|
Domnul Grigore Crăciunescu: "Și dă-i, și luptă, și luptă, și dă-i..." Domnule președinte, Doamnelor și domnilor parlamentari, Nici nu apucase să se usuce bine cerneala pe hotărârea de suspendare a președintelui că am asistat la o adevărată revoluție. Capitala a fost gazda unor demonstrații populare "spontane"; atât de spontane încât să te facă să te gândești la faptul că anumite persoane au presimțit că e posibil să se întâmple ceva și s-au pregătit corespunzător, pentru orice situație. Cred că e clar pentru toată lumea de câtă susținere trebuie să se bucure domnul Traian Băsescu dacă a fost nevoie de mobilizare națională pentru a aduna un număr de oameni cât de cât convingător, ca să aclame sau să fluiere la niște comenzi din culise. Ba a fost nevoie și de un vechi tovarăș de suferință, de asemenea victimă a "monstruoasei coaliții", ca să fluture un steag găurit, într-o încercare ridicolă de a face apel la sentimente, la amintiri vechi de aproape 18 ani. Ar trebui ca Piața Universității și steagul fără stemă să rămână, pentru români, un simbol și să nu fie amestecate în lupte politice fără substanță. Cea mai bună apărare este atacul, știu acest lucru foarte bine. Nu cred că mă contrazice cineva atunci când afirm că Partidul Democrat s-a aruncat în luptă înainte ca aceasta să înceapă. Este, poate, de admirat, solidaritatea colegilor noștri cu fostul lor președinte de partid, dar de aici și până la a refuza să recunoști că presupușii inamici au mai făcut și altceva decât rău e cale lungă. Atacul a început și continuă. La orice nivel, din Parlament și până în organizațiile comunale. Se pare că Partidul Democrat consideră necesar ca, prin toți membrii săi, cu sau fără funcții, să iasă în față, să denunțe și să înfiereze așa-zisul pact PNL-PSD. Nu am făcut niciun pact cu PSD, ei fiind adversarii noștri dintotdeauna, și niciodată nu ne vom alia cu ei. Aceasta fiind situația, toate acuzele lansate de foștii noștri parteneri sunt nefondate. Cel mai elocvent exemplu pe care îl pot da în acest sens este cel al județului Iași, pentru că îl cunosc cel mai bine și îl reprezint. La noi, lupta a început de la Pașcani, când președintele executiv al organizației județene PD, împreună cu domnii parlamentari ce reprezintă cu cinste Iașiul în Parlament sub culorile acestei formațiuni politice, au onorat cu prezența ultima ședință. În loc să prezinte o analiză a gradului de implicare a parlamentarilor democrați în zonă, au preferat să se lanseze în acuzații la adresa parlamentarilor liberali ieșeni care acum ocupă funcții de miniștri. Mai grav este faptul că, în urmă cu o săptămână, limbajul domnului senator a lasat mult de dorit, fiind evidentă copierea modului de exprimare al primului democrat al țării. Dacă marele șef își permite să numească ziariștii "găozari", de ce un membru la Parlamentului n-ar putea să-l numească pe ministrul învățământului "mincinos", "șantierist" și "puțoi"? Până acum n-am avut miniștri din Iași; n-a fost bine. Acum, că avem patru, iar nu-i bine, le căutăm nod în papură și-i criticăm dinainte, ca să fim siguri că nu uităm să mai bifăm o apariție în presă. Colegii democrați au birou parlamentar la Pașcani. Au strălucit însă prin absență, că audiențele presupun totuși stres și răbdare. Și efort ca să cauți soluții la problemele oamenilor. Atunci când n-ai probleme de rezolvat, ai timp să critici ce fac alții. Pentru un partid e, într-adevăr, nevoie de maturitate politică pentru a-și crea un destin propriu, indiferent de cine-l conduce, pentru a se delimita de afirmațiile celui care l-a creat. Traian Băsescu afirmă despre 322 de parlamentari că sunt hoți și lichele, iar Partidul Democrat îl susține. Din întâmplare, niciunul dintre cei 322 nu este democrat. Cum de s-a nimerit, oare, ca toți cei drepți și cinstiți să facă parte din PD? Dacă e așa, dragi colegi democrați, și nu mai suportați prezența noastră, cum de nu părăsiți acest loc al pierzaniei, ca nu cumva să fiți ispitiți și să cădeți și voi în păcat?
|
