Plen
Ședința Camerei Deputaților din 19 februarie 2007
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.12/28-02-2007

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
14-10-2019
08-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2007 > 19-02-2007 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 19 februarie 2007

12. Primirea de răspunsuri la interpelările adresate primului-ministru și membrilor Guvernului:  
  12.5 Mircea Costache  

 

Domnul Bogdan Olteanu:

  ................................................

Îl invit, atunci, pe domnul secretar de stat Mihai Gheorghiu să prezinte răspuns la interpelarea domnului deputat Mircea Costache referitor la cărțile și publicațiile de limbă română în zonele locuite în majoritate de vorbitori de limbă română.

Domnul Mihai Gheorghiu (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe):

Stimate domnule președinte,

Stimate domnule deputat,

Răspunsul scris al Ministerului Afacerilor Externe a fost remis. Nu voi face acum decât să adaug câteva date și să pun câteva accente și voi începe cu Republica Moldova.

În anul 2006, Departamentul pentru Relațiile cu Românii de Pretutindeni a alocat fonduri în valoare de 5.628.258 RON pentru proiecte destinate sprijinirii activităților de promovare a limbii române în Republica Moldova.

În acest sens, voi menționa schematic, pe domenii, programele și proiectele derulate cu finanțare D.R.R.P., care vizează susținerea și afirmarea limbii române, inclusiv sumele aferente.

În primul rând, 12 publicații de limbă română din Republica Moldova au primit, în anul 2006, sprijin financiar în valoare de 1.351.147 RON repartizat astfel: "Limba română" - 100.942 RON; "Literatura și arta" - 89.679 RON; "Noi" - 50.000 RON; "Timpul de dimineață" - 281.368 RON; "Jurnal de Chișinău" - 198.933 RON; "Flux continuu" - 168.991 RON; "Cuvântul" - 30.944 RON; "Glasul națiunii" - 100.000 RON; "Natura" - 51.000 RON; "Democrația" - 141.840 RON; "Ziarul de gardă" - 87.450 RON; "Florile dalbe" - 50.000 RON.

În colaborare cu Asociația Istoricilor din Republica Moldova, Departamentul pentru Relații cu Românii de Pretutindeni a asigurat editarea de manuale de istorie a românilor și istorie universală clasele IX-XII, într-un tiraj total de 30.000 volume, 5.000 de exemplare/volum, valoarea sprijinului financiar fiind de 240.310 RON.

În continuarea programului de dotare cu material didactic a școlilor din Republica Moldova, inițiat în 2005 și a cărui primă etapă a permis realizarea de planșe și hărți necesare studiului istoriei românilor, D.R.R.P. a alocat suma de 400.000 RON pentru editarea de planșe și alte materiale didactice, pentru a înlesni studiul limbii române, care urmează a fi distribuite în toate școlile din Republica Moldova.

Urmare a colaborării cu Editura "Litera Internațional" din Chișinău, departamentul a finanțat cu 400.000 RON editarea a două lucrări valoroase, bine realizate, care vor fi trimise în bibliotecile tuturor școlilor din Republica Moldova: Dicționarul general al limbii române și Albumul mileniului românesc, o prezentare în imagini, însoțite de texte ale istoriei românilor, care constituie un instrument de lucru util și atractiv pentru cei interesați.

Cu prilejul Zilei limbii române, Departamentul pentru Relații cu Românii de Pretutindeni în colaborare cu Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova, cu Centrul de Cultură și Carte Românească din Chișinău și cu Asociația Istoricilor din Republica Moldova, au organizat, sub genericul "Limba, literatura și istoria românilor, identitate și diversitate în context european", o serie de manifestări menite să ofere vizibilitate prezenței românești în spațiul public din Republica Moldova, două simpozioane cu tema "Probleme actuale ale istoriei românilor", respectiv "Limba și literatura română în spațiul basarabean", un concert extraordinar al artistului Grigore Leșe, precum și inaugurarea unei expoziții de fotografie a unor artiști din Republica Moldova.

Departamentul a invitat personalități de marcă din România care activează în domeniul cercetării istorice și al literelor.

Menționez că proiectele și programele destinate sprijinirii activității de promovare a limbii române în Republica Moldova reprezintă aproximativ 80% din bugetul alocat acțiunilor pe care departamentul le derulează în acest spațiu.

În Ucraina, în 2006, au fost finanțate 11 proiecte în beneficiul comunității românești din Ucraina, respectiv editarea de reviste, lucrări și colecții folclorice, "Septentrion literar" - 18.000 RON, "Făgurel" - 10.800 RON, pentru copii, "Caiete literare", precum și dotarea cu echipamentul tehnic necesar a publicației "Arcașul" - 8.022 RON și a Editurii Alexandru cel Bun din Cernăuți - 5.239 RON.

Cu sprijinul departamentului, la Cernăuți s-au desfășurat două manifestări de tradiție ale comunității românești: Tabăra de cultură și civilizație românească și Salonul internațional de carte românească - 27.078 RON.

Doresc să menționez că în data de 8 noiembrie 2006, am oferit la Cernăuți, într-un cadru oficial, o donație de carte din partea Ministerului Afacerilor Externe - prima donație de carte de asemenea amplitudine, în Ucraina -, constând în 19.000 de volume din opere ale clasicilor literaturii române: Mihai Eminescu, Ion Creangă și Ion Luca Caragiale.

Cărțile au fost donate școlilor cu predare în limba română, cabinetelor metodice din raioanele Hiliboca, Herța, Storojineț și Noua Suliță, Institutului Regional de Cercetări Postuniversitare din Cernăuți, Bibliotecii Universității Naționale "Iuri Fetcovici" din Cernăuți și Catedrei de filologie-română și clasică a Universității din Cernăuți, precum și direcțiilor raionale și regionale de învățământ și știință.

Stimate domnule președinte, domnule deputat, vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Domnul Costache Mircea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

M-a preocupat problema și în anii trecuți și constat cu satisfacție că există o creștere a lucrărilor pentru sprijinirea culturii în provinciile românești și, așa cum arăta domnul secretar de stat, nevoile sunt mari, eforturile noastre sunt, zic eu, considerabile, dar, așa cum se întâmplă adesea, nu poți mulțumi pe toată lumea.

Dacă Ion Anton, redactorul-șef al revistei "Florile dalbe", să spunem, se mulțumește și cu cei 50.000 RON - o sumă destul de mică -, sunt edituri care ne-au semnalat nemulțumirea lor pentru faptul că nu au găsit la timp pe site-ul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni detaliile necesare pentru întocmirea de documentații și, în cele din urmă, ei n-au fost cuprinși. Poate ne mai gândim și la asemenea situații. Un domn Grigorescu, directorul Editurii "Linade", de exemplu, foarte adesea, ne-a solicitat, cu rugăminți, pentru a fi și ei sprijiniți să-și îmbunătățească producția de carte în limba română. Și există multe alte situații.

Deocamdată, trebuie să recunosc, așa cum am mai spus, că, față de anii trecuți, există un aport mai însemnat și poate ne preocupăm să și ajungă unde trebuie, că au mai fost semnalate în anii trecuți unele deficiențe din acest punct de vedere.

Dacă departamentul ar acorda un pic mai multă atenție și altor aspecte ale vieții vorbitorilor de limba română și din spațiul fostei Iugoslavii, de exemplu, am fi și mai mulțumiți. Acolo am aflat că românii își trimit copiii la școală cu autobuzul croaților. Adică, până la urmă, Croația s-a învrednicit pentru unele localități să pună la dispoziție un mijloc de transport. România nu a reușit acest lucru, deși vorbitorii de limba română sunt cu mult mai mulți în acea zonă.

Nu putem aborda fenomenul în integralitatea lui, exhaustiv, dar, făcând pașii care s-au făcut și pentru care mulțumesc departamentului din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, poate reușim, cu toții, ceva mai mult, dincolo de vorbe și de exhibiționisme, să încurajăm și să sprijinim cultura națională, oriunde se produce ea.

Vă mulțumesc încă o dată.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnule secretar de stat, doriți să interveniți? Nu.

Vă mulțumesc.

Rog, atunci, pe domnul secretar general Dorel Căminescu să răspundă domnului deputat Mircea Costache, pe tema "Situația participanților la evenimentele din decembrie '89".

Doamna deputat Mitrea lipsește.

Domnul Dorel Căminescu (secretar general al Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989):

Domnule președinte,

Domnule deputat,

Interpelarea se referă la faptul că "există cetățeni care au participat la revoluție, făcând dovada cu martori, fotografii și alte mărturii indubitabile, și care nu se bucură de prevederile legii, nerecunoscându-li-se calitatea de revoluționar".

În speță, domnul deputat ne semnalează un caz - acela al cetățeanului Goia Ioan, din Buzău, care este recunoscut de cei care s-au aflat la revoluție, în sediul județean al partidului comunist în ziua de 22 decembrie '89 și care, deși a depus documentație - cum afirmă domnia sa -, nu a primit certificatul de revoluționar.

Față de această situație, facem următoarele precizări: Legea nr.341/2004, legea recunoștinței față de eroii martiri și luptătorii care au contribuit la victoria revoluției române din decembrie 1989, cu modificările și completările ulterioare, nu prevede posibilitatea acordării de noi certificate, ci, în conformitate cu reglementările acesteia, Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor efectuează numai preschimbarea certificatelor doveditoare ce au fost eliberate în perioada '90-'97.

Mai mult decât atât, Legea nr.341 stabilește criterii mai clare în ceea ce privește acordarea titlului de luptător pentru victoria revoluției din decembrie '89, remarcat prin fapte deosebite, titlu pe care-l solicită și domnul Goia, și anume - art.3 din lege: "titlul de luptător pentru victoria revoluției din decembrie 1989, luptător remarcat prin fapte deosebite, se atribuie celor care, în perioada 14-25 decembrie 1989, au mobilizat și au condus grupuri sau mulțimi de oameni, au construit și au menținut baricade împotriva forțelor de represiune ale regimului totalitar comunist, au ocupat obiective de importanță vitală pentru rezistența regimului totalitar și le-au apărat până la data judecării dictatorului în localitățile unde au luptat pentru victoria revoluției române, precum și celor care au avut acțiuni dovedite împotriva regimului și însemnelor comunismului între 14-22 decembrie '89".

În spiritul celor enunțate la art.3 din lege, normele de aplicare a legii aprobate prin Hotărârea de Guvern nr.1412/2004, cu modificările și completările ulterioare, precizează: "titlul de luptător pentru victoria revoluției din decembrie '89, luptător remarcat prin fapte deosebite, a fost instituit și se atribuie în scopul de a face diferența, pe de o parte, între categoria persoanelor care s-au desprins din rândul participanților și au avut un rol deosebit prin contribuția decisivă la victoria revoluției și, pe de altă parte, marea masă a persoanelor care au participat la revoluția din decembrie '89, fără a avea o contribuție individuală decisivă la victoria revoluției".

De asemenea, menționăm că legea prevede chiar posibilitatea ca anumitor persoane, cărora le-au fost eliberate certificate în baza vechii legi - Legea nr.42/1990 -, acestea să nu mai fie preschimbate dacă nu întrunesc condițiile prevăzute de Hotărârea de Guvern nr.566/1996, urmând a li se acorda titlul onorific de participant, deși persoanele în cauză au participat efectiv la revoluție.

Întrucât reglementările Hotărârii de Guvern nr.566 amintite mai sus au stat la baza eliberării certificatelor de către Comisia pentru cinstirea și sprijinirea eroilor revoluției din decembrie '89, nu excludem posibilitatea ca domnului Goia Ion să nu i se fi acordat certificatul pentru neîndeplinirea criteriilor prevăzute de actele normative în vigoare la acea vreme.

Întrucât cazul prezentat de către domnul deputat Mircea Costache nu este singular, Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor are în vedere ca, la finalizarea activității de preschimbare a certificatelor de revoluționar, conform Legii nr.341, să propună un act normativ prin care să se soluționeze, în condițiile legii, și unele situații de acest gen, pentru a veni în sprijinul celor care, cu adevărat, și-au adus contribuția la victoria revoluției române din decembrie 1989.

Facem, însă, precizarea că aceste probleme, aceste aspecte pot fi rezolvate numai în condițiile în care Parlamentul României va adopta un act normativ cu putere de lege care să prevadă posibilitatea acordării de noi titluri de luptător pentru victoria revoluției și pentru persoanele care nu au dobândit aceste titluri în temeiul Legii nr.42, așa cum este și cazul semnalat de domnul deputat Mircea Costache.

Stimate domnule deputat,

Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor, ca organ de specialitate al administrației publice centrale, vă asigură de permanenta deschidere pentru soluționarea tuturor aspectelor legate de revoluționari sau în legătură cu revoluția din decembrie 1989, care vă sunt semnalate dumneavoastră în teritoriu sau în cadrul comisiilor și este în măsură să vă prezinte, ori de câte ori va fi necesar, rapoarte sau propuneri cu privire la solicitările dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule secretar general.

Domnule deputat, doriți să interveniți? Vă rog.

Domnul Costache Mircea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu, în mare, cunoșteam răspunsul, dar trebuie să fim cu toții de acord că s-au strecurat, printre cei care beneficiază de prevederile legii, și unii oameni care nu au avut nimic în comun cu evenimentele din decembrie 1989. Și, atunci, nemulțumirea celor care s-au aflat în primele rânduri și care, în anumite conjuncturi, nu au beneficiat de prevederile legii, este legitimă.

Cazul semnalat de mine a fost selectat din mult mai multe solicitări ale unor cetățeni, dar acesta se întâmplă să fie imortalizat de un grup de fotografi amatori sub comanda mea, sub conducerea mea. Și, pentru că am fost martor la evenimente, știu că acest Goia Ion se afla în balconul sediului județean al PCR Buzău, în fața a zeci de mii de participanți din piață.

A fost primul care a aruncat, de la balcon, panouri cu portretele liderilor comuniști, cărți. El și-a asumat riscuri. A fost printre primii observați de toți cetățenii prezenți în acel balcon.

Pozele făcute de membrii fotocineclubului Orizont al Casei de cultură a sindicatelor din Buzău, pe care o conduceam, stau mărturie. Au fost făcute expoziții și în străinătate cu acele poze în care acest Ion Goia este nelipsit.

Nu se poate spune că nu și-a asumat riscuri; nu se poate spune că nu s-a expus; nu se poate spune că n-a fost în primele rânduri: că mai departe decât balconul județenei de partid și decât ce s-a întâmplat acolo nu putea fi. Alții au fost pe la periferia orașului, sau cine știe pe unde și, în condiții mai mult sau mai puțin tenebroase, au ajuns să fie recunoscuți de prieteni și incluși în rândul revoluționarilor.

Ion Goia a fost unul autentic.

De ce a ajuns el să se facă notă separată? A observat că unii încercau să se avantajeze, creându-și asociații de revoluționari. Când a văzut disiparea, fărâmițarea în Asociația "Metrou", Club 22, Unord, Blocul nu știu care, știind că revoluția a fost una singură și văzând că există o tendință de creare de avantaje, de căpătuială, fiecare încerca să-și găsească cât mai mulți membri în asociație, nu s-a recunoscut în niciuna din asociațiile de la nivelul județului, a făcut notă separată și atunci niciuna dintre asociații nu l-a sprijinit pentru depunerea dosarului.

Și-a depus singur dosarul la Președinția României, a primit o hârtie pe care a expus-o și în dosarul pe care-l puteți vedea; el are un dosar în care există o adresă de la Președinția României că a depus dosarul complet și i se spune: "Dosarul dumneavoastră a fost înaintat comisiei de profil a Parlamentului spre cele legale."

Cei care s-au simțit jigniți, ca președinți de asociații, când i-au văzut dosarul, este posibil să i-l fi sustras sau să se fi întâmplat ceva, dar hârtia stă mărturie că l-a depus la Președinția României. Pozele făcute, nu de mine personal, ci de grupul de cineaști amatori și de fotografi amatori cu care am vrut să rămână imortalizate pentru istorie ce se întâmpla în acele zile, l-a reținut pe peliculă ca un revoluționar autentic. Un muncitor textilist care a simțit nevoia să fie acolo, fără să dea explicații de ce și cum, dar care nu s-a înregimentat în fărâmițarea în asociațiile făcute după. Face, totuși, dovada și cu documente clare de la Președinția României că și-a depus dosarul în termenul legal, face dovada și cu pozele făcute de mine și de grupul respectiv, face dovada și cu toți cei care-l recunosc ca revoluționar autentic și nu beneficiază de niciun drept. A ajuns în postura ca eu sau alții să-l ajutăm să-și procure medicamente, și să ducă o viață de mizerie, când nu era cazul, pentru că, totuși, națiunea face un efort considerabil ca pentru acești oameni să existe niște măsuri reparatorii pe care noi le cunoaștem.

Deci eu nu am venit cu un caz oarecare, ci cu unul care face dovada și pentru care eu însumi sunt mărturie vie că s-a aflat acolo, în acele zile, în primele rânduri.

De aceea, faptul că a fost atât de mult obstrucționat, driblat, plimbat, am ajuns eu să-l potolesc, că vroia să se arunce de undeva de pe sus, de aici, în semn de protest, că nu este ascultat și nu este audiat de nimeni, să mai intrăm în vizorul lumii civilizate și cu gesturi extreme, care nu ne fac cinste nici nouă, nici dumneavoastră și niciunuia din această țară.

Goia Ion este un om onest, este un om cinstit. A rămas un om cinstit care, întâmplător, a fost sabotat chiar de către capii organizațiilor de revoluționari - de unii dintre ei.

Eu nădăjduiesc că, fie venind dumneavoastră cu un proiect de act normativ pe care să-l supunem dezbaterii Parlamentului, fie printr-o altă măsură, oameni din această categorie care merită pe deplin recunoașterea noastră și să se bucure de prevederile legilor în vigoare și de efortul bugetar pe care-l face statul român, să fie și el inclus, nemaipunând la socoteală faptul că se poate dovedi oricând că s-au strecurat foarte mulți fără niciun fel de merit în categoria revoluționari.

Deci dacă suntem de acord cu aceste lucruri, domnule secretar general, vreau ca acest moment să nu rămână singular, și de mâine să uit și eu și să uitați și dumneavoastră că există și așa ceva, și astfel de situații care așteaptă reglementări, așteaptă reparații, de la dumneavoastră - cu inițiativă legislativă, de la noi - cu o dreaptă judecată în acest Parlament.

Mulțumesc, domnule președinte, mulțumesc, domnule secretar general.

Și rog încă o dată să nu-i uităm pe cei care chiar merită să nu fie uitați.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Declar ședința închisă.

Ședința s-a încheiat la ora 18,55.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 15 octombrie 2019, 2:26
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro