Plen
Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of May 30, 2007
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.82/08-06-2007

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
29-01-2020 (joint)
28-01-2020
Video archive:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2007 > 30-05-2007 Printable version

Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of May 30, 2007

  Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru.

Ședința a început la ora 16.00.

Lucrările au fost conduse de domnul senatorNicolae Văcăroiu, președintele Senatului și de domnul deputat Eugen Nicolicea, vicepreședintele Camerei Deputaților, asistați de domnul senator Gavrilă Vasilescu și domnul deputat Valeriu Ștefan Zgonea, secretari.

 

Domnul Eugen Nicolicea:

Bună ziua, stimați colegi!

Declar deschisă ședința comună a Senatului și Camerei Deputaților și v-aș ruga să luați loc în bănci pentru a vă prezenta proiectul odinii de zi.

Până atunci am să fac anunțurile de rigoare, și anume:

Total parlamentari - 463, din care și-au înregistrat prezența - 342, sunt absenți 121.

Cvorumul legal de lucru, conform art.39 din Regulamentul Ședințelor Comune, este 232.

Pentru proiectul ordinii de zi, avem, la primul punct,Mesajul Președintelui României, adresat Parlamentului, cu privire la probleme actuale legate de politica internă a României.

La punctul 2 al ordinii de zi - Exprimarea votului asupra Proiectului de Hotărâre privind solicitarea Președintelui României referitoare la organizarea unui referendum național consultativ cu privire la introducerea votului uninominal pentru alegerea membrilor Parlamentului, începând cu următoarele alegeri.

La punctul 3 - Numirea unui director general interimar al Societății Române de Televiziune.

La punctual 4 - Raportul asupra activității Autorității Electorale Permanente pe perioada 15 iulie 2004 - 31 decembrie 2005. Raportul comun al Comisiilor juridice ale Senatului și Camerei Deputaților.

Având în vedere că din partea Autorității Electorale Permanente s-a exprimat punctul de vedere de a-și retragere a acestui raport de activitate, dacă nu sunt păreri contrare, supun la vot ordinea de zi, doar cu primele trei puncte.

Și anume:

  1. Mesajul Președintelui României, adresat Parlamentului, cu privire la probleme actuale legate de politica internă a României;
  2. Exprimarea votului asupra Proiectului de Hotărâre privind solicitarea Președintelui României referitoare la organizarea unui referendum național consultativ cu privire la introducerea votului uninominal pentru alegerea membrilor Parlamentului, începând cu următoarele alegeri;
  3. Numirea unui director general interimar al Societății Române de Televiziune.

Programul de lucru de astăzi începe la ora 16.00 până la epuizarea ordinii de zi.

Dacă sunteți de accord cu ordinea de zi, cuprinzând cele trei puncte enumerate, și cu programul de lucuru.

Cine este pentru?

Împotrivă, vă rog?

Un vot împotrivă.

Abțineri?

Cu majoritate de voturi, ordinea de zi și programul de lucru au fost aprobate.

 
Mesajul Președintelui României, adresat Parlamentului, cu privire la probleme actuale legate de politica internă a României.

Rămâne să-l așteptăm pe președintele Senatului, care îl însoțește pe domnul Președinte al României.

Domnul Președinte al României, Traian Băsescu, este însoțit de domnul Nicolae Văcăroiu, președintele Senatului,.

(În acest moment, conducerea ședinței este preluată de domnul Nicolae Văcăroiu, președintele Senatului)

 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule Președinte al României,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Stimați invitați,

Salutăm prezența șefilor de misiuni diplomatice și a reprezentanților Corpului Diplomatic.

Rog să-mi permiteți să declar deschisă ședința comună a Senatului și Camerei Deputaților. Vă anunț că din totalul de 463, după cum s-a spus, sunt prezenți 342.

Se aude, da?

Mulțumesc foarte mult.

Stimați colegi,

Ați aprobat ordinea de zi de astăzi.

Vă propun să intrăm în primul punct al ordinii de zi.

Vă anunț că la solicitarea Președintelui României, domnul Traian Băsescu, în temeiul art.88 și art.65 alin.2 lit.a din Constituția României, domnul președinte a solicitat prezentarea unui mesaj în fața Camerelor reunite ale Parlamentului României, cu privire la probleme actuale legate de politica internă din țara noastră.

Birourile permanente au hotărât să stabilim pentru astăzi, la ora 16.00, această ședință comună.

Pe cale de consecință, vă rog să-mi permiteți să-l invit pe domnul Președinte Traian Băsescu să prezinte mesajul adresat națiunii române.

Domnule președinte, aveți cuvântul. (Aplauze puternice)

 
 

Domnul Traian Băsescu - Președintele României:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor președinți ai Camerelor,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Excelențele Voastre,

Doamnelor și domnilor,

Imediat după intrarea țării noastre în Uniunea Europeană, s-a format în actualul Parlament o majoritate de conjunctură, a cărei cifră 322 a făcut ocolul României și chiar al lumii. Această majoritate a hotărât suspendarea din funcție a președintelui legitim ales prin votul popular din 2004, chiar dacă avizul Curții Constituționale arăta clar că acuzațiile împotriva mea, ca șef al statului român, nu aveau nici o bază constituțională. Decizia dumneavoastră a costat bani, bani publici pentru organizarea referendumului și a generat deturnarea vieții instituționale normale către o temă fără susținere populară. De asemenea, această decizie a deteriorat relația instituțională dintre Parlament și Președinte și între Guvern și Președinte, prin angajarea fără rezerve a primului ministru și a celor două partide aflate la guvernare, în coaliția antiprezidențială. Practic, s-au înlocuit, printr-un abuz de putere al Guvernului, alegerile pentru Parlamentul European, cu referendumul pentru destituirea președintelui.

Pe 19 mai, poporul român s-a manifestat la urne. Peste șase milioane dintre cele opt milioane de cetățeni care și-au exercitat votul mi-au reconfirmat încrederea. 75% dintre alegători îl sprijină pe președinte, pentru că sprijină de fapt agenda de modernizare a statului român. Într-o democrație europeană, care funcționează normal, un asemenea scor electoral ar fi declanșat imediat demisia Guvernului și organizarea de alegeri anticipate. Sunt nevoit să vă reamintesc că democrația este acel sistem politic în care voința populară se reflectă corect în compoziția Parlamentului și a Executivului.
Așadar, trei pătrimi dintre parlamentari - 322 din 440 prezenți - au pledat pentru demiterea șefului statului, în vreme ce tot trei pătrimi din totalul alegătorilor prezenți la urne au decis susținerea șefului statului pentru funcția de președinte. O asimetrie numerică atât de amplă între reprezentanți și cei pe care îi reprezintă pune în evidență o prăpastie între Parlament si popor, intre votul din 2004 și situația actuală. Într-o democrație autentică asemenea dezechilibre sunt corectate imediat. Nu alegătorii sunt cei care au deviat de la cursul normal, ci reprezentanții poporului în forul legislativ.

Din păcate, comportamentul coaliției antiprezidențiale de după anunțarea rezultatului la referendumul din 19 mai, demonstrează - în văzul tuturor românilor - că mulți dintre dumneavoastră au rămas prizonierii așa-zisei "democrații originale". Liderii partidelor care au declanșat procedura de suspendare, nu doar că nu și-au asumat responsabilitatea după votul popular din 19 mai, dar acum îi vedem acționând pentru intrarea sau rămânerea la guvernare. Ei sunt cei care astăzi, după sancțiunea referendumului, vor să decidă pașii următori. Ei sunt cei care transmit mesajul cel mai neobișnuit pentru o democrație: dacă pierzi în fața poporului, atunci poți să emiți pretenții pentru a-l guverna.

În calitate de mediator între stat și societate, potrivit art. 80 din Constituția României, am datoria de a vă semnala contradicția apărută în urma votului românilor de la referendumul din 19 mai. Este vorba de contradicția dintre voința poporului suveran și voința unei majorități parlamentare care nu reflectă orientarea majoritară a cetățenilor cu drept de vot.

Este inadmisibil ca voința poporului să rămână captivă în cadrul unei majorități de conjunctură, cu partide care sfidează agenda cetățeanului, preferând să continue jocurile de culise. Votul de la referendum arată că aveam dreptate în luna februarie 2007 când, adresând Parlamentului un mesaj, spuneam că societatea românească evoluează mai dinamic decât liderii politici de astăzi ai României.

Pe 19 mai, reacția corpului electoral a demonstrat că o copleșitoare majoritate a românilor dorește ca țara să fie condusă ca un veritabil stat de drept, cu o justiție independentă și reprezentanți dedicați interesului public, și nu intereselor private sau intereselor unui grup oligarhic.

Prin votul lor, cetățenii României ne impun tuturor responsabilitatea de a elimina decalajul dintre prioritățile societății românești de astăzi și acțiunile clasei politice. Partidele au primit mandatul imperativ de a construi, într-un cadru democratic, viitorul european al României, și nu pe acela de a provoca crize instituționale artificiale, păgubitoare pentru interesele națiunii și pentru imaginea noastră în lume.

În acest sens, vă adresez chemarea de a părăsi zona improvizațiilor democratice și de a ne concentra asupra construcției instituționale pe care corpul electoral ne-o cere! Aceasta este responsabilitatea noastră. Consider că după condamnarea oficială a crimelor comunismului din România, la 18 decembrie 2006, după intrarea în Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007 și după referendumul din 19 mai, România a intrat într-o nouă etapă a istoriei sale. Pentru a valorifica șansele acestui nou ciclu istoric avem nevoie de o nouă elită politică, capabilă să genereze proiecte responsabile și să gestioneze inteligent resursele umane, materiale și comunitare de care dispunem; o elită care să-i reprezinte cu adevărat pe români și care să recredibilizeze actul politic. Avem nevoie de o elită care să conjuge competența cu simțul responsabilității.

Doamnelor și domnilor,

Principiul fundamental al oricărui sistem democratic este respectul față de voința națională exprimată prin vot. În actualul context, există o singură soluție onestă: demisia Guvernului și organizarea alegerilor anticipate.

După consultările cu partidele parlamentare, pe care le-am organizat la Palatul Cotroceni, la începutul acestei săptămâni, înțeleg cu regret faptul că alegerile anticipate nu reprezintă, pentru cea mai mare parte a partidelor, o soluție acceptabilă chiar dacă partidele au fost sancționate dramatic prin votul popular la referendumul din 19 mai 2007. Înțeleg și faptul că, pentru aceste partide politice, întâlnirea cu electoratul este inoportună. Îmi permit totuși să vă atrag atenția că o asemenea poziție antielectorală corespunde exclusiv unor interese pe termen foarte scurt.

Liderii partidelor care au eșuat la referendumul din 19 mai vorbesc acum despre o reconciliere cu președintele. Vă atrag atenția că e nevoie de reconcilierea acestor partide cu propriul lor electorat. După rezultatul votului din 19 mai nu e suficient să spunem: vom colabora, vom avea bune relații, vom lucra împreună! E moral și democratic să cereți o reconfirmare din partea celor care v-au trimis în funcțiile publice și care v-au contrazis fără nici un echivoc la referendum.

De aceea, fac un apel la responsabilitatea față de interesul național, fac un apel la conștiința fiecărui parlamentar, și mă gândesc aici, în primul rând, la aceia dintre dumneavoastră care au votat, uneori la comandă politică: v-ați asumat o responsabilitate majoră. Cei pe care îi reprezentați în urma alegerilor din 2004 v-au dat un vot de blam pe care trebuie să îl respectați. Numai respectând votul din 19 mai, puteți arăta că îi respectați pe cetățenii acestei țări. Aveți șansa ca, întorcându-vă la electorat, să confirmați faptul că-i reprezentați pe cetățeni și că puneți interesul național și democrația mai presus de orice interes partizan.

Numai în sisteme politice nedemocratice o minoritate, care a mobilizat doar 25 % dintre alegători, poate pretinde să decidă pentru o majoritate de aproape 75 %. Cei care vor acum să guverneze, fără să țină cont de această majoritate, sunt într-o gravă eroare politică și vor să se sustragă principiilor de bază ale democrației.

În acest moment, dumneavostră, fiecare dintre parlamentari, indiferent de partid, aveți responsabilitatea directă de a găsi o soluție pentru ieșirea din actuala situație nedemocratică.

Indiferent de formula pentru care veți opta, eu voi rămâne atașat adevăratelor soluții democratice și voi respinge orice aranjament de culise.

Voi fi întotdeauna partenerul celor care au înțeles mesajul alegerilor din decembrie 2004, reconfirmat în mai 2007.

Acest mesaj poate fi rezumat în câteva soluții, de a căror îndeplinire depinde succesul noii Românii:

  1. Reforma profundă a clasei politice prin introducerea votului uninominal, Legea lustrației și reprofilarea standardelor de competență profesională și morală a candidaților la alegerile parlamentare.
  2. Clarificarea sistemului politic prin definirea raporturilor între Președinte, Guvern și Parlament, precum și înființarea Parlamentului unicameral, sau în cazul menținerii Parlamentului bicameral, o reducere semnificativă a numărului de senatori și deputați, reorganizarea administrativă a țării, toate, pe temeiul unei noi Constituții cu adevărat europene.
  3. Garantarea unui sistem juridic independent și eficient, care să ducă la diminuarea corupției și la dispariția definitivă a stării de impunitate de care nomenclatura tranziției s-a bucurat în mod nedrept.
  4. Situarea educației naționale în centrul proiectului de societate pentru România de mâine. Poporul român va avea un viitor prosper numai dacă vom construi un sistem de educație competitiv, pe deplin adaptat cerințelor unei economii în plină expansiune, iar asta înseamnă reforma curriculară, descentralizarea controlului administrativ al școlilor și alocarea a 6% din PIB pentru educație începând cu anul 2008.
  5. Rezolvarea problemei absorbției fondurilor europene și stabilirea unor criterii obiective pentru realizarea investițiilor. Nu este deloc inutil să vă reamintesc riscul de a rata beneficiile imediate ale integrării în Uniunea Europeană din cauza faptului că informația despre fondurile ce pot fi accesate este distribuită preferențial, iar asistența instituțională pentru realizarea de proiecte eligibile este ineficientă.
  6. Avem nevoie de o viziune pe termen lung asupra României. Spre exemplu, trebuie ca mediul rural, agricultura, turismul, industria energetică să beneficize de strategii coerente și realiste de dezvoltare, ca de altfel și alte domenii prioritare.
  7. Sistemul de sănătate trebuie regândit și descentralizat prin transferul controlului administrativ către administrațiile locale. Este inadmisibil ca bugetul să crească în ultimii șapte ani de patru ori, iar pacienții și medicii să nu resimtă beneficiile acestei creșteri pentru că licitațiile pentru medicamente și echipamente sunt viciate de corupție și clientelism.
  8. Trebuie deschis un dialog mult mai amplu cu toate organismele societății civile. În momentul de față, numeroase decizii politice sunt luate fără o veritabilă consultare a partenerilor sociali. În schimb, observăm cum oligarhia tranziției dorește să exercite un adevărat monopol asupra deciziilor Guvernului. Soluția este încurajarea sutelor de mii de întreprinzători mici și mijlocii prin politici publice menite să tranforme economia românească într-un spațiu al concurenței loiale și al competitivității la nivel european și global. La fel de adevărat este faptul că firmele românești performante din domenii precum IT-ul, construcții, turism, industrie alimentară trebuie stimulate să se asocieze pentru a face față concurenței pe piața europeană, dar mai ales pentru a rămâne competitive pe piața romanească.
  9. Avem nevoie de legi pentru structurile de securitate națională care să pună la dispoziția acestora instrumente și mijloace pentru a le face eficiente în lupta împotriva traficului de droguri, a traficului de carne vie, a corupției la nivel înalt, a prevenirii actelor de terorism îndreptate împotriva populației, a luptei împotriva rețelelor crimei organizate transfrontaliere. Nu prin interdicții care accentuează ineficiența structurilor de securitate a statului în aceste domenii vom proteja libertatea cetățenilor, ci prin demilitarizarea acestor instituții și prin intărirea severă a controlului parlamentar asupra lor.

Toate aceste obiective nu pot fi realizate decât prin constituirea unui guvern puternic, sprijinit de o majoritate asumată în mod transparent; un guvern competent, care să aplice exclusiv politica interesului național, fără a-și limita acțiunea la interesele unor persoane și grupuri nereprezentative.

Dincolo de nevoia unui Guvern care să aplice exclusiv politica interesului național, România are nevoie de un Guvern legitim din punct de vedere electoral, așa cum el poate rezulta în urma unor alegeri anticipate.

Dacă partidele parlamentare vor continua să refuze principiile de bază ale democrațiilor de tip european, atunci criteriile pentru desemnarea unui Guvern cu o legitimitate maximă față de realitatea politică a momentului trebuie să fie căutate în rezultatul alegerilor parlamentare din 2004 și, de asemenea, a rezultatelor referendumului din 19 mai 2007. Trebuie avut în vedere faptul că referendumul din 19 mai reprezintă cea mai recentă confruntare a aleșilor cu electoratul.

Nu exclud posibilitatea ca liderii partidelor parlamentare și primul- ministru, să refuze confruntarea cu electoratul și să persiste în eroarea de a nu fi de acord cu organizarea alegerilor anticipate. Vă reamintesc că la sfârșitul acestui an vor fi organizate alegeri pentru Parlamentul European, la jumătatea anului viitor vor avea loc alegeri locale, iar până cel târziu la începutul lui 2009 vor avea loc alegeri parlamentare. Dacă soluția pe care o veți găsi pentru o nouă majoritate parlamentară va deturna sensul votului popular, vă rog să aveți convingerea unei sancțiuni drastice, din partea cetățenilor, pentru cei care vor mistifica pronunțarea democratică de la 19 mai și din 2004.

Doamnelor și domnilor,

Avem, fiecare la locul nostru, datoria de a contribui la accelerarea dezvoltării naționale, pentru a profita cum se cuvine de apartenența noastră la Uniunea Europeană.

Politicienii se află, acum, în fața unei alternative radicale: pot intra în istoria României ca figuri pozitive ale destinului național sau pot acționa vremelnic ca obstacole în calea realizării acestuia.

Nu trebuie să ratăm această șansă, nu avem dreptul să ne jucăm cu răbdarea românilor, pe baza iluziei că poporul ne va tolera la nesfârșit erorile.

Vă îndemn să facem politică pentru viitorul tuturor și al fiecăruia. Am intrat într-un stadiu în care numai cei ce urmăresc politica interesului național vor putea să mai aspire vreodată la privilegiul de a-i reprezenta pe români.

Dacă nu găsim o soluție corectă, există riscul major ca românii să-și piardă încrederea în capacitatea democratică a instituțiilor noastre, să-și piardă încrederea în vot ca principal mod de exercitare a voinței majoritare.

În pofida tuturor răstălmăcirilor speculațiilor partizane, respectul meu, în calitate de președinte, față de instituția Parlamentului este real. (Sala se amuză, discuții.)

Sunt dator, totodată, să vă transmit, cu toată tăria, mesajul că impopularitatea acestei instituții esențiale a democrației, accentuată de înfrângerea la vot a deciziei celor 322, poate conduce la ruperea definitivă a reprezentanților națiunii de cetățeni și la consolidarea nedorită a unor mișcări sau ideologii antidemocratice.

Deriva sistemului politic democratic spre un sistem oligarhic are ca principal simptom incapacitatea clasei politice de a mai reacționa la semnalele venite din societate.

În următoarea perioadă, avem ocazia să demonstrăm împreună că nu acceptăm un regim politic în care democrația ne oferă doar pârghii formale pentru a susține diferite interese oculte și în care, indiferent de votul românilor, nimic nu se schimbă.

Românii nu au votat pe 19 mai pentru persoana Traian Băsescu și nici împotriva unor lideri politici. Ei au spus nu corupției și abuzului politic, ei au votat pentru ca România să fie mai bine guvernată.

Personal, cred în schimbare, în dialog și negociere sinceră, în vederea binelui comun, dar vă rog să nu-mi cereți atitudini care pot compromite speranța și încrederea cu care milioane de cetățeni m-au reînvestit pe 19 mai. În numele lor, vă adresez chemarea de a răspunde urgenței acestui moment. În numele lor, vă invit să luați deciziile pe care poporul român le așteaptă.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare PD din Senat și Camera Deputaților.)

(Președintele României se retrage din sala de ședințe a Parlamentului; Aplauze din partea Grupurilor parlamentare PD, la ieșirea Președintelui României din sală.)

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi, am audiat cu toții mesajul Președintelui României.

Vă rog să rămâneți pe locuri, pentru că avem mai multe puncte pe ordinea de zi.

Sunt convins că acest mesaj va fi analizat în cadrul partidelor, cel puțin cele care sunt reprezentate în Parlament și grupurile politice vor avea ocazia să se exprime în Senat sau în Camera Deputaților, cu prilejul declarațiilor politice.

 
Adoptarea Proiectului de Hotărâre privind solicitarea Președintelui României referitoare la organizarea unui referendum național consultativ cu privire la introducerea votului uninominal pentru alegerea membrilor Parlamentului, începând cu următoarele alegeri.

Trecem, stimați colegi, la punctul 2 pe ordinea de zi, și anume exprimarea votului asupra Proiectului de Hotărâre privind solicitarea Președintelui României referitoare la organizarea unui referendum național consultativ cu privire la introducerea votului uninominal pentru alegerea membrilor Parlamentului, începând cu următoarele alegeri.

Proiectul de Hotărâre îl aveți.

Am făcut dezbateri pe acest proiect de Hotărâre. Urmează să dăm numai votul, ținând seama că, în urma deciziei Curții Constituționale, votul pentru un aviz consultativ favorabil înseamnă jumătate plus unu din cei prezenți, sigur, în contextul existenței cvorumului de lucru.

Pe cale de consecință, vă consult încă o dată dacă aveți obiecțiuni la proiectul de hotărâre.

Vă rog.

L-am discutat data trecută, nu e nici o modificare la proiectul de hotărâre.

Dacă aveți, totuși, la proiectul de hotărâre vreo obiecție.

Vă rog!

 

Domnul Ioan Ghișe:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Doresc să aveți amabilitatea să recitiți.

Mai mulți colegi din cadrul grupului nostru parlamentar solicită să audă, din nou, textul proiectului de Hotărâre, pentru că, în funcție de forma actuală, se dorește a se formula amendamente.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, reiau discuția, proiectul de Hotărâre a fost dezbătut. S-a supus la vot fiecare articol. Nu s-a schimbat nimic, decât votul pe care-l dăm noi în noile condiții impuse de decizia Curții Constituționale.

Aici, aveți articolul unic: "Parlamentul României avizează favorabil inițierea de către Președintele României a unui referendum național consultativ cu privire la introducerea votului uninominal pentru alegerea membrilor Parlamentului, începând cu următoarele alegeri".

Numai o secundă. Nu vă dau cuvântul, că nu se fac amendamente în plen.

Repet, am discutat și am votat acest articol.

În condițiile în care, prin supunerea la vot pe această formulă, pe acest articol și pe această hotărâre, nu se realizează jumătate plus unu din totalul celor prezenți, înseamnă că avizul consultativ este negativ și se va transmite ca atare către Președintele României.

Mai doriți vreo intervenție?

N-avem ce discuta, că l-am dezbătut.

Pe cale de consecință, supun votului dumneavoastră proiectul de Hotărâre.

Cine este pentru? Vă rog să ridicați mâinile, stimați colegi.

Cine este împotrivă? 20 voturi împotrivă.

Abțineri?

Stimați colegi, cu 240 de voturi pentru, 20 de voturi împotrivă și nici o abținere, proiectul de hotărâre a fost aprobat.

 
Adoptarea Proiectului de Hotărâre privind numirea unui director general interimar al Societății Române de Televiziune.

Stimați colegi, punctul următor, ținând seama de solicitarea grupurilor parlamentare, s-a întocmit un proiect de Hotărâre pentru prelungirea interimatului directorului general la Societatea Română de Televiziune.

După cum știți, raportul asupra activității Televiziunii a fost avizat negativ. Pe cale de consecință, Consiliul de administrație a primit un vot negativ, se desființează și trebuie să facem noi propuneri.

Întrucât s-a solicitat un termen de 2 săptămâni, vă propunem acest proiect de Hotărâre prin care prelungim interimatul actualului director general, care și-a dat demisia, până la numirea, prin aprobarea de către plenul Parlamentului, a noului Consiliu de administrație.

Vă consult dacă sunt obiecțiuni legat de titlul hotărârii? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Cine este împotrivă?

Abțineri?

S-a adoptat în unanimitate.

Art.1, sunt obiecțiuni?

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abțineri?

S-a adoptat.

Art.2, vă rog, dacă sunt obiecțiuni?

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abțineri? O abținere.

S-a adoptat și art.2.

Supun votului Hotărârea în ansamblu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Proiectul de Hotărâre a fost adoptat.

*

Stimați colegi, cu aceasta, am terminat ordinea de zi de astăzi.

Închidem ședința.

Vă mulțumesc pentru ședință.

 

Ședința s-a încheiat la ora 16,45.

 
     

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania wednesday, 29 january 2020, 22:22
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro