Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2007 > 15-05-2007

Ședința Camerei Deputaților din 15 mai 2007

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.8 Viorel Pupeză - declarație politică cu titlul "A pus totul pe o singură carte, la cacialma!";

 

Domnul Valer Dorneanu:

  ................................................

Are cuvântul domnul Costache Mircea și se pregătește... a, pardon, nu, nu. Domnul Viorel Pupeză, din partea P.S.D., apoi domnul Costache Mircea și apoi domnul Macaleți de la P.S.D.

Aveți cuvântul, domnule Viorel Pupeză.

Domnul Viorel Pupeză:

Bună dimineața, domnule președinte.

Declarația politică se intitulează "A pus totul pe o singură carte, la cacealma!"

În art.80 din Constituție se prevede că președintele României reprezintă statul român și este garantul independenței naționale, al unității și al integrității teritoriale a țării.

De asemenea, se mai spune în legea fundamentală că președintele României veghează la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice. În acest scop, președintele exercită funcția de mediere între puterile statului, precum și între stat și societate. Doar atât ar fi trebuit să învețe și să respecte președintele Traian Băsescu, dar nici lecția aceasta nu și-a făcut-o. "Pun totul pe o singură carte!", a spus Traian Băsescu, dar probabil că nu se gândea la Constituție.

El a promis că va fi garantul independenței justiției, că va reprezenta oamenii în relația cu instituțiile statului, că va veghea la realizarea celor mai importante obiective de politică internă și internațională, dar și că va fi "un adversar neîmpăcat al corupției la nivel înalt". Până acum nu a obținut absolut nimic din ceea ce a promis, în schimb a pierdut ceea ce avea, posibilitatea de a face ceva bun la președinție.

Lumea își pusese mari speranțe în venirea la putere a unei Alianțe conduse de un Băsescu care promitea țepe pentru cei care au adus țara la un nivel redus de moralitate politică și economică. Dar electoratul a rămas numai cu țeapa, de parcă experiența guvernării C.D.R. nu era suficientă, guvernare minată și compromisă tot de un Traian Băsescu.

De fapt, Traian Băsescu a generat momente tensionate, contraproductive din punctul de vedere al interesului național și care, până la urmă, nu pot fi altfel taxate decât gafe prezidențiale. Contrar promisiunilor sale, justiția a fost controlată de apropiații lui pentru că a pornit cercetări numai împotriva adversarilor politici.

În ciuda numeroaselor scandaluri, cu "asfalturi", borduri și energie, apropiații săi nu au nicio problemă, ba mai mult, sunt simboluri ale luptei împotriva corupției și a oligarhilor, un astfel de standard fiind și Elena Udrea. Traian Băsescu a ajuns în situația în care nu mai poate comunica corect și deschis cu celelalte structuri de putere statală, nu mai poate exercita rolul de arbitru neutru în relațiile dintre partidele aflate la putere.

Se laudă peste tot că a condamnat crimele comunismului, dar nimic din trecutul sau prezentul lui nu-l prezintă ca pe un anticomunist. Nu are nicio compasiune pentru victimele regimului comunist, nici măcar nu-i înțelege. Chiar el spunea: "ce păcat că românii trebuie să aleagă dintre doi comuniști". Mai devreme sau mai târziu, acest exponent fidel al "sistemului ticăloșit" va fi perceput de către cei ce azi îl consideră, încă, o victimă ca un veritabil apărător al "băieților deștepți".

Băsescu este într-adevăr o victimă, dar a propriei politici. El este un individ care se vrea mereu în frunte, dornic de putere absolută, încât să elimine din anturaj pe toți care ar putea reprezenta cât de cât un factor concurențial și să se înconjoare cu personalități servile, fiind populist în exprimare și manifestări. El inspiră încredere maselor, dar cade în penibil în relațiile cu oamenii cu adevărată greutate.

Orice român, în orice moment, poate reda din memorie fapte, poante, citate și "faze" care l-au făcut pe Traian Băsescu "cool": fesul de la Valea Oltului, vizitele la pod, Golden Blitz + Becali, semințe la meci, fuste țigănești și geamparale la o bere pe malul mării, mașina condusă de unul singur în miez de noapte, ironii, hăhăieli, intervenții în talk-show-uri și emisiuni... Dar, oare câți români pot face același lucru și când e vorba despre citate și fapte ale aceluiași om referitoare la politica de stat? De câte ori, cu ce ocazii, în ce împrejurări și în companie ne-a făcut domnul președinte să ne simțim mândri că suntem români și că îl avem chiar pe dânsul președintele României ?

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc, stimate coleg.