Plen
Ședința Camerei Deputaților din 22 octombrie 2007
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.143/01-11-2007

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
09-12-2019
04-12-2019
27-11-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2007 > 22-10-2007 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 22 octombrie 2007

3. Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni (rămasă pentru votul final).
 
consultă fișa PL nr. 921/2006

 

Domnul Bogdan Olteanu:

  ................................................

La punctul 2 pe ordinea de zi, reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni.

Legea are caracter ordinar.

Proiectul a fost reexaminat și adoptat de Senat.

Avem un raport de adoptare cu amendamente din partea Comisiei pentru drepturile omului și un raport înlocuitor de adoptare, cu un amendament, din partea aceleiași comisii.

Suntem Cameră decizională.

Continuăm dezbaterile.

Dacă mai erau colegi care erau înscriși la cuvânt la momentul la care s-au sistat dezbaterile? Nu mai erau.

Domnul secretar de stat Gheorghiu, dacă doriți să prezentați situația în care ne aflăm?

 

Domnul Dan Horațiu Buzatu (din sală):

Eram înscris.

Domnul Bogdan Olteanu:

Nicio problemă, vă notez, să știți.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

Domnul Mihai Gheorghiu (șeful Departamentului pentru Relația cu Românii de Pretutindeni):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Ministerul Afacerilor Externe nu este de acord cu ultima soluție găsită în ceea ce privește amplasarea Departamentului pentru Relațiile cu Românii de Pretutindeni la Cancelaria primului-ministru.

De altfel, în raportul comisiei de acum două săptămâni, cu sprijinul și înțelepciunea deputaților din comisie, am obținut, în acea variantă, ca raportul să susțină ca Departamentul pentru Relațiile cu Românii de Pretutindeni să rămână la Ministerul Afacerilor Externe, din foarte multe motive. Toate sunt motive tehnice, motive ținând de profesionalism și ținând de eficiența și eficacitatea demersurilor noastre de politică externă, într-o problemă atât de delicată, cum este aceea a minorităților etnice românești din țările din vecinătate.

Este cunoscut faptul că aceste demersuri sunt demersuri de politică externă, care sunt supuse tratatelor internaționale, tratatelor bilaterale, înțelegerilor dintre cele două guverne sau, mă rog, altor documente juridice internaționale.

Este foarte important ca aceste demersuri de politică externă să aibă continuitate, să aibă tenacitatea necesară și, sigur, și eficacitatea necesară.

Acestea sunt procese îndeobște delicate, cu o lungă durată în timp, dar care nu pot fi duse la bun sfârșit decât cu ajutorul mijloacelor diplomatice.

Reamplasarea acestui departament care a fost subsecvent, o dată la doi ani sau la trei ani, realocat, ar bloca activitatea departamentului pe o perioadă de la șase la nouă luni, ceea ce înseamnă blocarea finanțărilor externe, blocarea raporturilor cu partenerii noștri tradiționali și o sumedenie de disfuncționalități, care vor crea, din păcate, din nou impresia că această problematică nu este urmărită cu destulă atenție și nu prezintă o importanță majoră, ceea ce ar fi o concluzie falsă, pentru că întreaga clasă politică susține aceste demersuri. Guvernul actual le-a susținut, alocând mijloace financiare importante și, sigur, realocând Departamentul pentru Relațiile cu Românii de Pretutindeni la Ministerul Afacerilor Externe, pentru a-l include în aparatul diplomatic al României.

Este o soluție pe care noi am îmbrățișat-o de la bun început, am susținut-o de câte ori am avut ocazia, de câte ori am fost ascultați, și mulțumim comisiei sesizate în fond pentru înțelegea avută în urmă cu trei săptămâni. Credem, sperăm că această soluție, care a fost, repet, a fost acceptată la un moment dat de comisie, credem că aceasta este soluția cea mai bună, este o soluție la care trebuie să ne oprim încă o dată, pentru a nu crea o disfuncționalitate majoră în acest domeniu care a început să funcționeze într-un mod coerent, după un plan strategic, care a fost aprobat de Guvernul României.

Desigur, sunt și alte chestiuni aflate în discuția dumneavoastră privitoare la această lege. În măsura dorinței dumneavoastră, la acele puncte voi putea reafirma una sau alta dintre opțiunile Guvernului pentru soluțiile respective.

Domnule președinte, domnilor, vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Buzatu, aveți cuvântul.

Domnul Dan Horațiu Buzatu:

Vă mulțumesc, domnule președinte, și rog pe cei prezenți să ia act de faptul că nu este o declarație politică, ci este o pledoarie pentru felul în care îmi doresc să votăm, astăzi, această lege.

Stimați colegi,

În primul rând, doresc să vă asigur că expunerea mea de astăzi se bazează pe discuțiile avute cu reprezentanții comunităților românești de pretutindeni, pe studii academice îndeobște recunoscute, precum și pe experiența proprie, dobândită în ultima perioadă în vizitele pe care le-am efectuat în comunitățile românești de pretutindeni.

În plus, exprim, de la această tribună, puntul de vedere al Partidului Liberal Democrat față de modalitatea de abordare instituțională a strategiilor care au impact la nivelul comunităților românești de pretutindeni, mai precis, transferul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni de la Ministerul Afacerilor Externe în subordinea Guvernului României, precum și despre necesitatea clarificării semantice a perifrazei "români de pretutindeni".

În ceea ce privește trecerea Departamentului pentru Relația cu Românii de Pretutindeni de la Ministerul Afacerilor Externe la Guvern, mi se pare că este un lucru firesc și profund logic; cele peste 10 milioane de români nu pot fi reprezentați și susținuți logistic și financiar de o structură fluidă și migratoare, așa cum a fost până în acest moment Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.

Conaționalii noștri din întreaga lume au dreptul să fie reprezentați de o instituție stabilă, flexibilă, modernă și eficientă, iar în acest sens, coordonarea departamentului de către instituția primului-ministru o considerăm ca fiind cea mai logică. Aceasta pentru că nu doresc să amintesc, pentru a nu știu câta oară, de politica dezastruoasă pe care o practică Ministerul Afacerilor Externe față de comunitățile românești cu impact major asupra imaginii României și a românilor din întreaga lume. Practic, de când a trecut la Ministerul Afacerilor Externe, departamentul nu a făcut nimic altceva decât a risipit bani publici, fără niciun fel de intenție de a păstra identitatea românească a acestor comunități.

În ceea ce privește amendamentul pentru clarificarea etnonimică a românilor, sub care sunt cunoscuți românii de pretutindeni. În 1913, la Pacea de la București, miniștrii de externe ai Serbiei, Bulgariei și Greciei dădeau asigurări lui Titu Maiorescu că vor respecta drepturile minorităților românești de pe teritoriul lor, și anume funcționarea școlilor și bisericilor, ceea ce nu s-a mai întâmplat, cu mici excepții, nou înființata Albanie, dar și Bulgaria și Serbia ducând, în aceea vreme, o politică de asimilare a populațiilor de naționalitate română. Putem exemplifica aici cu vlahii din Timoc, aromâni, meglenoromâni, istroromâni. Cu excepția Greciei, unde școlile românești au funcționat până în 1947, când, prin ocuparea comunistă din spațiul balcanic nu s-a mai pus problema respectării dreptului minorităților, Ana Pauker a retras sprijinul pentru aromânii din Balcani, renunțând la întreg patrimoniul imobiliar al școlilor și bisericilor românești. Evident, chestiunea era sensibilă, acum statele balcanice încercând să nege apartenența vlahilor, macedoromânilor, meglenoromânilor și istroromânilor la națiunea română.

Bineînțeles că această recunoaștere trebuie avută în vedere în baza libertății de conștiință a cetățeanului de a alege între naționalitatea majoritară și cea românească. Cazul minorităților din România nu poate fi asemănat în niciun fel cu cel din Balcani.

Aveți astăzi exemplul ilustrativ cu recunoașterea vlahilor din Timoc ca minoritate românească de către Guvernul de la Belgrad; vlahii din Timocul sârbesc sunt despărțiți de cei din Timocul bulgăresc de un râu; în Bulgaria, vlahii sunt considerați bulgari, în privința originii etnice a acestora vehiculându-se teorii pe cât de aberante, pe atât de amuzante.

Aceeași este situația românilor basarabeni.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul deputat, vă rog să sintetizați, nu suntem la dezbateri generale.

Domnul Dan Horațiu Buzatu:

Vă mulțumesc, așa voi face.

Aceasta este situația românilor basarabeni sau bucovineni, care, în mare parte, sunt numiți moldoveni, etnonim fabricat în beciurile stalinismului de partid și de stat, în scopul declarat de deznaționalizare forțată a românilor de peste Prut.

Așa cum mi s-a cerut, am să sintetizez, chiar dacă, din păcate, chestiunea este de maximă importanță.

Vreau însă să remarc faptul că, în toată această perioadă post comunistă, eforturile autorităților române de a susține, sub o formă sau alta, afirmarea identității naționale a românilor din vecinătăți și Balcani, s-au împiedicat constant de existenta acestor ținte false, pe care le-am descris mai devreme, vehiculate și atunci și acum. Vehiculate atât din România, cât și din afara României de cei care aveau și au interesul să destructureze orice intenție de coagulare a românilor oriunde s-ar fi aflat aceștia.

De aceea consider și exprim lucrul acesta cu toată fermitatea, că este necesară introducerea în textul legii a amendamentului propus de reprezentanții comunităților românești din vecinătăți și Balcani și preluat de Comisia pentru drepturile omului a Camerei.

Situația românilor din comunitățile istorice sud-dunărene, dar și din Basarabia, Bucovina sau Ungaria, este deosebit de tragică. Nu poate fi comparată cu cea a minorităților din România.

Având în vedere aceasta, se cuvine să votăm fără rezerve în favoarea celor care se recunosc a face parte din filonul românesc.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PRM.)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul deputat Vasile Pușcaș.

Domnul Vasile Pușcaș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Este una dintre temele și unul dintre proiectele legislative, care, în mod sigur, au o încărcătură politică aparte, cu atât mai mult, cu cât noi, astăzi, avem ca misiune legiferarea unui aspect ce este legat de politicile internaționale și de spațiul extranațional.

De aceea, domnule președinte, având în vedere dezbaterile și discuțiile, variantele care au fost discutate în comisie și, mai ales, concluziile la care s-a ajuns la Senat, eu vă propun să rămânem la varianta Senatului, pentru că, dacă o să facem iarăși modificări, dacă departamentul să fie la minister sau la guvern sau în altă parte, atunci nu o să facem altceva decât să deschidem cutia Pandorei.

Faptul că este propus, în acest proiect, la Senat, să fie la Cancelaria primului-ministru, găsesc că este un lucru pozitiv datorită faptului că, în prea multe situații, departamentul, în relații cu Ministerul de Externe, nu a găsit rezolvări la problemele pe care le solicită românii din străinătate.

În al doilea rând, există un amendament în care se spune că dacă vrem să precizăm mai clar ce înseamnă sintagma "români de pretutindeni", să facem o enumerare a acestora. Cu tot respectul, eu vă atrag atenția că pe 12 decembrie și România va parafa Carta drepturilor fundamentale ale omului, în care identitatea este asumată individual și comunitar, așa cum este asumată de acea comunitate și nu prevăzută în legi sau în texte care vin dinspre alte state.

De aceea, cred că este destul de riscant să introducem o enumerare a acestei sintagme, cu atât mai mult cu cât, doamnelor și domnilor colegi, nu uitați că, dacă vorbim de Uniunea Europeană și dacă vorbim de cetățeni care își asumă identitatea românească în Uniunea Europeană, vorbim de cetățeni europeni. Cu atât mai mult, cred că, venind cu asemenea specificări, nu facem altceva decât să complicăm lucrurile, să introducem variabile de neaplicare a acestei legi. Și atunci, vom veni cu o lege cu care, probabil, vom face foarte mult tam-tam politic, dar nu vom putea să facem ceva pentru românii din străinătate, așa cum ne-am propus și așa cum ei au solicitat în forumurile care s-au ținut și anul acesta în România și în anii care au trecut.

De aceea, în încheiere, pentru cele două teme, domnule președinte, doamnelor și domnilor colegi, propun să rămânem la varianta care a fost discutată în comisii și care a fost trecută prin Senat și să ajungem odată la o finalizare a acestei teme, a acestui subiect, printr-un vot care să țină cont de ce au făcut colegii noștri senatori.

Mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Alte intervenții, dacă mai sunt?

Eu vă repet că nu mi-este foarte clar ce discutăm, că nu am amendament de mutare a departamentului în altă parte. Deci, dacă nu mi se solicită reexaminarea, retrimitere la comisie sau așa ceva, n-am ce discuta.

Eu am în față un singur amendament, dacă citesc, îmi cer scuze, n-am condus eu prima ședință pe acest proiect și nu eram foarte edificat unde suntem, există un singur amendament pe raportul suplimentar, referitor la obiectul reglementării prezentei legi.

Dacă pe acest amendament există intervenții?

Domnule deputat Rădulescu, aveți cuvântul.

Domnul Cristian Rădulescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Procedural, data trecută au avut loc discuțiile generale pe tema acestui proiect, după care, după ce am răscolit din nou toată materia, s-a ajuns la singurul amendament, de care, într-adevăr, dumneavoastră pomeniți și colegul Constantin Canacheu a făcut o propunere de respingere a acestui amendament. Deci acum am fi, practic, la această etapă procedurală, să vedem dacă acest amendament, care este în plus față de varianta Senatului, este considerat de noi oportun sau nu. Deci cam am fi la momentul votului pe acest amendament.

Am ținut să readuc aminte.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mi-e cât se poate de clar, dacă vroiam să văd dacă mai întâi sunt și intervenții pe fondul acestui amendament; pe susținerea sau pentru respingerea acestui amendament.

Doamna deputat Olguța Vasilescu, domnul deputat Gheorghiof și domnul deputat Calimente.

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Domnule președinte,

În primul rând, o chestiune de procedură, pentru că data trecută, la cererea mea, s-a întors acest proiect de lege la comisie și s-a întors pentru ambele amendamente, practic. Adică am solicitat atunci ca acest Departament al Românilor de Pretutindeni să fie scos de la Ministerul Afacerilor Externe și să treacă la Cancelaria primului-ministru, iar al doilea amendament era o înșiruire a denumirilor românilor din afara granițelor.

Și aici aș vrea să îi dau replică și domnului Pușcaș. Sigur că noi nu putem să intervenim în politica altor state, dar noi putem avea politici prin care să ne sprijinim comunitățile de români din alte state. Deci, practic, acest text de lege se referă numai la obligativitatea pe care o va avea statul român mai departe de a-și susține, sigur, conaționalii.

Acum s-a întors de la comisie numai această variantă, pe care înțeleg că Grupul Partidului Democrat nu o susține. Nu o susține, probabil, pentru că domnul deputat Canacheu vrea, data viitoare, să candideze din partea aromânilor, pentru că, nu știu, poate nu mai găsește locuri pe lista Partidului Democrat. Dar asta nu înseamnă că noi trebuie să transformăm în minoritate o grupare românească.

Se știe, probabil ați învățat cu toții, că sunt patru dialecte ale limbii române: dacoromân, aromân, meglenoromân, istroromân. Toate aceste minorități în alte țări, sunt, de fapt, români. Or, a scoate această înșiruire este foarte grav din punctul meu de vedere.

Și aș vrea să le reamintesc colegilor de la Partidul Democrat că, atunci când domnul Traian Băsescu a cerut reexaminarea legii a făcut-o și pentru acest amendament. Domnul Traian Băsescu a cerut ca să existe această înșiruire. Acum, practic, ne trezim în situația în care Grupul parlamentar al Partidului Democrat nu mai susține acest lucru. Probabil că, între timp, s-au răcit relațiile cu domnul Băsescu, pentru că altfel nu-mi explic. Dar, din punctul meu de vedere, trebuie să rămână acest amendament. De ce? Pentru că este o obligație pe care statul român și-o asumă față de românii din afara granițelor.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PRM.)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, doamna deputat.

Continui, însă, să nu înțeleg ce se întâmplă cu celălalt amendament care, din când în când, se invocă, dar pe care nu-l găsesc în raport, respectiv cel referitor la subordonare. Eu nu am în raport un asemenea amendament. S-a propus această chestiune data trecută?

Iertați-mă, în cazul acesta, eu am să solicit comisiei să reia toată treaba în discuție, că nu mi-a făcut raport pe amendamentul pe care l-ați ridicat dumneavoastră.

 

Domnul Marcu Tudor (din bancă):

Procedură!

Domnul Bogdan Olteanu:

Stați puțin, că lămurim întâi această chestiune de procedură. Deci dacă a existat un amendament care nu este inclus în raportul comisiei, atunci eu solicit comisiei să-și finalizeze munca, s-o ducă până la capăt. De la comisie? Vă rog, domnule deputat, de la comisie.

Domnul Ion Sasu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu s-a formulat un asemenea amendament, pentru că în forma în care era, era prevăzut ca acest departament să funcționeze în cadrul Ministerului Afacerilor Externe. Noi am avut această discuție la comisie, după o discuție largă în plen, și s-a revenit și a rămas clar că funcționează în cadrul Guvernului, în subordinea Cancelariei primului-ministru. Deci nu este cazul.

Domnul Bogdan Olteanu:

Este clar, am înțeles.

Domnul deputat Calimente.

Domnul Mihăiță Calimente:

Și intervenția mea este tot pe procedură, domnule președinte.

Stimați colegi,

Probabil că vă aduceți aminte că data trecută, în timpul discuțiilor, eu am cerut, în numele grupului parlamentar, ca legea să fie retrimisă la comisie, pentru că, după părerea mea, Biroul permanent a trimis-o unei comisii care nu știu ce atribuții avea, pentru că a fost Comisia pentru drepturile omului și Comisia pentru minorități. Or, această comisie se ocupă de minoritățile care sunt în România și nu de românii care sunt în afara granițelor țării.

De aceea, am cerut să fie trimisă Comisiei pentru politică externă, pentru că era și în subordinea Ministerului Afacerilor Externe și am spus atunci că argumentele Ministerului de Externe nu au fost luate în seamă de către comisie și, în condițiile în care spuneam că foarte multe dintre aceste grupări etnice românești au probleme și se ridică probleme, cei care se duc acolo trebuie să beneficieze și de imunitate diplomatică. Și din acest motiv am cerut să fie retrimisă la comisie, și anume la Comisia pentru politică externă.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Tot pe procedură, domnul deputat Marcu Tudor.

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dacă vrei să anulezi o hotărâre pe care urmează să o iei, să o înlături sau s-o modifici într-un mod în care nu este corect, o tot retrimiți la comisie, mai cauți o comisie care iar are niște atribuții, de ce nu și la apărare? Eu solicit și la noi la apărare să treacă. Ar trebui pe la toate comisiile, că români sunt pe la toate comisiile.

Noi intrăm în legalitate. Ne prefacem că nu știm Regulament Camerei Deputaților? Că nu avem niște legi care ne conduc în discuțiile pe care le purtăm aici și în votul pe care-l dăm?

Avem în față un raport al comisiei. Noi, acest raport în punem la vot. Nu punem alte aberații, indiferent de ce fel. Și noi am dori îmbunătățirea raportului. Am dori multe lucruri mai bune din raport. Dar, din păcate, nu pot să tot retrimit la comisii și să caut ale comisii în permanență, pentru ideile fiecăruia dintre noi.

Eu zic să vă recitesc fraza care zice așa: "Față de cele mai sus exprimate, membrii comisiei au hotărât cu majoritate de voturi - deci cu două abțineri, restul pentru - să propună Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, cu un amendament admis, redat în anexa la prezentul raport de înlocuire." Acest amendament este trecut separat, însușit de comisie. Deci, dacă eu votez pentru trecerea raportului comisiei, trece automat, împreună cu acest amendament. Nu pot să fac tot felul de mișculații, să treacă numai raportul comisiei, dar amendamentul nu, pentru că nu se propune aici, în discuție, amendamentul, ci raportul comisiei.

Acum, indiferent dacă ne place sau nu, eu, de exemplu, sunt împotriva multora de aici, dar nu avem altă ieșire. Trebuie să facem votul da sau ba la raportul comisiei. Dacă ne prefacem că nu știm numai așa, ca să trecem după cum dorim fiecare, cu respectul cuvenit, domnule președinte și știți că vi-l port și nu numai de acum ci mai demult, vă atrag atenția, cu același respect, că deplasăm într-un mod neregulamentar sensul discuțiilor și încălcăm Regulamentul Camerei Deputaților și legile după care ne conducem. Acesta prevede ca, după ce a intrat din comisie în plen la vot, raportul să fie pus în discuție: da sau ba. Alte amendamente nu mai există, iar acesta nu mai este amendament. Reiau: acesta nu mai este amendament, acesta și l-a însușit comisia, deci face parte din raportul comisiei și îl votăm împreună cu raportul: da sau ba. Indiferent ce alte soluții nu fac decât să dea naștere unor discuții pe care eu ...

Domnul Bogdan Olteanu:

Ne-am edificat!

Domnul Marcu Tudor:

Am terminat! Aveți dreptate să mă întrerupeți, dar vă rog să mă lăsați zece secunde.

Sunt unii dintre noi care au fost înainte la Ministerul Afacerilor Externe, care au avut niște interese aici, au căzut de acord unii cu alții să facă niște rezolvări în nume propriu - nu vreau să deschid discuția - și de aceea îi vedeți făcând pârtie pe aici.

Noi, ceilalți, nu avem niciun interes propriu, ci interesul este acela al românilor pentru care ne batem de 17 ani, indiferent dacă mie-mi place sau nu și dacă fac parte din PSD sau din PD sau PNL.

Mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Cred că toate luările de cuvânt pe tema fondului s-au epuizat. Înțeleg că avem un singur amendament pe care trebuie să-l votăm.

Dacă există intervenții pe acel amendament, pe conținutul acelui amendament, vă consult.

Nu sunt intervenții.

Pe conținutul amendamentului? Domnul deputat Costică Canacheu, aveți cuvântul.

Ca să fiu cât se poate de explicit, pe subordonare nu discutăm, că nu avem amendamente.

Domnul Costică Canacheu:

Mulțumesc, domnule președinte.

A fost clar, de la ședința precedentă, că discutăm pe acest amendament.

Acum folosesc prilejul și pentru un drept la replică. Mi-a fost pronunțat numele. Suntem într-o situație fericită. Putem să discutăm această lege, pentru că nu mai e proiect de lege, cunoscând conținutul ei. E de atâta vreme în dezbatere, sunt atât de bine cunoscute opiniile noastre aici, la București.

Avem un precedent. În 2001, de la această tribună, prezentam o declarație politică în legătură cu sprijinul pe care îl ceream delegației noastre la Consiliul Europei pentru a fi apărat arhitectul Sotir Bleța de la Atena, care era la Atena judecat și condamnat pentru că susținea existența limbii armâne în Grecia. Și primeam aplauzele plenului Camerei. Suntem acum în situația să spunem că ce aplaudam în 2001 nu mai e valabil în 2007, că limba armână nu există și că e doar o extensie.

Nu e cazul să vorbim de aromâni ca români, că sunt frați, că sunt apropiați, că au o istorie recentă comună, că o parte dintre aromâni sunt aici și sunt buni cetățeni ca în oricare altă parte, asta este evident. Că între noi ne identificăm fiecare după obiceiuri, tradiții, reguli, că mie mi se spune de mic machidonule, macedoneanule și tot așa... Sunt lucruri de o notorietate necontestabilă. Nu trebuie pusă patimă în ceea ce este evident.

Când vorbim despre... am închis acum, domnule președinte, vă mulțumesc.

 

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, vă rog să sintetizați...

Domnul Costică Canacheu:

Când vorbim despre români și despre filonul cultural românesc, să ne referim la el, avem tot dreptul aici, în Parlamentul României, să facem acest lucru. Când vorbim de alte denumiri, trebuie să avem rezerva, măcar acea rezervă de a-i întreba pe aceia dacă acele denumiri intră în acest nume frumos, de altfel, român și românism. Cui nu i-ar conveni să fie o parte mică dintr-o parte mai mare? De ce ar refuza aromânii să fie parte a unui neam mai mare, a unui popor mai mare? De ce ar refuza acest lucru?

Dintr-un singur motiv. Și nu-l refuză, sunt frați, nu-l refuză, numai că ei sunt aromâni, își apără identitatea lor, își apără limba maternă și eu propun și românilor și Europei, ca atare, existentă în sute și mii de ani aici, în regiune, numai aceste lucruri dacă le-ați judeca, ați reține că nu este corect să decidem aici că alții, care poartă în altă parte alte denumiri, sunt români de pretutindeni. O altă chestiune nefericită. Românii sunt români, nu sunt români de pretutindeni. Oriunde ar fi sunt români. Nu știu de ce mai creăm o categorie, români de pretutindeni. (Aplauze)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Sotiris Fotopulos.

Stimați colegi,

Mai putem invita toți colegii să ia cuvântul, dar eu v-aș propune să votăm pe această chestiune și lucrurile se tranșează foarte simplu.

Domnul Sotiris Fotopolos:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am luat cuvântul, pentru că s-a pronunțat asupra unui stat care ne este prieten, Elada, că în ceea ce privește cetățenii greci aromâni, nu au dreptul să-și promoveze limba. Nu este adevărat.

Vă informez că în Grecia sunt 15 parlamentari în Parlamentul elen armân, făcând parte din diferite partide. Vă informez că în Grecia există școli, există tot sistemul de cultură grecesc care este și pentru, și pentru.

Vă informez că în Constituția Greciei se stipulează: Grecia recunoaște minoritățile numai pe seama religiei. Deci religia ortodoxă, musulmană și celelalte. Grecia nu stipulează recunoașterea minorităților. Am un prieten parlamentar grec care este armân și cu care am stat de vorbă de multe ori, cei mai buni prieteni ai dumnealui sunt aromânii din Grecia.

Nu e bine să..., domnule Canacheu, vă stimez mult, nu e bine să promovăm în Parlamentul nostru că în Grecia nu și nu și nu... Asta este, domnule președinte, rugămintea și vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 

Domnul Costică Canacheu: (Din bancă.)

Aș dori drept la replică, domnule președinte.

Domnul Bogdan Olteanu:

Nu aveți dreptul la replică, domnule Canacheu, faptul că vă stimează este o onoare și nu o insultă.

Dacă mai există intervenii pe acest articol, dacă nu, supun articolul la vot.

Doamna Vasilescu și am închis lista.

Domnule Canacheu, ați intervenit pe această temă, nu puteți lua cuvântul de 7 ori, îmi pare rău. Deci, nu aveți cuvântul, are doamna Vasilescu cuvântul. Veniți la mine să vorbim de dreptul la replică, nu de la tribună, că nu v-am dat cuvântul.

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sunt absolventă de filologie și am învățat și eu la facultatea pe care am făcut-o că limba română are 4 dialecte, așa cum v-am spus și mai devreme: dacoromân, cel pe care noi îl vorbim în România, aromân, istroromân, meglenoromân. Deci, ce ne spune aici domnul Canacheu despre o limbă a aromânilor este o mare greșeală. Nu există o limbă aromânească. Există un dialect aromân al limbii române. Aceasta ar fi o discuție.

A doua chestiune. Aromânii sunt ramura sudică a românilor. Pentru Dumnezeu, sunt minoritate într-o altă țară, dar sunt români, de fapt. Noi trebuie să ne batem pentru ca acest lucru să fie așa cum îl știm de secole. Nu pentru că vrea să intre un coleg de-al nostru în Parlament mai ușor data viitoare, pe 2000 de voturi, să transformăm o comunitate a aromânilor în minoritate națională.

A treia chestiune. Nu putem să-i transformăm în minoritate. De ce? Pentru că atunci ar trebui să transformăm și oltenii în minoritate. Ar trebui să transformăm și moldovenii în minoritate și aduceți-vă aminte că moldovenii nu sunt recunoscuți ca români în Basarabia. Ceea ce pentru noi este o mare durere. Deci, haideți să nu ne jucăm aici cu aceste lucruri, numai pentru că cineva are un interes personal. Haideți să dăm dovadă că suntem români cu toții.

Vă mulțumesc foarte mult. (Aplauze.)

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră art.1, așa cum a fost formulat de Comisia pentru drepturile omului. Suntem în procedură de vot, domnule deputat. Virgulele sunt la redactare, nu sunt aici. (Adresându-se domnului Dragoș Dumitriu)

Deci, drept la replică vă dau după vot, nu-i nici o problemă, căci vizează onoarea personală, deci nu afectează votul.

Deci, supun votului textul propus de comisie în urma reexaminării. Vă rog să vă introduceți cartelele ca să puteți vota.

Procedură de vot? Vă rog. Între timp, vă rog să vă introduceți cartelele în aparate.

Domnul Titus Corlățean:

Domnule președinte, rugămintea mea este să precizați foarte clar ceea ce votăm. Votăm art.1, amendamentul propus în cadrul raportului comisiei, dacă asta cereați.

Domnul Bogdan Olteanu:

Sigur că da.

Domnul Titus Corlățean:

Da, vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Raportul comisiei, asta votăm, pe amendamentul comisiei. Amendamentul admis la comisie. Mai există neclarități? Nu mai există neclarități. Vă rog să votați.

(Conform afișajului, se înregistrează 123 de deputați prezenți, 58 de voturi pentru, 54 voturi împotrivă, 8 abțineri; 3 deputați nu au votat; vociferări.)

Nu funcționează la cineva? Dacă e o problemă, reluăm votul pe această chestiune, dacă se ridică... E o problemă la vot? Da, vă rog să mai votați o dată, dacă există vreo problemă, s-o semnaleze un lider de grup.

Da, vă rog să reluați votul. Vă rog să votați.

(Conform afișajului, se înregistrează 129 de deputați prezenți, 59 de voturi pentru, 64 voturi împotrivă, 6 abțineri).

Amendamentul a întrunit 59 de voturi, insuficiente pentru a fi adoptat.

Supun votului dumneavoastră textul, așa cum se găsea în formularea inițială. Vă rog să votați. Da. Vă mulțumesc.

(Conform afișajului, se înregistrează 130 de deputați prezenți, 110 de voturi pentru, 13 voturi împotrivă, 7 abțineri).

S-a adoptat textul în varianta inițială.

Am finalizat dezbaterea pe articole. Proiectul va rămâne la vot final.

Înțeleg că există niște intervenții la explicarea votului. Da, mă rog, explicarea votului la vot final, dar dat fiind că a fost un articol atât de contencios, o să-l invit pe domnul deputat Corlățean și pe domnul deputat Canacheu la drept la replică. Am să-l rog pe domnul vicepreședinte Nicolicea să-mi ia locul.

 

(În continuare, ședința este condusă de domnul Eugen Nicolicea, vicepreședinte al Camerei Deputaților).

Domnul Titus Corlățean:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să fac chiar și acum o explicație a votului Grupului social-democrat, în primul rând un vot pentru adoptarea acestei legi și fără a ne mai împotmoli în anumite chestiuni care sunt importante, sunt sensibile, dar care nu se tranșează prin acest proiect de lege, pentru că recunoașterea unei minorități aromâne distincte de identitatea românească, în plan intern, este cu totul altceva și vă spun că poziția noastră, a Grupului social-democrat va fi întotdeauna conformă cu poziția statului român de atâta vreme.

Aș fi vrut să nu avem această discuție în plenul Parlamentului, pentru că scopul acestei legi era cu totul, cu totul și cu totul altul. Principiul asumării libere, este adevărat, cum spunea domnul Pușcaș, a unei anumite identități iarăși este un principiu european consacrat. Dar, acest vot al nostru a fost în sensul de a promova o lege absolut necesară, pe care de foarte multă vreme ar fi trebuit s-o adoptăm.

Vă mulțumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Domnul deputat Rus dorește să explice votul. În ordinea înscrierii, vă rog frumos.

Domnul Ioan Aurel Rus:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Trăiesc o mare dezamăgire astăzi, pentru că domnul Titus Corlățean venise în comisie și chiar ne-a rugat să venim cu acest amendament și oarecum să acoperim matrapazlâcurile făcute atunci când dânsul conducea Departamentul românilor de pretutindeni în subordinea Guvernului.

În ședința de comisie am hotărât ca de acest departament să se ocupe Ministerul Afacerilor Externe. Pentru că plenul este suveran a fost respins acest amendament și s-a reîntors proiectul la comisie și am venit cu amendamentul supus spre aprobare astăzi, tocmai ca să întindem o mână nu aromânilor care sunt români, să întindem o mână moldovenilor de peste Prut, care nu sunt recunoscuți. Iar dumneavoastră, care astăzi v-ați întors de la vot, i-ați refuzat pe aceștia de a-i recunoaște ca români astăzi. Realitatea este crudă, dar trebuie să v-o asumați. Aici toți am hotărât să întindem o mână românilor de pretutindeni, să-i luăm cu denumirile pe care le au fiecare în țara lor, totuși, ei sunt românii noștri.

De aceea, domnule Canacheu, nu am nimic cu aromânii, eu îi consider români, ei fac parte integrantă din poporul român. Eu nu i-am trecut acolo întâmplător. I-am trecut tocmai ca să se recunoască și în partea de nord a Greciei, pentru că acolo nu sunt recunoscuți. Grecia, cum a spus colegul nostru, nu acceptă minorități naționale.

Am vrut să întindem mâna moldovenilor care sunt doar 166 înregistrați la recensământ, restul toți sunt trecuți la Capitolul - Moldoveni. Nu ați vrut, nu-i nimic.

Cer, în numele Grupului parlamentar al Partidului România Mare, o listă a votului de astăzi.

Vă mulțumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulțumesc.

Domnul Uioreanu, pentru explicarea votului.

Domnul Horea Dorin Uioreanu:

Da. Vă mulțumesc, domnule președinte.

Noi am susținut acest proiect și până la urmă din acest proiect e important să se facă ceva pentru românii de pretutindeni. Eu cred că are loc aici o luptă de interese a unora de a se erija în reprezentanți ai unor dialecte, a unor români care poate se numesc altcumva în alte părți ale lumii, dar, de fapt, ei sunt români și cineva, am impresia, și aici, domnule Canacheu, îmi pare rău, ați dorit ca dumneavoastră să vă erijați pe un post de deputat undeva din 2008. Acesta este adevărul.

Legat de lege și de esența acestei legi, sperăm ca acum, după mișcarea aceasta de la Ministerul de Externe la Cancelarie, să se facă ceva pentru drepturile românilor de pretutindeni. Asta este cel mai important din această lege și sperăm să se facă ceva.

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnule deputat Rădulescu, vă rog. După care, domnul Dumitriu.

Domnul Cristian Rădulescu:

Stimați colegi,

Așa cum am expus și la dezbateri generale, important și pentru noi este ca această lege să treacă și să existe, după un parcurs atât de lung, de sinuos și o votare care tot văd că se întârzie. Chiar dacă această lege va fi una dintre cele slabe din domeniu și o comparăm cu legi de profil existente împrejurul nostru, chiar dacă această lege cuprinde de prea multe ori că românii de pretutindeni pot să facă, pot să ceară, pot să dreagă, dar de prea puține ori statul român trebuie să facă pentru românii de pretutindeni, totuși acceptăm că este bine ca această lege să existe și, după aceea, și eu, în numele Grupului parlamentar al PD, fac oferta celor interesați și grupurilor interesate, să facem o lege de modificare cu amendamente vitaminizante ca această lege, într-adevăr, să poată folosi efectiv românilor de pretutindeni și nu doar să mai bifăm un lucru și să spunem folosind de 20 de ori cuvântul român și România și așa mai departe, că am făcut, am bifat și această temă.

În ce privește, fiindcă suntem la explicarea strictă a votului pe amendamentul respectiv, considerăm și noi că nu putem să facem în momentul de față, când acceptăm termeni europeni și convenții europene și le votăm aici, în unanimitate, toate partidele de la stânga la dreapta, nu putem să acceptăm formule care contrazic unor lucruri pe care Europa deja le-a convenit.

S-a convenit că o identitate a unei anumite etnii este caracterizată de cultură, de limbă, de religie și de tradiție, de etnie, și nu de alte criterii. Orice alt element în plus, al cincilea, al șaselea, introduse în formulările noastre, depășesc Constituția României și depășesc convențiile europene și nu putem tocmai acum, când suntem în preajma primelor alegeri pentru Parlamentul European și când ridicăm mâna în unanimitate, suntem consensuali pe toate convențiile europene, noi aici, în cercul nostru strâmt, să dăm noi definirile pe care le vrem unor chestiuni extrem de delicate cum sunt acestea la care ne referim aici.

De aceea, n-am fost pentru enumerarea introdusă de către comisie și suntem pentru formularea inițială care corespunde și Constituției și normelor europene.

Vă mulțumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnule Dragoș Dumitriu, vă rog.

Domnul Dragoș Petre Dumitriu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Încă de la începutul acestor dezbateri am exprimat în numele grupului nostru, îndoiala că Ministerul Afacerilor Externe, mai ales cu actuala conducere, poate gestiona cu bine această sarcină a organizării Departamentului pentru românii de pretutindeni. Dar, în contextul în care trebuie să ne prezentăm, să zicem, să prezentăm o unitate a Parlamentului, a curentelor politice pentru rezolvarea acestor probleme, suntem de acord să dăm și noi un vot favorabil.

În al doilea rând, în legătură cu această vehiculată problemă a aromânilor, vă spun în calitate de originar meglenoromân, nu cred că România a făcut prea multe pentru macedoneni în istoria ei, ci invers, macedonenii au făcut multe pentru România. Așa încât atunci când macedonenii, că sunt de-o parte sau de alta a Dunării, vor avea de cerut ceva pentru ei, o vor cere. Nu e nevoie să ne batem prea mult capul.

Vă mulțumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulțumesc.

Doamna Olguța Vasilescu, pentru procedură.

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vreau să anunț, în numele Grupului parlamentar al PRM, că noi vom face un proiect de lege care va susține acest amendament. Deși mi se pare jalnic ce au spus unii dintre colegii noștri, cum și-au explicat votul, mai precis. Noi nu recunoșteam aici o minoritate sau nu prin acest proiect de lege.

Noi, pur și simplu, instituiam niște obligații ale statului român față de o minoritate a românilor din afara granițelor sau de mai multe minorități ale românilor din afara granițelor. Asta făceam. Nu făceam nici un fel de, eu știu, juxtapuneri cu legislația europeană. Mi se par niște chestiuni atât de aberante, încât îmi e și greu să le calific, pentru că îmi vine un cuvânt, dar cred că este mai bine să nu-l spun de la tribuna Parlamentului și cred că ar fi mai bine să îl spun colegilor în față.

În orice caz, vreau să rețineți, stimați colegi, că din această cauză, lobby-ul nostru în exterior este aproape egal cu zero. Am avut astăzi o mostră de ceea ce se întâmplă în Parlamentul României când am fi putut să facem o lege bună pentru protejarea românilor din afara granițelor și n-am făcut-o. Trebuie să venim cu modificări și paramodificări de fiecare dată ca să ajungem până la urmă la o formă. Iar domnului Traian Băsescu vreau să-i transmit că dacă mai caută cumva printre parlamentari oameni care votează în interesul propriu și fac legi în interesul propriu, are unul chiar în băncile PD-ului. (Aplauze.)

Vă mulțumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnul Canacheu pentru dreptul la replică și se pregătește domnul Corlățean, tot pentru dreptul la replică.

Vă rog?

 

Domnul Marcu Tudor:

Am o problemă de procedură...

Domnul Eugen Nicolicea:

Imediat, am dat cuvântul, aveți prioritate după domnul Canacheu.

Domnul Costică Canacheu:

Am să mă refer la ceea ce a spus distinsul nostru coleg, domnul Fotopolos, am să mă țin de procedură. Am să merg pe jos până la acea școală din Macedonia, Epir sau Tesalia sau de la Atena care predă, în care se învață limba aromână. Am acolo atâția prieteni că nu mai pot să-i număr, atâția cunoscuți și greci și aromâni, dar n-am găsit niciodată în acești ultimi 10 ani de când călătoresc acolo un loc unde să se învețe limba aromână. Sunt încercări private în câteva orașe, mai recent la Veria, dar o școală n-am găsit nicăieri. Și dacă ea ar fi, repet, aș merge pe jos până acolo numai ca s-o văd.

În aceea ce privește locul de parlamentar, sunt din 1990 în această istorie parlamentară recentă a României și dacă m-ar fi preocupat locul de parlamentar, din perspectiva comunității aromâne, aș fi militat ca această comunitate să candideze, să aibă candidați încă din 1992, pentru că legea așa este în România. Orice organizație legal înregistrată poate depune candidaturi. Iată dovada că asociația aceasta, comunitatea aromânilor din României nu dorește să se implice politic. N-a dorit să se implice politic și nu a candidat niciodată. Și nu știu dacă va candida vreodată, așa că ideea că cineva, nu ține numai de mine, că cineva ar viza un loc în numele comunității aromâne este absolut aberantă, iar ideea că așa se susține românismul acuzându-l pe Canacheu că vrea un loc în Parlament, este la fel de aberant...

Domnul Eugen Nicolicea:

Mă scuzați, vă rog să limitați...

Domnul Costică Canacheu:

...ca și ideea că nu știu ce armatori greci ar fi în spatele acestei chestiuni. Românismul nu se susține cu asemenea lucruri mărunte, cum s-ar spune, mă onorează critica dumneavoastră de asemenea factură.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da.

 

Domnul Costică Canacheu:

În încheiere, domnule președinte de ședință, ...

Domnul Eugen Nicolicea:

Deci, mă scuzați, potrivit art.149 alin.(4), "Un deputat poate cere dreptul la replică în situația în care la adresa sa în acel moment al dezbaterii s-au făcut afirmații ofensatoare de la microfonul Camerei Deputaților. Dreptul la replică va fi formulat într-un mod care să nu genereze un nou drept la replică", ceea ce v-aș ruga. Totodată n-am reținut care este afirmația ofensatoare la adresa dumneavoastră, a reprezenta pe aromâni nu mi se pare o ofensă, ci o mândrie.

Domnul Costică Canacheu:

Nu, n-am folosit numele nimănui, așa că nu poate cineva să ceară dreptul la replică. Repet, trebuie să fim lucizi, calmi, frați, să ne iubim ca latinitate orientală, ca romanitate orientală, asta suntem noi împreună, aromâni puțini și români mai mulți. Asta este. Foarte bine. Ce nu se poate face împreună în această frățietate? Multe lucruri frumoase pe care istoria ni le-a arătat că le-am făcut și înainte.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog, pentru procedură.

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu nu voi face fraze gogonate, uriașe și nici nu-mi voi aduce susținători pe sus care să mă susțină atunci când iau cuvântul. Socotesc că dacă vă câștig interesul să mă ascultați, este suficient pentru mine.

Unu. Noi am făcut astăzi o derogare de la modul în care ne comportăm de obicei. Am votat un amendament ca fiind ceva separat, propus la vot separat, când el făcea parte integrală din raport. Noi trebuia să punem în discuție și la vot numai raportul, cu amendamentul inclus în raport, nu era amendament lipit pe care să-l discutăm noi separat. Și, ca atare, chiar și în aceste condiții, s-a pus la vot și a trecut amendamentul, iar domnul Bogdan Olteanu a luat.... a plecat urechea la faptul că niște colegi de-ai noștri de aici, cărora nu le-au plăcut rezultatele votului, au invocat veșnica problemă că nu funcționează aparatele să mai facă un vot, ca până atunci să-i determine pe colegii lui să voteze altfel decât au votat prima dată.

Doi. Domnul Bogdan Olteanu a făcut o enormă greșeală care dă naștere ulterior la astfel de șmecherii de vot. Am făcut socoteala și la ce a trecut prima dată și la ce a trecut a doua oară și a funcționat foarte bine, domnule Corlățean și domnule Costică și ceilalți care ați invocat...Rădulescu... încă un vot. Pentru că a fost suma aceeași. Toate aparatele au mers bine. Deci, noi ar fi trebuit să avem primul vot valid. Corect. Acela care trecea raportul cu amendamentul întocmit de PRM.

Trei. Am asistat astăzi la un moment rușinos pentru mine, nu spun pentru dumneavoastră, să nu vă jignesc, cu toate că așa gândesc, dar n-o spun. Ați votat în interesul unui om, domnilor de la PDSR! Pentru că v-am văzut cum ați votat acolo 58 la 52 cu abținerile care făceau diferența până la total, după care s-a invocat repede că nu funcționează.

Titus Corlățean v-a câștigat repede pe ceilalți. Cum ai putut să votezi așa? Votează că așa zic eu. Unde e procedura în vot, conform conștiinței dumneavoastră, domnilor. Eu asist, am asistat astăzi la ceva rușinos și îmi fac astfel punctul de vedere explicit. Nu voi vota niciodată altfel decât socotesc eu că e bine. Și ca să repet vorbele pe care le-am zis data trecută și, dați-mă în judecată pentru asta, când întorci fundul mereu după interesele altuia, riști să dai în alt necaz.

Așa că, domnilor, chiar dacă vin alegerile acum, nu mai jucați cartea șefilor dumneavoastră, dacă au interese personale într-o motivație a colectivului PDSR, să vă refaceți votul după cum vă dictează cineva.

Ca atare, protestând în mod vehement la asemenea comportament care face din noi niște votanți în numele propriu al unora dintre noi și nu în numele interesului general, eu nu mai particip la această ședință. Mă simt foarte mâhnit, foarte supărat și vă cer scuze celor de bună credință că părăsesc această ședință în semn de protest pentru modul în care cineva a returnat mersul voturilor după ce s-a votat corect, pentru că nu i-a convenit lui votul. Așa ceva îmi este rușine să exprim în Prahova unde mă voi duce dimineață la ora 10 vineri și voi susține cauza PRM-ului pentru alegerile parlamentare europene.

Voi invoca această procedură chiar dacă va participa și Săniuță acolo și cei din P.S.D. Voi explica cum votează P.S.D.-ul.

Mulțumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Deci, un deputat poate solicita cuvântul pentru probleme de procedură numai în cazul în care consideră că în acel moment al dezbaterilor au fost încălcate anumite prevederi ale regulamentului. Luările de cuvânt făcute pentru această chestiune nu vor depăși două minute.

Deci, pe viitor, vă rog frumos, voi aplica strict regulamentul.

Are cuvântul domnul Corlățean, pentru dreptul la replică.

Domnul Titus Corlățean:

Domnule președinte de ședință,

Stimate colege,

Stimați colegi,

Acum câțiva ani, Ungaria a încercat să stabilească prin lege și printr-un act de identitate, identitatea de maghiar pentru ceea ce era considerat ca fiind maghiar trăind în afara țării, iar Ungaria a fost sancționată aspru de către Europa.

Identitatea națională, inclusiv identitatea națională românească se transmite din generație în generație. Ea se afirmă, se asumă individual, și nu se stabilește, oricât de generoasă ar fi intenția, prin lege. Ceea ce am discutat astăzi ține și...și o spun foarte clar și resping toate acuzațiile nedemne și toate tentațiile de populism și demagogie și nu cred că este cineva în această sală care să-mi poată mie reproșa cu argumente că nu am fi făcut noi sau eu unele lucruri extrem de importante, și aș adresa întrebarea celor care au făcut afirmații grave cât au făcut în realitate ei, dincolo de retorică și demagogie, cu adevărat lucruri importante pentru românii din afară, indiferent cum se numesc ei. Iar acești români întotdeauna au beneficiat de sprijinul statului român și în special în ultima perioadă; nu atât de mult cât trebuia, este adevărat. Dar asumarea identității naționale nu e o chestiune care să poată fi impusă cu forța. Este o chestiune de asumare, e o chestiune de identitate națională care nu poate fi stabilită, încă o dată, cât de generoasă ar fi această intenție, printr-o lege.

Este o normă europeană care este valabilă și pentru noi. Eu însumi când am spus...și e o minciună ce s-a spus de la acest microfon, eu însumi când am fost la Comisia pentru drepturile omului le-am spus foarte clar, este un amendament propus de Președintele României în cererea de reexaminare. Dumneavoastră, comisia vă exprimați și veți lua o decizie. Dar sunt costuri și beneficii. Costurile le-am spus foarte clar, beneficiile, nu m-am pronunțat pe fond pentru că eu însumi, din punct de vedere politic, aș fi fost și sunt tentat să dau curs acestei propuneri, dar există rațiuni care țin de dreptul internațional și de ce s-ar putea întâmpla în această ipoteză, pe care nu le putem ignora.

Să nu amestecăm populismul, demagogia deșănțată cu realitățile și cu ce trebuie să facă statul în mod real pe baza acestei legi.

Nu accept, și o sun de la acest microfon, acuzații care sunt nedemne. Ceea ce avem de făcut avem de făcut cu toții, în baza acestei legi. Și v-aș putea foarte multe povesti, ce s-a întâmplat în acești ani, v-aș putea povesti despre chestiunea aromână, lucruri pe care doar le afirmați, dar pe care trebuie să le știm din comunitățile aromâne din Macedonia, din Albania și modul cum acei oameni au avut curajul să-și asume această identitate, indiferent de cât de populiști suntem noi acum. Noi avem nevoie de fapte concrete, nu de afirmații deșănțate.

Mulțumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog. Aveți drept la procedură.

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Da, stimate coleg, este procedură.

Vreau să cer în numele Grupului P.R.M. staffului tehnic, pentru că s-au făcut aici tot felul de referiri la legea maghiară, să asigure pentru fiecare grup parlamentar în parte o traducere a legii maghiare care-i vizează pe maghiarii din afara granițelor. Într-adevăr, legea respectivă a suferit critici inclusiv de la Comisia de la Veneția. Dar colegii noștri din Parlamentul maghiar au fost mai interesați de soarta maghiarilor din afara granițelor și n-au operat modificările necesare.

Rugămintea ar fi ca să ne dați și nouă, că poate luăm un exemplu de la ei, să vedem cum putem să ne batem și noi pentru românii din afara granițelor. Asta una.

Iar a doua, un drept la replică unui coleg de-al nostru care tocmai ne-a dat un drept la replică, vizavi de faptul că unii sunt populiști și nu fac nimic pentru românii din afara granițelor și nu știu ce lucruri ar fi făcut alții, probabil domnia sa. Diferența, stimate coleg, este că noi, dacă am făcut, am făcut pe banii noștri, iar dumneavoastră n-ați făcut nimic nici măcar pe banii statului român.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 9 decembrie 2019, 18:18
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro