Ștefan Baban
Ștefan Baban
Ședința Camerei Deputaților din 15 mai 2007
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.72/25-05-2007

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
19-03-2020 (comună)
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2007 > 15-05-2007 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 15 mai 2007

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.5 Ștefan Baban - declarație politică cu titlul "Risipirea în cele patru zări a forței de muncă românești";

 

Domnul Valer Dorneanu:

  ................................................

Din partea Grupului PRM are cuvântul domnul Ștefan Baban, iar domnul Paul Magheru a depus intervenția la secretariat.

Domnul Ștefan Baban:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

"Risipirea în cele patru zări a forței de muncă românești"

În orice oraș din țara asta, indiferent de mărimea sa, anunțurile privind angajările se găsesc peste tot, începând de la afișele puse pe stâlpi și ziduri și terminând cu cele din ziarele locale. Dacă mai adăugăm și faimoasele târguri de joburi, care sunt deja structurate pe anotimpuri, avem deja o imagine reală a ofertei de locuri de muncă din România.

Problema gravă nu o reprezintă solicitările pentru angajări aici în țară, ci cele care sunt pentru străinătate. Oferta pentru acest gen de locuri de muncă este mult spus, din moment ce anunțurile nu indică nicio ocupație, ci doar cuvintele enigmatice "locuri de muncă în străinătate". Nu indică nicio condiție de angajare, niciun nume de angajator ci doar site-uri pentru înscriere. Din start se înțelege că nu sunt necesare specializări, calificări etc., deoarece munca brută și necalificată poate fi făcută de orice amator, indiferent de câte diplome deține. Iar ca tentația să fie și mai mare, anunțurile de acest tip conțin și premii și bonusuri, care vor fi acordate doar celor care se vor grăbi să se înscrie pentru aceste posturi.

Reclama este sufletul comerțului, lucru valabil și în cazul celor amatori să plece în străinătate pentru a munci, deoarece în țară, în opinia lor, nu au unde sau nu sunt la fel de bine plătiți.

Dorința lor este întreținută și de mass-media, care, prin reportaje de scurtă durată, scot în evidență cozile interminabile la sediile angajatorilor străini care au venit în România pentru a căuta, găsi și exploata forța de muncă ieftină și calificată.

Încurajarea plecării la muncă în străinătate a primit, la un moment dat, și un soi de autentificare guvernamentală. Exemplul unui fost ministru al muncii care a găsit ca soluție salvatoare pentru concedierile masive dintr-o zonă industrială autohtonă, angajarea celor disponibilizați în străinătate, este edificator, comentariile fiind astfel de prisos.

Toate acestea denotă indiferența autorităților față de risipirea unei bogății de neasemuit și de nerecuperat: forța de muncă românească, calificată, specializată și dezvoltată. Exodul masiv din ultimii doi ani, a trezit autoritățile din amorțeală și delăsare, ajungându-se la concluzia că studierea acestui fenomen, cu toate implicațiile sale, necesită existența unei structuri separate în cadrul Ministerului Muncii. Astfel spus, deocamdată, forței de muncă îi lipsește tocmai autoritatea ministerială în domeniu.

Promovarea cu asiduitate a muncii în străinătate și, în special, a celei necalificate, nu poate constitui un motiv de greve, pentru că, în loc ca cetățenii să contribuie la dezvoltarea economică a acestei țări, contribuie de fapt la creșterea bunăstării în țările europene. Iar dacă privim și mai profund acest proces, anume stabilirea definitivă în străinătate a forței de muncă până în 35 de ani, nu putem să nu ne gândim ce se va întâmpla în România peste 10-15 ani în ceea ce privește asigurarea acestei resurse, deoarece cei ce sunt acum la 40-45 de ani vor fi aproape de vârsta pensionării. Cine va mai munci, cu cine vor fi înlocuiți cei ce se vor pensiona? Va fi o adevărată dilemă.

Indiferent de câte târguri de joburi se fac într-un an în țară, problema cea mai gravă este reprezentată de lipsa unei campanii naționale în favoarea găsirii, în România, a ofertelor de muncă atât pentru munci calificate, cât și pentru cele necalificate, care deja se caracterizează printr-un deficit de forță de muncă.

Pe cât de active sunt promovarea peste tot și susținerea cu exemple dintre cele mai vioaie și atractive a căilor de plecare la muncă în altă țară, pe atât de reținută, chiar absentă, este promovată oferta pentru cei care ar putea să muncească în România.

Poate că acum guvernanții sunt mulțumiți că nu mai trebuie să-și bată capul pentru a găsi locuri de muncă, soluții salvatoare pentru industria mamut autohtonă, căi de reducere a ajutorului de stat pentru cei ce nu muncesc (care sunt destul de multe și grevează tot bietul contribuabil). Dar s-ar putea ca, peste 4-5 ani, să-și bată capul ca să asigure forța de muncă pentru supraviețuirea economiei românești. Importul de muncitori din Moldova, China și alte țări bananiere nu este deloc eficient, cazul de la Bacău demonstrând aceste afirmații.

Întrebarea care va fi pe buzele tuturor românilor, care au rămas în această țară, va fi una dureroasă, iar răspunsul, dacă va exista, va fi plata seninătății cu care autoritățile, indiferent de culoarea și doctrina lor politică, au încurajat migrația forței de muncă.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule coleg.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 31 martie 2020, 0:02
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro