Andrian-Sirojea Mihei
Andrian-Sirojea Mihei
Ședința Camerei Deputaților din 13 mai 2008
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.52/23-05-2008

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
19-03-2020 (comună)
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2008 > 13-05-2008 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 13 mai 2008

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.42 Andrian-Sirojea Mihei - intervenție intitulată "15 mai - Ziua internațională a familiei";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

 

Domnul Andrian-Sirojea Mihei:

"15 mai - Ziua internațională a familiei"

Pe data de 20 septembrie 1993, Adunarea Generală a ONU a decis ca ziua de 15 mai a fiecărui an să fie sărbătorită ca zi internațională a familiei cu scopul unei mai bune înțelegeri a problemelor familiei și unei îmbunătățiri a capacității țărilor de a rezolva aceste probleme prin politici corespunzătoare. Printr-o hotărâre a Guvernului, și în România, "Ziua familiei române" este marcată începând din anul 1994 - Anul internațional al familiei, la aceeași dată cu "Ziua internațională a familiilor".

Această zi constituie un moment de reflecție asupra importanței pe care o are familia în societate și asupra politicilor economice și sociale de susținere a familiei. Bunăstarea unei societăți și binele comun depind într-o foarte mare măsură de buna funcționare a familiei, care constituie una din structurile sociale fundamentale ale societății și totodată un simbol al responsabilității sociale, dat fiind faptul că familia și climatul familial își pun amprenta asupra comportamentului viitor al oamenilor în societate, a valorilor pe care le respectă și promovează, asupra modului de raportare la societate.

Schimbările politice, economice și culturale care au avut loc în societate în ultimele decade au fost însoțite și de schimbări în sfera familiei. De asemenea, de-a lungul timpului, familiile au cunoscut o evoluție și datorită transformărilor sociale, a modificării moravurilor, tradițiilor și obiceiurilor, familia și societatea influențându-se puternic, reciproc.

Crizele din societate se reflectă în relațiile dintre membrii familiei, marcând comportamentul partenerilor, raporturile dintre copii și părinți și raporturile acestora cu societatea, factorii economici și sociali având în zilele noastre o influență deosebită asupra constituirii familiei, relațiilor dintre soți, relațiilor dintre părinți și copii, divorțurilor etc., conducând frecvent la acutizarea crizelor familiale, apariția divorțurilor corelate cu infidelitatea, apariția unor mari deficiențe în raporturile părinți-copii, apariția sau creșterea violenței între membrii familiei, scăderea natalității și creșterea numărului de abandonuri.

Studiile sociologice arată că familiile tinere sunt afectate de tranziția economică și socială prin șomaj, insecuritate la locul de muncă, insatisfacție ocupațională, datorii acumulate, insatisfacție față de venituri, sărăcie, lipsa locuințelor sau locuințe necorespunzătoare, nesiguranță economică, reducerea activităților de timp liber, dificultăți de acoperire a cheltuielilor pentru creșterea și educarea copiilor.

În plan global, asistăm la o dezintegrare a conceptului de familie, unii viitorologi preconizând chiar dispariția familiei clasice. Cu toate acestea, în România postdecembristă specialiștii constată o revalorizare a familiei, care conferă individului un sentiment de securitate, un mediu moral și ordonat, prin contrast cu mediul haotic din societatea de tranziție. Alvin Toffler considera că singura soluție pentru restabilirea familiei nucleare este "înghețarea progresului tehnologic, blocarea serviciilor, împiedicarea mobilității sociale, standardizarea normelor sociale, limitarea activității femeilor în gospodărie, prelungirea dependenței tinerilor față de părinți și intensificarea controlului nașterilor".

Evident, acest lucru pare utopic în prezent și probabil că nu se va pune în aplicare niciodată, însă există o serie de alte măsuri ce pot fi luate pentru reducerea amenințărilor la adresa siguranței familiei, măsuri legislative, instituționale, financiare, economice, educaționale și culturale, care, conjugate, constituie o importantă parte din obiectivul unei bune guvernări și un start pozitiv pentru ca familiile să aibă ca fundament principii morale sănătoase, ce vor conduce la familii echilibrate, la formarea sănătoasă a tinerilor în familie și la înlăturarea posibilelor dezechilibre economice, a violenței și abuzurilor.

Dincolo de toate transformările prin care familia a trecut de-a lungul timpului, dincolo de toate vicisitudinile întâmpinate, există niște constante ce au caracterizat și caracterizează o adevărată familie, pe care atât de bine le-a exprimat Petre Țuțea spunând "În familie trebuie să stăpânească iubirea, voința zămislirii, ordinea, conștiința datoriei. Nu plăcerea, ci bucuria pură, produsă de frumusețea idealului comun.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 1 aprilie 2020, 8:41
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro