Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2007 > 18-09-2007

Ședința Camerei Deputaților din 18 septembrie 2007

  Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților.  

Ședința a început la ora 16,15.

Lucrările au fost conduse de domnul Eugen Nicolicea, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Valeriu Ștefan Zgonea, Dan Radu Rușanu și Ioan Munteanu, secretari.

   

Domnul Eugen Nicolicea:

Doamnelor și domnilor deputați,

Permiteți-mi să declar deschise lucrările ședinței de astăzi a Camerei Deputaților și să anunț că din totalul celor 326 de deputați și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 171. Sunt absenți 155, din care 37 participă la alte acțiuni parlamentare.

Pentru început, în conformitate cu prevederile art.94 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, vă informez că au fost distribuite tuturor deputaților următoarele documente: ordinea de zi pentru zilele de marți, 18, și miercuri, 19 septembrie 2007; programul de lucru pentru perioada 17-22 septembrie 2007; informare cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale; lista rapoartelor depuse în perioada 11-18 septembrie 2007 de comisiile permanente sesizate în fond; sumarul privind conținutul fiecărui Monitor Oficial al României, Partea I.

În continuare, urmează să luăm în dezbatere inițiativele legislative înscrise pe ordinea de zi.

De la orele 18 până la 19,30, primirea de răspunsuri la interpelările adresate primului ministru și membrilor Guvernului.

 
Informare privind demisia domnului Liviu Codîrlă din Partidul România Mare.  

Înainte de a intra în ordinea de zi, domnul deputat Codârlă vrea să facă un anunț personal.

   

Domnul Liviu Codîrlă:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vreau să anunț astăzi demisia mea din Partidul România Mare și, în consecință, din grupul parlamentar al acestui partid și să vă anunț că de astăzi voi activa ca deputat independent în cadrul Grupul parlamentar al Partidului Democrat.

Vă mulțumesc mult.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Mulțumim. Am luat act.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.39/2007 pentru completarea art.67 din Legea îmbunătățirilor funciare nr.138/2004 (rămas pentru votul final)  

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.39/2007 pentru completarea art.67 din Legea îmbunătățirilor funciare nr.38/2004.

Potrivit prevederilor art.115 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

Conform prevederilor din Regulament, urmează să trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Are cuvântul reprezentantul inițiatorului.

   

Domnul Istvan Töke: (secretar de stat, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale)

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Pentru a acorda un sprijin nediscriminatoriu tuturor utilizatorilor de apă pentru irigații, care nu au încheiate contracte până la 31 ianuarie 2007, practic, se propunea prin ordonanța de urgență ca, în sezonul de irigații al anului 2007, termenul prevăzut la art.67 alin.(2) să fie prelungit până la data de 30 iunie 2007.

De asemenea, se propunea ca de prevederile art.67 alin.(2) să beneficieze în anul 2007 și asociațiile utilizatorilor de apă pentru irigații înființate în conformitate cu dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr.147/1999 privind asociațiile utilizatorilor de apă pentru irigații, de asemenea, și pentru persoanele fizice și juridice din amenajările de irigații care se pun în funcțiune în anul 2007 și ale căror terenuri nu au fost cuprinse în terenurile organizațiilor.

În consecință, vă rugăm să aprobați prin votul dumneavoastră prezenta lege de aprobarea ordonanței de urgență.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Dau cuvântul reprezentanților comisiilor raportoare.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă prezint raportul asupra Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.39/2007 pentru completarea art.67 din Legea îmbunătățirilor funciare nr.138/2004.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice a fost sesizată spre dezbatere, pe fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.39/2007 pentru completarea art.67 din Legea îmbunătățirilor funciare nr.138/2004.

Ordonanța de urgență are ca obiect de reglementare completarea art.67 din Legea îmbunătățirilor funciare nr.138/2004, cu modificările și completările ulterioare, cu două noi alineate, alin.2.1 și alin.2.2. în sensul că, pentru sezonul de irigații a anului 2007, termenul de acordarea subvențiilor este 30 iunie, iar de aceste subvenții beneficiază și persoanele fizice și juridice ale căror terenuri sunt amplasate în perimetrul amenajărilor de irigații care se pun în funcțiune în anul 2007 și nu sunt cuprinse în teritoriul organizațiilor din domeniul îmbunătățirilor funciare.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Proiectul de lege a fost adoptat în unanimitate în forma prezentată de Senat în ședința din 5 septembrie 2007.

Proiectul de lege potrivit art.75 alin.(1) și (3) din Constituția României, republicată, și a art.92 alin.(9) pct.2 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, este de competența decizională a Camerei Deputaților.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Art.106 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, prevede: "Camera Deputaților trece la dezbaterea pe articole a proiectului sau a propunerii legislative numai atunci când în raportul comisiei sesizate în fond există amendamente admise sau respinse".

Întrucât nu sunt, urmează votul final. fiind o lege organică se va adopta cu votul majorității deputaților care compun Camera, adică cel puțin 166.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.14/2007 pentru modificarea și completarea Legii nr.448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap (rămas pentru votul final)  

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.14/2007 pentru modificarea și completarea Legii nr.448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Caracter organic.

Potrivit prevederilor art.115 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

Conform prevederilor din regulament, urmează să trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Dau cuvântul inițiatorului.

   

Domnul Carol Emil Kovacs: (secretar de stat, Departamentul pentru Relația cu Parlamentul)

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr.448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, potrivit nevoilor reale ale acestor persoane, crearea serviciilor corespunzătoare la nivelul comunității bazată pe o strategie clară și în conformitate cu particularitățile locale, ocuparea și încadrarea în muncă în concordanță cu noua legislație europeană în domeniu. Astfel, se elimină prevederile discriminatorii existente în prezent, având influențe asupra nivelului de trai al persoanelor cu handicap și al persoanelor care le au în îngrijire, supraveghere și întreținere.

Totodată, se creează cadrul legal necesar pentru persoanele cu handicap, astfel încât acestea să beneficieze de gratuitate la asistență medicală, medicamente, cât și dispozitive medicale în deplină concordanță cu legislația în vigoare care prevede expres în acest domeniu existența în textul de lege a sintagmei "gratuit".

Prezentul proiect de act normativ cuprinde și reglementări referitoare la centrele pentru persoanele cu handicap, plata prestațiilor sociale.

Față de cele prezentate mai sus, Guvernul susține adoptarea acestui proiect de lege în forma prezentată.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Din partea comisiilor raportoare, vă rog.

 
   

Domnul Gheorghe Barbu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Raportul comun asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.14/2007 pentru modificarea și completarea Legii nr.448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr.448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap în vederea creării cadrului legal pentru ca persoane să beneficieze de gratuitate la asistență medicală, medicamente și dispozitive medicale, de concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, precum și de drepturile privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului în concordanță cu legislația în materie.

La întocmirea proiectului, în conformitate cu art.97 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, comisiile au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină și imunități, avizul favorabil al Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, avizul favorabil al Comisiei pentru egalitate de șanse între femei și bărbați.

Comisiile propun plenului Camerei Deputaților aprobarea proiectului de lege ținând cont de importanța deosebită a categoriei de persoane ale căror drepturi sunt reglementate, precum și de faptul că neadoptarea de măsuri imediate ar conduce la afectarea intereselor persoanelor cu handicap, elemente care vizează interesul public și constituie situații de urgență.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, conform prevederilor art.73 alin.(3) din Constituția României, republicată.

În conformitate cu prevederile art.61 și 63 ale Regulamentului Camerei Deputaților, comisiile au dezbătut proiect de lege în ședință separată.

La ședința Comisiei de muncă și protecție socială, din 27 iunie 2007, au fost prezenți 17 deputați din totalul de 18 membri, iar la ședința Comisiei pentru sănătate și familie din 21 mai 2007 au fost prezenți 15 deputați din totalul de 16 membri.

Raportul comisiilor a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ședința din 9 mai 2007.

Camera Deputaților este Cameră decizională, potrivit art.75 din Constituția României, republicată, și al art.92 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat.

În urma finalizării dezbaterilor, comisiile propun admiterea cu amendamente a proiectului de lege.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulțumesc.

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul. Nu dorește nimeni.

Vă rog, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.

 
   

Domnul Ioan Aurel Rus:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doar o întrebare și o lămurire în același timp de la domnul secretr de stat privind persoanele cu handicap grav și persoane cu handicap accentuat: care din ele primesc însoțitor calificat și care nu, pentru că normele metodologice încă nu dau exemplificare acestui cadru și în multe județe se întâmplă că sunt persoane cu handicap accentuat care nu beneficiază de această prevedere legală.

Dacă puteți să-mi spuneți, fostul grad I și grad II acum sunt nominalizate altfel, deci "accentuat" și "grav", și de ce cei cu handicap accentuat nu beneficiază de aceleași prevederi ca și cel cu handicap grav.

 
   

Domnul Carol Emil Kovacs:

Potrivit acestui proiect legislativ, este vorba de copiii cu vârsta de până la 7 ani care au nevoie de supraveghere și întreținere și prin această modificare se creează posibilitatea ca părintele copilului cu handicap să beneficieze de o serie de facilități, și anume un program redus de până la patru ore, în condițiile legii, până la împlinirea de către acest copil cu handicap sever a vârstei de 7 ani.

În același timp, se completează legislația existentă prin acordarea drepturilor prevăzute în Ordonanța de urgență a Guvernului nr.148/2005 aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.7/2007 și persoanelor cu handicap grav sau accentuat care nu realizează venituri profesionale întrucât nu au capacitatea de muncă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulțumesc.

Sper că sunteți mulțumit de răspuns.

Dacă mai dorește cineva să ia cuvântul din partea grupurilor parlamentare. Nu mai dorește nimeni.

Conform prevederilor art.118 și 120 din Regulament, urmează să aprobăm timpul afectat dezbaterii acestui proiect de lege.

Invit Birourile Comisiei pentru muncă și protecție socială și Comisiei pentru sănătate și familie, sesizate în fond, să facă propunerile pentru timpii de dezbatere.

 
   

Domnul Gheorghe Barbu:

Vă propunem cinci și două minute.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Mulțumesc.

Supun aprobării dumneavoastră timpii propuși de către președintele comisiei.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Cu unanimitate de voturi, timpii de dezbatere au fost aprobați.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Atenționez colegii că există amendamente respinse în raport și cei care au amendamente respinse sunt rugați să și le susțină. În caz contrar, dacă sunt amendamente nesusținute, nu le mai supunem dezbaterii.

Lucrăm pe lista amendamentelor admise.

De la poziția 1 până la 10 dacă există obiecții, comentarii. Nu există. Amendamente respinse susținute nu există.

Trecem mai departe.

De la poziția 11 la poziția 20 dacă există obiecții sau comentarii. Nu există. Aprobate.

De la poziția 21 până la poziția30, dacă există obiecții, observații. Nu există. Se consideră adoptate.

De la poziția 31 până la poziția finală, 34, dacă există obiecții, observații. Nu există. Adoptate.

Deci, legea se va supune aprobării în ședința de vot final de mâine.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției (rămasă pentru votul final)  

Propunerea Legislativă privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice, a mediului de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției.

Din partea inițiatorului dacă dorește cineva să ia cuvântul. Nu dorește.

Din partea comisiei sesizate în fond. Domnul președinte Sergiu Andon.

   

Domnul Sergiu Andon:

Mulțumesc.

Suntem primă Cameră sesizată cu acest proiect de lege. El are de fapt două componente deși foarte succint, și anume: abrogarea art.82 alin.(2) și abrogarea art.84 alin.(3) din Legea nr.161/2003, legea transparenței, răspunderii demnităților și așa mai departe, deci, din vechiul pachet al reglementărilor anticorupție.

Am punctat asta pentru a se înțelege de ce raportul nostru e de respingere, deci raportul Comisiei juridice este de respingere. Pentru două argumente diferite în funcție de cele două reglementări: prima, cea referitoare la art.82 alin.(2), propunerea de respingere pornește de la realitatea că norma propusă de inițiatori este între timp reglementată, așadar a rămas fără obiect și anume prin Legea nr.96/2006 privind statutul deputaților și funcționarilor, textul respectiv care stabilea anumite măsuri considerate discriminatorii pozitiv, au fost abrogate.

În ceea ce privește cealaltă propunere, raportul de respingere se bazează pe o altfel de interpretare a sensului modificării propuse, și anume: textul art.84 privește excluderea miniștrilor, secretarilor de stat, demnitarilor asimilați de la posibilitatea...deci incompatibilitatea lor cu calitatea de membri ai consiliilor de administrație la societăți, regii autonome, societăți naționale și așa mai departe.

Alin.3 face excepție prevăzând că atunci când interesele naționale o cer, respectiv interesele funcționării societăților respective și ale politicii economice a Guvernului, Guvernul poate deroga. Inițiatorii propun abrogarea considerând și având buna intenție să egalizeze și aici tratamentul tuturor subiecților de drept.

Interpretarea comisiei este că sensul derogării e altul și nu e în beneficiul celui care beneficiază de derogare de la statutul de incompatibilitate, ci e vorba de interese ale politicii economice, ale gestiunii avutului public și, așa fiind, derogarea trebuie să rămână.

În concluzie, raportul nostru, cum am și anticipat, este de respingere, el a fost adoptat în ședința din 11 septembrie, anul acesta, bineînțeles, a comisiei, în condiții regulamentare.

Legea face parte din categoria legilor organice.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulțumesc.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale. Nu dorește nimeni.

Vă reamintesc că prin raportul comisiei sesizată în fond se propune respingerea acestei inițiative legislative. În atare situație, urmează să procedăm în conformitate cu prevederile art.104 din Regulament, potrivit căruia dacă prin raportul comisiei se propune respingerea proiectului de lege sau propunerii legislative, după încheierea dezbaterii generale, președintele cere Camerei să se pronunțe prin vot.

Rămâne pentru votul final.

 
Propunerea legislativă pentru modificarea legii nr.84 din 1995, republicată - legea învățământului - prin introducerea unor măsuri active de protecție a minorilor a căror părinți nu se află alături de ei pe perioade îndelungate, din cauza deplasării la muncă în străinătate (adoptată ca urmare a depășirii termenului constituțional).  

La pct.4 avem Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.84/1995, republicată, Legea învățământului, pentru introducerea unor măsuri active de protecție a minorilor ai căror părinți nu se află alături de ei pe o perioadă îndelungată din cauza deplasării la muncă în străinătate.

Lege organică. Am fost primă Cameră sesizată.

Termenul pentru dezbatere și vot final fiind depășit, proiectul de lege se consideră adoptat în conformitate cu prevederile art.75 alin.2 din Constituție și ale art.113 din Regulamentul Camerei Deputaților.

Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.62/2007 pentru completarea Legii nr. 260/2002 pentru ratificarea Acordului dintre România și Statele Unite ale Americii privind statutul forțelor Statelor Unite ale Americii în România, semnat la Washington la 30 octombrie 2001 (rămas pentru votul final)  

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.62/2007 pentru completarea Legii nr.260/2002 pentru ratificarea Acordului dintre România și Statele Unite ale Americii privind statutul forțelor Statelor Unite ale Americii în România, semnat la Washington la 30 octombrie 2001.

Potrivit prevederilor art.115 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

Are cuvântul reprezentantul inițiatorului.

   

Doamna Katalin Barbara Kibedi (secretar de stat, Ministerul Justiției):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Distinsă Cameră,

Acordul dintre România și Statele Unite ale Americii privind statutul forțelor Statelor Unite ale Americii a fost deja ratificat de către Parlamentul României. Ceea ce lipsește din acest acord este concretizarea unor probleme de jurisdicție, bunăoară în măsura în care sunt comise infracțiuni de către militarii care staționează în România. pentru evitarea unor conflicte de competență, prin prezentul act normativ se stabilesc aceste jurisdicții.

De aceea, în măsura în care membrii Comisiei pentru apărare au înțeles necesitatea și rostul acestui act normativ, rugămintea este de a adopta în forma în care a ieșit raportul comisiei.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul la dezbateri generale. Nu dorește.

Conform art.106, Camera Deputaților trece la dezbaterea pe articole a proiectului sau a propunerii legislative numai atunci când raportul comisiei sesizate în fond există amendamente admise sau respinse.

Legea va fi supusă aprobării pentru vot final în ședința de vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru ratificarea Protocolului Adițional, semnat la Cairo la 21 februarie 2007, de amendare a unor prevederi ale Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Arabe Egipt privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la București la 24 noiembrie 1994 (rămas pentru votul final)  

Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului adițional semnat la Cairo la 21 februarie 2007 de amendare a unor prevederi ale Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Arabe Egipt privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la București la 24 noiembrie 1994.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul.

   

Domnul Emil Carol Kovacs:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Potrivit angajamentului politic asumat în cadrul negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, la încheierea capitolului 26 de negociere relații externe, România trebuie să asigure compatibilizarea cu dreptul comunitar al tuturor acordurilor internaționale încheiate.

Încheierea prezentului protocol adițional este necesară întrucât asigur pe de o parte respectarea angajamentului politic al Guvernului, iar pe de altă parte, aplicarea art.307 al tratatului instituind comunitatea europeană care prevede obligația statelor membre de a adopta măsurile necesare pentru eliminarea incompatibilităților între tratatele la care acestea sunt părți și dreptul comunitar.

Față de cele de mai sus, Guvernul propune și susține adoptarea acestui act normativ.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Din partea comisiei sesizate în fond, vă rog.

 
   

Domnul Cornel Popa:

Domnule președinte,

O să spicuiesc din raportul asupra Proiectului de Lege pentru ratificarea Protocolului adițional semnat la Cairo la 21 februarie 2007 de amendare a unor prevederi ale Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Arabe Egipt privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la București la 24 noiembrie 1994.

Potrivit prevederilor art.75 din Constituție, republicată, și ale art.92 alin.(8) pct.1 din Regulamentul Camerei, Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.

Comisia pentru politică externă a avizat favorabil, de asemenea, proiectul de lege în forma inițiatorului.

Inițiativa legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare ratificarea Protocolului adițional semnat la Cairo la 21 februarie 2007 de amendare a unor prevederi ale Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Arabe Egipt privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la București la 24 noiembrie 1994.

Membrii Comisiei au examinat proiectul de lege în ședința din 12 septembrie 2007. au luat parte 23 de membri din Comisia de politică economică, reformă și privatizare.

În urma examinării propunerii legislative și a punctelor de vedere exprimate de către membrii comisiei și de către invitați, s-a hotărât cu unanimitate de voturi să se supună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului adițional, semnat la Cairo la 21 februarie 2007, de amendare a unor prevederi ale Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Arabe Egipt privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la București la 24 noiembrie 1994, cu amendamentele admise, care sunt redate în anexa la prezentul raport.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulțumesc.

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale. Nu dorește.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Nu există amendamente respinse.

Vă rog, dorește cineva să ia cuvântul? Trecem la dezbaterea proiectului de lege... Vă rog, nu am trecut mai departe.

Vă rog, domnule Pușcaș, din partea Grupului Partidului Social Democrat.

Mă scuzați, atrag atenția secretarilor să mă atenționeze.

 
   

Domnul Vasile Pușcaș:

Domnule președinte de ședință,

Vroiam doar să fac o clarificare, să aduc o clarificare, datorită faptului că am văzut că există unele nedumeriri. Reprezentantul Guvernului spunea că este vorba de o compatibilizare a legislației comunitare cu legislația noastră și lumea era nedumerită că era un acord cu Egiptul. Dar vreau să vă spun, și pentru ceilalți colegi, deci este vorba de legislația care privește comerțul și investițiile, iar România a trebuit să preia normele și punctul de vedere al Uniunii Europene cu terțe părți din afara Uniunii Europene, deci, inclusiv cu Egiptul.

Lucru acesta trebuia să fie gata până la data aderării și eu propun să îl susținem chiar și acum.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc foarte mult pentru clarificări.

Dacă mai dorește cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale. Nu mai dorește nimeni.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Votăm pozițiile 1 și 2, anume titlul și articolul unic.

Dacă există obiecții, observații. Nu există. Adoptat.

Legea rămâne pentru votul final la ședința de mâine.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru ratificarea Protocolului Adițional, semnat la Baku, la 11 octombrie 2006, pentru amendarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Azerbaidjan privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la Baku, la 29 octombrie 2002 (rămas pentru votul final)  

Proiectul de Lege privind pentru ratificarea Protocolului adițional semnat la Baku la 11 octombrie 2006, pentru amendarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Azerbaidjan privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la Baku la 29 octombrie 2002.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește.

Din partea comisiei sesizate în fond are cuvântul președintele comisiei. Vă rog.

   

Domnul Cornel Popa:

Raport asupra Proiectului de Lege pentru ratificarea Protocolului Adițional, semnat la Baku la 11 octombrie 2006, pentru amendarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Azerbaidjan privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la Baku la 29 octombrie 2002.

Potrivit prevederilor art.75 din Constituție, republicată, și ale art.92 alin. (8) pct.1 din Regulamentul Camerei, prima Cameră sesizată este Camera Deputaților.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Comisia pentru politică externă, de asemenea, a avizat favorabil proiectul de lege în forma inițiatorului.

Ședința de dezbatere în cadrul comisiei a fost în data de 12 septembrie 2007.

Au participat 23 de membri ai Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare.

Proiectul a fost aprobat cu unanimitate de voturi, cu amendamentele admise, care sunt redate în anexa la prezentul raport.

În raport cu obiectul și conținutul său, de asemenea, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale?

Vă rog.

 
   

Domnul Aledin Amet:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Republica Azerbaidjan este o țară importantă, dacă ar fi să ne raportăm numai la resursele naturale importante ale acestei țări.

Propunerea legislativă este una benefică. Este necesară consolidarea relațiilor economice și politice cu Republica Azerbaidjan. Statul azer a investit în câteva obiective din România, în ultima perioadă, sume de apreciat. Dacă ar fi să dau numai un exemplu, mă pot referi la Parcul Sectorului 2, care începând cu luna august se numește Parcul Sectorului 2 "Heydar Alyev", fostul președinte al Republicii Azerbaidjan. Suma, după cum spuneam, este una de apreciat, investiția este una de apreciat: 3.450.000 euro.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Se lucrează pe raportul comisiei.

Avem titlul și articolul unic, cu amendamentele admise de comisie.

Obiecții, observații? Nu există.

Adoptat.

Legea rămâne pentru votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Maltei privind cooperarea în domeniul combaterii criminalității organizate, a traficului ilicit de stupefiante, substanțe psihotrope și precursori ai acestora, precum și a altor infracțiuni grave, semnat la Luxemburg la 12 iunie 2007 1994 (rămas pentru votul final)  

Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Maltei privind cooperarea în domeniul combaterii criminalității organizate, a traficului ilicit de stupefiante, substanțe psihotrope și precursori ai acestora, precum și a altor infracțiuni grave, semnat la Luxemburg la 12 iunie 2007.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește.

Dacă din partea comisiei sesizate în fond? Domnul președinte Sergiu Andon.

   

Domnul Sergiu Andon:

Mulțumesc, domnule președinte.

Suntem primă Cameră sesizată.

Dispunem de avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Dispunem de avizul favorabil al Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic.

Obiectul de reglementare este cel pe care îl anunță și titlul: ratificarea Acordului cu Guvernul maltez pentru cooperare în domeniul criminalității organizate și celor apropiate acestui domeniu.

Comisia a dezbătut proiectul în ședința din 11 septembrie 2007, în cvorum.

Cu unanimitate s-a hotărât să supunem distinsului plen al Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, proiectul, care face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Conform art.106 din Regulamentul Camerei Deputaților, Camera Deputaților trece la dezbaterea pe articole a proiectului sau a propunerii legislative numai atunci când în raportul comisiei sesizate în fond există amendamente admise sau respinse.

Întrucât nu există, legea rămâne pentru votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru ratificarea Protocolului Adițional, semnat la București, la 16 aprilie 2007, la Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Populare Chineze privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la București la 12 iulie 1994 (rămas pentru votul final)  

Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului Adițional, semnat la București la 16 aprilie 2007, la Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Populare Chineze privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la București la 12 iulie 1994.

Dacă din partea inițiatorului dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește.

Din partea comisiei sesizate în fond, vă rog.

   

Domnul Cornel Popa:

Raport asupra Proiectului de Lege pentru ratificarea Protocolului Adițional, semnat la București la 16 aprilie 2007, la Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Populare Chineze privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la București la 12 iulie 1994.

Potrivit prevederilor art.75 din Constituția României, republicată, și ale art.92 alin.(8) pct.1 din Regulamentul Camerei, prima Cameră sesizată este Camera Deputaților.

Consiliul Legislativ, cu avizul nr.1079/9 august 2007 a avizat favorabil.

Comisia pentru politică externă, cu avizul PLx nr.530, din 6 septembrie 2007, a avizat favorabil, în forma inițiatorului.

Comisia a fost întrunită în ședința din 12 septembrie 2007. Cei 23 de membri prezenți ai Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare au aprobat, cu unanimitate de voturi, prezentul proiect de lege, în forma inițiatorului.

Prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Constatând că nu sunt îndeplinite prevederile art.106, nu putem trece la dezbaterea pe articole a proiectului, pentru că nu există amendamente admise sau respinse.

Urmează votul final în ședința de vot final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr.161 din 19 aprilie 2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției (rămas pentru votul final)  

Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.161 din 19 aprilie 2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției.

Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul. Nu dorește.

Din partea comisiei sesizate în fond, are cuvântul domnul președinte Sergiu Andon.

   

Domnul Sergiu Andon:

Mulțumesc, domnule președinte.

Suntem și în cazul acestui proiect primă Cameră sesizată.

Proiectul a beneficiat, ca de obicei, de avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Guvernul nu susține adoptarea.

Propunerea are ca obiect de reglementare modificarea a două alineate din art.87 al Legii nr.161, urmărindu-se recunoașterea dreptului pentru aleșii locali - primari și viceprimari - de a exercita pe perioada mandatului profesia de bază, respectiv de medic sau medic veterinar.

Noi am dezbătut, comisia a dezbătut proiectul în ședința din 11 septembrie, în prezența unor reprezentanți ai Ministerului Justiției și Ministerului Reformei Administrative și Internelor.

S-a constatat că măsurile propuse sunt în contradicție cu, este opinia membrilor comisiei, cu principiile fundamentale exprimate de Legea nr.161, dar și cu prevederile altor acte normative, deoarece, dacă s-ar accepta reglementarea, activitatea paralelă desfășurată de aleșii locali vizați de interdicție ar influența exercitarea imparțială și obiectivă a menirii lor și s-ar crea, pe de altă parte, s-ar crea discriminări față de ceilalți aleși locali, care au alte tipuri de profesii liberale.

Din numărul de 27 de membri ai comisiei au fost prezenți 14 deputați, care au hotărât în unanimitate să propună plenului respingerea Propunerii legislative, care face parte, ca și reglementarea de bază, din domeniul legilor organice.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Dacă există cineva care dorește să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Nu există.

Reamintim că, prin raportul comisiei sesizate în fond, se propune respingerea acestei inițiative legislative.

În conformitate cu prevederile art.104 din Regulament, dacă prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea proiectului de lege sau a propunerii legislative, după încheierea dezbaterii generale, președintele cere Camerei să se pronunțe prin vot.

Legea rămâne pentru votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru ratificarea Protocolului, semnat la București, la 6 septembrie 2006, la Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Coreea privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la București, la 7 august 1990 (rămas pentru votul final)  

Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului, semnat la București la 6 septembrie 2006, la Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Coreea privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la București la 7 august 1990.

Dacă din partea inițiatorului dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește.

Dacă din partea comisiei sesizate în fond?

   

Domnul Cornel Popa:

Raport asupra Proiectului de Lege pentru ratificarea Protocolului, semnat la București la 6 septembrie 2006, la Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Coreea privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la București la 7 august 1990.

Potrivit prevederilor art.75 din Constituția României, republicată, și ale art.92 alin.(8) pct.1 din Regulamentul Camerei, prima Cameră sesizată este Camera Deputaților.

Cu avizul 1092 din 15 august 2007, Consiliul Legislativ avizează favorabil proiectul de lege.

În ședința din 12 septembrie 2007 au avut loc dezbaterile în comisie, iar cei 23 de deputați prezenți au avizat favorabil, cu unanimitate de voturi și cu amendamentele admise, care sunt redate în anexa la prezentul raport, prezentul proiect de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Nu dorește.

Deci, supun spre aprobare titlul și articolul unic.

Dacă sunt obiecții, observații? Nu sunt.

Se consideră adoptat.

Rămâne pentru votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aderarea Guvernului României la Convenția Internațională privind Reglementarea Vânării Balenelor, adoptată la Washington, la 2 decembrie 1946 și la Protocolul la Convenția Internațională privind Reglementarea Vânării Balenelor, adoptat la Washington, la 19 noiembrie 1956 (rămas pentru votul final)  

Proiectul de Lege pentru aderarea Guvernului României la Convenția Internațională privind reglementarea vânării balenelor, adoptată la Washington la 2 decembrie 1946, și la Protocolul la Convenția Internațională privind reglementarea vânării balenelor, adoptat la Washington la 19 noiembrie 1956.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul?

   

Doamna Lucia Ana Varga (secretar de stat, Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile):

În contextul în care Comunitatea Europeană are ca obiectiv protecția balenelor, fapt reflectat în legislația europeană în domeniul mediului, și este necesar să acționeze pe plan internațional în contextul propriei politici de mediu, România - ca stat membru - trebuie să se alăture eforturilor de a conserva această deosebită diversitate biologică.

Având în vedere cele de mai sus, a fost elaborat prezentul proiect de lege, pe care vi-l supunem atenției.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond, vă rog.

 
   

Domnul Constantin Traian Igaș:

Vă mulțumesc.

La întocmirea raportului s-a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice și avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Proiectul de lege a fost dezbătut și analizat în fond în procedură obișnuită, în ședința din 11 septembrie 2007.

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare aderarea Guvernului României la Convenția Internațională privind reglementarea vânării balenelor, adoptată la Washington la 2 decembrie 1946, și la Protocolul de la Convenția Internațională privind reglementarea vânării balenelor, adoptat la Washington în 19 noiembrie 1956.

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic propune plenului Camerei Deputaților adoptarea acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Potrivit art.106 din Regulamentul Camerei Deputaților, "Camera Deputaților trece la dezbaterea pe articole a proiectului sau a propunerii legislative numai atunci când în raportul comisiei sesizate în fond există amendamente admise sau respinse".

Întrucât nu există, urmează votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.61/2007 pentru reglementarea unor măsuri de punere în aplicare a Convenției privind constituirea Oficiului European de Poliție (Convenția EUROPOL) (rămas pentru votul final)  

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.61/2007 pentru reglementarea unor măsuri de punere în aplicare a Convenției privind constituirea Oficiului European de Poliție.

Potrivit prevederilor art.115 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

Are cuvântul reprezentantul inițiatorului.

   

Domnul Marin Pătuleanu (secretar de stat, Ministerul Internelor și Reformei Administrative):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Ordonanța de urgență a Guvernului nr.61/2007 reprezintă modalitatea de a îndeplini procedurile pentru crearea cadrului legal care să permită îndeplinirea tuturor cerințelor impuse de Convenția EuroPol și de protocoalele la aceasta.

Proiectul de act normativ are ca obiectiv îndeplinirea obligației de executare cu bună credință a unor tratate la care România a devenit parte în baza art.3 alin. (3) din actul de aderare, precum și creșterea eficienței măsurilor de cooperare în cadrul politicii în domeniul cooperării polițienești.

Totodată, neîndeplinirea obligațiilor din care rezultă aceste tratate, înainte de intrarea lor în vigoare, ar crea o imagine negativă asupra capacității României de a-și realiza angajamentele asumate și ar impieta asupra desfășurării, în condiții de maximă eficiență, a cooperării vizate prin aceste tratate.

Față de cele de mai sus, vă rugăm să examinați și să adoptați proiectul legii de aprobare a Ordonanței nr.61/2007.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Din partea comisiei raportoare, vă rog.

 
   

Domnul Constantin Traian Igaș:

Domnule președinte,

La întocmirea raportului s-a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină și imunități, avizul favorabil al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, avizul favorabil al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Proiectul de lege a fost dezbătut și analizat în fond în procedură de urgență, în ședința din 11 septembrie 2007.

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare crearea cadrului juridic necesar aplicării dispozițiilor Convenției privind constituirea Oficiului European de Poliție, încheiată în 26 iulie 1995, întemeiată pe dispozițiile art.K3 din Tratatul privind Uniunea Europeană și a protocoalelor la acesta, din perspectiva necesității de îndeplinire a obligațiilor asumate de România în domeniul Justiției și Afacerilor Interne, derivate din calitatea sa de stat membru al Uniunii Europene.

Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Comisia propune un raport de adoptare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Dacă din partea grupurilor parlamentare mai dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește.

Potrivit art.106, "Camera Deputaților trece la dezbaterea pe articole a proiectului sau a propunerii legislative numai atunci când în raportul comisiei sesizate în fond există amendamente admise sau respinse".

Întrucât nu există, urmează votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea aderării Consiliului Legislativ la Asociația Consiliilor de Stat și a Jurisdicțiilor Administrative Supreme din Uniunea Europeană (rămas pentru votul final)  

Proiectul de Lege privind aprobarea aderării Consiliului Legislativ la Asociația Consiliilor de Stat și a jurisdicțiilor administrative supreme din Uniunea Europeană.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Vă rog.

   

Doamna Kibedi Barbara Katalin:

Mulțumesc, domnule președinte.

Distinsă Cameră,

Prezentul proiect de lege își propune să se aprobe aderarea Consiliului Legislativ la Asociația Consiliilor de Stat și a jurisdicțiilor administrative supreme din Uniunea Europeană.

Dacă parcurgem statutul acestei asociații, ne dăm seama de semnificația acestei aderări, proiectul de lege trebuind să reglementeze condițiile în care se plătește cotizația anuală de membru al acestei asociații.

Prin urmare, achiesăm la concluziile raportului comisiei.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond, vă rog.

 
   

Domnul Sergiu Andon:

Mulțumesc, domnule președinte.

Obiectul este cel anunțat.

Suntem primă Cameră sesizată.

Și de data aceasta Consiliul Legislativ, cu obiectivitate, a avizat favorabil proiectul de lege, care de altfel îl privește.

Obiectul este cel adineauri învederat de distinsa doamnă secretar de stat.

Am dezbătut proiectul în cvorum legal de 14 membri din 27, în ședința din 11 septembrie a.c.

Cu unanimitate de voturi, s-a hotărât să supunem atenției și înțelepciunii dumneavoastră adoptarea proiectului.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Potrivit dispozițiilor art.106, având în vedere că nu avem amendamente admise sau respinse, va urma votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului între România și Republica Macedonia în domeniul asigurărilor sociale, semnat la București la 27 februarie 2006 (rămas pentru votul final)  

Proiectul de Lege pentru Ratificarea Acordului între România și Republica Macedonia în domeniul asigurărilor sociale, semnat la București la 27 februarie 2006.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Vă rog.

   

Doamna Denisa Oana Pătrașcu (secretar de stat, Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Acordul semnat la București la data de 27 februarie 2006 între România și Republica Macedonia în domeniul asigurărilor sociale, constituie un tratat internațional bilateral care reglementează acordarea indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă, indemnizației de maternitate, pensii, prestații în natură în caz de boală și maternitate, prestații în natură în caz de accidente de muncă și boli profesionale, ajutor de deces, indemnizații de șomaj, alocații de stat pentru copii.

Dispozițiile Acordului se vor aplica tuturor persoanelor care sunt sau au fost supuse legislației unei părți contractante sau legislației ambelor părți contractante, precum și persoanelor ale căror drepturi derivă de la persoanele menționate anterior.

Față de cele menționate, vă supun adoptării acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond, vă rog.

 
   

Domnul Gheorghe Barbu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Raport asupra proiectului de lege pentru ratificarea Acordului între România și Republica Macedonia în domeniul asigurărilor sociale, semnat la București la 27 februarie 2006.

La întocmirea prezentului raport comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Comisia propune plenului Camerei Deputaților aprobarea proiectului de lege în forma prezentată.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, conform prevederilor art.73 alin. (1) din Constituția României, republicată.

Camera Deputaților este prima Cameră sesizată, potrivit reglementărilor art.75 din Constituția României, republicată, și a art.92 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Întrucât nu există amendamente admise sau respinse, conform art.106, va urma votul final.

 
Reexaminarea dispozițiilor art.9 din Legea contenciosului administrativ nr.554/2004, ca urmare a deciziei Curții Constituționale nr.660 din 4 iulie 2007, publicată în M.Of.nr.525/2.VIII.2007 (rămasă pentru votul final)  

Reexaminarea dispozițiilor art.9 din Legea contenciosului administrativ nr.554/2004, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr.660 din 4 iulie 2007.

Din partea Comisiei juridice, de disciplină și imunități, domnul președinte Sergiu Andon, vă rog.

   

Domnul Sergiu Andon:

Mulțumesc, domnule președinte.

De data aceasta vin în fața dumneavoastră cu o problemă puțin mai spinoasă. Este vorba de reexaminarea art.9 din Legea contenciosului administrativ, după ce a fost declarat neconstituțional prin Decizia Curții Constituționale nr.660/2007.

La data la care noi am examinat, nu demult, comisia a fost sesizată cu cererea de reexaminare la data de 3 septembrie;

a introdus-o în proxima ședință, 11 septembrie, în 3 septembrie nefiind zi de comisie, cu ocazia reexaminării constatând, nici nu puteam altfel, neconstituționalitatea textului, am încercat să avem o poziție, să-i spunem așa, constructivă, și să venim în fața dumneavoastră cu o propunere de ameliorare a textului art.9, care avea o șansă de a fi declarat constituțional.

Onest vorbind, nu-i o diferență mare între cele două texte, și disputa între legiuitorul care a adoptat Legea contenciosului administrativ, acest articol, și judecătorii constituționali, este o deosebire, să zicem așa, de viziune de adoptare, fie în sensul - zice legiuitorul constituțional - accesibilității mai mari la justiție, respectiv al posibilității cetățeanului să adreseze excepția de neconstituționalitate indirect, prin intermediul instanței de drept administrativ. Judecătorul constituțional contraargumentează cu o serie de principii, dintre care două sunt mai importante, și anume: unu, că excepția de neconstituționalitate nu poate forma obiectul unei acțiuni propriu-zise, unei acțiuni principale. Este o chestiune prejudicială care se poate ridica numai în cazul existenței unui proces cu alt obiect.

Iar a două obiecție a Curții ține de această competență constituțională exclusivă pe care o are, și pe care vrea s-o păstreze, în sensul de a fi sesizată nemijlocit, decât cu condiția aceasta, a existenței unui litigiu anterior.

Noi am făcut propunerea din dorința de a nu avea o atitudine pasivistă, și, pe de altă parte, gândindu-ne că s-ar putea în timp să se schimbe filosofia constituțională despre rolul Curții, și să ajungem ca în alte țări, unde și excepțiile de neconstituționalitate se ridică în fața instanțelor obișnuite, de un anume grad.

Ce s-a întâmplat? Așa fiind, noi am anexat raportului un amendament, și raportul pe care sunt obligat să-l susțin, că acesta este mandatul comisiei, este raport de adoptare a acestei modificări propuse la art.9, în regim de lege organică, deci a modificat textul art.9 și făcându-l, în opinia noastră, constituțional.

Ce s-a întâmplat între timp? Scuzați-mă, că v-am reținut atenția mai mult. S-a întâmplat că termenul de abrogare a expirat între momentul discutării de comisie și acest moment. Sunt cele 45 de zile prevăzute de Constituție în care un text declarat neconstituțional, dacă nu este modificat, nu mai există.

Deci, în momentul de față textul nu mai există, și poziția noastră a fi poziția unui legiuitor care, independent de decizia Curții, îmbunătățește o lege.

Dacă aceasta rămâne singura motivare, opinia mea personală, dacă-mi permiteți acum s-o exprim, este aceea că dacă este să îmbunătățim Legea contenciosului administrativ, mai bine s-o facem așezat, global, unitar, pe mai multe texte dacă va fi necesar, și să nu venim cu o mică modificare mai mult de formulare, care poate rezista sau nu poate rezista, și care se abate de la dezideratul pe care ni-l propunem, să asigurăm o anumită stabilitate legislativă.

Așadar, în calitate de președinte al comisiei susțin raportul, pentru că acesta este mandatul, dar în calitate de deputat, dacă îmi permiteți, propun constatarea faptului că textul a fost abrogat și respingerea, bineînțeles, proiectului de lege, pentru că textul între timp a devenit abrogat prin efectul constituțional al trecerii timpului de la decizia Curții. Mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog să pregătiți cartelele pentru votul electronic.

Există un singur amendament admis de către comisie, raportul este de aprobare, dar s-a făcut o propunere de respingere, autor, domnul Sergiu Andon. Deci, raportul comisiei este de aprobare, există o propunere de respingere.

Supun la vot propunerea de eliminare. Vă rog să votați. Se propune eliminarea amendamentului aprobat de comisie.

 
   

Cu 47 de voturi pentru, 46 împotrivă și 2 abțineri, propunerea nu a întrunit numărul necesar de voturi deci, acest amendament nu a fost respins.

Legea rămâne pentru votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.34/2007 pentru completarea Legii nr.3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului (rămas pentru votul final)  

Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.34/2007 pentru completarea Legii nr.3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului.

Potrivit prevederilor art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

Conform prevederilor din regulament, urmează să trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Are cuvântul reprezentantul inițiatorului. Nu dorește să intervină.

Dăm cuvântul reprezentantului comisiei raportoare. Nu dorește să intervină.

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește nimeni.

Conform prevederilor art. 118 din regulament, urmează să aprobăm timpul afectat dezbaterii acestui proiect de lege.

Rog reprezentanții birourilor comisiilor raportoare să facă propuneri. Domnule președinte Andon, vă rog frumos să faceți propunere pentru timpii de dezbatere în regim de urgență.

   

Domnul Sergiu Andon:

Clasicul 5 minute, domnule președinte, propunem.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Dacă nu, s-a adoptat acest timp de dezbatere.

Vă rog? Am fost înștiințat acum de stafful tehnic că mai trebuia să vină un raport suplimentar, care nu a venit, fapt pentru care evident că îl vom aștepta și nu mai discutăm acest proiect.

Până la ce punct, vă rog? Deci, pozițiile până la nr. 20, inclusiv din ordinea de zi nu au raportul suplimentar, prin urmare, le amânăm.

Trecem la poz. 21, este vorba de Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.34/2007 pentru completarea Legii nr.3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului.

Lege organică.

Nici la poz. 21 nu avem raportul.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea alin.(1) și (5) ale art.64 din Legea educației fizice și sportului nr.69/2000 (rămas pentru votul final)  

Trecem la pct. 22 din ordinea de zi.

Se pare că am lucrat într-un ritm mai alert decât a putut stafful tehnic să ne multiplice materialele.

Proiectul de Lege pentru modificarea alin.(1) și (5) ale art.64 din Legea educației fizice și sportului nr.69/2000.

Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul? Nu dorește să ia cuvântul.

Din partea comisiei sesizate în fond, dacă dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește.

Dacă din partea grupurilor parlamentare, în cadrul dezbaterilor generale, dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește nimeni.

Vă reamintesc că prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea acestei inițiative legislative. În atare situație, conform art. 104, legea va rămâne pentru votul final.

Dezbaterea Propunerii legislative privind modificarea și completarea art.101 din Legea nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic (rămas pentru votul final)  

Am dezbătut pct. 22, acum trecem la pct. 23, ca să ne sincronizăm cu toții. Propunerea legislativă privind modificarea și completarea art.101 din Legea nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic.

Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul? Nu dorește.

Din partea comisiei sesizate în fond? Nu se dorește intervenția.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale, din partea grupurilor parlamentare? Nu se dorește.

Vă reamintesc că prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea acestei inițiative legislative. În atare situație, urmează, conform in baza art. 104 din regulament, legea rămâne la votul final.

Dezbaterea Proiectului de Lege pentru completarea art.17 din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății (rămas pentru votul final)  

Pct. 24, Proiectul de Lege pentru completarea art.17 din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Lege organică.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Vă rog.

   

Domnul Petru Movilă:

Domnule președinte, vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Acest proiect de lege are rolul de a face o corelație între programele pe care le desfășoară Agenția Națională de locuințe în ceea ce privește locuințele pentru tineri, pentru specialiștii din sănătate, medici și rezidenți, și atribuția pe care o capătă direcțiile județene de sănătate, Ministerul Sănătății, privind administrarea de locuințe pentru categoriile menționate mai devreme. Mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Dacă din partea comisiilor sesizate în fond dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește.

Dacă în cadrul dezbaterilor generale dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește.

 
     

Domnul Mircea Valer Pușcă:

Procedură, domnule președinte.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog.

 
   

Domnul Mircea Valer Pușcă:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Așa cum este prevăzut la art. 74 din Constituție privind inițiativa legislativă, deputații și senatorii, precum și cetățenii în număr de cel puțin 100.000 cu drept de vot pot prezenta propuneri legislative. În ordinea de zi, prezentul act pe care noi îl discutăm, de reglementare, este prezentat ca fiind proiect legislativ. Proiecte legislative pot fi depuse doar de Guvern, inițiativa legislativă a Guvernului se numește "proiect de lege", restul sunt "propuneri legislative".

Domnule președinte de ședință,

Eu vă rog să sesizați secretariatul Camerei, ca astfel de confuzii privind originea inițiativei să nu se mai întâlnească pe ordinea de zi. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Da, vă mulțumesc.

 
     

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

În Constituție sunt la fel!

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog.

 
   

Domnul Dragoș Petre Dumitriu:

Îl voi cita pe domnul președinte Bogdan Olteanu: "O propunere legislativă care a fost adoptată de Senat se numește deja proiect".

 
     

Domnul Mircea Valer Pușcă (din sală):

Citiți Constituția!

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Bun.

Cu privire la titlu și la articolul unic, dacă există obiecții, observații? Nu există.

Se consideră adoptat.

Rămâne pentru votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.36/2007 pentru abrogarea Legii nr.476/2003 privind aprobarea taxei de notificare a prelucrărilor de date cu caracter personal, care cad sub incidența Legii nr.677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date (rămas pentru votul final)  

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.36/2007 pentru abrogarea Legii nr.476/2003 privind aprobarea taxei de notificare a prelucrărilor de date cu caracter personal, care cad sub incidența Legii nr.677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date.

Potrivit prevederilor art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

Conform prevederilor din regulament, urmează să trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Are cuvântul reprezentantul inițiatorului. Dacă dorește să intervină? Da. Îi rog pe vorbitori să respecte indicațiile de pe plăcuță, și anume, să se prezinte cu numele și funcția, pentru ușurarea stenogramei.

   

Doamna Georgeta Basarabescu:

Da, domnule președinte, am să mă prezint și cu numele și cu funcția. Numele meu este Georgeta Basarabescu și sunt președinta Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.

Ca autoritate autonomă și independentă, susțin Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.36/2007 pentru abrogarea Legii nr.476/2003, în scopul armonizării legislației României cu prevederile Directivei Europene nr. 95/1946 privind protecția datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Dacă din partea comisiei raportoare dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește.

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul?

 
     

Domnul Daniel Buda (din sală):

Pe procedură, domnule președinte.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog.

 
   

Domnul Daniel Buda:

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu știu dacă ați observat sau nu, nu aveți secretar, domnule președinte, care să asigure conducerea ședinței. Vă rog, prin urmare, să luați măsurile care se impun.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc pentru ajutorul pe care ni-l dați, să terminăm proiecte de lege de pe ordinea de zi.

Luăm o pauză de 10 minute, până când vom avea și al doilea secretar.

 
     

- după pauză -

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Cu bunăvoința domnului Munteanu avem și al doilea secretar. Continuăm lucrările ședinței.

 
     

(În continuare, președintele de ședință este asistat de domnii Dan Radu Rușanu și Ioan Munteanu, secretari ai Camerei Deputaților).

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Dacă există obiecții asupra titlului și asupra articolului unic? Nu există.

Legea rămâne pentru votul final.

 
Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.21 din 1 martie 1991 privind cetățenia română (retrimisă comisiei).  

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.21 din 1 martie 1991 privind cetățenia română.

Dacă din partea inițiatorului dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește nimeni.

Dacă din partea comisiei sesizate în fond dorește cineva sa ia cuvântul? Nu dorește nimeni.

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva sa ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Nu dorește nimeni.

Din partea Guvernului, văd că dorește doamna ministru să ia cuvântul. Vă rog să poftiți. Cu scuzele de rigoare, dar eram în partea cealaltă cu atenția.

   

Doamna Kibedi Katalin Barbara:

Mulțumesc, domnule președinte.

Distinsă Cameră,

Am dorit să iau neapărat cuvântul pentru că este o inițiativă legislativă care are raport de adoptare din partea comisiei, însă doream să atenționez plenul că, între timp, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 87/5.09.2007, care s-a publicat deja în Monitorul Oficial nr. 634/14.09.2007, ceea ce înseamnă că deja își produce efectele, s-a modificat consistent Legea cetățeniei române, în sensul în care, de fapt, s-a dorit de către mai mulți parlamentari care au avut inițiative legislative în domeniu, umblându-se la procedura care s-a dovedit a fi greoaie și destul de birocratică. Pentru a evita paralelismele legislative pe care nu ni le permite Legea nr. 24/2000 sau, mai rău, dispoziții contradictorii, care nu pot armonizate, în condițiile în care vorbește de autorități competente diferite, rugămintea mea este să reapreciați raportul comisiei.

Cu scuzele de rigoare, și față de cei care au avut această inițiativă legislativă, și față de munca desfășurată de membrii comisiei, însă, repet, am reușit în sfârșit să învingem și să adoptăm această modificare, așteptată de către toată lumea. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Petre Străchinaru:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Fac parte dintre inițiatorii acestei propuneri legislative, despre avantajele căreia nu vreau să vă mai rețin acum, pentru că ele s-au derulat pe parcursul a doi ani de zile. Eu nu vreau să vorbesc aici nici despre politica de descurajare în problema redobândirii cetățeniei române de către cei care și-au pierdut-o fără voia lor în decursul istoriei, nu vreau să vorbesc nici despre faptul că o reparație morală putea foarte bine să se facă pe parcursul acestor doi ani și să nu așteptăm ca abia acum, în septembrie, Guvernul, Ministerul Justiției în speță, să promoveze o ordonanță de urgență care preia parțial o serie de aspecte din această propunere legislativă.

Personal, consider că această modalitate de lucru este o mașinațiune din partea Guvernului, care a întârziat pe parcursul acestei perioade promovarea inițiativei noastre, tocmai pentru a ieși cu o ordonanță de urgență, care, oricum, nu rezolvă problema. Este o ordonanță care, pentru actualii guvernanți, nu face, decât, eventual, să bifeze un lucru pe care trebuia să-l facă împreună cu noi, așa cum am stabilit, de altfel, în cadrul Comisiei juridice, pe parcursul îndelungatelor dezbateri care au avut loc în cadrul acestei comisii.

Știți foarte bine că nu este pentru prima dată când guvernanții ne fură inițiativele. Aici nu este vorba de orgoliu, și eu mă bucur, în ultimă instanță, că, într-un fel sau altul, se va face dreptate pentru cetățenii care cer redobândirea cetățeniei române, dar este vorba despre faptul că ordonanța aceasta de urgență nu rezolvă problemele, cele pe care le rezolvă amendamentele la care am convenit în cadrul Comisiei juridice și asupra cărora comisia s-a pronunțat până acum de două ori, după cum bănuiesc că o să aflați din raportul suplimentar.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Domnul Máté.

 
   

Domnul Máté András Levente:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Într-adevăr, așa cum a prezentat doamna secretar de stat, între timp a apărut și produce efecte ordonanța de urgență care a modificat Legea nr. 21 și singura soluție ar fi să retrimitem la comisie, pentru a evita paralelismul legislativ. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnul Anghel, din partea Partidului Social Democrat.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte de ședință,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne și stimați domni deputați,

Domnilor miniștri,

Am luat cuvântul pentru că, iată, alt coleg deputat, din alt spectru politic, ne-a spus astăzi un mare adevăr: Guvernul fură! (Râsete.) Fură inițiative legislative ale distinșilor colegi, deși primul ministru Radu Vasile spunea că nu mai este nimic de furat în țara aceasta. Iată că mai este! Și dacă veți mai absenta de la lucrări și nu sunteți atenți, o să vă fure și fotoliile! Că ăsta e Guvernul! Care trebuie dat jos!

Dincolo de asta, domnule președinte, conform procedurii din regulament și fiind Cameră decizională, deci, nu suntem presați de timp, trebuie să trimitem legea la comisie, iar onorata comisie să o țină până vine ordonanța. Și, ca atare, le va discuta împreună. Adică, va respinge ordonanța și o va lua ca amendamente la legea pe care au făcut-o distinșii noștri colegi.

Cred că este o lecție pe care Guvernul trebuie să o servească, chiar dacă nu o va înghiți cu plăcere.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Dacă mai sunt alte intervenții? Nu mai sunt. Vă rog. Domnul deputat Movilă.

 
   

Domnul Petru Movilă:

Domnule președinte,

Eu propun să votăm această lege, această inițiativă și, în momentul în care ordonanța va veni la dezbateri în comisiile parlamentare, să preluăm, să ținem cont de ceea ce există. Pentru că, într-adevăr, ordonanța este mai puțin completă decât inițiativa legislativă pe care o parte dintre noi am semnat-o.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat o va susține.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Pe procedură, domnul Buda Daniel.

 
   

Domnul Daniel Buda:

Domnule președinte, vă mulțumesc foarte mult.

Domnilor colegi și doamnelor colege,

Este o chestiune foarte simplu de rezolvat, nu trebuie neapărat să vină acest proiect de lege și să aștepte la comisie până când va apărea și această ordonanță, care, într-adevăr, este în funcțiune. Nu avem decât să ducem proiectul de lege la comisie, unde, în funcție de ceea ce conține ordonanța, să operăm modificările pe proiectul de lege, pe acele instituții care sunt vizate de acest proiect de lege, astfel încât, spun eu că în două săptămâni, putem lucra pe acele aspecte din proiectul de lege care nu sunt cuprinse, iată, aflăm, în ordonanță și putem să întregim, practic, această chestiune.

Nu putem să tolerăm la nesfârșit această problemă a acordării cetățeniei, pentru că știm foarte bine că am avut deja observații din partea Uniunii Europene pe această problemă și eu cred că este o chestiune pe care trebuie să o rezolvăm cât se poate de repede.

Și Guvernul ar trebui să mulțumească parlamentarilor, pentru că, iată, și ei au preocupări în această problemă. Și, de altfel, nu avem un alt obiectiv decât să facem ca acest sistem să funcționeze.

Domnule președinte,

în concluzie, eu cred că un termen de două săptămâni este suficient pentru a putea lucra pe acest proiect de lege. Mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnul deputat Moisoiu, din partea Partidului România Mare.

 
   

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Să știți că de vreo câteva minute mă găsesc așa, într-o stare de totală dezorientare. Pentru că adineaori domnul deputat Movilă vorbea în numele Grupului parlamentar al PD-ului, iar domnul deputat Buda, parcă tot din Grupul parlamentar al Partidului Democrat face parte.

Și atunci, numai știu acum, care e poziția PD-ului? Fiindcă vreau să fiu lămurit. Ori dorește să se discute astă-seară, ori, dacă nu, mergem la comisie.

Dar poate că ar trebui cineva să intervină. Nu știu, domnul Rădulescu, poate, să vină și să facă ordine din acest punct de vedere.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc și eu.

Domnule deputat Movilă mai susține punctul de vedere anterior? Întrucât nu mai susține acest punct de vedere, există un consens în retrimiterea acestui proiect la comisie. Termen: 30 de zile.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.34/2007 pentru completarea Legii nr.3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului (rămas pentru votul final)  

Revenim la pct. 21 de pe ordinea de zi, Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.34/2007 pentru completarea Legii nr.3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului.

Acest proiect de lege l-am sărit, pentru că nu avea materialul aici.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește.

Dacă din partea comisiei sesizată în fond dorește cineva să ia cuvântul? Da. Domnul președinte Sergiu Andon.

   

Domnul Sergiu Andon:

Mulțumesc, domnule președinte. Nu atât că doresc, dar am înțeles că e musai să susțin raportul.

Suntem Cameră decizională.

Senatul a respins ordonanța de urgență.

Consiliul Legislativ a avizat-o favorabil.

Noi am dezbătut-o în ședința din 11 septembrie, cu prezența reprezentanților autorizați ai Ministerului Reformei Administrative și Internelor, în cvorum complet, și am hotărât să supunem plenului, cu unanimitate de voturi a fost luată hotărârea, propunerea de adoptare a proiectului de lege, cu amendamentele admise, care, de fapt, amendamente admise, transformă legea de respingere, a Senatului, în lege de aprobare a ordonanței de urgență.

Face parte din categoria legilor organice.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Dacă nu există obiecții, rămâne pentru votul final.

 
Prezentarea Raportului Subcomisiei de anchetă parlamentară privind cercetarea legalității retrocedării Castelului Bran și a procedurii de scoatere la vânzare a acestuia (dezbateri generale).  

Raportul Subcomisiei de anchetă parlamentară privind cercetarea legalității retrocedării Castelului Bran și a procedurii de scoatere la vânzare a acestuia.

Dau cuvântul domnului președinte Mohora. Scuze, vă rog să vă prezentați, vorbitorul.

   

Domnul Dumitru Ioan Puchianu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Mă și prezint. Numele meu este Dumitru Ioan Puchianu și, prin voința Camerei Deputaților, mai exact prin Hotărârea nr.6 din 20.02., am fost numit ca președinte al acestei Subcomisii de anchetă privind cercetarea legalității retrocedării Castelului Bran și a procedurii de scoatere la vânzare a acestuia.

Vă aduc aminte că această comisie s-a constituit în urma sesizării Grupului parlamentar al Partidului România Mare, sesizare care a fost adresată Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții, iar plenul a hotărât constituirea acestei subcomisii, formată din 5 deputați reprezentând partidele parlamentare aflate în Parlament.

Fac mențiunea, de la început, că niciunul dintre cei 5 membri ai comisiei nu sunt împotriva proprietății, nu sunt împotriva retrocedării unui bun către proprietarul de drept. Însă, având această sesizare, am fost nevoiți să cercetăm modul în care a fost retrocedat, modul în care statul, respectiv instituțiile statului au respectat procedurile de retrocedare.

În urma unei analize ce a avut ca obiect acest fapt, am parcurs peste două mii de file care conțineau documente și acte care au stat la baza retrocedării Castelului Bran.

Înainte de a da citire concluziilor, aș vrea să fac o scurtă trecere în revistă a ceea ce a însemnat, de fapt, acest Castel Bran. Știți, poate, mulți dintre dumneavoastră că este o emblemă a României, construită în perioada anilor 1377, care a avut diferite destinații și ajungând ca, în 1920, Consiliul orășenesc Brașov să doneze acest bun către Regina Maria a României, bun care, în perioada anilor '20-'27, a fost transformat în reședință de vară a Curții regale.

După decesul Reginei Maria, Castelul Bran, cu întregul domeniu, a devenit proprietatea fiicei sale, Principesa Elena, care l-a deținut până în anul 1948, moment în care acesta a fost naționalizat printr-un titlu al Consiliului de Miniștri de la acea dată.

Obiectul comisiei a fost acela de a stabili dacă documentele care au stat la baza retrocedării au fost cele normale, legale și, în baza acestora, de drept se putea face această retrocedare.

Am analizat, în primul rând, certificatele care atestau calitatea de moștenitor al celor care au cerut retrocedarea. Am constatat, însă, că, dacă la prima notificare din 2001, făcută în baza Legii nr.10/2001, erau cei patru copii plus soția fiului decedat, în momentul de după apariția Legii nr.247/2005 și după revenirea moștenitorilor de a cere această retrocedare, apar doar trei dintre cei cinci moștenitori de drept.

N-aș vrea să vă citesc și să vă țin prea mult cu date care n-ar face decât să vă dea diverse teme, mai ales că - vă spuneam - este vorba de peste două mii de materiale, însă, aș vrea să dau citire concluziilor comisiei noastre.

Din analiza făcută în legătură cu modul în care a fost retrocedat Castelul Bran și inițiată procedura de scoatere la vânzare a acestuia, precum și din examinarea legislației în vigoare în această perioadă, rezultă că au fost comise mai multe ilegalități. Au fost ignorate dispoziții legale și constituționale în materie de proprietate și încălcarea regulilor procedurale în materia succesiunilor.

Restituirea Castelului Bran nu s-a făcut către toate persoanele îndreptățite. Astfel, dacă notificarea inițială din 2001 avea cinci moștenitori, după, - deci la momentul retrocedării -, apar doar trei, făcându-se mențiunea că în această perioadă s-au făcut renunțări de către ceilalți doi moștenitori ai defunctei. Însă, procedurile legale prevăd că renunțările se pot face în termen de 6 luni de la data decesului Principesei Elena, și nu după ce au început, prin aceste notificări, să creeze efecte.

Mai mult, retrocedarea Castelului Bran s-a făcut din domeniul public al statului, fără a se opera întâi trecerea din domeniul public în domeniul privat. Astfel, s-a încălcat Constituția României, art.136 alin. (4), și Legea nr.213/1998.

O altă concluzie a noastră a fost că inițiativa de vânzare de către proprietari către terțe persoane, fără însă a respecta prevederile Legii nr.422, a fost de natură - și acolo, în această lege, se vorbește despre dreptul de preempțiune al Statului Român în achiziționarea acestor bunuri. Or, știm foarte bine că oferta de vânzare a fost făcută către o instituție administrativă județeană, recte consiliul județean, s-a creat o adevărată emoție la nivel local și o isterie - pot spune, chiar națională -, iar, intrând în această bătălie, consiliul județean n-a făcut decât să altereze o procedură normală de negociere, în cazul în care Ministerul Culturii - cel care avea drept de preempțiune - s-ar fi exprimat.

În aceste condiții, noi am apreciat - și apreciem în continuare - că retrocedarea a încălcat atât Constituția României, cât și Legea nr.213/1998 și actul de retrocedare este lovit de nulitate, conform Legii nr.213/1998.

Cred că cu toții sunteți interesați și suntem interesați ca un act de reparație să fie făcut prin respectarea legii și să nu încercăm, într-o grabă stupidă și absolut sub semnul întrebării, să încălcăm legea, motivându-ne această încălcare ca un drept pe care trebuia să-l facem, încălcând, de fapt, legea. Cui folosește acest lucru? Cred că nimănui și nici celor care au făcut-o nu le-a folosit și nu le va folosi.

Deci, cam acesta a fost, pe scurt, conținutul raportului comisiei noastre.

Dacă vor apărea discuții, întrebări, vă stau la dispoziție.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnul președinte Mohora. Vă rog.

 
   

Domnul Tudor Mohora:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Eu aș vrea să fac întâi precizarea, în calitate de președinte al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții, că această subcomisie care s-a constituit în conformitate cu art.71 al Regulamentului Camerei Deputaților, și-a desfășurat activitatea conform Hotărârii adoptate de plenul Camerei, iar, în final, după informări succesive ale plenului comisiei, acest raport a obținut și votul cvasiunanim, cu o singură abținere, al tuturor membrilor comisiei.

Aș vrea, de asemenea, să completez. Nu vreau să intru în fond, pentru că este dreptul, până la urmă, al membrilor subcomisiei și al președintelui să informeze și să răspundă eventualelor dumneavoastră întrebări.

Eu aș vrea să spun doar următorul lucru, pentru că, parcă s-a pus din sală întrebarea cum se va finaliza această anchetă: se va finaliza în conformitate cu Regulamentul Camerei care, la art.78 alin. (3) spune că acele măsuri care vor fi adoptate de Cameră și trimise instituțiilor abilitate ale statului trebuie să fie luate în discuție de aceste instituții. Și, în cazul de față, noi solicităm să sesizăm - și ați văzut, în cadrul acestui raport, un proiect de hotărâre prin care vă solicităm sesizarea Curții Constituționale, a Guvernului României, precum și a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, care, repet, conform art.78 alin. (3), vor fi obligați, în eventualitatea că această hotărâre va fi adoptată de plen, să ne răspundă în legătură cu măsurile pe care le-au luat, în termen de 30 de zile, urmând ca Biroul permanent al Camerei Deputaților să informeze plenul. Și, atunci, vom decide dacă validăm acele propuneri de soluții.

Repet: noi nu dăm verdicte. Noi ridicăm niște probleme. Considerăm că - și susțin punctul de vedere al subcomisiei - s-au încălcat niște prevederi legale și constituționale. Rămâne să vedem și punctul de vedere al instituțiilor statului care sunt abilitate să ne răspundă și, după aceea, veți decide dumneavoastră ce se va întâmpla.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Din partea Partidului Social Democrat, domnul deputat Niță.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Aceasta este consecința legii proprietății sau legilor proprietății pe care le-au dat Alianța D.A. Și-mi pare rău că domnul deputat Puchianu a făcut parte din alianță și a votat ca: școli, grădinițe, spitale, castele, pământuri, păduri să fie date în natură înapoi, în loc să procedăm cu înțelepciune și să le redăm, așa cum s-au redat aceste bunuri sub o anumită formă de plată, cum s-a procedat și în alte state.

Aceasta este consecința și, din păcate, spun, după părerea mea, nici nu trebuia să ia cuvântul domnia sa la această poziție.

Apoi, trebuie să fac câteva precizări. Nu știu dacă comisia a analizat dreptul de retenție al Statului Român pe cel puțin 12-13 milioane de euro, bani pe care Statul Român i-a investit în acest castel în ultimii 10 ani, până în 2002. Cred că trebuia să facă o analiză foarte serioasă, pentru că un bun în care ai investit, în mod firesc, trebuie să-ți recuperezi ceea ce ai investit. Or, nu cred că în raport s-a făcut această precizare.

Apoi, trebuia văzut dacă comisiile de specialitate din Ministerul Culturii și-au dat avizul pe ordinul pe care ministrul l-a dat, de retrocedare.

Apoi, mai trebuia să vedem dacă contractul, în mod firesc, trebuia să prevadă câteva clauze, printre care dreptul de răscumpărare al Statului Român, având în vedere că acest castel a fost cedat de către comunitatea brașoveană familiei regale; deci, din acest motiv. Sigur că nu știu dacă aceste elemente ... nu am citit ca ele să fi fost cuprinse în raport. Dar, dacă nu sunt, aș dori ca ele să fie verificate sau, cel puțin, luate ca titlu de inventar.

Apoi, sigur că greșeala Ministerului Culturii este vădită și grupul nostru, Grupul parlamentar al P.S.D., va vota acest raport, pentru că, după părerea noastră, este inacceptabil ca un brand al turismului românesc, al culturii românești să fie retrocedat fără o minimă analiză, fără a evalua care sunt consecințele, care sunt în perspectivă evaluările privind acest obiectiv.

Deci, iată, sunt lucruri pe care, din păcate, guvernarea D.A. nu le-a făcut. Și, pentru aceasta, eu cred că Grupul parlamentar al P.S.D. va trebui să voteze pentru sau în favoarea acestui raport, sigur, cu adăugirile pe care eu le-am făcut.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Urmează domnul deputat Ghișe. Urmează domnul deputat Costache.

 
   

Domnul Ioan Ghișe:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimate doamne și stimați domni colegi,

Vă rog să aveți amabilitatea să rețineți următoarele: întâi de toate, că poziția exprimată în fața dumneavoastră de către domnul deputat Mohora, președintele comisiei, pare cât se poate de principială și de judicioasă din punct de vedere al abordării.

A doua chestiune este aceea că, anterior, colegul meu - îmi pare rău că tocmai a ieșit acum pe ușă -, domnul deputat Niță invocă o abordare, să nu-i spun un principiu, foarte interesant, anume că, atunci când se retrocedează foștilor proprietari, să se facă într-un mod cât se poate de judicios și cât se poate de bine cumpănit. Numai că, la vremea când statul comunist lua aceste bunuri de la foștii proprietari, nu s-a mai făcut nici cumpănit, și nici judicios.

Deci, problema de fond este dacă respectăm sau nu, întru totul, dreptul pe care acum Constituția îl garantează - dreptul de proprietate.

A treia chestiune pe care doresc să v-o aduc în atenție - și este o chestiune de procedură și, domnule președinte, vă rog să se țină cont de ea - este următoarea: printr-o scrisoare datată 31 august 2007, membrilor Comisiei juridice, de disciplină și imunități din Camera Deputaților li s-a înaintat o scrisoare a unei societăți civile de avocați care, față de raportul Subcomisiei de anchetă parlamentară privind retrocedarea Castelului Bran, aduce o serie de obiecții în ceea ce privește interpretările pe care comisia le-a făcut în raportul său, din punct de vedere al încălcărilor de lege menționate în raportul comisiei și care, în abordarea societății de avocatură și după ce ne-am consultat cu unii dintre colegii juriști cu experiență, demonstrează că lucrurile nu stau chiar așa cum scrie în raportul comisiei.

De aceea, pentru ca plenul Camerei Deputaților să voteze în cunoștință de cauză și conform principiului juridic că este bine să asculți și cealaltă parte, rugămintea noastră este ca această scrisoare să fie distribuită tuturor deputaților, pentru ca votul asupra proiectului de hotărâre să se dea într-un mod nepărtinitor. Și spun acest lucru, pentru că este de notorietate faptul că unii dintre membrii comisiei - în particular, chiar colegul Puchianu - se află într-o situație de adversitate fățișă și public exprimată cu actualul președinte al Consiliului județean Brașov, fostul coleg și partener de afacere al domniei sale și, probabil, și prieten și coleg de partid. Or, experiența comisiilor parlamentare de anchetă demonstrează - nu de azi și de ieri, ci de mulți ani - că aceste comisii, totdeauna, conțin o încărcătură subiectivă care pleacă de la relațiile politice dintre cei care anchetează față de cei care sunt anchetați. Și, atunci, pentru a evita acest lucru, este bine să rămânem la ceea ce comisia sesizează ca fenomen care poate constitui eventual subiect de corectare legislativă și să facem, pe cât posibil, ca elementul subiectiv și de relație personală să nu se găsească într-un vot al Parlamentului asupra unui raport al unei comisii de anchetă.

În privința unor sesizări la Curtea Constituțională, sigur că Parlamentul poate să solicite un punct de vedere Curții Constituționale. Însă, normal este ca partea care se simte efectiv păgubită în cadrul unui proces, să sesiseze în ce măsură este, sau nu, un articol constituțional. Pentru că, altfel, dacă de câte ori ni se pare că unii dintre adversarii noștri politici de azi sau de mâine procedează într-un mod nelegal, consultăm Curtea Constituțională, intrăm pe un făgaș care nu este nici eficient și nici eficace.

Închei, prin a vă ruga, domnule președinte, să se distribuie tuturor deputaților acest punct de vedere exprimat de casa de avocatură și votul în plen să se dea abia după aceea.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Domnul Costache. Se pregătește domnul Dumitriu.

 
   

Domnul Costache Mircea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dacă se fac propuneri în legătură cu puncte de vedere ale unor case de avocatură, probabil că vom ajunge să și judecăm, se ne împărțim aici, în instanțe, să începem să ... sigur, să judecăm noi.

Este bine să judecăm, să avem documente, să vorbim argumentat și cine vrea să vorbească despre felul cum a fost retrocedat și scos la vânzare Castelul Bran, se poate documenta, de data aceasta, cu seriozitate, citind raportul care ne-a fost expediat la casetă de către subcomisia de anchetă instituită cu votul plenului, pe această problemă.

Consecvent cu programul său național și justițiar, Grupul parlamentar al P.R.M. a sesizat Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții în problema retrocedării Castelului Bran și a scoaterii la vânzare. Două chestiuni care sunt, ambele, clar argumentate în raportul care ne-a fost înaintat.

Despre retrocedări în România, este de prisos să vorbim acum, pentru că sunt țări de pe lângă noi care, în doi-trei ani de la schimbarea de regim, au stabilit un plafon de, să zicem, 50 de mii de dolari, un cadru legal, ce se retrocedează în natură și ce se compensează în bani și au terminat oamenii cu tenebrele trecutului și au trecut la partea de construcție și de consolidare democratică.

La noi, se vede treaba că, după aproape două decenii de jaf și anarhie, nu mai știu oamenii cum să inventeze acte și să găsească modalități, instituindu-se o adevărată mafie a retrocedărilor. Dacă am ajuns și la bunuri de patrimoniu cultural național, care n-au avut nimic cu regimul comunist care le-ar fi confiscat și așa mai departe ... Au fost bunuri de patrimoniu cultural național, cum este Castelul Bran și cum sunt și altele, care nu au ce căuta în tranzacții imobiliare de scos la vânzare către persoane române sau străine.

Dacă cineva crede că putem merge și mergem bine pe acest drum și retrocedăm mâine și Marea Neagră și cerul de deasupra noastră, înseamnă că vrea, cu orice preț, să declarăm închis pe aici și să părăsim locul, că nu suntem demni de el.

Revenind la problema Castelului Bran, ca să se vadă câtă, să spunem, șmecherie prostească se află la mijloc, să citească raportul, la care au lucrat oameni serioși și de bună experiență în materie juridică, și să vadă că s-a încredințat inițiativa retrocedării și scoaterii la vânzare conducerii Muzeului Bran. Este ca și când i-ai cere directorului școlii, conducerii școlii să-și retrocedeze ei școala unora și să iasă acum copilașii cu pancarde "vrem școala înapoi" sau românii, care se mai trezesc din când, să meargă în față la A.V.A.S. și să strige "vrem România înapoi", de felul cum s-au făcut unele retrocedări și privatizări în România și înstrăinări de bunuri din avuția națională.

În momentul acesta, ne aflăm în situația de a constata că o conducere, directorul muzeului și cu adjuncții lui, au hotărât ei să retrocedeze, au hotărât ei să vândă; conducerea muzeului, să se vândă ea, pe ea însăși, să-și vândă patrimoniul, adică Castelul Bran aparținător Muzeului Bran.

Asta înseamnă că cineva, un minister, foruri pe care le avem în țara asta, se derobează, lăsând să se înțeleagă că au hotărât unii, la niveluri mici, o problemă atât de importantă.

Nu mai intrăm pe fond, pentru că în raport ați găsit toate referirile concrete: ce înseamnă să încalci legea în mod flagrant, să vinzi obiective din domeniul public al statului, interzis clar, cu litere mari, în Constituție, fără să faci măcar tertipul practicat foarte adesea, de a scoate din domeniul public, de a trece în domeniul privat și de acolo să poată fi înstrăinat. Că se putea face și așa ceva, că s-au mai făcut. Dar, aici, probabil că s-au grăbit. Sau, lăsând la mintea unei conduceri a muzeului, a unor directorași, să aibă ei inițiativa retrocedării și înstrăinării unui asemenea obiectiv de patrimoniu cultural național, s-au împotmolit în chestiuni impardonabile din punct de vedere juridic.

Mă opresc aici și spun că, de data aceasta, avem de-a face cu o sesizare a unui grup parlamentar care a fost impecabil preluată de Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții și finalizată într-un raport, spre luare la cunoștință. Și, de asemenea, într-un proiect de hotărâre, pe care, dacă va fi votat, înseamnă că se va da curs acestui raport.

Eu cred că va fi - cu scepticismul unora care râd pe sub mustață, așa, pe aici, crezând că, așa cum s-a mai făcut cu toate comisiile de anchetă parlamentară până acum, care au lansat proverbul, dictonul, zisa conform căreia dacă vrei să înmormântezi o problemă, înființezi o comisie parlamentară, de data aceasta, felul cum a lucrat subcomisia de anchetă în cadrul Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții, poate să demonstreze că nu totdeauna o comisie parlamentară are menirea de a înmormânta o problemă ci, dimpotrivă, de a trage un semnal de alarmă și de a așeza lucrurile în matca normalității.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Urmează domnul deputat Dumitriu. Se pregătește domnul Márton.

Eu vă rog să aveți îngăduința să ascultăm și pe cei doi colegi. Altfel, vor fi siliți să fie la prima oră mâine-dimineață.

 
   

Domnul Dragoș Petre Dumitriu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă vorbesc în cunoștință de cauză despre această anchetă, întrucât raportul principal a fost făcut de către un colaborator de-al meu, un angajat al biroului meu parlamentar, expertul financiar Mihai Bărbuliceanu.

De aceea, când se vorbește despre meritele P.R.M.-ului, să se vorbească și de meritele unora care au fost excluși din P.R.M. și care au avut o contribuție mai substanțială, chiar, decât mulți din P.R.M. în acest raport.

În ceea ce privește raportul, eu cred că este pentru prima dată când o comisie parlamentară de anchetă vine cu ceva concret, și anume, cu o propunere de anulare a unei privatizări.

Pe cale de consecință, dacă noi nu vom consona, nu vom intra în rezonanță cu această hotărâre, cu această ... (Rumoare, vociferări în Grupul parlamentar al P.R.M.)

Bine, dacă sunteți amabili să mă lăsați să și vorbesc, ar fi mai bine.

 
     

Domnul Costache Mircea (din sală):

Vorbești prostii, măi, Dragoș! Asta nu-i privatizare! E retrocedare!

 
   

Domnul Dragoș Petre Dumitriu:

De retrocedare. Mă scuzați, dar aveți o voce foarte puternică, într-adevăr, domnule Costache, și cu aceeași voce puternică ați spus și chestiile care nu erau adevărate mai înainte.

Trebuie mers până la capăt în urma acestei anchete și anulată această retrocedare.

În al doilea rând, ceea ce mi se pare puțin subliniat prin acest raport este modul în care un președinte, un om politic și un președinte de consiliu județean, cu atâta experiență cum este domnul Căncescu, acceptă prețuri bazate pe afirmații false, conținute nu în cererea familiei Habsburg, ci a celor împuterniciți să negocieze. citesc din scrisoarea trimisă către Consiliul județean, și anume că "Brandul Dracula este legat juridic de Castelul Bran." O afirmație absolut falsă, pentru care cei care au făcut-o trebuiau trimiși un pic în fața procurorului, pentru că au încercat prin această afirmație falsă să inducă în eroare, să beneficieze de bani care nu li se cuveneau.

Nu înțeleg de ce comisia nu subliniază și acest aspect.

Deci, repet ideea: dacă se dorește ca Parlamentul să arate că este o instituție care realizează ceva concret, atunci trebuie să mergem până la capăt și să dăm o lege prin care să anulăm această retrocedare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Márton Árpád.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Noi, la vremea respectivă, ne-am opus înființării acestei comisii și am și spus de ce. Într-un stat de drept, fiecare autoritate trebuie să facă exact ceea ce îi este permis de Constituție. Fiecare are atribuțiile sale și trebuie să se țină de ele și să nu facă treaba altora. Treaba justiției să și-o facă ea.

Noi ne-am făcut treaba în momentul în care am votat o lege de retrocedare și nu de privatizare, așa cum s-a mai spus aici. Această lege de retrocedare a fost generală și aici trebuie să vorbim în termeni juridici și nu economici. era generală. Toate clădirile, toate imobilele, de fapt, care se înscriau în termenii generali descriși de lege, trebuie să fie redate vechilor proprietari, fără nicio deosebire, fără nicio excepție.

Ultima lege a retrocedat tot față de legile anterioare, Legea 10, de exemplu, care a făcut excepție. Acesta a fost, printre altele, programul Alianței DA și s-a materializat în această lege. Dacă statul avea nevoie de acea clădire, atunci, fiind una de utilitate publică, se putea face demersul în consecință: expropriere de utilitate publică. Se plătea celui căruia i-a revenit clădirea respectivă ca moștenitor plata sumei, conform pieței, pentru acea clădire. Aceasta este soluția pe care noi o susținem.

Dacă cineva are o problemă cum că s-ar fi retrocedat ceva cuiva cui nu-i aparținea, atunci acea persoană trebuie să dea în judecată acest demers.

Voce din sală:

Cine? Care persoană? Statul român?

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Tocmai aici vreau să răspund, pentru că, se pare că unii dintre dumneavoastră nu știu. Statul român, în astfel de procese, poate fi reprezentat de Ministerul Finanțelor și nu de Parlamentul României. Aceasta este Constituția, acestea sunt instituțiile statului. Deci, dacă este o problemă, atunci Ministerul Finanțelor trebuie să stea în numele statului român față de o retrocedare ilegală, în justiție.

Noi nu avem această calitate. Noi avem singura calitate de a sesiza. De exemplu, o neconstituționalitate, este un număr de deputați în momentul în care s-a votat o lege pe care o găsim neconstituțională. Deci este clar: în instanță, persoana interesată poate să invoce situația de neconstituționalitate, partea interesantă fiind, dacă este statul român, trebuie să fie reprezentat de Ministerul Finanțelor. Aceasta este instituția.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnul deputat Uioreanu. un scurt drept la replică, după aceea, din partea domnului Costache.

 
   

Domnul Horea Dorin Uioreanu:

Poate o să generez mai multe drepturi la replică, dar sper să mă abțin.

Sunt unul dintre cei care nu a semnat raportul acestei comisii și, de fapt, am semnat cu abținere.

 
     

Domnul Dragoș Petre Dumitriu (din sală):

Cu abținere?

 
   

Domnul Horea Dorin Uioreanu:

Am semnat cu abținere vizavi de concluziile acestei comisii, dar se poate considera și vot negativ și ar fi trebuit astăzi, numai că timpul, din păcate, cred că nu ne va permite, să încerc să enunț motivele pentru care am avut această opțiune.

În primul rând, trebuie spus că, comisia a lucrat, de la bun început, sub lumina conflictului dintre domnul Căncescu sau mai bine zis între domnul Puchianu, președintele comisiei, și aici bine s-a sesizat viciul de fond. Domnul Puchianu, ca brașovean, ca "relație" cu unul dintre cei care sunt acuzați, nu putea să fie președintele acestei comisii. dar dânsul și-a dorit această poziție tocmai ca să creeze și să genereze un conflict mai mult sigur în județul dânsului, la Brașov, un conflict mediatic, care se petrecea zilnic în presa și media brașoveană, de fapt. Și aceasta am sesizat de la bun început, că, de fapt, avea loc o bătălie între cele două persoane.

A doua problemă, care iar este de formă și de fond, de fapt, este practic că această comisie a funcționat nu ca un dialog cu cei care ar fi trebuit să dea răspunsuri vizavi de cele acuzate în acest raport, ci ca un monolog. Ne strângeam într-o sală și ziceam: "Am primit niște documente de la instituția cutare; verdictul este ..." citiți în raport, pentru că acolo este verdictul. În mod normal, orice raport pe care o comisie îl face îl înaintează instituțiilor care sunt, într-un fel sau altul, acuzate în acest raport să dea un raport preliminar, niște concluzii la care dânșii trebuia să răspundă.

Ei bine, nu s-a făcut nici acest lucru. S-a dorit repede, repede, să vină în fața Parlamentului cu concluzii pe care, nu numai că sunt concluzii, sunt și deja verdicte, dacă ați observat. Deci nu este un raport, este deja un verdict clar, ferm, prin care comisia a hotărât că este ilegal. Uite, o să vedeți că nu este nimic ilegal, că toate cele acuzate în acest raport, de fapt sunt ...

 
     

Domnul Dragoș Petre Dumitriu (din sală):

Lucruri politizate!

 
   

Domnul Horea Dorin Uioreanu:

... niște lucruri politizate, exact cum spune domnul coleg, și sunt, de fapt, dorința președintelui comisiei de a impune în acest raport.

Eu cer ca raportul să fie reîntors la comisie, ca organele acuzate sau instituțiile acuzate în acest raport să-și spună, într-un termen foarte scurt, punctul de vedere și să avem și punctul de vedere nu numai al Casei Regale și al Casei de avocatură, punctul de vedere pe care l-a prezentat sau a început să-l prezinte domnul Ghișe, ci și puntul de vedere al instituțiilor statului.

Deci cer reîntoarcerea la comisie.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Dau cuvântul domnului Costache pentru un scurt drept la replică, după aceea președinților comisiei pentru a răspunde.

 
   

Domnul Costache Mircea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu consider drept la replică, consider...

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Deci dacă nu este drept la replică, nu aveți cuvântul.

 
   

Domnul Costache Mircea:

Nu mă refer la domnul Uioreanu și nici nu este un drept la replică. Este o punere...

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Nefiind drept la replică, vă rog să luați loc în bancă.

Dau cuvântul domnului președinte.

 
   

Domnul Costache Mircea:

O să vorbesc fără microfon, pentru că s-au spus lucruri... se consemnează în stenogramă.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Deci vă rog frumos, v-am oferit dreptul la replică, afirmați că nu este drept la replică. Nu aveți dreptul la două luări de cuvânt la dezbateri generale.

 
     

Domnul Costache Mircea:

Sunteți pus acolo să-mi dați cuvântul!

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Eu sunt pus aici să respect Regulamentul!

 
   

Domnul Costache Mircea:

Regulament spune așa, că dacă se consemnează erori în stenogramă, ele trebuie îndreptate.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Am crezut că putem să avem o dezbatere conform Regulamentului. având în vedere că timpul a expirat, suspend ședința. Reluăm dezbaterile la ședința ulterioară.

 
     

Prima parte a ședinței s-a încheiat la ora 18,30.

 
  Primirea de răspunsuri la interpelările adresate primului ministru și membrilor Guvernului de către deputați:  

- după pauză -

   

Domnul Eugen Nicolicea:

Declar deschisă a doua parte a ședinței de astăzi, cea dedicată răspunsurilor orale la interpelări.

Rog reprezentanții ministerelor să ne scuze pentru întârzierea de peste 20 de minute.

Din partea Ministerului Comunicațiilor și Tehnologiei Informației un răspuns pentru doamna Micșunica Drețcanu, care a solicitat răspunsul scris; din partea Ministerului Comunicațiilor și Tehnologiei Informației un răspuns domnului Emilian Frâncu de la PNL. tema interpelării: ilegalități comise de Agenția Națională de Reglementare în Comunicații și tehnologia informației.

 
Prezentarea Raportului Subcomisiei de anchetă parlamentară privind cercetarea legalității retrocedării Castelului Bran și a procedurii de scoatere la vânzare a acestuia (dezbateri generale).  

Dau cuvântul ...

     

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Pe procedură nu putem vorbi?

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Suntem la interpelări. Nu înțeleg.

 
     

(Domnul deputat Marcu Tudor se adresează sălii fără să i se dea cuvântul. Microfonul este întrerupt.)

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Ați trecut, în mod abuziv, domnule vicepreședinte ales de noi să conduceți bine ședința, nu pricinos, peste dorința noastră de a da cuvântul la înscrierile anterioare pe procedură. Cine vă dă dreptul, domnule președinte? De unde sunteți, domnule, stăpânul meu sau stăpânul acestei adunări? Am vrut, v-am atenționat, am fost nominalizat, votat acolo, să iau cuvântul pe procedură.

Dumneavoastră nu aveți dreptul să opriți ședința. Aveați dreptul erați obligat să-mi dați cuvântul și colegul, tot la fel, să-i dați cuvântul; nu știu ce subiect să ne opriți pe noi să finalizăm niște discuții, chiar și pe procedură, pe motive de procedură, cum fac și eu acum.

Domnule vicepreședinte, aveți în mine un adversar puternic, pentru că noi, PRM-ul, deja nu mai vrem să vă avem vicepreședinte. Noi vă vom boicota, vom face tot posibilul să nu mai fiți ales în continuare și vom porni această acțiune atât în tot Ardealul, cât și în toată țara, pentru că vă faceți părtași; la obiect: o mafie a retrocedărilor, făcută acum, în frunte cu acest ..., constatate de o lume întreagă, iar dumneavoastră faceți abuzuri în continuare.

Nu vă vom ierta nici pe dumneavoastră, nici PSD care v-a pus aici, acest tip de comportament în Parlament.

Vă atrag atenția, domnule președinte, că, dacă vă veți mai comporta vreodată așa, vom cere Biroului permanent să ia măsurile necesare pentru ca dumneavoastră să nu mai conduceți ședințele. Nu vă pricepeți într-o astfel de activitate în care au fost oameni, predecesorii dumneavoastră, capabili și în măsură să conducă în mod corect, nepricinos, ședințele noastre. Nu vă mai lăsăm, nu vă dau voie. Am să iau cuvântul. Cine mă oprește, domnule? Ce fel de abuz îmi faceți? Sunt oameni incapabili, incompetenți, chiar și PSD ar fi avut oameni cu mult mai capabili de a da cuvântul într-o problemă extrem de importantă...

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

V-aș ruga să fiți puțin atent, fără pricină, și constatați că faptul că nu ați luat cuvântul în seara aceasta nu înseamnă că nu aveți dreptul să luați cuvântul atunci când va fi ședința legal constituită și sunteți primii înscriși pe ordinea de zi. Și consider că, în aceste condiții, sunteți mai avantajat dacă în ședința înainte de vot puteți să vă spuneți puntul de vedere, decât acum când nu vă ascultă nimeni.

Dacă n-ați fi fost supărat, ați fi constatat că nu v-am făcut niciun fel de deserviciu.

De asemenea, domnului Costache...

 
     

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Nu-mi spuneți mie ce vreau să fac! Nu acuzați și-mi impuneți mie ce vreau să fac!

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Eu nu v-am impus nimic.

 
     

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Ba mi-ați impus, că mi-ați tăiat dreptul la cuvânt!

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Eu nu v-am tăiat dreptul la cuvânt, ci v-a tăiat timpul, Zeul Cronos; era ora 18,20 și programul se termină la ora 18. Eu am considerat că fac un lucru bun, că, în loc să vorbiți la o sală aproape goală, veți vorbi la plen, înainte de vot, iar cuvântul dumneavoastră va putea să influențeze votul.

 
     

Domnul Marcu Tudor (din dreptul ușii):

Asta o puteam dialoga, nu-mi impuneți mie ce vreți să fac!

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Putem discuta personal, dacă doriți. Eu vă spun ce am făcut; vă spun că am fost perfect regulamentar, vă rog să sesizați și Comisia juridică și Biroul permanent împotriva mea, trec și peste supărările dumneavoastră, că eu nu mă pot supăra pe dumneavoastră, chiar dacă m-ați insultat; asta este. Dar vă rog să analizați la rece, să constatați că nu v-am făcut absolut niciun deserviciu.

Iar domnului Costache i-am oferit dreptul la replică și, de două-trei ori, dânsul a spus că nu dorește dreptul la replică.

Asta a fost tot.

 
     

Domnul Marcu Tudor (din dreptul ușii):

A vrut să spună pe procedură și i-ați tăiat microfonul. Este un mod abuziv de a conduce ședința. Ce credeți că faceți?

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnule Tudor, eu am încheiat dialogul cu dumneavoastră. Dacă totuși nu vreți să reflectați la ce v-am spus, este chiar problema dumneavoastră.

Eu vă mulțumesc, îmi pare rău, domnilor miniștri, că ați asistat la acest... după cum vedeți, ați putut să vă manifestați.

Deci răspunsul pentru domnul Emilian Frâncu, vă rog.

O secundă, vă rog.

Înainte de aceasta, vreau să fac o precizare pentru stenogramă. Deci ședința se va relua cu dezbateri generale de acolo de unde a fost întreruptă; deci nimeni nu a pierdut dreptul la replică. Sper, domnule Costache, să-i explicați domnului Tudor că nu mai înțelege acum, dacă-i explic eu. Da?

 
     

Domnul Costache Mircea (din sală):

Să înțelegem o temporizare?

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Nu este niciun fel de temporizare!

 
     

Domnul Costache Mircea (din sală):

Din mai!

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnule Costache, puteți să mă ascultați o secundă? Dacă n-ar fi fost bunăvoință din partea mea, nu discutam la 18,10 acest raport. Vă rog frumos să nu mai interveniți, da? Deci, bunăvoință a fost cât cuprinde, da? Faptul că l-am început înseamnă siguranța că va fi primul pe ordinea de zi data viitoare.

Deci eu nu am făcut niciun lucru rău, nu am temporizat cu absolut nimic.

Doi. Faptul că nu vorbiți acum în fața unei săli goale cred că este în avantajul dumneavoastră să vorbiți în fața unei săli prime.

 
     

Domnul Costache Mircea (din sală):

În fiecare dimineață vorbesc de șapte ani în sala goală. Ăsta-i Parlamentul României, eu n-am guvernat, n-am condus, mă supun regulilor greșite, că așa le-am și spus.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Bun! Vreți să vorbiți acum, poftiți!

 
     

Domnul Mircea Costache (din sală):

Am vorbit!

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog frumos să vă prezentați interpelarea.

 
Primirea de răspunsuri la interpelările adresate primului ministru și membrilor Guvernului de către deputați: Emilian Valentin Frâncu.

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Mă bucur că totuși reușim să începem această a doua sesiune și, foarte pe scurt, v-aș cere permisiunea ca să adresez o primă întrebare și apoi să primesc răspuns la ea, urmând ca, în funcție de răspunsul de la această întrebare, să pot adresa și cea de a doua întrebare pe care o am către același minister. Vă mulțumesc.

Prin controale efectuate la SC Romfilatelia SA de Corpul de control al Ministerului Comunicațiilor cu nr. 180/22.12.2004 și Raportul Autorității de Control a Guvernului României s-au constatat numeroase ilegalități și abuzuri.

Din ce motiv MCTI nu a luat nicio măsură pentru sancționarea conducerii SC Romfilatelia SA, care se face, din punctul meu de vedere, responsabilă de aceste nereguli constatate? Spun asta și în calitate de filatelist, nu numai de parlamentar.

   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Vă rog răspunsul din partea Ministerului Comunicațiilor și Tehnologiei Informației.

 
   

Domnul Constantin Teodorescu (secretar de stat, Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule deputat Frâncu,

Doamnă deputat Ecaterina Andronescu,

Vă mulțumesc că ascultați răspunsul la interpelare.

Urmare a interpelării dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaților, referitoare la neregulile constatate la Romfilatelia, vă comunicăm următoarele.

Neregulile constate în urma controlului vizează, în principal, aspecte ce țin de organizarea activității în cadrul SC Romfilatelia și a Companiei Naționale Poșta Română.

În raport sunt evidențiate unele nereguli ce țin de activitatea curentă a celor două instituții, ce pot fi remediate doar prin adoptarea, de către acestea, de reglementări proprii, potrivit normelor legale.

Față de cele înscrise în raport, precizăm că ANRCTI nu s-a conformat obligației sale legale. În absența acestei reglementări, SC Romfilatelia SA, pentru a-și putea îndeplini obiectul de activitate, a elaborat norme proprii și instrucțiuni privind planul emisiunilor filatelice, condiții de emitere, tipărire, punere în circulație, care nu suplinesc însă lipsa reglementărilor ce ar fi trebuit elaborate de către ANRCTI.

Corpul de Control al MCTI a efectuat verificări repetate, ce au presupus colaborarea cu alte instituții ale Statului: CNSAS, STS, ORNIS, Administrația Prezidențială.

În prezent, sunt în curs de adoptare o serie de măsuri menite să corecteze neregularitățile din cadrul activității SC Romfilatelia SA, respectiv înființarea Comisiei de tiraj, care să adopte norme specifice, să supravegheze emiterea timbrelor cu destinație strict filatelică, precum și modificări ale procedurii de adoptare și aprobare a bugetului de venituri și cheltuieli a SC Romfilatelia SA.

Un răspuns mult mai amănunțit decât cel oral vă va fi transmis prin mail.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

În principiu, sunt mulțumit de răspunsul primit, cu observația că, totuși, concret nu s-au menționat sancțiunile, care, din punctul meu de vedere, ar fi trebuit să fie date celor responsabili, cu abuzurile, repet, grave. Eu vă dau numai trei-patru exemple și mai departe, dumneavoastră... nu doresc ca acum, neapărat, să continuați să-mi dați replică, doar dacă doriți.

Deci o inflație de emisiuni filatelice care face din România să fie una dintre țările care depășesc ca număr de emisiuni China, Statele Unite, India, țări care erau recunoscute ca, să zicem așa, într-un fel, în topul țărilor care emiteau emisiuni filatelice. Acest lucru duce la degradarea imaginii Poștei Române, filateliei românești.

În al doilea rând, vă readuc aminte că acest lucru m-a durut teribil, caz unic în analele istoriei UPU - Uniunii Poștale Universale. Știți bine că, la un moment dat, colița Dimitrie Bulculescu 160 de ani de la naștere a avut valoarea nominală de 90 de mii de lei, tarif care nu există în nomenclatorul poștal, aprobat de ANRC.

Acest lucru, repet, este caz unic în lume, ca o instituție abilitată să emită timbre doar de dragul de a emite timbre fără să aibă o acoperire legală. Ca să nu mai vorbim de foarte multe emisiuni care au avut un caracter strict filatelic și nu poștal.

Și atunci, vă dați seama că, până la urmă, totul are o limită și trebuie luate măsuri de jugulare.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

A doua întrebare, vă rog.

 
   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Adresată tot domnului ministru și ea se referă la un aspect pe care, într-un fel, îl leg de prima întrebare.

În conformitate cu prevederile art. 34 din Ordonanța 31/2002 privind serviciile poștale, aprobată prin Legea 642, Agenția Națională de Reglementări în Comunicații și Tehnologia Informației avea obligația de a emite un act normativ care să reglementeze condițiile de emitere, tipărire, punere în circulație, retragere din circulație și de comercializare a timbrelor și efectelor poștale produse de SC Romfilatelia SA.

Toate acele erori despre care vorbeam au apărut datorită faptului că acest act de mai bine, iată, de șase ani de zile, nu a fost emis.

Ce măsuri a luat sau intenționează să ia ministerul pentru reglementarea acestei situații datorate, zic eu, poate neglijenței agenției?

Mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Răspunsul din partea Ministerului Comunicațiilor și Tehnologiei Informației, vă rog.

 
   

Domnul Constantin Teodorescu:

Domnule deputat,

Până în prezent, Autoritatea Națională de Reglementare în Comunicații și Autoritatea Națională pentru Reglementarea în Comunicații și Tehnologia Informației nu au adoptat niciun act normativ care să reglementeze condițiile de emitere, tipărire, punere în circulație, retragere din circulație și de comercializare a timbrelor și efectelor poștale.

Precizăm că, în ceea ce privește acest domeniu, Hotărârea Guvernului nr.42/2004 privind înființarea SC Romfilatelia, ca filială a Companiei Naționale Poșta Română, prevede că Romfilatelia are ca obiect principal de activitate emiterea, punerea și retragerea din circulație de timbre și efecte poștale. Urmează mai multe detalii: organizarea și participarea la târguri, expoziții filatelice...

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Rog vorbitorul să facă o pauză, să nu deranjăm transmisia.

reamintesc pentru camerele de luat vederi că această ședință, constând în răspunsurile pe care le au miniștrii sau primul-ministru de dat parlamentarilor se adresează parlamentarilor respectivi.

În momentul de față există un singur parlamentar care are de primit răspuns de la Ministerul Comunicațiilor, Tehnologiei Informației, este vorba de domnul deputat Emilian Frâncu, prezent în sală, și căruia domnul ministru îi răspunde cu riscul de a întrerupe emisiunea dumneavoastră.

 
   

Domnul Constantin Teodorescu:

Vă mulțumesc.

ANRCTI a luat la cunoștință de conținutul raportului, fiindu-i înaintat Corpului de Control al MCTI-ului printr-o adresă, nr. 228/2006, prin care Autoritatea de Control a Guvernului a dispus remedierea deficiențelor apărute ca nerespectări ale obligațiilor legale.

Pe de altă parte, atribuțiile stabilite prin HG 744 privind organizarea și funcționarea MCTI, cu modificările și completările ulterioare, nu permit acestei instituții posibilitatea constrângerii ANRCTI pentru a adopta reglementările legale în discuție.

Singura autoritate care ar putea face acest lucru este Guvernul României, întrucât ANRCTI se află în subordinea și coordonarea directă a primului-ministru.

Vă anexăm răspunsul și adresa 228/2006 și raportul Autorității de Control a Guvernului nr. 283/2006.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Domnule deputat Emilian Frâncu, sunteți mulțumit de răspuns?

 
   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Da. Acum înțeleg de ce a apărut această mare întârziere, repet, șase ani de zile.

Îl rog însă pe domnul ministru să facă toate diligențele ca, în Guvernul României, să se prezinte această situație și, să zicem, sub bagheta primului-ministru, agenția să fie, într-un fel, obligată să emită aceste norme absolut necesare pentru ca relația dintre Poșta Română și Romfilatelia SA să se normalizeze și, mai ales, filateliștii din România să nu mai fie puși în situația de a vedea că se degradează continuu o activitate, care, pe vremuri, era nu numai rentabilă, dar era una legată de domeniul culturii.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Și eu vă mulțumesc.

Mulțumind staff-ului tehnic și deputaților cu ajutorul cărora am adoptat astăzi peste 30 de propuneri legislative și proiecte de lege, declar ședința închisă.

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 18,45.