Plen
Ședința Camerei Deputaților din 19 martie 2007
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.32/29-03-2007

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
22-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2007 > 19-03-2007 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 19 martie 2007

3. Prezentarea Raportului de activitate pe semestrul II al anului 2006 al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții.

 

Domnul Valer Dorneanu:

  ................................................

Luăm Raportul Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții și îi dăm cuvântul domnului președinte Tudor Mohora.

Domnul Tudor Mohora:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

În activitatea sa din semestrul II al anului 2006, comisia a primit și a analizat 497 de petiții, în cele 36 de ședințe. Pentru a-și expune solicitările în fața noastră, 88 de cetățeni români au solicitat dreptul la audiență. Veți găsi în textul raportului primit de dumneavoastră date detaliate privind categoriile de probleme aduse la cunoștința comisiei, precum și o analiză exigentă a modului în care diferite autorități și instituții publice înțeleg să respecte dreptul constituțional de petiționare al cetățenilor.

Veți constata, din datele prezentate în document, că cele mai multe categorii de probleme sesizate de cetățeni în semestrele anterioare se regăsesc și în prezent, câteodată în proporții îngrijorătoare.

Trebuie să remarcăm faptul că aproape 40% din totalul petițiilor se referă la presupuse abuzuri din domeniul justiției, fie că este vorba de activitatea instanțelor de judecată, fie că se referă la activitatea parchetelor. Cetățenii se plâng comisiei de soluțiile pronunțate de instanțe, de cele dispuse de organele parchetului sau de tergiversarea soluționării unor cauze aflate pe rolul acestor autorități.

Ilustrând acest ultim aspect, aș dori să insist asupra cazului semnalat de Arhiepiscopia romano-catolică București, în care strămutarea cauzei, la cererea firmei care construiește în vecinătatea Catedralei Sfântul Iosif, a fost admisă de trei ori, în același timp cu suspendarea judecării. Astfel, o procedură prevăzută de lege a avea caracter de urgență devine un instrument de tergiversare a soluționării unui litigiu.

Prin raportul său, comisia insistă să recomande Ministerului Justiției să se autosesizeze și să inițieze în această materie a strămutării o modificare legislativă prin care să se reverifice caracterul de urgență al procedurii și să se înlăture suspiciunile cu privire la imparțialitatea judecătorilor.

Alte aspecte ale funcționării justiției, semnalate comisiei de petenți, ne determină să solicităm Guvernului o analiză aprofundată a aplicării legilor privind reforma justiției și ameliorarea cadrului normativ.

Ne exprimăm speranța ca alte eventuale modificări ale legilor în materie să urmeze cursul firesc al dezbaterilor publice și parlamentare, care determină o mai bună calitate a legilor.

În activitatea sa de soluționare a petițiilor din acest delicat domeniu, comisia a desfășurat o intensă colaborare cu instituții și autorități cu atribuții în domeniu, în special Consiliul Superior al Magistraturii și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Dialogul cu CSM nu s-a desfășurat întotdeauna cu ușurință. Aș dori să vă fac cunoscut aici cazul unui cetățean, Viteanu Ghiță, căruia i s-a anulat dreptul la recurs printr-un act de o gravă neglijență a unui judecător de la Tribunalul Botoșani. Comisia s-a adresat CSM, pentru analizarea și soluționarea cauzei, conform legii, și a solicitat să fie informată, considerând că Parlamentul are un interes legitim în a se asigura că cetățenii sunt apărați în drepturile lor, în situațiile în care reprezentanții autorităților și instituțiilor publice dau dovadă de neglijență în îndeplinirea sarcinilor de serviciu. Din păcate, CSM, printr-o interpretare îngustă a legii, respinge acest drept legitim, situație pe care trebuie să o luăm în considerare în activitatea noastră viitoare de legiferare.

Un alt domeniu de interes abordat de comisie a fost analiza problematicii specifice domeniului de activitate al Agenției Domeniului Statului, cuprinsă în memoriile înaintate de către petiționari. Discuțiile au relevat existența unei ofensive generale la nivel național împotriva stațiunilor aparținând Academiei de Științe Agricole și Silvice, care, întâmplător, au terenuri în vecinătatea unor municipii, fapt pentru care sunt foarte căutate.

Urmare a discuțiilor purtate în comisie cu președintele ADS, situația privind predarea terenurilor către aceste stațiuni a fost deblocată și s-a reușit ca Stațiunea de cercetare-dezvoltare pentru creșterea bovinelor Arad, care a adresat un memoriu către comisie, dar și alte stațiuni aflate în aceeași situație să intre în posesia terenurilor. Putem spune că acțiunea comisiei pe această temă a fost benefică pentru stațiunile de cercetare aparținând Academiei de Științe Agricole și Silvice.

Pentru cunoașterea modului în care Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților s-a implicat în analizarea și soluționarea cazurilor multiple de revendicări, comisia a invitat-o la audiere, în luna noiembrie anului 2006, pe domnișoara Ingrid Zaarur, președinta acestei autorități. La această audiere, comisia a pus la dispoziția Autorității Naționale o situație cuprinzând 27 de memorii, dintre care 7 înregistrau întârzieri între 35 și 210 zile, întârzieri nejustificate în transmiterea răspunsului.

Concluziile deja exprimate de comisie anterior întâlnirii, referitoare la existența unor hotărâri judecătorești definitive și irevocabile care nu sunt respectate de comisiile locale de aplicare a Legii fondului funciar și continuă să fie ignorate de prefecturi, au fost confirmate de reprezentanții Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, prin evidențierea celor patru procese deja pierdute în fața Curții Europene a Drepturilor Omului, cauze în care Autoritatea, deci, statul român, are de plătit aproximativ 300 de mii de euro, dar și prin existența a încă 20 de dosare pe aceeași temă.

Din păcate, cele mai importante asigurări oferite de Autoritate nu au fost realizate.

În 15% din numărul total de memorii primite, comisia este sesizată în legătură cu abuzuri și ilegalități comise de autorități aparținând administrației publice locale. Dintre acestea, cel mai mare număr vizează Primăria municipiului București, iar altele se referă la situații similare apărute la Brăila, Galați, Craiova, Timișoara, Iași, Constanța ș.a.

Referindu-ne la memoriile înaintate Primăriei municipiului București de către comisie, ne vedem obligați să semnalăm faptul că răspunsurile nu se transmit în termenul legal de 30 de zile și că am primit numeroase răspunsuri semnate de șefi de servicii sau direcții, persoane care nu pot angaja răspunderea respectivei autorități. În aceste condiții, comisia a hotărât să-i solicite Primarului general să respecte dispoziția imperativă care reglementează regimul petițiilor privind răspunsul în termen, inclusiv să-și angajeze răspunderea pentru memoriile care înregistrează întârzieri deosebit de mari, între 175 și 216 zile.

Continuă să se adreseze comisiei un mare număr de cetățeni români, pensionari, nemulțumiți de modul în care a fost modificată legislația privind asigurările sociale de stat și în care se aplică recalcularea pensiilor. Faptul că Guvernul a decis modificarea legislației în materie va acorda satisfacție unui număr de petenți. Comisia își exprimă speranța că în textul de modificare a Legii nr. 19/2000 Guvernul o să țină seama de multele situații concrete semnalate în corespondența purtată de comisie cu ministerul de resort.

În continuare, aș dori să vă aduc la cunoștință, cu preocupare, creșterea numărului petenților care ne sesizează asupra unor posibile abuzuri și ilegalități săvârșite de persoane care astăzi au calitatea de deputați. Uneori, aceste petiții semnalează doar comportamentul inadecvat al unor colegi ai noștri.

Consider că este de datoria noastră să ne examinăm cu mai mare atenție atitudinile și acțiunile, în raport cu drepturile și interesele cetățenilor, și să dovedim un respect desăvârșit față de instituția pe care o servim. Uneori, memoriile cetățenilor se referă la colegi mai noi, lipsiți de experiență. Aceste cazuri pot afecta semnificativ încrederea alegătorilor în aleșii lor și afectează prestigiul instituției.

De aceea, vă solicităm, stimați colegi, o mai mare atenție în activitatea dumneavoastră, sub toate aspectele ei.

O analiză calitativă a modului de rezolvare a sesizărilor primite de comisie și remise autorităților competente demonstrează deseori superficialitatea unor funcționari ai instituțiilor reprezentative ale statului. Semnificativ în acest sens este dosarul unui grup de angajați ai Muzeului Bran, care ne sesizează asupra unor abuzuri și fraude în gestionarea acestui obiectiv de patrimoniu cultural.

Având în vedere și solicitarea depusă pe această temă de Grupul parlamentar al PRM din Camera Deputaților, comisia a solicitat plenului Camerei încuviințarea constituirii unei subcomisii de anchetă, care să întreprindă cercetări în ceea ce privește legalitatea retrocedării Castelului Bran, precum și scoaterea acestuia la vânzare de către proprietarii dobânditori. Raportul acestei comisii va fi finalizat în termenul dispus prin hotărârea Camerei Deputaților.

În ceea ce privește relația comisiei cu autoritățile competente cu analiza pe fond a aspectelor sesizate, constatăm creșterea numărului dosarelor la care nu primim răspunsuri în termenul de 30 de zile, prevăzut de Regulamentului Camerei Deputaților. Cel mai mare număr de lucrări întârziate se înregistrează, asemeni perioadelor anterioare, la nivelul Ministerului Administrației și Internelor și vizează în principal prefecturile. Comisia a fost obligată să revină de două sau mai multe ori pentru a primi răspuns la memoriile adresate prefecturilor județelor: Brașov, Cluj, Buzău, Gorj, Ilfov, Timiș, Constanța și București. Din păcate, situația nu s-a ameliorat câtuși de puțin, la sfârșitul anului, în evidența noastră existând peste 100 de lucrări, cu întârzieri cuprinse între 35 și 150 de zile.

În general, comparând numărul întârzierilor din acest semestru: 92 de doare, 18,5% din totalul petițiilor înregistrate, la care se adaugă 9 dosare restante din finalul semestrului I, cu numărul întârzierilor înregistrate la finele anului 2005: 48 de dosare, și chiar cu cel din primul semestru al anului 2006: 56, observăm că termenele legale în cazul unora dintre petiții este cu mult depășit, soluționarea lor transferându-se de la un semestru la altul și chiar de la un an la altul.

Și aici, stimați colegi, cred că trebuie să umblăm și la Legea petițiilor, care nu prevede în mod clar sancțiuni pentru cei care încalcă legea în acest domeniu. Legislația, cum spuneam, care reglementează soluționarea petițiilor a fost adoptată în 2002. Cei patru ani de aplicare a dispozițiilor legale în materie au fost suficienți pentru a identifica, la nivelul comisiei, aspecte concrete ce pot constitui suport pentru modificarea și completarea textelor de lege, ceea ce suntem și hotărâți să facem, prin consultarea largă a societății civile, a dumneavoastră, astfel încât să asigurăm condiții legale mai bune cetățenilor români, pentru exercitarea dreptului lor constituțional la petiționare.

Vă mulțumesc pentru atenția dumneavoastră.

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu mulțumesc, domnule președinte.

Dacă, dintre dumneavoastră, dorește cineva să aibă intervenții cu privire la activitatea comisiei? Chiar v-aș sugera să participați la o dezbatere, pentru că este o comisie foarte importantă, care exercită una din atribuțiile esențiale ale Parlamentului: controlul parlamentar.

Poftiți. Domnul Garda Dezideriu.

Vreau să vă încurajez și din sală, nu numai membri ai comisiei, să participați la dezbateri, eventual propuneri pentru îmbunătățirea activității comisiei.

Poftiți, domnule Garda.

Domnul Becsek-Garda Dezsö-Kálmán:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții, din păcate, nu are posibilitatea de a exercita controlul parlamentar asupra unor ilegalități și infracțiuni dovedite de organele de control ale statului, cum ar fi, de exemplu, Departamentul de Control al Guvernului. Și aici, mă refer la cazurile care ajung la procuratură, la justiție, aici, majoritatea acestor dovezi ale controlului din partea Guvernului sunt mușamalizate.

Problemele cele mai grave le reprezintă infracțiunile unor primari și secretari, care retrocedează terenurile cu vegetație forestieră persoanelor care nu au drept la retrocedarea terenurilor agricole, pășunilor, pădurilor, iar cei care ar trebui să reprimească păduri, primesc, în general, numai cioate. Este o batjocură generală! Dacă ne-am uita la declarația de avere a primarilor, care încep legislatura fără niciun hectar de pădure și, când se termină această legislatură, au 80 de ha, atunci, putem să ne dăm seama că pentru foarte mulți primari, secretari, membri ai comisiilor locale de fond funciar este o afacere deosebit de bună.

Și aici, comisia noastră a făcut eforturi deosebite, însă nu am primit răspunsurile și nu a început acțiunea penală împotriva celor vinovați. Este o mașinărie foarte bine organizată, pentru apărarea celor care nu respectă legislația în vigoare și care își bat joc de interesele cetățenilor României.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Dacă mai dorește cineva să intervină? Nu.

V-aș ruga să-mi permiteți ca, în numele dumneavoastră, să mulțumesc comisiei pentru activitatea depusă, să-i sugerez comisiei să acționeze în acest spirit nou pe care văd că l-a abordat, mai ofensiv, mai insistent și să o încurajez să se adreseze, ori de câte ori este întâmpinată cu reținere de către autoritățile pe care le sesizează, Biroului permanent sau plenului Camerei, pentru a da mai multă autoritate acțiunilor comisiei. Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul deputat Dumitriu vrea să tragă dânsul concluzii, după președintele comisiei. Când l-am invitat să ia cuvântul, nu a vrut. Poftim, vă rog.

 

Domnul Dragoș Petre Dumitriu:

Nu m-ați văzut?

Domnul Valer Dorneanu:

Eu am întrebat, cine dorește să ia cuvântul... în sală.

Domnul Dragoș Petre Dumitriu:

Probabil că a fost o neînțelegere.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cu siguranță, activitatea comisiei este din ce în ce mai bună, pentru că sunt și oameni deosebit de serioși în ea, însă cred că și acest raport și întreaga activitate, și de anul aceasta, ne dovedesc că, atâta timp cât cei care nu respectă legea așa cum ar trebui nu sunt sancționați, și mă refer aici la autoritățile care sunt sesizate asupra nerespectării legilor și nu întreprind nimic, atâta timp cât aceste autorități nu vor fi pedepsite, degeaba, vă spun, degeaba sunt aceste legi, chipurile, în folosul cetățenilor.

Mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Vreau să mă asigur încă o dată, dacă nu mai dorește cineva să ia cuvântul în legătură cu raportul de activitate al comisiei. Nu.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 22 octombrie 2019, 17:34
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro