Leonida Lari-Iorga
Leonida Lari-Iorga
Ședința Camerei Deputaților din 13 mai 2008
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.52/23-05-2008

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
19-03-2020 (comună)
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2008 > 13-05-2008 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 13 mai 2008

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.6 Leonida Lari Iorga - intervenție pe tema unei priorități a țării noastre - "reunificarea, ceea ce s-ar chema aducerea Basarabiei, a nordului Bucovinei și a Ținutului Herța la țara-mamă";

 

Domnul Bogdan Olteanu:

  ................................................

Doamna deputat Leonida Lari, din partea deputaților fără apartenență politică. Vă rog.

Doamna Leonida Lari Iorga:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Din anul 1992, de când sunt în Parlamentul României, m-am străduit să le lămuresc tuturor că țara noastră, printre prioritățile sale, are una deosebită - reunificarea. ceea ce s-ar chema aducerea Basarabiei, a nordului Bucovinei și a Ținutului Herța la țara-mamă.

Alocuțiunile mele din 1992 și până în 2008 nu au avut, însă, cine știe ce rezonanță în Parlamentul României. Dacă am lua-o, așa, într-o glumă, deși nu glumesc deloc, este ca și în cazul celor 322 de parlamentari, așa-zișii români, contra poporului român, pentru suspendarea președintelui Băsescu. Și am mai spus ceva: dacă în Parlamentul României s-ar fi votat Legea lustrației, situația ar fi fost cu totul alta; adică o situație fără nomenclaturiști, kaghebiști și securiști antinaționali.

Poate fiind în condiții mai bune, mai lesnicioase, în zonele ocupate și semiocupate ale României, precum este țara noastră, hărtănită în câteva părți, aș fi fost și eu mai blândă în cuvinte. Dar, uitați-vă, dragi compatrioți, la această porcărie majoră produsă de Moscova și vânduții autohtoni din Basarabia: se cheamă "Moldova Mare". un infim ziar în care vorbește în limba rusă tovarășul Bodiu, fost secretar al C.C. al P.C.M., pus de ocupanții ruși. Vă arăt și ziarul. Poftim! (Arată spre sală ziarul.) Un ziar, în care Bodiu vorbește în limba rusă. Vor să introducă iar grafia chirilică și limba rusă ca limbă de stat. Vor foarte multe. Situația este împotriva intereselor României.

După acest trădător cu numele Bodiu, toată haita de ticăloși s-a reîntors în Republica Moldova, de la Moscova. Au avut niște puteri din afară, sau este agonia perdanților? Vai, cât de bine lucrează serviciile secrete rusești, ca să ne radă până la capăt și bucata aceasta de țară, provincia Basarabia. Mihai Eminescu, solul Celui de sus, în opera sa politică, a spus cuvinte grele, care le arată adevărata istorie a României, și anume: dintotdeauna, această provincie a aparținut României. Tocmai de aceea, în fostul Parlament al fostei U.R.S.S., am spus clar și răspicat: articolul 3 al celei mai reacționare constituții sovietice, din 1936, conform regulamentului, nu admitea rapturile teritoriale, ceea ce a săvârșit Imperiul Sovietic împotriva României. Articolul 14 al aceleiași constituții staliniste din 1936, stipulează că nu existau prerogative constituționale pentru fondarea unor state pe teritoriile cotropite. Aceasta este esența textului pe care l-am vorbit în chiar sânul Imperiului Sovietic.

De altfel, alocuțiunile mele s-au dat pe toate posturile de televiziune din țările civilizate ale lumii, poate chiar și în Burkina Faso. Dar Imperiul Sovietic, totuși, a fondat R.S.S. Moldovenească, actualmente Republica Moldova, atât că este, fără doi de "s". Recunoașteți odată și odată cu toții lucrătura faimoasă a KGB-ului rusesc, pe care-l cunosc din rărunchi, dat fiind faptul că am fost parlamentar din partea Basarabiei în Parlamentul U.R.S.S. Circumscripția Ialoveni.

Așadar, fiind în Kremlin, pe vremea deputăției mele acolo, nu am umblat prin restaurante, ci m-am scufundat în biblioteci, și mai ales în documentele privind țara mea, România. Am de spus anumite lucruri dure și le voi spune cândva, dar, deocamdată, nu se poate discuta în gura mare. Am fost și eu destul de delicată în torentul verbal cu vecinii noștri din Est, adică rușii. Dar în clipa, când am văzut că s-au porcit cu totul, când finanțează prin mijloace ilicite ziarul "Moldova Mare", folosindu-se într-un mod ingrat și absolut penibil de numele lui Ștefan cel Mare și Sfânt, mi-a plesnit răbdarea. Da, mi-a plesnit răbdarea, pentru că mă trag din vița lui Ștefan, prin Petru Rareș. Să fie clară treaba asta! Aștept atitudinea Ministerului de Externe al României în legătură cu această făcătură mârșavă, făurită de Moscova, via Chișinău.

acum ex-ministrul culturii din Republica Moldova, Ion Ungureanu, este gonit din casa lui de la București. La fel și ex-ministrul învățământului din Guvernul Druc, Nicolae Mâtcaș. A cui și ce politică se face în țara-mamă, stimați domni și doamne?

Acești oameni fac parte din liderii Mișcării de eliberare și reîntregire națională din Basarabia. Sunt refugiați politic, au un alt statut, nu ca cei care dețin vile și viloaie pe contul statului român! Statutul lor este, iarăși, unul deosebit: patrioți români. rușine să le fie obrazului acelora care desfid obârșia noastră! Trăiască România întreagă!

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, doamna deputat. Domnul deputat Dumitru Bentu. Vă rog.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 1 aprilie 2020, 8:42
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro