Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2007 > 19-03-2007

Ședința Camerei Deputaților din 19 martie 2007

  Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art.94 din Regulamentul Camerei Deputaților.  

Ședința a început la ora 16,25.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul Valer Dorneanu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Dan Radu Rușanu și Ioan Munteanu, secretari, și, în partea a doua de domnul Eugen Nicolicea, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

   

Domnul Valer Dorneanu:

Doamnelor și domnilor deputați,

V-aș ruga să-mi permiteți să declar deschise lucrările ședinței de astăzi a Camerei Deputaților.

Vă anunț că din cei 329 de deputați și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 188, fiind absenți 141, din care 31 participă la alte acțiuni parlamentare.

Vreau ca, potrivit art. 94 din Regulamentului Camerei Deputaților, să vă informez că au fost distribuite în casetele dumneavoastră următoarele documente: ordinea de zi pentru zilele de luni, 19, miercuri, 21 martie 2007; programul de lucru pentru perioada 19-24 martie; informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente; lista legilor pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale; lista rapoartelor în perioada 13-19 martie 2007, întocmite de comisiile permanente sesizate în fond; sumarul privind conținutul fiecărui Monitorul Oficial al României, Partea I.

La primul punct al ordinii de zi de astăzi urmează să ascultăm întâi Raportul de activitate pe semestrul II al anului 2006 al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții și apoi să dezbatem acest raport.

Se pare că nu este prezent președintele comisiei. Îl rugăm, auzindu-ne, să se prezinte, pentru a ne informa cu privire la activitatea comisiei.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru ratificarea unor Convenții și Acorduri privind impunerea veniturilor din economii și schimbul automat de informații referitoare la astfel de venituri (rămas pentru votul final).  

Până atunci, vă propun, pentru a nu avea timpi morți, să analizăm Proiectul de Lege pentru ratificarea unor Convenții și Acorduri privind impunerea veniturilor din economii și schimbul automat de informații referitoare la astfel de venituri.

Suntem în prezența unei legi ordinare.

Suntem în procedură de urgență.

Rog inițiatorul să prezinte raportul.

Comisia pentru buget, v-aș ruga să prezentați dumneavoastră raportul, având în vedere că inițiatorul nu s-a prezentat.

   

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Prezentul proiect de lege, stimați colegi, are ca obiect de ratificare unele Acorduri și Convenții privind impunerea veniturilor din economii cu unele teritorii dependente de Marea Britanie și Olanda.

Conform Documentului de poziții complementar nr. III, la Cap. X - "Impozitarea", România s-a angajat să aplice efectiv, de la 1 ianuarie 2007, Directiva nr. 48/2003 a Comisiei Europene privind impunerea plăților și a dobânzilor.

Implementarea în totalitate a acestei directive a presupus și încheierea de acorduri cu toate teritoriile dependente de Marea Britanie: Jersey, Guernsey, Insula Man, Anguilla, Insulele Virgine Britanice, Insulele Cayman ș.a.m.d., precum și de Olanda: Insulele Aruba și Antilele Olandeze, acorduri care conțin măsuri echivalente cu cele stipulate în Directiva 48/2003 a Comisiei Europene și care au la bază un model convenit la nivelul Uniunii Europene pentru fiecare teritoriu dependent.

Scopul acestei directive este ca venitul din economii sub forma plăților de dobânzi efectuate într-un stat membru să fie supus impozitării efective numai iar statul de reședință al beneficiarului de venit.

Din partea română, aceste acorduri au fost semnate de ministrul finanțelor, iar din partea teritoriilor de către o persoană desemnată.

Astfel, prin acest acord se va institui schimbul automat de informații, în sensul că autoritățile competente din țările membre ale Uniunii Europene și al teritoriilor dependente de Marea Britanie și Olanda se vor informa reciproc în legătură cu dobânzile primite de către persoanele fizice rezidente din aceste state. Comunicarea de informații are un caracter automat și trebuie să fie realizată cel puțin o dată pe an, pentru toate plățile dobândite.

Pentru Belgia, Luxemburg și Austria este prevăzută o perioadă de tranziție, timp în care nu sunt obligate să schimbe informații în legătură cu veniturile din economii acoperite de această directivă și se aplică un impozit cu reținere la sursă asupra acestor venituri.

Referitor la împărțirea veniturilor, directiva prevede că statele membre care percep impozite cu reținerea la sursă vor păstra 25% din veniturile colectate și vor transfera 75% din venit către statul membru de reședință al beneficiarului de venituri de natura dobânzilor.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit art. 76 din Constituția României.

Acest proiect de lege, stimați colegi, a fost discutat în cadrul comisiei noastre și a fost votat cu unanimitate de voturi.

Vă propun, domnule președinte, stimați colegi, să discutăm acest proiect de lege. Fiind în procedură de urgență, vă propun să avem acordate un minut și, respectiv, 2 minute pentru articole și discuții generale și să fie propus spre vot Camerei Deputaților.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule președinte Tănăsescu.

Dacă sunteți de acord cu propunerea repartizării timpilor de dezbatere? Vă mulțumesc.

Dacă s-a prezentat între timp inițiatorul? Nu.

Întreb reprezentanții grupurilor parlamentare dacă doresc să intervină la dezbateri generale pe marginea acestui proiect de lege? Nu.

În condițiile acestea, vă rog să luați act că, potrivit prevederilor art. 106 din Regulamentul Camerei, proiectul legii nu se mai supune dezbaterii pe articole, urmând a fi supus votului final, operațiune care se va desfășura miercuri, în ședința specială destinată acestui scop.

Mulțumesc foarte mult.

Mulțumesc, domnule președinte Tănăsescu.

 
Prezentarea Raportului de activitate pe semestrul II al anului 2006 al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții.  

Luăm Raportul Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții și îi dăm cuvântul domnului președinte Tudor Mohora.

   

Domnul Tudor Mohora:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

În activitatea sa din semestrul II al anului 2006, comisia a primit și a analizat 497 de petiții, în cele 36 de ședințe. Pentru a-și expune solicitările în fața noastră, 88 de cetățeni români au solicitat dreptul la audiență. Veți găsi în textul raportului primit de dumneavoastră date detaliate privind categoriile de probleme aduse la cunoștința comisiei, precum și o analiză exigentă a modului în care diferite autorități și instituții publice înțeleg să respecte dreptul constituțional de petiționare al cetățenilor.

Veți constata, din datele prezentate în document, că cele mai multe categorii de probleme sesizate de cetățeni în semestrele anterioare se regăsesc și în prezent, câteodată în proporții îngrijorătoare.

Trebuie să remarcăm faptul că aproape 40% din totalul petițiilor se referă la presupuse abuzuri din domeniul justiției, fie că este vorba de activitatea instanțelor de judecată, fie că se referă la activitatea parchetelor. Cetățenii se plâng comisiei de soluțiile pronunțate de instanțe, de cele dispuse de organele parchetului sau de tergiversarea soluționării unor cauze aflate pe rolul acestor autorități.

Ilustrând acest ultim aspect, aș dori să insist asupra cazului semnalat de Arhiepiscopia romano-catolică București, în care strămutarea cauzei, la cererea firmei care construiește în vecinătatea Catedralei Sfântul Iosif, a fost admisă de trei ori, în același timp cu suspendarea judecării. Astfel, o procedură prevăzută de lege a avea caracter de urgență devine un instrument de tergiversare a soluționării unui litigiu.

Prin raportul său, comisia insistă să recomande Ministerului Justiției să se autosesizeze și să inițieze în această materie a strămutării o modificare legislativă prin care să se reverifice caracterul de urgență al procedurii și să se înlăture suspiciunile cu privire la imparțialitatea judecătorilor.

Alte aspecte ale funcționării justiției, semnalate comisiei de petenți, ne determină să solicităm Guvernului o analiză aprofundată a aplicării legilor privind reforma justiției și ameliorarea cadrului normativ.

Ne exprimăm speranța ca alte eventuale modificări ale legilor în materie să urmeze cursul firesc al dezbaterilor publice și parlamentare, care determină o mai bună calitate a legilor.

În activitatea sa de soluționare a petițiilor din acest delicat domeniu, comisia a desfășurat o intensă colaborare cu instituții și autorități cu atribuții în domeniu, în special Consiliul Superior al Magistraturii și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Dialogul cu CSM nu s-a desfășurat întotdeauna cu ușurință. Aș dori să vă fac cunoscut aici cazul unui cetățean, Viteanu Ghiță, căruia i s-a anulat dreptul la recurs printr-un act de o gravă neglijență a unui judecător de la Tribunalul Botoșani. Comisia s-a adresat CSM, pentru analizarea și soluționarea cauzei, conform legii, și a solicitat să fie informată, considerând că Parlamentul are un interes legitim în a se asigura că cetățenii sunt apărați în drepturile lor, în situațiile în care reprezentanții autorităților și instituțiilor publice dau dovadă de neglijență în îndeplinirea sarcinilor de serviciu. Din păcate, CSM, printr-o interpretare îngustă a legii, respinge acest drept legitim, situație pe care trebuie să o luăm în considerare în activitatea noastră viitoare de legiferare.

Un alt domeniu de interes abordat de comisie a fost analiza problematicii specifice domeniului de activitate al Agenției Domeniului Statului, cuprinsă în memoriile înaintate de către petiționari. Discuțiile au relevat existența unei ofensive generale la nivel național împotriva stațiunilor aparținând Academiei de Științe Agricole și Silvice, care, întâmplător, au terenuri în vecinătatea unor municipii, fapt pentru care sunt foarte căutate.

Urmare a discuțiilor purtate în comisie cu președintele ADS, situația privind predarea terenurilor către aceste stațiuni a fost deblocată și s-a reușit ca Stațiunea de cercetare-dezvoltare pentru creșterea bovinelor Arad, care a adresat un memoriu către comisie, dar și alte stațiuni aflate în aceeași situație să intre în posesia terenurilor. Putem spune că acțiunea comisiei pe această temă a fost benefică pentru stațiunile de cercetare aparținând Academiei de Științe Agricole și Silvice.

Pentru cunoașterea modului în care Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților s-a implicat în analizarea și soluționarea cazurilor multiple de revendicări, comisia a invitat-o la audiere, în luna noiembrie anului 2006, pe domnișoara Ingrid Zaarur, președinta acestei autorități. La această audiere, comisia a pus la dispoziția Autorității Naționale o situație cuprinzând 27 de memorii, dintre care 7 înregistrau întârzieri între 35 și 210 zile, întârzieri nejustificate în transmiterea răspunsului.

Concluziile deja exprimate de comisie anterior întâlnirii, referitoare la existența unor hotărâri judecătorești definitive și irevocabile care nu sunt respectate de comisiile locale de aplicare a Legii fondului funciar și continuă să fie ignorate de prefecturi, au fost confirmate de reprezentanții Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, prin evidențierea celor patru procese deja pierdute în fața Curții Europene a Drepturilor Omului, cauze în care Autoritatea, deci, statul român, are de plătit aproximativ 300 de mii de euro, dar și prin existența a încă 20 de dosare pe aceeași temă.

Din păcate, cele mai importante asigurări oferite de Autoritate nu au fost realizate.

În 15% din numărul total de memorii primite, comisia este sesizată în legătură cu abuzuri și ilegalități comise de autorități aparținând administrației publice locale. Dintre acestea, cel mai mare număr vizează Primăria municipiului București, iar altele se referă la situații similare apărute la Brăila, Galați, Craiova, Timișoara, Iași, Constanța ș.a.

Referindu-ne la memoriile înaintate Primăriei municipiului București de către comisie, ne vedem obligați să semnalăm faptul că răspunsurile nu se transmit în termenul legal de 30 de zile și că am primit numeroase răspunsuri semnate de șefi de servicii sau direcții, persoane care nu pot angaja răspunderea respectivei autorități. În aceste condiții, comisia a hotărât să-i solicite Primarului general să respecte dispoziția imperativă care reglementează regimul petițiilor privind răspunsul în termen, inclusiv să-și angajeze răspunderea pentru memoriile care înregistrează întârzieri deosebit de mari, între 175 și 216 zile.

Continuă să se adreseze comisiei un mare număr de cetățeni români, pensionari, nemulțumiți de modul în care a fost modificată legislația privind asigurările sociale de stat și în care se aplică recalcularea pensiilor. Faptul că Guvernul a decis modificarea legislației în materie va acorda satisfacție unui număr de petenți. Comisia își exprimă speranța că în textul de modificare a Legii nr. 19/2000 Guvernul o să țină seama de multele situații concrete semnalate în corespondența purtată de comisie cu ministerul de resort.

În continuare, aș dori să vă aduc la cunoștință, cu preocupare, creșterea numărului petenților care ne sesizează asupra unor posibile abuzuri și ilegalități săvârșite de persoane care astăzi au calitatea de deputați. Uneori, aceste petiții semnalează doar comportamentul inadecvat al unor colegi ai noștri.

Consider că este de datoria noastră să ne examinăm cu mai mare atenție atitudinile și acțiunile, în raport cu drepturile și interesele cetățenilor, și să dovedim un respect desăvârșit față de instituția pe care o servim. Uneori, memoriile cetățenilor se referă la colegi mai noi, lipsiți de experiență. Aceste cazuri pot afecta semnificativ încrederea alegătorilor în aleșii lor și afectează prestigiul instituției.

De aceea, vă solicităm, stimați colegi, o mai mare atenție în activitatea dumneavoastră, sub toate aspectele ei.

O analiză calitativă a modului de rezolvare a sesizărilor primite de comisie și remise autorităților competente demonstrează deseori superficialitatea unor funcționari ai instituțiilor reprezentative ale statului. Semnificativ în acest sens este dosarul unui grup de angajați ai Muzeului Bran, care ne sesizează asupra unor abuzuri și fraude în gestionarea acestui obiectiv de patrimoniu cultural.

Având în vedere și solicitarea depusă pe această temă de Grupul parlamentar al PRM din Camera Deputaților, comisia a solicitat plenului Camerei încuviințarea constituirii unei subcomisii de anchetă, care să întreprindă cercetări în ceea ce privește legalitatea retrocedării Castelului Bran, precum și scoaterea acestuia la vânzare de către proprietarii dobânditori. Raportul acestei comisii va fi finalizat în termenul dispus prin hotărârea Camerei Deputaților.

În ceea ce privește relația comisiei cu autoritățile competente cu analiza pe fond a aspectelor sesizate, constatăm creșterea numărului dosarelor la care nu primim răspunsuri în termenul de 30 de zile, prevăzut de Regulamentului Camerei Deputaților. Cel mai mare număr de lucrări întârziate se înregistrează, asemeni perioadelor anterioare, la nivelul Ministerului Administrației și Internelor și vizează în principal prefecturile. Comisia a fost obligată să revină de două sau mai multe ori pentru a primi răspuns la memoriile adresate prefecturilor județelor: Brașov, Cluj, Buzău, Gorj, Ilfov, Timiș, Constanța și București. Din păcate, situația nu s-a ameliorat câtuși de puțin, la sfârșitul anului, în evidența noastră existând peste 100 de lucrări, cu întârzieri cuprinse între 35 și 150 de zile.

În general, comparând numărul întârzierilor din acest semestru: 92 de doare, 18,5% din totalul petițiilor înregistrate, la care se adaugă 9 dosare restante din finalul semestrului I, cu numărul întârzierilor înregistrate la finele anului 2005: 48 de dosare, și chiar cu cel din primul semestru al anului 2006: 56, observăm că termenele legale în cazul unora dintre petiții este cu mult depășit, soluționarea lor transferându-se de la un semestru la altul și chiar de la un an la altul.

Și aici, stimați colegi, cred că trebuie să umblăm și la Legea petițiilor, care nu prevede în mod clar sancțiuni pentru cei care încalcă legea în acest domeniu. Legislația, cum spuneam, care reglementează soluționarea petițiilor a fost adoptată în 2002. Cei patru ani de aplicare a dispozițiilor legale în materie au fost suficienți pentru a identifica, la nivelul comisiei, aspecte concrete ce pot constitui suport pentru modificarea și completarea textelor de lege, ceea ce suntem și hotărâți să facem, prin consultarea largă a societății civile, a dumneavoastră, astfel încât să asigurăm condiții legale mai bune cetățenilor români, pentru exercitarea dreptului lor constituțional la petiționare.

Vă mulțumesc pentru atenția dumneavoastră.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu mulțumesc, domnule președinte.

Dacă, dintre dumneavoastră, dorește cineva să aibă intervenții cu privire la activitatea comisiei? Chiar v-aș sugera să participați la o dezbatere, pentru că este o comisie foarte importantă, care exercită una din atribuțiile esențiale ale Parlamentului: controlul parlamentar.

Poftiți. Domnul Garda Dezideriu.

Vreau să vă încurajez și din sală, nu numai membri ai comisiei, să participați la dezbateri, eventual propuneri pentru îmbunătățirea activității comisiei.

Poftiți, domnule Garda.

 
   

Domnul Becsek-Garda Dezsö-Kálmán:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții, din păcate, nu are posibilitatea de a exercita controlul parlamentar asupra unor ilegalități și infracțiuni dovedite de organele de control ale statului, cum ar fi, de exemplu, Departamentul de Control al Guvernului. Și aici, mă refer la cazurile care ajung la procuratură, la justiție, aici, majoritatea acestor dovezi ale controlului din partea Guvernului sunt mușamalizate.

Problemele cele mai grave le reprezintă infracțiunile unor primari și secretari, care retrocedează terenurile cu vegetație forestieră persoanelor care nu au drept la retrocedarea terenurilor agricole, pășunilor, pădurilor, iar cei care ar trebui să reprimească păduri, primesc, în general, numai cioate. Este o batjocură generală! Dacă ne-am uita la declarația de avere a primarilor, care încep legislatura fără niciun hectar de pădure și, când se termină această legislatură, au 80 de ha, atunci, putem să ne dăm seama că pentru foarte mulți primari, secretari, membri ai comisiilor locale de fond funciar este o afacere deosebit de bună.

Și aici, comisia noastră a făcut eforturi deosebite, însă nu am primit răspunsurile și nu a început acțiunea penală împotriva celor vinovați. Este o mașinărie foarte bine organizată, pentru apărarea celor care nu respectă legislația în vigoare și care își bat joc de interesele cetățenilor României.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Dacă mai dorește cineva să intervină? Nu.

V-aș ruga să-mi permiteți ca, în numele dumneavoastră, să mulțumesc comisiei pentru activitatea depusă, să-i sugerez comisiei să acționeze în acest spirit nou pe care văd că l-a abordat, mai ofensiv, mai insistent și să o încurajez să se adreseze, ori de câte ori este întâmpinată cu reținere de către autoritățile pe care le sesizează, Biroului permanent sau plenului Camerei, pentru a da mai multă autoritate acțiunilor comisiei. Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul deputat Dumitriu vrea să tragă dânsul concluzii, după președintele comisiei. Când l-am invitat să ia cuvântul, nu a vrut. Poftim, vă rog.

 
     

Domnul Dragoș Petre Dumitriu:

Nu m-ați văzut?

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Eu am întrebat, cine dorește să ia cuvântul... în sală.

 
   

Domnul Dragoș Petre Dumitriu:

Probabil că a fost o neînțelegere.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cu siguranță, activitatea comisiei este din ce în ce mai bună, pentru că sunt și oameni deosebit de serioși în ea, însă cred că și acest raport și întreaga activitate, și de anul aceasta, ne dovedesc că, atâta timp cât cei care nu respectă legea așa cum ar trebui nu sunt sancționați, și mă refer aici la autoritățile care sunt sesizate asupra nerespectării legilor și nu întreprind nimic, atâta timp cât aceste autorități nu vor fi pedepsite, degeaba, vă spun, degeaba sunt aceste legi, chipurile, în folosul cetățenilor.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Vreau să mă asigur încă o dată, dacă nu mai dorește cineva să ia cuvântul în legătură cu raportul de activitate al comisiei. Nu.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind unele măsuri de stimulare și dezvoltare a spiritului antreprenorial în rândul tinerilor (rămasă pentru votul final).  

Trecem la următorul punct, înscris pe ordinea de zi, respectiv, Propunerea legislativă privind unele măsuri de stimulare și dezvoltare a spiritului antreprenorial în rândul tinerilor.

Există o propunere de respingere, din partea Comisiei pentru învățământ.

Dacă autorul este? Nu.

Doamnă președintă a comisiei, vă rog să vă prezentați motivarea propunerii dumneavoastră de respingere.

   

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare instituirea unor măsuri care, cumulate, să aibă drept efect stimularea și dezvoltarea spiritului antreprenorial al tinerilor.

Face parte din categoria legilor organice.

În urma dezbaterii, în ședința din 13 martie 2007, comisia, cu unanimitatea voturilor celor prezenți, propune plenului respingerea propunerii legislative, deoarece adoptarea acesteia ar presupune modificarea a nu mai puțin de trei hotărâri ale Guvernului României, precum și o construcție instituțională cu caracter guvernamental, respectiv, înființarea Departamentului Național pentru Dezvoltare Antreprenorială, construcție care, în mod evident, reprezintă apanajul puterii executive, care, în cazul în care ar considera oportună înființarea unei astfel de structuri, o poate realiza prin intermediul unuia dintre instrumentele de reglementare care îi sunt la dispoziție: hotărâre a Guvernului sau ordonanță de urgență.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul în legătură cu propunerea comisiei? Nu.

Vom supune propunerea comisiei, raportul comisiei, votului final, miercuri.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea alin. (3) al art.104 din Legea nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic (rămasă pentru votul final).  

Următoarea propunere înscrisă pe ordinea de zi e astăzi este cea cu privire la modificarea alin. (3) al art.104 din Legea nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic.

Suntem în prezența unei legi organice, care urmează să fie dezbătută în procedură de urgență.

Comisia?

   

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea alin. (3) și (4) ale art.104 din Legea nr.128/1997, în sensul ca decontarea cheltuielilor pe mijloacele de transport în comun, la și de la locul de muncă, efectuate de personalul didactic care nu dispune de locuință în localitatea unde își desfășoară activitatea și căruia nu i se poate oferi locuință corespunzătoare în localitatea unde are postul didactic, să fie asigurată prin finananțarea de bază a unităților de învățământ.

În urma dezbaterii, cu 14 voturi pentru și o abținere, am propus adoptarea propunerii legislative, care face parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc foarte mult.

Dacă dorește cineva să intervină la dezbateri generale? Poftiți, vă rog.

 
   

Domnul Asztalos Ferenc:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Din punctul meu de vedere, e o problemă care, în momentul de față, deja e arhireglementată. Deci, inițiativa se referă la finanțarea navetei cadrelor didactice, fără nicio discriminare, deci, au dreptul ca naveta lor să fie finanțată, indiferent din ce direcție în ce direcție fac naveta, în cazul când consiliile locale nu au posibilitatea de a le asigura locuință în acea localitate unde își desfășoară activitatea.

Dar dumneavoastră, dacă veți citi cu atenție raportul comisiei, veți vedea că în raport se spune că, de fapt, esența modificării acestui articol ar fi ca finanțarea să se asigure prin finanțarea de bază. Fiindcă, în momentul de față, aceste sume erau incluse în bugetele locale și din aceste bugete trebuiau finanțate cheltuielile de navetă ale cadrelor didactice.

Și, în foarte multe cazuri, se spunea profesorilor, învățătorilor: "Da, într-adevăr, legea vă permite, dar, din păcate, bugetul e foarte sărac, nu vă putem plăti!"

Și, de aceea, s-a venit cu o lege, Legea nr. 290/2007, care a spus: "Da, într-adevăr, naveta profesorilor să fie finanțată, dar să fie asigurată această finanțare!". Așa cum sunt asigurate de stat și salariile personalului didactic, această sumă să fie inclusă în finanțarea de bază.

Or, dacă dumneavoastră veți citi cu atenție acest alin.(3) modificat, aici nu se face referire la problematica esențială. Deci, să nu se facă din bugete locale, ci din bugetul de bază. Nu știu care ar fi modalitatea de a rezolva această problemă. Nemaivorbind de faptul că avem informații concrete că, în momentul de față, la Senat se dezbate inițiativa domnului președinte Olteanu, tot pe această temă.

Eu zic că ar trebui să retrimitem la comisie, să avem încă o discuție pe această problematică, ca să o clarificăm. Fiindcă, vă spun, există o Lege nr. 290, care reglementează, există inițiativa legislativă a domnului președinte Olteanu, care se dezbate la Senat. Și, acum, vine această a treia inițiativă, care, în intenție este foarte bună, dar, prin text, nu reflectă acea intenție care e exprimată în expunerea de motive.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule deputat. Am senzația că vă referiți, totuși, la altă propunere...

Domnule Petru Andea, v-aș ruga să interveniți și să vă expuneți punctul de vedere și cu privire la opinia colegului dumneavoastră.

 
   

Domnul Petru Andea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Există într-adevăr mai multe inițiativele legislative privitoare la decontarea cheltuielilor pentru naveta cadrelor didactice, aceasta este una dintre aceste inițiative. Cine citește cu atenție textul propus de către inițiatori observă că se modifică, de fapt, un singur cuvânt, și anume că, în loc de "personal didactic din mediul rural", se introduce "personal didactic titular". Deci, aceasta este calea prin care această inițiativă legislativă rezolvă, la art.3 alin. (1), extinderea decontărilor nu numai către personalul care face naveta în mediul rural, inclusiv din mediul urban, ci chiar și între două orașe, sau între două localități, dintre care una este oraș.

Ca atare, propunerea legislativă are valoare, modifică, într-adevăr, ceva esențial și aduce un beneficiu cadrelor didactice care pot să facă naveta de la un oraș la altul, sau de la o comună la un oraș.

Celelalte reglementări, despre care vorbea domnul vicepreședinte Asztalos, sunt, într-adevăr, alte reglementări, au constituit obiectul altor dezbateri. Vreau să spun că unele aprobate de noi aici, în Cameră, au fost respinse la Senat, și acesta este motivul pentru care ele sunt mereu reluate, datorită faptului că astfel sunt reflectate în substanța legii.

Eu consider că legea este pertinentă. Aduce, într-adevăr, o modificare de substanță în regimul decontărilor navetei cadrelor didactice și merită ca să o aprobăm.

În acest sens pledează și Grupul P.S.D.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc, domnule coleg.

Vă sugerez să păstrați în sarcina Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport acele trimiteri la rezolvarea unor probleme ulterioare, de aceeași natură. Pentru că, în mod sigur, colegii din sală nu v-au ascultat cu privire la aceste aspecte colaterale.

Domnul Mihai Dumitriu dorește să intervină.

 
   

Domnul Mihai Dumitriu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Stabilitatea cadrelor didactice pe post și pe catedră este o mare problemă, mai ales în mediul rural.

Foarte multe cadre didactice părăsesc postul, pentru că naveta costă enorm de mult; ajunge cam un sfert, până la 30% din salariu.

Această navetă se realizează, în fericite cazuri, cu trenul, dar acum circulația trenurilor se face destul de rarefiat, așa, datorită faptului că nu sunt călători, cu autobuze, cu microbuze, cu firme particulare și, de multe ori, cu mașina proprietate personală.

Unele microbuze și autobuze le emit abonamente. Majoritatea, însă, nu o face și, atunci, nu-și pot deconta cheltuielile de navetă. Deci, pentru a crește calitatea procesului didactic și a stopa plecarea, atunci este nevoie de această decontare.

Există disponibilitate, să știți, din partea dumneavoastră și a noastră, a Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport. Într-adevăr, se întâmplă mari dificultăți în decontarea acestora, pentru că multe consilii locale nu înțeleg să facă acest lucru.

La nivel de țară, sunt foarte multe procese, unde, colective întregi de cadre didactice au acționat în judecată consiliile locale, sau pe primari, pentru decontarea acestei navete. Unele au înțeles-o, alții nu.

Noi avem inițiative legislative de a introduce această finanțare în finanțarea de bază a consiliului local. Sperăm, într-adevăr, ca s-o obținem, dacă vrem calitate în învățământ.

Deci, eu văd rostul acestei legi și vă rog frumos să vă aplecați asupra ei cu atenție și s-o votăm.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc, domnule coleg.

Dorește să intervină și domnul deputat Giurgiu. Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Mircia Giurgiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Era necesară o modificare a legii, fiindcă putem spune că era o discriminare până acum. Se decontau doar cele de la oraș, de la sat la oraș, sau invers, iar, prin această reglementare dorim să venim în sprijinul celor care locuiesc într-un oraș și profesează în alt oraș.

Așadar, este binevenită și sperăm că vom reuși să impunem această modificare, consiliile locale să fie obligate să plătească naveta, cu toate că multe spun că nu au bani, dar, prin bugetul de stat, cred că se pot asigura fonduri suficiente pentru a acoperi costurile cadrelor didactice care efectuează naveta dintr-un oraș în altul.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Doamna deputat Olguța Vasilescu dorește să intervină în această calitate și nu de președinte al comisiei.

 
   

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Domnule președinte,

Eu cred că nu mai este cazul să primim legea la comisie. Cred că neînțelegerile s-au elucidat între timp. Domnul Andea a expus foarte bine aceste lucruri și nu mai are sens să le reiau eu.

În ceea ce privește legea respectivă, este foarte important ca noi să adoptăm un asemenea proiect de lege. Este o lege pe care o așteaptă profesorii, este o lege pe care încercăm de aproximativ doi ani s-o trecem de Parlamentul României. De fiecare dată trece la Cameră, dar se blochează la Senat și la Senat nu se blochează pentru că membrii Comisiei pentru învățământ de acolo nu ar fi de acord, ci se blochează din cauza lipsei de cvorum.

Rugămintea ar fi ca, așa cum ați votat de fiecare dată un asemenea proiect de lege, să-l votăm și de această dată.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc, doamnă deputat.

Eu îl întreb, totuși, pe domnul deputat Asztalos dacă mai există în propunerea de ... Nu.

Domnul Lakatos, la dezbateri generale.

 
   

Domnul Lakatos Petru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Ar fi bine să ne gândim un pas înainte. De ce? Toată lumea este de acord că această propunere legislativă este binevenită. Dar, știm, în același timp, că nu au consiliile locale suficiente fonduri. Degeaba prevede legea că, odată anumite sarcini transmise consiliilor și fondurile aferente trebuie transmise.

La anumite finanțări, am reușit, mai ales când este vorba de elevi, printr-o modificare de anul trecut, să trecem ca această finanțare să se facă prin bugetul de stat.

Problema este că dacă noi, acum, nu prevedem ca finanțarea să fie prin Legea bugetului de stat, când vom ajunge și vom discuta bugetul pe 2008 și domnul Tănăsescu și alții o să spună, pe bună dreptate, dacă legea prevede la consiliile locale, atunci nu avem prevedere legală pe baza căreia să putem trece în bugetul de stat.

Deci, întrebarea se pune în felul următor: putem să rezolvăm, prin bugetul de stat? Și eu așa aș vedea rezolvarea definitivă. Altfel, vor continua acele procese despre care au vorbit antevorbitorii, pentru că nu au bani consiliile locale ca să poată deconta aceste cheltuieli.

V-aș propune această variantă, care se poate adopta pe loc și presupune doar atât, ca decontarea să se facă, prin intermediul inspectoratelor, de la bugetul de stat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate domnule deputat, este un amendament de fond și suntem la dezbateri în plen.

Deci, rețineți-l pentru o propunere de lege ferenda.

Stimați colegi,

Dacă nu mai sunt alte intervenții, trecem ...

Poftiți, domnule deputat, mai cu curaj.

 
   

Domnul Király Andrei-Gheorghe:

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

Eu cred că inițiativa este binevenită, cu toate că revine pentru a patra oară în aceeași formă, în timp de doi ani în plenul Camerei. Ceea ce a expus și colegul nostru, domnul Lakatos, problema este rezolvată, fiindcă Legea nr.290/2006 rezolvă această problemă, întrucât și naveta cadrelor didactice este plătită prin finanțarea de bază. Deci, nu mai trebuie să aducem nicio modificare, sau putem accepta așa cum s-a prevăzut.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Poftiți, domnule deputat. domnul deputat Moisoiu.

 
   

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Nu numai că este absolut necesară această inițiativă. Păcat că nu s-a făcut mai devreme.

Acesta este un adevăr și poate că, din contra, această inițiativă este restrictivă în clipa de față sub forma în care apare în materialul nostru, și anume în faptul că se referă la cadrele didactice titulare.

Ieșirea în teritoriu, din săptămâna trecută, m-a convins de acest lucru, când profesori suplinitori, care ocupau niște posturi, au zis: dar noi nu putem să fim sprijiniți? Motiv pentru care m-am și gândit, întorcându-ne încoace, întorcându-mă la București, împreună, tot cu ajutorul dumneavoastră, probabil, să facem o altă inițiativă, unde, ținând cont de marea nevoie de cadre pe care învățământul românesc o are, și mai ales faptul că este plătit așa cum este, motiv pentru care știți și dumneavoastră că se pleacă în mod masiv la lucru în alte domenii, în străinătate, să încercăm ca aceștia să rămână pe loc.

Cât privește părerea colegului de la U.D.M.R., de dinainte, în legătură cu posibilitățile consiliile locale, domnul deputat Király a explicat și, într-adevăr, așa este. În clipa de față, prin forma de autofinanțare și prin modul în care Ministerul Educației și Cercetării s-a găsit posibilitatea ca aceștia să fie retribuiți fără un efort deosebit, dar cu bunăvoință din partea consiliilor locale care, bineînțeles, vor în același timp să fie și șefi și, în același timp, să nu plătească nimic.

Eu sper că astăzi să dăm un aviz favorabil acestei legi.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Mai dorește domnul deputat Pruteanu. Constat că este foarte numeros corpul didactic reprezentat în Parlament și, dacă vă uniți cu toții, cred că puteți scoate o propunere și mai substanțială decât asta.

 
   

Domnul Vasile Pruteanu:

Domnule președinte de ședință,

Apreciez inițiativa legislativă, dar vin cu următoarea chestiune, pe care trebuie s-o avem în vedere. Nu știm cum se va putea rezolva.

Este prevăzut în lege ca să beneficieze de aceste facilități personalul titular. Dar, vin și pun următoarea întrebare: sunt profesori care nu sunt titulari, sunt suplinitori care fac și aceștia naveta și, în acest caz, ei nu ar beneficia de aceste facilități.

Aș ruga comisia, inițiatorul, să aibă în vedere și acest aspect care mi se pare foarte important, tot pentru stabilitatea cadrelor didactice care fac naveta și contribuie la ridicarea învățământului românesc.

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc și eu.

Trecem, în continuare, la dezbaterea propunerii, pe textele acesteia.

Începem cu titlul legii, urmăriți, vă rog, în raport pct.1.

Comisia propune un amendament.

Dacă aveți obiecțiuni? Adoptat amendamentul.

La pct.2, cu privire la preambulul articolului unic, dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat în unanimitate.

La pct.3, cu privire la alin. (3) al art.104.

Vă rog să urmăriți textul comisiei.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat în unanimitate.

La pct.4, comisia propune eliminarea acestui alineat și, pentru a verifica și tehnica de votare, v-aș ruga să vă exprimați prin vot cu privire la propunerea de eliminare a textului art.104 alin. (4), cu cartela; pct.4 din raport.

Mai așteptăm. Vă rog să vă puneți cartelele în funcțiune.

Da, v-ați pregătit cu toții. Vă rog să vă exercitați dreptul de a vota cu privire la propunerea comisiei de eliminare a alin. (4) de la art.104, pct.4 din raport.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Să așteptăm rezultatul; votul s-a terminat. Din 106 voturi exprimate, 101 sunt pentru eliminare, niciun vot împotrivă și 5 abțineri.

 
   

Legea va fi supusă miercuri votului final.

Următorul punct de pe ordinea de zi se referă la o problemă de procedură. Nu-i procedură, de fapt. (Rumoare; discuții în sală cu privire la tehnica de votare)

Vă rog, stimate coleg, să vă adresați liderului dumneavoastră de grup. Liderul de grup, potrivit Regulamentului, semnalează deficiențe de aparatură. (Domnul președinte de ședință se adresează domnului deputat Costică Canacheu, care se deplasează la prezidiu, comentând.)

Bun. Rog corpul tehnic să verifice funcționarea sistemului de vot electronic.

 
Validarea mandatului de deputat al domnului Ilie Cristian, Partidul Democrat, Circumscripția electorală nr. 42, București.  

Până atunci, v-aș ruga să fiți de acord, stimați colegi, pentru a da posibilitate unui nou coleg de-al nostru să participe la lucrările Camerei, să procedăm la validarea unui coleg de-al nostru, cel care va lua locul doamnei deputat Mona Muscă.

Dau cuvântul doamnei deputat Minodora Cliveti, pentru a prezenta raportul Comisiei de validare.

   

Doamna Minodora Cliveti:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

"Raport privind validarea unui mandat de deputat.

Comisia de validare a luat cunoștință de faptul că, începând cu data de 12 martie 2007, a devenit vacant un loc de deputat în Circumscripția electorală nr.42 București, ca urmare a demisiei din această calitate a doamnei Muscă Monica Octavia, candidată în alegerile din decembrie 2004, pe lista Alianței D.A. - P.N.L.-P.D., din partea Partidului Național Liberal.

În conformitate cu dispozițiile art.91 alin. (10) din Legea nr.373/2004, în caz de vacanță a mandatului de deputat ales pe liste de candidați, supleanții ocupă locurile devenite vacante, în ordinea în care sunt înscriși în liste, dacă, până la data validării, pentru ocuparea locurilor vacante partidele sau formațiunile politice pe listele cărora au candidat supleanții, confirmă în scris că aparțin acestora.

În legătură cu ocuparea locului de deputat devenit vacant, membrii Comisiei de validare, procedând în ziua de 19 martie 2007 la examinarea actelor dosarului în cauză, au constatat următoarele: pe lista supleanților publicată în Monitorul Oficial al României, pentru Alianța D.A. P.N.L.-P.D., în Circumscripția electorală București, la nr.crt.279, figurează, în ordine, ca supleant, domnul Ilie Romeo Dumitru, din partea Partidului Național Liberal care, însă, potrivit comunicării P.N.L. București nr.1875 din 19 martie 2007, în prezent nu mai este membru al acestui partid, fiind exclus la data de 22 decembrie 2006, astfel încât, potrivit legii, nu poate ocupa locul de deputat devenit vacant.

Următorul pe lista supleanților, la nr.crt.280, este înscris domnul Ilie Cristian, candidat la alegeri pe lista Alianței din partea Partidului Democrat.

La dosarul de validare, se află scrisoarea Alianței, prin care se confirmă că domnul Ilie Cristian este și în prezent membru al Partidului Democrat, din partea căruia a candidat la alegerile din 28 noiembrie 2004.

De asemenea, au fost prezentate declarația scrisă de acceptare a mandatului de deputat și dovada depunerii declarației de avere, prevăzută la art.4 din Legea nr.96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor.

Constatând că sunt îndeplinite condițiile legale pentru ocuparea locului de deputat devenit vacant, Comisia de validare propune Camerei Deputaților validarea mandatului de deputat al domnului Ilie Cristian, declarat supleant la alegerile din 28 noiembrie 2004, în Circumscripția electorală nr.42 București, pe lista Alianței, din partea Partidului Democrat."

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc, doamnă deputat Minodora Cliveti.

Dacă sunt comentarii? Nu.

În aceste condiții, supun votului dumneavoastră raportul Comisiei de validare.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă, sau abțineri?

Cu unanimitatea deputaților prezenți, s-a aprobat raportul Comisiei de validare.

În aceste condiții, în conformitate cu prevederile art.3 din Lega nr.96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, urmează ca noul nostru coleg, domnul Ilie Cristian, să depună Jurământul de credință față de țară și popor și, în acest sens, îl invit la tribuna Camerei Deputaților.

 
   

Domnul Ilie Cristian:

(Cu mâna pe Constituție și Biblie rostește jurământul scris.)

"Eu, Ilie Cristian, în calitate de deputat, ales în Circumscripția electorală nr.42, București,

Jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Semnează jurământul și îl depune lapreședintele de ședință.)

(Aplauze)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Vă doresc succes și vă urăm bun venit în aula Parlamentului României.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii învățământului nr.84/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare (rămasă pentru votul final).  

În continuare, vom parcurge pct.6, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii învățământului.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport.

   

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii învățământului nr.84/1995, în sensul aplicării învățământului particular acelorași standarde de evaluare, obligații și facilități ca învățământul de stat.

Face parte din categoria legilor organice.

Cu unanimitate de voturi, propunem adoptarea propunerii legislative, însă, pe parcurs, o să vă rog să-mi permiteți ca să mai introducem un cuvânt, mai precis, atunci când vorbim de învățământul particular, să introducem și "confesional" alături. Noi am discutat acest lucru în comisie.

Din păcate, nu am observat, la întocmirea raportului, că a scăpat acest cuvânt "confesional".

O să vă rog să-mi permiteți să intervin pe parcurs.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc mult.

Dacă dorește cineva să participe la dezbateri?

Poftiți, domnule deputat.

 
   

Domnul Paul Magheru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Fac parte dintr-un grup de inițiativă privind modificarea și completarea Legii învățământului.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să adunați microfoanele și să vorbiți în fața celor două, ca să fiți mai bine auzit.

 
   

Domnul Paul Magheru:

Aș vrea să vă spun că m-am aplecat, împreună cu colegii mei, destul de serios asupra acestui proiect de lege. El a fost elaborat prin simetrie cu Legea nr.480 din 2006 privind învățământul particular universitar. La timpul potrivit, nu mai mult de acum o lună, două luni, această lege a fost considerată drept istorică și sperăm ca și proiectul nostru de lege să completeze aceste legi care se elaborează în Parlamentul României.

Creat pentru a fi o alternativă, sau pentru a completa învățământul de stat, învățământul particular a devenit astăzi parte organică a sistemului național de învățământ. Drept urmare, învățământului particular trebuie să i se aplice aceleași standarde de evaluare, aceleași obligații și facilități ca învățământului de stat.

Astfel, completările propuse de noi privesc acordarea de deductibilități pentru sponsorizări și alte forme de sprijin acordat activităților desfășurate în instituțiile de învățământ.

De asemenea, am propus aceleași facilități elevilor și profesorilor ca și în învățământul de stat. Am ținut cont de faptul că învățământul de 10 clase este obligatoriu și este urmat de toți elevii din România, fie că frecventează școlile de stat, fie cele particulare.

În afară de aceasta, la bugetul de stat, ca și la bugetul comunităților locale, contribuie, nediscriminatoriu, nu numai părinții de la școlile de stat, ci și ai elevilor care frecventează școlile particulare.

Școlarizarea elevilor români în sistem privat conduce la degrevarea bugetului de stat de cheltuielile cu utilitățile, personalul didactic și auxiliar, spații, inclusiv la creșterea fondului alocat școlilor de stat, de care ar fi drept să beneficieze și școlile particulare.

Alte completări la Legea învățământului nr.84 privind învățământul particular privesc o mai mare autonomie - între limitele legii, bineînțeles, - a organismelor de conducere de a putea decide, în funcție de meritele personale în legătură cu menținerea personalului în activitatea didactică sau de conducere, după împlinirea vârstei de pensionare.

Mi s-a părut, de asemenea, necesar să fie stipulat în lege că patrimoniul unităților de învățământ particular preuniversitar este proprietatea privată a acestora.

În ceea ce privește învățământul cooperatist, acesta se desfășoară în unități care sunt proprietatea asociațiilor cooperatiste. Având în vedere că proprietatea, chiar dacă aparține asociațiilor cooperatiste, are același regim juridic ca proprietatea particulară, mi s-a părut necesar și echitabil să extindem asupra învățământului cooperatist toate prevederile, obligațiile și drepturile învățământului particular preuniversitar.

Această propunere legislativă va întări piața concurențială a ofertelor educaționale, va introduce echitate, calitate, concurență și realism în sistemul național de învățământ, fie el de stat sau particular.

Aș vrea să vă spun - cum s-a și amintit, de altfel, aici, - că în Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport proiectul acest a fost agreat absolut de toate grupurile parlamentare, a fost adoptat proiectul în unanimitate și mă aștept ca și în Camera Deputaților, în plen, să se întâmple același lucru, motiv pentru care eu, personal și în numele grupului care am lucrat la această inițiativă, vă mulțumim în numele elevilor și părinților care vor beneficia de acest proiect de lege.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Dacă mai dorește cineva să intervină?

V-aș ruga, însă, stimați colegi care vreți să sprijiniți acest proiect de lege, că-l sprijiniți mai mult dacă ne lăsați să-l și votăm, că, dacă vorbiți fiecare câte 10 minute la un text de trei articole ...

Doamna Ardelean, v-ați manifestat intenția și eu v-am blocat prin această avertizare. Vă rog să vă exprimați, totuși, opinia cu privire la acest proiect, pentru că sunt convins că veți fi sintetică.

 
   

Doamna Lia Ardelean:

Da, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Nu vă rețin atenția. Vreau doar să spun că Partidul Conservator susține această propunere legislativă. Suntem și cosemnatari și ni se pare important să nu facem discriminare între cele două sisteme de învățământ.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Trecem la dezbaterea propunerii, pe textele acesteia.

Începem cu titlul legii.

Dacă aveți obiecțiuni la formula propusă prin amendamentul comisiei? Nu. Votat în unanimitate titlul legii.

Preambulul articolului unic, la pct.2 din raport? Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Comisia propune pentru alin. (1) al art.103, care a făcut parte din corpul inițial al propunerii legislative, să fie eliminat acest text.

Dacă aveți obiecțiuni la pct.3 din raport, deci propunerea de eliminare? Nu. S-a votat. Textul a fost eliminat.

Prin amendamentul nr.4, comisia propune... Vă rog. Dar, stați să vă spun ce propune și, pe urmă, dumneavoastră corectați.

Deci, la pct.4, comisia propune două noi alineate pentru art.103 din text.

Dau cuvântul doamnei președinte Olguța Vasilescu, care vrea să facă o completare, o rectificare la unul dintre aceste alineate.

 
   

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

În primul rând, aș vrea să vă spun că nu este vorba de o intervenție pe fond, pentru că noi am discutat în cadrul comisiei acest lucru. Din păcate, probabil că la calculator nu s-a mai salvat.

Deci, la alin. (6): "Elevii și profesorii din învățământul particular și confesional preuniversitar vor beneficia de aceleași facilități ca și elevii și profesorii din învățământul preuniversitar de stat".

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Da. Vă mulțumesc.

De fapt, pentru colegii care vor să fie foarte atenți, pot să observe că există un spațiu gol -cel destinat cuvântului "confesional".

Deci, este vorba de o rectificare.

 
   

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Și, dacă-mi permiteți, ca să nu mai cobor încă o dată, la alin. (4), în continuare: "în învățământul preuniversitar particular și confesional, în consiliul profesoral al unității..." și textul curge.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Nu, stați un pic. La care alineat?

 
   

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Următorul.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

A nu, stați că este alt punct; îmi pare rău că vă mai aduc o dată la tribună. Stați să rezolvăm.

 
   

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Nu, ca să nu mai cobor eu încă o dată, v-am spus care este rectificarea din partea comisiei. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Bine, mulțumesc mult.

Supun votului dumneavoastră, pe cale electronică, cele două alineate noi de la punctele 4, 5 și 6, inclusiv cu această rectificare sau repararea omisiunii.

Vă rog să vă exprimați prin vot. Deci pregătiți-vă cartele, pentru că s-a rectificat. Ați votat toți? Corect.

Să vedem rezultatul votului. Din 108 voturi exprimate, 106 pentru, 2 abțineri și niciun vot împotrivă.

 
   

S-au adoptat cele două texte de la punctul 4.

La punctul 5, dacă aveți obiecțiuni la alin.(4), inclusiv asupra completării propuse de doamna Olguța Vasilescu ca alături de învățământul preuniversitar particular să figureze și cel confesional.

Cine este pentru? Tot cu cartela vă rog să vă exprimați.

Din 121 de voturi exprimate, 110 pentru, 1 vot împotrivă, nicio abținere. 119, îmi cer scuze. Deci nu 110, 119 și 1 abținere.

 
   

La punctul 6 din raport, pentru alin.(4) al art. 117, comisia ne propune ca textul autorului să rămână nemodificat, dar are o completare doamna Olguța Vasilescu.

 
   

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

La alin.(5), unde scria text nemodificat din partea comisiei, există, totuși, o modificare: "Patrimoniul unităților de învățământ particular și confesional preuniversitar este proprietatea privată a acestora." Deci încă o dată "și confesional".

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Nu mai supun votului această precizare, dar rog să se rețină, pentru că am fost de acord de două ori cu această idee de a se adăuga învățământului particular și învățământul confesional, soluție pe care o votase comisia, dar dintr-o omisiune nu a apărut.

Deci la 117, alin.(4), nefiind vorba de o modificare, vă întreb pe dumneavoastră dacă aveți obiecțiuni. Nu. Votat textul inițiatorilor.

Vom supune, în cursul zilei de miercuri, această propunere votului final.

Vă mulțumesc, doamna președintă Olguța Vasilescu.

La punctul 8 de pe ordinea de zi avem Proiectul de Lege privind hrănirea, echiparea...

Voce din sală:

Este altă lege!

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare (rămasă pentru votul final).  

Domnul Valer Dorneanu:

Da, iertați-mă. Am sărit peste punctul 7, care este Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare.

Au sărit, presupun, cadrele militare, în frunte cu domnul rezervist general Tudor.

Rog Comisia pentru apărare să ia loc în dispozitivul de luptă.

Autorul propunerii legislative dacă este și dorește să intervină? Nu.

Dau cuvântul comisiei pentru a prezenta statutul - pardon, pentru a prezenta propunerea legislativă privind modificarea Legii statului cadrelor militare.

   

Domnul Marian Florian Săniuță:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, potrivit prevederilor art. 118 alin. (2) din Constituția României, republicată.

La lucrările comisiei au fost prezenți 17 deputați din totalul de 24 de membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitatea voturilor deputaților prezenți.

Potrivit prevederilor art. 75, alineat unic din Constituția României, republicată și ale art. 92 alin. (8) punctul 1 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

În urma dezbaterii în ședința din 13 februarie, respectiv 6 și 13 martie 2007, comisia propune plenului Camerei Deputaților adoptarea cu modificări a acestei propuneri legislative.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule vicepreședinte, Marian Săniuță. Cred că ați vorbit și în calitate de inițiator al propunerii și în calitate de vicepreședinte.

Dacă dorește cineva dintre colegi să intervină în legătură cu această propunere. Dacă nu, trecem ...

Poftiți, domnule deputat, poftiți.

 
   

Domnul Miron Ignat:

Domnule președinte,

Distinși reprezentanți ai Ministerului Apărării,

Doamnelor și domnilor deputați,

Modificările propuse în proiectul de lege care ne-a fost prezentat, au ca inițiatori marea majoritate a membrilor Comisiilor de apărare din Camera Deputaților și Senat, reprezentând tot spectrul politic, atât cel de la Putere, cât și cel din opoziție. Și acest lucru este necesar datorită faptului că Legea 80 a fost adoptată în anul 1995, în condițiile restructurării organismului militar și o serie de elemente cuprinse în această lege au fost necesare tocmai datorită acestei perioade de restructurare a organismului militar. Ea a fost modificată prin Ordonanța 90 în 2001, dar ordonanța respectivă nu a făcut altceva decât să puncteze niște elemente care erau necesare în 2001.

În mod evident, în momentul de față, o astfel de modificare legislativă este necesară.

De fapt, și Ministerul Apărării are în intenție o astfel de modificare legislativă și vă dau câteva argumente. Stagiul în gradul de căpitan este până la 42 de ani; un ofițer care are gradul de căpitan și are vârsta de 42 de ani trece la pensie dacă are 20 de ani de activitate; un maior la 47 de ani trece la pensie. Or, este anormal și nu se întâmplă niciunde, nu se întâlnește niciunde în armatele lumii moderne ca un ofițer în plenitudinea posibilităților sale, în mod deosebit, așa cum propun colegii care susțin acest amendament, din cei care ocupă funcții de istorici, de ziariști, cadre didactice în învățământul militar, ofițeri în informații, în secretariat, în financiar-contabil ș.a.m.d. să fie trecuți la pensie la vârsta de 42 sau 47 de ani.

De aceea, atât Grupul parlamentar al minorităților naționale, dar și ceilalți colegi din Comisiile de apărare de la Camera Deputaților și cei de la Senat ca inițiatori susțin această modificare legislativă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Domnul deputat Marcu Tudor, din partea Grupului România Mare.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș da un sfat tuturor celor din această sală, chiar și celor care lipsesc, să vă uitați puțin la modul de lucru al nostru din Comisia de apărare, ordine publică și siguranță națională și să vedeți cât de bine, de corect, de drept și de fără incidente ne înțelegem noi, indiferent de partidele din care provenim sau de interesele politice, să zic, pe care le mai au unii dintre noi.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Când este vorba de drepturi sau întotdeauna?

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Întotdeauna.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

N-am avut niciodată... Eu sunt de zece ani în Parlament și în această comisie, de asemenea, și n-am întâlnit niciodată, dacă apăreau, retezam imediat orice discuție care avea un iz politic. Din această cauză, după cum vedem, toate proiectele pe care le-am avut noi în Comisia de apărare și au trecut prin Comisia de apărare, au trecut aproape în majoritate cu majoritatea și aproape în totalitate au trecut și de plenul Camerei.

De ce spun asta? Deoarece noi încercăm să și reparăm multe din lucrurile care nu s-au făcut bine pe parcurs sau au scăpat prin proiectele de lege pe care le inițiem sau pe cele pe care le luăm în discuție, completându-ne în comisie.

În această privință, aș da un exemplu despre ce se întâmplă în alte țări și ce se întâmplă la noi în legătură cu această accepție, concepție, prin care militarul aflat în activitate trebuie să iasă la pensie între 40 și 55 de ani, adică exact în plină forță creativă sau de lucru, în care își pune în valoare experiența de până atunci.

Spre exemplu, un medic care a căpătat toate gradele de profesionalism și este și cadru didactic, este și chirurg, în permanență căutăm astfel de medici, noi și familiile noastre, și nu știm cum să-i păstrăm; a venit un ordin mai demult, bine intenționat la acea vreme, în care ziceam să nu mai existe, și am contribuit și eu la acel vot, să nu mai existe foarte multe cadre cu grade mari și pregătire superioară și cu vârste mai ridicate și mai puține de execuție. Dar de aici am făcut un exces și măcar în sensul celor exemplificate prin acest proiect de lege, inițiativă legislativă, prin medici, prin profesori, prin alte structuri de genul acesta, în care se capătă greu experiență, să rămână în activitate, pentru ca societatea să folosească experiența acestora. Nu cred că cineva se bucură dacă, ducându-se la unul dintre cei mai mediatizați medici cardiovasculari (cu specialitatea cardiovascular) din țară, Țintoiu, generalul Țintoiu - s-a îmbolnăvit cineva și vrem să mergem repede la dânsul că-l știam, nu mai este domnia sa, este un tânăr care abia acum a venit și care abia începe să-și capete ceva din profesionalitatea pe care, probabil, ulterior o va avea. Și la el va fi de aceeași valoare această accepție. Când va avea valoarea pe care o va căpăta, sigur, peste câțiva ani, noi iară ne detașăm de el.

Aceste lucruri nu se întâmplă în Occident. Vă spun, chiar gradele în activitate, dintre tacticieni, dintre strategi, nu din profesori, din doctori, din mai știu eu ce alte specializări din acestea care nu implică un efort fizic foarte mare, dar pur și simplu cei care sunt în NATO, care merg în inspecții, pe la Kosovo, prin Afganistan ș.a.m.d. sunt oameni care nu au 40 de ani și sunt generali de armată. Este chiar jenant când vine de la noi - și vă spun asta din experiență - vine de la noi un copil de 30 și ceva, 40 de ani, cu patru stele pe umeri și celălalt are 70 de ani, nici nu-l ia în seamă. Pentru că așa este la noi gândul. Nu știu de unde a apărut gândul ăsta. Capătă în patru ani patru grade, pur și simplu și vă dau exemple nenumărate. Și acum, în jurul președintelui sunt unii - și-au mai dat demisia.

Deci nu este corect acest lucru și, în condițiile acestea, vă spun, întru asentimentul oricăruia dintre dumneavoastră, acești oameni trebuie prețuiți în activitate, nu umblând într-o disperare să-și găsească și ei o băncuță, undeva, să facă pe medicul în particular pentru că a găsit și el un mic cabinet cu o măsuță, de două ori pe săptămână. Experiența lor este foarte necesară pentru noi, pentru sănătatea noastră, a părinților noștri, în special, a copiilor noștri.

De aceea, cred că retorica mea a fost mai mult gratuită, deoarece sunt convins că dumneavoastră aveți exact aceeași percepție pe care o avem noi, am avut-o noi, cei din comisie, votând în unanimitate această inițiativă legislativă care a îmbrăcat tot spectrul politic.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă mai dorește cineva să intervină? Nu dorește nimeni.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Vă rog să urmăriți și proiectul adoptat de către Senat și raportul comisiei.

Dorește să intervină și reprezentantul Guvernului prezent la dezbateri.

Vă rog, domnule ministru.

 
   

Domnul Corneliu Dobrițoiu (secretar de stat, Ministerul Apărării Naționale):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

La nivelul instituției militare se află, într-o fază avansată de elaborare, proiectul Legii privind statutul cadrelor militare din Ministerul Apărării, care va fi promovat în perioada imediat următoare.

Acest demers urmărește abordarea într-o nouă concepție a problematicii carierei militare, cuprinzând, totodată, și aspecte legate de atractivitatea profesiei militare.

Totodată, Ministerul Apărării a analizat propunerea legislativă și apreciază că aceasta nu este în concordanță cu managementul carierei cadrelor militare ce urmează a fi implementat în această instituție.

Având în vedere aceste elemente, apreciem că nu pot exista argumente în sensul sprijinirii propunerii legislative și, ca urmare, Guvernul, așa cum s-a pronunțat și în punctul său de vedere, nu susține adoptarea propunerii legislative în forma propusă prin raportul Comisiei de apărare, ordine publică și siguranță națională.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Dacă dorește din partea comisiei sau a autorilor cineva să intervină față de punctul de vedere exprimat de Guvern? Domnul vicepreședinte Săniuță.

 
   

Domnul Marian Florian Săniuță:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Evident, eu nu pot exprima în numele comisiei decât punctul de vedere pe care noi l-am exprimat prin vot și pe care domnul Marcu, aici, de față, l-a amintit. Un lucru este cert, domnule secretar de stat, așteptăm de foarte mult timp acest statut al carierei militare pe care am dori să îl discutăm cât mai rapid.

Deci comisia, domnule președinte, își menține puntul de vedere.

 
     

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Putem da o replică?

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Tudor. Cine vrea să intervină pe procedură? Domnul Tudor, dumneavoastră interveniți oricum, nu pe procedură sau pe fond.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulțumesc.

Este mult prea important ce vorbim noi acum ca să fie alunecat pe modalitatea procedurii.

Cred că nu s-a înțeles de către cei din Ministerul Apărării Naționale că nu pentru toată lumea este această accepție. Toți oamenii care sunt generali trebuie să iasă la pensie la 60 de ani sau 65 și numai cu aprobarea ministrului, ținând cont de sănătatea fiecăruia dintre cei care doresc să-și prelungească activitatea, de performanțele profesionale ale acestuia, de necesitățile armatei și de dorința lui, bineînțeles, și de posibilitățile armatei. Atâtea modalități de restricție, în acest sens, în aprobarea ministrului sunt, încât este de mirare că nu se dorește acest lucru. Dacă ar fi s-o luăm astfel, nici primul-ministru n-ar mai trebui să fie premier, pentru că sunt o groază de tineri aici, ce să mai caute premier, că și-a rupt piciorul sau știu eu ce alte argumente de astea infantile. Deci nu toată lumea, ci numai în anumite condiții, care nu afectează absolut cu nimic Ministerul Apărării, lăsând la o parte că, sub această sintagmă, vedeți că vine statutul cadrelor militare pe care-l așteptăm de nu știu câte... de foarte mulți ani, nu mai avem nicio inițiativă noi. Raportați-vă statutul cadrelor militare la această lege pe care o votăm noi acum și citiți bine legea și vedeți că ea nu este obligatorie, nu este generalizată ci numai în anumite condiții acceptată de comun acord de minister și de preopinent.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Trecem la dezbaterea textelor proiectelor.

Urmăriți vă rog și proiectul de lege și raportul comisiei.

La titlul nu au fost obiecțiuni din partea comisiei. N-au fost amendamente. Dacă aveți dumneavoastră obiecțiuni?

Adoptat în formula inițiatorului.

Preambulul articolului unic. Votat în unanimitate.

La punctul 1, cel cu privire la introducerea art. 631. Dacă aveți obiecțiuni? Comisia n-a avut amendamente.

Adoptat în unanimitate.

La punctul 2, cel cu privire la art. 861. Vă rog să urmăriți textul raportului, care, spre deosebire de textul inițial, adaugă și centrele militare.

Dacă aveți obiecțiuni la punctul 2 din raport, cel cu privire la amendamentul adus art. 861? Nu.

Adoptat textul în formularea comisiei.

La punctele 3 și 4, dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Votate amândouă în formula inițiatorului.

La 5, 6 și 7 dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut amendamente.

Votate toate în formularea inițiatorului.

Textul legii, legea în întregime va fi supusă votului final în ședința de miercuri.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind hrănirea, echiparea, asigurarea medicală, precum și cu tehnică, produse și materiale de resort a personalului din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, pe timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență (rămas pentru votul final).  

La punctul 8, Proiectul de Lege privind hrănirea, echiparea, asigurarea medicală, precum și cu tehnică, produse și materiale de resort a personalului din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, pe timpul stării de mobilizare, de război de asediu sau de urgență.

Comisia de apărare este prezentă.

Inițiatorul? Ministerul Apărării Naționale, vă rog, domnule secretar de stat.

   

Domnul Corneliu Dobrițoiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Reglementarea activității de hrănire și echipare a personalului instituțiilor publice din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, pe timpul mobilizării stării de asediu, stării de urgență și de război a avut ca bază legală, până în anul 2004, Decretul nr. 70 din 05.03.1980.

Potrivit dispozițiilor Legii nr. 158/14.05.2004, Decretul nr. 70/1980 a fost abrogat, astfel că, la această dată, nu mai există niciun act normativ care să reglementeze regimul de hrănire, echipare și înzestrare cu medicamente și materiale sanitare a personalului din sistemul de apărare, ordină publică și securitatea națională, pe timpul stării mobilizării, stării de asediu, de urgență și la război.

Totodată, prin actele normative interne, elaborate de fiecare din instituțiile publice din sistemul de apărare, ordine publică, securitate națională, care reglementează aceste activități prin modificările și completările ulterioare s-a ajuns la situația că valoarea calorică a normelor de hrană pe timp de pace să fie mai mare decât a celor pe timpul mobilizării, stării de asediu, stării de urgență sau la război, fapt ce contravine regulilor și procedurilor stabilite pentru astfel de situații în legislația națională și internațională.

În acest sens, vă adresăm rugămintea de a acorda votul dumneavoastră favorabil prezentului proiect de lege.

Vă mulțumim.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Domnul vicepreședinte Marian Săniuță, vă rog să prezentați raportul comisiei.

 
   

Domnul Marian Florian Săniuță:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați și onorați colegi,

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, potrivit prevederilor art. 73 din Constituția României, republicată.

La lucrări au fost prezenți 20 de deputați din cei 24 de membri ai comisiei, potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României republicată și ale art. 92, alin. (8) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

În urma dezbaterilor în ședința din 13 martie 2007, membrii comisiei au hotărât cu unanimitate de voturi să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea cu modificări a prezentului proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc și eu.

Dintre colegii deputați, dacă dorește cineva să intervină? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului. Vă rog să urmăriți în paralel proiectul și raportul comisiei, care se referă la un singur punct, la art. 10.

Dacă la titlul legii aveți obiecțiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

La art. 1? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Articolele 2, 3, 4 și 5 dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut amendamente.

Votate toate în unanimitate.

La articolele 6, 7, 8 și 9 dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Votate toate în unanimitate.

La punctul 10 vă rog să urmăriți amendamentul comisiei. Dacă aveți obiecțiuni la amendament?

Votat amendamentul comisiei, înlocuit art. 10.

La articolele 11 și 12 comisia nu a avut amendamente. Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Votate amândouă în unanimitate.

Articolele 13, 14 și 15. Nu sunt obiecțiuni.

Votate în unanimitate.

Cu aceasta, vă rog să constatați că am parcurs toate textele legii.

Urmează să o supunem votului final în ședința de miercuri.

 
Propunerea legislativă privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Interceptarea Comunicațiilor (aprobarea modificării termenului constituțional de la 45 la 60 de zile)  

La punctul 9, Propunerea legislativă privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Interceptarea Comunicațiilor.

Lege organică.

Raport comun; nu a fost depus.

Comisia juridică și Comisia pentru apărare, cele două comisii sesizate în fond, solicită modificarea termenului constituțional de la 45 la 60 de zile.

Vreau să vă fac precizarea că sunt cinci proiecte în aceeași situație. Regulamentul ne obligă să adoptăm fiecare caz în parte.

Domnul Titu Gheorghiof dorește să intervină.

Vreți să interveniți în principiu, cu privire la toate, sau pe fiecare caz în parte?

   

Domnul Titu Nicolae Gheorghiof:

Pe procedură.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Problemă de procedură. Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Titu Nicolae Gheorghiof:

Domnule președinte,

Concluziile pe care le pun sunt, de fapt, la toate cele cinci proiecte care sunt începând cu punctul 9 pe ordinea de zi.

Vă rog să observați legea noastră de reglementare internă și anume Regulamentul Camerei Deputaților.

Vă rog să observați că aceste inițiative legislative au fost depuse la Camera Deputaților în data de 15.02 și Biroul permanent a hotărât asupra termenelor pentru raport în data de 19.02. Din 19.02 până azi, 19.03, o lună de zile, comisia nu a făcut absolut nimic, nici cel puțin solicitarea care s-a transmis astăzi vizând complexitatea, potrivit lui 75 din Constituție și 113 din Regulamentul Camerei Deputaților, unor astfel de inițiative, trebuia a doua zi, nu a doua zi, a zecea zi, nu a zecea zi, dat nici a treizecea zi să vină cu o solicitare de prelungire a termenului constituțional.

Vă rog să observați, art.113 din Regulamentul Camerei Deputaților dă posibilitatea, în cazul unor inițiative foarte complexe, de a prelungi termenul de la 45 de zile, cât este termenul constituțional, la 60 de zile doar atunci când există, deja, începutul de dezbatere, cel puțin în comisie, asupra amendamentelor și articolelor din aceste inițiative legislative. Prelungirea acestui termen nu se poate efectua acum, de vreme ce nu rezultă din niciun act care a fost transmis de comisie că, datorită complexității, comisia a început lucrul și nu poate să respecte termenul de 45 de zile. În schimb, Regulamentul Camerei Deputaților dă o singură posibilitate, prin art. 69 din Regulament, care face vorbire că: "Biroul permanent al Camerei Deputaților consultând președintele comisiei poate să dea un alt termen asupra raportului." Raportul trebuia depus până în 16.03, 16.03 este un termen împlinit, atunci comisia trebuia să sesizeze președintele Camerei Deputaților, care, punând în discuția Biroului permanent, putea să prelungească termenul de repunere a raportului pe fond cu o săptămână, cu două săptămâni, dar să fie în termenul constituțional care a fost aprobat inițial.

Deci nu se justifică prelungirea la 60 de zile; 60 de zile se împlinesc în 19 aprilie, de împlinire a termenului constituțional pentru adoptare tacită.

Dacă 30 de zile nu s-a făcut nicio mișcare și se observă doar că sunt foarte complexe aceste inițiative legislative, nu cred că în 30 de zile va putea comisia să depună un raport de fond.

Ca atare, în numele Grupului Partidului Național Liberal, solicit ca să se facă o adresă președintelui Comisiei pentru apărare ca să respecte prevederile art. 69 din Regulament, să fie sesizat președintele Camerei Deputaților și Biroul permanent pentru o prelungire asupra termenului de depunere a raportului de fond.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

V-aș ruga să păstrați liniștea, stimați colegi.

Intervenția domnului Titu Gheorghiof ne relevă faptul că noi am creat o cutumă forțând lucrurile, într-un caz special și în cazul unei ordonanțe foarte complicate am prelungit acest termen care, după Constituție, este un termen unic: 45 de zile în cazul legilor obișnuite; 60 în cazul codurilor sau a legilor foarte complexe.

Am creat acel precedent prin care am calificat noi ca fiind lege complexă, una care n-a putut fi adoptată în termen. Trebuie să analizăm această cutumă, sigur, pornind și de la niște adevăruri, dar nu vreau să iau eu o decizie în locul dumneavoastră, vă las pe dumneavoastră să vă exprimați cu privire la oportunitatea și justificarea prelungirii termenului constituțional de la 45 de zile la 60.

V-aș ruga însă, pe cei care doresc să se exprime să vorbească despre toate cele 5 propuneri, însă votul va trebui să fie individual pentru fiecare în parte. Sigur că soluția, trebuie să fim rezonabili și responsabili, trebuie să fie una unitară.

Dacă mai dorește cineva să intervină de la Comisia juridică de disciplină și imunități sau nu?

Domnul Marian Săniuță, din partea Comisiei pentru apărare, ordinea publică și siguranță națională.

 
   

Domnul Marian Florian Săniuță:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sigur, am ascultat cu respectul cuvenit opinia unui coleg de-al nostru. Vreau să vă informez, comisia a fost sesizată în data de 7 martie, privind acest pachet de 5 legi deosebit de importante și, într-adevăr, complexe. Avem depuse sute de amendamente din partea instituțiilor de specialitate. Noi, pe data de 8 martie, am dezbătut, într-o primă discuție, acest pachet de legi și am fost puși în situația de a cere această prelungire, pentru că împreună cu Comisia juridică de disciplină și imunități va trebui să analizăm cu foarte multă responsabilitate acest pachet de legi.

Pe de altă parte, vreau să vă informez, domnule președinte și stimați colegi, că până la acest moment nu avem un punct de vedere al Guvernului în ceea ce privește acest pachet de legi și ni s-a părut firesc să cerem această prelungire de termen constituțional de la 45 la 60 de zile, repet, întrucât am fost sesizați pe 7 martie și nu pe 15 februarie și, în altă ordine de idei, la acest moment nu avem punctul de vedere al Guvernului, cel care până la urmă trebuie să ne spună cum e mai bine.

Și, pe de altă parte, îmi permit să spun, cu toată responsabilitatea, aceste legi nu-mi doresc să fie trecute prin Parlamentul României prin aprobare tacită.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Tudor. V-aș ruga să vă uitați și la ceas, înainte de a lua cuvântul, ca să nu intrăm în procedura aprobării tacite a termenului.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

M-am uitat.

Domnule președinte,

Nu e o cutumă această solicitare de prelungire a termenului. vreau să vă informez că din sute și sute de proiecte de legi care au trecut prin Comisia pentru apărare, ordinea publică și siguranță națională sunt convins că și prin celelalte comisii la fel, mii, în final, foarte rar, doar 3-4, așa au apărut în ultimul timp.

Dumneavoastră, nu cred că ați văzut cum arată aceste 5 propuneri legislative. Nici domnul Titus Ghiorghiof, chiar dacă sunt făcute de domniile lor de la Partidul Liberal și au tot interesul să treacă așa repede ca gâsca prin apă.

Dar, domnule Gheorghiof, nu v-ați uitat în ele să vedeți, câte se bat cap în cap unele cu altele, din cele 5? Noi, ca o comisie responsabilă, nu putem da o fușereală așa prin ele! Trebuie să analizăm, este vorba de ceva extrem de important, așteptat de 17 ani la noi în țară. A stat la președinte doi ani, a stat la Guvern, nu știu cât, o jumătate de an, la dumneavoastră nu știu câte luni. Toată lumea are propuneri de genul acesta. Au venit amendamente cu sutele.

Cu toată bunăvoința, eu vă asigur că dacă în tot Parlamentul acesta am pune pe bucățele, așa fiecare să se discute din cele cinci, cu sutele de amendamente fiecare și extrem de importante articole, nu le terminați nici în trei luni. Ne-ați forțat mâna, le-ați trimis pe toate, socotim că nu putem să le rezolvăm. E omenește posibil să socotești că nu se poate rezolva atât un vraf de hârtii cu amendamente cu tot și, ca atare, așteptați să treacă repede prin aprobare tacită. Este absolut de neacceptat. Nu vorbesc de domnul Gheorghiof, ci de cei care practică asemenea lucruri, mai ales că și-a dat seama și Guvernul că este...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Gata, domnule deputat, am senzația că... indirect ajutați tocmai ceea ce combateți.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Am terminat. Nu, păi ce acum le votăm...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Expiră termenul și numai suntem în ...

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Acum le votăm noi.... mai avem 5 minute, stați un pic, nu vă grăbiți... Mai sunt 5 minute.

Deci, dacă vreți să faceți asemenea practici, abia acum sunt cutume, domnule președinte, și nu solicitarea noastră de a intra măcar așa într-o minimă posibilitate de timp, ca să le putem discuta. Eu vă asigur că nici așa nu le vom putea discuta.

Puteți să le acordați sau să nu le acordați, treceți-le cum vreți, că și așa nu vor putea trece în cunoștință de cauză prin comisie. V-o spun cinstit, pentru că s-a dorit așa ceva.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule coleg, chiar vreți să treacă timpul și să nu putem vota propunerea aceasta? Nu mai înțeleg nimic.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Domnule președinte, vreți să treacă așa prin aprobare tacită? Întrerupeți-mă!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Asta vreți dumneavoastră, dacă trageți de timp. Nu vă supărați!

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Nu, dar eu vă informez, că nici dacă ne aprobați în plus, nu putem să le votăm și să le analizăm. Asta am vrut să vă zic.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Valeriu Tabără.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte, foarte scurt.

Avem cutume bine stabilite și nimeni nu poate să spună că aceste legi nu sunt de o complexitate deosebită și extrem de importante. Ca urmare, propunerea comisiei este susținută de către noi.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

V-aș ruga să rețineți motivațiile care s-au făcut, să votați unitar la cele 5 propuneri, dar eu sunt obligat să vă supun votului fiecare propunere pe rând.

Domnule deputat?

 
   

Domnul Titu Nicolae Gheorghiof:

Domnule președinte, un minut și nici atât.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Bun, cu condiția să fiți de acord să prelungim timpul de lucru până când...

 
   

Domnul Titu Nicolae Gheorghiof:

Vă mulțumesc.

Doar atât vreau să obiectez. Dacă este așa cum a spus domnul ministru, și-mi permit să-i spun domnul ministru Săniuță, că abia în 7 martie cineva din staff-ul Camerei se face vinovat. În 19 eu am văzut actul, s-a dispus trimiterea către comisie, s-au pierdut 16 zile, 19, 10 până în 28 - 9 cu 7, 16 zile, fără ca să ajungă la comisie. Aici trebuie văzut încetineala și ce se întâmplă la noi în staff.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Deci, vom vota pe rând propunerile Comisiei pentru apărare, ordinea publică și siguranță națională pentru prelungirea termenelor constituționale la proiectele care sunt înscrise la pct. 9, 10, 11, 12 și 13.

Mai întâi la pct.9, propunerea cu privire la organizarea și funcționarea autorității naționale pentru interceptarea comunicațiilor.

Vă întreb cu privire la propunerea de prelungire a termenului și vă rog să vă exprimați prin vot electronic. Din 114 voturi exprimate, 109 voturi sunt pentru, 2 împotrivă 3 abțineri.

Propunerea legislativă a fost adoptată, deci, s-a prelungit termenul la 60 de zile.

 
Propunerea legislativă Legea securității naționale a României (aprobarea modificării termenului constituțional de la 45 la 60 de zile).  

La pct.10, Propunerea legislativă "Legea securității naționale a României". Vă rog să vă exprimați prin vot cu privire la propunerea comisiei de prelungire a termenului.

Propunerea de prelungire a fost adoptată cu 110 voturi pentru, 1 vot împotrivă, 5 abțineri.

Propunerea legislativă privind activitatea de informații, contrainformații și de protecție (aprobarea modificării termenului constituțional de la 45 la 60 de zile).  

Cea de la pct.11, Propunerea legislativă privind activitatea informații și contrainformații și de protecție. Vă rog să vă exprimați cu privire la prelungirea termenului la 60 de zile, tot prin vot electronic.

S-a aprobat propunerea cu 112 voturi pentru, 1 vot împotrivă și 4 abțineri.

Propunerea legislativă privind organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații (aprobarea modificării termenului constituțional de la 45 la 60 de zile).  

La pct.12, Propunerea legislativă privind organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații. Aceeași întrebare. Prelungirea termenului de la 45 al 60 de zile.

Și în acest caz s-a aprobat propunerea de prelungire a termenului cu 113 voturi pentru, 1 vot împotrivă și 3 abțineri.

Propunerea legislativă privind organizarea și funcționarea Serviciului de Informații Externe (aprobarea modificării termenului constituțional de la 45 la 60 de zile).  

Ultima propunerea în această seară, pct.13 Propunerea legislativă privind organizarea și funcționarea Serviciului de Informații Externe se află în aceeași situație, propunerea comisiei de prelungire a termenului la 60 de zile, a termenului constituțional. Vă rog să vă exprimați prin vot.

S-a adoptat și această propunere de prelungire cu 109 voturi pentru, 2 voturi împotrivă și 3 abțineri.

   

Vă rog să constatați, stimați colegi, că timpul afectat dezbaterilor legislative a fost epuizat. Trecem la partea a doua a ședinței de astăzi destinată întrebărilor și interpelărilor, cu o pauză necesară pentru pregătirea materialelor necesare.

 
  Primirea de răspunsuri la interpelările adresate primului-ministru și membrilor Guvernului:  

- Pauză -

(În continuare, lucrările sunt conduse de domnul Eugen Nicolicea, vicepreședinte al Camerei Deputaților.)

   

Domnul Eugen Nicolicea:

Doamnelor și domnilor deputați,

Începem a doua partea ședinței noastre de astăzi consacrată răspunsurilor orale la interpelări.

Am primit o solicitare din partea domnului deputat Florin Iordache pentru o chestiune de procedură.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Foarte scurt, domnule președinte.

Nu pot decât să remarc lipsa de interes a ministrului Macovei. vreau să vă anunț pe dumneavoastră și colegii din Parlament că am o serie de interpelări depuse la Ministerul Justiției și adresate ministrului Macovei la care nu binevoiește, nu să vină să răspundă, dar măcar un răspuns scris, conform Regulamentului Camerei Deputaților, în două săptămâni aveau obligația să transmită un răspuns, că e de acord, că nu e de acord, că îmi contrazice afirmațiile și întrebările pe care le-am adresat.

Și prin aceasta vreau să rog plenul Camerei să vadă că, de fapt, toate interpelările care au fost adresate Ministerului Justiției, nu că nu primesc răspuns, dar aceste răspunsuri depășesc cu mult regulamentul pe care îl are Camera Deputaților.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Da, deci dumneavoastră acuzați practic pe ministrul justiției că încalcă art.112 din Constituție, și anume obligația de a răspunde la întrebările sau interpelările formulate de deputați sau de senatori. Vă rog să informați în scris și Biroul permanent, pentru a se lua măsuri.

Vă mulțumesc.

 
  Laurențiu Mironescu

Ministerul Sănătății Publice, reprezentată de Gheorghe-Eugen Nicolăescu, ministru, are de răspuns unei întrebări formulate de Laurențiu Mironescu, P.D.

Vă rog, domnule ministru.

   

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu (ministrul sănătății publice):

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Este vorba de o interpelare făcută de domnul deputat Laurențiu Mironescu, în ceea ce privește un institut regional de medicină legală la Constanța.

În cadrul strategiei de descentralizare a Ministerului Sănătății Publice, o parte importantă revine și realizării unor institute regionale. Când ne referim la institute regionale, ne referim la institute regionale din mai multe puncte de vedere și la mai multe domenii de activitate.

În acest sens, și în domeniul medicinii legale, urmează ca la adoptarea descentralizării Ministerului Sănătății Publice să avem în vedere și înființarea a încă două institute regionale de medicină legală, din care unul va fi înființat la Constanța. Cred că pe această cale am răspuns interpelării domnului deputat.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Da, vă mulțumim, domnule ministru.

 
  Lia Ardelean

A doua întrebare sau interpelare, Lia Ardelean de la Grupul parlamentar al Partidului Conservator. Este în sală?

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale? Vă rog, aveți cuvântul.

   

Domnul Cătălin Dănilă (secretar de stat, Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei):

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

Stimată doamnă deputat, după cum cunoașteți, s-a discutat despre modificarea art.161 alin.2 din Legea nr.19/2000 și trebuie să vă informăm că proiectul de modificare a acestui act normativ la articolele și alineatele pe care dumneavoastră le-ați ridicat în discuție, în întrebare, se află în avizare externă, urmând ca odată ce actul normativ este avizat de către toate ministerele implicate, să intre în procedură de aprobare în ședință de guvern.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulțumesc.

Dacă doamna deputat Lia Ardelean are vreun comentariu de făcut? Aveți cuvântul, doamnă deputat.

 
   

Doamna Lia Ardelean:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Domnule secretar de stat,

Răspunsul mă nemulțumește, pentru că eu, în interpelare, tocmai acest lucru am spus, de ce prelungim atât de mult acest termen? În luna decembrie, în dezbaterea din Comisia de muncă, a venit Guvernul și a spus că în ianuarie se va da această ordonanță de urgență. Am acceptat să se păstreze propunerea mea legislativă ca să se vină cu această ordonanță de urgență.

Nu cred că trebuie să mai amânăm acest termen. Guvernul recunoaște că trebuie să facem această reparație pentru pensionari, că este o situație reală și că trebuie s-o reparăm. Nu trebuie, cred, să continuăm să prelungim acest termen, proiectul este la Comisia de muncă, nu trebuie decât să se întocmească raportul și să-l votăm în plenul Camerei Deputaților. Să nu mai așteptăm prelungirea acestui termen cu dezbateri ulterioare, atâta timp cât suntem cu toții de acord că trebuie să facem acest lucru.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Ați intuit soluția corectă. Vă mulțumesc.

Domnul Petru Călian, Grupul parlamentar al Partidului Conservator. Nu este.

 
  Aledin Amet

Domnul Aledin Amet de la minorități. Din partea Ministerului Culturii și Cultelor.

Vă rog, aveți cuvântul.

   

Domnul Nicolae Adrian Lemeni (secretar de stat, Ministerul Culturii și Cultelor):

Vă mulțumesc.

Domnule deputat, în legătură cu prima interpelare, referitoare la Cinematograful "Republica" din Constanța, el se află în proprietatea privată a statului și în administrarea RADEF - "România- film".

Cinematograful a făcut obiectul unui contract de închiriere, datorită faptului că la vremea respectivă, consiliul de administrație al regiei nu a aprobat solicitarea fostului locatar de a efectua investiții. Contractul a fost reziliat de comun acord. Sala va intra în componența unui lanț cinematografic, conform Hotărârii Guvernului nr. 1874 din 2006, privind strategia de vânzare a sălilor și a grădinilor de spectacol cinematografic aflate în proprietatea privată a statului și în administrarea RADEF, strategie care va fi aplicată imediat după numirea directorului la RADEF al unui director interimar.

Referitor la cea de-a doua interpelare, potrivit Legii nr.311 din 2003 a muzeelor și a colecțiilor publice, republicată, pentru înființarea muzeelor și a colecțiilor publice, este necesar avizul prealabil al Comisiei naționale a muzeelor și colecțiilor, organism științific consultativ și de avizare în domeniu al Ministerului Culturii și Cultelor.

Întrucât precizez că acest muzeu nu dispune de o titulatură oficială, în funcție de obținerea doamnei Seidali zulfie, concretizată printr-o solicitare depusă la Ministerul Culturii și Cultelor să poată obține statutul de muzeu sau de colecție publică, în baza ordinului ministrului culturii și cultelor nr.2297 din 2006.

De asemenea, obiectele tradiționale tătărăști vechi și de mare valoare pot face, de asemenea, obiectul unei colecții private accesibile publicului.

După înființare, muzeul sau colecția publică respectivă poate beneficia de sprijinul Ministerului Culturii și Cultelor pe plan metodologic, prin acordarea de asistență științifică și de asemenea, ministerul poate acorda finanțare instituțiilor muzeale pentru realizarea unor proiecte culturale.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul Aledin Amet, aveți comentarii?

 
   

Domnul Aledin Amet:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat, pentru răspunsurile oferite. Aș solicita, dacă se poate, și răspunsurile în scris, pentru a putea colabora cu persoanele respective.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

 
  Adrian Moisoiu

Domnul Adrian Moisoiu, este în sală? Da. Din partea Ministerului Justiției, doamna Katalin Kibedi.

Doamna Kibedi, aveți de răspuns domnului Adrian Moisoiu pe tema privatizării Stațiunii Sovata.

Vă rog frumos. Și, mai există o interpelare, dacă există domnul Andrian Mihei de la PNL? Există. Deci, vă rog, s-o dezvoltați și pe cea de-a doua, ca să nu reveniți.

   

Doamna Katalin Barbara Kibedi:

Da. Pentru domnul deputat Moisoiu, cu scuzele de rigoare, că am reținut în interpelarea dumnealui că manifestă din pricina faptului că este deja a treia interpelare pe plângerea penală care s-a depus în privatizarea făcută la Sovata, nu avem nici la ora actuală un răspuns de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, or, în lipsa acestui răspuns, la rândul nostru nu putem transmite. Dar vă asigur că am revenit deja cu o solicitare de urgentare a răspunsului și în momentul în care ne parvine de la Parchet vă putem da relațiile solicitate în interpelare.

 
  Andrian-Sirojea Mihei

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog să dezvoltați și cel de-al doilea răspuns și, după aceea... Este vorba de cei patru români arestați în Portugalia de peste un an.

   

Doamna Katalin Barbara Kibedi:

Da. În această situație trebuie să fac trimitere la ceea ce prevede instituția extrădării și care necesită o condiție esențială, respectiv ca țara care solicită extrădarea să aibă în curs de desfășurare un proces penal, ceea ce, la ora actuală, nu există. Deci numai în măsura în care autoritățile de acolo ar face acest pas către noi, atunci am putea declanșa procedura de extrădare. Deci, în momentul de față, acest lucru nu se poate realiza de Ministerul Justiției.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Mulțumesc.

 
  Adrian Moisoiu

Domnule Adrian Moisoiu, dacă aveți comentarii?

   

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comentarii cred că e prea mult spus. Eu am nemulțumire. Am nemulțumire, domnule președinte, pentru că acuz, cu această ocazie, Ministerul Justiției că tergiversează o plângere penală, pentru ca să se iasă din termeni, efectiv asta se face. Plângerea penală a mea a fost depusă în 2002, octombrie 2002. Întâmplarea face, sau Dumnezeu a vrut, ca să rămân în acest Parlament și astăzi, că puteam foarte bine să nu mai fi candidat sau să nu fi reușit și atunci, probabil, s-ar fi stins și această solicitare. N-a fost așa.

În același timp, doamna ministru, în luările dânsei de cuvânt, de fiecare dată se laudă cu marile realizări făcute pe linia lămuririi unor probleme din justiție. Ba, mai mult, în acest sens a răspuns și la Senat, și atunci pun întrebarea doamnei secretar de stat: nu cumva oare niște asemănări de nume, nu cumva o oarecare întâmplare cu această Societate "Danubius" care a câștigat "licitația" pentru că, de fapt, nici n-a fost licitație ca lumea, aceasta pentru obținerea Stațiunii Sovata, nu cumva chiar și ultima vizită a domnului președinte al Ungariei Soyom, care a fost la Sovata acum câteva zile?

Doamna secretar de stat Kibedi, se leagă cam prea mult și cu ață albă aceste aspecte. știu, n-ar fi trebuit să spun acest lucru, dar este omul care a ajuns la o exasperare și care, în clipa de față, ia și varsă tot conținutul paharului. Vă rog, atunci, și v-aș ruga dacă se poate, mai concret, nu că vom interveni pe lângă Parchetul de pe lângă Curtea de Apel...

Concret, dumneavoastră ca secretar de stat, doamna Macovei, dânsa ca ministru al justiției, există termene în țara aceasta? Dacă există termene, vă rog, poftiți, acum după mine aici, și spuneți un termen: "Astăzi suntem în sfânta zi e 19 martie ...", când doriți să dați un răspuns? Și eu vă aștept, că ultimul termen, pe care l-am avut de la dumneavoastră, era din iunie 2006, doamna secretar de stat.

Vă mulțumesc, domnule vicepreședinte, și vă rog frumos să mă scuzați.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulțumesc.

Doamna ministru?

 
   

Doamna Katalin Barbara Kibedi:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere că însuși domnul deputat a subliniat în interpelarea dumnealui, cunoscând competențele Ministerului Justiției care nu poate interveni în soluționarea unui dosar penal, mai mult decât să solicităm și să insistăm ca Parchetele să își facă datoria și să cerem relațiile și, pe măsura în care acestea sunt comunicate cu tot ceea ce, foarte adeseori, chiar atașam la răspunsul la interpelare, ceea ce transmitea Parchetul pentru a se vedea că noi reiterăm poziția acestora, nu am putea să facem mai mult, în sensul de a lua dosarul și de a face, în locul procurorului, ceea ce are datoria să facă. Însă, am reținut încă de la interpelările trecute că, într-adevăr, acolo au fost dese declinări de competență, adevărul este că și din pricina modificării legislative privind competențele DNA, DIICOT, competențele obișnuite din Codul de procedură penală și dosarele au și fost conexate, pe urmă s-a renunțat la conexare, sunt la diferite parchete și, probabil, că de aceasta s-a și întârziat răspunsul Parchetului de pe lângă Înalta Curte cu privire la stadiul soluționării acestora.

Dar, repet, ceea ce pot să vă asigur este că de îndată ce primim aceste relații vi le vom transmite de îndată.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulțumesc.

 
  Andrian-Sirojea Mihei

Domnul Andrian Mihei, dacă aveți comentarii?

Vă rog.

   

Domnul Andrian-Sirojea Mihei:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ar fi fost bine ca astăzi să fi primit și răspunsul din partea Ministerului de Externe, de fapt, a Direcției consulare. Un caz similar, să nu uităm că a dus la demisia ministrului de externe.

Din păcate, avem instituții, avem oameni care pleacă și lucrează în străinătate și nu știu cum se întâmplă de nu putem să-i ajutăm.

Referindu-mă la rechizitoriul procurorilor din Portugalia, aceștia nu țin cont de declarațiile date de acuzații Drăghici, Peicu, Dinescu și Hulea. Sindicatul Liber al Navigatorilor s-a implicat în acest caz, pentru că autoritățile române, nu știu, sunt în imposibilitate de a asista acești patru cetățeni români și se pare că nu există interes din partea autorităților portugheze de a se afla adevărul, mai ales că nu sunt cetățeni portughezi implicați în acest caz. Un număr substanțial de acuzații dă bine pentru Portugalia în fața Uniunii Europene și a luptei împotriva acestui flagel numit droguri, în care este inclus transportul, traficul și consumul.

Nu există o apărare corectă, ci doar una formală dată de un avocat fără experiență, marinarii nu-și pot permite plata unui avocat pentru a le apăra corect drepturile și pot să dau și un exemplu aici, sunt lucruri care sunt în inventarul navei și sunt în conformitate cu convenții internaționale. De exemplu, materialul pirotehnic de la bordul navei, rachete, aruncătoare bandulă etc. stații de radio emisie sunt reținute, la pct.26 din rechizitoriu ca probe ale acuzării.

Aici ar trebui autoritățile să se implice și să găsească soluții, astfel încât să putem să-i protejăm pe acești marinari. O să-i dau și doamnei secretar de stat o asemenea adresă de la Sindicatul Liber al Navigatorilor care încearcă să vină în sprijinul apărării acestora cu explicații la fiecare punct din rechizitoriu, ca să-și dea seama că, până la urmă, acești cetățeni români sunt lipsiți de apărare în Portugalia.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulțumesc.

Doamna ministru, mai aveți de oferit răspuns suplimentar? Nu. Vă mulțumesc.

Prezentați-i documentele scrise pe care le aveți.

Mulțumesc.

 
  Valeriu Tabără

Domnul Valeriu Tabără este prezent?

Din partea Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, cu privire la Culoarul european IV.

Vă rog. Aveți cuvântul, domnule ministru.

   

Domnul Alexandros Galiatatos (secretar de stat, Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului):

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

Referitor la interpelarea dumneavoastră ce vizează domeniul de activitate al Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, înregistrată la Camera Deputaților cu nr.2426/2007, vă comunicăm următoarele.

În 1994, la Creta, la cea de-a doua Conferință Paneuropeană a Transporturilor, s-a adoptat un document care definește noțiunea de coridoare paneuropene de transport și traseele acestora pe teritoriile statelor din Europa Centrală și de Est.

Cu această ocazie, au fost definite nouă coridoare paneuropene de transport, dintre care trei traversează teritoriul României și anume, coridoarele IV, VII și IX.

Coridorul rutier IV se situează pe direcția vest-est și leagă Germania de Grecia și Turcia, traversând Cehia, Slovacia, Austria, Ungaria și România pe următorul aliniament: Berlin, Nürenberg, Praga, Viena, Budapesta, Nădlac, Arad, Timișoara, Lugoj, Deva, Sibiu, Pitești, București, Constanța, și ramura sudică: Lugoj, Drobeta Turnu-Severin, Craiova, Calafat, Sofia, Plovdiv, Salonic, Istanbul.

Calendarul de realizare al tronsonului Nădlac, Arad, Timișoara, Lugoj este următorul: tronsonul Nădlac-Arad are o lungime de 38 de km; proiectarea este în execuție în anul acesta, se va finaliza în 2008; execuția de lucrări va începe în 2008 și se va finaliza în 2010.

Tronsonul Arad-Timișoara, pe o lungime de 44 de km, este sub proiectare, execuția lucrărilor va începe în 2008 și se va termina în 2010; tronsonul Timișoara-Lugoj, cu o lungime de 44 de km, este, de asemenea, în proiectare. Se va finaliza proiectarea în 2008. Execuția lucrărilor va începe în 2008 și se va finaliza în 2011.

Traseul autostrăzii Nădlac-Arad-Timișoara-Lugoj a fost ales în urma elaborării studiului de fezabilitate, care a luat în considerare următoarele criterii: impactul social asupra dezvoltării zonei face legătura între granița cu Ungaria și municipiile dens populate din vestul țării; ocolirea zonelor protejate de lege privind mediul înconjurător; propunerile autorităților locale.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulțumesc.

Domnule deputat. Comentarii?

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule secretar de stat,

Vă mulțumesc pentru această prezentare și vă mărturisesc că am făcut-o și e binevenită pentru că s-au făcut extrem de multe speculații în urmă cu vreo trei-patru săptămâni, cu ocazia lansării la Timișoara a acestui culoar, și cred că e bine să se știe de către opinia publică din vestul țării, mai ales că, în opinia mea, cred că acest culoar este cel puțin la fel de important ca și cel pe Transilvania, dacă nu în faza inițială ar fi fost chiar mai important, pentru că în principal România trebuie legată cu vestul, și nu, poate, cu nordul sau cu estul, cum s-a lucrat de foarte multe ori.

În același timp, cred că este prima dacă când se dă o atenție mai mare a ceea ce înseamnă dezvoltarea infrastructurii rutiere în partea de vest a țării, pentru că vreau să v-o spun, și e de reținut de către Ministerul Transporturilor, este una dintre zonele neglijate ani de zile în ceea ce înseamnă infrastructura rutieră. Or, eu cred că această relație și această legătură pe autostrada care va constitui culoarul IV, va fi practic și principala legătură a noastră cu ceea ce înseamnă Uniunea Europeană, partenerii noștri europeni. repet, vă mulțumesc pentru răspunsul complet pe care mi l-ați dat și o să-l aducem în fața opiniei publice din vestul țării.

Încă o dată, vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Mulțumesc.

 
  Ioan Cindrea

Domnul deputat Ioan Cindrea fiind în sală, rog reprezentantul Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale să dea răspunsul la cele două întrebări privind restricția comercializării produselor de brânză și telemea, respectiv, organizarea și autorizarea unor puncte locale de tăiere a mieilor.

   

Domnul Istvan Toke (secretar de stat, Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale):

Domnule președinte,

Domnule deputat,

În contextul integrării europene, România a avut obligația ca înainte de 1 ianuarie 2007 să elaboreze legislația privind vânzările directe și cu amănuntul de produse de origine animală, în baza art.1 pct.(4) din Regulamentul 852/2004, transpus în legislația națională prin H.G.925/2005.

Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr.301/2006 implementează regulamentul Consiliului nr.852 și creează cadrul legislativ pentru micii producători și pentru unitățile de vânzare cu amănuntul care valorifică produsele de origine animală direct către consumatorul final.

În toate statele membre ale Uniunii Europene activitățile de vânzare directă de produse primare de către producători și vânzare cu amănuntul de produse de origine animală obținute din producția primară sunt supuse principiilor comercializării restrânse, limitate și localizate, fiecare stat membru având stabilite, în baza legislației naționale, definiții pentru cele trei principii care sunt cuprinse în regulamentul Consiliului.

Ținând cont de principiile regulilor generale de igienă pentru alimente care prevăd necesitatea asigurării siguranței alimentare pe tot lanțul alimentar, începând cu producția primară, precum și riscul pe care-l reprezintă pentru sănătatea publică obținerea și expunerea la vânzare a unor produse de origine animală, fără posibilitatea identificării și urmăririi tuturor etapelor de obținere și de distribuție, adică trasabilitatea, A.N.S.V.S.A. a stabilit ca produsele obținute din producția primară, precum și cele care sunt procesate în unități înregistrate în alte condiții decât în unitățile autorizate, aflate sub supraveghere veterinară permanentă, trebuie să fie valorificate pe o arie limitată la nivelul localității sau județului.

Având în vedere propunerile asociațiilor profesionale de profil, precum și observațiile direcțiilor sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene și a municipiului București cu privire la vânzările direct de produse primare, lapte, ouă, pește, și produse procesate, brânzeturi, produse din carne, obținute de către micii producători, vă comunicăm că în această perioadă, în cadrul grupului de lucru format din specialiști aparținând A.N.S.V.S.A. și Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, în conformitate cu prevederile Ordinului Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale nr.87, se analizează oportunitatea modificării și completării prevederilor Ordinului președintelui Autorității Naționale Sanitar-Veterinare.

Modificările și completările ulterioare ale prevederilor A.N.S.V.S.A. cu numărul 301/2006, înainte de a fi transmise spre publicare în Monitorul Oficial al României, vor fi publicate pe site-ul Autorității Naționale Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, în vederea analizării din partea celor interesați, și vor fi supuse dezbaterilor publice în cadrul ședințelor subcomisiei pentru dialog social din cadrul Autorității Naționale Sanitar-Veterinare.

Legat de cealaltă întrebare, conform Regulamentului nr.21/2004 și Ordinului Ministrului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale nr.171/2004 pentru Bulgaria și România, ovinele în vârstă de până la 12 luni pot circula având destinația abator aflat pe teritoriul țării, fiind identificate cu o singură crotalie și însoțite de documente sanitar-veterinare corespunzătoare.

Sacrificarea mieilor și iezilor trebuie să se realizeze în abatoare autorizate sanitar-veterinar, conform Ordinului președintelui A.N.S.V.S.A. nr.276 din 2006 pentru aprobarea normei sanitar-veterinare privind procedura de autorizare sanitar-veterinară a unităților care produc alimente de origine animală și care trebuie să îndeplinească cerințele Regulamentului C.E. nr.852/2004.

Având în vedere că abatoarele actuale autorizate sanitar-veterinar nu satisfac în totalitate necesarul de abatoare, Autoritatea Națională Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor a contactat Comisia Europeană privind posibilitatea înființării unor spații special amenajate pentru o perioadă temporară de 10 zile, dotate cu toate facilitățile necesare, apă rece, caldă, posibilitatea colectării deșeurilor, în care sacrificarea animalelor identificate să se efectueze sub formă de prestări de servicii, cu respectarea condițiilor sanitar-veterinare privind regulile de igienă și asigurarea controlului oficial permanent din partea personalului sanitar-veterinar de specialitate.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulțumesc.

Domnule deputat Cindrea, dacă aveți comentarii.

 
   

Domnul Ioan Cindrea:

Eu vă mulțumesc mult, domnule președinte, și mulțumesc și domnului secretar de stat pentru răspunsul la cele două interpelări.

La prima, legată de comercializarea produselor agro-alimentare, cred că știe și ministerul și domnul secretar de stat și ministrul, există o stare de tensiune prin Ordinul care a fost dat publicității. Acest ordin, practic, interzicea comercializarea produselor agro-alimentare din gospodării individuale, în special brânză, fiindcă la asta mă refeream, pentru Sibiu, Mărginimea Sibiului, și eu cred că această dezbatere de care se vorbește trebuia făcută înainte.

Al doilea lucru: informarea și consultarea cetățenilor în zonă au fost inexistente înainte de publicarea Ordinului 301. Cred că trebuie făcută de urgență o consultare și o informare a cetățenilor acolo, la fața locului. Doi: trebuie demarate acțiunile de accesare a fondurilor europene care-și propun asigurarea condițiilor de producție și comercializare a brânzei, fiindcă la asta mă refer eu în interpelare, și oamenii trebuie să știe unde trebuie să meargă și pe cine să întrebe, și cine le dă această consultanță.

În al treilea rând, cred că termenul de aplicare a Ordinului trebuie dus undeva la 4-5 ani, nu la 6 luni, cum s-a amânat, fiindcă altfel punem căruța înaintea boilor, banii n-au venit, oamenii nu știu, Ordinul intră în funcțiune și-i distrugem pe acești producători care au circa 4-500.000 de oi, care produc brânză pentru toată țara.

Și a treia întrebare, dacă brânza o pot vinde la Sibiu, nu înțeleg de ce n-o pot vinde la București, fiindcă localul înseamnă naționalul.

Eu acest răspuns o să-l fac public în presă, dar eu rog să țină cont ministerul și să amâne aplicarea acestui ordin, pe măsură ce fondurile rezolvă problema producției și comercializării, în condițiile impuse de Uniunea Europeană.

Cu privire la a doua întrebare, am propus, așa cum s-a înțeles, abatoare autorizate pentru tăierea mieilor, fiindcă în județul Sibiu există un singur abator. În această perioadă nu există capacitate de tăiere. Există alte abatoare care sunt în curs de modernizare, și în anii anteriori ele erau puse la dispoziția proprietarilor de oi, să sacrifice mieii, și ofereau condiții aproximativ igienice de sacrificarea mieilor.

Trebuie urgent rezolvată această problemă, fiindcă dacă se rezolvă după Paște, n-are nici un sens pentru anul acesta și creează mari prejudicii proprietarilor de oi.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Și eu vă mulțumesc.

 
   

Mai avem trei întrebări, două adresate de domnul Andrian Mihei, Grupul P.N.L., una adresată Ministerului Afacerilor Externe, cu privire la cei patru marinari români arestați în Portugalia. Se solicită amânarea răspunsului oral și consider că trebuie să acordăm amânarea pentru termenul la ședința corespunzătoare.

A doua este adresată tot de domnul Andrian Mihei Ministerului Finanțelor Publice, scutirea de t.v.a. pentru servicii la export la navele maritime. Nu s-a confirmat participarea din partea Ministerului Finanțelor Publice. Rog să se comunice că prezența la lucrări și obligația de a răspunde la întrebările sau interpelările formulate de deputați sau senatori, în condițiile prevăzute de Regulamentele celor două Camere, este un articol din Constituție și este obligatoriu și pentru miniștri și aș dori să se consemneze și în procesul-verbal că respectivii miniștri trebuie să se supună acestei obligații.

Mai este o întrebare, adresată de domnul Cristian Valeriu Buzea, P.R.M., Ministerului Economiei și Comerțului, cu privire la decizia ministerului de a opri activitatea S.C. "Cuprumin" Abrud. Aici se solicită o amânare și este firesc s-o acordăm până la termenul următor de la ședința corespunzătoare.

Acestea fiind spuse, am epuizat ordinea de zi pentru ședința pe care o avem astăzi.

Declar ședința închisă.

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 18,37.