Adrian Moisoiu
Adrian Moisoiu
Sittings of the Chamber of Deputies of April 8, 2008
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.35/17-04-2008

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2008 > 08-04-2008 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of April 8, 2008

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.15 Adrian Moisoiu - declarație politică intitulată "Continuitatea românească și stânca de care s-a spart valul";

 

Domnul Valer Dorneanu:

  ................................................

Din partea Grupului parlamentar al PRM are cuvântul domnul profesor Adrian Moisoiu.

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Deoarece prea s-au înmulțit cei care pun sub semnul întrebării continuitatea românilor pe teritoriul Ardealului, declarația mea politică de astăzi este o sinteză a unui material referitor la cercetările arheologice efectuate în urmă cu câteva decenii în județul Mureș, la care, din păcate, astăzi se fac referiri foarte rare și care atestă indubitabil existența uneia din cele mai vechi sau a unuia dintre cele mai vechi nuclee ale latinității orientale și pe care îl voi depune la secretariat pentru a fi publicat, cu voia dumneavoastră, integral.

Se intitulează "Continuitatea românească și stânca de care s-a spart valul".

Cercetările arheologice atestă pe teritoriul Municipiului Târgu-Mureș și al județului Mureș o locuire de peste 7 mii de ani. Populația proto-dacă a evoluat de la 90 de așezări umane, câte erau în preistorie până la 147 în epoca bronzului. Populația dacă a ajuns să întemeieze 242 de localități în epoca Hallstatt și La Tène. Din anul 5500 până în anul 2500 î.e.n. strămoșii noștri din Județul Mureș au cultivat 4 culturi, apoi din anul 2500 până în secolul III e.n. 7 culturi exprimate prin arta lucrării ceramice.

Târgu-Mureșul s-a impus în arheologie prin depozitele istorice din toate timpurile: preistorie, epoca bronzului, epoca fierului și epoca daco-romană, toate găsite în cele 12 cartiere ale orașului. Trei drumuri romane legau orașul Târgu-Mureș cu cele 2556 de comune din epoca daco-romană. Existența populației daco-romane este atestată documentar prin surse bizantine în două comune din județ: Morești și Cipău, chiar în epoca năvălirilor, anul 602 e.n., deci cu mai bine de 300 de ani de la retragerea administrației romane. Localitatea Săcalu de Pădure, în limba latină "Zakalus", cu o populație în permanență pur românească este atestată documentar printre primele, nu numai din Transilvania, ci chiar din România în anul 1169. Nu există pe teritoriul orașului și chiar al județului vreo urmă a populațiilor alogene care au invadat Europa: huni, ostrogoți, vizigoți sau avari.

Județul Mureș și municipiul Târgu-Mureș au reprezentat un puternic pilon de rezistență națională prin școala latinistă: Petru Maior, Gheorghe Șincai, cât și prin revoluționarii de la 1848, Avram Iancu, Alexandru Papiu Ilarian, Constantin Românu Vivu, August Treboniu Laurian, și de ce nu, prin faptul că acolo s-a creat Uniunea Vatra Românească - "Stânca" de care s-a oprit valul iredentist în iarna și primăvara anului 1990, atunci când România era un sat fără câini.

Vă mulțumesc.

Depun anexa, domnule președinte.

(Anexa a fost consemnată conform materialului depus la președintele de ședință.)

Daco-Romania și orașul Târgu-Mureș

În anul 105 al erei noastre, pe întregul teritoriu Carpato-Danubiano-Pontic a fost consfințită apariția Daco-Romaniei. Această entitate socio-politică s-a constituit prin sinteza spiritualității traco-latine, ce a determinat etnogeneza fizică și sufletească a poporului român, care s-a înfăptuit an de an și zi de zi între secolele II și X ale erei noastre.

Astăzi, din orice parte a județului Mureș te vei îndrepta spre orașul Târgu-Mureș, pașii tăi vor călca pe străvechile dale daco-romane care stau la temelia căilor de comunicație moderne. Granitul lor ros de vreme, te va întâmpina pe drumul Cristeștiului, al Mureșenilor, al Sângeorgiului, cât și pe cele ale Naznei, Sâncraiului, Coruncăi ori a Sântanei de Mureș.

Ajuns la întretăierea acestor drumuri daco-romane, pe malul stâng al Mureșului constatăm urmele așezărilor stabile ale strămoșilor noștri, care s-au perpetuat pe teritoriul Târgului-Mureș de mai multe mii de ani, pornind din epoca marilor glaciațiuni. Aceste urme cuprind teritoriul Parcului Sportiv, Cotitura Dâmbul Pietros, Cetatea, Șoseaua Ștefan cel Mare, Clinica Oftalmologică, Universitatea de Medicină, Hipodromul de vis à vis de Spitalul Județean, Azomureșul, Fabrica de Cărămizi, Podenii, Remetea, Corunca și zona "Gloduri" și "Vârful cu Corn". Peste tot urme arheologice române.

Arheologii nici n-au trebuit să se obosească prea mult, ca să aducă la lumină urmele istorice ale etnogenezei și continuității strămoșilor noștri pe aceste pământuri, deoarece vestigiile se întâlneau la tot pasul. Drumurile daco-romane, la care ne-am referit, de o soliditatea de-a dreptul nemaiîntâlnită, împânzeau întreg teritoriul județului fiind dispuse pe traiectul: Ogra, Sânpaul, Iernut, Luduș, traiectul: Ernei, Gornești, Petelea, Reghin, Brâncovenești, Deda sau pe cel din direcția: Ivănești, Moșuni, Eremitu, Sovata.

Referindu-ne strict la orașul Târgu-Mureș, constatăm indicii evidente ale prezenței acestor căi începând cu epoca neolitică, a bronzului și a fierului, fiind de o mare densitate în perioada Hallstatt și La Tène. Acest lucru a fost determinant în apariția încă din perioada anilor 5500-2500 î.e.n. a unui număr mare de culturi ca de exemplu: Cultura ceramicii liniare, Cultura Vinca, Cultura Petrești, Cultura Cucuteni, sau culturile din anii 2500-800 î.e.n. de tipul culturilor Coțofeni, Glina, Otomani și Cultura Nouă. Acestora li se adaugă Cultura Sântana de Mureș (sec. IV), Cultura Ariușd și Cultura Criș. O puternică dezvoltare a avut Cultura Coțofeni de la sfârșitul mileniului III și începutul mileniului II î.e.n. prezentă pe teritoriul orașului Târgu- Mureș (cetate, fabrica de cărămizi, hipodrom) cât și în perimetrul comunelor Sâncraiu de Mureș, Nazna, Sângeorgiu de Mureș, Voivodeni; ajungând pe calea Mureșului până la Săcalu de Pădure. Important este că aceste culturi au cuprins întreaga țară, contribuind prin aceasta și ele la unitatea națională a poporului român. De asemenea este important că aceste culturi nu au fost însușite de popoarele migratoare, rămânând un bun peren al poporului nostru care ne recomandă și azi în istoria omenirii. Județul Mureș este deci o vatră a culturilor dace.

Teritoriul orașului Târgu-Mureș și a județului Mureș nu au fost niciodată pustii, goale, nelocuite, necunoscute (Terra incognita).

O mare densitate traco-dacă, apoi daco-romană a dus la dezvoltarea populației autohtone pe teritoriu dat.

Astfel în epoca Preistorică au fost depistate 90 de așezări umane puse în evidență la Târgu-Mureș și în jur (la Cornești, Crăciunești, Sântana de Mureș, Pănet, Sâncraiu de Mureș, Acățari) dar și la distanță (la Ibănești, Filea, Deda, Jabenița, Sovata) etc. În epoca neolitică și eneolitică aceste localități ajung la 142, apoi la 147 în epoca bronzului și 242 în epoca fierului (Hallstatt și La Tène) ca să atingă nivelul de 256 în epoca romană. Pe teritoriul orașului Târgu-Mureș s-au găsit nenumărate unelte confecționate de strămoșii noștri. El este un adevărat muzeu deschis de antichități, care te fac să exclami la tot pasul: "fii atent unde calci, să nu zdrobești sufletul strămoșilor noștri". Aproximativ un număr de 7500 până la 5000 de ani ne despart de cele dintâi urme arheologice ale antemergătorilor noștri ce au sfințit aceste locuri. Nu avem înscrisuri din acele timpuri, dar avem mărturia pietrei cioplite, și a obiectelor de os și de aramă. Avem "pandantivul-amulet" de aur găsit la Târgu-Mureș, cât și ceramica desenată perfect cu figuri geometrice, mărturii depistate în săpăturile din "Parcul Sportiv". Totodată, zona din jur este plină de componente neolitice și eneolitice constatate la Sântana de Mureș, Ungheni, Vidrasău, Pănet, Acățari, Ernei, Dumbrăvioara, Gornești, Ogra, Sângeorgiu de Pădure, Ivănești, Brâncovenești, Ibănești și Săcalu de Pădure.

Epoca bronzului, cuprinsă între anii 1800 și 800 î.e.n., s-a afirmat cu mare preponderență în cele 147 localități din județul nostru. Nenumărate mărturii au rămas evocatoare de la strămoșii noștri traco-daci în urma săpăturilor efectuate la Târgu-Mureș la: Universitate, Cetate, Vârful cu Corn, Cotitura Dâmbului, Gloduri, Corunca, Remetea, Mureșeni și Cristești.

Epoca fierului, de deplină afirmare a culturii dacice, începând cu perioada Hallstatt din anul 800 î.e.n., și-a lăsat adânci urme în orașul Târgu-Mureș, pe teritoriul Cetății, al Clinicii Oftalmologice, al parcului Sportiv cât și al Dâmbului Pietros. Aceste vestigii sunt prezente și la Fabrica de Cărămizi, în Cristești și în Sângeorgiu de Mureș. Ulterior, în perioada La Tène, aceste urme se amplifică ajungând până la Gurghiu, Reghin, Brâncovenești și Săcalu de Pădure, Sângeorgiu de Pădure, Eremitu, Sovata, Sărățeni. Incontestabil strămoșii noștri au "sfințit locul" fiind foarte activi. Din acest timp constatăm pe teritoriul orașului nostru monedele dacice de tip Koson, lanțurile de centură, cataramele, cerceii de argint, brățările și mărgelele de sticlă, precum și admirabilele fibule.

Dacă în perioada Hallstatt s-au afirmat 109 localități, numărul acestora au crescut la 133 în perioada La Tène.

Este epoca de deplină afirmare a civilizației dace ce gravita și centrifuga în jurul celor 10 localizări dacice din orașul Târgu-Mureș. S-au distins în acest sens prin nenumăratele lor vestigii istorice: Cristeștiul (cu zonele Azomureș, Cetatea de Pământ, Lutăria), Ludușul (Topitoria de Cânepă), Brâncoveneștiul, (Fațada Cetății), Corneștiul, Sâncraiul de Mureș, Voivodeniul (La Comoară), Erneiul (Cariera de Piatră), comunele Ivănești, Livezeni, Dumbrăvioara, Măgherani, Șilea Nirajului, Gornești, Sovata, Idicel, Rușii Munți, Jabenița (Stăvilar), Solovăstru.

Colonizarea intensă romană întreprinsă după anul 105 e.n., nu a fost numai instituționalizată, ea a cuprins nenumărați veterani și coloniști, realizând pretutindeni mari puncte de osmoză daco-romană. În afara teritoriului orășenesc, aceste puncte au fost foarte intens marcate în localități ca: Sântana de Mureș, Sângeorgiu de Mureș, Ungheni, Cristești, Morești, Voivodeni (la școală), Iernut (la biserică), Band, Petrilaca de Mureș, Lechința, Sângeorgiu de Pădure, Glodeni, Cipău, Chinari, Moșuni, Sărățeni și Sovata (la castru) Pretutindeni s-a găsit ceramică provincială romană alături de cea dacă: vase de culoare roșie (pahare, amfore, oale cu toarte canelate, vase de provizii, străchini, cești, fructiere, farfurii, toate decorate cu benzi striate, impresiuni cu pieptenele, brâuri alveolare, valuri, butoni etc.) realizate din paste de ceramică poroasă sau sticloasă. Impresionante sunt Canabae-le castrelor romane de la Brâncovenești și Sărățeni, ca și stela funerară, închinată de soțul roman Valens Aurelius, soției sale dace ce purta antroponimul de Zetzi. Peste tot alături de kosoni dacici se găsesc denari romani imperiali și republicani, ca și monede romane de după anul 271 emise de împăratul Constantinus în anul 352 în plină epocă de formare a poporului român. În această perioadă cultura Sântana de Mureș se dezvoltă în întreaga ei deplinătate în orașul Târgul Mureș, fiind atestată prin săpăturile de la Fabrica de Cărămizi, Parcul Sportiv, din Sângeorgiu de Pădure, Sărmaș, Gornești (Ciortaș, spre hotar) Cristești și Batoș. Pe întreg teritoriul țări noastre limba daco-romană prinde adânci rădăcini; lucru demonstrat de împăratul bizantin Heraclios în anul 641.

Referindu-ne la județul Mureș, afirmăm că același surse bizantine atestă existența populației daco-romane în anul 602 e.n. în comunele Morești și Cipău.

În aceste condiții istorice, înregistrăm epoca de formare a poporului român care s-a perfectat între secolele IX și X ale e.n.. Această epocă a coincis cu perioada marilor migrațiuni. Referindu-ne la acestea, semnalăm că în județul nostru marile mișcări de populații alogene, care au înspăimântat la rândul lor toată Europa, nu au lăsat nici o urmă. Așa s-a întâmplat cu năvălirea hunilor din anul 408, a ostrogoților din 471 și cea a avarilor din 567. Puține și rare, sunt însemnele ce au rămas după apariția gepizilor pe teritoriul Bandului, a Moreștiului sau a Porumbenilor Mici. În ceea ce privesc slavii veniți în secolul VII ei s-au amestecat cu populația locală influențând organizarea socio-politică, a limbii și a obiceiurilor. Marea lor dorință de-a schimba hidronimia nu a reușit în cazul Mureșului, acesta rămânând tot Maris ca în epoca daco-romană etichetând toponimia ca și în zilele noastre cu denumiri ca: Târgu-Mureș, Sâncraiul de Mureș, Sântana de Mureș, Sângeorgiu de Mureș, Mureșeni, Sântioana de Mureș, Vălenii de Mureș, Șăulia de Mureș, Lunca Mureșului, Petrilaca de Mureș etc.

În evoluția zonei noastre, menționăm că în secolul VIII sistemul obștilor s-a cristalizat în primele organizații prefeudale, care au culminat pe teritoriul nostru cu ducatul lui Gelu ("dux valachorum") din secolul IX-X, a cărui domnie a fost întreruptă în mod sângeros de către Tuhutum pe râul Almaș. Părea că s-a produs o adâncă prăpastie în viața neîntreruptă a Daco-Romaniei. Dar în pofida evidentei depresiuni, viața multiseculară a renăscut din plin pe teritoriul țării noastre. Parcă toți germenii de vitalitate au dat roade chiar și în cele mai mici localități ale existenței poporului român.

Acești germeni au înflorit și în îndepărtatul Săcalu de Pădure. Menționat documentar cu denumirea latină de "Zakalus" din anul 1169. Satul a premers ca vechime peste 19 mari centre din Transilvania atestate documentar, ca de exemplu: Comitatul de Cluj dovedit prin acte din 1177, ca și cel de Timiș din aceiași perioadă. Urmează la rând certificarea Comitatului de Satu Mare din 1811, cel al Sibiului din 1192, apoi al Carașului din 1200 al Cisnădioarei (1202), al Feldioarei și al Codlei (1212) și un lung de alte localități ca: Orăștia (1224), Reghinul (1228), Bistrița (1262), Hunedoara (1265), Mediașul (1267), Deva (1269), Făgărașul (1291), Târgu-Mureșul (1332), Aiudul (1333), etc.

Reiese deci, că pe teritoriul județului Mureș a luat naștere, recunoscut prin cele mai autentice documente, unul din cele mai vechi nuclee ale latinității orientale, aici în aproprierea "limesului" istoric de pe valea Mureșului Superior, un punct de mare rezistență a sufletului românesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania sunday, 16 february 2020, 21:47
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro