Plen
Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 20 decembrie 2007
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.180/28-12-2007

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
15-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2007 > 20-12-2007 Versiunea pentru printare

Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 20 decembrie 2007

9. Prezentarea Declarației Parlamentului României referitoare la viitorul provinciei Kosovo (adoptată).  

 

Domnul Bogdan Olteanu:

  ................................................

În continuare, doamnelor și domnilor, la ultimul punct al ordinii de zi avem Declarația Parlamentului României referitoare la viitorul provinciei Kosovo.

Dau cuvântul domnului senator Dan Mircea Geoană pentru a prezenta textul declarației.

Domnule președinte,

Aveți cuvântul.

Domnul Dan Mircea Geoană:

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisiile de politică externă ale Senatului și Camerei Deputaților au sesizat, ca toți cetățenii României, sensibilitatea subiectului viitorului provinciei Kosovo.

Împreună cu colegul, președinte al Comisiei Camerei Deputaților, domnul deputat Glăvan, căruia îi spun la mulți ani, este ziua domniei sale, să-l aplaudăm, este un coleg de foarte bună calitate, am procedat, în ultimele zece zile, la audieri ale ambasadorilor principalelor părți interesate, state ale Uniunii Europene, membri ai grupului de contact și ai statelor din regiune, și, în urmă cu două zile, am avut și o audiere a principalilor factori guvernamentali. Domnul ministru Cioroianu a răspuns invitației noastre, alături de reprezentanți ai celorlalte ministere și instituții implicate în formularea poziției naționale pe subiectul Kosovo.

În urma propunerilor făcute de comisia noastră și în urma acceptului tuturor grupurilor parlamentare și a Birourilor permanente, dați-mi voie să dau citire proiectului de declarație cu privire la poziția Parlamentului României față de acest subiect.

"Luând în considerare reuniunea de ieri, 19 decembrie, a Consiliului de Securitate al ONU privind viitorul provinciei Kosovo, Comisiile pentru politică externă ale Senatului și Camerei Deputaților propun plenului Parlamentului adoptarea următoarei declarații:

Având în vedere prevederile Rezoluției 1244 a Consiliului de Securitate al ONU care urmăreau crearea bazelor unei guvernări autonome a provinciei Kosovo, cu garantarea drepturilor minorităților în cadrul frontierelor Serbiei,

Luând act de finalizarea fără rezultat a negocierilor de 120 de zile ale reprezentanților troicii Uniunea Europeană - Statele Unite ale Americii - Federația Rusă,

Considerând că lucrările Consiliului European din 13-14 decembrie a.c. nu au condus la formularea unei poziții consensuale comunitare asupra recunoașterii statutului provinciei Kosovo,

Ținând cont de necesitatea menținerii unui climat de securitate consolidat în regiunea din care face parte și țara noastră,

Parlamentul României declară că:

Este în favoarea continuării demersurilor pentru găsirea unei soluții negociate, formalizate printr-o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU;

Propune organizarea unui summit al Uniunii Europene dedicat armonizării pozițiilor în cadrul comunitar privind statutul provinciei Kosovo, integrarea europeană și euroatlantică a statelor din Balcanii de Vest și sistemul regional de securitate, în perspectiva summit-ului NATO de la București, din luna aprilie;

Recomandă autorităților române să adopte o poziție coerentă și unitară față de o eventuală declarare unilaterală a independenței provinciei Kosovo, care să reflecte interesele de stabilitate în regiune și interesul național al României, să aibă în vedere precedentul pe care această situație l-ar putea crea la nivel regional și internațional, precum și responsabilitățile asumate de România ca stat membru al NATO și Uniunii Europene."

Acesta este textul declarației propuse Parlamentului României de către cele două Comisii pentru politică externă ale Senatului și Camerei Deputaților.

Domnule președinte,

Acesta este textul supus aprobării plenului Parlamentului României.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Am stabilit în Birourile permanente reunite să oferim grupurilor politice posibilitatea de a avea intervenții pe această temă.

Va fi câte o intervenție din partea fiecărui partid, grup, Cameră și Senat. Rog reprezentanții grupurilor să-mi arate intenția de a interveni.

Avem o solicitare din partea Grupurilor Partidului România Mare, doamna deputat Anca Petrescu, vă rog.

Doamna Mira Anca Victoria Mărculeț Petrescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vroiam să reamintesc că atât președintele României, cât și primul-ministru și ministrul afacerilor externe au declarat ferm, acum câtva timp, la Lisabona, s-au pronunțat pentru respectarea principiilor de drept internațional a prevederilor Rezoluției 1244 a Consiliului de Securitate ONU și pentru inviolabilitatea granițelor și împotriva independenței Kosovo, care este o provincie a Serbiei.

Îmi pare rău că domnul prim-ministru a plecat, pentru că aș fi dorit să-l felicit personal pentru acest punct de vedere exprimat în forurile europene.

Pot să vă spun, în calitate de vicepreședinte, că îmi pare foarte rău că comisiile noastre reunite n-au fost în stare să se ridice la acest nivel, în care cele două instituții, prezidențială și primul-ministru, au fost în stare să-și exprime o poziție care este în favoarea interesului național.

Mă întreb de ce noi, ca Parlament, nu suntem în stare să facem o declarație care să apere interesul național? Această declarație care s-a citit aici, de fapt, nu spune nimic.

Vreau să informez plenul Camerei că luni, cele două Comisii pentru politică externă - deci eu sunt vicepreședinte al Comisiei pentru politică externă - au avut o întâlnire cu ministrul afacerilor externe.

Am crezut că domnul ministru Cioroianu a fost invitat pentru a fi sprijinit ca să poată face față în contextul european, ca urmare a declarației plină de demnitate pe care a făcut-o în interes național, în numele Guvernului. am crezut că vom avea de-a face cu o declarație comună, în care să exprimăm clar un punct de vedere, în care să ne apărăm interesele, și nu să chemăm la ordine un ministru care s-a purtat demn.

Nu înțeleg de ce nu avem demnitate. Spania, Slovacia, Grecia, Cipru și-au spus tranșant punctul de vedere.

De ce nu suntem în stare să ne exprimăm liber punctul de vedere în contextul european, când acest lucru este foarte important pentru noi, iar Uniunea Europeană dă acest drept statelor membre?

În calitate de membră a Adunării Uniunii Europei Occidentale și vicepreședinte al Comisiei pentru politică externă am avut nenumărate ocazii să particip la sesiuni internaționale, iar cea mai recentă a fost Conferința președinților de comisii de politică externă de la Berlin, în luna mai a anului curent.

Vreau să vă informez că în toate aceste întruniri internaționale m-am declarat împotriva independenței Kosovo și pentru inviolabilitatea granițelor. Și vreau să vă spun că de fiecare dată am avut câștig de cauză.

Am exemplificat că dacă în Spania, Țara Bascilor și-ar declara independența, sau Alsacia și Lorena în Franța, sau alte situații din Italia sau Germania, s-ar deschide Cutia Pandorei și este un precedent periculos.

Am arătat că recunoașterea independenței Kosovo, în baza cerințelor minorității albaneze, este o exacerbare a tendințelor naționaliste și este în mersul invers al Uniunii Europene.

Aș dori să vă propun un amendament. Aș dori să vă propun următorul text: "Kosovo este o provincie a Serbiei, în care minoritățile trebuie să se bucure de toate drepturile, dar nu de cea de declarare a unui stat independent.

Noi, ca țară, nu recunoaștem independența provinciei Kosovo, suntem pentru inviolabilitatea granițelor și respectarea prevederilor Rezoluției 1244 a Consiliului de Securitate ONU."

Eu, personal, ca vicepreședinte al Comisiei pentru politică externă, mă declar pentru inviolabilitatea granițelor și împotriva independenței Kosovo.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, doamna deputat.

Din partea Grupurilor Partidului Social Democrat, domnul senator Dan Mircea Geoană, vă rog aveți cuvântul.

Domnul Dan Mircea Geoană:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am ținut să avem un text care să fie acceptabil și care să reprezinte un punct de vedere unitar al Parlamentului României. Sunt sensibilități în cadrul diverselor formațiuni politice, dar aici este vorba de interesul național românesc.

Nu vă ascund faptul că am avut și un proces de consultare cu reprezentanții Ministerului de Externe, pentru că este firesc ca, atunci când Parlamentul României se pronunță asupra unui subiect atât de sensibil, să încercăm să venim cu o poziție națională cât mai coerentă. Acesta a fost sensul textului pe care l-am propus.

Și eu aș fi făcut, poate, un text ceva mai ofensiv și preocupările doamnei deputat Petrescu sunt legitime.

Din punctul de vedere al Partidului Social Democrat și al grupurilor noastre parlamentare, vreau să fac o singură remarcă: ceea ce nu a fost suficient de bine prezentat în opinia publică românească, inclusiv la conferința de presă pe care președintele României, primul-ministru al României și ministrul de externe al României au efectuat-o la Bruxelles, după terminarea Consiliului European, a fost că acest Consiliu European a aprobat demararea procedurilor de constituire a unei forțe a Uniunii Europene de interpunere în provincia Kosovo, în eventualitatea declarării independenței, într-o formulă controlată sau într-o formulă individuală.

Din acest punct de vedere, Partidul Social Democrat exprimă următoarea poziție. O eventuală participare a României la forța Uniunii Europene de interpunere, care a fost calibrată la 1800 de persoane de către decidenții europeni, inclusiv cu acceptul părții române, o eventuală participare românească în provincia Kosovo trebuie să fie făcută exclusiv pe baza dreptului internațional și obligatoriu pe baza unei aprobări explicite a Parlamentului României.

Implicarea noastră într-o eventuală misiune UE în Kosovo trebuie să țină cont de sensibilitatea subiectului și de poziția exprimată de Parlamentul României în cadrul acestei dezbateri.

Este un punct de vedere care poate fi îmbrățișat de toate grupurile parlamentare din Parlamentului României și este punctul de vedere oficial al Partidului Social Democrat.

Vă mulțumesc. (Aplauze).

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule senator.

Din partea Grupurilor parlamentare ale PNL, domnul senator Adrian Cioroianu.

Domnule senator, aveți cuvântul.

Domnul Adrian Cioroianu:

Domnule președinte, vă mulțumesc foarte mult.

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

În opinia mea, această declarație este mai mult decât binevenită, pentru că răspunsul și poziția Parlamentului României trebuie să fie ferme și trebuie să fie cunoscute atât în interiorul, cât și în exteriorul țării. Inutil să vă spun că dosarul este unul de o complexitate maximă și va rămâne și pentru următoarele luni, astfel încât poziția pe care dumneavoastră și noi o vom adopta trebuie să fie una care să exprime mai puțin pozițiile noastre partinice, dar să exprime poziția noastră națională.

Am avut plăcerea, cum deja s-a spus aici, de a participa la o discuție binevenită și consistentă cu membrii Comisiilor pentru politică externă, am avut plăcerea de a avea acolo pe cei care astăzi au luat cuvântul aici, fie că este vorba de domnul Geoană, de domnul Glăvan, pe domnul Radu Câmpeanu îl văd, doamna Petrescu a fost, de asemenea, în sală, drept pentru care vă încurajez în găsirea unui numitor comun.

Cred, mai curând, că trebuie să fie un document clar, care să nu evite problemele pe care doamna Petrescu le-a pus în discuție, dar, în același timp, să aibă formula diplomatică pe care o propunea, în varianta dânsului, domnul Geoană.

Este vorba, evident, despre dorința noastră ca dreptul internațional în vigoare să fie respectat, este vorba de poziția noastră constantă, aceea de a susține, repet, susține drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale, dar nu drepturile colective ale minorităților, și îi rog pe toți cei interesați să surprindă diferența dintre cele două sintagme, și, în fine, să înțelegem că asupra României, până în acest moment, nu s-au făcut presiuni. Nu ne aflăm într-o minoritate de blocaj la nivelul Uniunii Europene. Suntem parte dintr-o dezbatere care încă va mai continua câteva luni de zile. Și suntem, mai ales, unitari cu celelalte state ale Uniunii Europene în privința misiunii europene, prezenței unei misiuni europene PESA în zonă, de asemenea, a unei cooperări civile și, în fine, al treilea palier, acela pe care iarăși îl susținem în comun acord cu Uniunea Europeană, anume perspectivele europene pentru întreaga regiune. Nu numai pentru Kosovo, nu numai pentru o zonă, o provincie, pentru Serbia, dar și pentru zona Balcanilor de Vest în ansamblu.

Prezența noastră în această misiune europeană atunci când se va produce, într-adevăr trebuie să fie pe baze juridice foarte ferme.

Deci, vă asigur, stimați colegi, că nu este vorba de o aventură, nu este vorba de implicarea țării noastre într-o expediție undeva într-o zonă pe care mulți dintre noi n-au cunoscut-o decât din cărți sau din manuale de istorie - este drept că istoria este una complicată -, dar vă asigur că dorința noastră este ca această misiune europeană, la care România este dispusă să participe, asumându-ne datoria pe care o avem, va fi făcută și trebuie să fie făcută pe baze juridice ferme.

Vă mulțumesc și, în continuare, vă rog să luați în calcul un discurs diplomatic, dar ferm în același timp, pentru că la nivel european poziția României este cunoscută și, mai mult decât atât, cred eu că este și înțeleasă. Orice intenție de singularizare nu reprezintă realitatea.

Dosarul Kosovo este în discuție și România, pe baza datelor din acest moment, vă aduc aminte suntem într-o realitate ce se poate încă schimba, cel puțin teoretic, pe baza datelor din acest moment, România nu va recunoaște o eventuală declarare a independenței unilaterale sau controlate din partea provinciei Kosovo.

Vă mulțumesc foarte mult. (Aplauze.)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule senator.

Din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Conservator, domnul deputat Ștefan Glăvan.

Domnule președinte, aveți cuvântul.

Domnul Ștefan Glăvan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În cadrul procesului de aderare la Uniunea Europeană, eforturile României au urmărit convergența propriei politici externe cu politica externă și de securitate comună a Uniunii Europene, țara noastră acordând o atenție extrem de importantă politicii de vecinătate.

Dosarul Kosovo, ecuație diplomatică europeană, iese din atenția Cancelariilor Uniunii Europene, România exprimându-și dorința de a se găsi o soluție negociată între părțile implicate, soluția trebuind să fie unanim acceptată de părțile în discuție.

În concepția noastră, Serbia este un stat suveran și independent, a cărui integritate teritorială nu poate fi afectată. Reconcilierea dintre sârbi și albanezi se poate realiza numai prin renunțarea la abordarea exclusivistă și, uneori, mitologică a trecutului prin care fiecare parte se consideră victimă, iar cealaltă, parte agresoare.

În situația în care provincia Kosovo își va declara în mod unilateral sau coordonat independența, fiecare stat din Uniunea Europeană, deci și România, va decide când, cum și dacă va recunoaște această independență.

În condițiile actuale, România a decis să nu recunoască o eventuală declarație de independență a provinciei Kosovo, această poziție fiind în deplină concordanță cu pilonii principali ai politicii sale externe, cu trăsăturile tradiționale ale istoriei României. fac aici trimitere la o butadă a lui Nicolae Iorga, care spunea că "România a avut de-a lungul istoriei două țări prietene: România și Marea Neagră."

În conceptul țărilor democrate, România a devenit exportatoare de stabilitate și securitate, pledând pentru o Europă a păcii. Cea mai importantă contribuție pe care Europa o poate aduce lumii este ceea ce Michael Brandhuber a numit reinventarea păcii. Aceasta, deoarece Europa trebuie să fie un continent al păcii și armoniei geopolitice.

Europa trebuie să devină un sistem de dezvoltare și democrație, care să facă imposibile conflictele virtuale sau înghețate.

Vă mulțumesc. (Aplauze).

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Dacă mai există alte intervenții? Nu mai sunt alte intervenții. Vă rog frumos, domnul deputat Miron Ignat, din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale.

Domnul Miron Ignat:

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

Acestei probleme atât de actuale ar fi trebuit să i se acorde mai mult timp pentru dezbatere și analiză, deoarece este un subiect fierbinte și de mare actualitate.

Declarația prezentată spre dezbatere în cele două Camere exprimă o poziție față de situația din țara vecină și prietenă.

Declararea unilaterală a independenței provinciei Kosovo nu ar face altceva decât să deschidă Cutia Pandorei și noi, parlamentarii, trebuie să fim foarte atenți și foarte categorici în exprimarea unui punct de vedere asupra acestei situații delicate.

Am ascultat expunerea domnului ministru de externe Cioroianu și mi-a plăcut poziția fermă prin care s-a exprimat domnia sa, că România nu va accepta o independență unilaterală a zonei Kosovo.

În legătură cu această declarație prezentată, dacă este posibil, aș face o mică propunere, în ultima parte, pe prima pagină, unde scrie "ținând cont de necesitatea menținerii unui climat de securitate și consolidat" eu aș propune să apară și cuvintele "de securitate și stabilitate", având în vedere că în toate declarațiile referitoare la politica externă a României, România era prezentată ca o țară exportator de stabilitate.

Voi vota această declarație.

Vă mulțumesc. (Aplauze).

În același timp, permiteți-mi să prezint și un material, tot o expunere, din partea colegului Slavomir Gvozdenovici, președintele Organizației Minorității Sârbe, și această declarație o voi da secretariatului.

 

(Declarație consemnată conform materialului depus la secretariatul de ședință).

 

Domnul Slavomir Gvozdenovici:

Luând act de Declarația Parlamentului României referitoare la viitorul provinciei Kosovo, având în vedere interesele țării noastre și pornind de la relațiile bilaterale între cele două state, de la relațiile între români și sârbi de-a lungul istoriei, ca reprezentant al comunității sârbe din România, care, în bună parte, își trage rădăcinile din Kosovo și Metohia, leagănul poporului sârb și al civilizației sale, sper că poziția președintelui României, exprimată clar zilele acestea, ca și a Guvernului și a Ministerului Afacerilor Externe, se vor regăsi în hotărârea pe care țara noastră va trebui să o ia în privința provinciei sârbe autonome Kosovo și Metohia.

Reamintesc că poziția Președintelui României și a țării noastre, în momentul de față, sunt în spiritul Rezoluției 1244 a ONU, organism internațional suprem.

Comunitatea sârbă din România consideră că țara noastră va proceda înțelept și cu responsabilitate față de propriile interese și față de regiunea Balcanilor, și această parte a Europei și nu va recunoaște proclamarea independenței unilaterale a provinciei sârbe Kosovo și Metohia.

Considerăm că cele două părți, Serbia, respectiv minoritatea albaneză, trebuie în continuare să caute soluția prin dialog, sprijinite corect și drept de ONU și Uniunea Europeană.

În acest sens, reamintim că toate organismele internaționale - de la Uniunea Europeană la ONU - trebuie să aibă în vedere prevederile dreptului internațional și inviolabilitatea granițelor fiecărui stat membru al ONU, iar Serbia este una din țările fondatoare ale ONU.

Domnul Bogdan Olteanu:

Stimați colegi,

În urma intervențiilor și în urma consultărilor care s-au produs și, sigur, ținând cont de procedura normală a ședințelor de Camere reunite, în care nu se fac amendamente în plen, vă prezint textul final al propunerii de declarație, pe care-l voi supune apoi votului.

Senatul și Camera Deputaților, luând în considerație reuniunea de ieri, 19 decembrie, a Consiliului de Securitate al ONU privind viitorul provinciei Kosovo,

Având în vedere prevederile Rezoluției 1244 a Consiliului de Securitate al ONU care urmăreau crearea bazelor unei guvernări autonome a provinciei Kosovo cu garantarea drepturilor minorităților, în cadrul frontierelor Serbiei,

Luând act de finalizarea fără rezultat a negocierilor de 120 de zile ale reprezentanților troicii Uniunea Europeană - SUA - Rusia,

Considerând că lucrările Consiliului European din 13-14 decembrie a.c. nu au condus la formularea unei poziții consensuale comunitare asupra recunoașterii statutului provinciei Kosovo,

Ținând cont de necesitatea menținerii unui climat de securitate consolidat în regiunea din care face parte și țara noastră,

Parlamentul României declară că:

Este în favoarea continuării demersurilor pentru găsirea unei soluții negociate, formalizate printr-o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU;

Propune organizarea unui summit al Uniunii Europene dedicat armonizării pozițiilor în cadrul comunitar privind statutul poziției Kosovo, integrare europeană și euroatlantică a statelor din Balcanii de Vest și sistemul regional de securitate, în perspectiva summit-ului NATO de la București;

Recomandă autorităților române să adopte o poziție coerentă și unitară față de o eventuală declarare unilaterală a independenței provinciei Kosovo care să reflecte interesele de stabilitate în regiune și interesul național al României, să aibă în vedere precedentul la nivel regional și internațional, precum și responsabilitățile asumate de România ca stat membru al NATO și UE.

Observațiile care s-au ridicat sunt incluse, observ, în spiritul lor în textul propus.

Supun, de aceea, aprobării dumneavoastră această propunere de declarație politică a Parlamentului României. Vă rog să votați.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. 239 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 7 abțineri.

Cu 239 de voturi și 7 abțineri, declarația politică a fost adoptată. Ea va fi comunicată părților interesate.

Ordinea de zi fiind epuizată, declar închisă ședința comună.

Vă doresc un Crăciun fericit și La mulți ani!

Ședința s-a încheiat la ora 12,00.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București sâmbătă, 19 octombrie 2019, 23:12
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro