Mircia Giurgiu
Mircia Giurgiu
Ședința Camerei Deputaților din 19 iunie 2007
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.95/29-06-2007

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2007 > 19-06-2007 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 19 iunie 2007

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.40 Mircia Giurgiu - declarație politică cu tema "Drumurile românești - o mare groapă?";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

 

Domnul Mircia Giurgiu:

"Drumurile românești - o mare groapă?"

Extinderea și modernizarea infrastructurii rutiere a devenit o prioritate majoră pentru România. Creșterea economică impune tranzitarea țării într-un mod mai rapid și mai ușor. În plus, în calitate de nou membru UE, România are nevoie de conexiuni mai bune cu autostrăzile europene ultramoderne.

Cel mai îndrăzneț dintre proiectele inițiate de guvern până acum este Autostrada Transilvania - o autostradă de patru benzi, de 415 km, care leagă orașul Brașov din centrul României de Oradea, la granița cu Ungaria. Acesta este în prezent cel mai mare proiect de autostradă din Europa.

La finalizarea sa, autostrada va forma o parte importantă a sistemului național de autostrăzi, oferind o legătură vitală cu restul continentului și legând centre majore ale pieței europene de cele din Asia Centrală.

Un alt proiect - care prevede construcția unei autostrăzi între București și orașul-port Constanța de la Marea Neagră - continuă.

Tot în faza de construcție este și autostrada București-Brașov, un proiect de 1,6 miliarde euro început anul trecut. Aceasta este o autostradă de 73,3 km, de două benzi, care va lega capitala de granița de vest prin unirea acesteia cu Autostrada Transilvania. Proiectul București-Brașov va oferi o mult-așteptată alternativă la Drumul Național 1, cea mai congestionată șosea din țară.

Printre alte proiecte luate în considerare se numără o autostradă care va lega punctul de graniță Nădlac din vestul țării de București, prin orașul Timișoara. Există de asemenea planuri de construcție a unei rute care va lega orașul Suceava din nordul țării de orașul ucrainean Cernăuți, legând autostrăzile paneuropene 4 și 5.

Din păcate, însă, în șapte ani, România nu a reușit să cheltuiască pentru infrastructura rutieră decât 200 milioane euro din fonduri europene deși programul ISPA alocă acestui sector pentru perioada 2000 - 2010 aproape 673 milioane euro.

Proiectele propuse spre finanțare pe fonduri ISPA au atras până în prezent 364,5 milioane euro, din care numai 200 de milioane au fost propriu-zis cheltuite. Din această cauză, dar nu numai, infrastructura rutieră românească arată, în cele mai multe regiuni, mai rău ca după un bombardament. De aceea, atât autoritățile guvernamentale, cât și autoritățile locale trebuie să depună eforturi conjugate pentru ca drumurile, în special cele de intrare în țară, să devină practicabile, în sensul cel mai bun cu putință.

Un exemplu care, din nefericire, este grăitor pentru situația de mai sus, este drumul care leagă două localități din județul Cluj: Florești și Apahida - două comune, unele dintre cele mai mari din punct de vedere al populației și teritoriului, cu o mare pondere economică la bugetul de stat. Din păcate, drumul dintre Cluj-Napoca - Florești și Cluj-Napoca - Apahida se face, uneori, în mai bine de 3 ore, și asta într-o zi fără incidente rutiere pe traseu. Această situație se datorează lucrărilor care se efectuează la carosabil, fără a oferi participanților la trafic variante alternative, care, în mod ironic, de altfel, se construiesc în același timp cu drumul principal. Motivele întârzierii lucrărilor sunt diverse și, poate uneori, chiar justificate.

Vestul țării reprezintă poarta de intrare în țară a turiștilor, ceea ce determină dezvoltare regională, noi locuri de muncă pentru cei cuprinși în programe turistice, dar nu numai, precum și promovarea internațională, în sens pozitiv, a României, lucru extrem de necesar mai ales în această perioadă.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 24 februarie 2020, 13:37
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro