domnule vicepreședinte, pot să fiu de acord cu retrimiterea art.5, cu condiția ca acesta să nu fie un element dilatoriu? O să vă solicit să vă întruniți în această seară la comisie și să prezentați mâine la plen.

Voi trimite, însă, doar pct.4 din raport, pentru că pct.3 îl discutăm odată cu art.10, și dacă este cazul, ele se leagă, le discutăm la momentul respectiv. Deci, termenul este mâine dimineață.

Pct.4 s-a retrimis la comisie.

Pct.5. Obiecții, observații, comentarii? Înțeleg că aici este și o corectură de natură tehnico-legislativă. Este art.6 alin.(1) nu art.3, cum scrie în raport.

Obiecții, observații, comentarii la pct.5 din raport? Nu sunt.

Adoptat.

Pct.6 din raport.

Vă rog, domnule deputat Cristian Rădulescu.

 
   

Domnul Cristian Rădulescu:

Apreciez încă o dată, domnule președinte și stimați colegi, minunile pe care le poate face exprimarea unei voințe politice majoritare.

În acel moment, o lege venită de la Senat în după-amiaza unei zile este trecută prin Biroul permanent al Camerei, a doua zi de dimineață, intră cu mare viteză în Comisia juridică, de disciplină și imunități, după care se și emite raportul foarte repede. Așa că, nu îmi fac niciun fel de problemă că în seara aceasta Comisia juridică, de disciplină și imunități se va întruni și va decide o mulțime de amendamente minunate pe această lege.

Ajungând la articolul de care vorbeam, e vorba de poziția 6, care se referă la art.10, suntem împotriva acestui articol pe două temeiuri: pe procedură, spun că nu era cazul să se introducă noi amendamente la o lege care a fost trimisă de președinte pentru reexaminare numai pentru anumite prevederi, și trebuia să se lucreze pe acele prevederi și ele să fie, eventual, puse de acord cu dorința președintelui. Deci suntem împotriva acestei proceduri și nu cred că inovăm bine.

Mă asociez dorinței domnului Mártón Árpad, ca să fie pe această susținere trimis înapoi la comisie acest articol.

Pe fond, susțin ceea ce și în urmă cu o săptămână am mai susținut, și a constituit și temeiul pentru care am atacat la Curtea Constituțională, cealaltă modificare a Legii referendumului, care se referă la aceleași chestiuni.

Odată președintele ales într-un tur, în două tururi, cu o diferență de 2 milioane de voturi față de următorul, sau cu o diferență de un vot, el are o legitimitate egală pentru toți cetățenii și nu poate fi socotit mai puțin legitim decât unul care a fost ales în primul tur și cu o diferență mai mare.

El nu poate fi, după aceea, supus decât unor proceduri identice, că a fost ales în primul tur sau în al doilea tur. Este vorba să i se ridice legitimitatea, și legitimitatea președintelui este aceeași, indiferent cum a fost ales, dacă a fost ales. Nu putem să avem președinți de primă categorie, de mâna întâi, și președinte de a doua categorie, de mâna a doua. Procedurile trebuie să fie identice. De aceea, și pe fond, dacă vom ajunge acolo și nu se va retrimite la comisie, suntem împotriva acestor prevederi.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Nicolicea.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Mă bucur că domnul Rădulescu începe încet-încet să ne dea dreptate, pentru că am să vă supun atenției dumneavoastră următoarea chestiune. Art.: există trei tipuri de referendum național: unul pentru revizuirea constituției, pentru demiterea președintelui și pentru probleme de interes național.

Pentru primul tip de referendum național, și aici aș dori să adaptez cuvântarea domnului Rădulescu, și anume să tratăm în mod egal absolut toate tipurile de referendum național. Pentru tipul unu: revizuirea Constituției, acest referendum este considerat admis, dacă la numărul de voturi valabil exprimate la nivelul întregii țări este mai mare decât cel care este împotrivă.

Pentru problemele de interes național: spre exemplu, consultarea cu privire la votul uninominal, același mod de lucru, este nevoie doar de jumătate plus unu din numărul de voturi valabil exprimate.

Pentru demiterea președintelui o să constatați că în mod surprinzător este nevoie de voturile a jumătate plus unu din cetățenii înscriși pe liste, adică un număr mult mai mare.

Prin ceea ce s-a modificat la comisie nu s-a dorit ca domnul președinte Băsescu să fie coborât sub un anumit rang, dar pe de altă parte nu cred că este admis ca președintele să fie deasupra problemelor de interes național sau deasupra Constituției.

Consider că hotărârea dată de către comisie, modificările făcute de către comisie sunt cele corecte, în sensul că au adus la același numitor comun toate problemele de interes național și a mai și respectat principiul simetriei.

În cazul în care președintele fusese ales după alin.(1) al articolului care vorbea despre alegerea Președintelui României, la art.81 alin.(2), într-adevăr, pentru demitere trebuia un număr foarte mare de voturi - jumătate plus unu din cei înscriși în listele electorale, dar pentru cel care este ales, conform art.8, alin.(3), evident că demiterea simetrică se face așa cum a hotărât comisia.

Mai mult de atât, s-au respectat absolut toate condițiile impuse de către Constituție, și este dreptul dumneavoastră să sesizați Curtea Constituțională, dar ne îndoim că de data aceasta veți avea dreptate.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Pantelimon Manta.

 
   

Domnul Pantelimon Manta:

Foarte pe scurt, cel mult un minut.

Să-i răspund la prima nedumerire domnului Rădulescu, vizavi de mâna întâi și mâna a doua. Pentru că unu plus doi fac trei, eu cred că domnul Traian Băsescu a devenit președinte de mâna a treia.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

La chestiune, stimabile!

 
   

Domnul Pantelimon Manta:

În al doilea rând, un principiu fundamental în drept este acela al simetriei actelor juridice. Este inadmisibil să alegi cu un anumit număr de voturi, cu o anumită regulă, cu o anumită normă de drept și să nu poți să încetezi activitatea, fie prin demitere, fie în alt mod, cu același număr de voturi. Asta este problema esențială de drept, care nu poate subzista, indiferent ce argumente sau contraargumente s-ar aduce în favoarea unei alte soluții.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Oltean. Este drept la replică.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule secretar, contra cronometru... Este de admirat cum unii colegi își amintesc, deși invocă principiul simetriei juridice, doar atunci când au un interes anume.

Domnule deputat, acum un an vorbeam în propunerile legislative care vizau schimbarea, modificarea Legii nr.215, Legea autorităților publice locale, și solicitam ca principiul simetriei juridice să fie avut în vedere atunci când alegem și schimbăm președinții și vicepreședinții de consiliu județean.

Foarte greu s-a acceptat până la urmă... da, domnule deputat, cu precizarea că acel principiu se aplică cu mandatul din 2008, o prevedere expresă în Legea 215. (Vociferări, rumoare).

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog, nu faceți dialog cu vorbitorul.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Nu-mi este teamă de cei care mă obstrucționează, dacă sunt de la P.S.D.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Atunci, vă rog frumos să-l obstrucționați!

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Iată că, în ceea ce privește primarul, acceptăm principiul simetriei, dar în ceea ce privește Președintele României, acest principiu nu doriți să-l aplicăm din viitorul mandat 2008.

Sigur, stimată doamnă, învățați să așteptați să vă vină rândul.

Eu cred că pentru a fi corecți și principiali cu noi ar trebui să fim de acord ca acest articol să fie retrimis Comisiei juridice, de disciplină și imunități, care și așa va lucra la noapte doar pe un singur articol, deci, obiectul muncii este extrem de diminuat, să-i oferim un obiect mai deosebit, încă un articol, pentru a se apleca, în înțelepciunea lor, asupra unei greșeli pe care eu, personal, nu am mai întâlnit-o din 1990 încoace. Și fac apel la acei colegi care au această vechime, ca să-și reamintească, pentru că încă nu am fost în situația unei cereri de reexaminare care să depășească solicitarea președintelui, făcută Camerei sau Senatului.

De aceea, domnule președinte, eu consider că este întemeiată solicitarea noastră de a retrimite acest articol la înțeleapta Comisie juridică, de disciplină și imunități, spre o dreaptă și justă analiză.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Cristian Dumitrescu, tot la acest punct doriți să interveniți? Nu mai doriți.

Dacă nu mai sunt intervenții și ca urmare a tuturor acestor chestiuni care s-au ridicat, voi retrimite și pct.6 la comisie, cu același termen.

În aceste condiții, evident, voi trimite și pct.3, care se coroborează cu pct.6, urmând ca raportul suplimentar să fie prezentat mâine de dimineață la plen.

Pct.7. Obiecții, observații, comentarii? Text nemodificat. Nu sunt. Adoptat.

Pct.8. Adoptat. Pct.9. Adoptat. Pct.10. Adoptat. Pct.11. Adoptat.

Amendamentul respins nu s-a mai susținut.

Am finalizat dezbaterea pe articole.

Reluăm mâine cu cele trei puncte trimise la comisie.

Rog comisia, deci, să se întrunească chiar după finalizarea programului, astăzi.

Vă rog, domnule vicepreședinte, dacă doriți să faceți un anunț pe această temă.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Rog membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități la ora 18,00, după terminarea plenului, să ne vedem în sala Mihai Viteazu pentru a putea face raportul.

Vă mulțumesc.

 
Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii privind creșterea siguranței în unitățile de învățământ(rămasă pentru votul final)  

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

La pct.10, Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii privind creșterea siguranței în unitățile de învățământ.

Legea are caracter ordinar.

Proiect reexaminat de Senat.

Raport comun din partea comisiilor pentru administrație și învățământ și raport comun suplimentar de adoptare a legii în forma adoptată de Senat, în urma reexaminării.

Suntem Cameră decizională.

Comisiile, dacă doriți să prezentați pe scurt raportul.

Domnul deputat Andea.

   

Domnul Petru Andea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport și Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic au fost sesizate spre dezbatere cu cererea de reexaminare a Legii privind creșterea siguranței în unitățile de învățământ.

La lucrări au fost prezenți 44 de deputați, din totalul de 56 de membri ai comisiilor.

A participat domnul Dumitru Matei, secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării.

În urma dezbaterii, în ședințele din 7 și 13 februarie 2007, comisiile reunite au hotărât, cu 43 de voturi pentru și o abținere, adoptarea amendamentului prezentat în anexă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Nu sunt intervenții.

Vă rog frumos, domnule deputat, la dezbateri generale, vă rog, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Ferenc Asztalos:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Desigur, nu am nimic împotrivă față de textul adoptat de cele două comisii reunite. Probabil că Grupul parlamentar al U.D.M.R., ca și ceilalți din Cameră, vor vota acest amendament.

Dar, în nume personal, permiteți-mi, totuși, câteva idei. Mie mi se pare puțin amuzant să facem atâta gâlceavă pentru o problemă atât de nesemnificativă. Și, pe baza textului adoptat de cele două comisii reunite, care spun că consiliile profesorale, cu acordul consiliului reprezentativ al părinților și cu consultarea reprezentanților elevilor, stabilesc pentru elevii unității de învățământ respective cel puțin un semn distinctiv cum ar fi: ecuson, uniformă, eșarfă. Dar aici nu se pune punct, ci se continuă cu sintagma "sau altele asemenea". Aceasta, din punctul meu de vedere, reflectă înțelepciunea comisiilor reunite, care și-au dat seama că, de fapt, și fantezia părinților poate fi nelimitată și care, poate, în afara acestor trei însemne, vor dori să folosească ca semn distinctiv pantaloni albi, bască violetă sau pantaloni scurți.

Deci, din punctul meu de vedere, noi am lucrat fără niciun rost, fiindcă legea actuală, nici nu restricționează, nici nu spune care ar trebui să fie punctul de vedere al consiliilor profesorale sau al părinților față de acest obiect.

Mă rog, am lucrat, e în fața noastră acest amendament, desigur, vom vota, mi-am exprimat acest punct de vedere cu scopul ca, eventual, ulterior, în viitor, să ne scutim de niște treburi inutile.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Ecaterina Andronescu.

 
   

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Fără îndoială că aș fi foarte fericită să pot spune de la acest microfon: "Iată, o lege care încearcă să aducă un plus de siguranță în școlile noastre, a trecut în Parlament într-un timp record, de câteva zile!" Din păcate, această lege așteaptă de foarte multă vreme, cred că e mai bine de un an și jumătate de când ea trece în Senat, de mai multe ori, în Camera Deputaților, de mai multe ori, și, din păcate, acum aflu că, de fapt, am lucrat inutil.

Eu cred că este o lege care vine în folosul creșterii siguranței în școli și îmi pare nespus de rău că a trebuit să dureze atât de mult și să o întoarcem înapoi, practic, pentru lucruri prea puțin importante și să nu-i dăm drumul să intre în școlile noastre, pentru, într-adevăr, a face ceva în plus pentru liniștea și siguranța școlilor.

De aceea, eu vă adresez rugămintea să dăm votul acestei legi și să ajungă mai repede acolo, în instituțiile în care ea este așteptată.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Dacă veți fi de acord și nu vor mai fi intervenții, vom da chiar acum votul.

Dacă la amendamentul admis există obiecții, observații, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul rămâne la vot final, după finalizarea dezbaterii pe articole.

 
Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru modificarea și completarea Legii Societății Naționale de Cruce Roșie din România nr.139/1995 (rămasă pentru votul final)  

La pct. 11, Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru modificarea și completarea Legii Societății Naționale de Cruce Roșie din România nr.139/1995.

Legea are caracter ordinar.

Examinată de Senat.

Raport de adoptare, în forma transmisă de Senat, din partea Comisiei pentru sănătate.

Suntem Cameră decizională.

Comisia, raportul pe scurt, vă rog.

   

Domnul Petru Movilă:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cu adresa PL-x 124/5 februarie 2007, Comisia pentru sănătate și familie a fost sesizată cu Reexaminarea, la solicitarea Președintelui României, a Legii pentru modificarea și completarea Legii Societății Naționale de Cruce Roșie din România nr.139/1995, adoptată de Senat în ședința din 19 decembrie 2006, Camera Deputaților fiind Cameră decizională.

Legea are ca obiect de reglementare majorarea de la 0,3% la 1% a timbrului Crucii Roșii, perceput de instituțiile de cultură, divertisment și organizațiile sportive pentru fiecare bilet vândut pentru evenimente culturale. Fondurile colectate sunt virate în contul Societății Naționale de Cruce Roșie.

În cererea de reexaminare, se solicită ca fondurile necesare realizării atribuțiilor Societății Naționale de Cruce Roșie să se asigure de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Sănătății Publice, și nu prin bugetul Ministerului Finanțelor Publice, care nu deține atribuții în domeniul de activitate al acestei societăți.

Legea face parte din categoria legilor ordinare.

La lucrările comisiei au fost prezenți 15 deputați. Raportul comisiei a fost adoptat în unanimitate.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru sănătate și familie propune plenului Camerei Deputaților adoptarea Legii pentru modificarea și completarea Legii Societății Naționale de Cruce Roșie din România, în forma adoptată de Senat.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă există intervenții la dezbateri generale? Nu sunt.

Nu există amendamente admise sau respinse, proiectul rămâne la vot final.

 
Reexaminarea Legii camerelor de comerț și industrie din România, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr.545/5iulie 2006 (dezbateri procedurale).  

La pct. 12 avem, din nou, Reexaminarea Legii camerelor de comerț și industrie din România, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr.545/5 iulie 2006.

Legea are caracter organic.

Reexaminată și respinsă de Senat.

Raport suplimentar trei, din partea Comisiei juridice, la care rog Comisia juridică... Comisia juridică lipsește..., să ne explice raportul, că nu am reușit să-l înțeleg. Domnule deputat Maté? A, domnule vicepreședinte Iordache, vă rog frumos să ne explicați totuși raportul, că înțeleg că e o neînțelegere aici.

   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am fost sesizați cu acest raport în urma trecerii prin Senat, ca și primă Cameră sesizată, datorită faptului că, în momentul în care am votat acest proiect de lege, l-am votat ca și lege ordinară. Datorită faptului că prevederile care sunt în acest proiect de lege vizează atât Registrul Comerțului, cât și camerele de comerț, acest proiect de lege trebuie votat ca și lege organică, nu lege ordinară.

De aceea, domnule președinte, eu v-aș propune să-l retrimiteți la Comisia juridică, acest raport, pentru ca în comisie să se precizeze dacă votul care trebuie dat pe acest proiect de lege este un vot de lege organică sau lege ordinară. Pentru că acest proiect de lege a fost deja adoptat de Camera Deputaților, în schimb, nu s-a precizat sau votul care a fost dat la acel moment a fost dat pentru un proiect de lege ordinară.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Árpád Márton, domnul deputat Bivolaru.

 
   

Domnul Mártón Árpád-Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

În fond, o singură problemă a fost contestată și acceptată de Curtea Constituțională ca neconstituțională, ultimul moment, deci, votul final pe care nu l-am dat într-un sistem de lege organică, restul, pe articole, ori că e organică, ori că nu e organică, tot așa se votează.

Deci, dacă are ceva de modificat comisia, să modifice și să vină cu ea, că e o comisie suverană, o retrimitem așa cum e, vine cu modificările, dacă dorește, și trebuie să dăm un vot în sistem organic, și nu o propunere de respingere, pentru simplul motiv că s-a dat într-un alt sistem.

Am fi putut să facem chiar altfel, să dăm numai la vot final, într-un sistem organic, votul pe această lege.

Dar pentru că este comisia suverană, eventual, poate să o modifice, ca să aibă și mai mare susținere din partea tuturor grupurilor parlamentare, hai să o retrimitem la comisie. Dar să nu ne vină și a patra oară o propunere de respingere, că atunci, degeaba tot lucrăm la acest proiect de lege de care avem nevoie.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, eu înțeleg, din ce spunea domnul vicepreședinte, că nu este o propunere de respingere, este o neînțelegere.

Domnul deputat Bivolaru.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Solicitarea Comisiei juridice este corectă, trebuie să restituim acest raport la Comisia juridică, pentru că una din probleme se referă la solicitarea Curții Constituționale vizavi de vot. Sigur, comisia trebuie să se pronunțe, iar noi, Camera, nu ne putem pronunța decât în prezența unui raport. Deci, avem nevoie de acest raport.

Dar, suplimentar față de acest lucru, de aceasta am ieșit acum, să spun următorul lucru: se pare că în decizia Curții Constituționale se fac referiri și la anumite prevederi neconstituționalitate din cadrul acestei legi și, în consecință, rugăm Comisia juridică să se pronunțe în raportul respectiv și în legătură cu faptul dacă Curtea Constituțională a făcut trimiteri speciale în sensul aceasta și la anumite prevederi neconstituționale din cadrul legii. Pentru că, în aceste condiții, sigur că decizia Camerei trebuie să fie cu totul alta și nu se poate limita numai la vot: vot pentru lege organică sau vot pentru lege ordinară, e mai complicat.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Rădulescu.

 
   

Domnul Cristian Rădulescu:

Stimați colegi,

Domnule președinte,

Este chiar de mirare atitudinea reprezentanților Comisiei juridice. Până adineaori aveam impresia că s-a creat o opinie majoritară pe anumite subiecte foarte spinoase, care permite și proceduri foarte rapide și concluzii foarte rapide asupra unor chestiuni destul de delicate, acum, văd că în raportul respectiv se scrie: comisia, cu unanimitate de voturi, a hotărât că așa este, cum a spus Curtea Constituțională, și recomandă plenului să respingă odată, să semneze actul de deces al acestei legi, cu votul organic care se impune dat fiind că această lege este organică și care, nefiind dat la data respectivă, a făcut ca onorata Curtea Constituțională să considere toată legea ca neconstituțională. Deci, eu văd aici, în raport, că este vorba de părerea unanimității membrilor comisiei.

Și acum, vine domnul Iordache și spune că trebuie totuși ca această lege să fie trimisă..., această speță, că nu mai e lege, e o fantomă, să fie trimisă înapoi la comisie. Dar pentru care fapte? Că înțeleg că ați fost unanimi în a hotărî care este poziția față de această fantomă de lege. Se justifică retrimiterea la comisie? Vă invalidați votul unanim dat ieri? Una la mână.

Doi la mână, dacă facem asta, este a treia sau a patra retrimitere, după care vine din nou această lege, acest "cadavru", cum îi spunea domnul Bolcaș, și bine îi spunea, "cadavru legislativ", căruia tot îi facem perfuzii, vine din nou în plen. Păi, până când ne jucăm cu noi înșine și cu deciziile Curții Constituționale?

Curtea a spus o dată, și foarte bine justificat și nici dumneavoastră nu contestați aceasta, că este lege neconstituțională și la revedere, trebuie să moară, iar noi ne tot chinuim să o ținem în viață și o plimbăm pe aici, pe la tribună. Eu unul nu cred că se poate contrazice Comisia juridică așa de tare încât, la câteva zile după ce a votat în unanimitate o chestiune care, de fapt, este constituțională, să ceară să-i revină legea la comisie.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Vă consult dacă sunteți de acord să finalizăm această discuție pe procedură și, după aceea, să încheiem lucrările de astăzi sau doriți să reluăm mâine?

Voci din sală:

Mâine!

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Reluăm mâine, atunci, mai sunt deja patru intervenții. O să rog să se înregistreze intervențiile care mai sunt, și mâine vom relua dezbaterile pe procedură, înainte de a merge mai departe.

Închid ședința în plen de astăzi, urmează sesiunea de întrebări și interpelări.

Domnule vicepreședinte Nicolicea, o să am rugămintea să aveți amabilitatea să veniți să-mi luați locul, după ce vă terminați treburile la comisie.

Rog secretariatul să-mi aducă lista.

Rog colegii, doamne și domni deputați, să rămână în sală, cei care au de primit răspunsuri, pentru a începe direct.

 
Primirea de răspunsuri la interpelările adresate primului-ministru și membrilor Guvernului:  

Doamnelor și domnilor deputați,

Începem ședința consacrată răspunsurilor orale la interpelări.

  Andrian-Sirojea Mihei

Până la sosirea domnului secretar de stat Alexandru Mircea, o să o invit pe doamna secretar de stat Lucia Ana Varga, pentru a răspunde domnului deputat Andrian Mihei, din partea Grupului PNL.

   

Doamna Lucia Ana Varga (secretar de stat, Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Stimate domnule deputat Andrian Mihei,

Referitor la interpelarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaților în 9.10.2006, privind litoralul românesc, vă comunicăm următoarele.

Sistemul de monitorizare cu camere video a plajelor litorale a fost implementat de către Direcția Apelor Dobrogea-Litoral în sezonul estival 2006. Acesta reprezintă un sistem-pilot, având amplasate 4 camere, după cum urmează: una pe plaja Modern din municipiul Constanța și trei pe plajele din Stațiunea Mamaia.

Rolul acestui sistem este de a supraveghea în permanență starea plajelor de pe litoral și de a verifica modul în care agenții economici care au închiriat plajele își respectă obligațiile contractuale privind curățenia pe plajă.

Din informațiile primite de la Inspectoratul de Poliție Constanța, totodată, în sezonul estival 2006, infracționalitatea pe plajă a scăzut cu 50%.

Sistemul de monitorizare video a reprezentat o parte componentă a dispeceratului Litoral, care era, practic, centrul care coordonează și verifica activitatea de pe plajă.

Camerele video au avut un rol în promovarea turismului de pe litoral. În toate marile stațiuni turistice din lume există camere web cu imagini în timp real, în care este promovată plaja. Este inutil să spunem că și vecinii noștri bulgari își promovează litoralul, și prin astfel de metode.

La a doua întrebare, referitoare la investițiile care s-au realizat pe litoralul românesc, vă spunem că în anul 2006 au fost încheiate 23 de contracte, dintre care 4 sunt preluate din anii anteriori. Valoarea totală a investițiilor realizate pe plajă depășește 12 milioane de lei, cuprinzând dotări cu utilaje, dotări igienico-sanitare și dotări de agrement. De asemenea, în anul 2006, au fost achiziționate 16 utilaje specializate în ecologizarea plajelor.

Direcția Apelor Dobrogea-Litoral a efectuat controale pentru verificarea stării de curățenie a plajelor, agrement nautic, activitate de salvamar. Au fost aplicate 10 sancțiuni contravenționale, cu valoare totală de 112 mii lei și au fost date 14 avertismente. Menționăm că au fost transmise notificări pentru rezilierea unui contract de închiriere și că este în curs de notificare rezilierea unui al doilea contract pentru agenții economici care nu au respectat prevederile din contractele încheiate.

În speranța că informațiile furnizate v-au fost utile, vă asigurăm, domnule deputat, de sprijinul nostru și, totodată, vă stăm la dispoziție pentru informații suplimentare. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Domnule deputat, vă rog.

 
   

Domnul Andrian-Sirojea Mihei:

Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc doamnei secretar de stat pentru acest răspuns verbal, după trei luni de zile de la această interpelare.

Nu aș vrea să reiau ceea ce am spus și data trecută, că totuși societatea civilă, mediul de afaceri nu au participat așa cum trebuie la luarea acestor decizii referitoare la situația costieră - și, aici, la plaje. Iar aceste camere de luat vederi, așa cum spunea și doamna secretar de stat, sunt un proiect-pilot, nu știu dacă și-a atins scopul și nimeni nu a văzut până la urmă un raport exact, dacă acei bani s-au justificat a fi investiți în aceste camere de luat vederi.

Și cred că nu este cazul să mai specific că acele camere care sunt trecute în răspunsul ministerului, din alte țări, și dau exemplu Bulgaria, funcționează și acum și, în timp real, dacă cineva vrea să acceseze, să vadă litoralul bulgăresc, chiar și în perioada de iarnă, poate să fie vizionat. Dimpotrivă, în România, acele camere, așa cum s-a spus, a fost un proiect-pilot și cred că a rămas numai "pilot" și nu se mai poate observa nimic cu acele camere.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc.

Dacă doamna secretar de stat dorește să mai...? Nu. E în regulă.

 
  Ionica Constanța Popescu

Domnul secretar de stat Alexandru Mircea îi răspunde doamnei deputat Ionica Constanța Popescu, referitor la primarul și consiliul local care funcționează în afara Legii administrației publice locale. Vă rog, aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

   

Domnul Alexandru Mircea (secretar de stat, Ministerul Administrației și Internelor):

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimată doamnă deputat,

În legătură cu întrebarea dumneavoastră, prin care solicitați o serie de informații suplimentare în legătură cu situația existentă la nivelul administrației publice locale din comuna Turdaș, județul Hunedoara, unde, potrivit celor relatate ar fi trebuit să se constate încetarea de drept a mandatelor unor aleși locali și, respectiv, dizolvarea consiliului local, vă comunicăm următoarele.

Referitor la faptul că nu v-a fost prezentat la tribuna Camerei Deputaților răspunsul la întrebarea dumneavoastră anterioară, prin care solicitați ministrului administrației și internelor să intervină la nivelul autorităților administrației publice locale din comuna Turdaș, astfel încât să se constate, potrivit procedurilor legale, încetarea de drept a mandatelor unor aleși locali și, respectiv, dizolvarea consiliului local, precizăm că întocmirea programărilor privind susținerea în plen a răspunsurilor la întrebări și interpelări se realizează de către Secretariatul general al Camerei Deputaților. Întrucât interpelarea la care dumneavoastră faceți referire nu a fost programată pentru prezentarea răspunsului în plenul Camerei, acest document v-a fost transmis, cu respectarea procedurii, în formă scrisă. Faptul că nu v-a fost prezentat în formă orală nu este imputabil ministerului.

Cu privire la criticile formulate de dumneavoastră cu privire la răspunsul respectiv, evidențiem următoarele. Precizarea potrivit căreia: "După ce instanța de judecată se va pronunța cu privire la aspectele în discuție, instituția Prefectului Hunedoara va întreprinde demersurile legale ce se impun" se referea strict la aspectele privind dizolvarea de drept a Consiliului local al comunei Turdaș. Se impune a fi remarcat faptul că atribuțiile prefectului sunt stabilite fără echivoc în această materie, art. 58 din Legea nr. 215/2001 instituind regula potrivit căreia: "Competența de a se pronunța cu privire la constatarea dizolvării de drept a consiliilor locale revine exclusiv instanțelor de judecată".

Referitor la aspectele privind constatarea încetării de drept a mandatelor unor consilieri locali, respectiv a mandatului viceprimarului comunei Turdaș, reiterăm faptul că în această materie competența revine exclusiv consiliului local al unități administrativ-teritoriale în discuție.

Cu privire la încetarea mandatului primarului comunei Turdaș, menționăm că prefectul județului Hunedoara ne-a comunicat că în cazul domnului Lup Aurel nu există temei legal pentru constatarea încetării de drept a mandatului de ales local, în acest sens pronunțându-se de altfel și secretarul comunei Turdaș.

În context, evidențiem că analizarea și sancționarea situațiilor de natura celor supuse atenției de către dumneavoastră trebuie să se realizeze fără neglijarea faptului că, deși este vorba de o sancțiune care produce efecte în temeiul legii, legiuitorul a înțeles să acorde prefectului și secretarului unității administrativ-teritoriale prerogativa constatării pentru fiecare caz în parte a aplicabilității sistemului prevăzut de Legea nr. 249/2006.

De asemenea, menționăm că, potrivit legii, pentru ipoteza existenței unor nemulțumiri cu privire la modul în care acționează în acest domeniu prefecții sau secretarii unităților administrativ-teritoriale, clarificarea juridică a situațiilor de fapt, stabilirea modului de aplicare a dispozițiilor legale: acea referitoare la înfăptuirea justiției și, respectiv, la soluționarea fiecărei cauze concrete sunt atribuții ce revin instanței de judecată, nu ministrului administrației și internelor.

Reiterăm, totodată, faptul că responsabilitatea pentru emiterea unui act sau pentru luarea unei decizii revine exclusiv autorității care a emis actul, persoanei care a luat decizia respectivă, raportat la aspectele la care faceți dumneavoastră referire, impunându-se a fi precizat faptul că prefectului județului Hunedoara îi revine întreaga răspundere pentru îndeplinirea atribuțiilor legale ce sunt stabilite în sarcina sa. Pentru încălcarea cu vinovăție a îndatoririlor de serviciu ce îi revin, acesta răspunde, după caz, disciplinar, administrativ, civil sau penal.

Pentru circumstanțierea modului în care, cu privire la cazul în referință, ar putea fi angajată răspunderea prefectului sau a vreunui funcționar care își desfășoară activitatea în cadrul instituției Prefectului Județului Hunedoara, trebuie avute în vedere aspectele referitoare la eventualitatea realizării, în contextul pronunțării de către instanță a unei soluții definitive și irevocabile, a condițiilor legale privind încetarea de drept, înainte de termen, a mandatului în comuna Turdaș.

În context, evidențiem că, pentru ipoteza în care se va constata existența unor date de natură să releve faptul că funcționarii la care am făcut referire și-au îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu, Ministerul Administrației și Internelor va dispune, potrivit competenței, măsurile ce se impune.

Cu privire la hotărârile Consiliului local al comunei Turdaș, adoptate începând cu anul 2006, până la data rămânerii definitive și irevocabile a unor eventuale soluții pronunțate de instanța de judecată, în sensul constatării încetării de drept a mandatelor unor consilieri, menționăm că acestea sunt și rămân valabile în măsura în care au fost adoptate cu respectarea procedurii legale.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog, doamnă deputat, aveți cuvântul.

 
   

Doamna Ionica Constanța Popescu:

Bună seara!

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Nu vă imput nici măcar faptul că răspunsul de astăzi vine târziu, pentru că nu din cauza dumneavoastră vine târziu. Întrebarea pe care eu am scris-o și am depus-o la Camera Deputaților în luna decembrie mi se pare că v-a fost adresată de abia în februarie, așa încât nu vă imput acest lucru.

Se pare însă că, undeva, nu ne înțelegem. Eu nici din acest al doilea răspuns al dumneavoastră nu înțeleg mare lucru. Ce spun eu este că prefectul de la Hunedoara nu a dispus nici măcar o analiză a cazului de la Turdaș. Adică, dânsul nu știe ce se întâmplă acolo. Și atunci, ce putea să ne răspundă, ce putea să vă răspundă dumneavoastră, dacă nu știe ce se întâmplă acolo?

Există un regulament de ordine și funcționare, pe care l-a semnat, funcționare a Prefecturii Hunedoara. L-a semnat, nu l-a respectat! Dânsul trebuia să dispună o analiză a situației de la Turdaș. Nu a făcut-o.

Acum, oricum, situația de față nu mai are nicio importanță, pentru că, într-un fel sau altul, Curtea Constituțională a soluționat problema, a dat liber la migrații, suntem liniștiți, domnul prefect poate să stea liniștit, toată lumea stă liniștită, PD-ul poate să facă racolări în continuare.

Vă mulțumesc, nu mai am întrebări pe tema aceasta.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, doamnă deputat.

Domnule secretar de stat, dacă doriți?

 
   

Domnul Alexandru Mircea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimată doamnă deputat, eu aș vrea să fac precizarea că, indiferent care este aprecierea dumneavoastră, că știe sau nu știe prefectul care este situația de la Turdaș, vreau să vă amintesc faptul că este, până la urmă, citat într-o instanță de contencios administrativ, a depus motive de întâmpinare și omul, cel puțin din acest motiv, are interesul să se pregătească.

Sigur, eu trec acum peste unele aspecte formale, nu am vrut să spun faptul că în interpelarea pe care mi-ați transmis-o ați citat acte normative care sunt abrogate prin altele. După cum știți, de la 1 ianuarie, nu mai există secretarul general al prefecturii și sunt multe instituții care au fost modificate tocmai prin legile care au apărut ulterior. Deci, le invocați dumneavoastră, eu nu am vrut să fac trimitere la ele, pentru că nu am vrut să atac pe fond problema.

Sigur că acum, în finalul intervenției pe care ați făcut-o, spuneți că este foarte posibil ca secretarul consiliului local și, respectiv, prefectul să fi acționat corect, întrucât este posibil ca textul pe care ei l-au aplicat să fi fost declarat neconstituțional. Deci, sunt chestiuni care trebuie discutate pe fond.

Cert este următorul lucru: din moment ce o cauză este dedusă judecății, nu puteți, n-aveți dreptul, nici ministrul administrației și internelor n-are dreptul să intervină în cauza respectivă. Așteptăm instanța de judecată să se pronunțe, suntem într-un stat de drept și, la momentul respectiv, se vor lua măsurile legale. Asta v-am spus în interpelare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Doamna deputat.

 
   

Doamna Ionica Constanța Popescu:

Vă mulțumesc.

Nu vreau să polemizăm. Noi doi nu avem niciun motiv să polemizăm. Însă, nu vă supărați, nu trebuia să ajungem la instanța de judecată. Prefectul aplică legea în teritoriu. Prefectul nu aplică hotărâri ale instanței de judecată. Trebuia să clarifice situația înainte de a se ajunge în instanță. Eu asta spun. Eu nu am spus, în finalul intervenției mele precedente, că s-ar putea ca prefectul și secretarul primăriei să fi acționat legal. Dimpotrivă. Abia acum se pare că intervenția lor a fost salutară.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, doamnă deputat.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

 
  Nicolae Popa

Îl invit pe domnul secretar de stat Töke István să răspundă domnului deputat Nicolae Popa, pe tema "Pagubele societăților agricole".

Vă rog, domnule deputat.

   

Domnul Nicolae Popa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule secretar de stat,

Vin în fața dumneavoastră cu o problemă extrem de gravă, care nu a fost rezolvat de foarte mult timp, de circa un an de zile, și anume situația pagubelor provocate de gripa aviară de anul trecut, pagube care se cifrează la peste 100 miliarde lei, la nivelul fermelor avicole, pagube care nu au fost luate în discuție, nu au fost tratate cu responsabilitate nici de Ministerul Agriculturii, nici de Autoritatea Națională Sanitar-Veterinară și, ca urmare, sigur că lucrurile au rămas nerezolvate, împingând la disperare și, bineînțeles, la faliment mai toate unitățile care au fost în situația aceasta, cu gripă aviară.

Deși s-au făcut memorii la Președintele României, deși s-au făcut memorii la Ministerul Agriculturii, la Autoritatea Națională Sanitar-Veterinară, la toți factorii responsabili, nimeni nu a fost în stare să rezolve această problemă - și aceasta din cauza birocrației, din cauza indolenței care se manifestă și acum la institutele pe care le-am menționat până acum - și le atrag atenția la modul serios că au această datorie de a rezolva orice problemă care le este adusă la cunoștință. Oamenii aceștia care nu au primit banii până acum, să nu uităm că nu au putut să plătească dobânzile la creditele angajate, nu au putut să plătească dobânzile pentru fondurile europene care au fost angajate în vederea retehnologizării activității de producție și bineînțeles că nu le-a mai rămas acum decât să-și tragă un glonț în cap, pentru că nu mai au ce face.

Mai-marii noștri de la Ministerul Agriculturii și de la Autoritatea Națională Sanitar-Veterinară nu au fost în stare - nu vreau să-i acuz de incompetență, dar îi acuz de rea-credință, de rea-voință -, nu au fost în stare să modifice niște acte normative în așa fel încât să rezolve aceste probleme atât de delicate pentru producători, pentru cei care mai fac ceva în această țară.

Aștept răspunsul și, dacă mai este nevoie, revin la microfon.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul secretar de stat Töke István. Vă rog.

 
   

Domnul Töke István (secretar de stat, Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale.):

Domnule președinte,

Domnule deputat,

Potrivit prevederilor art.2 din H.G. nr.1415/2004 privind acordarea despăgubirilor pentru animale tăiate, ucise sau altfel afectate, în vederea lichidării rapide a focarelor de boli transmisibile ale animalelor, în cazul măsurilor ce se întreprind pentru lichidarea rapidă a focarelor de boli transmisibile ale animalelor, inclusiv pentru cazurile de suspiciune a bolii, care împiedică uciderea acestora, se acordă despăgubiri proprietarilor de animale tăiate, ucise sau altfel afectate, în afara celor cuvenite prin asigurări și a sumelor recuperare prin valoarea produselor și subproduselor de la animale tăiate, moarte sau ucise.

Valoarea de înlocuire a animalului se stabilește în funcție de valoarea genetică, zootehnică, sex, vârstă greutate, starea fiziologică, categorie, la prețul pieței la data când a avut loc acțiunea de lichidare a focarului de boală.

Plata despăgubirilor ce se cuvin proprietarilor de animale se face din bugetul Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, prin direcțiile pentru agricultură și dezvoltare rurală județene, în baza centralizatorului deconturilor pentru stabilirea și plata despăgubirilor ce se cuvin proprietarilor de animale, transmis la minister.

Pentru a sprijini crescătorii de animale în situația apariției unor boli cu transmitere la om, prin acoperirea pierderilor înregistrate și pentru a clarifica interpretarea corectă a legislației privind despăgubirile, Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale a inițiat un proiect de act normativ pentru modificarea și completarea H.G. nr.1415/2004 care, în prezent, se află în circuitul de avizare la ministerele interesate în aplicarea acesteia, cu detalierea pe larg și fără nici o interpretare a sintagmelor "pierderi colaterale" și "animale altfel afectate".

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnul deputat Popa.

 
   

Domnul Nicolae Popa:

Salutară preocuparea Ministerului Agriculturii - observ lucrul acesta - de a modifica Hotărârea Guvernului nr.1415/2004, dar eu cred că este prea târziu. Și, dacă tot mai au discuții ei, între instituțiile respective, chiar și Ministerul Agriculturii, și nu vor lua măsuri urgente pentru rezolvarea acestei situații, sigur că vom ajunge chiar în acea situație disperată de care spuneam, că oamenilor nu le mai rămâne altceva decât să treacă la niște gesturi disperate.

Ceea ce am remarcat eu, sunt unii funcționari acolo, în Ministerul Agriculturii, care nu fac altceva decât să încurce lucrurile. Consideră producătorii agricoli - repet, cei care mai muncesc în această țară - un fel de paria. Vreau să amintesc aici Ministerului Agriculturii - și este și domnul secretar de stat aici - că Ministerul Agriculturii este la dispoziția producătorilor agricoli, și nu invers. Așa cum se întâmplă acum, trebuie schimbată mentalitatea. Trebuie luat la întrebări și domnul Chelmu și domnul Avram, de la Autoritatea Națională Sanitar-Veterinară, să vedem ce se întâmplă de nu se pun de acord pentru rezolvarea urgentă a acestor chestiuni.

Și fac precizarea aici că dacă într-o lună de zile nu se rezolvă chestiunea aceasta cu privire la rezolvarea despăgubirilor la gripa aviară, la unitățile de pe Platforma de la Codlea, Verba Trans și așa mai departe, de la Brașov, eu voi cere demisia întregii conduceri a Ministerului Agriculturii.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnule secretar de stat, doriți să interveniți din nou? Nu mai este necesar.

Vă mulțumesc.

 
  Mirela Elena Adomnicăi

Vă rog, atunci, să răspundeți și doamnei deputat Mirela Adomnicăi, pe tema "Licitațiile pentru identificarea parcelelor agricole".

   

Domnul Töke István:

Domnule președinte,

Doamnă deputat,

La interpelarea formulată de dumneavoastră și înregistrată la Camera Deputaților cu nr.2035.B/2006 referitoare la modalitatea și condițiile impuse firmelor participante la licitațiile pentru identificarea parcelelor agricole, vă comunicăm următoarele:

Firmele declarate câștigătoare execută serviciile de digitizare atribuite cu personal propriu sau cu personalul asociaților și/sau subcontractanților declarați în ofertele adjudecate. Este adevărat că printre subcontractanți se află și firme autohtone, acestea au participat la procedură, fiind declarate în ofertele adjudecate. Subliniem că adjudecarea Lotului 3 s-a făcut în favoarea Firmei Ganss S.R.L. din România.

Cerințele minime de calificare au fost stabilite prin documentația pentru elaborarea și prezentarea ofertei DEPO, în concordanță cu legislația aplicabilă la momentul organizării procedurii.

În conformitate cu prevederile Ordinului comun nr.1013/873/2001 al ministrului finanțelor publice și al ministrului lucrărilor publice, transporturilor și locuinței privind aprobarea structurii, conținutului și modului de utilizare a documentației standard pentru elaborarea și prezentarea ofertei pentru achiziția publică de servicii, pag.20 din Monitorul Oficial nr.340/2001, autoritatea contractantă are dreptul de a stabili, ca cerință minimă, îndeplinirea și finalizarea în ultimii 3 ani a cel puțin unui contract care a avut ca obiect prestarea unor servicii similare și care a avut valoare egală sau mai mare decât o valoare minimă impusă.

Valoarea minimă impusă se precizează clar și nu poate depăși valoarea estimată a contractului de servicii care urmează a fi atribuit.

Valoarea estimată a contractului a fost de 675.000 euro pentru fiecare lot din cele patru, iar cerința minimă pentru experiență similară stabilită prin DEPO a fost de 250.000 euro, respectiv 37% din valoarea estimată, cu mult sub această valoare.

De asemenea, referitor la cifra de afaceri, același act normativ dispune că (cifra medie anuală de afaceri pe ultimii 3 ani), autoritatea contractantă are dreptul de a stabili ca cerință minimă realizarea unei cifre medii anuale de afaceri egală sau mai mare decât valoarea minimă impusă.

Valoarea minimă impusă se precizează clar și nu poate depăși valoarea medie anuală estimată, cu contractul de servicii care urmează a fi atribuit, multiplicată cu 3.

Cerința minimă stabilită prin DEPO pentru cifra medie anuală de afaceri în ultimii 3 ani a fost de 1 milion de euro, respectiv 41% din pragul maxim prevăzut de legislație.

În legătură cu experiența în proiectele similare, dorim să precizăm că s-a solicitat îndeplinirea unui contract din următoarele categorii: 7420 - servicii proiectare, 7420.73 - servicii de prospectare a suprafețelor terestre, 7230 - servicii de prelucrare informatică a datelor.

Se poate constata că experiența similară nu a fost solicitată din domeniul digitizării, tocmai pentru a permite accesul la procedura de licitație a cât mai multor operatori economici, inclusiv dintre cei autohtoni.

De asemenea, pragurile impuse pentru experiența similară și cifra medie anuală de afaceri pe ultimii 3 ani au fost stabilite cu mult sub prevederile maximale legale, din considerente de accesibilitate la procedură pentru firmele autohtone.

De altfel, cine-și poate imagina că o licitație pentru atribuirea unui contract a cărui valoare totală a fost estimată la 2.700.000 euro, putea fi atribuit fără ca autoritatea contractantă să solicite garanții din partea ofertanților, legate de îndeplinirea acestuia, exprimate sub formă de experiență similară și cifra de afaceri.

Referitor la sugestia de modificare a legislației în materie, pentru a permite participarea cu șanse egale a firmelor autohtone, vă informăm că între atribuțiile de reglementare a M.A.P.D.R. nu se regăsește cea referitoare la modificarea legislației de achiziții publice.

Dorim să precizăm că legislația în materie a achizițiilor publice a fost modificată recent prin O.U.G.nr.34/2006, act normativ inițiat de către Ministerul Finanțelor Publice și a fost adoptată de Parlament, prin Legea nr.337/2006.

Această reglementare a pornit de la necesitatea adoptării unor măsuri urgente pentru elaborarea și promovarea unei noi legislații în domeniul achizițiilor publice, în contextul angajamentelor asumate de România în cadrul Cap. I "Libera circulație a mărfurilor" și al Recomandărilor Comisiei Europene.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Doamna deputat, aveți cuvântul.

 
   

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Îi mulțumesc și domnului secretar de stat pentru răspuns.

Vreau să fac o precizare. Mie, prin acest răspuns la interpelare, practic, mi se indică temeiurile legale care au stat la baza organizării licitațiilor pentru identificarea parcelelor agricole, dar eu nu am contestat legalitatea acestor licitații, ci, dimpotrivă. Normal că a existat legislație, dar tocmai în cadrul acestei legislații s-a creat această problemă, în sensul că s-au impus o serie de condiții prohibitive de selecție pentru firmele autohtone, astfel încât este limitat accesul acestora la licitație.

Ceea ce am subliniat este că, într-adevăr, înțelegem necesitatea stabilirii unor garanții, dar consecința este că, în final, tot firmele românești sunt cele care execută lucrările, iar cele străine sunt cele care doar manageriază financiar.

În aceste condiții, cel care pierde este în primul rând statul român care, la capitolul taxe și impozite pe profit, înregistrează deja un minus.

Iar sugestia referitor la modificarea legislației, într-adevăr, - răspunsul este puțin ironic în acest sens -, într-adevăr, Ministerul Finanțelor are competența de inițiativă legislativă în acest domeniu, dar eu sunt convinsă că există comunicare în cadrul Guvernului și, atunci, sugestiile vizavi de consecințele aplicării unui act normativ într-un domeniu sunt acceptate de ministrul care are competența de inițiere legislativă.

Vă mulțumesc, oricum.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Domnule secretar de stat, doriți să mai interveniți? Nu.

Vă mulțumesc.

 
  Mircea Costache

Îl invit, atunci, pe domnul secretar de stat Mihai Gheorghiu să prezinte răspuns la interpelarea domnului deputat Mircea Costache referitor la cărțile și publicațiile de limbă română în zonele locuite în majoritate de vorbitori de limbă română.

   

Domnul Mihai Gheorghiu (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe):

Stimate domnule președinte,

Stimate domnule deputat,

Răspunsul scris al Ministerului Afacerilor Externe a fost remis. Nu voi face acum decât să adaug câteva date și să pun câteva accente și voi începe cu Republica Moldova.

În anul 2006, Departamentul pentru Relațiile cu Românii de Pretutindeni a alocat fonduri în valoare de 5.628.258 RON pentru proiecte destinate sprijinirii activităților de promovare a limbii române în Republica Moldova.

În acest sens, voi menționa schematic, pe domenii, programele și proiectele derulate cu finanțare D.R.R.P., care vizează susținerea și afirmarea limbii române, inclusiv sumele aferente.

În primul rând, 12 publicații de limbă română din Republica Moldova au primit, în anul 2006, sprijin financiar în valoare de 1.351.147 RON repartizat astfel: "Limba română" - 100.942 RON; "Literatura și arta" - 89.679 RON; "Noi" - 50.000 RON; "Timpul de dimineață" - 281.368 RON; "Jurnal de Chișinău" - 198.933 RON; "Flux continuu" - 168.991 RON; "Cuvântul" - 30.944 RON; "Glasul națiunii" - 100.000 RON; "Natura" - 51.000 RON; "Democrația" - 141.840 RON; "Ziarul de gardă" - 87.450 RON; "Florile dalbe" - 50.000 RON.

În colaborare cu Asociația Istoricilor din Republica Moldova, Departamentul pentru Relații cu Românii de Pretutindeni a asigurat editarea de manuale de istorie a românilor și istorie universală clasele IX-XII, într-un tiraj total de 30.000 volume, 5.000 de exemplare/volum, valoarea sprijinului financiar fiind de 240.310 RON.

În continuarea programului de dotare cu material didactic a școlilor din Republica Moldova, inițiat în 2005 și a cărui primă etapă a permis realizarea de planșe și hărți necesare studiului istoriei românilor, D.R.R.P. a alocat suma de 400.000 RON pentru editarea de planșe și alte materiale didactice, pentru a înlesni studiul limbii române, care urmează a fi distribuite în toate școlile din Republica Moldova.

Urmare a colaborării cu Editura "Litera Internațional" din Chișinău, departamentul a finanțat cu 400.000 RON editarea a două lucrări valoroase, bine realizate, care vor fi trimise în bibliotecile tuturor școlilor din Republica Moldova: Dicționarul general al limbii române și Albumul mileniului românesc, o prezentare în imagini, însoțite de texte ale istoriei românilor, care constituie un instrument de lucru util și atractiv pentru cei interesați.

Cu prilejul Zilei limbii române, Departamentul pentru Relații cu Românii de Pretutindeni în colaborare cu Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova, cu Centrul de Cultură și Carte Românească din Chișinău și cu Asociația Istoricilor din Republica Moldova, au organizat, sub genericul "Limba, literatura și istoria românilor, identitate și diversitate în context european", o serie de manifestări menite să ofere vizibilitate prezenței românești în spațiul public din Republica Moldova, două simpozioane cu tema "Probleme actuale ale istoriei românilor", respectiv "Limba și literatura română în spațiul basarabean", un concert extraordinar al artistului Grigore Leșe, precum și inaugurarea unei expoziții de fotografie a unor artiști din Republica Moldova.

Departamentul a invitat personalități de marcă din România care activează în domeniul cercetării istorice și al literelor.

Menționez că proiectele și programele destinate sprijinirii activității de promovare a limbii române în Republica Moldova reprezintă aproximativ 80% din bugetul alocat acțiunilor pe care departamentul le derulează în acest spațiu.

În Ucraina, în 2006, au fost finanțate 11 proiecte în beneficiul comunității românești din Ucraina, respectiv editarea de reviste, lucrări și colecții folclorice, "Septentrion literar" - 18.000 RON, "Făgurel" - 10.800 RON, pentru copii, "Caiete literare", precum și dotarea cu echipamentul tehnic necesar a publicației "Arcașul" - 8.022 RON și a Editurii Alexandru cel Bun din Cernăuți - 5.239 RON.

Cu sprijinul departamentului, la Cernăuți s-au desfășurat două manifestări de tradiție ale comunității românești: Tabăra de cultură și civilizație românească și Salonul internațional de carte românească - 27.078 RON.

Doresc să menționez că în data de 8 noiembrie 2006, am oferit la Cernăuți, într-un cadru oficial, o donație de carte din partea Ministerului Afacerilor Externe - prima donație de carte de asemenea amplitudine, în Ucraina -, constând în 19.000 de volume din opere ale clasicilor literaturii române: Mihai Eminescu, Ion Creangă și Ion Luca Caragiale.

Cărțile au fost donate școlilor cu predare în limba română, cabinetelor metodice din raioanele Hiliboca, Herța, Storojineț și Noua Suliță, Institutului Regional de Cercetări Postuniversitare din Cernăuți, Bibliotecii Universității Naționale "Iuri Fetcovici" din Cernăuți și Catedrei de filologie-română și clasică a Universității din Cernăuți, precum și direcțiilor raionale și regionale de învățământ și știință.

Stimate domnule președinte, domnule deputat, vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Costache Mircea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

M-a preocupat problema și în anii trecuți și constat cu satisfacție că există o creștere a lucrărilor pentru sprijinirea culturii în provinciile românești și, așa cum arăta domnul secretar de stat, nevoile sunt mari, eforturile noastre sunt, zic eu, considerabile, dar, așa cum se întâmplă adesea, nu poți mulțumi pe toată lumea.

Dacă Ion Anton, redactorul-șef al revistei "Florile dalbe", să spunem, se mulțumește și cu cei 50.000 RON - o sumă destul de mică -, sunt edituri care ne-au semnalat nemulțumirea lor pentru faptul că nu au găsit la timp pe site-ul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni detaliile necesare pentru întocmirea de documentații și, în cele din urmă, ei n-au fost cuprinși. Poate ne mai gândim și la asemenea situații. Un domn Grigorescu, directorul Editurii "Linade", de exemplu, foarte adesea, ne-a solicitat, cu rugăminți, pentru a fi și ei sprijiniți să-și îmbunătățească producția de carte în limba română. Și există multe alte situații.

Deocamdată, trebuie să recunosc, așa cum am mai spus, că, față de anii trecuți, există un aport mai însemnat și poate ne preocupăm să și ajungă unde trebuie, că au mai fost semnalate în anii trecuți unele deficiențe din acest punct de vedere.

Dacă departamentul ar acorda un pic mai multă atenție și altor aspecte ale vieții vorbitorilor de limba română și din spațiul fostei Iugoslavii, de exemplu, am fi și mai mulțumiți. Acolo am aflat că românii își trimit copiii la școală cu autobuzul croaților. Adică, până la urmă, Croația s-a învrednicit pentru unele localități să pună la dispoziție un mijloc de transport. România nu a reușit acest lucru, deși vorbitorii de limba română sunt cu mult mai mulți în acea zonă.

Nu putem aborda fenomenul în integralitatea lui, exhaustiv, dar, făcând pașii care s-au făcut și pentru care mulțumesc departamentului din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, poate reușim, cu toții, ceva mai mult, dincolo de vorbe și de exhibiționisme, să încurajăm și să sprijinim cultura națională, oriunde se produce ea.

Vă mulțumesc încă o dată.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnule secretar de stat, doriți să interveniți? Nu.

Vă mulțumesc.

Rog, atunci, pe domnul secretar general Dorel Căminescu să răspundă domnului deputat Mircea Costache, pe tema "Situația participanților la evenimentele din decembrie '89".

Doamna deputat Mitrea lipsește.

 
   

Domnul Dorel Căminescu (secretar general al Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989):

Domnule președinte,

Domnule deputat,

Interpelarea se referă la faptul că "există cetățeni care au participat la revoluție, făcând dovada cu martori, fotografii și alte mărturii indubitabile, și care nu se bucură de prevederile legii, nerecunoscându-li-se calitatea de revoluționar".

În speță, domnul deputat ne semnalează un caz - acela al cetățeanului Goia Ioan, din Buzău, care este recunoscut de cei care s-au aflat la revoluție, în sediul județean al partidului comunist în ziua de 22 decembrie '89 și care, deși a depus documentație - cum afirmă domnia sa -, nu a primit certificatul de revoluționar.

Față de această situație, facem următoarele precizări: Legea nr.341/2004, legea recunoștinței față de eroii martiri și luptătorii care au contribuit la victoria revoluției române din decembrie 1989, cu modificările și completările ulterioare, nu prevede posibilitatea acordării de noi certificate, ci, în conformitate cu reglementările acesteia, Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor efectuează numai preschimbarea certificatelor doveditoare ce au fost eliberate în perioada '90-'97.

Mai mult decât atât, Legea nr.341 stabilește criterii mai clare în ceea ce privește acordarea titlului de luptător pentru victoria revoluției din decembrie '89, remarcat prin fapte deosebite, titlu pe care-l solicită și domnul Goia, și anume - art.3 din lege: "titlul de luptător pentru victoria revoluției din decembrie 1989, luptător remarcat prin fapte deosebite, se atribuie celor care, în perioada 14-25 decembrie 1989, au mobilizat și au condus grupuri sau mulțimi de oameni, au construit și au menținut baricade împotriva forțelor de represiune ale regimului totalitar comunist, au ocupat obiective de importanță vitală pentru rezistența regimului totalitar și le-au apărat până la data judecării dictatorului în localitățile unde au luptat pentru victoria revoluției române, precum și celor care au avut acțiuni dovedite împotriva regimului și însemnelor comunismului între 14-22 decembrie '89".

În spiritul celor enunțate la art.3 din lege, normele de aplicare a legii aprobate prin Hotărârea de Guvern nr.1412/2004, cu modificările și completările ulterioare, precizează: "titlul de luptător pentru victoria revoluției din decembrie '89, luptător remarcat prin fapte deosebite, a fost instituit și se atribuie în scopul de a face diferența, pe de o parte, între categoria persoanelor care s-au desprins din rândul participanților și au avut un rol deosebit prin contribuția decisivă la victoria revoluției și, pe de altă parte, marea masă a persoanelor care au participat la revoluția din decembrie '89, fără a avea o contribuție individuală decisivă la victoria revoluției".

De asemenea, menționăm că legea prevede chiar posibilitatea ca anumitor persoane, cărora le-au fost eliberate certificate în baza vechii legi - Legea nr.42/1990 -, acestea să nu mai fie preschimbate dacă nu întrunesc condițiile prevăzute de Hotărârea de Guvern nr.566/1996, urmând a li se acorda titlul onorific de participant, deși persoanele în cauză au participat efectiv la revoluție.

Întrucât reglementările Hotărârii de Guvern nr.566 amintite mai sus au stat la baza eliberării certificatelor de către Comisia pentru cinstirea și sprijinirea eroilor revoluției din decembrie '89, nu excludem posibilitatea ca domnului Goia Ion să nu i se fi acordat certificatul pentru neîndeplinirea criteriilor prevăzute de actele normative în vigoare la acea vreme.

Întrucât cazul prezentat de către domnul deputat Mircea Costache nu este singular, Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor are în vedere ca, la finalizarea activității de preschimbare a certificatelor de revoluționar, conform Legii nr.341, să propună un act normativ prin care să se soluționeze, în condițiile legii, și unele situații de acest gen, pentru a veni în sprijinul celor care, cu adevărat, și-au adus contribuția la victoria revoluției române din decembrie 1989.

Facem, însă, precizarea că aceste probleme, aceste aspecte pot fi rezolvate numai în condițiile în care Parlamentul României va adopta un act normativ cu putere de lege care să prevadă posibilitatea acordării de noi titluri de luptător pentru victoria revoluției și pentru persoanele care nu au dobândit aceste titluri în temeiul Legii nr.42, așa cum este și cazul semnalat de domnul deputat Mircea Costache.

Stimate domnule deputat,

Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor, ca organ de specialitate al administrației publice centrale, vă asigură de permanenta deschidere pentru soluționarea tuturor aspectelor legate de revoluționari sau în legătură cu revoluția din decembrie 1989, care vă sunt semnalate dumneavoastră în teritoriu sau în cadrul comisiilor și este în măsură să vă prezinte, ori de câte ori va fi necesar, rapoarte sau propuneri cu privire la solicitările dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule secretar general.

Domnule deputat, doriți să interveniți? Vă rog.

 
   

Domnul Costache Mircea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu, în mare, cunoșteam răspunsul, dar trebuie să fim cu toții de acord că s-au strecurat, printre cei care beneficiază de prevederile legii, și unii oameni care nu au avut nimic în comun cu evenimentele din decembrie 1989. Și, atunci, nemulțumirea celor care s-au aflat în primele rânduri și care, în anumite conjuncturi, nu au beneficiat de prevederile legii, este legitimă.

Cazul semnalat de mine a fost selectat din mult mai multe solicitări ale unor cetățeni, dar acesta se întâmplă să fie imortalizat de un grup de fotografi amatori sub comanda mea, sub conducerea mea. Și, pentru că am fost martor la evenimente, știu că acest Goia Ion se afla în balconul sediului județean al PCR Buzău, în fața a zeci de mii de participanți din piață.

A fost primul care a aruncat, de la balcon, panouri cu portretele liderilor comuniști, cărți. El și-a asumat riscuri. A fost printre primii observați de toți cetățenii prezenți în acel balcon.

Pozele făcute de membrii fotocineclubului Orizont al Casei de cultură a sindicatelor din Buzău, pe care o conduceam, stau mărturie. Au fost făcute expoziții și în străinătate cu acele poze în care acest Ion Goia este nelipsit.

Nu se poate spune că nu și-a asumat riscuri; nu se poate spune că nu s-a expus; nu se poate spune că n-a fost în primele rânduri: că mai departe decât balconul județenei de partid și decât ce s-a întâmplat acolo nu putea fi. Alții au fost pe la periferia orașului, sau cine știe pe unde și, în condiții mai mult sau mai puțin tenebroase, au ajuns să fie recunoscuți de prieteni și incluși în rândul revoluționarilor.

Ion Goia a fost unul autentic.

De ce a ajuns el să se facă notă separată? A observat că unii încercau să se avantajeze, creându-și asociații de revoluționari. Când a văzut disiparea, fărâmițarea în Asociația "Metrou", Club 22, Unord, Blocul nu știu care, știind că revoluția a fost una singură și văzând că există o tendință de creare de avantaje, de căpătuială, fiecare încerca să-și găsească cât mai mulți membri în asociație, nu s-a recunoscut în niciuna din asociațiile de la nivelul județului, a făcut notă separată și atunci niciuna dintre asociații nu l-a sprijinit pentru depunerea dosarului.

Și-a depus singur dosarul la Președinția României, a primit o hârtie pe care a expus-o și în dosarul pe care-l puteți vedea; el are un dosar în care există o adresă de la Președinția României că a depus dosarul complet și i se spune: "Dosarul dumneavoastră a fost înaintat comisiei de profil a Parlamentului spre cele legale."

Cei care s-au simțit jigniți, ca președinți de asociații, când i-au văzut dosarul, este posibil să i-l fi sustras sau să se fi întâmplat ceva, dar hârtia stă mărturie că l-a depus la Președinția României. Pozele făcute, nu de mine personal, ci de grupul de cineaști amatori și de fotografi amatori cu care am vrut să rămână imortalizate pentru istorie ce se întâmpla în acele zile, l-a reținut pe peliculă ca un revoluționar autentic. Un muncitor textilist care a simțit nevoia să fie acolo, fără să dea explicații de ce și cum, dar care nu s-a înregimentat în fărâmițarea în asociațiile făcute după. Face, totuși, dovada și cu documente clare de la Președinția României că și-a depus dosarul în termenul legal, face dovada și cu pozele făcute de mine și de grupul respectiv, face dovada și cu toți cei care-l recunosc ca revoluționar autentic și nu beneficiază de niciun drept. A ajuns în postura ca eu sau alții să-l ajutăm să-și procure medicamente, și să ducă o viață de mizerie, când nu era cazul, pentru că, totuși, națiunea face un efort considerabil ca pentru acești oameni să existe niște măsuri reparatorii pe care noi le cunoaștem.

Deci eu nu am venit cu un caz oarecare, ci cu unul care face dovada și pentru care eu însumi sunt mărturie vie că s-a aflat acolo, în acele zile, în primele rânduri.

De aceea, faptul că a fost atât de mult obstrucționat, driblat, plimbat, am ajuns eu să-l potolesc, că vroia să se arunce de undeva de pe sus, de aici, în semn de protest, că nu este ascultat și nu este audiat de nimeni, să mai intrăm în vizorul lumii civilizate și cu gesturi extreme, care nu ne fac cinste nici nouă, nici dumneavoastră și niciunuia din această țară.

Goia Ion este un om onest, este un om cinstit. A rămas un om cinstit care, întâmplător, a fost sabotat chiar de către capii organizațiilor de revoluționari - de unii dintre ei.

Eu nădăjduiesc că, fie venind dumneavoastră cu un proiect de act normativ pe care să-l supunem dezbaterii Parlamentului, fie printr-o altă măsură, oameni din această categorie care merită pe deplin recunoașterea noastră și să se bucure de prevederile legilor în vigoare și de efortul bugetar pe care-l face statul român, să fie și el inclus, nemaipunând la socoteală faptul că se poate dovedi oricând că s-au strecurat foarte mulți fără niciun fel de merit în categoria revoluționari.

Deci dacă suntem de acord cu aceste lucruri, domnule secretar general, vreau ca acest moment să nu rămână singular, și de mâine să uit și eu și să uitați și dumneavoastră că există și așa ceva, și astfel de situații care așteaptă reglementări, așteaptă reparații, de la dumneavoastră - cu inițiativă legislativă, de la noi - cu o dreaptă judecată în acest Parlament.

Mulțumesc, domnule președinte, mulțumesc, domnule secretar general.

Și rog încă o dată să nu-i uităm pe cei care chiar merită să nu fie uitați.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Declar ședința închisă.

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 18,55.

 
       

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București sâmbătă, 19 octombrie 2019, 3:19
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro