Andrian-Sirojea Mihei
Andrian-Sirojea Mihei
Sittings of the Chamber of Deputies of April 8, 2008
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.35/17-04-2008

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
27-05-2020
20-05-2020 (joint)
Video archive:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2008 > 08-04-2008 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of April 8, 2008

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.3 Andrian-Sirojea Mihei - prezentarea declarației politice cu tema "Gazele din România - încercăm să plătim mai puțin sau mai așteptăm 5-7 ani?";

Domnul Andrian-Sirojea Mihei:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația politică "Gazele din România - încercăm să plătim mai puțin sau mai așteptăm 5-7 ani?"

Summitul NATO a luat sfârșit. Schimburile de amabilități, declarațiile diplomatice, mulțumirile pentru invitații și participare s-au încheiat, traficul a redevenit... ce era, câinii comunitari și-au reluat locurile în peisajul urban.

Cu ce s-au ales românii în urma acestui eveniment? În prim plan, cu o capitală puțin mai curată și cu ceva mai multe floricele. Și cu o Constanța cosmetizată, cu plajele curățate și discuite, cu multe floricele și o mult-așteptată curățenie pe traseul spre Neptun. Palatul Parlamentului a fost înscris cu trei recorduri în Guiness Book și a fost vizitat de delegațiile tuturor statelor participante la summit.

În plan extern, am fost pentru câteva zile în atenția mass-mediei internaționale.

Dar cu ce s-a ales România, concret, în urma acestei manifestări? A existat o agendă cu puncte de interes național, pe care oficialii noștri să le urmărească în discuțiile bilaterale sau în cadrul manifestărilor summitului? Ne-am deschis căi noi de comunicare cu țările participante în domeniile care ne interesează direct? Răspunsul la aceste întrebări îl vom afla în timp. Unele răspunsuri însă, la întrebări care stau pe buzele tuturor românilor - de exemplu, de ce avem prețuri uriașe la gaze - ne-au fost oferite explicit de către delegațiile participante.

Analistul Serghei Markov, consilier pe politică externă al Guvernului de la Moscova și președinte al Comitetului Civic al Afacerilor Externe din Rusia, a declarat cu ocazia participării la lucrările Consiliului NATO - Rusia că proiectul european al conductei de gaz Nabucco este sortit eșecului și că nu are nici o șansă în fața gazoductului rusesc concurent, Southstream, motivând acest lucru prin faptul că Nabucco generează concurență, iar țările furnizoare din zona caspică nu doresc a fi concurate pe această piață, ele dorind, de fapt, să crească prețurile la gaze.

De ce a fost preferată Bulgaria pentru a fi cooptată în proiectul Southstream iar România ocolită ne-a spus același analist, precizând că "Bulgarii au fost mai inteligenți și mai raționali decât voi, s-au mișcat mai bine și au câștigat în competiția cu voi" și că "În alte țări, politicienii sunt destul de înțelepți încât să încerce să poarte negocieri politice cu Rusia pentru a obține o micșorare a prețurilor. Politicienii români au însă un oarecare complex de inferioritate provincial și sunt prea concentrați asupra relațiilor cu Washingtonul. Acesta este motivul pentru care pierd negocierile și, prin urmare, au prețuri mari la gaz", adăugând la final că "Soluția pentru a reduce prețul stă în negocierile politice" și precizând că relațiile economice erau mai bune pe vremea lui Ceaușescu.

Fostul premier rus, Mihail Kasianov, a declarat pe aceeași temă a prețului mare la gazele din Rusia că ar trebui să existe contracte directe între România și Gazprom, fără intermediari: "Nu știu de ce apar intermediarii în discuție..., însă poziția de principiu este că nu ar trebui sa existe intermediari dacă rolul lor nu este foarte clar. Iar dacă românii și rușii nu înțeleg de ce există intermediarii, înseamnă că ceva nu este în regulă".

Ce concluzie putem trage din toate aceste declarații ale delegaților ruși? Ce măsuri putem lua pentru ca, în primul rând, să micșorăm prețul gazelor din România și, în al doilea rând, să nu rămânem în afara "jocului" gazelor naturale?

Pornind de la opțiunea domnului Berceanu de a alege firma Regal Petroleum, în 1999, în detrimentul unei relații directe cu Gazprom, act care a condus la sistarea livrărilor directe de gaze, trecând prin bine-cunoscutele gafe ale domnului președinte legate de "Lacul rusesc", de șederea rușilor în România 30 de ani, fără a-i întreba nimeni când pleacă, de acuzele directe, lipsite de diplomație, aduse Rusiei că întrețin conflictele înghețate din fostele state rusești și culminând cu aprecierea că "Gazprom este mai tare decât Armata Roșie" - același președinte care a declarat la summit că "Rusia trebuie să iasă din logica războiului rece" - România cumpără gaz tot de la Gazprom, însă prin intermediari, cu un preț cu mult mai mare decât restul statelor din Europa, care, cu spirit pragmatic, au conștientizat că, deși există proiecte de gazoducte care să reducă dependența Europei de Rusia, proiecte la care și ei sunt afiliați, acestea încă nu sunt construite și, până când vor fi funcționale, este, evident, mult mai bine să plătești mai puțin, în loc de mai mult.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania thursday, 28 may 2020, 19:30
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro