Plen
Ședința Camerei Deputaților din 19 februarie 2007
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.12/28-02-2007

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
14-10-2019
08-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2007 > 19-02-2007 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 19 februarie 2007

12. Primirea de răspunsuri la interpelările adresate primului-ministru și membrilor Guvernului:  

   

Domnul Bogdan Olteanu:

    ................................................
 

Doamnelor și domnilor deputați,

Începem ședința consacrată răspunsurilor orale la interpelări.

 
Andrian-Sirojea Mihei

Până la sosirea domnului secretar de stat Alexandru Mircea, o să o invit pe doamna secretar de stat Lucia Ana Varga, pentru a răspunde domnului deputat Andrian Mihei, din partea Grupului PNL.

 

Doamna Lucia Ana Varga (secretar de stat, Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Stimate domnule deputat Andrian Mihei,

Referitor la interpelarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaților în 9.10.2006, privind litoralul românesc, vă comunicăm următoarele.

Sistemul de monitorizare cu camere video a plajelor litorale a fost implementat de către Direcția Apelor Dobrogea-Litoral în sezonul estival 2006. Acesta reprezintă un sistem-pilot, având amplasate 4 camere, după cum urmează: una pe plaja Modern din municipiul Constanța și trei pe plajele din Stațiunea Mamaia.

Rolul acestui sistem este de a supraveghea în permanență starea plajelor de pe litoral și de a verifica modul în care agenții economici care au închiriat plajele își respectă obligațiile contractuale privind curățenia pe plajă.

Din informațiile primite de la Inspectoratul de Poliție Constanța, totodată, în sezonul estival 2006, infracționalitatea pe plajă a scăzut cu 50%.

Sistemul de monitorizare video a reprezentat o parte componentă a dispeceratului Litoral, care era, practic, centrul care coordonează și verifica activitatea de pe plajă.

Camerele video au avut un rol în promovarea turismului de pe litoral. În toate marile stațiuni turistice din lume există camere web cu imagini în timp real, în care este promovată plaja. Este inutil să spunem că și vecinii noștri bulgari își promovează litoralul, și prin astfel de metode.

La a doua întrebare, referitoare la investițiile care s-au realizat pe litoralul românesc, vă spunem că în anul 2006 au fost încheiate 23 de contracte, dintre care 4 sunt preluate din anii anteriori. Valoarea totală a investițiilor realizate pe plajă depășește 12 milioane de lei, cuprinzând dotări cu utilaje, dotări igienico-sanitare și dotări de agrement. De asemenea, în anul 2006, au fost achiziționate 16 utilaje specializate în ecologizarea plajelor.

Direcția Apelor Dobrogea-Litoral a efectuat controale pentru verificarea stării de curățenie a plajelor, agrement nautic, activitate de salvamar. Au fost aplicate 10 sancțiuni contravenționale, cu valoare totală de 112 mii lei și au fost date 14 avertismente. Menționăm că au fost transmise notificări pentru rezilierea unui contract de închiriere și că este în curs de notificare rezilierea unui al doilea contract pentru agenții economici care nu au respectat prevederile din contractele încheiate.

În speranța că informațiile furnizate v-au fost utile, vă asigurăm, domnule deputat, de sprijinul nostru și, totodată, vă stăm la dispoziție pentru informații suplimentare. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Domnule deputat, vă rog.

 
 

Domnul Andrian-Sirojea Mihei:

Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc doamnei secretar de stat pentru acest răspuns verbal, după trei luni de zile de la această interpelare.

Nu aș vrea să reiau ceea ce am spus și data trecută, că totuși societatea civilă, mediul de afaceri nu au participat așa cum trebuie la luarea acestor decizii referitoare la situația costieră - și, aici, la plaje. Iar aceste camere de luat vederi, așa cum spunea și doamna secretar de stat, sunt un proiect-pilot, nu știu dacă și-a atins scopul și nimeni nu a văzut până la urmă un raport exact, dacă acei bani s-au justificat a fi investiți în aceste camere de luat vederi.

Și cred că nu este cazul să mai specific că acele camere care sunt trecute în răspunsul ministerului, din alte țări, și dau exemplu Bulgaria, funcționează și acum și, în timp real, dacă cineva vrea să acceseze, să vadă litoralul bulgăresc, chiar și în perioada de iarnă, poate să fie vizionat. Dimpotrivă, în România, acele camere, așa cum s-a spus, a fost un proiect-pilot și cred că a rămas numai "pilot" și nu se mai poate observa nimic cu acele camere.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc.

Dacă doamna secretar de stat dorește să mai...? Nu. E în regulă.

 
Ionica Constanța Popescu

Domnul secretar de stat Alexandru Mircea îi răspunde doamnei deputat Ionica Constanța Popescu, referitor la primarul și consiliul local care funcționează în afara Legii administrației publice locale. Vă rog, aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

 

Domnul Alexandru Mircea (secretar de stat, Ministerul Administrației și Internelor):

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimată doamnă deputat,

În legătură cu întrebarea dumneavoastră, prin care solicitați o serie de informații suplimentare în legătură cu situația existentă la nivelul administrației publice locale din comuna Turdaș, județul Hunedoara, unde, potrivit celor relatate ar fi trebuit să se constate încetarea de drept a mandatelor unor aleși locali și, respectiv, dizolvarea consiliului local, vă comunicăm următoarele.

Referitor la faptul că nu v-a fost prezentat la tribuna Camerei Deputaților răspunsul la întrebarea dumneavoastră anterioară, prin care solicitați ministrului administrației și internelor să intervină la nivelul autorităților administrației publice locale din comuna Turdaș, astfel încât să se constate, potrivit procedurilor legale, încetarea de drept a mandatelor unor aleși locali și, respectiv, dizolvarea consiliului local, precizăm că întocmirea programărilor privind susținerea în plen a răspunsurilor la întrebări și interpelări se realizează de către Secretariatul general al Camerei Deputaților. Întrucât interpelarea la care dumneavoastră faceți referire nu a fost programată pentru prezentarea răspunsului în plenul Camerei, acest document v-a fost transmis, cu respectarea procedurii, în formă scrisă. Faptul că nu v-a fost prezentat în formă orală nu este imputabil ministerului.

Cu privire la criticile formulate de dumneavoastră cu privire la răspunsul respectiv, evidențiem următoarele. Precizarea potrivit căreia: "După ce instanța de judecată se va pronunța cu privire la aspectele în discuție, instituția Prefectului Hunedoara va întreprinde demersurile legale ce se impun" se referea strict la aspectele privind dizolvarea de drept a Consiliului local al comunei Turdaș. Se impune a fi remarcat faptul că atribuțiile prefectului sunt stabilite fără echivoc în această materie, art. 58 din Legea nr. 215/2001 instituind regula potrivit căreia: "Competența de a se pronunța cu privire la constatarea dizolvării de drept a consiliilor locale revine exclusiv instanțelor de judecată".

Referitor la aspectele privind constatarea încetării de drept a mandatelor unor consilieri locali, respectiv a mandatului viceprimarului comunei Turdaș, reiterăm faptul că în această materie competența revine exclusiv consiliului local al unități administrativ-teritoriale în discuție.

Cu privire la încetarea mandatului primarului comunei Turdaș, menționăm că prefectul județului Hunedoara ne-a comunicat că în cazul domnului Lup Aurel nu există temei legal pentru constatarea încetării de drept a mandatului de ales local, în acest sens pronunțându-se de altfel și secretarul comunei Turdaș.

În context, evidențiem că analizarea și sancționarea situațiilor de natura celor supuse atenției de către dumneavoastră trebuie să se realizeze fără neglijarea faptului că, deși este vorba de o sancțiune care produce efecte în temeiul legii, legiuitorul a înțeles să acorde prefectului și secretarului unității administrativ-teritoriale prerogativa constatării pentru fiecare caz în parte a aplicabilității sistemului prevăzut de Legea nr. 249/2006.

De asemenea, menționăm că, potrivit legii, pentru ipoteza existenței unor nemulțumiri cu privire la modul în care acționează în acest domeniu prefecții sau secretarii unităților administrativ-teritoriale, clarificarea juridică a situațiilor de fapt, stabilirea modului de aplicare a dispozițiilor legale: acea referitoare la înfăptuirea justiției și, respectiv, la soluționarea fiecărei cauze concrete sunt atribuții ce revin instanței de judecată, nu ministrului administrației și internelor.

Reiterăm, totodată, faptul că responsabilitatea pentru emiterea unui act sau pentru luarea unei decizii revine exclusiv autorității care a emis actul, persoanei care a luat decizia respectivă, raportat la aspectele la care faceți dumneavoastră referire, impunându-se a fi precizat faptul că prefectului județului Hunedoara îi revine întreaga răspundere pentru îndeplinirea atribuțiilor legale ce sunt stabilite în sarcina sa. Pentru încălcarea cu vinovăție a îndatoririlor de serviciu ce îi revin, acesta răspunde, după caz, disciplinar, administrativ, civil sau penal.

Pentru circumstanțierea modului în care, cu privire la cazul în referință, ar putea fi angajată răspunderea prefectului sau a vreunui funcționar care își desfășoară activitatea în cadrul instituției Prefectului Județului Hunedoara, trebuie avute în vedere aspectele referitoare la eventualitatea realizării, în contextul pronunțării de către instanță a unei soluții definitive și irevocabile, a condițiilor legale privind încetarea de drept, înainte de termen, a mandatului în comuna Turdaș.

În context, evidențiem că, pentru ipoteza în care se va constata existența unor date de natură să releve faptul că funcționarii la care am făcut referire și-au îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu, Ministerul Administrației și Internelor va dispune, potrivit competenței, măsurile ce se impune.

Cu privire la hotărârile Consiliului local al comunei Turdaș, adoptate începând cu anul 2006, până la data rămânerii definitive și irevocabile a unor eventuale soluții pronunțate de instanța de judecată, în sensul constatării încetării de drept a mandatelor unor consilieri, menționăm că acestea sunt și rămân valabile în măsura în care au fost adoptate cu respectarea procedurii legale.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog, doamnă deputat, aveți cuvântul.

 
 

Doamna Ionica Constanța Popescu:

Bună seara!

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Nu vă imput nici măcar faptul că răspunsul de astăzi vine târziu, pentru că nu din cauza dumneavoastră vine târziu. Întrebarea pe care eu am scris-o și am depus-o la Camera Deputaților în luna decembrie mi se pare că v-a fost adresată de abia în februarie, așa încât nu vă imput acest lucru.

Se pare însă că, undeva, nu ne înțelegem. Eu nici din acest al doilea răspuns al dumneavoastră nu înțeleg mare lucru. Ce spun eu este că prefectul de la Hunedoara nu a dispus nici măcar o analiză a cazului de la Turdaș. Adică, dânsul nu știe ce se întâmplă acolo. Și atunci, ce putea să ne răspundă, ce putea să vă răspundă dumneavoastră, dacă nu știe ce se întâmplă acolo?

Există un regulament de ordine și funcționare, pe care l-a semnat, funcționare a Prefecturii Hunedoara. L-a semnat, nu l-a respectat! Dânsul trebuia să dispună o analiză a situației de la Turdaș. Nu a făcut-o.

Acum, oricum, situația de față nu mai are nicio importanță, pentru că, într-un fel sau altul, Curtea Constituțională a soluționat problema, a dat liber la migrații, suntem liniștiți, domnul prefect poate să stea liniștit, toată lumea stă liniștită, PD-ul poate să facă racolări în continuare.

Vă mulțumesc, nu mai am întrebări pe tema aceasta.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, doamnă deputat.

Domnule secretar de stat, dacă doriți?

 
 

Domnul Alexandru Mircea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimată doamnă deputat, eu aș vrea să fac precizarea că, indiferent care este aprecierea dumneavoastră, că știe sau nu știe prefectul care este situația de la Turdaș, vreau să vă amintesc faptul că este, până la urmă, citat într-o instanță de contencios administrativ, a depus motive de întâmpinare și omul, cel puțin din acest motiv, are interesul să se pregătească.

Sigur, eu trec acum peste unele aspecte formale, nu am vrut să spun faptul că în interpelarea pe care mi-ați transmis-o ați citat acte normative care sunt abrogate prin altele. După cum știți, de la 1 ianuarie, nu mai există secretarul general al prefecturii și sunt multe instituții care au fost modificate tocmai prin legile care au apărut ulterior. Deci, le invocați dumneavoastră, eu nu am vrut să fac trimitere la ele, pentru că nu am vrut să atac pe fond problema.

Sigur că acum, în finalul intervenției pe care ați făcut-o, spuneți că este foarte posibil ca secretarul consiliului local și, respectiv, prefectul să fi acționat corect, întrucât este posibil ca textul pe care ei l-au aplicat să fi fost declarat neconstituțional. Deci, sunt chestiuni care trebuie discutate pe fond.

Cert este următorul lucru: din moment ce o cauză este dedusă judecății, nu puteți, n-aveți dreptul, nici ministrul administrației și internelor n-are dreptul să intervină în cauza respectivă. Așteptăm instanța de judecată să se pronunțe, suntem într-un stat de drept și, la momentul respectiv, se vor lua măsurile legale. Asta v-am spus în interpelare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Doamna deputat.

 
 

Doamna Ionica Constanța Popescu:

Vă mulțumesc.

Nu vreau să polemizăm. Noi doi nu avem niciun motiv să polemizăm. Însă, nu vă supărați, nu trebuia să ajungem la instanța de judecată. Prefectul aplică legea în teritoriu. Prefectul nu aplică hotărâri ale instanței de judecată. Trebuia să clarifice situația înainte de a se ajunge în instanță. Eu asta spun. Eu nu am spus, în finalul intervenției mele precedente, că s-ar putea ca prefectul și secretarul primăriei să fi acționat legal. Dimpotrivă. Abia acum se pare că intervenția lor a fost salutară.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, doamnă deputat.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

 
Nicolae Popa

Îl invit pe domnul secretar de stat Töke István să răspundă domnului deputat Nicolae Popa, pe tema "Pagubele societăților agricole".

Vă rog, domnule deputat.

 

Domnul Nicolae Popa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule secretar de stat,

Vin în fața dumneavoastră cu o problemă extrem de gravă, care nu a fost rezolvat de foarte mult timp, de circa un an de zile, și anume situația pagubelor provocate de gripa aviară de anul trecut, pagube care se cifrează la peste 100 miliarde lei, la nivelul fermelor avicole, pagube care nu au fost luate în discuție, nu au fost tratate cu responsabilitate nici de Ministerul Agriculturii, nici de Autoritatea Națională Sanitar-Veterinară și, ca urmare, sigur că lucrurile au rămas nerezolvate, împingând la disperare și, bineînțeles, la faliment mai toate unitățile care au fost în situația aceasta, cu gripă aviară.

Deși s-au făcut memorii la Președintele României, deși s-au făcut memorii la Ministerul Agriculturii, la Autoritatea Națională Sanitar-Veterinară, la toți factorii responsabili, nimeni nu a fost în stare să rezolve această problemă - și aceasta din cauza birocrației, din cauza indolenței care se manifestă și acum la institutele pe care le-am menționat până acum - și le atrag atenția la modul serios că au această datorie de a rezolva orice problemă care le este adusă la cunoștință. Oamenii aceștia care nu au primit banii până acum, să nu uităm că nu au putut să plătească dobânzile la creditele angajate, nu au putut să plătească dobânzile pentru fondurile europene care au fost angajate în vederea retehnologizării activității de producție și bineînțeles că nu le-a mai rămas acum decât să-și tragă un glonț în cap, pentru că nu mai au ce face.

Mai-marii noștri de la Ministerul Agriculturii și de la Autoritatea Națională Sanitar-Veterinară nu au fost în stare - nu vreau să-i acuz de incompetență, dar îi acuz de rea-credință, de rea-voință -, nu au fost în stare să modifice niște acte normative în așa fel încât să rezolve aceste probleme atât de delicate pentru producători, pentru cei care mai fac ceva în această țară.

Aștept răspunsul și, dacă mai este nevoie, revin la microfon.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul secretar de stat Töke István. Vă rog.

 
 

Domnul Töke István (secretar de stat, Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale.):

Domnule președinte,

Domnule deputat,

Potrivit prevederilor art.2 din H.G. nr.1415/2004 privind acordarea despăgubirilor pentru animale tăiate, ucise sau altfel afectate, în vederea lichidării rapide a focarelor de boli transmisibile ale animalelor, în cazul măsurilor ce se întreprind pentru lichidarea rapidă a focarelor de boli transmisibile ale animalelor, inclusiv pentru cazurile de suspiciune a bolii, care împiedică uciderea acestora, se acordă despăgubiri proprietarilor de animale tăiate, ucise sau altfel afectate, în afara celor cuvenite prin asigurări și a sumelor recuperare prin valoarea produselor și subproduselor de la animale tăiate, moarte sau ucise.

Valoarea de înlocuire a animalului se stabilește în funcție de valoarea genetică, zootehnică, sex, vârstă greutate, starea fiziologică, categorie, la prețul pieței la data când a avut loc acțiunea de lichidare a focarului de boală.

Plata despăgubirilor ce se cuvin proprietarilor de animale se face din bugetul Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, prin direcțiile pentru agricultură și dezvoltare rurală județene, în baza centralizatorului deconturilor pentru stabilirea și plata despăgubirilor ce se cuvin proprietarilor de animale, transmis la minister.

Pentru a sprijini crescătorii de animale în situația apariției unor boli cu transmitere la om, prin acoperirea pierderilor înregistrate și pentru a clarifica interpretarea corectă a legislației privind despăgubirile, Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale a inițiat un proiect de act normativ pentru modificarea și completarea H.G. nr.1415/2004 care, în prezent, se află în circuitul de avizare la ministerele interesate în aplicarea acesteia, cu detalierea pe larg și fără nici o interpretare a sintagmelor "pierderi colaterale" și "animale altfel afectate".

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnul deputat Popa.

 
 

Domnul Nicolae Popa:

Salutară preocuparea Ministerului Agriculturii - observ lucrul acesta - de a modifica Hotărârea Guvernului nr.1415/2004, dar eu cred că este prea târziu. Și, dacă tot mai au discuții ei, între instituțiile respective, chiar și Ministerul Agriculturii, și nu vor lua măsuri urgente pentru rezolvarea acestei situații, sigur că vom ajunge chiar în acea situație disperată de care spuneam, că oamenilor nu le mai rămâne altceva decât să treacă la niște gesturi disperate.

Ceea ce am remarcat eu, sunt unii funcționari acolo, în Ministerul Agriculturii, care nu fac altceva decât să încurce lucrurile. Consideră producătorii agricoli - repet, cei care mai muncesc în această țară - un fel de paria. Vreau să amintesc aici Ministerului Agriculturii - și este și domnul secretar de stat aici - că Ministerul Agriculturii este la dispoziția producătorilor agricoli, și nu invers. Așa cum se întâmplă acum, trebuie schimbată mentalitatea. Trebuie luat la întrebări și domnul Chelmu și domnul Avram, de la Autoritatea Națională Sanitar-Veterinară, să vedem ce se întâmplă de nu se pun de acord pentru rezolvarea urgentă a acestor chestiuni.

Și fac precizarea aici că dacă într-o lună de zile nu se rezolvă chestiunea aceasta cu privire la rezolvarea despăgubirilor la gripa aviară, la unitățile de pe Platforma de la Codlea, Verba Trans și așa mai departe, de la Brașov, eu voi cere demisia întregii conduceri a Ministerului Agriculturii.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnule secretar de stat, doriți să interveniți din nou? Nu mai este necesar.

Vă mulțumesc.

 
Mirela Elena Adomnicăi

Vă rog, atunci, să răspundeți și doamnei deputat Mirela Adomnicăi, pe tema "Licitațiile pentru identificarea parcelelor agricole".

 

Domnul Töke István:

Domnule președinte,

Doamnă deputat,

La interpelarea formulată de dumneavoastră și înregistrată la Camera Deputaților cu nr.2035.B/2006 referitoare la modalitatea și condițiile impuse firmelor participante la licitațiile pentru identificarea parcelelor agricole, vă comunicăm următoarele:

Firmele declarate câștigătoare execută serviciile de digitizare atribuite cu personal propriu sau cu personalul asociaților și/sau subcontractanților declarați în ofertele adjudecate. Este adevărat că printre subcontractanți se află și firme autohtone, acestea au participat la procedură, fiind declarate în ofertele adjudecate. Subliniem că adjudecarea Lotului 3 s-a făcut în favoarea Firmei Ganss S.R.L. din România.

Cerințele minime de calificare au fost stabilite prin documentația pentru elaborarea și prezentarea ofertei DEPO, în concordanță cu legislația aplicabilă la momentul organizării procedurii.

În conformitate cu prevederile Ordinului comun nr.1013/873/2001 al ministrului finanțelor publice și al ministrului lucrărilor publice, transporturilor și locuinței privind aprobarea structurii, conținutului și modului de utilizare a documentației standard pentru elaborarea și prezentarea ofertei pentru achiziția publică de servicii, pag.20 din Monitorul Oficial nr.340/2001, autoritatea contractantă are dreptul de a stabili, ca cerință minimă, îndeplinirea și finalizarea în ultimii 3 ani a cel puțin unui contract care a avut ca obiect prestarea unor servicii similare și care a avut valoare egală sau mai mare decât o valoare minimă impusă.

Valoarea minimă impusă se precizează clar și nu poate depăși valoarea estimată a contractului de servicii care urmează a fi atribuit.

Valoarea estimată a contractului a fost de 675.000 euro pentru fiecare lot din cele patru, iar cerința minimă pentru experiență similară stabilită prin DEPO a fost de 250.000 euro, respectiv 37% din valoarea estimată, cu mult sub această valoare.

De asemenea, referitor la cifra de afaceri, același act normativ dispune că (cifra medie anuală de afaceri pe ultimii 3 ani), autoritatea contractantă are dreptul de a stabili ca cerință minimă realizarea unei cifre medii anuale de afaceri egală sau mai mare decât valoarea minimă impusă.

Valoarea minimă impusă se precizează clar și nu poate depăși valoarea medie anuală estimată, cu contractul de servicii care urmează a fi atribuit, multiplicată cu 3.

Cerința minimă stabilită prin DEPO pentru cifra medie anuală de afaceri în ultimii 3 ani a fost de 1 milion de euro, respectiv 41% din pragul maxim prevăzut de legislație.

În legătură cu experiența în proiectele similare, dorim să precizăm că s-a solicitat îndeplinirea unui contract din următoarele categorii: 7420 - servicii proiectare, 7420.73 - servicii de prospectare a suprafețelor terestre, 7230 - servicii de prelucrare informatică a datelor.

Se poate constata că experiența similară nu a fost solicitată din domeniul digitizării, tocmai pentru a permite accesul la procedura de licitație a cât mai multor operatori economici, inclusiv dintre cei autohtoni.

De asemenea, pragurile impuse pentru experiența similară și cifra medie anuală de afaceri pe ultimii 3 ani au fost stabilite cu mult sub prevederile maximale legale, din considerente de accesibilitate la procedură pentru firmele autohtone.

De altfel, cine-și poate imagina că o licitație pentru atribuirea unui contract a cărui valoare totală a fost estimată la 2.700.000 euro, putea fi atribuit fără ca autoritatea contractantă să solicite garanții din partea ofertanților, legate de îndeplinirea acestuia, exprimate sub formă de experiență similară și cifra de afaceri.

Referitor la sugestia de modificare a legislației în materie, pentru a permite participarea cu șanse egale a firmelor autohtone, vă informăm că între atribuțiile de reglementare a M.A.P.D.R. nu se regăsește cea referitoare la modificarea legislației de achiziții publice.

Dorim să precizăm că legislația în materie a achizițiilor publice a fost modificată recent prin O.U.G.nr.34/2006, act normativ inițiat de către Ministerul Finanțelor Publice și a fost adoptată de Parlament, prin Legea nr.337/2006.

Această reglementare a pornit de la necesitatea adoptării unor măsuri urgente pentru elaborarea și promovarea unei noi legislații în domeniul achizițiilor publice, în contextul angajamentelor asumate de România în cadrul Cap. I "Libera circulație a mărfurilor" și al Recomandărilor Comisiei Europene.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Doamna deputat, aveți cuvântul.

 
 

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Îi mulțumesc și domnului secretar de stat pentru răspuns.

Vreau să fac o precizare. Mie, prin acest răspuns la interpelare, practic, mi se indică temeiurile legale care au stat la baza organizării licitațiilor pentru identificarea parcelelor agricole, dar eu nu am contestat legalitatea acestor licitații, ci, dimpotrivă. Normal că a existat legislație, dar tocmai în cadrul acestei legislații s-a creat această problemă, în sensul că s-au impus o serie de condiții prohibitive de selecție pentru firmele autohtone, astfel încât este limitat accesul acestora la licitație.

Ceea ce am subliniat este că, într-adevăr, înțelegem necesitatea stabilirii unor garanții, dar consecința este că, în final, tot firmele românești sunt cele care execută lucrările, iar cele străine sunt cele care doar manageriază financiar.

În aceste condiții, cel care pierde este în primul rând statul român care, la capitolul taxe și impozite pe profit, înregistrează deja un minus.

Iar sugestia referitor la modificarea legislației, într-adevăr, - răspunsul este puțin ironic în acest sens -, într-adevăr, Ministerul Finanțelor are competența de inițiativă legislativă în acest domeniu, dar eu sunt convinsă că există comunicare în cadrul Guvernului și, atunci, sugestiile vizavi de consecințele aplicării unui act normativ într-un domeniu sunt acceptate de ministrul care are competența de inițiere legislativă.

Vă mulțumesc, oricum.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Domnule secretar de stat, doriți să mai interveniți? Nu.

Vă mulțumesc.

 
Mircea Costache

Îl invit, atunci, pe domnul secretar de stat Mihai Gheorghiu să prezinte răspuns la interpelarea domnului deputat Mircea Costache referitor la cărțile și publicațiile de limbă română în zonele locuite în majoritate de vorbitori de limbă română.

 

Domnul Mihai Gheorghiu (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe):

Stimate domnule președinte,

Stimate domnule deputat,

Răspunsul scris al Ministerului Afacerilor Externe a fost remis. Nu voi face acum decât să adaug câteva date și să pun câteva accente și voi începe cu Republica Moldova.

În anul 2006, Departamentul pentru Relațiile cu Românii de Pretutindeni a alocat fonduri în valoare de 5.628.258 RON pentru proiecte destinate sprijinirii activităților de promovare a limbii române în Republica Moldova.

În acest sens, voi menționa schematic, pe domenii, programele și proiectele derulate cu finanțare D.R.R.P., care vizează susținerea și afirmarea limbii române, inclusiv sumele aferente.

În primul rând, 12 publicații de limbă română din Republica Moldova au primit, în anul 2006, sprijin financiar în valoare de 1.351.147 RON repartizat astfel: "Limba română" - 100.942 RON; "Literatura și arta" - 89.679 RON; "Noi" - 50.000 RON; "Timpul de dimineață" - 281.368 RON; "Jurnal de Chișinău" - 198.933 RON; "Flux continuu" - 168.991 RON; "Cuvântul" - 30.944 RON; "Glasul națiunii" - 100.000 RON; "Natura" - 51.000 RON; "Democrația" - 141.840 RON; "Ziarul de gardă" - 87.450 RON; "Florile dalbe" - 50.000 RON.

În colaborare cu Asociația Istoricilor din Republica Moldova, Departamentul pentru Relații cu Românii de Pretutindeni a asigurat editarea de manuale de istorie a românilor și istorie universală clasele IX-XII, într-un tiraj total de 30.000 volume, 5.000 de exemplare/volum, valoarea sprijinului financiar fiind de 240.310 RON.

În continuarea programului de dotare cu material didactic a școlilor din Republica Moldova, inițiat în 2005 și a cărui primă etapă a permis realizarea de planșe și hărți necesare studiului istoriei românilor, D.R.R.P. a alocat suma de 400.000 RON pentru editarea de planșe și alte materiale didactice, pentru a înlesni studiul limbii române, care urmează a fi distribuite în toate școlile din Republica Moldova.

Urmare a colaborării cu Editura "Litera Internațional" din Chișinău, departamentul a finanțat cu 400.000 RON editarea a două lucrări valoroase, bine realizate, care vor fi trimise în bibliotecile tuturor școlilor din Republica Moldova: Dicționarul general al limbii române și Albumul mileniului românesc, o prezentare în imagini, însoțite de texte ale istoriei românilor, care constituie un instrument de lucru util și atractiv pentru cei interesați.

Cu prilejul Zilei limbii române, Departamentul pentru Relații cu Românii de Pretutindeni în colaborare cu Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova, cu Centrul de Cultură și Carte Românească din Chișinău și cu Asociația Istoricilor din Republica Moldova, au organizat, sub genericul "Limba, literatura și istoria românilor, identitate și diversitate în context european", o serie de manifestări menite să ofere vizibilitate prezenței românești în spațiul public din Republica Moldova, două simpozioane cu tema "Probleme actuale ale istoriei românilor", respectiv "Limba și literatura română în spațiul basarabean", un concert extraordinar al artistului Grigore Leșe, precum și inaugurarea unei expoziții de fotografie a unor artiști din Republica Moldova.

Departamentul a invitat personalități de marcă din România care activează în domeniul cercetării istorice și al literelor.

Menționez că proiectele și programele destinate sprijinirii activității de promovare a limbii române în Republica Moldova reprezintă aproximativ 80% din bugetul alocat acțiunilor pe care departamentul le derulează în acest spațiu.

În Ucraina, în 2006, au fost finanțate 11 proiecte în beneficiul comunității românești din Ucraina, respectiv editarea de reviste, lucrări și colecții folclorice, "Septentrion literar" - 18.000 RON, "Făgurel" - 10.800 RON, pentru copii, "Caiete literare", precum și dotarea cu echipamentul tehnic necesar a publicației "Arcașul" - 8.022 RON și a Editurii Alexandru cel Bun din Cernăuți - 5.239 RON.

Cu sprijinul departamentului, la Cernăuți s-au desfășurat două manifestări de tradiție ale comunității românești: Tabăra de cultură și civilizație românească și Salonul internațional de carte românească - 27.078 RON.

Doresc să menționez că în data de 8 noiembrie 2006, am oferit la Cernăuți, într-un cadru oficial, o donație de carte din partea Ministerului Afacerilor Externe - prima donație de carte de asemenea amplitudine, în Ucraina -, constând în 19.000 de volume din opere ale clasicilor literaturii române: Mihai Eminescu, Ion Creangă și Ion Luca Caragiale.

Cărțile au fost donate școlilor cu predare în limba română, cabinetelor metodice din raioanele Hiliboca, Herța, Storojineț și Noua Suliță, Institutului Regional de Cercetări Postuniversitare din Cernăuți, Bibliotecii Universității Naționale "Iuri Fetcovici" din Cernăuți și Catedrei de filologie-română și clasică a Universității din Cernăuți, precum și direcțiilor raionale și regionale de învățământ și știință.

Stimate domnule președinte, domnule deputat, vă mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Costache Mircea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

M-a preocupat problema și în anii trecuți și constat cu satisfacție că există o creștere a lucrărilor pentru sprijinirea culturii în provinciile românești și, așa cum arăta domnul secretar de stat, nevoile sunt mari, eforturile noastre sunt, zic eu, considerabile, dar, așa cum se întâmplă adesea, nu poți mulțumi pe toată lumea.

Dacă Ion Anton, redactorul-șef al revistei "Florile dalbe", să spunem, se mulțumește și cu cei 50.000 RON - o sumă destul de mică -, sunt edituri care ne-au semnalat nemulțumirea lor pentru faptul că nu au găsit la timp pe site-ul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni detaliile necesare pentru întocmirea de documentații și, în cele din urmă, ei n-au fost cuprinși. Poate ne mai gândim și la asemenea situații. Un domn Grigorescu, directorul Editurii "Linade", de exemplu, foarte adesea, ne-a solicitat, cu rugăminți, pentru a fi și ei sprijiniți să-și îmbunătățească producția de carte în limba română. Și există multe alte situații.

Deocamdată, trebuie să recunosc, așa cum am mai spus, că, față de anii trecuți, există un aport mai însemnat și poate ne preocupăm să și ajungă unde trebuie, că au mai fost semnalate în anii trecuți unele deficiențe din acest punct de vedere.

Dacă departamentul ar acorda un pic mai multă atenție și altor aspecte ale vieții vorbitorilor de limba română și din spațiul fostei Iugoslavii, de exemplu, am fi și mai mulțumiți. Acolo am aflat că românii își trimit copiii la școală cu autobuzul croaților. Adică, până la urmă, Croația s-a învrednicit pentru unele localități să pună la dispoziție un mijloc de transport. România nu a reușit acest lucru, deși vorbitorii de limba română sunt cu mult mai mulți în acea zonă.

Nu putem aborda fenomenul în integralitatea lui, exhaustiv, dar, făcând pașii care s-au făcut și pentru care mulțumesc departamentului din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, poate reușim, cu toții, ceva mai mult, dincolo de vorbe și de exhibiționisme, să încurajăm și să sprijinim cultura națională, oriunde se produce ea.

Vă mulțumesc încă o dată.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnule secretar de stat, doriți să interveniți? Nu.

Vă mulțumesc.

Rog, atunci, pe domnul secretar general Dorel Căminescu să răspundă domnului deputat Mircea Costache, pe tema "Situația participanților la evenimentele din decembrie '89".

Doamna deputat Mitrea lipsește.

 
 

Domnul Dorel Căminescu (secretar general al Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989):

Domnule președinte,

Domnule deputat,

Interpelarea se referă la faptul că "există cetățeni care au participat la revoluție, făcând dovada cu martori, fotografii și alte mărturii indubitabile, și care nu se bucură de prevederile legii, nerecunoscându-li-se calitatea de revoluționar".

În speță, domnul deputat ne semnalează un caz - acela al cetățeanului Goia Ioan, din Buzău, care este recunoscut de cei care s-au aflat la revoluție, în sediul județean al partidului comunist în ziua de 22 decembrie '89 și care, deși a depus documentație - cum afirmă domnia sa -, nu a primit certificatul de revoluționar.

Față de această situație, facem următoarele precizări: Legea nr.341/2004, legea recunoștinței față de eroii martiri și luptătorii care au contribuit la victoria revoluției române din decembrie 1989, cu modificările și completările ulterioare, nu prevede posibilitatea acordării de noi certificate, ci, în conformitate cu reglementările acesteia, Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor efectuează numai preschimbarea certificatelor doveditoare ce au fost eliberate în perioada '90-'97.

Mai mult decât atât, Legea nr.341 stabilește criterii mai clare în ceea ce privește acordarea titlului de luptător pentru victoria revoluției din decembrie '89, remarcat prin fapte deosebite, titlu pe care-l solicită și domnul Goia, și anume - art.3 din lege: "titlul de luptător pentru victoria revoluției din decembrie 1989, luptător remarcat prin fapte deosebite, se atribuie celor care, în perioada 14-25 decembrie 1989, au mobilizat și au condus grupuri sau mulțimi de oameni, au construit și au menținut baricade împotriva forțelor de represiune ale regimului totalitar comunist, au ocupat obiective de importanță vitală pentru rezistența regimului totalitar și le-au apărat până la data judecării dictatorului în localitățile unde au luptat pentru victoria revoluției române, precum și celor care au avut acțiuni dovedite împotriva regimului și însemnelor comunismului între 14-22 decembrie '89".

În spiritul celor enunțate la art.3 din lege, normele de aplicare a legii aprobate prin Hotărârea de Guvern nr.1412/2004, cu modificările și completările ulterioare, precizează: "titlul de luptător pentru victoria revoluției din decembrie '89, luptător remarcat prin fapte deosebite, a fost instituit și se atribuie în scopul de a face diferența, pe de o parte, între categoria persoanelor care s-au desprins din rândul participanților și au avut un rol deosebit prin contribuția decisivă la victoria revoluției și, pe de altă parte, marea masă a persoanelor care au participat la revoluția din decembrie '89, fără a avea o contribuție individuală decisivă la victoria revoluției".

De asemenea, menționăm că legea prevede chiar posibilitatea ca anumitor persoane, cărora le-au fost eliberate certificate în baza vechii legi - Legea nr.42/1990 -, acestea să nu mai fie preschimbate dacă nu întrunesc condițiile prevăzute de Hotărârea de Guvern nr.566/1996, urmând a li se acorda titlul onorific de participant, deși persoanele în cauză au participat efectiv la revoluție.

Întrucât reglementările Hotărârii de Guvern nr.566 amintite mai sus au stat la baza eliberării certificatelor de către Comisia pentru cinstirea și sprijinirea eroilor revoluției din decembrie '89, nu excludem posibilitatea ca domnului Goia Ion să nu i se fi acordat certificatul pentru neîndeplinirea criteriilor prevăzute de actele normative în vigoare la acea vreme.

Întrucât cazul prezentat de către domnul deputat Mircea Costache nu este singular, Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor are în vedere ca, la finalizarea activității de preschimbare a certificatelor de revoluționar, conform Legii nr.341, să propună un act normativ prin care să se soluționeze, în condițiile legii, și unele situații de acest gen, pentru a veni în sprijinul celor care, cu adevărat, și-au adus contribuția la victoria revoluției române din decembrie 1989.

Facem, însă, precizarea că aceste probleme, aceste aspecte pot fi rezolvate numai în condițiile în care Parlamentul României va adopta un act normativ cu putere de lege care să prevadă posibilitatea acordării de noi titluri de luptător pentru victoria revoluției și pentru persoanele care nu au dobândit aceste titluri în temeiul Legii nr.42, așa cum este și cazul semnalat de domnul deputat Mircea Costache.

Stimate domnule deputat,

Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor, ca organ de specialitate al administrației publice centrale, vă asigură de permanenta deschidere pentru soluționarea tuturor aspectelor legate de revoluționari sau în legătură cu revoluția din decembrie 1989, care vă sunt semnalate dumneavoastră în teritoriu sau în cadrul comisiilor și este în măsură să vă prezinte, ori de câte ori va fi necesar, rapoarte sau propuneri cu privire la solicitările dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule secretar general.

Domnule deputat, doriți să interveniți? Vă rog.

 
 

Domnul Costache Mircea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu, în mare, cunoșteam răspunsul, dar trebuie să fim cu toții de acord că s-au strecurat, printre cei care beneficiază de prevederile legii, și unii oameni care nu au avut nimic în comun cu evenimentele din decembrie 1989. Și, atunci, nemulțumirea celor care s-au aflat în primele rânduri și care, în anumite conjuncturi, nu au beneficiat de prevederile legii, este legitimă.

Cazul semnalat de mine a fost selectat din mult mai multe solicitări ale unor cetățeni, dar acesta se întâmplă să fie imortalizat de un grup de fotografi amatori sub comanda mea, sub conducerea mea. Și, pentru că am fost martor la evenimente, știu că acest Goia Ion se afla în balconul sediului județean al PCR Buzău, în fața a zeci de mii de participanți din piață.

A fost primul care a aruncat, de la balcon, panouri cu portretele liderilor comuniști, cărți. El și-a asumat riscuri. A fost printre primii observați de toți cetățenii prezenți în acel balcon.

Pozele făcute de membrii fotocineclubului Orizont al Casei de cultură a sindicatelor din Buzău, pe care o conduceam, stau mărturie. Au fost făcute expoziții și în străinătate cu acele poze în care acest Ion Goia este nelipsit.

Nu se poate spune că nu și-a asumat riscuri; nu se poate spune că nu s-a expus; nu se poate spune că n-a fost în primele rânduri: că mai departe decât balconul județenei de partid și decât ce s-a întâmplat acolo nu putea fi. Alții au fost pe la periferia orașului, sau cine știe pe unde și, în condiții mai mult sau mai puțin tenebroase, au ajuns să fie recunoscuți de prieteni și incluși în rândul revoluționarilor.

Ion Goia a fost unul autentic.

De ce a ajuns el să se facă notă separată? A observat că unii încercau să se avantajeze, creându-și asociații de revoluționari. Când a văzut disiparea, fărâmițarea în Asociația "Metrou", Club 22, Unord, Blocul nu știu care, știind că revoluția a fost una singură și văzând că există o tendință de creare de avantaje, de căpătuială, fiecare încerca să-și găsească cât mai mulți membri în asociație, nu s-a recunoscut în niciuna din asociațiile de la nivelul județului, a făcut notă separată și atunci niciuna dintre asociații nu l-a sprijinit pentru depunerea dosarului.

Și-a depus singur dosarul la Președinția României, a primit o hârtie pe care a expus-o și în dosarul pe care-l puteți vedea; el are un dosar în care există o adresă de la Președinția României că a depus dosarul complet și i se spune: "Dosarul dumneavoastră a fost înaintat comisiei de profil a Parlamentului spre cele legale."

Cei care s-au simțit jigniți, ca președinți de asociații, când i-au văzut dosarul, este posibil să i-l fi sustras sau să se fi întâmplat ceva, dar hârtia stă mărturie că l-a depus la Președinția României. Pozele făcute, nu de mine personal, ci de grupul de cineaști amatori și de fotografi amatori cu care am vrut să rămână imortalizate pentru istorie ce se întâmpla în acele zile, l-a reținut pe peliculă ca un revoluționar autentic. Un muncitor textilist care a simțit nevoia să fie acolo, fără să dea explicații de ce și cum, dar care nu s-a înregimentat în fărâmițarea în asociațiile făcute după. Face, totuși, dovada și cu documente clare de la Președinția României că și-a depus dosarul în termenul legal, face dovada și cu pozele făcute de mine și de grupul respectiv, face dovada și cu toți cei care-l recunosc ca revoluționar autentic și nu beneficiază de niciun drept. A ajuns în postura ca eu sau alții să-l ajutăm să-și procure medicamente, și să ducă o viață de mizerie, când nu era cazul, pentru că, totuși, națiunea face un efort considerabil ca pentru acești oameni să existe niște măsuri reparatorii pe care noi le cunoaștem.

Deci eu nu am venit cu un caz oarecare, ci cu unul care face dovada și pentru care eu însumi sunt mărturie vie că s-a aflat acolo, în acele zile, în primele rânduri.

De aceea, faptul că a fost atât de mult obstrucționat, driblat, plimbat, am ajuns eu să-l potolesc, că vroia să se arunce de undeva de pe sus, de aici, în semn de protest, că nu este ascultat și nu este audiat de nimeni, să mai intrăm în vizorul lumii civilizate și cu gesturi extreme, care nu ne fac cinste nici nouă, nici dumneavoastră și niciunuia din această țară.

Goia Ion este un om onest, este un om cinstit. A rămas un om cinstit care, întâmplător, a fost sabotat chiar de către capii organizațiilor de revoluționari - de unii dintre ei.

Eu nădăjduiesc că, fie venind dumneavoastră cu un proiect de act normativ pe care să-l supunem dezbaterii Parlamentului, fie printr-o altă măsură, oameni din această categorie care merită pe deplin recunoașterea noastră și să se bucure de prevederile legilor în vigoare și de efortul bugetar pe care-l face statul român, să fie și el inclus, nemaipunând la socoteală faptul că se poate dovedi oricând că s-au strecurat foarte mulți fără niciun fel de merit în categoria revoluționari.

Deci dacă suntem de acord cu aceste lucruri, domnule secretar general, vreau ca acest moment să nu rămână singular, și de mâine să uit și eu și să uitați și dumneavoastră că există și așa ceva, și astfel de situații care așteaptă reglementări, așteaptă reparații, de la dumneavoastră - cu inițiativă legislativă, de la noi - cu o dreaptă judecată în acest Parlament.

Mulțumesc, domnule președinte, mulțumesc, domnule secretar general.

Și rog încă o dată să nu-i uităm pe cei care chiar merită să nu fie uitați.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Declar ședința închisă.

 
 

Ședința s-a încheiat la ora 18,55.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 15 octombrie 2019, 0:28
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro