Vasile Pușcaș
Vasile Pușcaș
Sittings of the Chamber of Deputies of April 8, 2008
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.35/17-04-2008

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
27-05-2020
20-05-2020 (joint)
Video archive:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2008 > 08-04-2008 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of April 8, 2008

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.39 Vasile Pușcaș - declarație politică cu subiectul "Dezinteresul autorităților față de marile proiecte de infrastructură. Cazul Autostrăzii Transilvania";

 

Domnul Vasile Pușcaș:

"Dezinteresul autorităților față de marile proiecte de infrastructură. Cazul Autostrăzii Transilvania."

Consecvența cu care guvernul insistă să-și demonstreze incapacitatea managerială în chestiuni care prezintă un interes major pentru cetățeni, mă obligă să revin asupra unui subiect care s-a mai aflat în atenția dezbaterilor Parlamentului, evoluția lucrărilor la Autostrada Transilvania. Și aici doresc să subliniez importanța infrastructurii pentru dezvoltarea pieței autohtone, ca bază a competiției la nivel european și global. Deoarece la noi nu există o gândire sistematică referitoare la piața internă, ci doar asupra modului în care Bucureștiul se conectează la stațiunile de pe litoralul Mării Negre și cele de pe Valea Prahovei, înseamnă că România este, la momentul actual, spațiul speculanților de iluzii care-și arogă atributul de conducători ai țării. Temele recente ale dezbaterii publice, apărute în cazul Autostrăzii Transilvania, oferă o demonstrație a legăturii nemijlocite între incapacitatea instituțiilor puterii executive de a servi interesele comunității și îndoielnica lor legitimitate politică.

Seria de erori care au jalonat evoluția în cazul Autostrăzii Transilvania, de la proiectata axă de legătură cu infrastructura europeană la eșecul de etapă de care trebuie să luăm act, transgresează cadrul economic și cel administrativ. Avem de-a face cu încă o ilustrare a faliei care s-a creat între guvernare și comunitățile locale, între cei care iau deciziile și cei în folosul cărora ar trebui să se guverneze. Este suficient să ne reamintim de preliminariile acestui important proiect de infrastructură, într-o succesiune fotografică. Deși ideea unei autostrăzi care să impulsioneze dinamica economică a Nord-Vestului României a fost susținută inițial de ansamblul forțelor politice, iar exponenții locali ai fostei coaliții guvernamentale (D.A.) și-au supraestimat capacitatea de persuasiune în relația cu centrul, susținerea lucrărilor s-a aflat sub semnul echivocurilor și amatorismului. Renegocierea contractului a adus întârzieri care în ultimă instanță au dublat costurile de execuție. De altfel, în ceea ce privește costurile, se vede că estimări ferme s-au făcut doar pentru primele trei tronsoane din cele opt, cele la care s-au început lucrările. Primul dintre acestea ar urma - conform reprogramărilor - să fie dat în folosință abia la finele acestui an. Cu toate că Ministerul Transporturilor și-a asumat angajamente clare, atât în fața opiniei publice, cât și în fața Parlamentului, în sensul că va asigura fondurile necesare executării proiectului, în conformitate cu graficul stabilit, tactica de neînțeles a sugerării penuriei de fonduri a furnizat constant motive de controverse între Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale și compania constructoare.

La începutul lunii martie a.c., s-a spus că bugetul alocat Autostrăzii Transilvania, pentru 2008, fusese deja epuizat. Am adresat numeroase interpelări pe parcursul ultimilor trei ani, în legătură cu disponibilitatea guvernului de a mai susține construcția autostrăzii și cu felul în care se utilizează fondurile. De fiecare dată, Ministerul Transporturilor ne-a asigurat că Autostrada Transilvania continuă să fie un obiectiv prioritar și că impasul financiar va fi rezolvat prin rectificări bugetare. Ni s-a comunicat că se urmărește cu strictețe graficul achitării lucrărilor, pe măsura executării lor. Dar, cum vorbele nu pot ține mereu locul faptelor, este clar că guvernării actuale i-a lipsit de la început un proiect în ceea ce privește infrastructura României. Problemele din Nord-Vestul României se regăsesc la altă scară și în alte regiuni ale țării. Autostrada București-Ploiești s-a oprit la marginea pădurii, deoarece Ministerul Transporturilor, probabil, nu cunoaște legislația de mediu și nu s-a preocupat să găsească soluții tehnice la timp. Așa-zisa Autostradă București-Constanța este unică în lume, fiind încă lipsită de serviciile pentru cetățeni. Cearta dintre oligarhii unora și cei ai celorlalți (a se citi grupurile de interese din spatele formațiunilor politice la putere) i-au privat pe cetățeni de elementarul acces la civilizație. O serie de centuri ocolitoare și drumuri naționale trenează între licitații contestate și studii de fezabilitate care nu se mai termină. Astfel, suntem îndreptățiți să ne punem întrebarea: cum se justifică deficitul bugetar în anii trecuți, dacă divizăm suprafața autostrăzilor pe cap de locuitor?

Din punct de vedere economic, ne aflăm în fața unei situații greu de explicat, pentru care orice manager al unei companii private și-ar pierde funcția și ar fi probabil nevoit să achite daune acționarilor. Din păcate, Ministerul Economiei și Finanțelor, atât de talentat în a inova taxe și impozite, n-a introdus o taxă pe proasta guvernare, iar deținătorii temporari ai demnităților publice nu plătesc material tratamentele de incompetență aplicate alegătorilor. Din punctul de vedere al relației stat-societate, avem de-a face cu un exemplu clasic de sfidare a interesul public. Cetățenii din Nord-Vestul României, cei care contribuie substanțial la bugetele publice, văd cu stupoare că singurul proiect care-i viza direct, în ultimele două decenii, este victima relei credințe și incompetenței autorităților de azi.

Problema are însă și o dimensiune politică, ținând de relația dintre puterile statului. Reprezentanții Legislativului au chestionat de mai multe ori guvernul în legătură cu Autostrada Brașov-Borș, iar acesta a dat asigurări că lucrările evoluează în parametri estimați. Ușurința cu care Parlamentul este dezinformat în legătură cu o chestiune de importanță maximă pentru interesul a milioane de locuitori, ne arată distanța între valorile atlantismului pe care le invocăm catihetic la ocazii festive și fondul fanariot al guvernanților. Guvernul discuta mai mult despre coridoarele europene, care au menirea să dezvolte piața europeană și alte piețe naționale și doar întâmplător de dezvoltarea pieței autohtone. Mai nou aflăm, din surse externe, că Guvernul României se va angaja să contribuie la o autostradă în jurul Mării Negre, care are a face tot cu piețe exterioare care sunt, iată, prioritare în fața dezvoltării pieței românești. Această atitudine arată că actualii guvernanți au o mentalitate servilă, de a face doar ce se propune din afara și nu de a dezvolta competitivitatea propriei piețe, bazată pe produse și servicii pe care să le valorificăm pe piața europeană și pe cea globală.

În concluzie, avem motive să credem că Guvernul nu-și dorește, în fapt, să pună în execuție programul de infrastructură pentru interesul României, pentru ca aceasta să poată face față competiției internaționale, pentru atragerea de investiții directe. Se poate observa cu ușurință că Guvernul nu este atașat unei liste de priorități favorabile României, ci doar proiectelor conjuncturale care pot servi numai intereselor grupurilor clientelare. Actuala evoluție a economiei românești, prin periferizarea datorată infrastructurii, va duce la adâncirea decalajelor față de celelalte state europene, la o enclavizare a ei ca piață și la discrepanțe economico-sociale pe care le vom vedea în standardele de viață ale cetățenilor României.

Deși timpul pierdut nu mai poate fi recuperat, iar ocaziile de sincronizare rapidă cu ritmurile și sensurile dezvoltării din UE se risipesc în fiecare zi, considerăm că este vital pentru România ca toate forțele politice responsabile din țară să-și asume un program de investiții în infrastructură, pe termen mediu și lung, o listă de priorități naționale și regionale pe care guvernele viitoare ale României să o urmeze și să scoată țara din zona subdezvoltării cronice.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania thursday, 28 may 2020, 19:37
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro