Plen
Ședința Camerei Deputaților din 23 iunie 2008
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.62/03-07-2008

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2008 > 23-06-2008 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 23 iunie 2008

5. Prezentarea și dezbaterea Raportului Comisiei juridice, de disciplină și imunități cu privire la formularea de către Camera Deputaților a cererii de urmărire penală a domnului deputat Miron Tudor Mitrea pentru fapte săvârșite în exercițiul funcției de ministru al transporturilor în perioada 2001-2004 (rămas pentru vot).

 

Domnul Valer Dorneanu:

  ................................................

Stimați colegi,

La pct. 5 de pe ordinea de zi avem o problemă importantă și delicată și complicată: solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție și raportul Comisiei juridice, de disciplină și imunități cu privire la formularea de către Camera Deputaților a cererii de urmărire penală a domnului deputat Miron Mitrea și la pct. 6 a domnului deputat Adrian Năstase.

În Biroul permanent noi am evocat cele două probleme și plecând de la premisa că nu am mai avut în practica noastră asemenea solicitări, nu am stabilit în Biroul permanent o anume procedură și atunci, v-aș propune să discutăm în primul rând cele două cazuri separat, cum este firesc, sunt două situații - chiar dacă asemănătoare și chiar dacă cu aceleași motivații - totuși, diferite și sunt doi colegi diferiți și solicitarea cererii de începere a urmării penale trebuie să fie individuală. Ambii colegi sunt prezenți și atunci v-aș propune ca procedură să se prezinte... Aveți vreo problemă, domnule Dumitriu? Dacă aveți, vă invit la microfon.

Deci, ca procedură, din partea Comisiei juridice să se prezinte raportul, apoi să dăm cuvântul colegului nostru despre care este vorba în cererea adresată de DNA și să urmeze dezbateri, în final urmând să ne pronunțăm prin vot; votul este secret, cu bile și pronunțarea se va face astăzi, în condițiile în care vom avea cvorumul necesar.

Sunteți de acord cu această procedură? Nu sunt obiecțiuni, dar? Mulțumesc.

În ceea ce privește solicitarea cu privire la domnul deputat Miron Mitrea, dau cuvântul domnului vicepreședinte Florin Iordache, cel însărcinat de comisie să prezinte raportul.

Aveți cuvântul, domnule vicepreședinte.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Voi prezenta o sinteză a raportului, pentru că au avut ocazia colegii să primească raportul și să-l dezbată.

Raport asupra solicitării Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, adresată Camerei Deputaților în vederea formulării cererii de urmărire penală a domnului deputat Miron Tudor Mitrea, fost ministru al transporturilor.

În conformitate cu prevederile art.155 și 193 alin.(3) din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată prin Adresa nr.1/802 a Biroului permanent, înregistrată la nr. 31393/23 aprilie 2008, cu exprimarea unui punct de vedere referitor la procedura de urmat cu privire la solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, adresată Camerei Deputaților în vederea formulării cererii de urmărire penală a domnului deputat Miron Tudor Mitrea, fost ministru al transporturilor.

În ședința din 5 mai 2008, Biroul permanent, pe baza procedurii propuse de președintele Comisiei juridice, a fost de acord cu înființarea unui grup de raportori în cadrul Comisiei juridice, format din șapte deputați, câte unul din partea fiecărui grup parlamentar, care să studieze dosarul în cauză și să întocmească un referat pe care să-l supună plenului Comisiei juridice.

Cei șapte raportori, în mai multe ședințe, au analizat dosarele, au înaintat Comisiei juridice un referat cu punctele de vedere și aș preciza că raportorii și-au început lucrările verificând legalitatea actelor sesizării și s-a constatat că, în aplicarea art.109 alin.(2) Teza I din Constituție, ministerul public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție va sesiza Camera Deputaților și Senatul, după caz, pentru a cere urmărirea penală a membrilor și a foștilor membri ai Guvernului pentru faptele săvârșite.

Noi am constat că sesizarea Camerei Deputaților a venit din partea procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție, și nu din partea procurorului general, Laura Codruța Kovesi.

Raportorii au urmărit modul în care îndeplinirea actelor de procedură a prezentat sau nu încălcări ale drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. S-a constatat că nu există vreo împrejurare de asemenea natură, care fie semnalată, cu speciala mențiune că, în cazul celor două interceptări telefonice, există autorizarea organului competent.

În continuare, raportorii au comparat cuprinsul sesizării cu materialul de verificări premergătoare, înaintate de Parchet. Din acest punct de vedere s-a constatat un autodenunț, care constituie fila 1 din volumul I; există declarațiile domnului Miron Tudor Mitrea, declarații de martor și procese verbale de ridicare de documente în volumul I.

În volumul II sunt acte de vânzare-cumpărare privind imobilului din Pipera, strada Erou Nicolae Iancu nr. 37. Există, de asemenea, documentațiile tehnice privind lucrările efectuate la aceste imobile de către S.C. Conimpuls S.A. Bacău, S.C. Vertcon S.A. Bacău și S.C. Regal Glass S.R.L. Bacău.

În volumul III sunt acte contabile provenite de la cele trei firme, respectiv facturi, dispoziții de șantier privind lucrările la imobilul în discuție.

În volumul IV există ordonanța procurorului pentru efectuarea expertizelor tehnice și contabile. De asemenea, au fost studiate obiectivele expertizei, obiecțiunile privind aceste expertize.

În volumul V au fost studiate expertizele întocmite de către experții tehnici numiți în cauză și concluziile acestor expertize.

În volumul VI se regăsesc obiecțiunile la raportul de expertize formulate de învinuiți, precum și răspunsul experților.

Volumul VII cuprinde rezoluția de începere a urmăririi penale din data de 07.02.2006, rezoluție infirmată ulterior, declarațiile domnului Miron Tudor Mitrea, procese-verbale de confruntare între Miron Tudor Mitrea și Sergiu Sechelariu, rezoluțiile de începere a urmării penale pentru alți învinuiți, procese-verbale de ascultare a convorbirilor telefonice ale altor persoane decât domnul deputat.

Structura dosarelor este astfel prezentată: declarații și confruntări 370 de file; acte privind proprietatea și construcția, procese verbale de ridicare 110 file; acte financiare și contabile 444 de file; acte privind expertiza în cauză 1024 de file; acte privind situația profesională a doamnei Irina Paula Jianu 38 de file; acte privind situația profesională 14 file; rechizitoriul inculpatului Popescu Nicolae 60 de file; înscrisuri 27 de file.

În urma dezbaterilor, cei șapte raportori, reprezentând cele șapte grupuri parlamentare, au prezentat punctele de vedere care sunt prezentate în raport.

După analiza punctelor de vedere exprimate de membrii comisiilor, s-a trecut la procedura de vot prin bile. Din cei 28 de membri ai comisiei, au fost prezenți la dezbateri 22 de deputați.

În urma exprimării votului, prezentul raport a fost aprobat cu majoritate de voturi, 19 voturi pentru, 2 voturi împotrivă și un vot neexprimat, al domnului deputat Eugen Nicolicea.

Față de cele prezentate mai sus, în situația în care plenul Camerei Deputaților va decide să ceară urmărirea penală a domnului deputat Miron Tudor Mitrea, Comisia juridică, de disciplină și imunități supune plenului Camerei Deputaților cererea de urmărire penală a domnului deputat Miron Tudor Mitrea pentru faptele descrise în referatul întocmit de procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în Dosarul nr. 49/P/2006 și propunem plenului și un format de cerere pe care o aveți anexată în raportul Comisiei juridice.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Cum am precizat de la început, ar urma ca domnul deputat Miron Mitrea, dacă dorește, să intervină și să să-și prezinte punctul său de vedere cu privire la cererea pe care a adresat-o Direcția Națională Anticorupție.

Aveți cuvântul, domnule Mitrea.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Nu am de gând să comentez nici raportul, nici cererea DNA-ului. Am trecut prin trei ani și jumătate de care o să discutăm altă dată, după ce trecem de această perioadă, o chestiune care cred că pentru marea majoritate a fost extrem de evidentă.

Totuși, singura soluție ca lucrurile să se încheie, deși nu am încredere că lucrurile se vor desfășura normal în perioada imediat următoare, singura soluție este ca votul dumneavoastră să fie pentru continuarea anchetei de către DNA. O face de trei și jumătate, vă rog să votați pentru.

Îmi doresc să ajung în fața Justiției, să închid acolo acest abuz evident al DNA-ului, care a fost făcut în acești trei ani și jumătate.

Deci vă rog să votați pentru.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Dacă dintre dumneavoastră, din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul?

Domnul deputat Rădulescu, din partea Grupului Partidului Democrat-Liberal.

Domnul Cristian Rădulescu:

Stimați colegi,

Această escală politică a unui parcurs judiciar nu este cea mai bine-venită.

Aș face o raportare, ca să fie o abordare și dintr-un alt punct de vedere, fiindcă întotdeauna abordările au fost pe dezbaterea internă; v-aș arăta cum vede lucrurile și Uniunea Europeană în această privință a unui parcurs al Justiției, care nu trebuie să fie întrerupt prin modalități politice.

Doctrina și practica constituțională a statelor Uniunii Europene și ale lumii sunt în sensul că nicio procedură penală nu poate fi întreruptă de măsuri administrative sau politice, mai ales în cazul în care finalizarea procedurii poate să aibă efecte.

În cazul procedurilor penale, efectul ar fi că cel în cauză să fie trimis în judecată și apoi condamnat, iar în cazul procedurilor electorale (dacă luăm o altă chestiune, care ar putea fi o altă procedură care ar putea fi întreruptă) cel în cauză să fie ales.

Ca urmare, dacă s-ar aplica Decizia Curții Constituționale nr. 270/2008 în cazul domnului Adrian Năstase, de exemplu, Camera Deputaților ar trebui să solicite începerea urmăririi penale de către Parchet și astfel asupra faptelor reținute în sarcina sa să se pronunțe organele competente de urmărire penală și nicidecum Camera Deputaților, care oricum nu are atribuții judiciare. Am dat un exemplu, alt exemplu decât cel în cauză aici, fiindcă le vom discuta pe amândouă.

Sigur că s-a creat o anumită abordare a textului constituțional prin decizia Curții Constituționale. Părerea noastră este că textul constituțional se referă la o etapă în Parlament care să fie strict formală și să nu reprezinte un filtru sau, cu atât mai rău, o piedică în desfășurarea procedurii judiciare și de administrare a actului de justiție.

La vremea respectivă, în Biroul permanent al Camerei Deputaților, când se vorbea de a se face publice toate acele mii de pagini dintr-un dosar sau dintr-altul, am spus că trebuie ca această facere publică a substanței din dosarele respective să fie cât mai redusă, pentru a nu exista după aceea suspiciunea, să nu planeze suspiciunea că este influențat actul de justiție prin aflarea de către toată lumea, inclusiv de către cel împricinat, a tuturor amănuntelor aflate în dosarele respective.

Și iată că, în ultimele zile, se inflamează din nou, pe această temă, opinia publică prin faptul că pe site-ul Camerei au apărut niște elemente care sunt socotite de către procurorul general ca nepublice și socotite de către Consiliul Suprem al Magistraturii ca publice, în timp ce toată lumea știm că există abordarea nepublică a caracterului acestor acte din decursul urmăririi penale.

Una peste alta, dacă tot s-a ajuns aici, la Camera Deputaților, la forumul politic cu această chestiune, noi socotim că escala aceasta trebuie parcursă cât mai repede și după aceea să se ajungă să se reia parcursul normal, firesc, ca pentru orice alt cetățean, al actului de justiție

În cele din urmă, nu putem noi niciodată, indiferent cât de multă putere am avea, puterea aceasta de a judeca asupra altora nu o avem, asta trebuie să fie putea exclusivă a instanței de judecată și pentru aceasta trebuie să existe parcurse procedurile preliminare, care trebuie începute.

De aceea, eu cred că cererea de către Camera Deputaților a începerii urmăririi penale este un act necesar, pe care, iată, și-l poate dori și cel care este în cauză, pentru ca în final să fie administrată justiția așa cum trebuie și să nu existe prezumții că nu persoana respectivă este vinovată și eventual, prin neînceperea urmării, această prezumție, acest semn de întrebare îngroșat, să persiste întotdeauna asupra unei persoane.

Tot justiția, tot instanța sunt cele care pot definitiv să se pronunțe asupra unor astfel de cazuri.

De aceea, noi vom vota pentru începerea urmăririi.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Cristian Dumitrescu, domnul Bolcaș și domnul Florin Iordache.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Nu aș fi făcut această intervenție pentru că înainte a fost făcută o intervenție de natură politică și nu cred că trebuie să intrăm pe o dispută de natură politică; o să fac o intervenție de natură juridică în calitate de jurist, în calitate de membru al Comisiei juridice și din perspectiva unei calități pe care am avut-o ca și parlamentar european, de prim vicepreședinte al Comisiei juridice din Parlamentul European.

Deci vorbesc ca și cineva care vorbește de la fața locului.

Vreau să vă spun, domnule coleg și domnilor colegi, că în Parlamentul European - și am avut această șansă excepțională - în Comisia juridică am discutat de nenumărate ori problema legată de imunitate. Deci acolo lucrurile se văd foarte clar: există imunitate pentru parlamentarii europeni; deci nu este vorba de o intervenție în actul de justiție, pentru că nu este vorba de asta, este vorba despre imunitate.

Or, aici se face o foarte mare confuzie. În primul rând, vreau să spun și să subliniez încă o dată că nu este vorba despre o protecție a parlamentarului, pentru că pentru noi, așa cum prevede actuala Constituție modificată, este foarte clar prevăzut în ce situații este vorba de o anumită imunitate.

Aici suntem într-un caz cu totul special, al unei legi speciale, care privește activitatea parlamentarilor care au fost miniștri și aici există un regim special.

Din această perspectivă, Parlamentul nu este chemat să judece pe nimeni; noi nu putem să judecăm pe nimeni, nicăieri, nici în spiritul Constituției, nici în spiritul legilor care au fost adoptate în legătură cu răspunderea ministerială și în legătură cu aceste aspecte nu se vorbește despre a judeca. Noi nu putem să judecăm aici decât o solicitare și să vorbim despre o oportunitate în legătură cu această solicitare.

Deci invocarea, în opinia mea, poate din neștiință mai degrabă, decât din rea voință, a prevederilor Dreptului european și a Parlamentului European în acest context și în această idee de a se interveni în actul de justiție sigur că sunt inoportune și nu sunt corecte.

În ceea ce privește însă fondul problemei, lucrurile sunt foarte clare. Noi, ca și Comisie juridică, ca juriști și noi mai departe, ca parlamentari, ne referim la un text de lege care face raportare nu în ceea ce privește conținutul juridic respectiv, ci pur și simplu asupra ideii de oportunitate.

Nu vrem să creăm aceste confuzii, ca să nu înțeleagă cetățeanul că noi putem să judecăm. Noi nu judecăm, domnule coleg Rădulescu, noi aici facem o apreciere asupra oportunității, iar în cadrul oportunității eu am dreptul să fac acest lucru când este vorba despre un act unilateral, este vorba despre instituții care lucrează nu în folosul cetățeanului, ci în folosul unor grupuri de persoane și împotriva unor interese care sunt, de fapt, cele care sunt legate direct, dacă vreți, de apărarea Justiției, nu de folosirea Justiției ca un instrument politic. Pentru că până la urmă asta o să judecăm și pe asta o să votăm noi mâine, domnilor colegi.

Este Justiția folosită ca un instrument politic? Și asupra acestui lucru va trebui să ne dăm un vot, indiferent dacă un coleg de-al nostru a avut o anumită poziție de la această tribună ș.a.m.d.

Noi, văzând ce se întâmplă în aceste dosare, dându-ne seama de telejustiția care se întâmplă în România, trebuie să ne pronunțăm și suntem organul politic suprem în această țară și avem acest drept.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Domnul deputat Bolcaș, se pregătește domnul deputat Iordache și urmează domnul Ujeniuc, care s-a înscris și dumnealui între timp.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Stimați colegi,

O să-mi permiteți să fiu direct și să fac aprecieri fără ocolișuri, cu atât mai mult cu cât ne aflăm în prezența unei premiere în procedurile parlamentare, pe care trebuie s-o privim cu toată seriozitatea și s-o analizăm de la rădăcinile ei.

Sunt absolut de acord cu ceea ce a concluzionat domnul deputat Rădulescu, în sensul că ne aflăm în prezența unei legi discriminatorii. Ne aflăm în prezența unei legi care creează privilegii nemeritate și neacordate de Constituție. Ne aflăm în prezența unei legi care, cu acest scop, neconstituțional, are o construcție juridică proastă.

Mă refer la Legea răspunderii ministeriale nr.115/1999, formulată de domnul ministru al justiției de atunci, Valeriu Stoica, pentru a crea privilegii și protecție Guvernului din care făcea parte, alături de atunci ministrul transporturilor, Traian Băsescu. Asta avem noi în dezbateri astăzi. Și dacă legea este proastă, lor și intereselor lor li se datorează acest lucru. E punctul de la care trebuie să plecăm.

Dar legea există și trebuie să o aplicăm. Cum trebuie să o aplicăm rezultă nu numai din textul ei, care am spus că nu este perfect din punct de vedere juridic - folosesc un eufemism acum, ci și din expunerea de motive a legii. Dacă cineva din acest celebru DNA ar fi binevoit să citească această expunere de motive, ar fi văzut că acolo scrie clar când se trimite spre aprobare președintelui României și când se trimite Camerei Deputaților sau Senatului.

Curtea Constituțională nu a făcut decât să repete ceea ce scrie în expunerea de motive a legii și ceea ce s-a votat în Parlament atunci. Dar - și este un fapt incontestabil de la care trebuie să pornim - s-ar părea că intenția DNA-ului în ambele dosare - și concluzia este comună - a fost alta.

Problemele de care ne-am izbit în această premieră parlamentară au fost multiple. Înainte de a trece la problemele procedurii, trebuie să vă mărturisesc că mi-am fixat - și sper că și colegii mei au fost de acord - limitele învestiturii noastre. Prea des s-au făcut speculații că Parlamentul se transformă într-un organ judiciar. Prea des s-au făcut speculații în legătură cu ideea că Parlamentul analizează probele. Prea des s-au făcut speculații în legătură cu sentința pe care o poate da Parlamentul obstrucționând actul de justiție.

Or, limitele acestei învestituri sunt foarte simple. Trebuie privită întreaga acțiune, întreaga cauză cu ochi de jurist, dacă se poate cu ochi atent de jurist. Dar concluzia trebuie să fie desprinsă de judecarea probatoriilor și ea să reprezinte numai o expresie a înțelegerii dacă o atare solicitare este sau nu - nu așa cum s-a spus, oportună, pentru că oportunitatea eu cred că este altceva - folosită ca o armă politică îndreptată împotriva unor adversari politici, pentru că Parlamentul are datoria să nu permită acest lucru și Parlamentul are dreptul să nu permită acest lucru.

În ceea ce privește situația domnului deputat Miron Mitrea - și o să vedeți că nu voi folosi situații și nu voi folosi nume aici, tocmai pentru a demonstra că nu sunt judecătorul care apreciază probele, ci sunt numai parlamentarul care vă împărtășește relevanța acestor probe - se pornește de la un autodenunț. În filosofia dreptului penal, autodenunțul este un act care totdeauna impune imediat cercetarea. Cu o condiție: să se afle sub semnul seriozității.

Acest semn al seriozității se decelează din referirea la fapte concrete, la aspecte concrete, la atribuții de serviciu concrete, în cazul luării de mită, despre care se poate face vorbire, la acte care pot să facă obiectul infracțiunii de fals. Autodenunțul, din acest punct de vedere, întrunește aceste condiții.

Este interesant de reținut modul în care a fost sesizată Camera Deputaților. Este interesant de reținut sub două aspecte. Categoric, sesizarea sub semnătura procurorului șef al DNA-ului este neconstituțională, împotriva textului Constituției, împotriva textelor legilor organice ale organelor judiciare, împotriva Deciziei Curții Constituționale și împotriva unor practici normale. Sesizarea trebuia făcută numai de către procurorul general de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Prima relevanță - faptul că în Camera Deputaților, în Comisia juridică a existat voința, a existat dorința de a nu se aprecia formal un asemenea moment - adresa făcută procurorului general, răspunsul destul de echivoc, dar care poate să fie apreciat ca o însușire a sesizării făcute de procurorul șef al DNA.

Deci, am dorit să soluționăm acest caz. Și dacă acest caz a zăcut până acum, nu este din cauza Camerei Deputaților, care ar fi constituit o frână, ci este din cauza activității DNA-ului. Dar aceasta o voi analiza în luarea de cuvânt în ceea ce privește a doua sesizare.

Am trecut peste acest moment, am demonstrat voința noastră de a soluționa cazul, dar nu putem să nu remarcăm disfuncționalitățile care există la nivelul Ministerului Public. Este adevărat că, pe parcursul desfășurării unor cercetări pe care le pot numi cu îngăduință procedurală "cercetări prealabile", au fost respectate de principiu drepturile procesuale ale celui cercetat.

Nu este mai puțin adevărat însă că modul în care s-a derulat o asemenea cercetare, să-i spunem "prealabilă", deși a fost cercetare de-a binelea, corelat, coroborat cu alte evenimente din aceeași perioadă poate să ducă la concluzia unor intenții de natură politică. Dar aceasta spun: sunt apărările pe care trebuie să și le facă cel cercetat ca urmare a acordului nostru în fața organelor judiciare.

Ținând seamă și de poziția avută de colegul nostru, domnul deputat Miron Mitrea, am ajuns la concluzia că trebuie să votăm cercetarea penală în această cauză, pentru ca ea să se clarifice o dată pentru totdeauna, în ciuda impedimentelor pe care ni le pune legea discriminatorie Valeriu Stoica.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc și eu.

Domnul vicepreședinte al Comisiei juridice, de disciplină și imunități, domnul Florin Iordache. Se pregătește domnul deputat Ujeniuc.

I-aș ruga pe ceilalți colegi care doresc să intervină, o văd pe doamna Anca Petrescu că dorește, îi așteptăm și pe ceilalți, dacă sunt doritori să intervină în această dezbatere.

Aveți cuvântul, domnule Iordache.

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc, domnule președinte.

Punctul meu de vedere va fi diferit de ceea ce s-a spus până acum. Nu întâmplător am spus că punctele de vedere vor fi prezentate de fiecare reprezentant al grupurilor parlamentare. Punctul nostru de vedere este că în niciun caz nu se justifică începerea urmăririi penale. Și vă voi spune de ce.

S-a spus în ultimele zile și a fost inflamată opinia publică pe anumite considerente, că ar fi fost făcute publice părți componente sau chiar dosare la care eu am făcut referire.

Vreau să vă spun, stimați colegi, cu excepția celor șapte membri raportori, nimeni, nici măcar domnul Miron Tudor Mitrea, nu a avut acces la dosarele pe care le-a înaintat DNA-ul. Dumnealui a avut acces în momentul în care a fost audiat în plenul Comisiei juridice numai la referatul pe care l-a înaintat DNA-ul. Punctul meu de vedere este că dumneavoastră, pentru a putea vota mâine, când veți vota cu bile, era normal ca, pe lângă referatul și raportul Comisiei juridice, să aveți cunoștință de referatul pe care l-a înaintat DNA-ul.

Eu cred - și am spus - în continuare că asistăm la un dosar politic, asistăm la o încercare a DNA-ului de subordonare a Parlamentului, asistăm în continuare la incompetență din partea domnului Daniel Morar, asistăm în continuare la insubordonare, pentru că este anormal ca un set de dosare să se plimbe la Președinție, să se plimbe la Parlament, și procurorul general al României să nu aibă cunoștință și să aibă cunoștință numai la sesizarea pe care am făcut-o noi. Asistăm în continuare, pentru că am dat citire la faptul că se precizează în referat că a fost angajată și promovată Irina Jianu și, din declarațiile martorilor, pentru că eu am avut acces la dosar, tocmai că martorii declară contrariul - deci, în niciun caz nu a avut nicio implicare domnul ministru de atunci, Miron Tudor Mitrea, la angajarea și la promovarea doamnei Irina Jianu, asistăm la o mită inexistentă, pentru că dumneaei a fost angajată în ianuarie, casa a fost cumpărată în martie și s-a început renovarea în mai, deci în niciun caz elementele constitutive ale mitei nu există. Asistăm în continuare la un dosar politic exploatat mediatic, pentru că a început campania electorală și trebuia să se facă campanie electorală cu sprijinul DNA-ului. Am asistat în ultimii patru ani de zile, de când a fost numit și adus de la Cluj Daniel Morar, și știm cum a fost adus de doamna Monica Macovei, să subordoneze Parlamentul și să facă justiție întâi la televizor, și toți actorii importanți erau chemați întâi la DNA, li se prezentau așa-zisele probe, pentru că dădea bine pe sticlă. Și, în niciun caz, din punctul nostru de vedere, nu se justifică începerea urmăririi penale.

Am spus-o și o susțin în continuare: este incompetență, este rea-voință, este un abuz, este, dacă vreți, o încercare de a subordona Parlamentul intereselor unui singur om. Și dumneavoastră știți că DNA-ul a fost și răspunde în continuare la o singură comandă politică.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Ujeniuc.

Se pregătește doamna deputat Anca Petrescu.

Domnul Dragoș Ujeniuc:

Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să încep prin a vă spune că la începutul declaratei lupte anticorupție căzusem într-o admirație față de acest demers declamat de cei care, chipurile, se erijau în inițiatorii unei asemenea lupte.

Dacă pe parcurs am încercat percepții diferite cu privire la modul în care se desfășoară această luptă anticorupție, în ultima vreme și mai cu seamă de când am fost numit din partea Grupului Partidului Național Liberal pentru a face parte din subcomisia Comisiei juridice pentru cercetarea, studierea celor două dosare, al lui Miron Mitrea și al lui Adrian Năstase, vă mărturisesc că am ajuns foarte repede și mai precis la concluzia că într-adevăr se luptă al dracului de bine cu corupția, dar numai pe sticlă, numai la televizor.

Pentru că, fără să intru în amănunte, știu că ar fi plictisitor orice expozeu mai îndelungat, fie de specialitate, fie cu privire la considerații de ordin propriu, v-ar plictisi, și atunci mă abțin și mă rezum numai la a vă spune că, după o viață de profesie numai juridică, numai în penal, cei 38 de ani îmi dau dreptul să trec direct la o concluzie și să vă spun așa: nu există profesionalism în cele două dosare, mă refer acum cu precădere la dosarul lui Miron Mitrea, nu există nicio garanție că dosarele penale în România încap pe mâna unor profesioniști. Iar felul demonstrativ în care DNA-ul înțelege să-și facă treaba, o spun cu toată răspunderea, mă face să mă întreb tot mai vârtos ce se întâmplă, ce rol are acest organism în România.

În sfârșit, referitor la dosarul domnului deputat Mitrea, eu vă spun, trec la un sentiment de simpatie fățișă pentru domnul Miron Mitrea, pentru curajul, pentru poziția pe care a adoptat-o astăzi, pentru că ne-a scutit pe noi de îndelungi comentarii și dezbateri care să configureze un punct de vedere sau altul. Întâmplător sunt unul dintre aceia care îi voi respecta opțiunea fără rezerve, pentru că am dezavuat întotdeauna abaterea de la principiul constituțional că oamenii sunt egali în fața legii și că o lege a responsabilității ministeriale ne-ar putea despărți în buni și răi, în unii care putem fi cercetați sau urmăriți penal numai cu acordul unei puteri oarecare, cum ar fi Camera Deputaților sau președintele României.

Spuneam că e salutară poziția domnului deputat Mitrea și eu personal îl felicit pentru curajul pe care l-a avut exprimându-și astăzi poziția dar, la fel ca și în Comisia juridică, spre auzul dumneavoastră, vreau să îmi exprim un gând pe care l-am exprimat, cum spuneam, și atunci, că este foarte riscant - și aici îl felicit pentru curajul dumnealui, că a avut curajul să zică: "Domnule, vreau să dispară din jurul meu nebuloasa și să mergem pe făgașul normal". Poziția mi se pare foarte corectă, dar aceasta într-o stare de normalitate, dacă ai de a face cu profesioniști, cu organe care își văd de treaba lor și nu stau cu urechea la mai știu eu ce telefon sau la cine știe ce intervenție din partea unora care le definește, le stabilește soarta.

Eu, personal, fără să argumentez, spun doar atât, studiind cu foarte mare atenție dosarul Mitrea Miron, afirm cu toată responsabilitatea că procurorul de caz îi este vădit ostil. Deci, nici pe departe... Vă spun, eu nu aveam..., simpatia mi s-a creat acum, de curând, de când îi văd poziția domnului Mitrea. Pot să spun că înainte nu stăteau lucrurile chiar așa. Deci, ostilitatea procurorului de caz pentru mine, care am 38 de ani de experiență în domeniu, este vădită și de aceea îi admir curajul încă o dată, pentru că se expune unui risc, își asumă un risc. Este firesc să vrei să te judece o instanță imparțială dar, iată, cred că dânsul cunoaște dosarul la fel de bine ca și mine, cunoaște actele și cred că i-a fost ușor să desprindă ceea ce eu am văzut ca un neutru, că există o adversitate fățișă între cele două părți, una care se apără, spunând că este nevinovată, și una care afirmă cu tărie despre cealaltă că este vinovată.

Doresc să se înțeleagă un singur lucru, că indiferent de votul nostru în plenul Camerei Deputaților, noi, dacă spunem un "da" pentru cererea de urmărire penală, să nu uităm un singur lucru: nu putem și nu avem dreptul să ne referim la fondul cauzei și noi trimitem spre urmărirea penală pe cineva care este fără îndoială, se află tot timpul sub protecția prezumției de nevinovăție.

Spunea domnul Bolcaș pe bună dreptate că legea responsabilității ministeriale se preface, iată, într-un instrument care privilegiază pe unii și, culmea, în contra principiilor constituționale. Da, despre asta s-a vorbit.

Eu vreau să închei prin a vă semnala un lucru legat de modul în care s-a sesizat Camera Deputaților.

Stimați colegi,

nu e de glumă când un organ al Parchetului, al Ministerului Public, necompetent să adreseze o anume sesizare, își permite să o facă ca pe o sfidare a ceea ce înseamnă Curtea Constituțională, Constituția țării și vine cu o semnalare către Camera Deputaților ca și cum nici n-ar exista, cum spuneam, acele decizii ale Curții Constituționale și Constituția care spune precis că cel îndrituit să sesizeze Camera Deputaților pentru a cere urmărirea penală este numai și numai procurorul general al României, se face că nu știe!

Noi, ca să nu ne acoperim de un formalism excesiv, să nu ne plasăm într-un formalism excesiv, Comisia juridică, prin domnul președinte Sergiu Andon, am purtat o corespondență extrem de binevoitoare cu procurorul general Codruța Kővesi și i-am adresat rugămintea să-și definească poziția: solicită să se ceară urmărirea penală pentru numitul Miron Mitrea?

Eu vreau să vă citesc cele câteva rânduri care constituie răspunsul doamnei Codruța Kővesi la solicitarea domnului Sergiu Andon: «La adresa dumneavoastră nr..., vă facem cunoscut că am luat act de conținutul acesteia (foarte interesant) și vă rugăm să vă pronunțați, potrivit dispozițiilor legale, asupra solicitării ce a fost înaintată Parlamentului României, Camerei Deputaților, de către (îmi vine să spun și eu ca la Antena 3: "Atenție, domnule Gâdea!") Direcția Națională Anticorupție» Nu se poate așa ceva!

Ce înțeleg eu și oricine ia cunoștință de asemenea poziție: că trebuie să catalogăm poziția procurorului general al României cel puțin șovăielnică; cel puțin șovăielnică. Și atunci vă invit pe dumneavoastră, stimați colegi, să comparați suspecta hotărâre, fermitate a DNA-ului în a demara ceva care să semene a luptă anticorupție sau să constituie act de luptă contra corupției, suspecta hotărâre, după cum spuneam, să o comparați cu atitudinea fără îndoială șovăielnică cel puțin, dacă nu nevolnică, a procurorului general care, cunoscându-și competența, singurul fiind competent să solicite Camerei Deputaților urmărirea penală, nu o face, deși este rugat să-și spună punctul de vedere. O face în termenii pe care i-ați auzit.

Și atunci, dacă cumva dumneavoastră, luând cunoștință de treburile acestea, vă veți fi întrebat cum este cu lupta aceasta anticorupție în România, eu spun că din asemenea atitudini, cum este cea a procurorului general Codruța Kővesi, și atitudinea DNA-ului care, fără nicio competență, o face cu sfidare, o cere sfidând legea, din asemenea atitudini contradictorii în cadrul Ministerului Public ce putem înțelege? Putem înțelege cu adevărat și precis care este dorința de a se lupta contra corupției, dacă acolo, în Ministerul Public există asemenea contradicții fățișe și absolut de neînțeles.

Eu am exprimat punctul de vedere al Partidului Național Liberal în câteva cuvinte în cadrul raportului Comisiei juridice, spunând cu precizie că oricum noi, deputații, nu ne putem substitui organului judiciar competent, și sub acest comandament am spus că bine ar fi, ceea ce a cerut și domnul Miron Mitrea, să lăsăm lucrurile să meargă pe făgașul lor, chiar cu riscul acela de care vorbeam, că ne aflăm în fața unui procuror de caz ostil "clientului" său.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Doamna deputat Anca Petrescu și apoi domnul deputat Ungureanu.

Doamna Mira Anca Victoria Mărculeț Petrescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau în primul rând să-l felicit și să-i strâng mâna cu căldură domnului deputat Miron Mitrea. Atitudinea dânsului este demnă și, așa cum îl știu eu din totdeauna, sigur va avea și un rezultat pozitiv.

S-a spus aici că noi nu judecăm o vină desprinsă din analizarea elementelor probatorii, ci dacă este sau nu folosită justiția ca o armă politică. Mi se pare că este total greșit. S-a trimis un dosar. Deci, sunt elemente probatorii care au fost supuse Comisiei juridice.

Cum putem noi să hotărâm dacă se justifică sau nu începerea urmăririi penale, dacă nu ne uităm și la elementele probatorii? De unde să știe Parlamentul dacă este vorba de o armă politică sau o fraudă reală, dacă nu se analizează și aspectele probatorii?

Nu știu cum a ajuns Parlamentul în această situație absolut incredibilă, ca să se substituie justiției. Mă întreb de ce această măsură discriminatorie între ex-miniștri și cetățeanul obișnuit. De ce au nevoie ex-miniștrii de plenul Camerei Deputaților ca să facă zid între ei și justiția în fața căreia trebuie să răspundă pentru faptele lor?

Consider acest pas de trecere prin plenul Camerei ca o obstrucționare a actului de justiție. Domnul deputat Miron Mitrea ne-a spus că de trei ani este hărțuit într-o chestiune în care dânsul se consideră nevinovat. Sunt convinsă că va reuși să meargă până la capăt cu această luptă și este mai bine să-l lăsăm pe dânsul să hotărască așa cum consideră de cuviință.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat Ungureanu, vă rog să luați cuvântul.

Domnul Petre Ungureanu:

Stimați colegi,

Sigur, punctul de vedere politic a fost exprimat de către șeful grupului nostru, al Partidului Democrat-Liberal. Am venit la microfon doar după ce am ascultat câteva dintre expozeurile colegilor mei juriști, și numărul anilor de profesie invocați de către unii m-a făcut să spun că trebuie să vă atrag atenția că poate fi o capcană și poate fi un handicap. Uneori se creează clișee de-a lungul anilor și asta te poate duce la concluzii greșite.

Vom fi într-o situație paradoxală dacă domnul deputat Mitrea, colegul nostru, a cerut să înceapă urmărirea penală ca să poată ajunge în fața judecătorului iar noi, unii sau alții, vom vota dimpotrivă, vom vedea ce soluție vom găsi.

Am fost raportor din partea Partidului Democrat-Liberal și am fost singurul, din păcate, care am și susținut în ultimul caz, în cazul domnului Năstase, că e nevoie să recomandăm începerea urmăririi penale.

Din păcate, o spun pentru că am observat o metamorfoză extraordinară în studiul dosarelor de la domnul Mitrea la domnul Năstase. Colegi care, în cazul domnului Mitrea, au constatat cu toții și aici am auzit alte păreri că n-au fost încălcate drepturile procedurale, n-au fost încălcate drepturile omului, nu s-au decelat presiuni politice, azi vin și spun altceva, iar în cazul domnului Năstase au întors-o ca la Ploiești.

Un singur lucru s-a stabilit cu certitudine în cazul subcomisiei și după aceea în cadrul Comisiei juridice, de disciplină și imunități, s-au stabilit vinovații. Ei sunt, în ordine, Monica Macovei, Valeriu Stoica, Grupului parlamentar al Partidul Democrat-Liberal, Curtea Constituțională, Președintele României... nu știu dacă mi-a scăpat cineva și DNA-ul. S-au găsit vinovații. În rest nimic. Am vrut doar să spun, așa cum am susținut și în Comisia juridică, regret profund faptul că dezbaterile din Comisia juridică, de disciplină si imunități, cele 3-4 ore de dezbateri din cazul Mitrea și Năstase n-au fost publice. Alta ar fi fost atitudinea dumneavoastră, a colegilor noștri care au cuvântat astăzi, dacă acele discuții ar fi fost publice și ar fi fost aduse la cunoștința publicului. Regret doar, ca jurist, ca avocat, că o metamorfoză mai ciudată și mai de plâns n-am văzut în cazul colegilor mei, mai ales în cazul în ceea ce îl privește pe domnul Năstase. Nu se putea trece atât de brusc de la o fază la alta.

Până la urmă ne-am transformat cu toții, fie în avocați, fie în acuzatori. Nu trebuia să cădem în capcana întinsă de Curtea Constituțională să ne pronunțăm noi cu privire la aceste lucruri. N-am făcut decât, sau nu facem decât să permitem justiției să-și spună cuvântul. N-ar fi mare lucru dacă începând... noi dăm aprobarea, începe urmărirea penală, iar domnul Mitrea sau domnul Năstase primesc o altă soluție decât trimiterea în judecată. Este singura modalitate ca dânșii să ajungă acolo. Eu sunt convins că, după ce am trecut prin atâtea, nu vom rata, sau altfel spus, vom face tot ce este posibil să nu ratăm nici această ultimă ocazie de a ne face ultima dată de râs, poate în această sesiune, dacă nu, la sfârșitul ei.

Eu vă recomand să nu cădem în capcana întinsă de binevoitori și prietenii celor doi le vor face rău. Cred că soluția corectă este să propunem începerea urmăririi penale, sigur, să aprobăm începerea urmăririi penale, după care procurorul va hotărî dacă trimite sau nu în instanță.

Pe de altă parte, și închei, am fost alături de domnul Năstase și, sigur, nu i-am plâns pe umăr cum au făcut-o colegii mei, dar am găsit totuși o victimă aici: justiția.

Am luat cuvântul, doar să spun că după aproape patru ani de mandat, după treizeci și ceva de ani de avocatură, am ajuns la concluzia că în cei patru ani de mandat n-am reușit nici unul dintre noi să facem nimic ca aceste abuzuri presupusuri pe care le invocau colegii noștri aici, și le invocă unii dintre împricinați, să nu mai aibă loc, să nu mai avem curajul să ne gândim că în justiție se pot întâmpla asemenea minuni.

Iată că ele se întâmplă și de ele se plâng chiar unii dintre cei mai înalți foști sau actuali demnitari ai țării. Este rolul nostru și să gândim la acest rol, dacă ne-am făcut datoria în ceea ce privește justiția. Sigur, altfel noi ne-am spus cuvântul și din punctul nostru de vedere, al Partidului Democrat-Liberal, vom cere începerea urmăririi penale.

Vă mulțumesc.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București sâmbătă, 22 februarie 2020, 9:31
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro