Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of June 24, 2008
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.64/04-07-2008

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
11-12-2019
09-12-2019
27-11-2019
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2008 > 24-06-2008 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of June 24, 2008

  Declarații politice și intervenții ale deputaților:  

Ședința a început la ora 8,30.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul Ioan Oltean, vicepreședinte al Camerei Deputaților, și, în a doua parte, de domnul Bogdan Olteanu, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii Ioan Munteanu și Gelil Eserghep, secretari.

   

Domnul Ioan Oltean:

Bună dimineața, doamnelor și domnilor!

Este ora 8,30. Deschidem ședința noastră consacrată declarațiilor politice astăzi, 24 iunie, de Sânziene.

 
  Monalisa Găleteanu - referire la Politici sociale pentru familiile tinere;

Începem cu opoziția și nu putem să lăsăm o doamnă să aștepte. O rugăm pe doamna Monalisa Găleteanu să poftească la microfon și pe domnul Emilian Frâncu, din partea Grupului Partidului Național Liberal, să se pregătească pentru a interveni.

   

Doamna Monalisa Găleteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Domnilor colegi,

În această dimineață am să vorbesc despre "Politici sociale pentru familiile tinere".

Un studiu al Biroului Național de Statistică din Marea Britanie plasează România pe ultimul loc în Europa, din cauza numărului mare de decese ale copiilor de până la un an. Astfel, copiii din România au șansele cele mai reduse de supraviețuire în primul an de viață dintre toți nou-născuții din țările europene.

La o primă analiză obiectivă a acestei situații putem identifica drept cauze evidente situația precară a sistemului sanitar românesc și sărăcia majorității familiilor tinere, precum și lipsa de reacție și incapacitatea Guvernului de a interveni cu soluții concrete pentru remedierea acestei situații îngrijorătoare.

Situația precară a tinerilor căsătoriți, lipsa unei locuințe sau a locurilor de muncă, haosul și mizeria din spitale au condus la scăderea alarmantă a ratei natalității din România și a creșterii îngrijorătoare a mortalității infantile. Pe lângă faptul că au o situație materială precară, familiile tinere nici nu beneficiază de un acces egal la sistemul de sănătate pentru a le oferi copiilor îngrijirea în creșe, în condiții deosebite pentru o dezvoltare sănătoasă.

Având în vedere că doar 1% dintre copiii cu vârste de până la 3 ani erau îngrijiți în creșe la nivelul anului 2007, Partidul Social Democrat a inițiat și a depus la Parlament un proiect legislativ privind dezvoltarea unui serviciu de îngrijire pentru copiii mai mici de 3 ani, astfel încât, până în anul 2010 să fie înființate 4000 de creșe care vor putea cuprinde peste 250.000 de copii.

Ne exprimăm pe această cale speranța că toate partidele politice vor manifesta interes pentru adoptarea în regim de urgență a acestui proiect legislativ, pentru a crea astfel premisele refacerii natalității și a încurajării familiilor tinere din România de a avea copii sănătoși, îngrijiți corespunzător în creșe finanțate de către stat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc foarte mult, stimată doamnă colegă.

 
  Emilian Valentin Frâncu - declarație politică Priceperea președintelui a dat în foc la Bruxelles;

Îl rog pe domnul deputat Emilian Frâncu să poftească la microfon și se pregătește domnul Alexandru Mocanu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat-Liberal.

Domnule Frâncu, aveți microfonul.

   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Da, mulțumesc.

"Priceperea președintelui a dat în foc la Bruxelles".

Înainte de a decola spre Bruxelles, priceputul nostru președinte Traian Băsescu a ținut, la aeroport, unul dintre discursurile sale de om supărat.

De această dată, domnia sa a oftat în legătură cu respingerea de către cetățenii Republicii Irlanda, prin referendum, a Tratatului de la Lisabona și a cerut imperios, nu se știe cui, găsirea unei soluții de finalizare a ratificării acestui document înainte de viitoarele alegeri europarlamentare.

Consiliul European de Vară s-a încheiat, însă, fără ca liderii europeni să impună vreun termen limită pentru încheierea ratificării Tratatului de la Lisabona. Chestiunea va fi abordată din nou în toamnă, însă anunțul nu are nici pe departe acele accente dramatice care răzbăteau din cuvântarea lui Traian Băsescu.

Până la urmă, e mai presus de orice îndoială că Uniunea Europeană va fi capabilă să gestioneze în timp util această situație, fără a fi nevoie ca Traian Băsescu să sune clopotul în dungă, pe motiv că vin euroalegerile, iar noi nu știm de câți europarlamentari și de câți comisari mai e nevoie în cadrul instituțiilor de la Bruxelles.

Și-atunci cum rămâne cu priceperea președintelui Băsescu și cu graba lui de a fixa întregii Europe un termen-limită până la care să se ia măsurile de rigoare?

Nu cumva domnul președinte se cam iuțește, așa cum, pe vremuri, milițienii se grăbeau de mama focului atunci când era vorba de amendat?

 
  Emilian Valentin Frâncu - declarație politice Traian Băsescu se pricepe, din nou, la toate;

"Traian Băescu se pricepe, din nou, la toate".

Prezent la Congresul Avocaților din România, președintele Traian Băsescu a binevoit să țină o cuvântare plină de sfaturi și de recomandări pentru reprezentanții acestei profesii.

Șeful statului i-a îndemnat pe avocați să nu mai practice onorarii prohibitive, să îi apere și pe acei justițiabili care nu dispun de mijloace materiale, să se implice mai profund în procesele în care sunt angajați și să conlucreze pentru a contribui la buna funcționare a sistemului judiciar.

Parcurgând discursul domnului președinte, am avut senzația că acesta a nimerit întâmplător la o nuntă dintr-o comună, unde i s-a stricat mașina în drum și că, dacă tot s-a așezat la masă și a gustat din țuică și din sarmale, a trebuit să țină și un toast, astfel ca nuntașii din partea mirelui să-și închipuie că fusese invitat din partea miresei și viceversa.

Cu astfel de discursuri, alcătuite din truisme, banalități și platitudini pe care toți ascultătorii le uită în maximum o jumătate de oră de la rostire, domnul președinte încearcă să se reafirme în viața publică, sperând, probabil, că poporul român o să ajungă din nou să creadă că avem, în persoana domniei sale, un tătuc priceput la toate.

Aștept momentul când domnul președinte va rosti discursuri epocale și cu ocazia următoarelor evenimente: Conferința Națională a Moașelor din România, Congresul Interjudețean al Crescătorilor de Capre și, evident, Simpozionul Producătorilor de Piei de Cloșcă din Regiunea de Dezvoltare a Mării Negre.

Cu un președinte capabil să vorbească despre orice, fără să-l doară capul în privința expertizei minime cerute în vreun domeniu anume, vom avea, cu toții, ca și înainte de 1990, victorii multe.

Mulțumesc.

   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Alexandru Mocanu - declarație politică cu titlul Despre ouă și despre coșuri;

Domnul deputat Alexandru Mocanu și este rugat să se pregătească domnul deputat Dumitru Bentu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Domnule Mocanu, aveți microfonul.

   

Domnul Alexandru Mocanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația politică pe care am pregătit-o pentru această dimineață am intitulat-o "Despre ouă și despre coșuri".

Pentru început, un citat: "Pe Ludovic Orban, cel care s-a învârtit în ultimele zile în jurul ouălor, pe care nu le-ar fi vrut puse în același coș, dar așa a fost să fie, ideologic îl lucrează deocamdată la prieteni Călin Popescu-Tăriceanu. Colegii liberali din nucleul dur se fac că nu cred cum că Ludovic nu s-ar simți prea confortabil la aceeași masă cu Hrebenciuc, Iliescu, Mitrea când, până acum, cu aceiași convivi, abia aștepta să se pună desertul pe masă, ca să-l flambeze el, cu mâna lui.

Puseul de conștiință care-l bântuie pe liberali are origini necunoscute. Ce s-a întâmplat cu schimbarea registrului verbal al marelui vocalist Ludovic Orban rămâne o mirare. Poți să-l iubești pe Traian Băsescu și să-l bălăcărești doar așa, de florile Crinului, urechile Călinului și petrolul Dinului? Poți să stai la masă cu unii pe stânga și să mori de poftă să cânți ceva la altă masă, cu alții pe dreapta? Poți, în general, să mai vorbești de ouă, când știi că Hrebenciuc, Iliescu, Mitrea, Tăriceanu și compania nasc numai pui vii?"

Am citat aproape integral textul articolului "Cum să pui un ou în mai multe coșuri", apărut în cotidianul "Teleormanul" din 20 iunie, sub semnătura Mioarei Bădescu.

Între timp, deși nu au trecut decât numai trei zile, dragul nostru Ludovic a fost lucrat direct de Călin și nu mai este președintele Partidului Național Liberal București, dar se alintă ca un copil că este încă ministrul transporturilor și mai ales încă liberal.

În altă ordine de idei, astăzi, 24 iunie, de Sânziene, cum spuneați dumneavoastră, domnule președinte, la ora 12,00, noi, deputații, urmează să dăm un vot pentru încuviințarea urmăririi penale în dosarele care îi privesc pe Adrian Năstase și Miron Mitrea pentru fapte săvârșite în calitate de foști miniștri. Altfel spus, suntem chemați și noi să punem ouăle într-un coș sau altul.

Ieri după-amiază am fost martorii a două atitudini diametral opuse. Miron Mitrea, în mai puțin de 3 minute, ne-a spus că nu are nimic de ascuns, că totul este o făcătură pe care de 3 ani o tot demontează de fiecare dată când este chemat la Parchet. De aceea, ne-a rugat să votăm pentru începerea urmăririi penale, spre a se ajunge cât mai repede în fața instanței de judecată.

În schimb, Adrian Năstase s-a văitat mai bine de 45 de minute și, în afara faptului că a fost și este cel mai cinstit și corect demnitar, nu a recunoscut nimic. Nici vorbă să ceară sprijinul deputaților spre a ajunge mai repede în fața judecătorului. Mai mult, ne-a avertizat că mâine s-ar putea să fie rândul oricăruia dintre noi. Cu alte cuvinte, dacă ești astăzi om cu mine, voi fi și eu mâine om cu tine.

Nu doresc să fac niciun comentariu. Vreau doar să atrag atenția că încuviințarea urmăririi penale în astfel de cazuri trebuie adoptată cu minim 219 voturi, adică minim două treimi. Orice alt rezultat în favoarea începerii urmăririi penale, dar care nu-l întrunește pe cel minim, 219 voturi, este practic un vot împotriva urmăririi penale.

Spun aceasta pentru că presimt o prezență redusă din partea unor grupuri parlamentare, astfel ca fatalmente să nu se îndeplinească acea condiție de două treimi.

Noi, deputații, dăm astăzi o probă din care se va vedea dacă există cu adevărat acea voință politică atât de mult clamată. Pentru fiecare dintre noi, acest vot va fi hârtia de turnesol care ne va arăta în ce măsură suntem onești și corecți sau, dimpotrivă, ipocriți și meschini.

Votul va fi cu bile. Eu voi vota "pentru" cu bilele la vedere.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule coleg.

 
  Dumitru Bentu - declarație politică intitulată Transferul;

Îl invit la microfon pe domnul deputat Dumitru Bentu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat și îl rog să se pregătească pe domnul Andrian Mihei, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal.

Domnule coleg, aveți cuvântul.

   

Domnul Dumitru Bentu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Voi da citire declarației politice intitulate "Transferul".

În județul Vaslui - și poate nu numai aici - este în plină derulare un proces de valoarea unui fenomen social. De la începutul vacanței, numărul cererilor de transfer al elevilor vasluieni în instituții omoloage de învățământ din unele state ale Uniunii Europene se înscrie pe un trend ascendent accentuat.

În medie, săptămânal, 15 părinți s-au adresat Inspectoratului școlar județean pentru a-și retrage copiii din sistemul local de instrucție și educație și a-i transfera în școli din Italia, Spania, Grecia, Anglia și chiar Belgia.

Fluxul migrator s-a declanșat mai devreme, comparativ cu alți ani, și este determinat de un element pragmatic fără echivoc: în țările amintite încep cursurile de învățare a limbii respective și părinții vor ca și copiii lor să beneficieze de acest lucru încă din momentul zero al declanșării lui.

Numai în 2007, peste 1000 de elevi vasluieni au obținut transferul pentru școli din străinătate, iar anul acesta cifra enunțată va fi lesne depășită.

Principalul efect al celor relatate este de natură psiho-socială, familiile reunite oferind tuturor un cadru optim de evoluție și adaptare la realitățile din țările receptoare de cetățeni români.

Concomitent, depopularea unităților autohtone de învățământ generează probleme suficient de complexe. În școlile cu o rată mare de transferuri, spectrul șomajului în rândul cadrelor didactice devine tot mai mult o certitudine, iar pe termen lung proiectează o acutizare a lipsei forței de muncă.

Pentru o perioadă încă greu de definit, indicele de atractivitate a ofertelor de angajare pentru emigranții români va rămâne la cote modeste. Edificator este recentul exemplu derulat la Torino, unde doar 400 din cei peste 40.000 de români aflați în acest oraș au acceptat să revină în țară.

În acest context, devine elocventă aprecierea făcută de Terry Davis, secretarul general al Consiliului Europei, care spunea: "România mai are multe de făcut pentru diaspora".

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Andrian-Sirojea Mihei - intervenție pe tema sărbătorii Zilei Maritime Europene;

Domnul Andrian Mihei este invitat la microfon și se pregătește domnul Petru Călian, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat-Liberal.

Domnule coleg, microfonul vă aparține.

   

Domnul Andrian-Sirojea Mihei:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Încrâncenarea electorală a făcut ca ziua de 20 mai să treacă neobservată prin prisma însemnătății sale la nivel european.

Sărbătoare de dată recentă, Ziua Maritimă Europeană s-a celebrat în toată Europa, dovadă a interesului Uniunii Europene asupra Mării Negre și a ieșirii Europei către oceanul planetar.

Totuși, timid, ziua a fost marcată și la Constanța în mediul academic. Manifestarea s-a dorit a fi un prilej pentru definirea unor direcții strategice și de inițiere a unor proiecte de interes național și regional.

Sunt lăudabile toate aceste inițiative și scopul României trebuie să fie fructificarea pe toate planurile a tuturor avantajelor și facilităților pe care le are, precum și urmărirea stoică a intereselor sale de dezvoltare ca putere maritimă și ca nod intermodal prin cel mai mare port european la Marea Neagră, precum și ca intersecție a culoarelor energetice din Marea Neagră către Uniunea Europeană. Însă, pentru toate acestea este imperativ necesar să conștientizăm acest potențial și să ne dezvoltăm cu adevărat infrastructura și să nu mai pierdem nicio oportunitate din acest considerent.

La peste o lună de la acest eveniment european, mai precis pe 25 iunie, sărbătorim un eveniment regional - 16 ani de la înființarea Organizației de Cooperare Economică la Marea Neagră, iar în vacanța parlamentară, pe 15 august, vom sărbători Ziua Marinei Române, sărbătoare națională ce consfințește tradiția noastră marinărească.

Toate aceste evenimente au scopul de a atrage atenția asupra potențialului maritim pe care România are datoria să-l exploateze la adevărata sa valoare, în slujba cetățenilor săi, în noul context european.

Pe 26 iunie, Ziua Drapelului Național. Pe lângă toate misiunile diplomatice pe care le are România în lume, din păcate, pierderea flotei a reprezentat pierderea a peste 300 de "ambasadori maritimi" ce arborau și fluturau tricolorul pe mările și oceanele lumii, contribuind la promovarea intereselor și imaginii României în lume.

Și, așa cum subliniam în declarația mea, voi depune o altă declarație cu prilejul sărbătoririi a 16 ani de la înființarea Organizației de Cooperare Economică a Mării Negre, deci Ziua Organizației Cooperării Economice a Mării Negre, prilej de stabilire a priorităților României la Marea Neagră și, pe data de 26, așa cum spuneam, va fi sărbătoarea națională "Drapelul Național". Se împlinesc 10 ani de când această zi s-a consfințit prin lege. Ambele declarații le depun în scris.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Petru Călian - declarație politică cu titlul Malpraxisul în regim autohton;

Îl invit la microfon pe domnul deputat Petru Călian și îl rog să se pregătească pe domnul deputat Garda Dezideriu, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

Domnule Petru Călian, microfonul este al dumneavoastră.

   

Domnul Petru Călian:

Vă mulțumesc.

Am să dau citire unei declarații politice, urmând ca pe a doua să o depun în scris.

Declarația politică de astăzi are titlul "Malpraxisul în regim autohton".

Noțiunea de malpraxis este atât de străină pacientului român, încât sute de greșeli medicale trec tacit fără a fi pedepsite sau făcute publice. Doar mass-media mai "strigă" despre erorile cadrelor medicale, dar se pare că e un glas surd care nu ajunge la urechile ministerului. Pacientul român nu își cunoaște drepturile, și după 18 ani de la Revoluție încă ne mai sunt ascunse hibele sistemului sanitar românesc.

Asistenții medicali sunt prost pregătiți și ies de pe băncile unor școli de stat sau particulare unde gradul de promovabilitate este maxim.

Medicamentele sunt tot mai scumpe, compensatele sunt limitate, condițiile din spitale abia se dezmorțesc spre modernizare.

Acestea sunt condițiile pe care cetățeanul român nu le contestă și le acceptă în speranța unei vindecări. Însă, de cele mai multe ori, el iese dintr-o instituție spitalicească cu alte afecțiuni decât cele pe care le avea când a fost internat. Și cum să reclame medicul de malpraxis, dacă el nu știe că are acest drept? Dintre cei puțini care își cunosc drepturile, nici ei nu apelează la o reclamație, deoarece legislația îi descurajează prin practicarea unor sume exorbitante pentru un denunț.

Procedurile anevoioase și taxele mari sunt barierele de pe drumul spre Comisia de Malpraxis. De exemplu, o taxă pentru expertiză costă între 3000 și 4000 de lei. Adică, pacientul care a fost tratat greșit este nevoit să scoată din buzunarul propriu bani pentru a i se face dreptate

O altă lacună legală este aceea că în România nu există o reglementare sau un ghid după care să poată fi cercetată greșeala medicului. Îmi pun întrebarea: ce instituție protejează pacientul român de practicile de malpraxis ale unui medic? Sistemul medical românesc are nevoie urgentă de un program real de protejare a pacienților și de o legislație clară pentru denunțarea erorilor medicale.

Susțin promovarea drepturilor pacientului român și transparența judecării erorilor medicale, astfel, fiecărui cetățean să îi fie acordat accesul la un proces echitabil și respectarea dreptului oferit de "cetățenia" europeană.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Becsek-Garda Dezsö-Kálmán - prezentarea unui act de mușamalizare a unui caz de autoîmproprietărire în județul Harghita;

Microfonul vă aparține în următoarele 3 minute, domnule deputat Garda Dezideriu, și rog să se pregătească domnul deputat Valeriu Tabără, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat-Liberal.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

   

Domnul Becsek-Garda Dezsö-Kálmán:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Comisia pentru Cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții în raporturile sale cu puterea judecătorească a urmărit constant respectarea competențelor constituționale care consacră separația puterilor fundamentale în statul de drept, preocupându-se numai, în limitele acelorași competențe, de modul cum este administrat actul de justiție sau, în condițiile relației de complementaritate între puterile reprezentative ale statului de drept, exercitând pentru puterea judecătorească oficiul unui barometru al preocupării cetățeanului.

Din păcate însă, organele Procuraturii nu respectă această complementaritate, încercând să mușamalizeze cele mai grave cazuri de corupție a mafiei lemnului și a mafiei retrocedărilor.

De ce era nevoie ca domnișoara prim procuror de pe lângă Parchetul - Judecătoria Gheorgheni - să intervină la 24 aprilie 2008 cu o rezoluție prin care să solicite respingerea propunerii Inspectoratului de Poliție al județului Harghita, Serviciul de Investigare a fraudelor, pentru ca dosarele 79/P/2008 și 285/P/2008 să nu mai fie cercetate de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție?!

Dacă ne uităm la dosarul domnului secretar la Comisia locală de fond funciar, ne putem da seama despre colaborarea între învinuit și procuror pentru mușamalizarea cazului de autoîmproprietărire a unui funcționar public.

Domnul secretar al municipiului Gheorgheni, domnul Nagy Istvan, pentru a acoperi infracțiunea de abuz în serviciu și abuzul contra intereselor persoanelor din toamna anului 2003 a depus la dosarul său personal de la Comisia pentru aplicarea legii fondului funciar, unele acte care nu existau în dosar la data celor două controale: al Autorității Naționale pentru Retrocedarea Proprietăților și al subcomisiei parlamentare.

La data controlului din 2007 în dosar existau doar trei acte: fișa de punere în posesie din 2003, titlul de proprietate din 2003 și copia xerox a actelor de identitate ale lui Nagy Ștefan și Nagy Margit. Ulterior, domnul secretar a depus la dosarul său Fișa de predare în posesie nr.1107 din 10 iulie1998, care în prezent se află la pagina nr.7 a persoanei împroprietărite, Benedek Karoly, cu moștenitoarea Benedek Anna, în tarla nr. 60, parcela F 2534/5 în suprafață de 1115 mp.

La observație, în acest act figurează ca proprietar domnul Nagy Istvan. Prin această observație, secretarul încearcă să dovedească valabilitatea unui contract de vânzare-cumpărare de buzunar, fără nicio valoare juridică. Însă domnia sa, acest contract de buzunar nu l-a depus la dosar, ci l-a prezentat numai la o dezbatere televizată.

Această fișă de predare în posesie nu este valabilă, deoarece nu este semnată de proprietar, nu figurează toate terenurile aflate în proprietate și nu este semnată de Comisia locală pentru aplicare a Legii fondului funciar Gheorgheni. Actul este semnat de fostul viceprimar Ronfeld Janos și de inginerul Ardelean Tiberiu. Comisia locală era formată din 20 de membri, deci acest act depus ulterior este nul de drept.

Mai sunt depuse la acest dosar încă 16 acte, prin care domnul secretar, cu ajutorul doamnei prim procuror, încearcă să mușamalizeze acest act de corupție.

Iată, stimați colegi, cum se poate dobândi o proprietate fără niciun act, prin amenințări cu acte depuse la dosar ulterior, fără valoare juridică, prin concursul unui funcționar public, în persoana unui secretar, care este susținut de organele procuraturii locale.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc și eu, domnule deputat.

 
  Valeriu Tabără - referire la câteva evenimente istorice;

Îl invit la microfon pe domnul deputat Valeriu Tabără și rog să se pregătească domnul deputat Ștefan Baban, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

   

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă mărturisesc că subiectul declarației mele politice de astăzi era cu totul altul și am să fac o introducere în ceea ce voiam să declar astăzi.

Declarația era legată de ceea ce a însemnat luna iunie a anilor 1940-1941 pentru istoria României, respectiv ocuparea Basarabiei și a Bucovinei de Nord, dar și începutul războiului din 1941 pentru reîntregire împotriva Uniunii Sovietice.

Se pare că de cele mai multe ori ne uităm istoria și din ce în ce mai puțin se fac referiri la aceste evenimente deosebit de dureroase pentru istoria României și a poporului român, cu consecințe dintre cele mai grave pentru istoria noastră și trecută și probabil și viitoare.

Ele au intrat în ultimii 4 ani, totuși, într-o zonă de atenție a unei instituții, și aceasta este Președinția României, ale cărei poziții, după părerea mea și nu numai, a multor români din această țară, este dintre cele mai îndrăznețe și curajoase, dacă ne gândim la ceea ce înseamnă problema Transnistriei, a Mării Negre, a Bucovinei și a Basarabiei.

Din acest punct de vedere, cred că președintele României are dreptate și cred că ar trebui să-l urmăm. Departe de mine gândul de a mă asocia la una dintre declarațiile care au fost făcute înaintea mea.

 
  Valeriu Tabără - despre fraudarea probei de limba română la examenul de bacalaureat;

Dar, așa cum spuneam, subiectul și obiectul acestei declarații politice am fost obligat să-l modific, pentru evenimentul care s-a întâmplat ieri, la bacalaureat, un alt moment deosebit care se desfășoară în fiecare an în România și cu consecințe dintre cele mai deosebite pentru societatea românească.

M-a surprins iresponsabilitatea cu care ministrul învățământului și conducerea ministerului a tratat acest eveniment, adică fraudarea probei de limba română de la bacalaureat din acest an.

Cred că primul lucru pe care ministrul ar fi trebuit să-l facă era să anuleze bacalaureatul și să-l ia de la început, pentru că nu este un singur furt, nu este o singură chestiune de apreciere falsă a unor lucrări, ci este vorba de o consecință care duce respectiva acțiune până la admiterea în universități. Se știe că marea majoritate a universităților din România acceptă candidații pentru cursurile de la aceste universități pe baza mediilor pe care le obțin în cei 4 ani de liceu, respectiv la bacalaureat.

Aceasta înseamnă că în acest an este fraudată până și admiterea și ordinea de intrare în cele mai multe din universitățile din România.

Mi se pare, alături de alte măsuri pe care ministrul Adomniței le-a luat în perioada care ocupă conducerea ministerului, de iresponsabilitate crasă și din acest punct de vedere îmi permit, de la tribuna Camerei Deputaților, prin această declarație politică, să-i cer primului ministru să-l demită, dacă dânsul nu a avut curajul să-și asume responsabilitatea și să renunțe la această funcție căreia nu-i face față nici măcar la nivelul de nota 3.

În același timp, am dori ca pentru totdeauna să se clarifice o dată ceea ce înseamnă comportamentul și mai ales probele prin care elevii absolvă diverse cursuri în România, pentru că ceea ce se întâmplă acum nu duce decât la o descalificare, la creșterea analfabetismului, la ceea ce înseamnă rămânerea în urmă a pregătirii profesionale și mai ales la educația întregii națiuni române.

Încă o dată, repet de la această tribună: cer demiterea de către primul ministru a ministrului învățământului și a întregii echipe care gestionează la această dată Ministerul Învățământului și învățământul în țara noastră.

Mulțumesc.

   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Ștefan Baban - declarație politică intitulată Neșansa turismului românesc:

Îl invit la microfon pe domnul deputat Ștefan Baban, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, și rog să se pregătească domnul deputat Mihai Dumitriu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

   

Domnul Ștefan Baban:

Mulțumesc, domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

"Neșansa turismului românesc." Suntem doar în plină vară.

Fiecare român știe că are șansa să trăiască într-o țară frumoasă și bogată încă, atât din punct de vedere spiritual, cât și material. Spre deosebire de mulți alții, mai avem încă munți împăduriți, izvoare și ape nepoluate, tradiții arhaice păstrate cu sfințenie și moșteniri ancestrale, care ne fac mult mai bogați decât alții.

Avem poate mult mai mult decât alții, dar reușim să promovăm toate aceste bogății mult mai puțin decât ei. Dacă unii dintre confrații noștri europeni reușesc să atragă mii de vizitatori la o relicvă din țara lor, noi nu reușim să aducem nici măcar turiști autohtoni să cunoască bogăția acestei țări.

După 18 ani de democrație, nu am reușit să promovăm turismul românesc la cotele pe care le-ar merita. Puțin străini știu despre mănăstirile din Bucovina, despre Delta Dunării, Valea Oltului, Defileul Cernei, Munții Bucegi, litoralul Mării Negre și exemplele ar putea continua. Și cum să fie altfel, din moment ce, din ce în ce mai mulți turiști aleg să-și petreacă concediul sau zilele libere în străinătate, privând această țară de sume destul de importante, care ar însemna bani serioși pentru alte activități economice.

Mulți dintre cei plecați în străinătate au apus că această țară este net superioară, ca peisaje și imagistică, multor țări europene, dar având în vedere șoselele patriei și mai ales serviciile furnizate de operatorii de turism, preferă meleagurile străine, unde sunt tratați civilizat și conform banilor plătiți.

Tragic este că și generația tânără a ajuns la concluzia că nici măcar un banchet de absolvire, de exemplu, a liceului nu se mai merită organizat în țară, deoarece nici serviciile dar nici cheltuiala nu sunt în concordanță cu ceea ce își doresc. Iar între spiritul de patriotism și bătaia de joc a prestatorilor de servicii turistice, automat primează dorința de a pleca peste mări și țări, pentru a avea măcar amintiri plăcute.

Așa după cum spuneam, suntem o țară binecuvântată de Dumnezeu. Ne-a dat, dar nu ne-a pus în traistă. Ne-a dat câte o șansă la fiecare minut, dar se pare că noi reușim să trecem cu brio peste ele, așteptând să vină cineva din afară ca să ne arate ce să facem sau chiar să muncească în locul nostru. Se pare că nu este destul puterea exemplului din unele țări europene, mult mai mici ca noi și mai sărace în ceea ce privește bogăția națională și patrimoniul cultural, care reușesc să aducă bani frumoși din turism, bani pe care‚ îi folosesc în infrastructură, educație, cultură etc.

Nu reușim nici măcar să urmăm exemplul vecinilor noștri bulgari, care deși au aderat o dată cu noi la Uniunea Europeană, au reușit, din acest punct de vedere, să ne-o ia înainte cu mult, în special să ne ia potențialii turiști. Și cum să nu fie așa, din moment ce prestatorii de aceste servicii își urmăresc în special profitul personal și apoi, dacă mai este cazul, satisfacerea cerințelor turiștilor. De ce unii dintre acești prestatori sunt ocoliți de români, iar alții sunt suprasolicitați? Simplu, pentru că cei care investesc în confort, civilizație și bun-simț turistic, chiar dacă din punct de vedere financiar nu-și recuperează imediat cheltuielile, respectă și sunt respectați de către turiști, indiferent dacă sunt români sau străini.

Putem fi bogați, dar am ales să fim săraci. Putem exploata acest pământ la maxim, dar preferăm să-l golim de păduri, să poluăm apele, să vandalizăm construcțiile existente, pe principiul moștenirii nedorite. În aceste condiții, cred că ne merităm soarta, aceea de a cerși bani europeni, în loc să producem bani românești, aceea de a îmbogăți alte țări, în loc să ne îmbogățim pe noi.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

 
  Mihai Dumitriu - declarație politică intitulată Trenul morții;

Îl invit la microfon pe domnul deputat Mihai Dumitriu și-l rog să se pregătească pe domnul deputat Ioan Cristea, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal.

   

Domnul Mihai Dumitriu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o "Trenul morții".

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

România a ajuns în așa hal, încât tot ce mișcă în țara asta a ajuns să dea în gropi, în stâlpi.

Într-o zi liniștită, un tren a deraiat la Valea Călugărească, 5 victime, o tânără de 17 ani a murit. După jumătate de oră, un avion s-a prăbușit, 2 victime, din care una a murit. Mulți alți oameni au murit pe șosele. Doar cu vasele n-au fost probleme, pentru că nu mai avem flotă, avem doar "Dosarul Flota".

Știrile acestea nu mai produc senzație, deoarece accidentele și incidentele cu avioane și trenuri s-au banalizat. La Suceava un avion a lovit un cal. Pe "Henri Coandă", prima poartă aeriană a țării, a avut loc un accident avion-mașină. La Odorheiul Secuiesc o garnitură de tren a plecat din stație singură fără mecanic. Oameni înfricoșați, înspăimântați de cele văzute și întâmplate. Oameni care au trăit clipe de coșmar, cele ce vor rămâne pentru multă vreme în mintea noastră.

Cauzele unei astfel de stări de lucruri:

1. Factorul uman, prin calitatea precară a oamenilor, promovați în domeniile respective, o slabă pregătire profesională, incompetență și lipsa celui mai elementar simț de responsabilitate îi caracterizează pe cei promovați în funcții care, o dată ajunși pe post, își văd mai mult de ciubucuri decât de slujbă. Ministrul amator, Ludovic Orban, cântăreț de chitară și om de lume, vorbește de posibilitatea existenței unor "mâini criminale".

Stimați colegi, mult mai probabil e vorba de politica criminală de cadre din transporturi, unde din ce în ce mai mulți șefi sunt numiți în funcție pe criterii politice, fără competențe în domeniu. De exemplu, directorul general de la CFR călători e un fost polițist numit, (uitat) în post pe filiera Vasile Blaga care și-a afișat incompetența și lipsa de responsabilitate și prin afirmația făcută sec: "în caz de deces al pasagerilor într-un accident de tren, despăgubirile sunt suportate de operatorul feroviar".

Performeri în domeniu privind promovarea în funcție pe criterii politice sunt liberalii, care au depășit cu mult pe pedeliști și pesediști. Mai e puțin și din cauza poliției de cadre aplicate până la rădăcină, o să avem piloți cu brevete PNL, comandanți de nave cu brevete PD-L, mecanici și șoferi cu carnete PSD. și cine e vinovatul pentru accidentele în serie? Firește, Acarul Păun, fraierul fără funcție și fără pile de partid.

2. A doua cauză, furtul de fier, este o practică obișnuită în România, fie că se petrece pe calea ferată, fie în altă parte. Încă nu se iau măsuri drastice cu cei care fură, ne complacem în ideea că orice se poate fura.

3. A treia cauză și cea mai importantă, managementul defectuos și proasta gospodărire a infrastructurii căii ferate de către Guvernul României, prin miniștrii care s-au perindat pe la Ministerul Transporturilor, pe motiv că este o companie de stat.

De foarte multă vreme, ori nu s-au făcut reparațiile la timp, ori s-au făcut doar pe anumite porțiuni, ori de mântuială. Se execută lucrări de firme ale clientelei politice de proastă calitate, le prețuri umflate, cu materiale de slabă calitate. Tragedia de la Valea Călugărească prin deraierea trenului accelerat București-Iași pentru care se plătește supliment de viteză, loc și confort, produsă de un macaz care a fost verificat cu doar câteva zile înainte confirmă cele afirmate.

Specialiștii din infrastructura feroviară arată că din cei 11 380 de km de rețea pe care circulă 1500 de trenuri, numai 700 de km de cale ferată permite atingerea de viteze de peste 120 de km pe oră, și numai 3900 de km este electrificată. Trenuri expres accelerate, rapide, pentru care se percep tarife substanțiale sunt nevoite să circule cu viteze sub 80 de km pe oră, iar pe porțiuni întregi cu 50 de km pe oră.

După 1990 construcția de căi ferate și de modernizare a celor existente a stagnat. Declararea oficialilor CFR și a guvernanților că după 2010 vom avea mii de km de linii de mare viteză este o manipulare și o minciună. Cum poți să crezi așa ceva, când tot ce este al statului trebuie falimentat, vândut, furat. Firmele căpușă, particulare ale șefilor de la căi ferate și din alte domenii, cea a șefilor de sindicat sunt grefate pe Compania de stat Căi Ferate, iar Guvernul nu știe, nu vede, nu aude, nu-l interesează cum se cheltuie banul public. S-au vândut locomotive, porțiuni de linii de cale ferată, au fost vândute sau concesionate gări în paragină, vândute sau închiriate cantoane, multe s-au demolat sau au fost furate cărămidă cu cărămidă.

De asemenea, porțiuni de cale ferată au fost distruse, scoase din circuit, privatizate pe diferite motive. S-a privatizat uzina de locomotive și vagoane în detrimentul Companiei de stat Căi Ferate.

Stimați colegi,

Se poate afirma că Guvernul României, Guvernul de dreapta, care conduce și care reprezintă statul, este cel mai neputincios și slab din Europa. Nu își protejează proprii cetățeni, nu se îngrijește de propria proprietate, nu o gestionează cu responsabilitate, tolerează un management defectuos cu bună știință și nu are deschiderea de a recunoaște acest lucru.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Ioan Cristea - declarație politică Recenzia alegerilor ce tocmai s-au terminat, apel la toleranță, demnitate și decență;

Îl invit la microfon pe domnul deputat Ioan Cristea, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal și suntem în așteptarea altor deputați ce sunt înscriși pe listele de declarații politice.

Vă rog, domnule deputat, aveți microfonul.

   

Domnul Ioan Cristea:

Mulțumesc, domnule președinte.

"Recenzia alegerilor ce tocmai s-au terminat, apel la toleranță, demnitate și decență".

Doamnelor și domnilor,

Stimați colegi,

Am onoarea să vă vorbesc în calitate de reprezentant al județului Hunedoara care, cu mândrie v-o spun, reprezintă polul plus al Partidului Național Liberal, vârful săgeții și nu aș îndrăzni să spun asta fără datele finale ale alegerilor ce tocmai s-au încheiat. Nu fac acest lucru ca să mă laud, ci ca să vă aduc cu păreri de rău la cunoștință câteva aspecte ale campaniei electorale, nu de mult terminate, care m-au făcut să mă întreb dacă analiștii care preconizau 20 de ani pentru civilizația noastră nu au fost prea optimiști.

Aș caracteriza aceasta campanie ca nesperat de murdară, cu lovituri sub centură de ultim moment, cu disperare din partea adversă care, dacă la început nu vedeau niciun pericol, de exemplu, candidatul liberal la Primăria Municipiului Hunedoara, Ovidiu Hadea, până într-un final au ajuns chiar la a scana și publica abuziv diploma acestuia de absolvire a liceului, a-l prezenta pe tatăl acestuia și familia lui, după ce anul trecut a fost făcut cetățean de onoare, în lumini care nu au nicio legătură cu realitatea.

Poate nu aș fi îndrăznit niciodată, în perioada în care credincioșii se salutau încă cu Hristos a Înviat, să fac apel la toleranță și la credință, lucru pe care l-am făcut public într-o conferință de presă, dacă nu aș fi urmărit cu stupoare reportajul transmis de către unul din posturile de televiziune locale, în care fostul primar al Municipiului Hunedoara, reprezentantul Partidul Democrat Liberal, de față cu prea înalte fețe bisericești și cu mulțimea de enoriași prezentă la sfințirea unei biserici îl atacă dur pe Ovidiu Hadea, reprezentantul PNL și actualul primar al Municipiului Hunedoara, și dacă tema și zona în care lovea discursul său nu ar fi fost religia acestuia și a familiei sale.

Sunt ferm convins că discursurile ce au făcut atâția oameni faimoși în istorie sunt depășite. Că putem alege cu mintea și cu inima fără a fi necesar să murdărim totul în jur pentru a ne ridica șansele, pentru a ne depăși adversarii. Că în secolul XXI, secol în care americanii nu-și mai pun problema religiei, ci își pun problema să aleagă un președinte de culoare, cineva se poate murdări astfel, apelând la tactici nedemne și indecente.

Reputația contracandidatului său și a familiei acestuia mă fac să fiu mai convins că mai avem, din păcate, nevoie de mulți ani până când clasa politică de la noi va înțelege ce înseamnă cu adevărat campanie electorală. Cred că este datoria mea morală ca parlamentar de Hunedoara să spun că este necesar să fim demni, decenți și toleranți în viața de zi cu zi, în credința noastră, respectându-ne semenii pentru a putea pretinde ca și ei să ne respecte pe noi, chiar dacă simțim că pierdem și asta se numește fairplay chiar și în politică.

Sper din tot sufletul că nu voi mai avea ocazia să vorbesc pe o astfel de temă și că noi toți, cei prezenți aici, vom pune umăr lângă umăr pentru a schimba în bine situația existentă, mai ales având în vedere că nu peste mult timp vom avea alegeri parlamentare și toți vom fi, cu siguranță, implicați.

mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
   

Până când mai apar, probabil, colegi de-ai noștri, îngăduiți-mi să dau citire colegilor care au depus în scris declarațiile politice.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat avem declarațiile politice depuse în scris din partea domnilor deputați Florea Voinea și Dumitru Bentu.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat-Liberal, domnii deputați Cezar Preda, Petru Străchinaru și doamna deputat Grațiela Denisa Iordache.

Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal, domnii deputați Dorin Ursărescu, Horia Toma, Horea Uioreanu și Rareș Mănescu.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, domnii deputați Adrian Moisoiu și Paul Magheru.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, domnii deputați Constantin Faina, Lia Ardelean și Vlad Hogea.

Din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale, domnul chestor Miron Ignat.

Și din partea grupului de deputați fără apartenență la un grup parlamentar, domnul deputat Mircia Giurgiu.

Mai așteptăm, facem o pauză de 5 minute, să sperăm că între timp mai apar și alți colegi ai noștri.

 
    Leonida Lari-Iorga - declarație politică Exil în țara mea;

Doamna Leonida Iorga Lari (din bancă):

Atunci citesc eu, domnule președinte. Sunt pe listă, domnule președinte.

   

Domnul Ioan Oltean:

Doamna deputat, nu sunteți înscrisă pe lista de depunere a declarațiilor politice.

A, doamna Lari Leonida, vă cer scuze, mă uitam la ... vă cer scuze.

Are cuvântul doamna deputat Lari Leonida Iorga din partea Grupului parlamentar al deputaților fără apartenență la un grup parlamentar.

Vă cer scuze, doamna deputat. M-am uitam la alt grup la care dumneavoastră erați trecută. Vă cer scuze. Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Leonida Lari Iorga:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Marele călugăr ascet, îndrumător al neamului românesc Ilie Cleopa ne-a dat o lecție de învățătură demnă de însușit. Nouă trepte ale credinței, ale urcușului, ale ascensiunii către Dumnezeu, trepte cu greu de urcat fără rugăciunile care sunt hrana sufletului. Să ne bucurăm cu toții că neamul nostru a cutezat să dea din miezul, din lamura sa asemenea slujitori ai domnului și sprijinitori ai oamenilor.

De ce am început cu acestea? De aceea că nu prea am fost și sunt un om al lumii, mai cu seamă al unei lumi care înoată în greșeli. Am decis să intru în politică, din cauza simplului fapt, că țara în care mi-a fost dat să mă nasc este hărtănită în bucăți. Din Moldova lui Ștefan cel Mare, de exemplu, s-a ales colbul drumului, din mila indivizilor vânduți adversarilor neamului românesc. Să privim în jur, în jurul țării mamă, România, și vom vedea că dincolo de fruntariile ei actuale, peste 10 milioane de români o duc foarte greu, unii dintre ei abia supraviețuiesc. și am în vedere Basarabia cu sudul său, Nordul Bucovinei cu Ținutul Herța, Cadrilaterul. Știm foarte bine cu toții că în ce privește Cadrilaterul mai e mult de lucru, deși patriota României, Regina Maria, și-a dăruit inima acelei bucăți de pământ românesc. Dar, cu privire la Basarabia și Nordul Bucovinei, noi, românii, avem încă toate posibilitățile de soluționare ale problemelor românității ultragiate. Dar nu se dorește. Și nu e vorba de Uniunea Europeană și nici de NATO, e vorba de voința clasei politice din România. Or, dacă stăm strâmb și judecăm drept, cu o gândire lucidă, peisajul politic se profilează destul de clar: după ce românii au fost conduși decenii întregi de kominterniști, kaghebiști, nomenklaturiști ai sistemului vechi comunist, înveterat în rele, acum sunt conduși de către unii dintre copiii și nepoții lor.

Se împlinește deja un an de când, în iunie 2007, actualul președinte al Camerei Deputaților, Bogdan Olteanu, a promis tuturor parlamentarilor, și celor de la Senat, și celor de la Cameră, într-o ședință comună, că se va vota Legea lustrației, ca să se mai retragă cu vreo 2-3 pași în umbră acei oameni care au umbrit, dar ce zic eu, e puțin spus, care au întunecat și au distrus cele mai mari valori ale României. Dar iată că nu s-a realizat în fapt această minunată promisiune, pentru că se dorește în continuare realizarea de scenarii cu suspendări, cu opreliști, cu ostracizări, iar mai recent și cu Tratatul României cu Republica Moldova.

Pesemne o astfel de stratagemă se explică prin aceea că, având loc alegerile locale, opinia publică din România nu va observa ceea ce se întâmplă între Ministerul Afacerilor Externe al României și omologul minister din Republica Moldova. Hai să ne întrebăm, cum se poate de acceptat, ca o țară să facă tratat cu pupila sa, cu o fiică a ei, precum e Basarabia. S-a făcut un asemenea tratat între România și Ucraina și la ce s-a ajuns? Că românii de acolo o duc și mai greu, de neîndurat aproape decât au dus-o până în 2007?!

Ce e mai trist în perioada pe care o trăim este că și presa, mass-media face o propagandă asiduă împotriva românilor patrioți care provin din aceste zone ocupate și semiocupate, și anume Basarabia și Nordul Bucovinei.

Recunosc fără chip de ocolișuri, că am avut deplină dreptate când, cu vreo câțiva ani în urmă, la o emisiune, moderată de poetul Adrian Păunescu, și la o întrebare a lui, de ce cred că creierul KGB-ului e la București și nu la Chișinău, am spus franc: așa cred, pentru că România este o țară mare cu interese ample, iar Basarabia este o provincie a ei cu interese mai mici. Unde își trimit cei mai pregătiți agenți toate țările civilizate ale lumii? Bineînțeles, în țara cu interese și posibilități mai mari. Așa că, la București este capul fostului KGB, actualmente serviciile secrete ale Federației Ruse. La Chișinău este numai coada care se mai zvântură din când în când, stârnind războaie în Transnistria.

Și vreau să mai adaug ceva de o mare gravitate. Dintotdeauna românii basarabeni au voit unire cu țara mamă și prin asta se explică și marile rezultate obținute prin mișcarea de eliberare și întregire națională din 1989 și am să repet ori de câte ori va fi nevoie: limba română - limbă de stat, grafia latină, istoria românilor. Cum a răspuns țara mamă, o știm iarăși cu toții foarte bine. din mila tovarășului Ion Iliescu a răspuns cu o recunoaștere a unui stat în stat, a unui stat, Republica Moldova, făurit de fosta URSS.

În încheiere, vreau să vă spun pe șleau că nu aș fi venit niciodată la București, măcar de aceea pentru că mai dulce, mai benefică pentru sănătatea omului este apa și pâinea de la baștină, din locul unde te-ai născut. Dar în clipa când mi-am dat seama ca bună ziua, că de-ar lupta românii basarabeni încă 100 de ani cu "mastodontul din est", nu pot rezista fără ajutorul României. Și ce-am găsit la venirea mea? O clasă politică pusă pe căpătuire și înavuțire rapidă, cam indiferentă, dacă nu indiferentă cu totul la doleanțele românilor basarabeni, la ideea națională!

Dragi frați români, pentru mine deja sunt mai dulci gloanțele rusești decât palmele trase în obrazul nostru din partea fraților români. Să fie clară treaba asta și, ca să mai știe toți ce înseamnă a fi exilat în propria țară, am să vă spun câteva rânduri prin mijloace poetice:

"Exil în țara mea"

Vreau libertate vie, întrupată,/cum vie sunt și cum nu pot trișa,/Vreau libertate, însă, deocamdată/mă aflu în exil în țara mea./ Ce blând exil,/nu mi se-mpușcă în casă,/precum în Basarabia abil,/și totuși cineva îmi pune o plasă/și totuși, simt, mă aflu în exil./Cum nu pot fi băgat nici într-o oală/a vreunui mare sau mai mic partid,/Eu stau între ciocan și nicovală,/În jurul meu e un văzduh acid./și un teren ce lunecă-n postate,/Cum aș decide, n-ar mai luneca,/Iar eu decid numai spre libertate,/iar ea e tot la ce mai pot visa./Decizia nu place, știu prea bine,/Se cere implicarea în tipic,/dar când copii, bătrâni nu au de pâine,/Eu pot doar pentru ei să mă implic./În pas cu dânșii îmi îndrept piciorul,/Spre-o casă a poporului sadea,/și până-atunci, când o veni poporul,/mă simt un exilat în țara mea./Ce exilat docil, ce națiune/care și darul său îl face în scrum!/Eroii tăi se află-n gropi comune./Sau îngropați la margine de drum./Ce joc de-a darul, Doamne, ni se dete,/Când jude-ajunge orișice gunoi,/Creieri de geniu spulberă-n perete,/Inimi divine, sângele în noroi./Vreau libertate, vreau să tragem sorții, Cine-a trădat și cine n-o trăda,/Vreau libertate chiar cu prețul morții și nicidecum exil în țara mea"!/

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, doamna deputat, și vă cer scuze încă o dată pentru lipsa mea de atenție.

 
  Aledin Amet - declarație politică intitulată Pentru o infrastructură rutieră performantă;

Îl rog acum să poftească la microfon pe domnul deputat Aledin Amet, din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale.

   

Domnul Aledin Amet:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Pentru o infrastructură rutieră performantă."

Și cu alte ocazii, în ceea ce privește turismul, am afirmat că județul Constanța poate intra într-o competiție reală cu zone similare din țări apropiate, precum Grecia și Turcia, numai dacă există o infrastructură pe măsură. Doar amenajarea unor stațiuni și refacere unor porțiuni de drumuri nu este suficient.

Indiscutabil, prioritatea trebuie să o constituie continuarea lucrărilor la Autostrada Soarelui. Se cunoaște, traseul rutier Cernavodă-Constanța a devenit, în mod special, în perioada verii, sufocant, blocajele în trafic constituind situații aproape permanente. Dezvoltarea unei rețele de drumuri eficiente reprezintă un mod viabil al progresului general.

În urmă cu câteva săptămâni, s-a aflat în vizită oficială în România domnul Toptan Koksal, președintele Marii Adunări Naționale a Turciei. În convorbirile pe care le-a avut cu autoritățile județului Constanța s-a schițat un proiect benefic, constând în realizarea unei șosele care să străbată țările cu deschidere la Marea Neagră. Un astfel de demers ar aduce câștiguri economice deosebite pentru țările respective. Este nevoie însă, pentru ca demersul să constituie un succes, de refacerea tuturor drumurilor, chiar aparent nesemnificative.

În județul Constanța se află și numeroase vestigii istorice, existând și posibilitatea de a promova și un astfel de gen de turism. Cu atât mai mult se impune rezolvarea situației.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Constantin Tudor - declarație politică: Democrația și mersul pe jos;

În continuare, îl invit la microfon pe domnul deputat Tudor Constantin din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat- liberal pentru a-și susține declarația politică.

   

Domnul Constantin Tudor:

Mulțumesc, domnule președinte.

Fac precizarea că am trei declarații, n-o să citesc decât una în timpul regulamentar, restul o să le depun la secretariat. Toate se referă la recent încheiatele alegeri locale de la Călărași.

"Democrația și mersul pe jos."

De 18 ani în România se tot vorbește despre alegeri, despre vot, cine și de ce candidează, cine și de ce votează, ce interese materiale se ascund în vorbele mieroase ale politicienilor s.a.m.d. Și, după 18 ani de discuții și talk-show-uri, emisiuni și concerte electorale, am descoperit că toată cheia mecanismului votului este banul și, vă rog să nu rămâneți surprinși, mersul pe jos.

Astăzi am încercat să merg pe o stradă în Călărași. De obicei, merg pe jos prin prăfuitul nostru oraș și tot de obicei merg pe trotuar. Numai că astăzi, spre deosebire de alte zile, mersul meu exersat de atâția ani a fost scos din ritmul obișnuit de o piatră paralelipipedică aflată în fața blocului. Eu m-am împiedicat de piatră, iar piatra a rămas pe loc. Lângă piatra în cauză încă una similară și tot așa o interesantă linie de pietre contura strada. Vecinul de la parter, amuzat de modul în care m-am împiedicat, zâmbește și ține să sublinieze: "Bordură nouă, domnule...piatră de temelie...vin alegerile". Și vecinul meu avea perfectă dreptate, chiar veneau alegerile locale și la noi, la Călărași.

Și iar m-am gândit că totul începe cu mersul, pentru că oamenii din urbea noastră merg tot timpul, iar străzile sunt mereu pline de gropi, ca să le ocupe acestora timpul și atenția în timp ce merg. Stimabilul cetățean merge mereu cu capul plecat, încercând să evite, să depășească și să sară peste gropi, gropi pline de apă, devenite bălți sau bucăți de patinoar veritabil, în funcție de sezon.

Cât timp oamenii merg concentrați asupra străzilor și șoselelor, orașul se schimbă încet, dar nu semnificativ. Și totuși unele lucruri se schimbă. Oameni și firme care până mai ieri nu erau băgați în seamă de nimeni devin vedete locale.

Dar după 4 ani de schimbări lente, pe care călăreșenii nu le-au observat pentru că se uitau la drumuri și se fereau să nu cadă în gropi, prima acțiune de care s-au bucurat în perioada de precampanie și campanie electorală a fost repararea străzilor, plantarea bordurilor și marcarea corespunzătoare a străzilor și a trecerilor pentru pietoni. Acum, stimabilul cetățean poate merge fără să-și sucească picioarele și, scutit de grija alegerii locurilor unde să calce, ridică privirea și rămâne de-a dreptul impresionat! Pentru el chiar și schimbările vechi par a fi noi.

Astfel, astăzi am ridicat și eu capul. blocurile colorate de la ultimele alegeri încă mai existau, mult mai spălăcite și degradate, dar erau tot acolo. Piața a fost renovată și igienizată, scuarul de pe strada București este bine întreținut și a fost prevăzut chiar și cu gard, făcut de omniprezentul Șorici, ca să prevină traversarea ilegală. Au apărut câteva parcări noi, câteva parcuri. Umblă vorba că și școlile ar fi trecut rin procedura de modernizare.

Chiar și căile de intrare și ieșire din oraș au fost modernizate, iar cetățeanul străin care traversează Călărașiul află cu repeziciune în ce direcție se află Bucureștiul, Feteștiul, Slobozia sau Constanța. Nu este minunat câte schimbări în bine s-au produs în orașul meu, dacă tot veneau alegerile locale?

Tocmai când mă pregăteam să mă întreb dacă și pe viitor orașul o să fie măcar la fel de frumos ca acum, un domn de carton, de pe un afiș enorm, îmi transmite un mesaj prietenos și mă asigură că el, împreună cu cel care-mi râdea fariseic din același carton, o să facă și mai multe pentru orașul meu, care zice că este în aceeași măsuri și al lui.

Apoi, aceiași domni de carton au început să apară din ce în ce mai des, la 5 Călărași, la Piața "Big", la "Minimax discount", și pe oriunde gândești și nu gândești, iar în pliantele distribuite pe stradă am găsit multe propuneri tentante pentru cetățeanul din mine, care începuse să simtă deja gustul plăcut al unui oraș pe cale să devină un adevărat european, părere întărită și de un clip publicitar al edilului local, prezentat în repetate rânduri la postul local de televiziune.

Noroc că problema străzilor a fost rezolvată și am putut merge cât mai repede spre casă, sperând să scap de obsesia "frumosului" din orașul meu. Folosesc interfonul, deschid ușa apartamentului și tocmai când eram aproape să îmi revin din acest adevărat coșmar, la radioul local un tânăr domn încearcă să ne explice problema absenteismului la vot, iar la televizor unul dintre candidații la primărie, același de pe panourile de carton, ne spunea, fericit, cum a câștigat el detașat alegerile și ce fericire de aici înainte pe cei aproape 20% dintre călărășenii care i-au acordat votul. Și totul mi s-a întâmplat pentru că m-am împiedicat de bordură! Pentru că m-am împiedicat pur și simplu, sau pentru că m-am împiedicat prea târziu?

O concluzie se impune de la sine. Românii trebuie să învețe să meargă și să se uite mereu în jur, pentru că, fie că sunt gropi sau borduri, oameni de carton sau hipermarket-uri care se construiesc cu mascat sprijin al administrației locale, toate acestea fac parte din schimbarea locului în care trăim și căruia îi aparținem. Lucrurile se schimbă cu sau fără noi, dar dacă nu suntem prezenți nu știm încotro duce schimbarea.

Românii trebuie să învețe să meargă cu capul sus și să înțeleagă că informarea nu ține de momentul alegerilor, ci trebuie să o căutăm în tot ceea ce există cotidian în jurul nostru. Și, în timp ce mergem pe stradă trebuie să înțelegem că unul din modurile prin care putem schimba ceva este democrația participativă, adică să ne prezentăm la urne și să acordăm candidaților un vot informat și competent. Altfel, vom lăsa banii și nonvalorile să hotărască în locul nostru, situație în care nu avem nici un motiv a ne plânge, ba din contră, vom continua să mergem pe străzi cu capul plecat, pentru a nu călca, Doamne ferește, în vreuna din gropile care se vor înmulți pe străzile Călărașiului.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

 
   

Între timp, au mai depus declarațiile în scris domnul deputat Iulian Bîrsan și domnul Igaș Traian, din cadrul Grupului parlamentar al Partidul Național Liberal; domnul deputat Dumitru Avram, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare; domnii deputați: Bogdan Ciucă, Hellvig Eduard și Ioan Țundrea, din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, doamnele deputat Mihaela Rusu și Doina Drețcanu, din partea Grupului parlamentar al PSD, și domnul Nati Meir, din partea Grupului parlamentar al deputaților fără apartenență la un grup parlamentar.

Statistic, avem astăzi 22 de deputați care au depus declarațiile politice în scris la secretariatul Camerei și 14 deputați care și le-au susținut de la microfonul Camerei Deputaților.

Nemaiexistând alți deputați care să-și prezinte în scris sau să-și susțină declarațiile politice, stimați colegi, declar închisă ședința de astăzi consacrată declarațiilor politice. Ne reîntâlnim la ora 10, pentru dezbaterea proiectelor de lege înscrise pe ordinea de zi.

Tuturor, o zi bună și să auzim numai de bine. Doamne ajută!

 
     

(Următoarele intervenții și declarații politice au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la președintele de ședință.)

 
    Petru Călian - declarație politică cu titlul «Moartea primită în dar»;

Domnul Petru Călian:

«Moartea primită în "dar"»

Agențiile de presă titrează știri de ultima oră, evenimente cu conotație geo-politică, dezastre, calamități naturale, noi acorduri, tratate, vizite bilaterale, mari descoperiri medicale etc. Toate aceste știri dau mai devreme sau mai târziu un alt curs istoriei și omenirii.

Dar ce te faci cu celelalte știri, scurte și tratate "delicat", prin care aflam că niște indivizi îți oferă moartea în "dar"?

Totul a început în urmă cu câteva luni, după ce un individ a reclamat că i-a dat unui polițist de la biroul de arest preventiv 450 de euro pentru a interveni pe lângă angajații Serviciului permise în vederea facilitării obținerii carnetului de șofer.

Procurorul și cei de la Direcția Generală Anticorupție au organizat un flagrant din care reiese că polițistul a luat banii, mai mult, procurorii au constat că au de a face cu o adevărată rețea din care fac parte unii instructori de la școlile de șoferi și angajați de la permise auto. Ca și cum nu ar fi fost de ajuns, gașca s-a completat și cu un slujitor al Domnului, sătul de cele sfinte, dar dornic să racoleze clienții dispuși să plătească pentru permisul de conducere.

Întreaga rețea acționa de mai multă vreme, fără ca autoritățile să ridice un deget. Astfel, după multe verificări făcute de DNA, firul roșu de la permise s-a încălzit mai ceva ca la Kremlin. De exemplu, prin Pitești se vorbește că vor fi ridicate peste 4 000 de permise de conducere suspectate că ar fi fost obținute prin mijloace frauduloase și că filiera din această localitate are încrengături în mai mult de 10 județe din țară.

În ce lume trăim? În lumea în care șpaga domnește și în care nu contează că mii de oameni mor în accidente de mașină greu de imaginat.

Această întâmplare este doar una din sutele de cazuri în care angajații unor instituții se întrec în a lua șpaga uitând de valorile etice sau morale.

Acești indivizi lipsiți de scrupule și conștiință ar merita să stea în pușcărie pentru tot restul vieții, deoarece, în mod voit, semnează unor indivizi naivi și inconștienți sentința la moarte "

    Cezar Florin Preda și Grațiela Denisa Iordache - declarație politică: Preluarea patrimoniului unităților militare de către consiliile locale:

Domnul Cezar Preda și Grațiela Denisa Iordache:

"Preluarea patrimoniului unităților militare de către consiliile locale"

Vrem să vă supunem atenției o situație care, nici pe departe nu este singulară, dar care demonstrează lipsa de interes a acestui Guvern. Despre ce este vorba.

Începând din anul 2005, Primăria municipiului Râmnicul Sărat a purtat corespondență cu toate instituțiile implicate - Ministerul Apărării, Guvernul României, Secretariatul General al Guvernului - privind preluarea de către primărie a patrimoniului U.M. 01258 Râmnicul Sărat.

În data de 28 martie 2006, Direcția Domenii și Infrastructuri a Ministerului Apărării transmitea Primăriei Râmnicul Sărat adresa cu nr.A/653 prin care informa că proiectul de hotărâre a Guvernului privind transmiterea imobilelor solicitate ale U.M.01258 a fost promovat din data de 26.09.2005, proiect care nu se află în fondul arhivistic al Guvernului.

După alte adrese, Direcția Domenii și Infrastructuri a Ministerului Apărării în data de 23 iun.2006 informează Primăria Râmnicul Sărat că, de fapt, proiectul de hotărâre de Guvern se află pe masa de lucru a domnului ministru al apărării naționale.

La întrebarea formulată de noi, ministrul apărării, domnul Teodor Meleșcanu răspundea în luna octombrie 2007, că în data de 30.10.2007 se va supune aprobării C.S.A.T. și avizarea transferului pentru cazarma nr.376 și că, după avizare, Ministerul Apărării va promova proiectul de hotărâre de Guvern privind transmiterea celor două imobile din administrarea proprie în administrarea consiliului local.

Stimați colegi,

Acest lucru nu s-a întâmplat până acum.

Stimați guvernanți,

Chiar nu vă pasă de imobilele Ministerului Apărării aflate într-o stare avansată de degradare și care, prin transferul către autoritățile locale, pot fi utilizate în folosul comunității? De câte ori trebuie să mai plimbați autoritățile locale de la o instituție la alta?

Cât timp trebuie să mai treacă și cât de mult trebuie să se mai degradeze acest patrimoniu astfel încât comunitățile locale să poată beneficia de aceste clădiri?

    Dorinel Ursărescu - declarație politică cu titlul Autoritățile locale au închis ochii la fraudele electorale;

Domnul Dorinel Ursărescu:

"Autoritățile locale au închis ochii la fraudele electorale"

Deși suntem de un an și jumătate stat membru al Uniunii Europene, ceea ce ar presupune, cel puțin la nivelul politic, o schimbare de mentalitate, o creștere a gradului de responsabilitate, am constatat că la actualele alegeri locale în foarte multe zone s-au repetat fapte reprobabile specifice doar perioadei de pionierat a primelor alegeri postdecembriste. Atunci, elementele din linia a doua sau a treia a fostului PCR, disimulate în gruparea numită FSN, încercau - prin orice mijloace - și reușeau să-și conserve puterea deținută înainte de 1989.

Acum, la 18 ani de la acea perioadă de pionierat, reprezentanții aceluiași FSN, regrupați în PSD și PD-L, au utilizat la maxim, pentru a obține cât mai multe mandate de primari și consilieri, arma pe care o mânuiesc cel mai bine: frauda electorală, sub diferitele ei forme.

În județul Neamț, mita electorală mai mult sau mai puțin mascată, a fost întâlnită atât în mediul rural cât și în mediul urban. Atât înainte cât și în timpul campaniei electorale. Pe fostul primar din Roman, Ioan Cărpușor (PSD) nu l-a ajutat și a pierdut. Alții, în special cei din PD-L, și-au atins scopul. Mita electorală a influențat rezultatele votului în numeroase circumscripții comunale. Nu intru în amănunte, pentru că presa locală a reliefat astfel de aspecte. Tot în județul Neamț, turismul electoral a fost la el acasă. Și aceasta în pofida faptului că legea electorală conține o serie de prevederi pentru limitarea acestui flagel.

Atât pentru situațiile de mită electorală cât și pentru cele privind turismul electoral, PNL Neamț a lansat numeroase atenționări și a sesizat organele în drept. Din păcate, autoritățile nu au luat măsurile ce se cuveneau. Nici nu știu dacă acest lucru trebuie să mă mire sau nu. De fapt, era previzibilă pasivitatea autorităților locale. Pentru că în unele situații chiar ele au jucat un rol important în încălcarea legii. Atunci când la propunerea primarului în funcție consilierii PSD și PD-L din Roman votează cu "trei mâini" - exprimarea aparține unui consilier PD-L - tichete cadou pentru o anumită categorie profesională, deși bugetul primăriei nu prevedea sumele necesare, fapta se numește cadou electoral. Sau cum se poate numi - cazul a fost intens mediatizat - excursia în Basarabia pentru pensionari organizată de viceprimarul PD-L din mandatul trecut, Vasile Ouatu? Nu tot cadou electoral?

Nici autoritățile electorale din circumscripție nu au reacționat la sesizările primite. PNL și alte două partide politice au contestat la Târgu Neamț președinții și locțiitorii celor 12 secții de votare pe motiv că erau angajați ai administrației locale, deci incompatibili pentru poziția pe care o dețineau. Demersul a fost respins categoric.

Peste câteva luni vom avea alegeri parlamentare. Primele pe sistem uninominal. Miza va fi mult mai mare decât la precedentele alegeri. Din această cauză va crește enorm și rolul "arbitrilor", adică autoritățile locale și cele electorale. Ținând cont de precedentul de la locale când acești "arbitri" fie nu s-au implicat, fie au devenit chiar "jucători", propun o adăugire a legislației electorale care să vizeze expres conduita autorităților locale și a celor electorale. În caz contrar, frauda electorală va face legea și la alegerile parlamentare.

    Horea Dorin Uioreanu - declarație politică cu titlul Baronii roșii au devenit jupâni portocalii;

Domnul Horea Dorin Uioreanu:

"Baronii roșii au devenit jupâni portocalii"

Un liberal, prin toamna lui 2004, încerca să îmi explice de unde și până unde portocaliul adoptat cu atâta frenezie de Alianță. "Simplu...", mi-a spus: "roșul socialist și galbenul liberal nu pot da decât portocaliu". Râdeam cu toții atunci, în grupul nostru de PNL-iști, hotărâți să dăm jos baronii locali care speriaseră o întreagă Românie cu abuzurile și furturile lor. Eram cu toții convinși că mai rău de atât nu se poate și, oricât de roșii în simțiri ar fi democrații, cu ajutorul lor vom alunga pericolul roșu care ajunsese să ne facă să credem că suntem cu toții supuși dispariției de pe scena politică. Când ai un inamic atât de puternic, care tinde să acapareze toată puterea politică, diferențele doctrinare devin mici, iar pericolul exterminării libertății de expresie și de gândire unește oameni complet diferiți.

În noaptea câștigării alegerilor la Cluj, patru ani mai târziu, Emil Boc îi mărturisea satisfăcut finului său proaspăt instalat șef peste județ: "Aline, de acum noi suntem jupâni!". Stau și mă întreb câtă frustrare politică și personală poate sta în spatele unor asemenea vorbe? Câtă ipocrizie? Câtă indiferență pentru oamenii care te-au ales?

În prima ședință a Consiliului local Cluj-Napoca, alcătuirea comisiilor de specialitate s-a făcut într-un birou de la partidul majoritar portocaliu și s-a prezentat, fără drept de apel, restului consilierilor. Fără să fie întrebați, fără să fie consultați, fără să fie votați... La protestul liberalilor care au cerut să fie repartizați, conform regulamentului CL, în comisiile în care se pricep mai bine, li s-a răspuns sec: "De acum, hotărăște majoritatea!".

Nu am nimic împotriva supremației majorității, instaurate de principiile democrației. Totuși, acea fragedă minoritate din consiliu, formată din PNL și PSD, reprezintă votul a câtorva zeci de mii de clujeni. Să înțeleg că pentru proaspeții jupâni va funcționa, timp de patru ani, principiul conform căruia "cine nu e cu noi e împotriva noastră"? Să înțeleg că se va instaura la Cluj un monolog al partidului jupânilor portocalii? Nu știu cum să-i spun, dar această atitudine nu are nimic de-a face cu jocul democratic. Iar PD-L a împrumutat, începând cu acest an, ceea ce le-a adus social-democraților pierzania în 2004: aroganța.

    Horia Victor Toma - declarație politică cu titlul Turismul electoral trebuie stopat;

Domnul Horia Victor Toma:

"Turismul electoral trebuie stopat"

Alegerile locale recent încheiate s-au desfășurat sub semnul proliferării mitei electorale, a turismului electoral și, o noutate în domeniu, protestele de stradă ale susținătorilor unor candidați care din diverse motive nu au reușit să iasă învingători. Ceea ce s-a întâmplat cu ocazia scrutinelor din zilele de 1 și 15 iunie trebuie să devină o lecție pentru apropiatele alegeri parlamentare. Dacă nu vor fi eliminate elementele care au viciat procesul electoral la alegerile locale, există riscul ca la alegerile parlamentare rezultatele să fie serios influențate prin mijloacele extralegale.

Din punctul meu de vedere - dar cred că acesta nu este singular - pericolul cel mai mare care ar putea denatura rezultatele la parlamentare îl reprezintă turismul electoral. S-a afirmat că prin trecerea la sistemul de vot în colegii uninominale, turismul electoral atât de des și relativ utilizat în sistemul votului pe listă, va fi eradicat. Nimic mai fals. Abia acum, când se va vota în colegii uninominale turismul electoral poate lua amploare și, culmea, sub cea mai perfectă acoperire legală.

Argumente în favoarea temerilor mele sunt multe. Să plecăm de la o (viitoare) stare de fapt. Vom avea în maxim o lună de zile decupajul colegiilor electorale. Vor exista numeroase situații - date în special de scorurile înregistrate la alegerile locale - în care candidatul unui partid politic va fi favorit fără drept de apel într-un colegiu. De aici încep calculele. Să presupunem că unui candidat - X - îi sunt suficiente 30.000 de voturi pentru a câștiga detașat colegiul. Conform estimărilor, el are însă asigurate în respectivul colegiu 33.000 de voturi. Foarte ușor respectivul candidat se poate dispensa de 3.000 de voturi pe care le poate "transfera" unui coleg de partid din alt colegiu care ar avea neapărată nevoie de ele. Transferul urmează să se facă prin metoda turismului electoral. Cum? Simplu și legal. În termenele prevăzute de lege, cei 3.000 de votanți considerați a fi "surplus" își vor face acte de domiciliu temporar în localități din alt/alte colegii. Evident, cei în cauză vor "domicilia" în localitățile respective doar câteva minute, adică cele petrecute în secția de votare. Totul are acoperire legală.

Nu vreau să devin un profet mincinos. Dar dacă va exista cineva preocupat de o minimă verificare, va observa că în luna august și în primele zile ale lunii septembrie se vor înregistra mii de flotanți sau luări în spațiu la nivelul unor largi zone din țară. Sub diferite pretexte. Pentru cei care nu împărtășesc punctul meu de vedere, îi rog să verifice numărul de schimbări temporare de domicilii din perioada premergătoare alegerilor locale. Evident, fenomenul a fost la o scară mai mică, pentru că a fost utilizat cu precădere în mediul rural, unde circumscripțiile erau mici. Să nu uităm și scandalul în derulare, cel privind obținerea prin fraudă, dar cu acoperire legală pentru beneficiari, a permiselor de conducători auto. Până acum se știe deja că 4.000 de cetățeni au devenit temporar "locuitori" ai județului Argeș pentru a putea obține de aici permisele. Și atenție, este vorba doar de permise auto, nu de un post de deputat sau senator și de contribuția voturilor personale la zestrea partidului. Deci o miză infinit mai mică decât cea politică.

Consider că Autoritatea Electorală Permanentă trebuie să găsească soluții - dar care să nu aducă atingere drepturilor electorale prevăzute prin lege și Constituție - prin care să limiteze la maxim turismul electoral. Știu că este foarte dificil pentru că este aproape imposibil ca AEP să nu intre în coliziune cu legislația existentă. Sugerez totuși, pentru început ca AEP să demareze consultări cu omologi din state unde turismul electoral este eradicat și, nu în ultimă instanță, să existe consultări cu responsabili din administrația centrală pentru a depista măsuri pentru stoparea "transhumanței" fictive.

În caz contrar, la alegerile parlamentare vom avea numeroase surprize neplăcute și rezultate viciate.

    Dumitru Avram - declarație politică: Numai patrioții pot salva România;

Domnul Dumitru Avram:

"Numai patrioții pot salva România"

La capătul unui îndelungat și irațional război politic, în care s-au înfruntat șeful statului, premierul și liderii celor mai multe partide, a fost instituit votul uninominal, apreciat de adepții săi drept un pas deosebit de important pe calea reformelor în țara noastră. Din păcate, de la primul său examen, votul uninominal se dovedește o farsă nerușinată, promovând politica sacului cu bani și incompetența, într-o mult mai mare măsură decât sistemul listelor de partid. Mai poate oare Traian Băsescu să susțină astăzi, după alegerile locale, că votul uninominal barează accesul la putere al impostorilor politici ori că noul sistem este în măsură să determine o riguroasă selecție a candidaților și o înnoire a clasei politice?

Ca să ne edificăm cu adevărat asupra "superiorității" votului uninominal, să aruncăm o privire asupra listelor de candidați pentru Primăria generală a capitalei. Surprinzător, după ce a desfundat străzile și a brăzdat trotuarele, pe care le-a ornat cu borduri din producție proprie, tăvi cu mămăligă, Adriean Videanu anunța că "V-A" mai candida pentru un nou mandat de edil-șef, dar (ca să folosim mai departe ortografia-i originală) se "V-A" bate pentru președinția Consiliului județean Teleorman, adică pentru o nouă vacă, întorcându-se acasă nu ca fiul risipitor, ci, dimpotrivă, ca unul mult prea strângător. Între timp, s-a răzgândit și în această privință, lăsându-l pe PSD-istul Liviu Dragnea să-și ducă mai departe... proiectele. În concepția lui Traian Băsescu, rotirea lui Adriean Videanu din capitala "gospodărită" la sânge către reședința județului natal constituia probabil esența marelui act de înnoire a clasei politice. Din păcate, lumea nu vede cine-i omul politic nou.

Ca și în cazul lui Vasile Blaga, candidatul PD-L la Primăria capitalei, acel vajnic secretar de partid, de azi și de ieri, devenit în campania electorală "buldogul" călit la școala riscantă a jocului bursier, pe care a absolvit-o cu un succes (financiar) demn de invidiat. Imaculatul politician democrat-liberal, cel mai bogat dintre candidați, afirma că va câștiga alegerile, întrucât "vine cu un program propriu" pe baza căruia va astupa hârtoapele lăsate moștenire de predecesorul și colegul dumisale de partid. Dacă în locul promisiunilor înșiruite pe un petic de hârtie ar fi venit cu un bilanț concret al activității desfășurate anterior, în fruntea Ministerului Administrației și Internelor, ar fi fost mult mai convingător.

Din motive politicianiste meschine, greu de înțeles, social-democrații și-au tăiat și de această dată craca de sub picioare, obstrucționându-și candidatul cu șansele cele mai mari la alegerile de la 1 iunie. În urma deciziei de a-l arunca în luptă pe unul din liderii săi, cu mult mai util în interiorul decât în afara partidului, PSD și-a retezat chiar și brațul stâng, adică mâna sa forte, care l-a individualizat în rândul protagoniștilor politici.

În schimb, liberalii au intrat în campanie mult mai destinși, am spune chiar cu cântecul pe buze, fredonat la tot pasul de candidatul lor, care, de 4 ani, ca viceprimar al capitalei, a tot țârâit ca greierul, în loc să adune grăunțe pentru oamenii Cetății lui Bucur.

Candidatul Partidului România Mare la Primăria Municipiului București, doamna senator prof. univ. dr. Verginia Vedinaș, remarcabil jurist și, în același timp, om politic onest și lucid, s-a înscris într-o asemenea competiție din dorința sinceră de a contribui în mod real și cu toate puterile la redresarea capitalei noastre și la propulsarea ei în rândul celorlalte metropole ale Uniunii Europene. Mesajul cu care s-a prezentat în fața alegătorilor a reflectat întru totul concepția politică a PRM, în numele căreia acest partid justițiar acționează consecvent, prin toate mijloacele și cu toate posibilitățile pe care le are la dispoziție, pentru apărarea drepturilor fundamentale ale tuturor cetățenilor, pentru egalitatea acestora în fața legii, dezvoltarea fiecărei localități în parte și a țării, în ansamblul ei, pentru emanciparea poporului român, pentru integrarea sa într-o Europă unită și puternică.

Doamna Verginia Vedinaș a refuzat să se asocieze acelora care cred că o campanie electorală înseamnă prin excelență atac la baionetă asupra adversarilor politici, împroșcarea cu noroi a celorlalte partide. Ca jurist și ca membru al unui partid justițiar, candidata PRM la Primăria Capitalei și-a făcut publică părerea sa potrivit căreia România nu are nicio șansă să devină un stat de drept atâta vreme cât cetățenii săi nu au capacitatea de a respecta legile țării, cât timp autoritățile publice se situează deasupra legii, atentând la valorile fundamentale ale poporului nostru, dar mai cu seamă în condițiile în care singurul lucru ce contează în aceste vremuri sălbatice este banul, preocuparea multor politicieni de a situa afacerile personale deasupra Interesului Național.

O asemenea lipsă de respect față de lege a dus la degradarea capitalei sub toate aspectele. Oricine vede cu câtă sălbăticie se distrug zonele verzi, pentru ca niște mafioți să înalțe construcții impunătoare, aducătoare de mari profituri. Bucureștenii condamnă nepăsarea fostelor și actualelor autorități locale față de situația dezastruoasă în care se află capitala. Astăzi, Bucureștii arată ca după bombardament. Așa cum se prezintă acum, cu infrastructura, traficul, curățenia, poluarea, învățământul ori sănătatea, metropola noastră are nevoie în mod stringent de o mână de gospodar capabil și cu tragere de inimă, care să o scoată la lumină. Așa cum sunt și doamna deputat Anca Petrescu, arhitect, autoarea Proiectului Casei Poporului, și doamna deputat conf. univ. dr. Florina Jipa, juristă, membră a delegației României la Uniunea Europei Occidentale, care au candidat pentru Primăriile Sectoarelor 1 și, respectiv, 4, marea interpretă a cântecului popular, doamna senator Irina Loghin, și doamna conf. univ. Mihaela Ionescu, fostă deputat, candidate pentru consiliul municipal, sau domnii Dănuț Saulea, general, Cristian Buzea, deputat, Ioan Bâldea sau Mihai Coandă, care au candidat pentru celelalte sectoare ale capitalei.

Din păcate, alegătorii n-au înțeles că a sosit, în sfârșit, vremea să se pună capăt domniei mafiote la conducerea politico-administrativă a Primăriei generale și a primăriilor de sector exercitate de-a lungul ultimilor 18 ani de liberali, țărăniști sau democrați și să acorde încredere deplină candidaților PRM. Exista speranța ca Bucureștii să capete cu adevărat vocația unei capitale europene. Viitorul orașelor și satelor noastre depinde în primul rând de votul alegătorilor, de voința lor.

Cât de actuale sunt și astăzi reflecțiile marelui nostru istoric Nicolae Iorga, cel care, cu mai bine de 75 de ani în urmă, spunea: "Nici cu petrecăreții care o duc bine astăzi, nici cu criticii ușori care nu văd bârna din ochiul lor și au uitat păcatele lor proprii de unde pleacă, nu păcatele, dar suferințele acelora care guvernează astăzi, nu cu aceștia se va drege România, ci se va drege cu oameni tineri sau bătrâni, bărbați sau femei, care știu ce este neamul lor, care știu ce e țara lor și care înțeleg că meritul unei societăți nu stă în a vegeta în împrejurări bune. Ci în a birui vremurile care ne stau împotrivă."

    Constantin Faina - declarație politică cu titlul De ce?;

Domnul Constantin Faina:

"De ce ?"

De ce nu se desfășoară lucrurile în agricultură normal, în condițiile în care natura, de data aceasta, nu ne este potrivnică, se întreabă fermierii români?!

Răspunsul la această întrebare ar trebui să îl primească de la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, dar cu siguranță, nu va fi un răspuns mulțumitor. Este posibil ca o parte din subvențiile acordate de UE pentru agricultură, aferente anului 2007, să se piardă dacă documentele nu vor fi întocmite la timp. Numai 356.426 fermieri și-au primit subvențiile pe suprafață până în prezent, suma acestora ridicându-se la doar 78 milioane de euro.

Plățile care au întârziat, în proporție mai mare de 4%, după data de 30 iunie se vor reduce progresiv cu 10% în luna iulie, 25% în luna august, 45% în luna septembrie și 70% până în 15 octombrie 2008.

Suma aferentă rambursărilor va fi suportată teoretic de către stat, de către noi toți. Cum în buget nu sunt cuprinse aceste sume, fermierii nu vor mai primi acești bani.

Ca și cum problema plăților nu ar fi suficientă, constatăm că Agenția de Plăți pentru Dezvoltarea Rurală și Pescuit (APDRP) nu poate semna contracte cu beneficiarii proiectelor depuse în luna martie pentru accesarea fondurilor europene și țara noastră nu poate primi avansul de 7%, ceea ce ar reprezenta aproximativ 300 de milioane euro din fonduri.

Potrivit datelor APDRP, 341 de proiecte au fost aprobate din 923 proiecte depuse, iar beneficiarii acestora nu pot semna contractele cu Agenția, deoarece țara noastră nu a primit încă decizia oficială din partea Comisiei Europene.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale este permanent în căutarea de soluții care să rezolve aceste probleme, dar întotdeauna cu întârziere... lucru ce nu mai poate fi explicat fermierilor care se întreabă: De ce în condiții climatice până acum prielnice agriculturii, lucrurile nu merg bine?

    Paul Magheru - declarație politică cu titlul Transformarea votului în marfă;

Domnul Paul Magheru:

"Transformarea votului în marfă"

Noua alianță care s-a încropit la București, între PD-L și PNG-CD, cu alte cuvinte între Băsescu și Becali, vorbește de la sine despre nivelul josnic al politicii românești. Partidul Democrat-Liberal (PD-L), cu cei 24 de consilieri generali (din totalul de 55) și PNG-CD (partidul lui George Becali) cu cei patru consilieri au format majoritatea în Consiliu. Formarea majorității în Consiliul General al Municipiului Bucuresti (CGMB), înseamnă că practic, noul primar general, Sorin Oprescu, va fi izolat în Consiliu.

Această alianță consfințește un posibil mariaj, care ar putea rămâne în viață și pentru alegerile parlamentare. În felul acesta, Gigi Becali are toate motivele să spere că va participa la o posibilă guvernare. E greu de crezut că se va ajunge până acolo, dar de gândit la un scenariu ipotetic, ne putem gândi. În contextul acesta, degradarea atât de mult trâmbițată a clasei politice pare să atingă apogeul. Cei doi prieteni de pahar, Băsescu și Becali, adeveresc perfect zicala: cine se aseamănă, se adună. Sacoșa cu bani se pare că face legea peste tot, atât în fotbal cât și în politică. Iată că aceste alegeri locale, în care s-a implementat votul uninominal, au adus cu sine consecințele negative, pe care PRM-ul le-a clamat, de-atâtea ori, prin reprezentanții săi.

Legea uninominalului a transformat votul în marfă. Oamenii cu bani mulți și școală puțină au dat năvală în politică, marginalizând prin forța banului și a mitocăniei lor intelectualii de bună credință, mult mai calificați în a ocupa funcții de conducere administrativ politice. Tiparul acesta al golăniei politice pe care îl reprezintă Gigi Becali a fost lansat pe piața politică de la noi, de către cel cu care astăzi face alianță Becali, și anume Traian Băsescu. Alianța lor este una cât se poate de naturală având în vedere profilurile politice și umane ale celor doi. Posibilitatea multiplicării acestui tip de om și de comportament politic a devenit realitate prin intermediul legiferării acestui vot uninominal, care va aduce pe scena politică și alți măscărici, saltimbanci sau șmecheri de bodegă, care s-au îmbogățit prin tot soiul de afaceri cu Statul Român, și care încearcă să-și spele banii prin politică. Acești așa-ziși oameni de afaceri par a fi cei pe care votul uninominal îi va propulsa în față. Privindu-i în parte pe fiecare cu afacerile lor cu tot, ne putem dumiri imediat că niciunul dintre aceștia n-a făcut bani din producție sau din inventarea unui produs, ci pur și simplu, atunci când nu au jefuit Statul Român, au făcut speculații bancare și imobiliare, de cele mai multe ori pe spinarea celor mulți.

Frauda pe care PRM-ul o semnalează la aceste alegeri locale a început întâi cu această cumpărare a votului, practic cu această transformare a votului în marfă. Evident că ea a fost continuată și de fraudarea efectivă, și anume tehnică, a buletinelor de vot. Revenind la alianța nou înfiripată, ea arată vidul clasei politice românești. Cum e posibil ca un partid, de slugi, e adevărat, să facă o alianță cu un partid fantomă, inexistent ca structură politică propriu-zisă. Șubrezenia sistemului politic de la noi iată că permite ca un fals partid, cum este acest PNG-CD, să decidă majoritatea Consiliului General al Municipiului București.

Este trist că în România anului 2008, democrația noastră nu are încă formați acei anticorpi, care în societățile civilizate ucid din fașă impostura și blatul politic. Transferul blatului din fotbal în politică va costa scump populația acestei țări, care va continua în felul acesta să plătească oalele sparte ale politicienilor. Partidul România Mare speră ca românii să se deștepte și să nu se mai lase înșelați de tot soiul de analfabeți, care manipulați din spate ca niște marionete, de tot soiul de sforari, se dau mari patrioți, cu gândul ascuns de a mușca din bazinul electoral al PRM.

Ulciorul nu va merge de multe ori la apă, după cum spune o veche zicală românească, iar mitocănia, incultura și impostura îi vor duce pe termen lung, la faliment politic, pe cei care cred că pot abuza la nesfârșit de încrederea românilor.

    Rareș Șerban Mănescu - intervenție legată de proiectele de reabilitare a sistemelor de alimentare cu apă;

Domnul Rareș Șerban Mănescu:

Guvernul a aprobat obiectivele de investiții și indicatorii tehnico-economici pentru o serie de proiecte de reabilitare, modernizare și extindere a sistemelor de alimentare cu apă, proiecte finanțate în cadrul Acordului de împrumut dintre România și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei.

Astfel, în 12 orașe cu peste 50.000 de locuitori se vor realiza proiecte de reabilitare a sistemelor de alimentare cu apă, extindere sau creare de noi rețele de distribuție a apei potabile, reabilitarea stațiilor de tratare a apei potabile sau a surselor de apă, reabilitarea stațiilor de epurare a apelor uzate. Printre aceste orașe se numără Rebrișoara, Călărași, Lehliu Gară, Eforie etc.

Finanțarea acestor obiective se va face din credite externe de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, dar și de la bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor și de la bugetele locale.

Programul beneficiază, în prima etapă, de 208,1 milioane Euro, lucrările de bază reprezentând 182 milioane Euro, din care 78% finanțare B.D.C.E și 22% contribuția autorităților locale. Sumele vor fi alocate pentru realizarea unui număr de 59 de proiecte, în tot atâtea localități cu peste 50.000 de locuitori.

La finalizarea proiectelor, peste 800.000 de oameni vor beneficia de condiții de viață mai bune, în special în ceea ce privește îmbunătățirea calității apei potabile și reducerea poluării. Investițiile vor avea un impact semnificativ și asupra dezvoltării turismului în localitățile vizate, în special în ceea ce privește stațiunile balneo-climaterice incluse în proiect.

    Eduard Raul Hellvig - declarație politică: Considerente cu privire la necesitatea eficientizării actului medical în spitale;

Domnul Eduard Raul Hellvig:

Declarație politică: "Considerente cu privire la necesitatea eficientizării actului medical în spitale"

În declarația mea politică de astăzi doresc să abordez o situație cu care se confruntă pacienții și medicii din unitățile sanitare clinice nu numai din județul Bihor, ci și din România.

Potrivit prevederilor documentelor europene din domeniul sănătății - precum "Împreună pentru sănătate: Programul de Sănătate 2008 - 2013", sau a celor românești - precum "Contractul - cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anul 2008" sau "Planul Strategic al Ministerului Sănătății Publice pentru perioada 2008 - 2010", este recunoscut atât dreptul la autodeterminare al persoanelor în ceea ce privește sănătatea lor sau accesul la o îngrijire de bună calitate, cât și faptul că asiguratul are dreptul de a-și alege furnizorul de servicii medicale, și acela că un obiectiv prioritar al sistemului românesc de sănătate este eficiența.

Însă, în condițiile în care, în spitalele românești, pacientul care dorește internarea este, de multe ori, îndrumat spre un anumit medic pe baza criteriului repartiției numărului de paturi pe medic, și nu pe cel al respectării dreptului său de a-și alege medicul, consider că acest sistem nu respectă nici dreptul la liberă alegere al pacientului și nici promovarea unui act medical de calitate și eficient, iar efectele unei astfel de situații au constat fie în existența unor paturi de spital neutilizate, fie în imposibilitatea - din partea unor medici - de a prelua cererile de internare ale unor pacienți.

Din aceste considerente cred că nu se poate vorbi, în România, despre realizarea unui sistem de sănătate durabil, modern și eficient, fără punerea, în mod real, a accentului pe drepturile cetățenilor și ale pacienților, sau pe creșterea calității serviciilor medicale - fie că ne referim la dimensiuni precum eficiența, competența echipei medicale sau satisfacția pacientului.

În acest context, atingerea obiectivului unei eficientizări a actului medical și creșterea performanței medicale în spitale presupun atât promovarea principiului flexibilității în utilizarea numărului de paturi disponibil, pe o secție, de către medici, în funcție de solicitările pacienților, cât și salarizarea medicilor în funcție de performanțele lor medicale (numărul de internări, indicele de complexitate al cazului, etc.).

Într-o Uniune guvernată de principiul liberei circulații a persoanelor și în condițiile existenței unei nemulțumiri a personalului de specialitate român față de nivelul de salarizare, precum și a unui grad redus de satisfacție profesională, sistemul medical românesc se confruntă cu riscul migrării acestui personal, mai ales a celui înalt calificat și performant, spre alte state europene. Mai mult, creșterea mobilității și pretențiilor pacienților face ca promovarea, în cadrul spitalelor românești, a unor servicii medicale de înaltă calitate și a unui mediu concurențial să fie imperativă.

Așadar, în condițiile în care sănătatea ocupă locul 4, (cu un procent de 23%, conform Eurobarometrului 68) între principalele preocupări aflate pe agenda cetățeanului român, consider că Ministerul Sănătății are obligația de a sprijini acele politici naționale care să garanteze furnizarea de produse, servicii și management de cea mai înaltă calitate, în scopul creșterii nivelului de satisfacție al pacienților, al eficientizării sistemului de sănătate românesc, și al creșterii calității vieții populației.

    Emilian Valentin Frâncu - declarație politică Vom ajunge să economisim resursele energetice;

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

"Vom ajunge să economisim resursele energetice"

Măsurile care au drept scop asigurarea siguranței energetice în țările europene vor începe să își facă simțită prezența spre sfârșitul acestui an și începutul anului viitor.

În privința măsurilor pe termen lung, UE este angajată într-un proces de elaborare a unei politici comune în domeniul schimbărilor climatice și al energiei, cu accent pe energiile regenerabile (nucleară, eoliană, bio- și hidro-) de primă și de a doua generație.

Este de dorit ca la reuniunea din octombrie a Consiliului European, pe baza propunerilor pe care le va face Comisia Europeană, să existe o serie de măsuri judicioase, capabile de a fi adoptate, chiar dacă până atunci va exista o anume libertate, la nivelul fiecărei țări, de a introduce măsuri pe termen scurt.

Însă măsurile pe termen lung nu pot să aducă rezultate decât într-un interval de minimum cinci până la șapte ani.

Acest lucru înseamnă că, indiferent de dificultățile care ne așteaptă, atât noi, cât și partenerii noștri europeni trebuie să facem tot posibilul pentru a implementa, în curând, măsuri poate fără precedent în domeniul economisirii resurselor energetice.

    Emilian Valentin Frâncu - declarație politică Se impun măsuri urgente în zona subvențiilor agricole;

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

"Se impun măsuri urgente în zona subvențiilor agricole"

Previziuni sumbre încep să-și facă loc în legătură cu viitorul planetei și al resurselor de hrană. Catastrofele meteorologice, încălzirea globală, distrugerea recoltelor, scumpirea carburanților, toate acestea își pun din ce în ce mai acut amprenta pe viața noastră de zi cu zi și riscă să se cronicizeze.

România nu poate rămâne insensibilă, în această privință, la eforturile țărilor cu care este parteneră în cadrul Uniunii Europene. Nu întâmplător, pentru premierul Călin Popescu-Tăriceanu principalul subiect la recentul Consiliu European de Vară l-a constituit nu atât Tratatul de la Lisabona, cât creșterea prețurilor la produsele alimentare și la combustibili.

Aceste creșteri spectaculoase de prețuri nu sunt determinate de un dezechilibru între cerere și ofertă, ci, mai degrabă, de așteptările și temerile legate de creșterea consumului în perspectivă și de scăderea resurselor.

Soluțiile cele mai bune nu sunt neapărat cele de natură fiscală, care au efect de scurtă durată, ci acelea care au efect pe termen lung, ca de exemplu creșterea cotelor de lapte, suspendarea taxelor vamale la importul de cereale în UE, precum și vânzarea de produse din stocurile de intervenții.

Foarte importantă devine, în context, asigurarea unui acces egal al tuturor fermierilor europeni la subvențiile europene în agricultură. Se manifestă o discrepanță majoră între subvențiile acordate în unele țări și cele care sunt alocate statelor nou-intrate în Uniune, iar aceaste discrepanță trebuie să înceteze.

Una dintre subvențiile de luat în seamă aici este cea aplicată carburanților și combustibililor folosiți în agricultură, fără de care dificultățile generate de insecuritatea energetică se vor reverbera și mai profund în sfera insecurității alimentare.

    Mircia Giurgiu - declarație politică intitulată Educația - un «rău» necesar;

Domnul Mircia Giurgiu:

Educația - un "rău" necesar

Fiecare părinte își dorește ceva mai bun pentru copilul lui decât a avut el. O educație mai bună, o slujbă mai bună, un salariu mai bun, o casă mai mare și mai bună. Ceva, orice mai bun. Primii pași ai copilului nici un părinte nu-i uită. Prima zi la grădiniță reprezintă un coșmar pentru mamă, pentru că își lasă puiul de lângă ea. Prima zi de școală e un chin pentru copil, deoarece nu mai este în mediul cunoscut al grădiniței unde se juca. Acum trebuie să învețe să scrie, să socotească și să citească.

Pe stradă, în mașinile de transport în comun, se aud conversații de genul "pe vremea mea se făcea școală, nu ca acuma" ori "când eram eu la școală, eram obligați să purtăm uniformă, fetele cordeluță și nu avea voie să lipsească de pe mâneca uniformei numărul matricol al elevului, dar în zilele astea ..." și fraza este lăsată în suspans, iar interlocutorul dă semnificativ din cap, știind el ceva.

Nimic mai adevărat. Din 1990 până azi, câți miniștri a avut România la educație, tot atâtea așa-zise reforme s-au făcut. Fiecare a venit cu idei noi, nu dintre cele mai bune, dar care erau aplicate, mai cu folos sau nu. Niciunui ministru nu i-a plăcut denumirea instituției pe care o conduce, altfel nu-mi explic de ce fiecare o schimba. Doar "reforma" rămânea o constantă.

S-a schimbat modalitatea de admitere în liceu, în facultate. S-au introdus manuale alternative - nici azi nu am înțeles rațiunea unei astfel de decizii, de parcă fiecare specialist în matematică, istorie, geografie ori limba română sau orice limbă străină a învățat o altă matematică, istorie, geografie, limbă română ori altă disciplină. Problema cu manualele alternative nu este viziunea diferită a autorului său, ci faptul că subiectele la examenele ori tezele pe care elevul trebuie să le dea sunt din cu totul alte manuale decât a învățat și se corectează după altele decât cele din care s-au formulat subiectele.

Ne mai miră atunci faptul că promovabilitatea este extrem de redusă? N-ar trebui. Calitatea învățământului nu depinde de un manual, întrucât s-au reușit performanțe și înainte de 1989, când exista câte un manual pentru fiecare disciplină în parte. S-au format ingineri, medici, profesori care fac cinste României. Acum, ne rămân doar manualele alternative și "reformele" din învățământ.

Trebuie să avem grijă de educația copiilor noștri, asigurând cadrelor didactice un salariu mai mult decât decent și un mediu propice pentru dezvoltarea intelectuală a copiilor, ei fiind viitorul nostru, al tuturor.

    Vlad Gabriel Hogea - invitație de a reciti cu ochii minții unul dintre cele mai fascinante pamflete din istorie «Complotul Bubei» de B.P.Hașdeu;

Domnul Vlad Gabriel Hogea:

Unul dintre cele mai fascinante pamflete din istorie este "Complotul Bubei" de Bogdan Petriceicu Hasdeu. Parcurgându-l împreună, vom privi cu ochii minții fresca alegorică a luptei eterne dintre normal și monstruos, dintre valoare și impostură, dintre puritate și murdărie. Epoca noastră n-a fost ferită de un nou val de lepră morală. Nu știu dacă avem puterea de a-l îndepărta cu totul, dar suntem datori măcar să încercăm. Versurile măiastre ale lui Hasdeu străbat veacurile până la noi și își păstrează, din păcate, actualitatea: "A fost o petrecere mare: / Leproșii din mii de hotare / Veniră pe mii de poteci. / Vedeai o icoană grozavă! / Tot bube, pocnind de otravă, / Pe brațe, pe coapse, pe frunți! / Otrepuri, de mult închegate, / Lipite pe răni destupate, / Ca niște oribile punți! (...) S-așază pe gânduri în iarbă, / Și buba pe bubă se-ntreabă: / Cum merge și ce-i de făcut / În lume să nu mai domnească / Tăria și fala trupească, / Frumosul călcând pe cel slut? / Se scoală atunci din grămadă / O fiară, un monstru, o pradă / A unui sarcasm infernal: / Atât de urât că, văzându-l, / N-ai pune pe oameni de-a rândul / Cu cel mai hidos animal! / Se umflă a scoate cuvântul, / Și parcă vuiește mormântul, / Răsună un glas din plămâni, / Pe care ca toți să-l auză, / Îl trage prin nări și prin buză, / Sudoarea curgând peste răni! / «De prin puțuri și izvoare / Toată lumea bea - / Așa el zicea - / Fraților, pricepeți oare / Cugetarea mea? / Apa-i pentru noi scăpare, / Iute la fântâni, / Din glezne și mâini / Dați-le cu mic și mare / Puroaie din răni! / Toate țările să fie / De sus până jos / Și până la os / Un popor de carne vie: / Lepros și lepros! / Ha, ha, ha! Să vezi atunce / O viță ș-un soi / Întocmai ca voi: / Unde-i sântul ca s-arunce / Cu piatra în noi?..» (...) Strigați de bucurie, / Săltați de veselie, / Căci lepra cu urgie / Se mișcă pas la pas: / Prin târguri și prin sate, / Cu ape-nveninate, / Ea țările răzbate, / Puțin i-a mai rămas! / Priviți-o cum pătrunde / În turnurile unde / De-abia se mai ascunde / Seniorul tremurând; / Bordeiul și palatul, / Săracul și bogatul, / Opinca și-mpăratul / O vor simți pe rând! / Atunci din voi oricare / Va fi ușor în stare / Și el s-ajungă mare, / Căci lepra-i chiar pe tron! / Și iacă din nimică / Bubosul se ridică / Marcheze ori vlădică, / Sau cel puțin baron! / Și nu visează nime / C-o nouă nobilime / Se urcă la nălțime / Pe feudalul car! / O bubă moștenită, / De secoli învechită, / E cea mai strălucită: / Lepros ereditar! / În urmă, se-nțelege, / Veți născoci o lege, / Că nimeni nu se-alege / De nu va fi bubos: / Căci este cu dreptate / Ca prin majoritate / Rotund să meargă toate / Sub cerul luminos! / O goană-nvierșunată / Se va porni pe dată / În lumea cea curată / Pe bietul nesupus, / Ce nu vrea să-nțeleagă / Că trebuie o plagă / Să fie țara-ntreagă / Când buba șade sus! / Printr-un decret se schimbă / Orice idee strâmbă, / Scoțându-se din limbă / Că lepra e un rău; / Și după chip și seamă, / Pe pânză și pe-aramă, / Veți face fără teamă / Bubos pe Dumnezeu!"...

    Miron Ignat - declarație politică despre Pescuitul în Delta Dunării;

Domnul Miron Ignat:

"Pescuitul în Delta Dunării"

Delta Dunării este o zonă unică din România, o zonă importantă pentru județul Tulcea și pentru întreaga țară, datorită potențialului turistic pe care îl oferă, dar și datorită bogățiilor peisagistice, cu flora și fauna variată, care atrage anual mii de turiști.

Numărul turiștilor care vizitează Delta Dunării a crescut semnificativ în ultimii ani, datorită bogățiilor naturale și peisajului mirific din această zonă. La aceasta se adaugă și ospitalitatea cu care sunt tratați de localnici, mâncărurile și tradițiile specifice zonei, explorarea fiecărui colț al sălbăticiei cu bărcile pescarilor.

Populația Deltei Dunării are un mod de viață care a rămas neschimbat de secole. Oamenii din deltă, majoritatea de naționalitate rusă- lipoveană, alături de români, turci, armeni, greci, și având ca ocupație de bază pescuitul, fac tot ce le stă în putere pentru a dezvolta turismul, acesta devenind o altă sursă economică pentru ei. Cea mai mare parte a locuitorilor din Deltă se ocupă cu pescuitul, peștele fiind singura sursă de hrană, de întreținere și de venit.

În ultima perioadă, situația pescuitului s-a înrăutățit, astfel, mare parte din populație riscă să rămână fără ocupație și fără posibilitatea de a-și asigura traiul de zi cu zi. Zona Deltei Dunării a fost delimitată de concesionari, iar pescarii au fost puși în imposibilitatea de a-și mai practica activitatea. Acest lucru a determinat reducerea locurilor de muncă, creșterea nivelului de braconaj, reducerea finanțărilor pentru sectorul acvaculturii.

Este nevoie de o implicare concretă în activitatea pescuitului din Delta Dunării. Trebuie adoptate măsuri cu privire la drepturile și obligațiile concesionarilor, pentru prevenirea și combaterea braconajului.

Un capitol aparte în cadrul acestei probleme îl constituie acreditarea profesiei de pescar, precum și condițiile de viață și de muncă ale acestora. Este nevoie de această reglementare a statutului pescarilor și de acordarea de facilități materiale, datorită faptului că munca lor de zi cu zi reprezintă singura sursă de venit pentru întreaga familie, într-un spațiu izolat geografic de restul țării.

Trebuie avut în vedere că pescarii din Delta Dunării cunosc această îndeletnicire de sute de ani și o transmit din generație în generație.

Pe data de 27 iunie se sărbătorește «Ziua mondială a pescuitului». Potrivit unui comunicat de la Bruxelles, în perioada anilor 2008-2013, România va primi aproximativ 307 milioane de euro prin «Programul Operațional pentru Pescuit». Cu ajutorul acestor banii trebuie să-i sprijinim pe locuitorii deltei cu programe și măsuri care să-i determine să-și continue activitatea tradițională în condiții favorabile, să adopte tehnologii noi de pescuit și crescătorii.

    Lia Ardelean - referire la Un ordin restrictiv și discriminatoriu al ministrului sănătății privează vârstnicii de peste 65 de ani de tratament,

Doamna Lia Ardelean:

"Un ordin restrictiv și discriminatoriu al ministrului sănătății privează vârstnicii de peste 65 de ani de tratament"

Bolnavii români în vârstă de peste 65 de ani pot muri cu zile din cauza unui ordin al ministrului sănătății publice, Eugen Nicolăescu, care le interzice să beneficieze de tratamentele necesare unor afecțiuni grave. Ordinul nr.658 din data de 5 iunie 2006 privind aprobarea Criteriilor de eligibilitate pentru includerea în tratamentul antiviral și alegerea schemei terapeutice la pacienții cu hepatită cronică virală B, C și D, precum și la pacienții cu ciroză hepatică HBV, C și D, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 550/26 iunie 2006, prevede restricții de vârstă pentru beneficiari.

O serie de bolnavi din județul Arad mi s-au plâns că nu pot beneficia de tratamentul prevăzut pentru afecțiunile aferente Ordinului nr.658 din cauză că nu se încadrează în limitele de vârstă stabilite de respectivele criterii de eligibilitate. Potrivit documentului amintit, pentru hepatita cronică cu virus B cu AgHBe pozitiv, hepatita cronică cu VHB+VHD, precum și pentru hepatita cronică cu virus C, bolnavii cu vârste de peste 65 de ani nu pot beneficia de tratamentele de care au nevoie. Consider că prevederile Ordinului nr.658 al MSP sunt cel puțin exagerate și discriminatorii, deoarece dreptul la viață și tratament îl are fiecare om din această țară, indiferent de vârstă, cu atât mai mult cu cât politicienii își fac mai mereu un titlu de glorie din apărarea demnității persoanelor vârstnice. Am întâlnit femei aflate în tratament când au împlinit 65 de ani, zi din care, pur și simplu, nu au mai putut să-l continue, un fapt absolut înfiorător.

În acest sens, am înaintat un document ministrului sănătății, dar și primului-ministru, prin care am cerut să corecteze prevederile Ordinului 658/2006, în așa fel încât să poată beneficia de tratament toți cetățenii României, indiferent de vârsta lor. Consider că ordinul respectiv este un act normativ restrictiv și incalificabil, care trebuie anulat în cel mai scurt timp. De asemenea, voi sesiza Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, pentru că nu poți să discriminezi în asemenea hal oameni care au contribuit o viață întreagă la fondul asigurărilor de sănătate.

    Lia Ardelean - Vinovăția exclusivă a mamelor minore este eronată;

Doamna Lia Ardelean:

"Vinovăția exclusivă a mamelor minore este eronată"

Un recent răspuns pe care l-am primit la întrebarea adresată ministrului muncii, familiei și egalității de șanse, Paul Păcuraru, referitoare la numărul minorelor care au devenit mame, a relevat amploarea fără precedent pe care acest fenomen a înregistrat-o în ultimii ani. Opinia publică asistă la spectacole nefirești, protagoniste fiind fetele care au devenit mame, iar în paralel numărul copiilor abandonați imediat după naștere a crescut simțitor. Răspunsul ministrului indică faptul că, în fiecare din ultimii șase ani, minimum 500 de fete sub 15 ani, copile în fond și la urma urmei, au născut anual în România! Cât despre minorele cu vârste cuprinse între 15 și 18 ani care au născut în aceeași perioadă de referință, respectiv 2001-2006, acestea sunt de ordinul unor cifre amețitoare, cuprinse între 26.246 și 28.562.

Cu toate că MMFES a derulat în ultimii ani numeroase campanii de conștientizare în vederea diminuării fenomenului, în scopul schimbării percepțiilor și atitudinii părinților privind responsabilitatea lor în ceea ce privește creșterea și educația copiilor, este totuși trist faptul că societatea civilă și autoritățile abilitate nu întreprind mai mult în acest sens. Personal, consider că numărul mare al mamelor minore din România este și o consecință directă a prezentării așa-numitei vinovății a minorelor care au devenit mame. Din păcate, asistăm mult prea pasivi la astfel de situații de discriminare, deoarece fetele în cauză, incriminate pe nedrept, nu au putut să-și aducă pe lume copiii fără ajutorul unor bărbați! În nici un caz, însă, din cele prezentate în mass-media nu apar persoanele de sex masculin, fapt reprobabil, deoarece în astfel de situații partea de vină ar trebui împărțită în mod egal între părinți, cu atât mai mult cu cât majoritatea taților implicați nu sunt minori.

    Andrian-Sirojea Mihei - intervenție cu tema Drapelul Național - sursă de mândrie și inspirație;

Domnul Andrian-Sirojea Mihei:

"Drapelul Național - sursă de mândrie și inspirație"

Anul acesta se împlinesc 10 ani de când data de 26 iunie a fost proclamată Ziua Drapelului Național prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998. Ziua Drapelului Național a fost instituită pentru a marca ziua de 26 iunie 1848, când guvernul revoluționar a decretat ca tricolorul - roșu, galben și albastru - să reprezinte steagul național al tuturor românilor, prin Decretul nr. 1 din 14/26 iunie, a doua zi, drapelul național tricolor fiind sfințit în cadrul unei mari adunări populare, pe câmpul Filaretului, numit atunci Câmpia Libertății.

O dată cu alegerea lui Alexandru Cuza ca domnitor al Moldovei și Țării Românești, din 1859, tricolorul s-a impus, având culorile dispuse pe orizontală. În 1866, după venirea lui Carol I, culorile au fost dispuse, conform regulilor europene pentru steaguri tricolore, pe verticală. Forma actuală a drapelului a fost definită prin legea nr. 75 din 16 iulie 1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice și este statuată în Constituția României în articolul 12: "Drapelul României este tricolor; culorile sunt așezate vertical, în ordinea următoare începând de la lance: albastru, galben, roșu". Conform istoricilor și specialiștilor în heraldică, există înscrisuri că populația din regiune a fost reprezentată de aceste trei culori încă de pe vremea Daciei Traiane și că acestea au fost transmise și păstrate din generație în generație, fiind mărturie a statorniciei românilor pe aceste meleaguri și a luptei continue pentru împlinirea idealurilor de independență și unitate.

Necesitatea instituirii unei Zile a Drapelului Național provine din considerentul că drapelul național, simbolul cel mai statornic și sfânt al unui popor, care îl individualizează și îl reprezintă între celelalte națiuni, încărcat de istoria întregului neam, trebuie onorat și respectat, iar manifestările dedicate lui în această zi pot contribui la conștientizarea și revigorarea respectului ce i se cuvine, precum și la consolidarea sentimentelor patriotice.

Conform legii, drapelul României se arborează permanent pe edificiile și în sediile autorităților și instituțiilor publice, la sediul partidelor politice, al sindicatelor, al instituțiilor de învățământ și cultură, la punctele pentru trecerea frontierei, precum și la aeroporturile cu trafic internațional, ca pavilion pentru navele de orice fel și alte ambarcațiuni ce navighează sub pavilion românesc și la sediul misiunilor diplomatice și oficiilor consulare ale statului român din străinătate. Totodată, drapelul României se arborează temporar cu prilejul zilei naționale a României și al altor sărbători naționale, cu ocazia festivităților și ceremoniilor oficiale cu caracter local, național și internațional, cu prilejul vizitelor oficiale întreprinse în România de șefi de stat și de guvern, precum și de înalte personalități politice reprezentând principalele organisme internaționale interguvernamentale, în cadrul ceremoniilor militare și cu ocazia desfășurării diverselor competiții sportive.

Câți dintre români nu au fost măcar o dată mândri văzând drapelul înălțându-se, încununând rezultatele sportivilor noștri, câți dintre noi nu am suferit văzându-ne eroii întorcându-se din misiuni înfășurați în drapel? Folosesc acest prilej pentru a îndemna fiecare român să fie patriot, fiecare acțiune pe care o întreprinde - de la rutina cotidiană a muncii, până la educația copiilor - să fie făcută cu sentimentul de mândrie față de trecutul românilor, cu responsabilitate față de prezent și cu dorința și speranța de a clădi un viitor de care copiii noștri să fie mândri.

    Andrian-Sirojea Mihei - intervenție cu tema Ziua Organizației Economice a Mării Negre - prilej de stabilire a priorităților României la Marea Neagră;

Domnul Andrian-Sirojea Mihei:

"Ziua Organizației Cooperării Economice a Mării Negre - prilej de stabilire a priorităților României la Marea Neagră"

Stimați colegi,

Pe data de 25 iunie, statele membre ale Organizației Cooperării Economice a Mării Negre aniversează 16 ani de la înființarea acestei structuri de cooperare regională, inițiată cu prilejul Summit-ului de la Istanbul, pe data de 25 iunie 1992, cu scopul de a promova în zona Mării Negre un spirit de cooperare și de a crea un cadru instituțional pentru a facilita interacțiunea statelor membre în domenii precum cel economic, academic, guvernamental, parlamentar, financiar-bancar, și cooperarea la nivelul autorităților locale pentru dezvoltarea, stabilitatea și progresul regiunii. Folosesc acest prilej pentru a face câteva considerații asupra rolului și importanței României în regiune.

Marea Neagră are o locație strategică deosebită, fiind poziționată la intersecția dintre Europa și Asia, dintre Rusia și Orientul Mijlociu, legând Europa de Sud-Est de Europa Occidentală, prin Dunăre, dar și de Marea Mediterană. Importanța strategică a Mării Negre reiese din faptul că aceasta apropie Europa de istmul caucazian și de resursele energetice din bazinul Mării Caspice, care reprezintă 10% din rezervele mondiale de hidrocarburi. În plus, peste un sfert din aprovizionarea energetică a Uniunii Europene tranzitează această regiune, ceea ce face ca atât UE, cât și NATO să facă eforturi susținute pentru ca în regiune să fie un climat de securitate propice valorificării potențialului său. Extinderea rețelelor transeuropene de transport, energie și telecomunicații astfel încât să acopere țările din regiunea Mării Negre și să le permită comunicarea directă cu centrele de putere euroatlantice, intensificarea transporturilor maritime în urma aderării României la Uniunea Europeană sporesc atractivitatea zonei și creează premisele unei dezvoltări de amploare.

Lupta ruso-turcă pentru controlul politic asupra Mării Negre și pentru resursele economice ale zonei, disputele existente între statele CSI privitor la delimitarea litoralului la Marea Neagră, conflictul greco-turc, disputele dintre Ucraina și Rusia legate de împărțirea flotei, platoul continental al Mării Negre, aflat în dispută între România și Ucraina, Insula Șerpilor, de asemenea disputată, în vederea obținerii statutului de zonă economică exlusivă și mai recentul canal Bîstroe constituie o parte din vulnerabilităților zonei, a căror rezolvare nu pare posibilă prea curând și ale căror efecte sunt resimțite în regiunea Mării Negre.

În acest moment există o multitudine de organizații, inițiative, forumuri etc. care, asemenea OCEMN, vizează regiunea Mării Negre, din care, mai mult sau mai puțin, fac parte cam aceleași țări, între aceste organizații, însă, neexistând o colaborare, o "împărțire a sarcinilor", astfel încât demersurile să nu fie redundante și eforturile fiecăreia să conducă realmente la identificarea și soluționarea problemelor regionale și la dezvoltarea economică a zonei prin găsirea celor mai bune soluții.

România, după integrarea în Uniunea Europeană, are un rol strategic, împreună cu Bulgaria reprezentând practic granița Uniunii Europene la Marea Neagră. Statele riverane au interese deseori divergente la Marea Neagră, pornind de la împărțirea neuniformă a lungimii litoralului, situația platoului continental, stabilirea culoarelor energetice și competiția declanșată de căutarea de soluții alternative de energie sau de transport, care să elimine dependența de Rusia. Dincolo de participarea activă în forurile acestei organizații, România trebuie să își identifice interesele directe și să își valorifice avantajele pe care le are, de exemplu - așa cum Turcia deține controlul strâmtorilor - să fructifice controlul deținut asupra gurilor Dunării și să pledeze pentru dezvoltarea transporturilor fluviale, Dunărea fiind o cale navigabilă încă neutilizată la adevăratul potențial.

    Nati Meir - declarație politică: Stop neofascismului în Europa;

Domnul Nati Meir:

Declarație politică: "Stop neofascismului în Europa"

Voi căuta să prezint astăzi o declarație politică al cărei subiect a iscat puternice dezbateri în Parlamentul european și în presă.

Mă adresez dumneavoastră atât din poziția de membru al Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, cât și cea a unui minoritar care a fost primit cu brațele deschise în această țară. România este membru cu drepturi depline a Uniunii Europene din 2007 și pentru a fi parte din acesta a trebuit să își asume întreg acquisul comunitar. Am acceptat normele europene fără să negociem prea mult, deoarece am crezut că aceste norme elaborate de țările civilizate ale Europei sunt bune și pentru România atâta timp cât ele sunt acceptate de celelalte state.

Doamnelor și domnilor, sunt evreu de origine și mă mândresc cu acest fapt. Sunt însă la fel de mândru că sunt cetățean român și mulțumesc românilor că m-au ales să le reprezint interesele în Parlamentul României, că mi-au oferit o a doua casă. Nu cred că este nevoie să amintesc că poporul evreu a trecut în timpul celui de-al doilea război mondial prin cel mai grav genocid. Uniunea Europeană, pe care mulți o visam o națiune, este astăzi bântuită de fantomele trecutului. Italia și de curând și Spania, țări în care trăiesc importante comunități de cetățeni români promovează conceptul de ură de rasă pe care îl credeam mort.

Stimați colegi, nu putem să riscăm ca exemplul lor să fie urmat de alte țări ale Uniunii Europene și să ne trezim că acestea tratează România și cetățenii ei ca pe niște cerșetori și infractori stigmatizând un întreg popor pentru vina de a avea aceeași naționalitate.

Doamnelor și domnilor,

Mă adresez dumneavoastră în acest context, pentru a vă cere să condamnați politica extremistă inițiată de Italia. Nu putem permite ca spiritele lui Mussollini, Franco și Hitler să bântuie Europa. Trebuie să arătăm cetățenilor români care ne-au acordat votul, indiferent unde se află ei, că am fost aleși să le apărăm interesele. Doamna Renate Weber a dat un exemplu de politician român care este în slujba cetățenilor săi în Parlamentul European, dar cu o singură floare nu se face primăvară. Trebuie să arătăm Europei că nu suntem niște paria care acceptă umilințe din partea celorlalte țări. Avem dreptul și datoria să spunem Europei că greșește dacă nu impune Italiei să își retragă legile rasiste cu privire la cetățenii străini aflați pe teritoriul ei. În aceste momente, în care demnitatea și interesul național ne-o solicită, culoarea politică trebuie lăsată deoparte și să primeze înainte de toate datoria față de cei pe care îi reprezentăm, trebuie să arătăm țărilor din Uniunea Europeană că suntem un stat care își apără cu tărie interesele sale și ale cetățenilor săi.

Doamnelor și domnilor deputați,

Este momentul ca atât Guvernul României, cât și Parlamentul României să se pronunțe împotriva deciziilor grave luate de guvernele italian și spaniol, decizii care încalcă atât spiritul pentru care s-a creat Uniunea Europeană, cât și tratatele care stau la baza acesteia.

    Constantin Tudor - despre Alegeri cu... cântec!;

Domnul Constantin Tudor:

"Alegeri cu... cântec!"

Au trecut alegerile locale de la Călărași și de ceea ce ne-a fost frică, adică de fraudarea alegerilor, nu am scăpat. Și ca să fim cât se poate de expliciți, să o luăm cu începutul.

Pomenile electorale

Dacă în ultimii doi ani, primarul municipiului Călărași, Nicolae Dragu, avusese curaj și mai redusese din numărul asistaților sociali atât în ceea ce privește beneficiarii ajutorului minim garantat, cât și al persoanelor ce primeau un supliment de hrană în natură prin intermediul Cantinei municipale de ajutor social, în primele 5 luni ale acestui an, situația s-a schimbat radical. Așa se face că Serviciul de asistență socială din Primărie a întocmit sute de noi dosare de ajutoare sociale pentru care s-a plătit din visteria publică (adică din buzunarul nostru, al tuturor), peste 4 miliarde de lei vechi!

Ar mai fi de adăugat și faptul că Fundația Călărași-2005, al cărei președinte nu este nimeni altcineva decât una din fiicele primarului Dragu (este vorba despre cea căruia, conform unor afirmații de presă, primarul nostru cel drag și scump, i-a cumpărat o casă pe str. Independenției de peste 2 miliarde de lei vechi), a acordat, la rândul ei, ajutoare sociale în valoare de peste un miliard de lei tot unor cetățeni de etnie rromă! Dacă cineva dintre oficialii cu răspundere în domeniu ar face aici un control adevărat ne-ar da sigur dreptate.

Implicarea salariaților Primăriei în procesul electoral

După cum se cunoaște, la nivelul municipiului Călărași au fost stabilite, pentru alegerile locale din acest an, un număr de 37 de secții de votare. Conform legii electorale, președinții acestor secții trebuiau desemnați, cu prioritate, din rândul magistraților sau al juriștilor neangajați politic. Cum magistrații mai au și alte treburi, ne gândeam că cei peste 100 de juriști fără coloratură politică vor fi convinși să sprijine procesul electoral din municipiul Călărași și să asigure corectitudinea alegerilor. Dar nici vorbă de așa ceva. În realitate, cu excepția a doi distinși juriști (care au fost repartizați la secțiile 1 și 2), care făcuseră personal un asemenea demers, primarul Dragu nu s-a adresat asociațiilor profesionale ale juriștilor, preferând să-și pună în secții oamenii devotați din Primărie. Și ceea ce s-a întâmplat pe 1 iunie la Călărași este deja de notorietate.

Cu sprijinul unor președinți și locțiitori s-au fraudat alegerile, dovadă fiind faptul că în marea majoritate a secțiilor de votare nu a ieșit "cheia electorală", ceea ce a creat cel puțin suspiciunea unui proces electoral viciat. Am putut vedea, personal, cum arată procesele verbale din secțiile din municipiu și vă asigur că numărul ștampilelor aplicate pentru corectarea erorilor nu mai încăpeau pe o singură pagină. Ca să nu mai amintim de dispariția unor ștampile cu mențiunea "votat", sau de votul "asistat" din cabinele de vot.

Votul controlat

După mai puțin de trei zile de la data scrutinului din 15 iunie 2008 au și început să apară știri bizare, sau cel puțin controversate. Așa, de exemplu, se vorbește despre cumpărarea unui număr de câteva mii de voturi, de către liberali, în schimbul unor sume importante de bani, sau sub amenințarea sistării unor ajutoare sociale. În același context, trebuie amintit și faptul că oamenii primarului Dragu au lansat o interesantă zvonistică locală. Astfel, unii cititori ne-au informat că în cadrul Srviciului Poliției comunitare se lansase zvonul că Tudor, dacă va câștiga Primăria, va desființa Poliția comunitară (o prostie grosolană!), iar în zonele locuite de rromi s-a insistat asupra faptului că odată ales Tudor ca primar, nici un picior de țigan nu mai va călca pe treptele Primăriei (o altă prostie la fel de mare, știut fiind faptul că în calitatea sa de prefect, Tudor a încercat să ajute multe familii de rromi). Indiferent din ce cauză au fost unii obligați să voteze controlat, acest fapt este axiomatic, altfel nu avem cum să ne explicăm de ce în cele mai defavorizate și mai insalubre zone din municipiu Dragu a obținut un scor electoral de peste 50%!

Intimidarea mass-mediei

Foarte ciudat este și faptul că în totală contradicție cu prevederile legale în vigoare, precum și cu deciziile Biroului Electoral Central, s-a dat o ciudată dispoziție, pe care mai apoi nu și-a asumat-o nimeni, cu excepția primarului Dragu (am tras această concluzie din afirmațiile președintei Secției de votare nr. 32), prin care se interzicea accesul presei în secțiile de votare cu mijloace tehnice de luat vederi. Era ceva de ascuns acolo? Le era cumva teamă de descoperirea unor fraude sau tentative de fraude electorale? Noi credem că DA! Când facem această afirmație avem în vedere faptul că votul controlat (adică aducerea la urne, în grupuri compacte, a alegătorilor de etnie rromă, sub atenta supraveghere a lui Pițigoi, Palazu, Memet sau Matei), se finalizase până spre prânz, fapt dovedit și de brusca liniștire a lui Dragu, ca și de anunțul "triumfal", făcut cu mult înainte de închiderea urnelor, cum că liberalii au câștigat alegerile de la Călărași!

În loc de concluzii

Cu sprijin financiar masiv, apelând la cele mai murdare mijloace de campanie electorală, cu o logistică demnă de invidiat și cu participarea directă a unor rromi din lumea interlopă, Dragu și-a atins scopul. A mai câștigat un mandat de primar și speră ca din această poziție să poată scăpa de cele peste 10 dosare penale în care este implicat, dintre care 4 se află pe masa de lucru a procurorilor DNA.

    Constantin Tudor - despre Dosarele lui Drăgan;

Domnul Constantin Tudor:

"Dosarele lui Dragu"

În anul 1996, când a fost ales în primul său mandat de primar al municipiului Călărași, puțini își închipuiau că sub aspectul unui om modest, ridicat din rândul sindicaliștilor regimului comunist, se ascundea, de fapt, o fire de om alunecos, care trece repede de la extaz la agonie. Um om pentru care nu mai există scrupule atunci când își urmărește cu precizie scopul. A trebuit să mai ocupe încă odată scaunul de primar, în urma alegerilor din iunie 2004, ca să ne dăm seama, cu adevărat, de caracterul omului Nicu Dragu și mai ales de calitățile sale manageriale, atâtea câte are!

Despre ce a făcut în mandatul 2004-2008 la nivelul municipiului Călărași s-au scris pagini întregi în presa locală, de multe ori cu obiectivitate și cu însemnate accente critice. După părerea noastră, tot ce a făcut Dragu ca primar în acești ani, pe lângă unele lucruri care se pot cuantifica în celebra triadă "borduri, pavele și sclupturi", a fost să-și dea arama pe față și să devină de la o zi la alta tot mai abuziv, atât în relațiile cu cetățenii, cât și cu unii colegi de muncă. Mai grav este însă faptul că atitudinea sa obstrucționistă în relațiile cu o parte din Consiliul local, instituție dominată politic de PNL, a generat adoptarea unor hotărâri, cel puțin ciudate, unele dintre ele făcând chiar obiectul unor dosare penale instrumentate de parchetele locale, altele fiind declinate spre competentă soluționare Direcției Naționale Anticorupție din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, așa cum se preciza și într-o adresă oficială a Inspectoratului județean de poliție Călărași (nr.7312 din 23.10. 2007): "La IPJ Călărași s-au aflat în lucru lucrările penale nr. 269/2007 și 270/2007 în care au fost efectuate cercetări pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice și fapte de corupție, fapte prevăzute și pedepsite de art. 248 CP și art. 6 din Legea 78/2000, lucrări care au fost declinate la data de 24.04.2007 către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție-Direcția Națională Anticorupție, spre competentă soluționare."

Adresa la care facem referire, și care ne-a fost pusă la dispoziție, cu multă amabilitate, de către redacția săptămânalului "Expres", nu precizează și fondul problemei pe motiv că, în această fază a cercetării penale, datele nu pot fi date publicității. Noi însă am încercat să mergem pe firul legal al incriminării faptelor. Am aflat astfel că art. 248 din Codul Penal vorbește despre abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată și în formă continuată, iar art. 6 din Legea 78/2000 privind sancționarea unor fapte de corupție trimite la infracțiunile de dare, luare de mită și trafic de influență. Acestea sunt datele de care dispunem, pentru moment. Vom face o interpelare parlamentară Direcției Naționale Anticorupție pentru a afla dacă în cele două dosare s-au dat soluții și, dacă da, care sunt acestea. Ne angajăm ca răspunsul primit să îl aducem, prin presă, la cunoștința opiniei publice.

Un alt document oficial, provenit, de data aceasta, de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Călărași, menționează faptul că pe numele lui Dragu Nicolae s-a întocmit dosarul penal 2618/P/2006 pentru comiterea infracțiunilor prevăzute și sancționate de art. 17, lit. d) cu referire la art. 10 lit. c) din Legea 78/2000. Dincolo de mesajul sec al adresei oficiale, am consultat textele de lege invocate și am aflat următoarele: Art. 10 lit. c) incriminează ca infracțiune de corupție utilizarea creditelor sau a subvențiilor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate; Art. 17 lit. d) face trimitere la abuzul în serviciu contra intereselor publice, infracțiune considerată conexă faptelor de corupție.

Din informațiile pe care le avem se pare că pe numele primarului Dragu mai există un dosar penal ce se instrumentează tot de către Direcția Națională Anticorupție, dosar care se referă la schimbul de teren dintre Marc Trust Consid Călărași și Primăria Călărași, schimb în urma căruia municipalitatea s-a pricopsit cu o suprafață de 1,7950 ha teren ocupat de betoane și moloz, oferind, la schimb, o suprafață de 2 ha teren intravilan curat, situat la ieșirea din municipiul Călărași, spre Slobozia, pe partea dreaptă a DN 21.

Documentele pe care le deținem ne fac să credem și în existența acestui dosar penal. Iată despre ce este vorba. Pe 19 mai 2006, S.C. Marc Trust Consid SA trimite o adresă Primăriei Călărași, prin care îi propune acest schim de teren, precizând că terenul pe care îl oferă (adică o fâșie de de beton lată de 15 m și lungă de 417 m și restul o suprafață plină de reziduuri de betoane și moloz), este evaluat la 52, 8461 RON/mp (adică undeva la 13 Euro). Nu cunoaștem dacă Primăria a făcut evaluarea legală pentru a stabili valoarea de piață a terenului în suprafață de 2 ha pe care l-a dat la schimb. Cunoaștem însă altceva, deosebit de grav, și anume faptul că primarul Dragu semnează, pe data de 04.07.2006, un proces-verbal de predare-primire a suprafețelor de teren în cauză cu președintele lui Marc Trust Consid, fără ca nici unul din cei doi să fi avut împuternicirile legale! Marc Trust Consid emite o decizie în acest sens de-abia pe data de 11 iulie 2007, iar hotărârea Consiliului local prin care este înputernicit primarul Dragu să semneze contractul de schimb se adoptă mult mai târziu. Oricum, un dosar cu cântec!

Și ca să avem o imagine cât mai aproape de realitate despre dosarele lui Nicolae Dragu, cităm din aceeași adresă, nr. 7312/2007, a IJP Călărași: "De asemenea, s-au mai aflat în lucru dosarul penal nr. 694/P/2005, unde s-au efectuat cercetări pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, care a fost înaintat la data de 20.02.2006 la Parchetul de pe lângă Tribunalul Călărași, cu propuneri corespunzătoare, și dosarul penal nr. 1560/P/, în care au fost efectuate cercetări pentru săvârșirea infracțiunii de fals în declarații, care a fost înaintat la data de 26.06.2006 la Parchetul de pe lângă Judecătoria Călărași cu propuneri corespunzătoare; dosarul penal nr.2163/P/2005, în care s-au efectuat acte de urmărire penală privind săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice, care a fost înaintat la data de 05.03.2007 la Parchetul de pe lângă Judecătoria Călărași cu propuneri corespunzătoare."

    Ioan Țundrea - obiectul declarației politice: Mecanismele perfecte ale furtocrației portocalii;

Domnul Ioan Țundrea:

Obiectul declarației politice; "Mecanismele perfecte ale furtocrației portocalii"

În sfârșit, la aceste alegeri am constatat că în această țară functionează fără cusur un sistem, și anume cel perfectat de portocalii prin care în buzunerele unor români se reîntorc cam 0,0001% din cât le-a fost furat.

Răsplata bunilor creștini nu a întârzaiat sa apară și extaziați că generoșii portocalii oferă, după caz și interes, sume de la 100 RON la 1000euro (absolut real, parol, s-a întâmplat în județul Caraș Severin) au ștampilat într-o veselie trandafirul cu frunze cu tot.

Dar de unde, mon cher, atâta dărnicie, de unde să aibă băieții ăștia atâta bănet, oricâtă frunză ar fi înverzit în acești 18 ani.

Sau poate că grupurile de interese portocalii hârșite în caritasuri, bancorexuri, fni-uri, vânzări de flote, tăiat de fier vechi și păduri și alte specialități de dat tunuri, chiar au descoperit, în laboratoarele frăției, alchimia obținerii zeciuelii fără a fi mirosiți de vajnicii de la dna.

Dar, experimentații portocalii au desăvârșit în acești ani metodologia înlocuirii bordurilor, a cârpirii acelorași șosele de sute de ori, a monopolului taxelor pe parcări, morminte și faleze și poate în curând și pe aerul tot mai puțin pe care românii îl inspiră după ce vor planta în locul spațiilor verzi doar coloșii de sticlă.

Și uite așa românii cu suflet milostiv, tot așteptând sa trăiască mai bine s-au mai lăsat încă o dată furați de «generozitatea» portocaliilor în curs de becalizare și i-au votat pe băieții buni (nu chiar pe toți) care nu sunt nici 322, nici zambaccieni ori alți huliți din clasa politică.

Un proverb latin spune că, o coardă mereu întinsă se va rupe (Nimium tentendo funem abrumpis). Să dea Dumnezeu!

Vă mulțumesc.

    Bogdan Liviu Ciucă - declarație politică intitulată Construcția europeană, în impas?;

Domnul Bogdan Liviu Ciucă:

"Construcția europeană, în impas?"

Astăzi, mai mult ca niciodată, într-o lume globalizată în evoluție constantă, Europa trebuie să facă față unor noi provocări. Europa secolului al XXI-lea se confruntă cu o serie de provocări: mondializarea economiei, evoluția demografică, schimbările climatice, aprovizionarea cu energie sau noile amenințări la adresa securității.

Statele membre nu mai sunt în măsură să facă față singure tuturor acestor probleme fără frontiere. Pentru a găsi soluții și a răspunde preocupărilor cetățenilor, este necesar un efort colectiv la nivel european. Europa trebuie să se modernizeze, să dispună de instrumente eficiente și coerente, adaptate nu numai la funcționarea unei Uniuni, ci și la transformările rapide prin care trece lumea de astăzi. Prin urmare, regulile conviețuirii, înscrise în tratate, trebuie revizuite.

Acesta este însuși obiectivul tratatului semnat la Lisabona, la 13 decembrie 2007. Ținând cont de evoluțiile politice, economice și sociale și dorind, în același timp, să răspundă aspirațiilor europenilor, șefii de stat și de guvern au decis asupra unor noi reguli referitoare la amploarea și modalitățile acțiunii viitoare a Uniunii. Astfel, Tratatul de la Lisabona va permite adaptarea instituțiilor europene și a metodelor lor de lucru, precum și consolidarea legitimității democratice a Uniunii și a valorilor sale fundamentale. Obiectivul pe care și l-au stabilit statele membre este ca Tratatul să intre în vigoare la 1 ianuarie 2009, cu numai câteva luni înaintea alegerilor pentru Parlamentul European. Dar, ce s-a întâmplat în urmă cu două saptămâni în Irlanda, singura țară care a apelat la voința poporului, a aruncat uniunea într-un impas asemănător celui din 2005, când Franța și Olanda s-au opus Constituției europene. Irlanda a fost singurul stat comunitar care a supus Tratatul de la Lisabona unui referendum și asta pentru că o impunea Constituția republicii. Celelalte guverne europene au optat pentru ratificarea Tratatului în parlamentele naționale și au evitat consultarea electoratului, de teamă că rezultatul va fi negativ.

Ca membru al Uniunii Europene, îmi manifest îngrijorarea față de impasul în care se află însuși procesul de consolidare și dezvoltare europeană. După ani de negocieri, acest document nu a reușit să unească marea familie europeană, acesta fiind scopul fundamental al tratatului, ci să o dezbine și să izoleze un membru, care acum are nevoie de sprijin, aflându-se într-o situație neclară față de U.E. La o confruntare cu poporul, s-a evidențiat neîncrederea și reticența față de UE ca instituție și ca laborator de soluții pentru problemele cetățenilor.

Nesemnarea tratatului de către toți membrii face mai dificilă activitatea și demersurile blocului comunitar în calea sa spre expansiune. Tratatul a speriat irlandezii, deoarece aceștia nu au cunoscut întocmai conținutul și beneficiile aduse de noul proiect, care nu atacă sub nicio formă suveranitatea vreunui stat. O politică externă îmbunătățită, o putere întărită a parlamentelor naționale și un președinte stabil sunt punctele de plecare ale actului de reformă pentru o bună funcționare a construcției europene. Cert este că istoria îl face pe cetățeanul european să aibă în sânge teama care îl duce la cumpătare, reținere și neîncredere în principiile democratice ale unei alianțe contemporane, care acum are nevoie de soluții rapide pentru redresarea imaginii pe care cu greu a reușit să o construiască.

Rezultatele referendumurilor organizate, cele din 2005 din Franța și Olanda și cel de acum două săptămâni din Irlanda, reprezintă un semnal de alarmă la adresa credibilității Uniunii Europene, act care poate produce un efect în lanț. Ce rezultate s-ar obține dacă mâine s-ar organiza referendumuri în toate statele membre? E o întrebare retorică la care trebuie sa medităm.

    Bogdan Liviu Ciucă - declarație politică intitulată Violența în campania electorală;

Domnul Bogdan Liviu Ciucă:

"Violența din campania electorală"

Campania electorală și, în special, cea locală este destinată în mod normal prezentării programelor politice, administrative, a planurilor pe termen scurt, mediu și lung adresate comunităților locale. Din păcate, în România anului 2008, campania electorală a fost marcată de violență atât verbală, cât și fizică, de o încrâncenare uneori absurdă și neproductivă.

Unde oare au fost ascunse ideile și programele, discursurile civilizate, respectul față de competitori, grija față de cetățeni? Probabil că în spatele legii pumnului, lege care a dominat spațiul media din România. Televiziunile și ziarele au dedicat spații largi evenimentelor violente din această perioadă. Am putut vedea simpatizanți înjunghiați, capete sparte, oameni manipulați și aduși în pragul demenței de candidați inconștienți, gata să treacă peste orice pentru a obține un fotoliu de primar sau consilier. Reacțiile față de aceste evenimente au fost dintre cele mai diverse, în timp ce ministrul de interne declara că evenimentele din această campanie nu au fost îngrijorătoare, alții vorbesc de exagerări ale presei, iar alții de incapacitatea instituțiilor statului de a aplica legea. Lege care există și care este invocată de toți. Invocată, dar nerespectată. Călcată în picioare de agresivitatea unora care nu înțeleg că o campanie electorală nu poate fi câștigată prin violență, teroare și manipulare.

Din păcate, la finalul fiecărei campanii discutăm despre ceea ce s-a întâmplat, tragem concluzii, criticăm, facem propuneri, lansăm apeluri la calm și la normalitate, dar urmările sunt aceleași, scandaluri mărunte, incidente violente și în final crime. Acesta este tabloul unei campanii electorale extrem de violente, iar ceea ce trebuie menționat este lipsa de reacție a instituțiilor statului, care s-au mulțumit, de cele mai multe ori, să privească totul ca pe un spectacol.

    Constantin Traian Igaș - declarație politică cu tema Abuzul de droguri și traficul ilicit;

Domnul Constantin Traian Igaș:

"Abuzul de droguri și traficul ilicit"

Nici tendințele consumului de droguri, nici cele privind producția și traficul de droguri nu țin seama de frontierele naționale sau geografice. De aceea, este important să recunoaștem că problema drogurilor în Europa, dar și în România, face parte dintr-un fenomen mondial mai vast, tiparele consumului de droguri din Europa fiind afectate și afectând totodată situația din alte zone.

În 1987, Adunarea Generală a decis să marcheze ziua de 26 iunie ca Zi Internațională împotriva abuzului de droguri și a traficului ilicit ca semn al deciziei de a spori eforturile și cooperarea în vederea creării unei societăți internaționale în care să nu existe abuz de droguri. Această hotărâre a fost luată pe 7 decembrie 1987 (rezoluția 42/112), în urma unei recomandări a Conferinței Internaționale asupra Abuzului de Droguri și a Traficului Ilicit din 1987 care, pe 26 iunie, a adoptat Liniile generale multidisciplinare ale activităților viitoare în domeniul Controlului Abuzului de Droguri.

Abuzul de substanțe toxice este o realitate în rândul adolescenților cu vârste din ce în ce mai mici și trebuie privită cu multă seriozitate. Toate substanțele cu acțiune asupra psihicului care prezintă riscul de a fi consumate în mod abuziv și au în comun faptul că provoacă o senzație de plăcere și relaxare, dar și o modificare comportamentală, în funcție de drogul consumat, de doza ingerată, de caracteristicile individuale, de mediul în care se produce consumul etc. Din acest motiv, drogurile sunt considerate substanțe psihotrope capabile să producă schimbări și alterări ale stării de conștiință.

Centrele de prevenție și control al consumului de toxice în rândul adolescenților oferă următoarele informații: aproximativ 10% dintre adolescenți fumează până la 15 țigarete pe zi, 20 de zile pe lună (deși procentul este în continuă creștere). Tutunul are efecte nocive multiple pe termen lung și creează de asemenea dependență. Un adolescent care fumează de mai mult de 1 an, are o șansă de 80% să devină dependent; aproximativ 75% dintre liceeni au consumat alcool ocazional. Dintre aceștia, 28% relatează episoadecu consum exagerat de alcool (mai mult de 5 băuturi tari, într-un interval de câteva ore).

Una din cauzele principale de deces în rândul adolescenților sunt accidentele auto cauzate de consumul excesiv de alcool. Consumul de alcool scade inhibițiile specifice vârstei și predispun adolescentul la o viață sexuală necorespunzătoare (sexul neprotejat) și care cresc riscul contactării unei boli cu transmitere sexuala (HIV-SIDA, herpes, chlamidya) sau apariției unei sarcini nedorite; aproximativ 40% dintre adolescenți au încercat cel puțin o dată marijuana, în timp ce 22% dintre aceștia folosesc frecvent acest drog. Marijuana este o opțiune des întâlnită în rândul adolescenților și poate cauza pierderi de memorie, tulburări cognitive (de învățare) sau de atenție; aproximativ 9% dintre adolescenți au încercat cocaina, în timp ce 4% folosesc acest drog frecvent (cel puțin o dată pe lună). Cocaina este un drog care creează dependență. Este foarte periculos, deoarece poate cauza aritmii cardiace (bătăi cardiace anormale) uneori fatale, infarct miocardic, crize pseudoepileptice sau accidente vasculare cerebrale.

Sunt numai o parte din multe alte statistici sumbre pe care le putem afla astăzi despre consumul de droguri. Din păcate, toate arată o creștere a consumatorilor a căror vârste ajung să sperie. Tot din păcate, putem spune că cei îndreptățiți să tragă un semnal de alarmă sunt prea tăcuți. Cei îndreptățiți ar trebui să desfășoare programe mult mai multe în care să fie prezentate efectele negative pe care le poate produce consumul de droguri. Iar acest lucru ar trebui făcut încă de pe băncile școlii, la vârste când poate nu e prea târziu. Ceea ce este însă mai grav este faptul că cei care se luptă cu aceste droguri, indiferent de felul acestora, nu știu cui să ceară ajutorul, sau cine sunt cei îndreptățiți să le întindă o mână salvatoare.

Vă mulțumesc.

    Iulian-Gabriel Bîrsan - declarație politică: Fantoma mineriadei încă mai bântuie România;

Domnul Iulian-Gabriel Bîrsan:

"Fantoma mineriadei încă mai bântuie România"

Au trecut 18 ani de la măcelul din iunie 1990, dar nici în ziua de azi nu simt că trăiesc într-o țară liberă. Simt că cineva ne-a furat până și acea mândrie pe care am avut-o la revoluția din 1989, când credeam că am scăpat definitiv de tarele comunismului. Nu a fost însă așa... Luna iunie a anului 1990 mi-a rămas întipărită în minte.

Nici un film de groază nu poate reda tragedia prin care au trecut sute de români, a căror "vină" a fost aceea că ar fi protestat împotriva unui sistem bolșevic, trezit la viață de Ion Iliescu. 20 000 de mineri au devastat sediile partidelor istorice, sediile Institutului de Arhitectură și Universității din București, au arestat ilegal mii de persoane și au bătut cu cruzime oameni considerați vinovați pentru proteste, în principal studenți și intelectuali.

"Mineriada comuniștilor", care astăzi se plimbă prin toate instituțiile de drept ale României, a lăsat în urma ei zeci de ciungi, ologi și orbi. Ei sunt generația căreia ar trebui să îi dea explicație, astăzi, tăticul PSD, cel care și-a asigurat o domnie lungă, cu prețul vărsării de sânge. Acestei generații ar trebui să îi explice Ion Iliescu de ce a chemat minerii să o măcelărească. Și de ce a mulțumit oamenilor cavernelor pentru "solidaritatea muncitorească de care au dat dovadă și de înaltul simț civic".

Au trecut 18 ani, dar nici un rechizitoriu nu a fost trimis în fața instanțelor... Iar explicația este una singură și arhicunoscută. Cei responsabili de evenimentele din iunie 1990 s-au folosit și se folosesc, în continuare, de influența pe care o au în România pentru a controla deciziile justiției. Numai așa au reușit să se sustragă responsabilității pe care nu vor să și-o asume, pentru una dintre cele mai traumatizante acțiuni împotriva democrației românești. Dar eu sunt, totuși, convins că va veni și timpul să spălăm aceste traume, pentru ca morții revoluției și mineriadei din iunie să se odihnească în pace. Instituțiile statului român au obligația să scoată la lumină adevărul, iar judecătorii să tragă la răspundere pe cei vinovați. În caz contrar, România va fi bântuită, în continuare, de suspiciune și neîncredere. Dacă instituțiile statului nu vor clarifica aceste lucruri, este posibil ca evenimente precum mineriada să se repete tocmai datorită unor politicieni iresponsabili, care încearcă să își conserve puterile exact ca pe vreme comunismului.

Doar că acum se folosesc de forme mascate de lovituri de stat, respectiv de alianțe contra naturii. Suspendarea președintelui Traian Băsescu, în 2007, a făcut parte tot dintr-o astfel de operațiune tenebroasă, orchestrată de același personaj întunecat, ce a regizat și mineriada: Ion Iliescu.

Chiar dacă influența lui îl ține încă departe de justiție, în mod sigur cineva a început deja să îl judece. Istoria nu îl va reține drept ceea ce el s-a chinuit toată viața să pară: un președinte "sărac, dar cinstit".

    Doina Micșunica Drețcanu - după alegeri: Ce se întâmplă în viața de zi cu zi a cetățeanului?;

Doamna Doina Micșunica Drețcanu:

Domnule președinte,

Stimate colegi și stimați colegi,

Săptămâna trecută am încheiat o nouă etapă importantă: alegerea administrațiilor locale pentru următorii patru ani. Am făcut statistici, ne-am declarat mulțumiți, am sărbătorit cu șampanie și cu focuri de artificii. Noi, clasa politică, dar cetățeanul?

Ce se întâmplă în viața lui de zi cu zi?

Până acum s-a bucurat de cadouri electorale mai mult sau mai puțin legale; s-a bucurat de străzi proaspăt asfaltate, de ronduri minunate de flori, de parcuri și de locuri de joacă curate, de spectacole pentru toate gusturile... chiar și de consultații medicale gratuite.

Acum, revenind la realitatea cotidiană, cetățeanul află că de la 1 iulie va fi un nou val de scumpiri că, deși productivitatea economică a crescut cu 10% pe primele luni ale anului 2008, guvernul actual refuză creșterea salariului minim de la 500 la 540 ron, că în Parlament se tergiversează proiectul privind scăderea TVA-ului la alimente etc, etc.

Dacă tot ne interesează statisticile, ar trebui să ne amintim că România este penultimul stat din blocul european, din punct de vedere al produsului intern brut, raportat pe cap de locuitor, conform Eurostat, 40% dintre românii care iau credite folosesc acestea pentru plata utilităților sau a altor datorii către prieteni sau cunoștințe.

Acestea sunt statisticile care îl interesează pe cetățeanul român și care ar trebui să intereseze și clasa politică; ele trebuie să fie punctul de plecare spre noile strategii politice care se prefigurează la orizont și care toate vor avea ca slogan "În interesul și slujba cetățeanului".

    Dumitru Bentu - declarație politică Muzeul;

Domnul Dumitru Bentu:

Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi am intitulat-o "Muzeul".

Declarațiile noastre politice abordează, de regulă, teme de largă respirație, din diverse domenii de interes major. Ne exprimăm opiniile în legătură cu economia națională, cu învățământul, sănătatea, cultura, starea diferitelor categorii sociale, dar și cu viața partidelor, conflictelor politice, cu atitudini și comportamente angajante.

Uităm sau poate nu suntem suficient de atenți pentru a observa fapte de viață, întâmplări simple dar oneste, care compun tabloul trăirilor de zi cu zi al celor pe care îi caracterizăm, cu o sintagmă adesea nedreaptă, "oameni simpli".

Stimați colegi, în comuna vasluiană Muntenii de Sus, a fost înființat un muzeu în miniatură al Țăranului Român. Născut din fascinația pentru istoria satului a profesorului Gianina Chirilă, instituția respectivă nu numai depozitează la modul propriu, ci este concepută și cu o pronunțată funcție educactivă.

Vernisată cu ocazia "Zilei internaționale a muzeelor", pe 18 mai 2008, colecția respectivă se constituie într-un element de mare profunzime existențială, alături de cele clasice, trei la număr, care trebuie să jaloneze trecerea noastră prin lume: un copil, o casă, un pom sădit oriunde.

De ce este necesar să marcăm sau să remarcăm asemenea ctitorii de suflet? în primul rând, pentru că oamenii ca dascălul respectiv și alții ca el, mii de alți oameni cu un contur identitar relativ restrâns ne-au trimis în Parlament pentru ca, printre altele, să avem grija lor. Iar atunci când n-o facem, să ne amintim despre ei cu recunoștința datorată celor care sfințesc locul - ceea ce și facem prin această declarație politică doar instituțional.

    Dumitru Bentu - declarație politică Irlanda;

Domnul Dumitru Bentu:

Declarația politică: "Irlanda"

Recent, Irlanda a respins, prin referendum, Tratatul de la Lisabona, reinstalând impasul în procesul de reformă instituțională a Uniunii Europene.

Se repetă scenariul de acum trei ani, când Franța și Olanda au respins proiectul Constituției aceleiași ample construcții economico-politice.

Tigrul Celtic a avut o atitudine de frondă în ultimă instanță, iar în acest sens, putând fi invocate explicațiile cetățenilor acestui stat, care a fost beneficiarul unor fonduri europene de excepție (22%) au recunoscut că nu cunosc prevederile Tratatului, iar 12% dintre respondenți au introdus în ecuația refuzului teama de a-și pierde identitatea națională.

În concluziile summit-ului european, organizat la Bruxelles, în perioada 19-20 iunie, s-a luat notă că "Guvernul irlandez se va consulta activ atât pe plan intern, cât și cu statele membre, iar liderii europeni vor reveni asupra subiectului la jumătatea lunii octombrie." Oficialii irlandezi manifestă reticență față de ideea reluării voturilor, iar temerile Consiliului European că Cehia ar putea avea un parcurs asemănător sunt justificate.

Euroscepticul președinte ceh, Vaclav Klaus, s-a și grăbit să declare tratatul "mort".

Liderii unor importante națiuni europene, mă refer la Franța și Italia, și-au manifestat cu pregnanță dezamăgirea și consideră că, în acest moment, procesul de extindere a Uniunii Europene trebuie stopat.

Reducerea cu o treime a numărului de comisar ar putea afecta și România care, altfel, ar putea rămâne fără comisarul pentru multilingvism.

Contribuția președintelui Traian Băsescu la lucrările Consiliului European a fost, ca de obicei, inevaluabilă.

A reușit totuși să se evidențieze, insultând o ziaristă a postului Radio France International. La întrebarea adresată șefului statului român privitoare la consecințele votului negativ al Irlandei asupra Tratatului de la Lisabona, ofuscat, președintele a replicat: "Un răspuns presupune ca și întrebările un minim de inteligență".

Întru totul de acord cu dumneavoastră, domnule președinte, indiferent de calibrul întrebării, răspunsul implică o minimă inteligență - dacă o ai - dacă nu, te numești, pur și simplu, Traian Băsescu.

    Dumitru Bentu - declarație politică Înghețul;

Domnul Dumitru Bentu:

Declarație politică cu titlul "Înghețul".

Guvernul actual demonstrează încă o dată că la capitolul "inconsecvență" este incomparabil.

Ministrul literat al economiei și finanțelor, domnul Varujan Vosganian, ne previne că nu poate muta banii de la investiții la salarii și deci Guvernul nu va aproba majorări de salarii în 2008.

Creșterea salariului minim pe economie la 540 lei/lună începând cu iulie 2008 nu mai este nici ea posibilă, deși sindicaliștii susțin că prevederile HG nr. 1507/2007 sunt fezabile și îndeplinesc sustenabilitatea creșterii salariale respective.

Date furnizate de INS arată că p.i.b.-ul a crescut peste nivelul prognozat cu 3%, iar productivitatea muncii cu 10%. Principalii factori inflaționiști (8,6% în prezent) sunt deficitul de cont curent și cel al balanței externe, dar mai ales scumpirea utilităților.

În acest cadru și creșterea valorii punctului de pensie este și ea serios periclitată. Guvernul PNL ia în calcul doar elemente de beneficiu electoral, plecând de la premisa reală că vârstnicii sunt cei mai conștiincioși votanți.

Blocarea salariilor este consonantă cu reducerea nivelului contribuțiilor sociale, iar mărirea pensiilor se va putea realiza doar prin alimentare de la bugetul de stat, complicând și mai mult situația.

Factura unei astfel de concepții economio-sociale va fi plătită, în această toamnă, de partidul național inconsecvent.

    Mihaela Adriana Rusu - declarație politică cu tema Necesitatea schimbării politicii sociale românești;

Doamna Mihaela Adriana Rusu:

"Necesitatea schimbării politicii sociale românești"

În țări europene precum Italia, Germania, Austria, protecția socială are o logică și o viziune în timp remarcabile. O societate sănătoasă este aceea care sprijină cu adevărat tinerii, bătrânii, copiii și, în general, familia. Tinerii sunt sprijiniți pentru achiziționarea de locuințe cu o parte din costul dobânzii creditului. Pensionarilor li se oferă pensii decente pentru că cei care se ocupă de gestionarea fondurilor au obligația de a obține anumite randamente.

Fiecare țară are propriul model social. Cu toate acestea, modelele sociale ale statelor membre ale Uniunii Europene se bazează pe valori comune: economie de piață, eradicarea șomajului, acces la serviciile publice, protecție socială.

În orice țară, Model Social European se traduce prin regulamente diferite cu privire la piața muncii, prin căi diferite de furnizare a serviciilor de sănătate, educație și a altor servicii publice, precum și prin taxe și sisteme de protecție socială diferite. În cadrul Model Social European, creșterea economică și progresul social sunt strâns corelate.

Competitivitatea presupune sisteme sociale eficiente, însă orice efort de a extinde măsurile sociale, indiferent de modul specific de viață al fiecărui stat membru, duce, în final, la regres în economie și subminează capacitatea societății de a susține măsurile sociale.

Instituții ca ANL (Agenția Națională pentru Locuințe) trebuie să dispară pentru că acestea servesc doar intereselor de grup, iar în locul lor trebuie să se ofere soluții tuturor tinerilor (o chirie subvenționată sau suportarea de către stat a unei părți din dobânda plătită pentru achiziționarea unei locuințe).

Sistemul de pensii facultative trebuie modificat pentru că acesta oferă doar mari sume de bani intermediarilor financiari, aceștia neavând obligația de a da un randament real la sfârșitul perioadei de contribuție. Dacă aceste lucruri nu vor fi schimbate, în România va crește polarizarea socială, care va submina pacea socială și viitorul țării.

    Petre Străchinaru - exemplificare a modului cum se manifestă extremismul maghiar;

Domnul Petre Străchinaru:

"Dreapta lor și dreptul nostru"

În numărul de joi, 29 mai a.c., al publicației "Foaia Românească", care apare la Gyula, în Ungaria, doamna Eva Iova, redactor șef, publică articolul intitulat "Dreapta lor și dreptul nostru". Fără a comenta conținutul acestui text de bun simț, asupra căruia doresc să vă atrag atenția, semnalez doar faptul că, în data de 3 mai a.c., trupa rock "Karpatia", la care se face referire în cuprinsul articolului, a concertat și la Târgu Secuiesc în deschiderea recentei campanii electorale, câștigată - în mod fiesc - în județul Covasna de către reprezentanții UDMR și ai PCM, care declară public - în mod nefiresc - că funcțiile de vicepreședinți ai Consiliului județean și cele de viceprimari ai municipiului Sfântul Gheorghe nu vor fi acordate românilor, întrucât comunitatea maghiară locală nu este pregătită să accepte așa ceva.

Iată cum se face această pregătire:

"Extremismul maghiar nu mai cunoaște granițe. Trupe de muzică ușoară ultranaționaliste și șoviniste, organizații paramilitare ale partidului de extremă-dreaptă "Jobbik", gardiști împânzesc, mai nou, viața publică din Ungaria, în ideea să apere țara și poporul maghiar. Nu știm exact cine și de ce.

De la intrarea Ungariei în Uniunea Europeană și de la căderea Fidesz-ului de la guvernare, elementele ultranaționaliste s-au întărit vizibil. Azi nu mai este aproape niciun festival, fie el numit al palincii sau al cârnatului, unde să nu apară formații de muzică ușoară cu repertoriu șovin și revizionist sau chioșcuri cu hărți și insigne cu Ungaria Mare. Iar numărul admiratorilor acestora este în creștere, fiind afectați, în primul rând, cei mai tineri. Aceștia au primit deja prima picătură de otravă în băncile școlilor și, din păcate, acest lucru se întâmplă și în școlile minorităților. În Ungaria, la fel învață elevii slovaci, sârbi sau români că ungurilor "li s-a furat" Țara de Sus, Voivodina și Ardealul.

Nicidecum nu vrem să facem reclamă trupei rock Karpatia, ci cu dorința de a-i informa pe acei adulți neștiutori, ai căror copii sau nepoți se duc la concertele acesteia, prezentăm mai jos câteva din textele pe care această formație le cântă, otrăvind cu ele tineretul acestei țări și sunt tot mai apreciați, tot mai des invitați și, din păcate, nu numai în Ungaria, ci și în afara granițelor. Au avut deja două concerte în România și, în acest an, își plănuiesc să concerteze și în Slovacia și Serbia. Țelul declarat al acestui grup de revizioniști convinși este de a reînvia spiritul național în regiunile "rupte" de Ungaria și, cum zic ei, "călcate în picioare" de alte nații... "F... Trianon! Le Trianon! Vesszen Trianon!" "P... Trianon! Jos Trianonul! Să piară Trianonul!" sunt principalele lozinci ale celor de la Karpatia.

La concertele lor, publicul merge înarmat cu drapele naționale maghiare și cu steagul Ungariei Mari, imprimat cu stema organizației Mișcării Tinerilor din cele 64 de Comitate. Într-un cântec cer răzbunarea celor 13 generali martiri executați în 1849 la Arad și alipirea Ardealului de Ungaria Mare, cea de dinaintea Tratatului de la Trianon. "Nu lăsăm din mână steagurile roș-alb-verzi din '48/Pe cei 13 de la Arad îi vom răzbuna/Cu foc și oțel/Ce mai vrea poporul? Pământul natal ce le-a fost luat"... Laitmotivul cântecelor sunt mesajele revizioniste: "Poporul meu a fost luat de tătari/Cotropit de turci/L-au comandat austriecii/L-au furat românii, l-au jefuit cehii", acuză "artiștii", promițând însă că "Vor mai fi honvezi pe jos și pe motoare/La Odorhei, Turda, Mircurea Ciuc, Oradea, Baia Mare/Se vor întoarce la toamnă", căci "Trăim pentru tine dulce țară/Să piară Trianon!" Piesele sunt presărate cu scandări de genul "ne-au luat Arealul valahii cu opinci" și "românii au devenit un blestem".

Toleranța românului este binecunoscută de toată lumea, totuși credem că ar trebui să existe niște limite. Nu-i totuna ca textele de mai sus sunt fredonate pe un stadion din Sopron, ori la Arad sau Oradea. Niciodată nu s-ar putea întâmpla - și nici nu ar fi un lucru normal - ca o formație din România să concerteze în Ungaria și apoi să defileze până la Parlamentul din Budapesta pentru a așeza acolo din nou opinca românească.

În ce ne privește pe noi, românii care am trăit și vom trăi și mai departe în interiorul granițelor ungurești, avem dreptul să ne ridicăm vocea atunci când ne sunt călcate în picioare sentimentele de neam, când ne este batjocorită limba, când ne sunt ponegriți strămoșii. Nu jignim pe nimeni dacă ne cunoaștem și noi drepturile."

    Florea Voinea - declarație politică Ne pregătim pentru parlamentare!;

Domnul Florea Voinea:

"Ne pregătim pentru parlamentare!"

Rezultatele turului al doilea al alegerilor locale, organizat pe 15 iunie, au confirmat trendul deja stabilit pe 1 iunie: PSD a câștigat aceste alegeri locale! Am obținut cei mai mulți președinți de consilii județene (17), cei mai mulți primari (1138), precum și cei mai mulți consilieri locali și județeni. Am obținut victorie pe toate cele patru buletine de vot!

Am câștigat din primul tur primăriile din Buzău, Constanța, Pitești, Tg. Jiu, Bârlad și Sectorul 2, iar turul al doilea ne-a mai adus victorii în Iași, Vaslui, Galați, Brăila, Focșani, Bistrița, Alexandria, Sectorul 5 etc. Se observă că PSD domină nu doar satele și comunele, ci și orașele din România.

Dar cel mai important este că, pe lângă revenirea PSD ca prim partid pe scena țării, am asistat și la înfrângerea PD-L în foarte multe locuri din țară. Această situație a culminat cu înfrângerea clară de la București, pierderea principalului bastion electoral al democrat-liberalilor. Aceste alegeri au demonstrat că românii știu cu adevărat să opteze pentru ce este cel mai bine pentru ei. Românii au votat rațional.

Acum nu ne rămâne decât să continuăm să gestionăm cu responsabilitate acest capital de încredere primit din partea electoratului. Să continuăm pentru a nu ne dezamăgi electoratul. Și mai ales să continuăm pentru că doar un efort susținut ne va aduce victoria și în toamnă. Trebuie să conștientizăm că rezultatul bun de la alegerile locale este doar o primă etapă în schimbarea actualei puteri. Vor mai urma, cu sprijinul românilor, încă doi pași: unul în toamna acestui an (alegerile parlamentare), iar altul în toamna anului viitor (alegerile prezidențiale).

Așadar, a început noua campanie electorală!

Felicit colegii care s-au prezentat în fața electoratului cu programe clare, realizabile, au dat dovadă de seriozitate și responsabilitate și au obținut victorii. Le urez multă putere de muncă în administrația locală.

Felicit colegii care, deși nu au câștigat, au încercat, prin discursul lor civilizat, să fie alături de electorat și de problemele lor.

Apreciez profesionalismul, solidaritatea și inițiativele de care au dat dovadă colaboratorii și echipele de campanii electorale.

Și nu în ultimul rând, mulțumesc românilor care s-au prezentat la urne și au avut încredere în noi.

    Florea Voinea - declarație politică 53,4% au ales «Nu»;

Domnul Florea Voinea:

«53,4% au ales "NU"»

Într-o perioadă în care atenția românilor se îndreaptă fie spre rezultatul alegerilor locale, fie spre prestația echipei României la Campionatul European de Fotbal, eu am ales să aduc în discuție o temă de politică europeană, cu consecințe importante asupra viitorului Uniunii Europene. Este vorba despre rezultatul referendumului organizat în Irlanda pentru ratificarea Tratatului semnat la Lisabona, la data de 13 decembrie 2007.

Prin referendumul organizat în data de 12 iunie a.c., irlandezii au respins Tratatul de la Lisabona cu 53,4% pentru "NU", față de 46,6% pentru "DA". După respingerea Tratatului constituțional în 2005 de Franța și respectiv de Olanda, la numai 3 ani, Europa se vede pusă în fața unei noi crize instituționale, a cărei soluție nu se conturează încă foarte clar pentru oficialii de la Bruxelles.

La nivel european, rezultatul negativ al referendumului a stârnit un val de dezamăgire și a demonstrat că democrația directă nu poate asigura progresul procesului european. În cazul de față, libertatea și prosperitatea, dar mai ales securitatea a aproape 500 de milioane de cetățeni europeni au fost decise de cei aproximativ 2 milioane de irlandezi prezenți la urne. Mesajul transmis de rezultatul acestui referendum este destul de greu de înțeles, având în vedere că, pe de o parte, argumentele pentru votul negativ au avut o legătură directă cu conținutul și obiectivele Tratatului iar, pe de altă parte, Irlanda a fost unul dintre principalii beneficiari ai politicilor europene, transformându-se dintr-o țară săracă într-una care a înregistrat o spectaculoasă creștere economică.

În acest moment, nouă, tuturor cetățenilor europeni, trebuie să ne fie foarte clar că adoptarea acestui Tratat de reformă este o necesitate absolută pentru ca Uniunea Europeană să poată să își apere în secolul 21 valorile și interesele sale. Fără reformele introduse de Tratatul de la Lisabona, aderarea altor state europene la Uniunea Europeană este aproape imposibilă.

Summit-ul U.E. care a avut loc la sfârșitul săptămânii trecute la Bruxelles, la care a participat și prim-ministrul irlandez Brian Cowen, a fost unul crucial pentru Tratatul de la Lisabona. În mod firesc, oficialii europeni au așteptat ca Guvernul irlandez să prezinte propuneri pentru a putea depăși împreună această fază dificilă a politicii europene și pentru ca procesul de ratificare să continue. Aceștia din urmă au propus repetarea referendumului.

Pentru a intra în vigoare, Tratatul de la Lisabona trebuie aprobat de toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, iar Irlanda a fost singura țară care, potrivit Constituției, a trebuit să organizeze un referendum. Exceptând referendumul irlandez, Tratatul de la Lisabona mai trebuie să fie ratificat, pe cale parlamentară, de Belgia, Cehia, Cipru, Italia, Olanda, Marea Britanie, Spania și Suedia.

"Reforma Uniunii Europene este importantă pentru cetățeni, democrația și transparența Uniunii Europene. Tocmai de aceea sper că se va reuși găsirea unei soluții, astfel încât reformele să poată intra în vigoare până la alegerile europene din iunie 2009". Cu această speranță și-a încheiat Președintele Parlamentului European, Hans-Gert Pöttering, declarația făcută după aflarea rezultatului referendumului. Cu aceeași speranță închei și eu.

  Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.56/2007 privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României (rămasă pentru votul final).  

(După pauză, ședința este condusă de domnul Bogdan Olteanu, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii Ioan Munteanu și Eserghep Gelil, secretari.)

   

Domnul Bogdan Olteanu:

Bună ziua, stimați colegi!

Vă rog să luați loc în bănci pentru a începe ședința. Rog liderii de grup să-și invite colegii în sală.

Continuăm ședința anunțându-vă că din totalul de 329 de deputați sunt prezenți la lucrări un număr de 176 deputați. Sunt absenți 153, din care 81 participă la alte acțiuni parlamentare.

Continuăm cu dezbaterea punctelor înscrise pe ordinea de zi, reamintindu-vă votul final de la ora 12,30, procedura cu bile în cazul colegilor noștri de la ora 13,00 și, de asemenea, faptul că am stabilit totuși să lucrăm până la epuizarea ordinii de zi.

Suntem, dacă nu greșesc, la pct.7 de pe ordinea de zi. Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.56/2007 privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României.

Proiect reexaminat și adoptat de Senat.

Legea are caracter ordinar. Raport de adoptare a legii în forma adoptată de Senat de admitere a cererii de reexaminare, practic.

Suntem Cameră decizională.

Inițiatorul, vă rog frumos, dacă doriți.

 
   

Domnul Marin Pătuleanu (secretar de stat, Ministerul Internelor și Reformei Administrative):

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Așa cum vă este cunoscut, prin Ordonanța nr.56/2007, s-a urmărit în principal acordarea unor autorizații de muncă pentru străinii care solicită încadrarea în muncă sau detașare pe teritoriul României, precum și simplificarea procedurilor administrative în ceea ce privește încadrarea în muncă sau detașarea străinilor pe teritoriul României.

Ulterior, după adoptarea Legii de aprobarea Ordonanței, s-a primit o cerere de reexaminare.

Guvernul este de acord cu forma adoptată de Senat și vă adresează rugămintea de a o adopta și dumneavoastră în aceeași formă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule secretar de stat.

Comisia menține punctul de vedere.

Intervenții la dezbateri generale. Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Înainte de a trece mai departe ca o chestiune procedurală, dat fiind că am stabilit să epuizăm astăzi ordinea de zi și mâine avem ședința Camerelor reunite, propunem plenului închiderea sesiunii după ședința de mâine a Camerelor reunite, dacă nu sunt obiecții. Nu.

Mulțumesc.

Să se consemneze.

 
Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.80/2007 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.36/2003 privind sistemul de pensionare a membrilor personalului diplomatic și consular (rămasă pentru votul final).  

Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.80/2007 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.36/2003 privind sistemul de pensionare a membrilor personalului diplomatic și consular.

Proiect reexaminat și adoptat de Senat.

Legea are caracter organic.

Raport din partea Comisiei pentru muncă de respingere a cererii de reexaminare și de adoptare a Legii în forma inițială.

Suntem Cameră decizională.

Dacă inițiatorul dorește să susțină proiectul.

Vă rog, domnule secretar de stat.

   

Domnul Kovacs Carol Emil (secretar de stat, Departamentul pentru Relația cu Parlamentul):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Prin adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.80 din 2007 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.36 din 2003 privind sistemul de pensionare a membrilor personalului diplomatic și consular, s-a realizat conformitatea cu directivele comunitare, eliminându-se discriminarea pe criterii de sex referitoare la vârsta de pensionare, la stagiul complet de cotizare și la vechimea în muncă în cadrul structurilor din Ministerul Afacerilor Externe și, respectiv, din Departamentul de Comerț Exterior din cadrul Ministerului pentru întreprinderi mici și mijlocii, comerț, turism și profesii liberale.

Avizarea cererii de reexaminare a acestei legi ar conduce la nerespectarea legislației comunitare privind eliminarea discriminărilor pe criterii de sex și, implicit, declanșarea procedurii de infringement pentru România de către Comisia Europeană.

Ca atare, să respingeți cererea de reexaminare a proiectului de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Comisia menține npunctul de vedere.

Dezbateri generale. Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Nu există amendamente admise sau respinse.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea Legii nr.10 din 8 februarie 2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 (rămasă pentru votul final).  

Propunere Legislativă pentru completarea Legii nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989.

Legea are caracter organic.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere. Raport suplimentar de adoptare din partea Comisiei juridice.

Suntem Cameră decizională.

Propunerea comisiei de respingere a inițiativei legislative nu a întrunit numărul necesar de voturi la votul final din 26 februarie 2008 și, ca urmare, s-a hotărât dezbaterea pe articole într-o ședință ulterioară, potrivit art.104 alin.(3) din Regulament.

În ședința din 17 martie 2008, propunerea legislativă a fost trimisă la comisie. Comisia, prin noul raport, propune adoptarea cu amendamente.

Rog inițiatorii să susțină proiectul.

Comisia, vă rog. Stimați colegi, haideți, totuși, Comisia juridică să ne lămurească diferențele dintre varianta inițială și cea actuală.

Nu, nu, Comisia juridică este prezentă, vine imediat, domnule coleg.

Vă rog, domnule deputat.

   

Domnul Gheorghe Gabor:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice au hotărât cu majoritate de voturi să supună plenului Camerei Deputaților respingerea propunerii legislative pentru modificarea Legii nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Plenul Camerei Deputaților, în ședința din 17 martie 2008, a hotărât, în temeiul art.104 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, retrimiterea propunerii legislative sus-menționate la comisia sesizată în fond în vederea reexaminării și întocmirii unui raport suplimentar.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a reluat examinarea acestei inițiative în ședința din 15 aprilie 2008.

La lucrări au fost prezenți 17 deputați din totalul de 28 de membri ai Comisiei juridice, de disciplină și imunități. Au fost prezenți, în calitate de invitați, din partea Asociației Proprietarilor pe Legea nr.112din 1995, doamna Savu Carmen, domnul Theodorescu Răzvan și domnul Stere Virgiliu.

Au fost depuse amendamente în scris din partea Grupului parlamentar P.S.D., al Grupului parlamentar al Partidului Conservator și Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

De asemenea, în cursul dezbaterilor, o parte din amendamente au fost admise, unele reformulate și altele retrase verbal de către inițiatori.

În urma reexaminării, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Propunerii legislative pentru completarea Legii nr.10 din 8 februarie 2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, cu amendamentele admise, redate în anexă la prezentul raport suplimentar.

În raport cu obiectul și conținutul său, ce vizează modificarea unei legi organice, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Așa cum rezultă și din raport, în timpul dezbaterii în Comisia juridică, de disciplină și imunități au fost aduse amendamente de către reprezentanții a trei grupuri parlamentare, unele dintre ele au fost admise, altele respinse, iar unele dintre aceste amendamente au fost retrase chiar de către inițiatori.

Dumneavoastră aveți textele respective atașate raportului și sigur că urmează să vă exprimați punctul de vedere pentru fiecare grup parlamentar.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Intervenții la dezbateri generale.

Vă rog, doamna deputat Aura Vasile.

 
   

Doamna Aurelia Vasile:

Mulțumesc, domnule președinte.

Problema care face cazul acestei inițiative legislative este o problemă care frământă societatea românească de peste 18 ani. Cred că aceste lucruri ar fi fost mai puțin violente și cu consecințe minore dacă clasa politică ar fi reușit să rezolve această problemă, cum s-a rezolvat, de exemplu, în Ungaria sau în alte țări ale fostului lagăr socialist, în condițiile în care printr-o lege generală au fost rezolvate aceste probleme.

În România am reușit să elaborăm o lege care a nemulțumit și proprietarii și a nemulțumit și chiriașii. Plec prin a spune, dacă vreți, ca un motto la o decizie a CEDO că nu se poate corecta o nedreptate prin realizarea unei alte nedreptăți. Nu o să spun niciodată nu sunt de acord cu proprietatea. Sunt o persoane care poate în activitatea mea am dezvoltat mai multe activități liberale și o gândire liberală decât multe persoane la acel moment, dar nu pot să privesc ca om de stânga marile probleme care au fost create în societate, în condițiile în care oameni nevinovați, oameni care și-au desfășurat cinstit și activitatea profesională și desfășurarea vieții civice și sociale, au ajuns ca după 20-30 de ani, să se trezească în stradă.

Dacă aceste proiecte de legi la început erau cât de cât echilibrate, în condițiile în care existau compensări pe amândouă părțile, prin modificările ulterioare, mai ales prin modificările pe Legea 247, s-a ajuns la niște abuzuri incredibile, în condițiile în care în proporție de peste 90% nu profitau vechii proprietari și, teoretic, numai bandele celor care prin cumpărarea drepturilor litigioase au reușit să invadeze piața imobiliară și să creeze aceste situații incredibile de care avem cunoaștere în această bucățică de timp.

Cred eu că prin amendamentele celor trei grupuri parlamentare, Partidul România Mare, Partidul Conservator și Partidul Social Democrat, dar trebuie să spun că și prin aportul colegilor deputați de la grupurile parlamentare ale Partidului Național Liberal și a Partidului Democrat, în cadrul ședinței comisiei respective, au putut să fie echilibrate, cel puțin, prin ceea ce raportul prezintă în acest moment, anumite probleme care ar putea să rezolve pentru momentul respectiv marile conflicte din societate privind domeniul imobiliar și condițiile celor care sunt evacuați, fără nici o vină, pentru că nu ei au hotărât acum 30 de ani că trebuie să locuiască în aceste case.

În condițiile în care în România problema imobiliară este cunoscută, este cunoscut deficitul de locuințe care în acest moment ar rezolva cât de cât nu problema celor care sunt evacuați, ci problema familiilor tinere, problemele sociale și alte probleme în societatea românească. Or, nerezolvarea imediată a litigiului dintre chiriași și proprietari ar conduce la ascuțirea și la crearea de alte nemulțumiri.

Problema este atât de importantă încât Procurorul General al României a simțit nevoia să se adreseze Înaltei Curți printr-un recurs în explicarea legii, în condițiile în care abuzurile se realizează nu numai, să spunem, prin diverse înțelegeri oculte care se realizează între proprietari și bandele imobiliare, ci de foarte multe ori chiar în sălile de justiție.

Cred eu că amendamentele pe care astăzi le aducem proiectului de lege, putem să rezolvăm aceste litigii în condițiile în care vă rog să mă credeți că, la nivelul municipiului București, am cunoscut câteva mii de cazuri, trebuie să vă spun că sunt undeva la 48.000 din care deja 1000 și ceva sunt evacuate, iar altele sunt pe rol. Am cunoscut tragedii. Oameni care au murit, oameni care s-au sinucis, familii destrămate, oameni care, teoretic, au fost dezrădăcinați și cred eu că copiii lor, ei în primul rând, n-au nici o vină de perioada celor 50 de ani de comunism care au trecut peste România. nu ei sunt vinovați de exproprierile care au fost făcute și haideți astăzi, împreună, să rezolvăm această problemă care trebuie încă o dată s-o spun, poate în parte s-a datorat clasei politice care nu a realizat de la început o lege în interes general și teoretic au rămas ambiguități care la un moment dat au făcut posibil ca legi generale să dea soluții peste lege de interes general.

Cu speranța că și alte grupuri parlamentare, în afară de grupul partidului meu, vor vota această inițiativă legislativă, vă rog să mă credeți că cei care astăzi ne asistă vor avea o viață mai ușoară.

Grupul meu va vota acest proiect de lege.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc foarte mult, doamna deputat.

(Aplauze din partea asistenței de la balcon)

Domnul deputat Dragoș Dumitriu.

Interveniți pe rând. Doamna Ardelean? Da.

Doamna Ardelean și domnul Dumitriu, după aceea.

 
   

Doamna Lia Ardelean:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Propunerea legislativă vine în sprijinul celor care conform Legii 112 din 1995, au cumpărat locuința în care locuiau ca chiriași. Ulterior, prin reglementările care au urmat, aceste locuințe au fost revendicate. În urma unor sentințe judecătorești, proprietarii de drept din acest moment au pierdut locuința. Nu este firesc ca acești oameni să fie uitați de lume și de soartă, cum s-ar spune, și să fie puși în situația doar prin acțiuni de judecată să-și reprimească banii. Ei au cumpărat aceste proprietăți de bună-credință de la statul român. Au plătit pentru aceste locuințe, sunt puși în situația în care sunt evacuați din aceste case, deci, practic, oamenii aceștia nu mai au nici un ban și, totodată, nu-și primesc nici măcar banii pe care i-au dat pe aceste locuințe.

Prin această propunere legislativă facem apel la toți colegii noștri să fim atenți la ceea ce se întâmplă, adică dacă proprietarii sunt despăgubiți, dacă proprietarii își primesc locuințele, și acești noi proprietari trebuie să-și primească banii pe care i-au dat de bună-credință pentru locuințele pe care le-au cumpărat.

Semnatarii acestei propuneri legislative, un grup de parlamentari ai Partidului Conservator, vă cere sprijinul pentru această propunere legislativă, nici măcar să nu ne gândim la nici un fel de orgolii, să ne gândim în mod realist, nu putem face dreptate creând alte nedreptăți.

Dacă problema locuințelor este o problemă în România, nu înseamnă că trebuie să creștem numărul celor care nu dispun în acest moment de locuințe, trebuie măcar pentru cei care și-au cumpărat aceste locuințe, să-i sprijinim să-și primească înapoi banii actualizați pentru locuințele pe care le-au cumpărat, cu mențiunea, repet, că au cumpărat de bună-credință, pentru că reglementările legale au venit ulterior. A venit ulterior Legea 10, a venit ulterior Legea 247.

Deci, la momentul la care oamenii au cumpărat aceste locuințe, au cumpărat de bună-credință, și nu putem, repet, să-i lăsăm în voia sorții, mai ales că aș vrea să subliniez, așa cum a spus și doamna deputat, au fost adevărate tragedii. Oameni care au fost odată proprietari ai unei locuințe s-au trezit evacuați fără nici o posibilitate financiară. Nu putem să fim neatenți la aceste situații.

Grupul parlamentar al Partidul Conservator vă roagă să priviți foarte atent la această propunere legislativă, și să ne acordați sprijinul.

Vă mulțumim.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, doamna deputat.

(Aplauze din partea asistenței de la balcon)

Domnule deputat Petru Călian, vă rog.

 
   

Domnul Petru Călian:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sunt onorat astăzi pentru faptul că mai mulți colegi inițiatori ai acestui proiect de lege s-au raliat, am făcut echipă împreună pentru că și eu sunt unul dintre inițiatori. În ordine alfabetică sunt primul, însă nu vreau să trec la dovedirea parternității acestui proiect de lege pentru că, în cele din urmă, chiar nu contează.

Dar, pe Legea 112, precum și pe Legea nr.10, în calitate de deputat, sunt cel care are cele mai multe inițiative legislative în special pe Legea nr.112 și opinia publică știe acest lucru, pentru că, în opinia mea, această lege votată în 1995 este una criminală și ea trebuie corectată indiferent din ce direcție vin aceste corecturi.

Sigur că mă onorează faptul că astăzi mai multe grupuri parlamentare, inclusiv P.S.D.-ul, căruia îi mulțumesc, și-au exprimat sprijinul pentru acest proiect de lege și eu cred că până la urmă chiar dacă este o lege organică, ea va fi votată de plenul Camerei Deputaților, astfel încât să se mai îndrepte pe cât posibil această lege la care am făcut referire, Legea 112 din 1995.

Este inadmisibil ca astăzi, în Europa, să ne trezim cu foarte mulți cetățeni proprietari de drept, de bună credință, care să fie pur și simplu în stradă, să fie abandonați de către societate. Trebuie ca astăzi să ne exprimăm votul nostru, astfel încât măcar o parte dintre ei să se bucure de o țară civilizată, într-o Europă civilizată.

Vă mulțumesc foarte mult.

(Aplauze din partea asistenței de la balcon)

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul deputat Adrian Moisoiu. Vă rog.

 
   

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Chiar înainte de a veni la lucrările Parlamentului din această săptămână, la biroul meu parlamentar de la Târgu Mureș s-a prezentat o persoană deosebită. Zic persoană deosebită pentru că este actorul Cornel Popescu, omul care la Teatrul Național din Târgu Mureș a jucat rolul lui Hamlet. Și cu asta cred că am spus tot ce înseamnă pentru cei care sunt actori să ajungă să joace exact rolul lui Hamlet.

Cu ce problemă a venit domnul Popescu la mine? Exact cu această problemă pe care o dezbatem astăzi, și anume pentru faptul că în clipa de față a apărut un proprietar pe casa pe care dânsul a cumpărat-o în mod legitim și urmează ca, în următoarele o săptămână, două, să îl evacueze conform hotărârilor judecătorești.

Pe de altă parte, numai acum o săptămână sau două am avut de dezbătut aici o altă inițiativă parlamentară, cea legată de cel mai tânăr, spunem așa, era la momentul respectiv veteran de război, deci practic cel mai vârstnic din acest punct de vedere, este vorba de generalul Lungu, Marin Lungu, care se găsește într-o situație similară, și dânsul ajunge pe drumuri cu familia, un om la o vârstă respectabilă care și-a adus contribuția la apărarea României atunci, acum mai bine de aproape 70 de ani.

Am relevat două cazuri foarte concrete, exact pentru ca să atrag atenția asupra importanței legii pe care o avem de dezbătut astăzi. Și pentru că, iarăși am să fiu concret, am avut în rândurile noastre, ale Partidului România Mare, un om care, din păcate, a murit nu demult, a fost deputat în Parlamentul României în legislatura 2000 - 2004, mi-a fost coleg de grup parlamentar. Mă refer la președintele Asociației chiriașilor evacuați din casele naționalizate, și anume la Eugen Pleșa. Încă de atunci, grupul nostru parlamentar - Grupul parlamentar al Partidului România Mare - a avut inițiative și a susținut această problemă ca să se facă dreptate pentru acești oameni. Iată că post-mortem, deci după ce Pleșa a plecat la cele sfinte, iată că astăzi discutăm puțin altfel această problemă.

Eu, în numele tuturor, și al celor care ne asistă, și în numele celor care au venit la birourile noastre parlamentare, nu o dată, ca să ne ceară susținerea, fac apel la dumneavoastră, în numele colegilor mei din Grupul parlamentar al Partidului România Mare, și vă solicit să votăm favorabil această inițiativă parlamentară. (Aplauze.)

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat Moisoiu.

Are cuvântul domnul deputat Dragoș Dumitriu.

 
   

Domnul Dragoș Petre Dumitriu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Din păcate, toate prevederile referitoare la casele naționalizate, la retrocedarea lor au fost tratate politic încă din 1990. Și este păcat, pentru că s-a trecut peste cel mai important principiu de lucru al unui Parlament, și anume justiția socială, dreptatea.

În cazul de față, dreptate au și cei care au acte și trebuie să li se restituie casele, dreptate au și cei care au locuit în case, au investit și, mai mult, chiar și-au cumpărat casele de la stat.

Din păcate, în ultimii ani s-au confruntat cu un stat hoț, mai pot spune chiar un stat tâlhar, pentru că beneficiind de puterea legii și beneficiind de puterea guvernării nu le-a dat banii înapoi sau nu i-a lăsat să stea mai departe în case.

Ei, bine, prin efortul mai multor grupuri parlamentare, dar aici aș vrea să scot în evidență două doamne cărora li se datorează apariția finală a acestei legi, și anume doamna președinte Daniela Popa, președintele Partidului Conservator, și doamna Aura Vasile, lidera grupului P.S.D., sunt cele două persoane care s-au zbătut ca legea să apară în forma aceasta, ei bine vom avea parte de o lege mai mult mai dreaptă.

Însă, vreau să aplic și un duș rece celor care se bucură de această lege. Legea aceasta deschide o cutie a Pandorei, prin formularea, reactualizarea sumelor. Ei, bine, împreună cu colegul meu, senatorul Marius Marinescu și cu alți distinși reprezentanți ai Parlamentului, am hotărât să urmărim punerea în aplicare a acestei legi, pentru că dacă ea va fi lăsată la voia întâmplării, dacă metodele de aplicare ale legii nu vor fi cele potrivite, nu se va aplica în fapt niciodată această reevaluare, nu se va aplica corect. Sunt cazuri nenumărate când metodele de aplicare ale legii au dus în fapt la neaplicarea legii.

De aceea, alături de domnul senator Marinescu, eu consider că legea nu se termină odată cu promulgarea ei de către președinte. Legea se termină în momentul în care ea este aplicată corect.

Vă mulțumesc. (Aplauze la balcon.)

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Dacă mai există alte intervenții la dezbateri generale? Nu sunt.

Trecem la dezbaterile pe articole.

Lucrăm pe raportul comisiei, anexa cu amendamente admise.

Nu există amendamente respinse.

Pct.1 - titlul legii - obiecții, observații, comentarii?

Adoptat.

Pct.2 - art.I - adoptat.

Pct.3 - obiecții, observații, comentarii?

Adoptat.

Pct.4 - adoptat.

Pct.5 - adoptat.

Pct.6 - obiecții, observații, comentarii?

Adoptat.

Pct.7 - adoptat.

Domnul Dumitriu, parcă doreați să ridicați o obiecție, dacă nu mă înșel, să-mi spuneți la ce punct? Nu. OK.

Pct.8 - obiecții, observații, comentarii?

Adoptat.

Pct.9 - adoptat.

La pct.10, doamna deputat Aura Vasile, vă rog.

 
   

Doamna Aurelia Vasile:

Mulțumim, domnule președinte.

Aș vrea să fac câteva modificări pentru o mai bună înțelegere a pct.10, și vă propun următoarele la alin. (21): "În cazul în care imobilul a fost vândut cu respectarea prevederilor Legii nr.112 pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuințe trecute în proprietatea statului, cu modificările ulterioare, chiriașii care au cumpărat cu bună-credință imobile în care locuiau și ale căror contracte de vânzare-cumpărare au fost desființate fie ca urmare a unei acțiuni în anulare, fie ca urmare a unei acțiuni în revendicare, prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, au dreptul la asigurarea cu prioritate a unei locuințe din fondurile de locuințe gestionate de consiliile locale și/sau Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice și Locuințelor".

La alin. (22), după "aceste imobile" aș spune "și de a le cumpăra, suma pe care au plătit-o pentru cumpărarea imobilului naționalizat" curge, după virgulă, "prin actualizare la nivelul pieței, avans la noul imobil".

La alin. (23) propun ca formularea să fie "Până la realizarea acestor locuințe, chiriașii evacuați pot beneficia de atribuirea cu chirie a unor locuințe din fondul de imobile disponibil aflat în proprietatea sau în administrarea Regiei Autonome Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat. Chiria pentru aceste locuințe va fi stabilită conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 40, cu modificările ulterioare".

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Comisia? Nu sunt obiecții, înțeleg.

Intervenții din sală? Mulțumesc.

Și atunci la pct.10, cu aceste reformulări, dacă există obiecții, observații?

Vă rog, domnule deputat Călian.

 
   

Domnul Petru Călian:

Îmi cer scuze, la primul articol, pe site apare o greșeală: se face referire la Legea nr.122/95, și este vorba de Legea nr.112. Deci, doar o corectură, atât, dacă mai este cazul.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Este corectat, domnule deputat. În varianta finală este Legea nr.112.

Pct.10, cu aceste modificări de natură gramaticală?

Adoptat.

Pct.11 - adoptat.

Pct.12 - adoptat.

Pct.13 - adoptat.

Pct.14 - adoptat.

Pct.15 - adoptat.

Pct.16 - adoptat.

Pct.17 - obiecții, observații, comentarii? Adoptat.

Pct.18 - adoptat.

Pct.19 - adoptat.

Pct.20 - adoptat.

Pct.21 - obiecții, observații, comentarii?

Adoptat.

Am finalizat dezbaterile pe articole.

Proiectul rămâne la vot final.

(Aplauze prelungite din partea Asociației proprietarilor - foștii chiriași din casele naționalizate - situată la balcon.)

 
   

Pct.10 - Propunere Legislativă pentru modificarea Legii nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic.

Pe procedură doriți? Vă rog.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Ieri am stabilit în plenul Camerei ca două rapoarte să fie aduse pentru a fi discutate aici. Este vorba de raportul privind Proiectul de Lege (PL-x 180) modificarea Legii pensiei nr.19/2000 și respectiv (PL-x 263/2008) aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2008 privind salarizarea personalului din învățământ. Or, ele nu au apărut pe ordinea de zi de astăzi.

Care este situația și, dacă nu, vă rugăm ca hotărârea de ieri și votul Camerei, pentru a fi introduse pe ordinea de zi, să fie luate în considerare.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

De îndată ce epuizăm proiectele aprobate prin decizia Biroului permanent, vom discuta toate propunerile de introducere pe ordinea de zi de la comisie. Sunt suficient de multe.

Am stabilit deja în plen ceva mai devreme, că stăm astăzi până epuizăm toate proiectele aflate pe ordinea de zi sau care vor fi introduse de către plen pe ordinea de zi.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic (rămasă pentru votul final).  

Deci, Propunere Legislativă pentru modificarea Legii nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic.

Legea are caracter organic.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiei juridice.

Raport suplimentar de adoptare.

Suntem Cameră decizională.

Propunerea comisiei de respingere a inițiativei legislativei nu a întrunit numărul necesar de voturi la votul final din 26 februarie. Ca urmare, s-a hotărât dezbaterea pe articole într-o ședință ulterioară, potrivit art.104 alin. (3) din Regulament.

În ședința din 17 martie, propunerea a fost retrimisă la comisie, care prin noul raport propune adoptarea cu amendamente.

Inițiatorul? Nu este prezent sau nu susține.

Comisia, vă rog. Comisia juridică. Vă rog frumos, de la Comisia juridică, dat fiind că s-a schimbat raportul, să ne prezentați și nouă ce s-a întâmplat.

Dar eu n-am aici noul raport al comisiei.

(Consultări la masa prezidiului între domnul vicepreședinte al Comisiei juridice, Florin Iordache, și domnul președinte al Camerei, Bogdan Olteanu.)

   

Îmi cer scuze, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, nu Comisia juridică. Iertați-mă, am citit eu greșit și-mi cer mii de scuze. Vă rog să mă scuzați.

Deci, Propunere Legislativă pentru modificarea Legii nr.128/1997.

Legea are caracter organic.

Raport de respingere din partea Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport.

Suntem primă Cameră sesizată.

Îmi cer scuze pentru eroare.

Inițiatorul, înțeleg că nu dorește să susțină.

Comisia, raportul de respingere. Vă rog, domnule profesor.

 
   

Domnul Petre Popeangă:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă în discuție face parte din categoria legilor organice și are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările și completările ulterioare, prin introducerea unor amendamente care să permită încadrarea învățătorilor și institutorilor cu norma didactică de 18 ore pe săptămână, similar încadrării profesorilor din învățământul preuniversitar.

La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere: avizul Comisiei juridice, de disciplină și imunități; avizul Comisiei pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați, avizul Consiliului Legislativ; punctul de vedere al Guvernului.

În urma dezbaterii, în ședința din 18 iunie 2008, comisia a propus, cu 13 voturi pentru, și o abținere, respingerea propunerii legislative, motivată de faptul că adoptarea unor asemenea modificări ar produce disfuncționalități la nivelul învățământului primar.

În prezent, numărul de ore pe săptămână, aprobat prin Ordinul Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului nr.4686/2003 pentru ciclul primar, respectiv clasele I-a și a II-a este de minimum 18 ore și maximum 20 de ore.

În condițiile în care unele dintre discipline, cum ar fi religia, limbile moderne, educația fizică ș.a., sunt predate și de cadre didactice cu studii superioare, realizarea normei de mai sus de către învățători și institutori nu este posibilă, aceștia putând realiza maximum 17 ore pe săptămână.

Excepție fac învățătorii și institutorii din școlile cu predare în limba minorităților naționale, singurii care ar putea realiza norma de 18 ore pe săptămână. Acestea sunt și motivele pentru care comisia a respins.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc foarte mult, domnule profesor.

Dacă există intervenții la dezbateri generale? Nu sunt intervenții la dezbateri generale.

Nu există dezbateri pe articole.

Fiind propunere de respingere, proiectul rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aderarea României la Acordul european privind transportul internațional al mărfurilor periculoase pe căile navigabile interioare (ADN), adoptat la Geneva la 26 mai 2000 (rămas pentru votul final).  

Pct.11. Proiectul de Lege pentru aderarea României la Acordul European privind transportul internațional al mărfurilor periculoase pe căile navigabile interioare, adoptat la Geneva la 26 mai 2000.

Legea are caracter ordinar.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru industrii și servicii specifice.

Suntem primă Cameră sesizată.

Termen de dezbatere și vot final: 23.09.

Inițiatorul, vă rog frumos. Vă rog, domnule secretar de stat.

   

Domnul Emil Carol Kovacs:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare aderarea României la Acordul European privind transportul internațional al mărfurilor periculoase pe căile navigabile interioare (ADN), adoptat la Geneva la 28 mai 2000.

Aderarea României la Acordul European privind transportul internațional al mărfurilor periculoase pe căile navigabile interioare va conduce la creșterea siguranței transporturilor internaționale a mărfurilor periculoase.

Armatorii fluviali vor trebui să-și alinieze, în acest sens, din punct de vedere tehnic, navele, conform cerințelor impuse prin acord, instruirea personalului implicat în transportul de mărfuri periculoase, promovarea comerțului internațional și protecția mediului.

Ca atare, Ministerul Transporturilor, în numele Guvernului, vă propune și susține spre adoptare acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc foarte mult, domnule secretar de stat.

Vă rog, domnule președinte Iulian Iancu, raportul comisiei.

 
   

Domnul Iulian Iancu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Comisia pentru industrii și servicii a fost sesizată pentru dezbatere în fond cu acest proiect de lege.

Acordul a fost adoptat pentru stabilirea unor principii și reguli uniforme la transportul mărfurilor periculoase pe căile navigabile interioare, în scopul creșterii siguranței transporturilor fluviale de mărfuri periculoase, protecției mediului, prin prevenirea poluării care ar putea rezulta din accidente sau incidente în cursul acestor transporturi și facilitării operațiunilor de transport și promovării comerțului internațional.

Proiectul de lege desemnează Ministerul Transporturilor ca autoritate competentă pentru aducerea la îndeplinire a prevederilor acestui acord.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a avizat favorabil proiectul.

În cadrul comisiei, membrii acesteia au hotărât să propună plenului adoptarea în forma propusă de Guvern.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Dacă există intervenții la dezbateri generale? Nu sunt intervenții la dezbateri generale.

Nu există amendamente admise sau respinse.

Proiectul rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Kazahstan privind transportul rutier internațional de mărfuri, semnat la București la 22 noiembrie 2007 (rămas pentru votul final).  

Pct.12. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Kazahstan privind transportul rutier internațional de mărfuri, semnat la București la 22 noiembrie 2007.

Legea are caracter ordinar.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru industrii și servicii specifice.

Suntem primă Cameră sesizată.

Rog Guvernul să prezinte proiectul.

   

Domnul Emil Carol Kovacs:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Ținând cont de interesele economice și politice ale României și de dinamica relațiilor dintre România și Republica Kazahstan din ultimii ani, s-a impus necesitatea semnării unui acord în domeniul transportului rutier internațional de mărfuri, care să țină cont de directivele și reglementările Uniunii Europene în domeniu, de politica transportului rutier la nivelul Forumului Internațional de Transport. Este vorba de fosta Conferință Europeană a Miniștrilor de Transport (CMT), precum și legislația în vigoare a celor două țări.

Totodată, trebuie luate în considerare și documentele de drept internațional în domeniul transporturilor, care sunt în vigoare pentru cele două țări.

Prevederile acordului se aplică transportului rutier internațional de mărfuri între teritoriile statelor celor două părți contractante și în tranzit pe teritoriile lor, derulat de către operatorii de transport cu vehicule înmatriculate pe teritoriul statului celeilalte părți contractante.

Prevederile acestuia se aplică, de asemenea, transportului de mărfuri între teritoriul statului uneia dintre părțile contractante către sau dinspre o terță țară, efectuate cu vehicule înmatriculate pe teritoriul statului celeilalte părți contractante.

Transporturile de mărfuri efectuate cu vehicule rutiere între teritoriile statului părților sau în tranzit pe teritoriile lor sunt scutite de autorizație.

În schimb, efectuarea transportului de mărfuri de pe teritoriul statului celeilalte părți către o terță țară și dinspre o terță țară înspre teritoriul celorlalte părți se realizează numai pe baza autorizației primite de la autoritatea competentă a celeilalte părți.

Este interzisă efectuarea transportului de mărfuri între două puncte situate pe teritoriul statului celeilalte părți de către un operator de transport al unei părți contractante.

Prezentul proiect de lege va încuraja și facilita creșterea fluxului de transport internațional de mărfuri între cele două state părți.

Ca atare, Ministerul Transporturilor propune și susține, în numele Guvernului, adoptarea acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc foarte mult, domnule secretar de stat.

Domnule președinte Iulian Iancu, raportul comisiei, vă rog.

 
   

Domnul Iulian Iancu:

Domnule președinte,

Comisia pentru industrii și servicii a fost sesizată pentru dezbaterea în fond cu proiectul de lege menționat.

În fapt, prevederile acordului corespund directivelor și reglementărilor europene în domeniu, politicii transporturilor rutiere la nivelul Forumului Internațional de Transport, facilitățile care se acordă reciproc privind taxele și impozitele aplicate, precum și mijloacele de transport înmatriculate în cele două țări.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât să propună plenului adoptarea proiectului de lege în forma prezentată de Guvern.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Dacă există intervenții la dezbateri generale? Nu sunt.

Nu există amendamente admise sau respinse.

Proiectul rămâne la vot final.

 
Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr.128/1997 privind statutul personalului didactic (adoptată ca urmare a depășirii termenului constituțional).  

Pct.13. Propunerea legislativă privind pentru modificarea și completarea Legii nr.128/1997 privind statutul personalului didactic.

Legea are caracter organic.

Raport de respingere din partea Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport.

Suntem primă Cameră sesizată.

Termenul pentru dezbatere și vot final fiind depășit, propunerea legislativă se consideră adoptată, în conformitate cu prevederile art.75 alin. (2) din Constituție și ale art.113 din Regulamentul Camerei Deputaților, și va pleca la Senat cu propunere de adoptare.

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii învățământului nr.84/1995, republicată (adoptată ca urmare a depășirii termenului constituțional).  

Pct.14. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii învățământului nr.84/1995, republicată.

Legea are caracter organic.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport.

Suntem primă Cameră sesizată.

Termenul pentru dezbatere și vot final fiind depășit, propunerea legislativă se consideră adoptată, în conformitate cu prevederile art.75 alin. (2) din Constituție și ale art.113 din Regulamentul Camerei Deputaților, și pleacă la Senat cu propunere de adoptare.

Dezbaterea Proiectului de Lege privind efectuarea recensământului general agricol din România (rămas pentru votul final).  

Pct.15. Proiectul de Lege privind efectuarea recensământului general agricol din România.

Legea are caracter ordinar.

Proiect adoptat de Senat.

Raport comun de adoptare din partea Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, și a Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic.

Prioritate legislativă.

Suntem Cameră decizională.

Rog inițiatorul să-și susțină proiectul. Vă rog, domnule secretar de stat. Comisia de statistică, vă rog frumos.

   

Domnul Dan Gherguț (vicepreședinte, Institutul Național de Statistică):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sunt vicepreședinte la Institutul Național de Statistică.

Stimate doamne și stimați domni deputați,

N-o să reiau argumentele din expunerea de motive. Aș dori, totuși, cu permisiunea dumneavoastră, să subliniez câteva argumente în favoarea adoptării acestui proiect de lege.

După cum cunoașteți, este foarte bine știut că o bună decizie se bazează pe informații de calitate. Și, din acest motiv, luând pe de o parte în considerație legislația europeană pe baza căreia viitorul recensământ general agricol va fi implementat, rezultatele acestei importante cercetări statistice va permite analizarea poziției României în raport cu celelalte state-membre, în condiții de totală comparabilitate metodologică.

De asemenea, menționez faptul că acesta recensământ este cel de-al doilea care va fi realizat în perioada interbelică, precedentul fiind pus în operă în anul 2002.

Un alt aspect extrem de important: nu numai că acest recensământ va oferi posibilitatea caracterizării complete a tipologiei exploatațiilor agricole din România, potențialul lor productiv, dar nu mai puțin important, piața forței de muncă din sectorul agricol, credem noi că este egal important faptul că prin acest proiect de lege vom crea condițiile construirii și întreținerii unui sistem de registre permanente în domeniul agricol, respectiv Registrul agricol, Registrul exploatațiilor agricole, după modelul celor mai avansate state europene.

Un astfel de sistem, evident, mai puțin costisitor decât realizarea unui recensământ agricol în sensul clasic, va permite obținerea de informații detaliate aproape în timp real.

De aceea, prin acest proiect de lege dorim să creăm cadrul instituțional unei imperios necesare cooperări între Institutul Național de Statistică și principalele ministere de linie, respectiv Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Ministerul Internelor și Reformei Administrative, dar și cu alte autorități publice.

Această propunere legislativă conferă autoritatea legii unei extrem de complexe operațiuni statistice, esențială pentru legitimizarea colectării, prelucrării și diseminării rezultatelor.

Având în vedere toate aceste argumente, vă rugăm, doamnelor și domnilor deputați, să aprobați proiectul de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Din partea comisiei, domnule vicepreședinte Valeriu Tabără, vă rog raportul.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Stimate doamne,

Domnilor deputați,

Vă prezint raportul comun asupra Proiectului de Lege privind efectuarea recensământului general agricol din România: Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice; Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic.

În conformitate cu prevederile art.95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice și Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic au fost sesizate spre dezbatere pe fond cu Proiectul de Lege privind efectuarea recensământului general agricol din România.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea măsurilor necesare efectuării recensământului general agricol din România, în perioada 2 decembrie 2010 - 31 ianuarie 2011.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Comisiile au adoptat proiectul de lege cu 46 de voturi pentru, în forma prezentată de Senat.

Proiectul de lege este de competența decizională a Camerei Deputaților.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Dacă există intervenții la dezbaterile generale?

Domnul deputat Valeriu Tabără.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cred că nu se poate contesta faptul că deciziile cele mai bune, așa cum spunea și inițiatorul acestui proiect de lege, se pot lua întotdeauna în cunoștință de cauză. Și dacă pe agricultură s-a greșit după 1989, este că nu s-a beneficiat la momentul oportun de date necesare pentru luarea poate a celor mai bune decizii pentru strategii pe termen scurt și mai ales pe cele pe termen lung.

Din păcate, recensământul general agricol, care s-a finalizat în 2002, nu a fost de mare folosință pentru decizii majore în acest sector. Nu vreau să intru în amănunte. N-am vrut decât să atrag atenția asupra unei astfel de situații, și dacă vom gândi că și acest recensământ general agricol, pe care-l facem în perioada amintită și în raport și în lege, atunci facem o lucrare degeaba cu costuri foarte mari și care nu se vor regăsi în decizii strategice și de care să beneficieze sectorul.

Atrag atenția asupra a ceea ce înseamnă exactitatea acestor date. Și recomand Comisiei Naționale pentru Statistică să vadă acea analiză-pilot făcută cu Agenția de Dezvoltare a Statelor Unite pe județul Prahova în 1995. Și cred că dacă s-ar fi urmat mai departe calea acelui model, acelui proiect-pilot, cred că am fi ajuns să facem un recensământ general agricol în care să cunoaștem exact ceea ce avem în sectorul agricol.

Din păcate, repet, în 2002, recensământul general agricol făcut nu a fost cel pe care-l așteptam și din care se puteau lua deciziile care să ne ajute, într-adevăr, să putem determina o dezvoltare reală și durabilă a sectorului agricol din România.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul deputat Nicolae Popa.

 
   

Domnul Nicolae Popa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Stimați invitați,

Într-adevăr, cum spunea și domnul deputat Tabără, colegul meu de la Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, problema recensământului este una dintre cele mai importante, pentru că de această operațiune depinde, dacă vreți, chiar viitorul agriculturii românești. Și este adevărat că cel din 2002, după 1948, când s-a făcut al doilea recensământ general, nu a dat rezultatele scontate. Dar, acum, să nu uităm că am intrat în Uniunea Europeană, iar recensământul pe care trebuie să-l facem în 2010-2012 trebuie să-l armonizăm cu standardele și cu normele europene, în așa fel încât să avem datele concrete, să avem date exacte cu privire la situația pe care o avem în agricultură, în așa fel încât deciziile și hotărârile care se iau de către Guvern și de către ceilalți operatori să fie armonizate cu realitatea concretă.

Este adevărat că este foarte important un asemenea recensământ, pentru că el are, în primul rând, scopul de a stabili niște politici și niște strategii sectoriale pentru agricultura românească, dar să nu uităm că trebuie să stabilim și relațiile dintre microregiunile și macroregiunile de dezvoltare ale României și, fără datele acestea concrete, nu putem să luăm o decizie favorabilă pentru dezvoltarea acestui sector atât de important, căruia, din fericire, trebuie să-i acordăm o importanță deosebită.

În al doilea rând, trebuie să avem în vedere că aceste date sunt necesare pentru a dezvolta mediul de afaceri economic din agricultură și din zona rurală. Fără date concrete, fără a pune la dispoziție niște informații în acest domeniu, sigur că investitorii și marii oameni de afaceri nu vor fi atrași de acest sector atât de important al sistemului economic din România.

În al treilea rând, vreau să vă spun că este important acest recensământ și pentru impactul pe care-l are asupra categoriilor socio-profesionale. Noi nu am avut o situație clară, câtă populație este ocupată în agricultură, cât poate fi ocupată în continuare. De aceea, aceste date ne sunt necesare pentru ca noi să avem niște date exacte, cum putem ocupa populația, în ce direcție și în ce domenii putem ocupa populația și categoriile socio-profesionale din domeniul agriculturii.

Și nu în ultimul rând, avem nevoie de aceste date foarte clare, date informative, pentru ca, pe viitor, și Parlamentul și celelalte instituții, și Guvernul, și Ministerul Agriculturii, să ia niște decizii foarte exacte, foarte clare, pe problemele concrete, pe niște informații exacte - și nu aleatorii -, în așa fel încât noi să punem la punct și să îndreptăm lucrurile acestea care încă se mai manifestă, neajunsurile din domeniul agriculturii.

Deci, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal susține inițiativa Guvernului de a se desfășura această acțiune de recensământ general.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule deputat Mocanu.

 
   

Domnul Vasile Mocanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Într-adevăr, avem în fața noastră un proiect de lege deosebit, de o mare importanță, și eu am venit la microfon să-l susțin. Dacă nu reușim, de această dată, să facem o analiză concretă a datelor pe care le avem de la recensământul din 2002 și să facem o analiză bună asupra acestor date pe care le avem, să vedem exact unde am greșit, unde ne lipsesc informațiile din domeniul agricol, mai ales gândindu-mă la unitățile administrativ-locale care au o mare importanță în prelucrarea acestor date.

De aceea, cred că este normal să facem o analiză bună a informațiilor pe care le avem și, de asemenea, să pregătim acest recensământ din 2010 foarte bine. Formularele pe care le-am avut în 2002 nu au fost corecte, nu au cuprins toate datele pentru informația populației și pentru a prelucra în continuare ceea ce avem nevoie în agricultură.

Săptămâna trecută am fost în Cehia, în Republica Cehă, și am văzut că o țară cu un teritoriu la jumătate din suprafața României, cu o populație exact la 50% din populația României, are 6.400 de comune. Teritoriul este împărțit cu totul și cu totul altfel. Au comune care sunt cu 400 de locuitori. Asociația comunelor din acea țară le dă dreptul pentru a accesa proiecte și pentru a se face o dezvoltare armonioasă în teritoriul rural.

De aceea, gândesc că acest recensământ este de mare importanță și trebuie să-l pregătim foarte bine.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul deputat Dragoș Dumitriu, domnul deputat Attila Kelemen.

 
   

Domnul Dragoș Petre Dumitriu:

Stimați colegi,

Acest proiect a fost îndelung dezbătut în Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, din care fac parte.

Am discutat despre acest proiect și în cadrul Grupului parlamentar conservator, așa încât nu voi intra în detalii acum. Pur și simplu, am venit să exprim susținerea pe care o va acorda Grupul parlamentar conservator, acestei extrem de importante legi.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul deputat Attila Kelemen.

 
   

Domnul Kelemen Attila Béla Ladislau:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Toți antevorbitorii mei au exprimat importanța deosebită a acestei legi. Într-adevăr, această lege este foarte importantă, dar vreau să accentuez că trebuie să fie și aplicată foarte sever și foarte corect, fiindcă degeaba facem legi bune, dacă undeva aplicarea se pierde.

Eu sper că toată lumea ... și nu numai Parlamentul României, dar într-o țară unde 50% din populație trăiește în mediul rural, normal că este o lege vitală pentru România. Depinde această analiză..., cum a spus un antevorbitor al meu, această analiză să fie corectă. Da, analiza trebuie să fie corectă. Dar ca să avem o analiză corectă, trebuie să avem și cifre primare corecte. Această realizare trebuie să stea în atenția acelora care vor lucra pe baza acesti legi.

Uniunea Democrată Maghiară, bineînțeles, sprijină și votează această lege.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Moisoiu. Vă rog.

 
   

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Partidul România Mare a analizat această lege și apreciază necesitatea aprobării acesteia. În consecință, am vrut să exprim de la acest microfon punctul nostru de vedere, cât și faptul că modul în care se va lucra în acest caz, modul în care va fi aplicată va fi corespunzător.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Vainer.

 
   

Domnul Aurel Vainer:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Stimate colege,

Vreau să mă aliniez la opinia favorabilă pentru votarea acestei legi a organizării unui nou recensământ general al agriculturii românești. Am câteva rațiuni, n-am să vi le spun pe toate, dar cel puțin două vreau să le subliniez.

În primul rând, în agricultura României într-un deceniu s-au întâmplat multe. Nu mă întrebați de care, dar multe.

Ei, bine, un recensământ agricol general ne poate prezenta un tablou foarte clar a ceea ce este astăzi, mai ales și din perspectiva trecutului și a evoluției viitoare. Este o rațiune.

A doua - să nu uităm că noi suntem angrejați într-un mecanism foarte important al integrării europene. Cunoaștem că între agricultura României și agricultura altor țări membre ale Uniunii Europene distanțele sunt apreciabile. Trebuie să măsurăm cât se poate de exact aceste distanțe, ca să le reducem și poate chiar să le facem una cu celelalte. Este o problemă esențială, și accesarea fondurilor europene este, într-o anumită măsură, legată și de cunoașterea foarte exactă a realității din agricultură. Nu uitați, au fost mutații sociale. Nu mai știm exact ce este țăranul român astăzi. Este țăran sau nu mai este țăran. Diferențele foarte mari teritoriale există în agricultură. Iată de ce susțin din toată inima realizarea acestui recensământ, cu o recomandare, dacă se poate, pentru colegii mei de altădată, de la Institutul Național de Statistică: să gândească finalul acestei lucrări atât de importante, modul de prelucrare informatică agregată a rezultatelor, astfel încât să constituie o bază a unui nou eșafod în agricultură.

Vă mulțumesc foarte mult. Și Grupul minorităților naținale votează această lege.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Alte intervenții la dezbateri generale? Nu mai sunt alte intervenții la dezbateri generale.

Nu există dezbateri pe articole, întrucât nu există amendamente admise sau respinse.

Proiectul rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind publicitatea înșelătoare și publicitatea comparativă (rămas pentru votul final).  

Pct.16. Proiectul de Lege privind publicitatea înșelătoare și publicitatea comparativă.

Legea are caracter ordinar; proiect adoptat de Senat; termen de raport depășit; prioritate legislativă; suntem Cameră decizională.

Prin decizia Biroului permanent, ca urmare a faptului că este vorba de transpunerea unei directive europene, care nu presupune depunerea sau adoptarea de amendamente, s-a decis introducerea pe ordinea de zi fără raport și discutarea proiectului.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Kovacs Emil Carol.

   

Domnul Kovacs Emil Carol:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare protecția comercianților împotriva publicității înșelătoare și a consecințelor defavorabile ale acesteia, precum și stabilirea condițiilor în care publicitatea comparativă este permisă.

Proiectul de Lege privind publicitatea înșelătoare și publicitatea comparativă transpune în legislația națională prevederile Directivei nr.114 din 2006 a Consiliului Europei și a Parlamentului European privind publicitatea înșelătoare și comparativă.

Directiva Parlamentului European a apărut din necesitatea abordării unitare în legislația statelor membre a reglementărilor privind publicitatea înșelătoare și comparativă care să asigure corectitudinea campaniilor publicitare în interiorul și în afara granițelor naționale, facilitând, prin aceasta, libera circulație a mărfurilor și a prestărilor de servicii.

Directiva și, implicit, proiectul de lege stabilesc criterii unitare minime și obiective, în funcție de care se poate aprecia caracterul înșelător al publicității sau, după caz, măsura în care publicitatea comparativă se încadrează în normele legale.

Directiva lasă la latitudinea statelor membre găsirea mijloacelor adecvate și eficiente din punct de vedere instituțional pentru combaterea publicității înșelătoare și publicității comparative ilegale.

Astfel, proiectul de lege definește instituțiile care pot fi sesizate pentru cercetarea, stoparea și sancționarea, după caz, a publicității înșelătoare și a publicității comparative ilegale, respectiv Ministerul Economiei și Finanțelor sau, după caz, Consiliul Național al Audiovizualului, instituții care în prezent administrează Legea nr.148/2000 privind publicitatea, modificată și completată, și Legea audiovizualului nr.504 din 2002, modificată și completată.

Totodată, proiectul de lege prevede o procedură de informare reciprocă a celor două instituții menite să asigure o eficiență sporită în aplicarea legii.

În vederea eliminării efectelor de durată ale publicității înșelătoare și ale publicității comparative ilegale, proiectul de lege prevede, pe lângă regimul sancționatoriu, și măsura publicării și pe cheltuiala comercianților contravenienți de declarații rectificative.

În Capitolul "Dispoziții finale" al proiectului de lege sunt prevăzute în mod expres, la cererea Consiliului Legislativ, dispozițiile din Legea nr.148/2000 privind publicitatea, vizate a fi abrogate.

Prezentul proiect de lege transpune integral prevederile Directivei nr.114 din 2006 a Consiliului Europei și a Parlamentului Uniunii Europene privind publicitatea înșelătoare și comparativă.

Ca atare, Ministerul Economiei și Finanțelor, în numele Guvernului, vă propune spre adoptare acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule secretar de stat.

Pe procedură?

Atunci o să rog, totuși, comisia să spună două vorbe, chiar dacă nu a fost ... Aaa, sunt două comisii, știu.

Deci, domnul Străchinaru, domnul Ciopraga. Vă rog.

 
   

Domnul Petre Străchinaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Considerăm, membrii Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, că este impropriu să afirmăm că nu s-a făcut un raport pe acest proiect legislativ, întrucât termenul de primire a amendamentelor a fost 5 mai. După cum cunoașteți, începând din 5 mai, Parlamentul României nu s-a mai întrunit.

Noi considerăm că, atât timp cât există Legea nr.148 din 2000, dacă luăm în discuție și aprobăm astăzi acest proiect de lege, facem o dublă reglementare, pentru că prevederile Directivei nr.114 din 2006 a Parlamentului European pot fi foarte bine aplicate pe Legea nr.148.

Pentru aceasta, însă, este nevoie să discutăm în Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă și în Comisia pentru industrii și servicii.

Având în vedere că noi suntem Cameră decizională, termenul de adoptare a acestei inițiative legislative poate fi prorogat.

Solicităm trimiterea la comisii, pentru că așa ar fi normal, să discutăm, să vedem ce se întâmplă și cum pot fi aplicate aceste directive în condițiile Legii nr.148, tocmai pentru a nu face o dublă reglementare.

Deci, cerem retrimiterea la comisie, cu un termen care poate fi prorogat până în sesiunea următoare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnule Ciopraga, doriți să mai interveniți? Vă rog.

 
   

Domnul Mircea Ciopraga:

Aș dori să vă prezint o notă asupra Proiectului de Lege privind publicitatea înșelătoare și publicitatea comparativă. În conformitate cu prevederile art.95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru industrii și servicii a fost sesizată, spre dezbatere, cu Proiectul de Lege privind publicitatea înșelătoare și publicitatea comparativă, trimis cu adresa PL-x 183 din 14 aprilie 2008, înregistrat sub nr.23.115 din 15 aprilie 2008.

Proiectul de lege a fost trimis spre avizare Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare și Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 8 aprilie 2008.

Consiliul Legislativ, cu adresa nr.1762 din 18 decembrie 2007, a avizat favorabil proiectul de lege, cu unele observații și propuneri.

Proiectul de lege are ca obiect reglementarea protecției comercianților împotriva publicității înșelătoare și a consecințelor defavorabile ale acesteia, precum și stabilirea condițiilor în care publicitatea comparativă este permisă.

Proiectul de lege transpune în legislația românească prevederile Directivei nr.2006/114 a Comisiei Europene a Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene din data de 12 decembrie 2006.

În raport de obiectul și conținutul său, prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Potrivit prevederilor Constituției României, republicată, camera decizională pentru această propunere legislativă este Camera Deputaților.

Schimbările preconizate au ca subiect următoarele chestiuni: o mai bună funcționare a pieței interne a Uniunii Europene și asigurarea unui mediu concurențial normal din punct de vedere al loialității competiției, în care agenții economici să folosească mijloace publicitare decente, oneste și legale, în scopul promovării produselor și serviciilor lor, prin armonizarea dispozițiilor legale naționale privind publicitatea înșelătoare și publicitatea comparativă; o mai mare protecție a comercianților împotriva publicității înșelătoare și a consecințelor defavorabile ale acesteia și stabilirea condițiilor în care publicitatea comparativă este permisă; definirea unor termeni - noțiunea de comerciant - și introducerea unor noțiuni și instituții noi; de exemplu, codurile de conduită ale unor comercianți sau grupuri de comercianți, respectiv responsabilul de cod; reevaluarea și sistematizarea criteriilor legale minime și obiective, pentru a determina caracterul înșelător al publicității; reevaluarea și nuanțarea condițiilor publicității comparative permise, care să includă criterii de comparație obiectivă a caracteristicilor bunurilor și serviciilor, în vederea determinării acestor practici legate de publicitatea comparativă, care pot denatura competiția loială și pot avea un efect negativ asupra comercianților.

Proiectul de act normativ protejează, în mod direct, interesele economice ale comercianților și, indirect, consumatorii împotriva publicității înșelătoare și a publicității comparative ilegale. Reglementarea stabilește interdicția publicității înșelătoare în relația dintre comercianți și condițiile în care publicitatea comparativă este permisă. În ce o privește pe aceasta din urmă, regula în materie este că aceasta este în principiu permisă, publicitatea comparativă putând reprezenta un mijloc legitim și eficient de informare a consumatorilor, în avantajul acestora.

Impactul asupra mediului de afaceri al proiectului de act normativ constă, în principal, în crearea unui cadru de reglementare unic în domeniul publicității înșelătoare și publicitatea comparativă în relațiile dintre comercianții concurenți din anumite domenii de activitate, înlăturarea neconcordanțelor legislative dintre statele membre în materie de publicitate înșelătoare și publicitate comparativă și, implicit, stabilirea și protecția companiilor publicitare în afara granițelor naționale, îmbunătățind, prin aceasta, libera circulație a mărfurilor și prestărilor de servicii.

Comisia pentru industrii și servicii și Grupul parlamentar al P.N.L. doresc discutarea acestei legi în plenul Camerei Deputaților și aș dori să semnalez două inadvertențe tehnice, la art.15 și la art.23 alin.(8) lit.a). În principiu, este vorba de introducerea după cuvântul "prevederile" a sintagmei "art.10", în cazul art.15, și în cazul art.23 alin. (8) lit.a), se limină "art.10 lit.b)", deoarece a fost abrogat printr-o altă lege, Legea nr.457 din 2004.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Stimați colegi,

Suntem în fața unei situații mai rare, dar am avut o decizie unanimă a liderilor de grupuri ieri, de a pune acest proiect pe ordinea de zi, dat fiindcă este transpunerea unei directive europene. La directivele europene nu se aduc amendamente. Transpunerea înseamnă, practic, adoptarea lor în forma Comisiei Europene în legislația națională.

În aceste condiții, dacă nu există obiecții foarte ferme de ordin procedural, eu vă propun să trecem la dezbaterea pe fond. Nu sunt obiecții.

Dacă mai există intervenții la dezbateri generale? Nu există amendamente admise sau respinse.

Proiectul rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.295/2004 privind regimul armelor și munițiilor (rămasă pentru votul final).  

Pct.17. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.295/2004 privind regimul armelor și munițiilor.

Legea are caracter organic; proiect respins de Senat; raport de adoptare, raport suplimentar de adoptare - Comisia juridică, de disciplină și imunități; suntem Cameră decizională.

Domnule secretar de stat, aveți cuvântul, vă rog, ca inițiator.

   

Domnul Marin Pătuleanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Guvernul nu a susținut inițial propunerea legislativă, întrucât, prin eliminarea art.15 lit.d) din Legea nr.295, se dădea posibilitatea celor care au săvârșit infracțiuni de un pericol social deosebit să procure sau să dețină arme letale.

Observțiile formulate de noi au fost preluate atât de Senat, cât și de Comisia juridică, de disciplină și imunități a Camerei Deputaților. Ca atare, s-a prezentat în raport o nouă formă a acestei propuneri legislative.

Ținând seama că noua formă, atât adoptată de Senat, cât și de Comisia juridică, de disciplină și imunități a Camerei, corespunde exigențelor formulate de Guvern, suntem de acord cu forma prezentată de Comisia juridică, de disciplină și imunități a Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog frumos, comisia. Domnul deputat Gabor. Vă rog.

 
   

Domnul Gheorghe Gabor:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Inițiativa legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr.295 din 2004 privind regimul armelor și al munițiilor, cu modificările și completările ulterioare.

Prin această inițiativă legislativă, se propune abrogarea art.15 alin.(1) lit.d) și introducerea unui nou alineat la art.15 alin.(11), în sensul neaplicării prevederilor lit.g) a aceluiași alineat, persoanelor care, la data intrării în vigoare a legii, posedau permis de armă.

De asemenea, se propune modificarea art.39, în sensul ca titularii dreptului de a purta și folosi arme de vânătoare să poată face uz de arma înscrisă în permisul lor, în caz de legitimă apărare, în stare de necesitate ori în caz fortuit.

În conformitate cu prevederile art.61 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, membrii comisiei au examinat propunerea legislativă sus-menționată, în ședința din 21 aprilie 2008, întocmind raportul inițial nr.PL-x 192 din 15 aprilie 2008, prin care au supus plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.295 din 2004 privind regimul armelor și munițiilor, cu amendamente.

În ședința din 5 mai 2008, Camera Deputaților, în temeiul art.70 din Regulamentul Camerei Deputaților, repbulicat, a hotărât retrimiterea proiectului de lege la comisie, în vederea reexaminării și depunerii unui nou raport.

Potrivit prevederilor art.61 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, comisia a reluat dezbaterile la prezenta inițiativă legislativă în ședința din 18 iunie 2008.

La lucrările comisiei a participat, în calitate de invitat, din partea Ministerului Internelor și Reformei Administrative, domnul Mircea Alexandru, secretar de stat.

În urma reexaminării inițiativei legislative și a opiniilor exprimate de către membrii comisiei și de către invitat, s-a hotărât, cu unanimitate de voturi, să se supună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.295 din 2004 privind regimul armelor și munițiilor, cu amendamentele admise, care sunt redate în anexa la prezentul raport.

Din numărul total de 28 de membri ai Comisiei juridice, de disciplină și imunități, au participat la dezbateri 15 deputați.

În raport cu obiectul și conținutul său ce vizează modificarea unei legi organice, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Domnule președinte,

Pentru a nu mai lua cuvântul, aș vrea să binevoiți a vă reține atenția cu următorul aspect: este o notă privind modificarea ... nu va mai fi "articol unic", ci articolul unic se numerotează cu "art.I".

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc pentru observație.

Dacă există intervenții la dezbateri generale?

Nu există intervenții la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterile pe articole.

Pct. 1, Titlul legii.

Obiecții, observații, comentarii? Nu sunt.

Adoptat.

Pct. 2, înțeleg că se redenumește articolul din "articol unic" în "art. I", la propunerea comisiei, da?

Obiecții, observații la această modificare? Nu sunt.

Adoptat. Pct. 2, în noua formulare, adoptat.

Pct. 3, art. 15.

Obiecții, observații? Adoptat.

Pct.4.

Obiecții, observații, comentarii? Adoptat.

Pct.5.

Adoptat.

Pct.6.

Adoptat.

Pct.7.

Adoptat.

Pct.8.

Adoptat.

Am terminat, am finalizat dezbaterile pe articole.

Proiectul rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.150/2007 pentru modificarea art. III alin.(1) din Ordonanța Guvernului nr.3/2007 privind unele măsuri financiar - fiscale din domeniul protecției sociale (rămas pentru votul final).  

Pct. 18, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.150/2007 pentru modificarea art. III alin.(1) din Ordonanța Guvernului nr.3/2007 privind unele măsuri financiar-fiscale din domeniul protecției sociale.

Legea are caracter ordinar. Proiect adoptat de Senat.

Raport de adoptare Comisia pentru buget. Procedură de urgență. Suntem Cameră decizională.

Guvernul, vă rog.

   

Domnul Kovacs Carol Emil:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare modificarea Ordonanței Guvernului nr.3/2007 privind unele măsuri financiar-fiscale din domeniul protecției sociale, aprobată cu modificări prin Legea nr.164/2007, având drept scop acordarea contravalorii în lei a trusoului pentru copiii născuți în perioada ianuarie 2007 - decembrie 2008, așa cum este prevăzut de Legea nr. 428/2006.

În consecință, Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse, în numele Guvernului, propune plenului adoptarea acestui proiect de lege în forma prezentată.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc foarte mult, domnule secretar de stat.

Comisia pentru buget? Vă așteptăm.

 
   

Domnul Ștefan Baban:

Mulțumesc, domnule președinte.

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.150/2007 pentru modificarea art. III alin.(1) din Ordonanța Guvernului nr.3/2007 privind unele măsuri financiar-fiscale din domeniul protecției sociale. Astfel încât pentru copiii născuți în perioada ianuarie 2007 - decembrie 2008, contravaloarea în lei a trusoului pentru nou-născuți, prevăzut de Legea nr.482/2006 să se acorde de către autoritățile administrației publice locale.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit art. 76 din Constituția României, republicată.

La dezbaterea proiectului au participat, în conformitate cu prevederile art. 54 și 55 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, doamna Vasiloiu Lucia, director în Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse.

La lucrările comisiei au participat 22 de deputați din totalul de 28 de membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritate de voturi.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ședința din data de 7 aprilie 2008.

Proiectul de lege, potrivit art. 75 din Constituția României, republicată, și a art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, este de competența decizională a Camerei Deputaților.

În urma dezbaterii Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.150/2007 pentru modificarea art. III alin.(1) din Ordonanța Guvernului nr.3/2007 privind unele măsuri financiar-fiscale din domeniul protecției sociale, în ședința din data de 18 iunie 2008, comisia propune supunerea spre dezbatere și adoptarea plenului Camerei Deputaților a proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Dacă există intervenții la dezbateri generale? Nu sunt intervenții la dezbateri generale. Nu există amendamente admise sau respinse.

Proiectul rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.5/2008 privind cadrul financiar general pentru fondul de participare JEREMIE (rămas pentru votul final).  

Pct. 19, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.5/2008 privind cadrul financiar general pentru fondul de participare JEREMIE.

Legea are caracter ordinar.

Proiect adoptat de Senat. Raport de adoptare - Comisia pentru buget.

Procedură de urgență. Suntem Cameră decizională.

Rog inițiatorul.

   

Domnul Kovacs Carol Emil:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Proiectul de ordonanță de urgență creează cadrul de reglementare cu privire la efectuarea plăților de către Guvernul României, reprezentat prin Ministerul Economiei și Finanțelor, către fondul de participare JEREMIE din sumele de prefinanțare primite din contribuția instrumentelor structurale de la Comisia Europeană. Este vorba de 100 de milioane de euro.

Fondul de participare JEREMIE constituie o serie de acțiuni coerente, menite să optimizeze utilizarea Fondului European de Dezvoltare Regională pentru îmbunătățirea accesului la finanțare al IMM-urilor prin instrumente durabile, care să meargă dincolo de perioada de programare 2007 - 2013 a Uniunii Europene și care să dezvolte și să stimuleze rolul antreprenoriatului în cadrul Uniunii Europene.

Având în vedere că semnarea Acordului de finanțare dintre Guvernului României, reprezentat prin Ministerul Economiei și Finanțelor, și Fondul European de Investiții este condiționată de realizarea tuturor acțiunilor precedente, este necesară crearea urgentă a bazei legale care să permită României plata contribuției financiare la fondul de participare JEREMIE.

Față de cele de mai sus, Ministerul Economiei și Finanțelor propune și susține în numele Guvernului adoptarea acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc foarte mult.

Comisia, vă rog.

 
   

Domnul Ștefan Baban:

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit art. 76 din Constituția României, republicată.

La dezbaterea proiectului a participat, în conformitate cu prevederile art. 54, 55 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, domnul Teodorovici Eugen, secretar de stat la Ministerul Economiei și Finanțelor.

La lucrările comisiei au participat 22 de deputați din totalul 28 membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritate de voturi.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ședința din data de 14 aprilie 2008.

Proiectul de lege, potrivit art. 75 din Constituția României, republicată, și a art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaților republicat, este de competența decizională a Camerei Deputaților.

În urma dezbaterii Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.5/2008 privind cadrul financiar general pentru fondul de participare JEREMIE din data 18 iunie 2008, comisia propune supunerea spre dezbatere și adoptarea plenului Camerei Deputaților a proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Dacă există intervenții la dezbateri generale? Nu sunt intervenții la dezbateri generale. Nu există amendamente admise și/sau respinse.

Proiectul rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.2/2008 privind modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.14/2007 pentru reglementarea modului și condițiilor de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului (rămas pentru votul final).  

Pct. 20, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 2/2008 privind modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.14/2007 pentru reglementarea modului și condițiilor de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului.

Legea are caracter ordinar.

Proiect adoptat de Senat. Raport de adoptare - Comisia pentru buget.

Procedură de urgență. Suntem Cameră decizională.

Rog inițiatorul.

   

Domnul Kovacs Carol Emil:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Proiectul de ordonanță de urgență reglementează următoarele aspecte: distrugerea bunurilor care aduc atingere unui drept de proprietate intelectuală de către Comisia de preluare și distrugere, care funcționează deja în baza prevederilor art. 1 alin. (3) din Ordonanța de urgență nr.14/2007.

Aceste prevederi nu au putut fi puse în aplicare, comisiile neputând fi constituite, deoarece o serie de titulari ai drepturilor de proprietate intelectuală nu au reprezentanți în România.

Ca urmare, se preconizează prin proiectul de ordonanță abrogarea prevederilor art.7 alin.(4) și (6) din Ordonanța de urgență nr.14/2007, urmând ca distrugerea bunurilor dovedite că aduc atingere unui drept de proprietate intelectuală să se facă în prezența și cu confirmarea Comisiilor de preluare și distrugere care funcționează în prezent pe lângă deținătorii bunurilor, pentru distrugerea bunurilor care nu îndeplinesc condițiile de comercializare.

De asemenea, un alt aspect se referă la plata drepturilor de import pentru bunurile intrate în proprietatea privată a statului, provenind din țările necomunitare și care se atribuie cu titlu gratuit, în condițiile legii.

Art. 11 din Ordonanța de urgență nr.14/2007 prevede plata drepturilor de import asupra bunurilor necomunitare care au intrat în proprietatea privată a statului, cu excepția celor atribuite cu titlu gratuit și distruse.

În vederea alinierii la prevederile Regulamentului Comisiei Europene nr.2454/1993 de stabilire a dispozițiilor de aplicare a Regulamentului Consiliului nr.2913/1992 privind crearea Codului Vamal Comunitar, cu modificări ulterioare, se preconizează plata drepturilor de import privind taxele vamale, taxele antidumping și taxele agricole și pentru bunurile intrate în proprietatea privată a statului, atribuite cu titlu gratuit.

De asemenea, se referă la inițierea unui proiect de hotărâre a Guvernului pentru a reglementa regimul contravențiilor și a sancțiunilor care se vor aplica ca urmare a nerespectării prevederilor Ordonanței de urgență nr. 14/2007.

Având în vedere faptul că Ordonanța de urgență nr.14/2007 nu conține sancțiuni pentru nerespectarea prevederilor sale, prin art. 2 din proiectul de ordonanță de urgență se dispune elaborarea unei hotărâri a Guvernului pentru stabilirea contravențiilor la prevederile acesteia și a sancțiunilor aplicabile.

Față de cele de mai sus, Ministerul Economiei și Finanțelor propune și susține, în numele Guvernului, adoptarea acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc.

Comisia, vă rog.

 
   

Domnul Ștefan Baban:

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit art. 76 din Constituția României, republicată.

La dezbaterea proiectului au participat, în conformitate cu prevederile art. 54 și 55 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, domnul Eugen Teodorovici și doamna Elena Ianda, secretar de stat, respectiv director general adjunct în Ministerul Economiei și Finanțelor.

La lucrările comisiei au participat 22 de deputați din totalul de 28 de membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritate de voturi.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ședința din data de 5 martie 2008.

Proiectul de lege, potrivit art. 75 din Constituția României republicată, și a art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, este de competența decizională a Camerei Deputaților.

În urma dezbaterii Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 2/2008 privind modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.14/2007 pentru reglementarea modului și condițiilor de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, în ședința din data 18 iunie 2008, comisia propune supunerea spre dezbate și adoptarea plenului Camerei Deputaților a proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Dezbateri generale? Nu sunt intervenții la dezbateri generale. Nu există amendamente admise sau respinse.

Proiectul rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.149/2007 privind aprobarea unor măsuri în domeniul finanțelor publice (rămas pentru votul final).  

Pct. 21, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.149/2007 privind aprobarea unor măsuri în domeniul finanțelor publice.

Legea are caracter ordinar.

Proiect adoptat de Senat. Raport de adoptare din partea Comisiei pentru buget.

Procedură de urgență, Cameră decizională.

Rog inițiatorul să prezinte proiectul. Vă rog.

   

Domnul Kovacs Carol Emil:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Aprobarea unor măsuri în domeniul finanțelor publice pe anul 2007 a fost determinată de concluziile analizei gradului de încasare a veniturilor bugetare, care relevă o mai slabă performanță în ceea ce privește veniturile bugetului de stat și încasări mai mari decât estimările noastre la veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat, de

concluziile analizei gradului de utilizare a fondurilor bugetare alocate în anul 2007 ordonatorilor principali de credite, de necesitatea întăririi cadrului legislativ privind plata drepturilor salariale pentru instituțiile publice prin intermediul cardurilor bancare, cu impact asupra reducerii cheltuielilor bugetare destinate achitării drepturilor salariale.

Prin actul normativ se propune diminuarea veniturilor bugetului de stat cu 1100 milioane lei la taxa pe valoarea adăugată și majorarea deficitului bugetului de stat cu aceeași sumă, majorarea veniturilor și excedentului bugetului asigurărilor sociale de stat cu suma de 1000 milioane lei, majorarea veniturilor și excedentului bugetului asigurărilor pentru șomaj cu suma de 100 de milioane lei, întărirea cadrului legislativ privind introducerea sistemelor moderne de plată a salariilor și prelungirea termenului limită până la care instituțiile publice din mediul urban pot trece la plata drepturilor salariale prin intermediul cardurilor.

Prin adoptarea actului normativ se evită riscul depășirii deficitului bugetului general consolidat estimat pentru anul 2007 și se dorește corectarea practicii ultimilor ani - de a cheltui exagerat fondurile publice în luna decembrie.

Față de cele prezentate mai sus, Ministerul Economiei și Finanțelor propune și susține, în numele Guvernului, adoptarea acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc foarte mult, domnule secretar de stat.

Comisia, domnule deputat.

 
   

Domnul Ștefan Baban:

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare potrivit art. 76 din Constituția României, republicată.

La dezbaterea proiectului au participat, în conformitate cu prevederile art. 54 și 55 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, doamna Doina Dascălu și doamna Giorgia Babici, secretar de stat și respectiv director general în Ministerul Economiei și Finanțelor.

La lucrările comisiei au participat 22 de deputați din totalul de 28 de membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritate de voturi.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ședința din data de 12 martie 2008.

Proiectul de lege, potrivit art. 75 din Constituția României, republicată, și art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, este de competența decizională a Camerei Deputaților.

În urma dezbaterii Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.149/2007 privind aprobarea unor măsuri în domeniul finanțelor publice în ședința din data de 18 iunie 2008, comisia propune supunerea spre dezbatere și adoptarea plenului Camerei Deputaților a proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Dacă există intervenții la dezbateri generale? Nu există intervenții la dezbateri generale. Nu sunt amendamente admise sau respinse.

Proiectul rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.141/2007 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.64/2007 privind datoria publică (rămas pentru votul final).  

Pct. 22, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.141/2007 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.64/2007 privind datoria publică.

Legea are caracter organic.

Proiect adoptat de Senat. Raport de adoptare - Comisia pentru buget.

Procedură de urgență. Suntem Cameră decizională.

Rog inițiatorul.

   

Domnul Kovacs Carol Emil:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Potrivit prevederilor privind datoria publică, până la data de 30 noiembrie 2007, Ministerul Economiei și Finanțelor urma să preia pe bază de protocol de predare-preluare, încheiat cu ordonatorii principali de credite, obligațiile financiare aferente împrumuturilor interne și externe contractate de către ordonatorii principali de credite cu sau fără garanția statului ori contractate de către Ministerul Economiei și Finanțelor și subîmprumutarea acestora.

Având în vedere portofoliul mare de împrumuturi, care necesita amendarea pentru aplicarea prevederilor art.14 din Ordonanța de urgență nr.64/2007 privind datoria publică, contractate cu bănci comerciale și instituții financiare internaționale, timpul necesar finanțatorilor interni și externi pentru analiza propunerilor formulate în acest sens de Ministerul Economiei și Finanțelor și obținerea aprobărilor necesare potrivit procedurilor interne specifice, în vederea amendării corespunzătoare a acordurilor de împrumut, prin introducerea unei clauze de novație cu schimbare de debitor, precum și modificarea corespunzătoare a actelor normative de aprobare sau ratificare a acordurilor de împrumut contractate de ordonatorii principali de credite cu garanția statului ori contractate de către Ministerul Economiei și Finanțelor și subîmprumutate acestora, este necesară prelungirea termenelor prevăzute în art.14 din Ordonanță pentru exercițiul bugetar aferent anului 2009, în regim de urgență.

De asemenea, subliniem faptul că în prezent nu există baza legală necesară efectuării plății din bugetul de stat a tuturor cheltuielilor ocazionate de amendarea acordurilor de împrumut, iar în acest context promovarea Ordonanței de urgență a Guvernului pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.64/2007 privind datoria publică este pe deplin justificată.

Menționăm că prevederile actuale ale Ordonanței de urgență nr.64/2007, în cadrul căreia la art. 14 sunt menționate termene clare în scopul finalizării operațiunii de preluare a obligațiilor de natura datoriei publice guvernamentale la Ministerul Economiei și Finanțelor până la 30 noiembrie 2007, trebuie modificate în regim de urgență, în caz contrar, fiind periclitată efectuarea la timp și în condiții de siguranță și eficiență a operațiunilor de tragere și rambursare a datoriei guvernamentale, fapt care ar aduce prejudicii grave credibilității României.

Față de cele prezentate, Ministerul Economiei și Finanțelor susține, în numele Guvernului, adoptarea acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Invit comisia să prezinte raportul.

Salutăm și prezența domnului deputat Mitică Dragomir, pe această cale, nu și rezultatele.

 
   

Domnul Ștefan Baban:

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, potrivit art. 76 din Constituția României, republicată.

La dezbaterea proiectului a participat, în conformitate cu prevederile art. 54 și 55 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, domnul Teodorovici Eugen, secretar de stat la Ministerul Economiei și Finanțelor.

La lucrările comisiei au participat 22 de deputați din totalul de 28 de membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritate de voturi.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ședința din data de 17 martie 2008.

Proiectul de lege, potrivit art. 75 din Constituția României, republicată, și art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, este de competența decizională a Camerei Deputaților.

În urma dezbaterii Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.141/2007 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.64/2007 privind datoria publică în ședința din data de 18 iunie 2008, comisia propune supunerea spre dezbatere și adoptarea plenului Camerei Deputaților a proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Intervenții la dezbateri generale? Nu sunt.

Nu există amendamente admise sau respinse.

Proiectul rămâne la vot final.

Stimați colegi,

În urma consultării liderilor de grupuri, o să vă propun ca modalitate de lucru să păstrăm orarul stabilit de Biroul permanent, respectiv 12,30 - votul final pe proiectele de lege pe care le-am dezbătut, ora 13,00 - votul cu bile asupra cele două solicitări de începere a urmării penale. Înainte de 12,30 am să-l invit pe domnul deputat Amet Aledin să facă o declarație politică dedicată unei zile cu totul speciale, după care reluăm lucrările pe celelalte proiecte de lege.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.143/2007 pentru modificarea alin.(2) și (4) ale art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2005 privind unele măsuri pentru derularea și finalizarea privatizării societăților comerciale filiale de distribuție și furnizare a energiei electrice Electrica Moldova - S.A. și Electrica Oltenia - S.A (rămas pentru votul final).  

La pct. 23, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.143/2007 pentru modificarea alin.(2) și (4) ale art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.114/2005 privind unele măsuri pentru derularea și finalizarea privatizării societăților comerciale filiale de distribuție și furnizare a energiei electrice "Electrica Moldova"- S.A. și " Electrica Oltenia "-S.A.

Legea are caracter ordinar. Proiect adoptat de Senat. Raport de adoptare - Comisia economică.

Procedură de urgență. Suntem Cameră decizională.

Rog inițiatorul.

   

Domnul Emil Bențan (vicepreședinte al Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Întrucât la data de 31 decembrie 2007 a expirat dreptul persoanelor îndreptățite de a achiziționa acțiuni la societățile comerciale "EON Moldova Distribuție" și "EON Moldova Furnizare", succesoare legale ale societății comerciale filiale de distribuție și furnizare a energiei electrice "Electrica Moldova", iar prin imposibilitatea achiziționării acestor acțiuni în termenul legal prevăzut, aceste categorii de persoane își pierd posibilitatea exercitării acestui drept, creându-se astfel o diferență nejustificată de tratament între salariații societăților comerciale filiale ale "Electrica" S.A.

În acest sens, prin prezentul act normativ, se propune prelungirea termenului până la care salariații, membrii Consiliului de Administrație al "Electrica Moldova" SA și "Electrica" SA, precum și pensionarii cu ultimul loc de muncă la una din aceste societăți pot achiziționa acțiuni reprezentând un procent de până la 10% din capitalul social al "Electrica Moldova", în sensul uniformizării acestui termen cu termenul până la care pot achiziționa acțiuni în același procent salariații, membrii Consiliului de Administrație al "Electrica Oltenia" și propunem ca termenul să fie 30 septembrie 2008.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc foarte mult.

Comisia, vă rog, domnul deputat Cornel Popa.

 
   

Domnul Cornel Popa:

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.143/2007.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României republicată, și ale art. 92 alin.(9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în ședința din 3 martie 2008, Consiliul Legislativ în ședința din 11 decembrie 2007, Consiliul Economic și Social, în 17 decembrie 2007, precum și Comisia juridică, de disciplină și imunități, în ședința din 18 martie 2008, au avizat favorabil acest proiect de lege.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare, așa cum se spunea și mai înainte, modificarea alin.(2) și (4) ale art.6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.114 din 2005.

În conformitate cu prevederile art.61 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, membrii comisiei au examinat inițiativa legislativă sus-menționată în ședința din 18 iunie 2008.

La dezbaterea acestei inițiative legislative, din totalul de 22 de membri ai Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare, au fost prezenți toți deputații.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, proiectul de lege al cărui raport îl prezentăm acum. În raport cu obiectul și conținutul său, inițiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Intervenții la dezbateri generale?

Nu sunt intervenții la dezbateri generale.

Nu există amendamente admise sau respinse.

Proiectul rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.12/2008 pentru reglementarea unor măsuri financiare în domeniul sanitar (rămas pentru votul final).  

Pct.24. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.12/2008 pentru reglementarea unor măsuri financiare în domeniul sanitar.

Legea are caracter ordinar.

Proiect adoptat de Senat.

Procedură de urgență.

Raport de adoptare, Comisia pentru sănătate.

Suntem Cameră decizională.

Rog inițiatorul să prezinte raportul.

Vă rog, domnule secretar de stat.

   

Domnul Szekely Ervin-Zoltan (secretar de stat, Ministerul Sănătății Publice):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere că, la finele anului 2007, Ministerul Sănătății nu a putut plăti unele servicii și produse folosite de unitățile sanitare publice din cauza întârzierii unor deschideri de linie de credit de către Ministerul Finanțelor, a fost necesară emiterea acestei ordonanțe prin care Ministerul Sănătății Publice este autorizat ca din bugetul anului 2008 să achite aceste restanțe, motiv pentru care solicităm adoptarea ordonanței.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc foarte mult.

Comisia? Domnul președinte Ifrim.

 
   

Domnul Mircea Ifrim:

Privind proiectul de lege al ordonanței nr.12/2008, comisia l-a dezbătut și este de acord în forma adoptată de Guvern, renunțând la amendamentul Senatului.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Intervenții la dezbateri generale?

Nu sunt intervenții la dezbateri generale.

Nu există amendamente admise sau respinse.

Proiectul rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind modificarea Legii nr.19/2003 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Presă ROMPRES. (Rămas pentru votul final).  

Pct. 25. Proiectul de Lege privind modificarea Legii nr.19/2003 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Presă ROMPRES.

Legea are caracter ordinar.

Proiect adoptat de Senat.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru cultură.

Suntem Cameră decizională.

Rog inițiatorul să susțină proiectul.

Inițiatorul nu susține proiectul.

Comisia?

   

Domnul Petre Străchinaru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă a fost sesizată în fond cu acest proiect de lege, spre avizare fiind transmis Comisiei pentru buget, finanțe și bănci și Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Până la redactarea prezentului raport, nu am primit nici un aviz din partea acestor comisii.

Am ținut, în schimb, cont de avizul favorabil al Consiliului Legislativ, precum și de punctul de vedere al Guvernului.

Prin obiectul de reglementare și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

El are ca obiect de reglementare revenirea Agenției Naționale de Presă ROMPRES la vechea denumire AGERPRES, pe care a avut-o încă de la înființarea sa, în 1949, fiind astfel cunoscută în întreaga lume.

În cadrul unei ședințe comune de analiză a activității acestei instituții, comisiile pentru cultură ale Senatului și Camerei Deputaților au hotărât în unanimitate de voturi să fie promovată această inițiativă legislativă de modificare a denumirii Agenției Naționale de Presă, ținând cont atât de tradiția îndelungată a acestei denumiri, cât și de faptul că nici o altă țară din blocul fost comunist nu și-a schimbat denumirea agenției de știri după ieșirea din acest sistem.

În calitate de primă Cameră sesizată, Senatul a adoptat acest proiect de lege în ședința din 15 aprilie 2008.

La lucrările comisiei au fost prezenți 20 de deputați din totalul de 23 de membri ai comisiei și raportul a fost adoptat cu unanimitatea voturilor celor prezenți în sală în momentul voturilor.

În urma dezbaterii, comisia noastră vă propune adoptarea proiectului de lege privind modificarea Legii nr.19 din 2003 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Presă ROMPRES, cu amendamentele prevăzute în raport.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Intervenții la dezbateri generale? Domnul Frâncu.

Rog stimații colegi să ia loc în bănci. Suntem mai mulți în picioare decât pe scaune.

 
   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Mă bucur că în acest fel se poate îndrepta o eroare datorată elanului de modificare a denumirilor de după revoluție.

Așa cum am votat și în comisie, Grupul Partidului Național Liberal susține acest proiect de lege.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Alte intervenții la dezbateri generale?

Punctul de vedere al Guvernului?

De acord Guvernul, înțeleg.

Trecem la dezbaterile pe articole. Lucrăm pe anexa cu amendamente admise. Nu există amendamente respinse.

Pct.1, titlul legii.

Obiecții, observații, comentarii? Adoptat.

Pct.2. Adoptat.

Pct.3. Adoptat.

Pct.4. Adoptat.

Am finalizat dezbaterea pe articole.

Proiectul rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr.95/2006 privind reforma sanitară, art.218, alin.(2) (rămasă pentru votul final).  

Pct. 26. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.95/2006 privind reforma sanitară, art.218 alin.(2).

Legea are caracter organic.

Proiect respins de Senat.

Raport de adoptare, Comisia pentru sănătate.

Suntem Cameră decizională.

Dacă inițiatorul dorește să susțină proiectul?

Domnul deputat Paveliu. Vă rog.

   

Domnul Marian Sorin Paveliu:

Stimați colegi,

Ne aflăm în fața unui proiect care a mai fost o dată aprobat de către Camera Deputaților. Este un subiect, eu zic, care ne vizează pe toți și, dacă i-am acorda un pic de atenție, cred că nu ar fi o problemă să avem unanimitate pe acest subiect.

Prin modificarea legislativă propusă, pacienții care sunt obligați să-și cumpere medicamente pe perioada internării ar avea dreptul să li se ramburseze aceste cheltuieli, pentru că în momentul de față ei au dreptul să-și cumpere doar ceea ce nu este prevăzut de lege, doar lucruri care nu sunt în mod explicit trecute pe o anumită listă.

Ministerul Sănătății nu a făcut o asemenea listă a medicamentelor de spital și, o dată ce ar apare această prevedere legislativă, ar fi obligați să o facă și beneficiul ar fi al tuturor. Pe de o parte, al pacienților, nu trebuie să mai subliniez de ce, pe de altă parte, chiar al directorilor de spital pentru că, având această obligativitate a definirii unei liste a medicamentelor de spital, le-ar veni foarte ușor să facă demonstrația, mai ales în spitalele mici, că dacă nu se face o modificare a bugetului, nu au cum să asigure medicamentele care sunt incluse în această listă.

Vreau să vă atrag atenția că există spitale mici, care cheltuie 80% din buget pe salarii și evident că pentru hrană sau pentru medicamente au sume extrem de limitate.

O asemenea prevedere ar obliga pe toată lumea, inclusiv pe noi ca, atunci când aprobăm bugetul, să redimensionăm cheltuielile de așa natură încât nici un pacient să nu mai fie obligat să-și cumpere medicamente cu bani din buzunar, așa cum se întâmplă în momentul de față.

Vă reamintesc că în 2006 am mai aprobat această prevedere. Prevederea a fost suspendată "temporar" până la 1 ianuarie 2007, urmând să fie preluată în Legea reformei sanitare. Nu a fost inclusă acolo. Domnul ministru al sănătății a promis că va face demersurile ca această prevedere să fie inclusă în contractul-cadru pe 2007, chiar în contractul-cadru pe 2008. Acest lucru nu s-a întâmplat.

Dacă vom vota această prevedere legislativă, va deveni obligatorie, indiferent de voința ministrului actual sau altui ministru și eu cred că nu a înțeles foarte bine care este rațiunea acestei prevederi pentru că, altfel, sigur nu s-ar fi opus.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Comisia?

Rog să fiți de acord să finalizăm acest proiect de lege și după aceea să-i dăm cuvântul colegului Aledin Amet.

 
   

Domnul Mircea Ifrim:

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia a făcut raport pentru adoptare.

Vă rugăm să-l adoptați.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc foarte mult.

Intervenții la dezbateri generale?

Vă rog, domnule deputat Nechita.

Da, o să dau cuvântul și Guvernului.

 
   

Domnul Aurel Nechita:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Inițiativa este bună, pentru că un spital nu trebuie să fie numai un hotel care să ofere condiții și de proastă calitate hotelieră, ci trebuie să asigure și toate materialele sanitare și medicamentele necesare pentru tratamentul bolnavilor.

În condițiile în care prin acest amendament la Legea nr.95 obligăm de fapt nu managerul de spital, care nu are bani, ci Casa de Asigurări de Sănătate, de fapt Casa Națională de Asigurări de Sănătate să prevadă în contractul-cadru sumele necesare pentru acoperirea consumului de medicamente și materiale sanitare, reprezintă un lucru important pentru bolnavi.

Grupul Social Democrat din Cameră va vota această inițiativă, pentru că este în avantajul oamenilor bolnavi și al suferinzilor.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc.

Guvernul, vă rog.

 
   

Domnul Szekely Ervin-Zoltan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține această inițiativă legislativă din trei motive.

În primul rând, art.218 din Legea nr.95 prevede posibilitatea ca toate serviciile medicale și medicamentele să fie asigurate pacienților de către spitale. Deci, nu este necesară o asemenea prevedere.

În al doilea rând, Casa Națională de Asigurări de Sănătate este în raport contractual cu unitățile sanitare prestatoare de servicii medicale și nu cu pacienții în mod direct, deci nu ar avea cum să deconteze către ei aceste sume.

În al treilea rând, și astăzi o asemenea posibilitate există. Pacienții, dacă au fost prejudiciați, pot să se adreseze instanțelor și să ceară restituirea acestor sume. Deci, nu este necesar ca printr-o lege să mai facem o trimitere la o prevedere existentă.

Din aceste motive, Guvernul nu susține adoptarea inițiativei legislative.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc.

Domnul deputat Moisoiu și domnul Paveliu, am înțeles.

 
   

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

N-aș fi luat cuvântul dacă nu l-aș fi ascultat pe domnul secretar de stat Szekely și modul cum pune problema Guvernul din acest punct de vedere este total incorect.

Și am să dau o situație, un caz. Astăzi de dimineață m-am dus pentru o analiză medicală la policlinica noastră, domnule secretar de stat. 436 de lei, fiecare dintre noi, cei care suntem aici, în sală, pot să verifice, plătim lună de lună CAS-ul. 436 de lei! Și mi s-a spus la Elias, la analiză: "Domnule deputat, dacă vreți să vă faceți analizele, plătiți 27 de lei. Nu avem nici un ban cu care să vă facem analizele. Deci, trebuie să le plătiți ca persoană privată". Și atunci vă întreb, domnule secretar de stat, pentru că situația este oarecum similară: unde este dreptate? Trebuie legiferat sau nu trebuie legiferat, domnule secretar de stat? Și răspunsul este, fără discuție: trebuie legiferat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

În încheiere, domnul deputat Paveliu.

 
   

Domnul Marian Sorin Paveliu:

Ultimul lucru pe care aș dori să-l fac este să politizăm acest subiect, care este o chestiune de principiu.

Evident că varianta sprijinită de domnul secretar de stat este neomenoasă. Deci, un pacient care nu-și primește medicamentele în spital are toată libertatea să se ducă să se judece cu Casa Națională de Asigurări timp de 7 ani ca să-și obțină banii. Asta nu este o atitudine care să poți să i-o spui unui pacient în față. Categoric.

Propunerea pe care o facem este tocmai ca să nu vină presiunea la Casa Națională de Asigurări, ci la directorul de spital, pentru că acolo este bugetul alocat pentru medicamente, când primește plata prin D.R.G., drug related în sfârșit, când primește plata pe serviciu, are incluși și banii pentru medicamente. Deci, dacă nu îi dă medicamentele care îi sunt necesare pacientului, este vina managerului. Or, rambursarea s-ar face imediat.

Am convingerea, vă spun cinstit, că această prevedere nu va duce sub nici o formă la situația în care pacienții să-și ceară banii înapoi de la directori. Eu consider că această prevedere îl va obliga pe director să definească lista medicamentelor la care are dreptul pacientul și să o respecte cu sfințenie. Asta este soluția pe care vreau să o impunem prin această lege și vă rog din toată inima să nu o luați ca pe o chestie politică, ci ca pe o chestie prin care putem contribui semnificativ la buna funcționare a sistemului de sănătate la nivelul spitalului.

Vă mulțumesc mult de tot.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Am finalizat dezbaterile generale.

Trecem la dezbaterile pe articole.

Dacă de la pct.0 la pct.2 există obiecții, observații, comentarii? Cu rugămintea să facem, totuși, numerotările începând cu pct.1. Nu sunt. Mulțumesc.

Am finalizat dezbaterile pe articole.

Proiectul rămâne la vot final.

Am depășit un pic cadrul de timp.

 
Prezentarea, de către domnul deputat Aledin Amet, a Declarației politice privind data de 18 mai 1944.  

În aceste condiții, stimați colegi, îl invit pe colegul nostru Amet Aledin, reprezentantul minorității turco-tătare din România, să aibă o intervenție de natură politică și istorică.

   

Domnul Aledin Amet:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

În calitate de reprezentant în Parlament al etniei tătare din România, îmi revine misiunea de a semnala un moment istoric deosebit de dureros.

La data de 18 mai 1944, s-a petrecut pentru întreaga națiune tătară o mare dramă. Din păcate, faptul este prea puțin cunoscut. Aproape nici o istoriografie - ce greșeală! - nesemnalându-l, motiv pentru care am pornit aici, acasă, în România, un demers în acest sens.

Doar în România am reușit noi, tătarii, să ne afirmăm și în zona legislativă identitatea, exemple în acest sens fiind cele două legi dedicate în exclusivitate comunității noastre. Este vorba de Legea privind declararea zilei de 13 decembrie ca Zi a tătarilor și Legea privind instituirea Premiului "Mehmet Niyazi" pentru promovarea literaturii, artei și culturii tătarilor.

Sunt singurele legi din lume - și accentuez acest amănunt - dedicate în exclusivitate comunității tătare. Doar în România am găsit cadrul necesar pentru a susține o astfel de declarație politică:

Declarație politică privind data de 18 mai 1944.

Ziua de 18 mai 1944 reprezintă pentru tătarii crimeeni din întreaga lume cel mai întunecat moment al istoriei lor. Atunci, într-o singură noapte, din ordinul lui Iosif Visarionovici Stalin, agenții NKVD ai lui Beria și soldați ai armatei roșii au îmbarcat, sub amenințarea gloanțelor, în camioane și căruțe un întreg popor și l-au transportat în stațiile de cale ferată. Aici ei au fost îmbarcați în vagoane de marfă și ușile acestora sigilate. Nu au fost iertate nici femeile, nu au fost iertați nici copiii, nici bătrânii. Nu au fost lăsați nici sugarii și nici cei bolnavi la pat. Au primit permisiunea de a avea asupra lor doar un singur rând de schimburi și hrană pentru o zi.

În aceeași zi au început marea călătorie, drumul lung, fără întoarcere, suferind de foame și de sete, cu opriri la două-trei zile. Au murit foarte mulți bătrâni, bolnavi, copii. În răstimpul celor 15-30 de minute de staționare nu aveau posibilitatea să-și îngroape morții și nici să facă curățenie în vagoane.

Numărul victimelor creștea pe zi ce trece, cauzele fiind foamea, setea, frigul, lipsa medicamentelor și a asistenței sanitare. Această călătorie a morții a durat 10-12 zile și a dus la masacrarea a 46-50% din cei surghiuniți.

Majoritatea celor rămași în viață a fost transferată în Uzbekistan, într-o zonă deșertică. Aceștia, precum și cei surghiuniți în alte zone ale Uniunii Sovietice, au pierit într-un număr mare din cauza lipsei de locuințe, de hrană, de apă, din cauza nepăsării autorităților sovietice care i-au lăsat sub cerul liber.

Agenții comuniști și funcționarii sovietici i-au descris pe tătari ca fiind dușmani ai patriei, trădători vânduți dușmanului, agenți străini, hoți și criminali, pentru ca populația locală să nu-i ajute în vreun fel.

Toate acestea pentru că Stalin și acoliții săi îi acuzau pe tătari de colaborare cu ocupanții germani împotriva statului sovietic. Uitau cu bună știință că până atunci pieriseră pe frontul antihitlerist mai mult de 50.000 de tătari înrolați în armata roșie și că încă alți peste 60.000 luptau în armata roșie sau în detașamentele de partizani împotriva ocupației germane.

De asemenea, în armata roșie activau și au activat până la sfârșitul războiului mii de subofițeri și ofițeri de toate gradele de origine tătară. Nici familiile lor și ale eroilor care s-au distins în lupte nu au fost iertate, împărtășind soarta conaționalilor lor.

Timp de 23 de ani, până în 1967, tătarii crimeeni au suferit multe privațiuni. Prin Decretul din 5 septembrie 1967 primeau dreptul de a se strămuta, dar nu în patria mamă, Crimeea.

Abia după 14 noiembrie 1986, prin hotărârea Sovietului Suprem al Uniunii Sovietice, tătarii, ca de altfel toate comunitățile naționale și popoarele care au avut de suferit în timpul regimului stalinist, au primit dreptul de a se strămuta în locurile natale din zonele unde au fost surghiuniți.

Până în prezent au revenit în Crimeea în jur de 400.000 de tătari.

Doamnelor și domnilor deputați,

Lupta tătarilor crimeeni pentru recâștigarea drepturilor lor continuă.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul deputat Varujan Pambuccian.

 
   

Domnul Varujan Pambuccian:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Vă vorbesc în numele Grupului parlamentar al minorităților naționale. Evident că susținem declarația pe care a făcut-o colegul nostru.

Prin lucruri de care ați auzit, despre care a vorbit colegul nostru, au trecut foarte multe dintre popoarele din lumea asta și unele dintre ele sunt reprezentate aici ca minorități naționale.

Oricând s-au întâmplat evenimente de acest fel, orice regim politic care le-a făcut și orice regimuri politice care continuă într-un mod absurd să nu le recunoască, credem că trebuie condamnate de lumea civilizată.

Nu doar din pioșenie pentru oameni nevinovați, care au suferit doar pentru că aparțineau unei anumite etnii, ci și pentru ca aceste lucruri să nu se mai poată repeta niciodată.

Susținem această declarație și, ca grup parlamentar, ne dorim ca ea să fie adoptată de către Parlamentul României.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul deputat Dragoș Dumitriu.

 
   

Domnul Dragoș Petre Dumitriu:

Stimați colegi,

Stimați reprezentanți ai minorității tătare,

Cred că prezența minorității tătare în viața românească se poate caracteriza prin două noțiuni, și anume identitate și fidelitate. Identitate față de tradiția unor rădăcini glorioase, unui neam glorios și fidelitate față de statul care i-a primit și care le oferă cadrul necesar pentru a-și aduce aminte cine sunt și de unde vin.

Din această cauză, Grupul Partidului Conservator este alături de demersul politic al excelentului deputat și reprezentant al minorității tătare, domnul Amet Aledin, și sprijină fără nici un fel de rezerve adoptarea acestei declarații.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul deputat Emilian Frâncu.

 
   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Am ascultat cu emoție declarația colegului meu Aledin Amet în numele comunității tătare din România.

Liberalii din întreaga lume au luptat, luptă și vor lupta mereu pentru respectarea libertăților individuale. Cu atât mai mult suntem alături de comunitățile, etniile sau popoarele care își pierd libertatea in integrum. Ororile totalitarismului, fie el de tip comunist sau fascist, trebuie condamnate.

Văd că sunt prezenți aici, la balcoanele Camerei Deputaților, peste 100 de membri ai etniei tătare din România, unii dintre ei probabil foști și actuali urmași ai deportaților din 1944.

Mă gândesc că și o parte din noi, cei din Parlamentul României, suntem urmașii unor familii care au suferit ororile comunismului. Și la noi, comunități întregi au fost deportate.

Trebuie să facem ca astfel de crime împotriva libertăților fundamentale ale omului să nu mai fie posibile.

Sunt unul din inițiatorii legii care a consacrat ziua de 13 decembrie ca zi de sărbătoare a comunității tătare în România. La noi, această comunitate se bucură de toate avantajele oferite de cetățenia română.

Acum, îmi plec fruntea pentru suferințele tuturor celor care au fost uciși, deportați sau și-au văzut apropiații batjocoriți de regimul stalinist în 1944.

Nu putem îndrepta ororile de atunci dar, periodic, condamnând crimele totalitarismului, vom apăra valorile democrației, îi vom onora pe martiri și vom reaminti tuturor că dictaturile de orice tip nasc multă suferință.

Noi, liberalii, susținem evident această declarație. (Aplauze)

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Doamna deputat Leonida Lari.

 
   

Doamna Leonida Lari-Iorga:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Salut din toată inima declarația politică în legătură cu genocidul săvârșit de sistemul comunist sovietic împotriva poporului tătar.

Totodată, mă bucur că țara-mamă România i-a ajutat să revină la locurile lor de trai, i-a ajutat prin legi corecte să se realizeze plenar în comunitățile lor.

Am însă o mare rugăminte către toți colegii și frații mei români din Parlament. Această rugăminte constă în următoarele:

Dragi frați români, începe vacanța de vară. În timpul acestei vacanțe se pot întâmpla însă niște lucruri care ar putea să ne aducă pur și simplu mari dezavantaje pentru viitorul reunificării țării. Aproape se apropie, aproape se încheie, aproape ajung la sfârșit negocierile între Ministerul Afacerilor Externe din România și ministerul omolog din Republica Moldova în ce privește Tratatul româno-moldav. Și ar însemna o mare rușine.

Cum se poate? E inadmisibil ca România, țara-mamă, să încheie un tratat între ea și pupila sa, fiica sa, Basarabia, o provincie românească hărtănită în bucăți și însângerată.

Stimați colegi,

Vă rog încă o dată, în numele poporului român, să vă opuneți cu toată convingerea și cu toată inima împotriva acestui tratat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, doamnă deputat.

Mai există alte intervenții?

Domnul deputat Gelil Eserghep.

 
   

Domnul Gelil Eserghep:

Domnule președinte,

Stimați colegi deputați,

Dragii mei frați tătari,

Vreau să vă spun că sunt foarte mândru de dubla mea apartenență, de a fi membru al etniei tătare și de a fi cetățean al acestei țări. Așa cum a subliniat mai devreme colegul meu, numai aici, în Parlamentul României, a fost posibil acest lucru, să se adopte două legi în favoarea recunoașterii identității tătarilor și pentru aceasta mulțumesc din suflet tuturor deputaților, tuturor grupurilor parlamentare care au înțeles acest lucru. Să știți că la aceste legi nu a fost măcar o abținere, darămite un vot împotrivă.

Nu am vrut decât să salut prezența atâtor membri ai etniei noastre tătare. Să știți că suntem o minoritate, făcând un joc de cuvinte, mai puțin numeroasă, dar suntem alături de dumneavoastră și de statul român pe drumul pe care România a început să-l construiască de la 1 ianuarie 2007.

Ne bucurăm că datorită dumneavoastră putem fi o legătură, o punte între Europa și Asia.

Încă o dată vă mulțumesc foarte mult, stimații mei colegi. (Aplauze)

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Doresc și eu să salut acest moment și mă bucur, în numele colegilor noștri, că am avut ocazia ca, alături de vorbitorii de astăzi, să ne amintim de aceste ceasuri triste pentru minoritatea tătară din România și pentru poporul tătar.

Suntem alături cu sufletul de acele vremuri și suntem alături cu sufletul și cu ceea ce facem în Parlament de minoritatea tătară din România care trebuie să-și cultive, să-și dezvolte, să-și recunoască și să-și respecte istoria și tradiția.

Vă felicităm pentru munca dumneavoastră în acest sens și vă mulțumim pentru acest moment. (Aplauze)

Stimați colegi,

 
Informare privind afilierea domnului deputat Dan Grigore la Grupul parlamentar al P.C.  

În continuare, vă propun să trecem la votul final. Avem pe lista de vot final un număr de 18 proiecte, avem mai întâi un anunț pe care dorește să-l facă domnul vicelider al Grupului parlamentar al Partidului Conservator.

Domnule Dragoș Dumitriu, vă rog.

   

Domnul Dragoș Petre Dumitriu:

Stimați colegi,

În calitate de vicelider al Grupului parlamentar al Partidului Conservator, vă aduc la cunoștință o declarație depusă la Cabinetul președintelui Camerei Deputaților, domnul Bogdan Olteanu, și anume că, începând cu data de 19 iunie 2008, domnul deputat Dan Grigore își încetează activitatea în cadrul Grupului parlamentar democrat și va activa în cadrul Grupului parlamentar al Partidului Conservator.

Domnul Dan Grigore nu a putut fi prezent din cauza unei intervenții chirurgicale pe care a suportat-o zilele acestea.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

 
   

Pentru votul final, rog să ne marcăm prezența cu cartele.

 
Supunerea la votul final:   Vă rog, stimați colegi, să vă marcați prezența.

(Se înregistrează un număr de 178 de deputați prezenți.)

    Vă mulțumesc.  
   

Putem începe cred. Rog și pe ceilalți colegi care au venit în sală să-și introducă cartelele în cursul procedurii de vot. (Vociferări în sală.) Nu-i problemă, domnule coleg, că vă mutați. Mutați-vă la banca de alături. Dacă e vreo problemă la vot, ne informați, reluăm, dar pare-se că se marchează prezența.

 
  Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.56/2007 privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României, reexaminată, la cererea Președintelui României (adoptată);

1. Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 56/2007 privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României, reexaminată la cererea președintelui României.

Legea are caracter ordinar. Suntem Cameră decizională.

Vă rog, să votați.

(Conform afișajului, se înregistrează deputați 235 prezenți, 225 voturi pentru, 2 împotrivă, 5 abțineri, 3 voturi neexprimate.)

Vă mulțumesc. Legea a fost adoptată.

  Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.80/2007 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.36/2003 privind sistemul de pensionare a membrilor personalului diplomatic și consular, reexaminată, la cererea Președintelui României (adoptată);

2. Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.80/2007 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.36/2003 privind sistemul de pensionare a membrilor personalului diplomatic și consular, reexaminată la cererea președintelui României.

Legea are caracter organic. Propunere de adoptare a legii în forma inițială, suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului, se înregistrează 241 deputați prezenți, 168 voturi pentru, 58 împotrivă, 12 abțineri, 3 voturi neexprimate.)

Legea a fost adoptată. 168 de voturi pentru adoptare.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 (adoptată);

3. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989.

Legea are caracter organic. Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului, se înregistrează 239 deputați prezenți, 197 voturi pentru, 17 împotrivă, 24 abțineri, un vot neexprimat.)

Cu 197 de voturi, propunerea legislativă a fost adoptată. (Aplauze. Urale la balcoane din partea invitaților.)

  Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

4. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic.

Legea are caracter organic. Suntem primă Cameră sesizată.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului, se înregistrează 242 deputați prezenți, 226 voturi pentru, 8 împotrivă, 6 abțineri, 2 voturi neexprimate.)

Cu 226 de voturi, propunerea legislativă a fost respinsă și va pleca cu propunere de respingere la Senat.

  Proiectul de Lege pentru aderarea României la Acordul european privind transportul internațional al mărfurilor periculoase pe căile navigabile interioare (ADN), adoptat la Geneva la 26 mai 2000 (adoptat);

5. Proiectul de Lege pentru aderarea României la Acordul european privind transportul internațional al mărfurilor periculoase pe căile navigabile interioare (ADN), adoptat la Geneva la 26 mai 2000.

Legea are caracter ordinar. Suntem primă Cameră sesizată.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului, se înregistrează 242 deputați prezenți, 238 voturi pentru, 3 abțineri, un vot neexprimat.)

Vă mulțumesc. Proiectul de lege a fost adoptat.

  Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Kazahstan privind transportul rutier internațional de mărfuri, semnat la București la 22 noiembrie 2007 (adoptat);

6. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Kazahstan privind transportul rutier internațional de mărfuri, semnat la București la 22 noiembrie 2007.

Legea are caracter ordinar. Suntem primă Cameră sesizată.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului, se înregistrează 246 deputați prezenți, 244 voturi pentru, o abținere, un vot neexprimat.)

Proiectul de lege a fost adoptat.

  Proiectul de Lege privind efectuarea recensământului general agricol din România (adoptat);

7. Proiectul de Lege privind efectuarea recensământului general agricol din România.

Legea are caracter ordinar. Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului, se înregistrează 243 deputați prezenți, 242 voturi pentru, un vot neexprimat.)

Vă mulțumesc. Proiectul de lege a fost adoptat.

  Proiectul de Lege privind publicitatea înșelătoare și publicitatea comparativă (adoptat);

8. Proiectul de Lege privind publicitatea înșelătoare și publicitatea comparativă.

Legea are caracter ordinar. Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului, se înregistrează 248 deputați prezenți, 241 voturi pentru, 3 împotrivă, 4 abțineri.)

Vă mulțumesc. Proiectul de lege a fost adoptat.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.295/2004 privind regimul armelor și al munițiilor (adoptată);

9. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.295/2004 privind regimul armelor și munițiilor.

Legea are caracter organic. Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului, se înregistrează 244 deputați prezenți, 201 voturi pentru, 35 împotrivă, 3 abțineri, 5 voturi neexprimate.)

Propunerea legislativă a fost votată cu 201 voturi pentru.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.150/2007 pentru modificarea art. III alin.(1) din Ordonanța Guvernului nr. 3/2007 privind unele măsuri financiar - fiscale din domeniul protecției sociale (adoptat);

10. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 150/2007 pentru modificarea art.III alin.(1) din Ordonanța Guvernului nr. 3/2007 privind unele măsuri financiar- fiscale din domeniul protecției sociale.

Legea are caracter ordinar. Suntem Cameră decizională.

Rog să votați.

(Conform afișajului, se înregistrează 243 deputați prezenți, 176 voturi pentru, 61 împotrivă, 4 abțineri, 2 voturi neexprimate.)

Mulțumesc. S-a adoptat.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.5/2008 privind cadrul financiar general pentru fondul de participare JEREMIE (adoptat);

11. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 5/2008 privind cadrul financiar general pentru fondul de participare JEREMIE.

Legea are caracter ordinar. Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului, se înregistrează 247 deputați prezenți, 245 voturi pentru, 2 voturi neexprimate.)

Da. Vă mulțumesc. S-a adoptat.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.2/2008 privind modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.14/2007 pentru reglementarea modului și condițiilor de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului (adoptat);

12. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 2/2008 privind modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 14/2007 pentru reglementarea modului și condițiilor de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului.

Legea are caracter ordinar. Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului, se înregistrează 245 deputați prezenți, 182 voturi pentru, 58 împotrivă, 5 abțineri.)

Vă mulțumesc. S-a adoptat.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.149/2007 privind aprobarea unor măsuri în domeniul finanțelor publice (adoptat);

13. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.149/2007 privind aprobarea unor măsuri în domeniul finanțelor publice.

Legea are caracter ordinar. Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului, se înregistrează 238 deputați prezenți, 175 voturi pentru, 58 împotrivă, 3 abțineri, 2 voturi neexprimate.)

Vă mulțumesc. S-a adoptat.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.141/2007 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.64/2007 privind datoria publică (adoptat);

14. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.141/2007 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.64/2007 privind datoria publică.

Legea are caracter organic. Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului, se înregistrează 247 deputați prezenți, 178 voturi pentru, 65 împotrivă, 4 abțineri.)

Cu 178 de voturi, proiectul de lege a fost adoptat.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.143/2007 pentru modificarea alin.(2) și (4) ale art.6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2005 privind unele măsuri pentru derularea și finalizarea privatizării societăților comerciale filiale de distribuție și furnizare a energiei electrice Electrica Moldova-S.A. și Electrica Oltenia-S.A (adoptat);

15. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.143/2007 pentru modificarea alin.(2) și (4) ale art.6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.114/2005 privind unele măsuri pentru derularea și finalizarea privatizării societăților comerciale filiale de distribuție și furnizarea a energiei electrice "Electrica-Moldova" - S.A. și "Electrica-Oltenia" - S.A.

Legea are caracter ordinar. Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului, se înregistrează 246 deputați prezenți, 164 voturi pentru, 70 împotrivă, 11 abțineri, un vot neexprimat.)

Vă mulțumesc. Proiectul de lege a fost adoptat.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.12/2008 pentru reglementarea unor măsuri financiare în domeniul sanitar (adoptat);

16. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 12/2008 pentru reglementarea unor măsuri financiare în domeniul sanitar.

Legea are caracter ordinar. Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului, se înregistrează 248 deputați prezenți, 188 voturi pentru, 57 împotrivă, 3 abțineri.)

Da. Vă mulțumesc. Proiectul de lege a fost adoptat.

  Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.19/2003 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Presă ROMPRES (adoptat);

17. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.19/2003 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Presă ROMPRES.

Legea are caracter ordinar. Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului, se înregistrează 246 deputați prezenți, 239 voturi pentru, un vot împotrivă, 2 abțineri, 4 voturi neexprimate.)

Vă mulțumesc. S-a adoptat cu o largă susținere.

  Propunerea legislativă pentru completarea alin.(2) al art.218 din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății (adoptată).

18. Propunerea legislativă pentru completarea alin.(2) al art.218 din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Legea are caracter organic. Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului, se înregistrează 247 deputați prezenți, 190 voturi pentru, 48 împotrivă, 6 abțineri, 3 voturi neexprimate.)

Vă mulțumesc. Cu 190 de voturi, propunerea legislativă a fost adoptată.

   

Am finalizat lista de vot final pentru ora 12,30. Urmează ca la ora 13, conform programului de lucru, să intrăm în procedura de vot pentru cele două cereri de începere a urmăririi penale pentru doi dintre colegii noștri.

 
Desfășurarea votului secret cu bile asupra cererilor de urmărire penală a domnilor deputați Miron Tudor Mitrea și Adrian Năstase (nu a fost întrunit cvorumul necesar cerut de Regulament pentru a hotărî asupra cererii).  

Stimați colegi,

Procedura de vot va fi o procedură de vot cu bile. În urma consultării Biroului permanent s-a propus să se desfășoare în paralel votul pentru cele două solicitări. Deci, vor fi două rânduri de urne puse la o distanță semnificativă între ele, ca să nu existe confuzii, și, de asemenea, vom avea marcate cele două nume în dreptul fiecăreia dintre perechile de urne, pentru a preveni confuziile.

Rog liderii de grupuri să-și invite colegii în sală. Rog secretariatul să aducă urnele și să pregătească bilele.

Vă propun, așa cum s-a stabilit, să începem exact la ora 13.

     

- după pauză -

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Rog liderii de grupuri să-și invite colegii în sală.

Domnilor chestori, sunteți pregătiți?

 
   

Îl rog și pe domnul secretar Eserghep să ni se alăture.

 
   

Înainte de a începe procedura de vot, voi invita liderii de grup să anunțe de la tribună reprezentantul în Comisia de numărare și validare care se vor alătura celor doi secretari de ședință și președintelui și, de asemenea, dacă doresc să facă vreun anunț înainte de vot.

Doamna deputat Aura Vasile?

 
   

Doamna Aurelia Vasile:

Pentru Comisia de numărare, Grupul parlamentar al PSD îl propune pe Radu Moldovan.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Crin Antonescu. La secretariat scrie cineva ce se anunță aici?

 
   

Domnul George Laurențiu Crin Antonescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Pentru Comisia de numărare și validare, îl propun pe distinsul coleg, domnul deputat Gabriel Plăiașu, și, cu permisiunea dumneavoastră, doresc să spun două, maxim trei fraze despre votul de azi.

Parlamentarii, deputații liberali vor vota în ambele cazuri pentru începerea urmăririi penale. Facem acest lucru, în ciuda faptului că, evident, atât pe domnul deputat Adrian Năstase, cât și pe domnul deputat Miron Mitrea îi considerăm, până la proba contrarie, adică o sentință definitivă, nevinovați și considerăm că este obligația democratică a oricui față de oricine în asemenea situație să considere la fel și, în ciuda faptului că avem, așa cum colegii noștri din Comisia juridică, de disciplină și imunități au arătat, inclusiv în raport, suspiciuni majore legate de originea, de modalitatea de alcătuire și de parcursul acestor dosare.

Votăm pentru începerea urmăririi penale, adică pentru desfășurarea nestingherită a tuturor procedurilor judiciare, pentru că nu acceptăm ideea ca Parlamentul României, ca grupul nostru parlamentar, în orice caz, să fie considerat, fie și printr-o interpretare greșită, o piedică, un obstacol în calea justiției. S-a vorbit și se vorbește de mulți ani de zile de faptul că într-o coaliție tacită și transpartinică, politicienii și, în special, parlamentarii României conspiră împotriva egalității în fața legii, conferind neoficial un privilegiu fiecăruia dintre ei. Nu-i adevărat acest lucru și votul nostru de astăzi o va dovedi.

Considerăm că este o obligație pentru noi, ca instituție parlamentară, în orice caz, pentru noi ca parlamentari liberali. Dar, în același timp, considerăm că tot pentru noi ca parlamentari este o obligație de a răspunde sau de a cere celor în drept să dea un răspuns limpede la suspiciunile majore că în spatele unui act de justiție se face politică partizană. Există un singur element pe care îl invoc aici, nu intru în detaliile dosarelor, pe care le-au discutat colegii mei juriști, și anume faptul că nu s-au respectat prevederile legale și Procurorul General al României nu a asumat, așa cum îi cere legea, solicitarea către Camera Deputaților.

De ce nu s-a întâmplat acest lucru? Este o întrebare la care toți putem să răspundem politic în diferite feluri și cu diferite ipoteze, dar cred că este o întrebare la care în mod obligatoriu și Consiliul Superior al Magistraturii și Ministerul Justiției și noi, ca Parlament, în limita prerogativelor, trebuie să găsim un răspuns, pentru că altfel vom putea crede cu din ce în ce mai multe temeiuri, că există un Parchet General al României care se dă la o parte care nu-și asumă răspunderea și care face aluzii și există un alt parchet care nu-i de fapt, decât o direcție, care nu e al României, ci e doar al Președintelui României. Că avem procurori pentru toți cetățenii și avem procurori prezidențiali. Că în spatele aparenței, repet, a actului de justiție, facem și desfacem cariere politice.

Acesta este votul nostru, prezența noastră va fi constatată și cred că în această privință tot ce era de spus acum am spus.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat- Liberal, domnul deputat Cristian Rădulescu.

Vă rog, domnule lider.

 
   

Domnul Cristian Rădulescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Expunerea de fond am făcut ieri, astăzi vin la microfon doar pentru a repeta că parlamentarii Partidul Democrat-Liberal vor vota pentru începerea urmăririi penale atât în cazul domnului Mitrea, cât și în cazul domnului Adrian Năstase.

Acești doi colegi ai noștri au și ei dreptul ca orice cetățean la actul de justiție, la a se face dreptate, la fel cum și noi, ceilalți colegi ai dânșilor, avem dreptul să beneficiem de încrederea cetățenilor și nu de multe suspiciuni și semne de întrebare puse asupra noastră, pe bună dreptate, în cazul în care am stopa desfășurarea normală a justiției.

Pentru comisia de numărare, domnul deputat Rogin.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare?

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Din partea partidului pe care îl reprezint am mandatul de a vă reitera punctele de vedere expuse anterior, în sensul că vom vota pentru cercetarea penală a domnului deputat Miron Mitrea care poate să-și facă toate apărările, inclusiv cele legate de anume conotații politice, în desfășurarea anchetei pe parcursul dezvoltării acestei anchete, iar în ceea ce privește cererea referitoare la domnul deputat Adrian Năstase există o mare problemă.

Problema este: întrerupem sau nu un act de justiție? S-a făcut sau nu până acum un act de adevărată justiție? Sau oprim niște ingerințe politice direcționate de anume persoane din structura Parchetului General. Să nu tratăm cu ușurință faptul că Procurorul General al României nu și-a însușit cererea adresată Parlamentului României. Ceea ce demonstrează că o anumită persoană, o anume direcție dorește, are comadamentul de a crea un dosar penal. Nu ne transformăm în judecători, în conținutul acestui dosar. Dar putem să vedem din însăși sesizare dacă este vorba de o situație serioasă care merită să fie cercetată sau este numai un comandament politic, mai ales în lumina ingerințelor continue a acelorași persoane din Direcția Națională Anticorupție care a stăruit, a insistat și a interpretat tendențios actele Parchetului. Nu este vorba aici de a lăsa să se facă justiție, pentru că justiție nu înseamnă a urma un comandament politic, înseamnă a stopa un act foarte periculos.

De ce această Direcție Națională Anticorupție nu dă drumul la 2000 de dosare, poate printre ele se găsesc și dosare ale colegilor noștri, nu putem ști, dar în care e vorba de prejudicii de miliarde și construiești artificial și artificios, sunt două noțiuni diferite, și vreau să le apreciați pe amândouă în complexitatea lor, un dosar din care rezultatul este numai de imagine și politic. De ce Parchetul General nu se concentrează asupra unor reale infracțiuni și dă numai asemenea rebuturi?

Problema domnului Crin Antonescu este simplă. Nu vrem să stopăm un act de justiție. Dar un act de injustiție putem să-l stopăm? Putem să stopăm o ingerință politică directă și evidentă? Și, dacă n-o facem noi, Parlamentul, cine trebuie să facă acest lucru? Cine poate să facă acest lucru? E justificarea votului nostru împotriva cercetării penale a domnului deputat Adrian Năstase. (Aplauze)

Vreau să vă spun că în comisia pentru numărare propun pe domnul deputat Iriza Marcel.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Din partea Grupului parlamentar al UDMR noi propunem pe domnul deputat Bonis Istvan și fără comentarii.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc.

Grupul parlamentar al Partidului Conservator.

 
   

Domnul Bogdan Liviu Ciucă:

Grupul parlamentar al Partidului Conservator susține punctul de vedere deja exprimat de președintele Comisiei juridice, de disciplină și imunități, domnul deputat Sergiu Andon, iar pentru Comisia de numărare a voturilor propunem pe domnul deputat Dragoș Dumitriu.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Grupul parlamentar al minorităților naționale? Nu.

Parlamentarii independenți? Da. Vă rog frumos, domnule deputat.

 
   

Domnul Ibram Iusein:

Grupul minorităților naționale îl numește pe domnul Firczak Gheorghe la Comisia de numărare a voturilor.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Pentru procedura de vot, vă reamintesc, s-a stabilit în Biroul permanent, împreună cu comitetul liderilor, ca votul să se desfășoare simultan pentru cele două cereri, pentru a economisi timp.

De aceea, aveți în fața dumneavoastră urnele albă și neagră care îl vizează pe domnul deputat Adrian Năstase. Pe masa pentru stenograme, urnele care îl vizează pe domnul deputat Miron Mitrea. Colegii chestori vor înmâna fiecărui membru al Camerei Deputaților câte două bile albe și două bile negre. În fiecare dintre perechile de urne se vor introduce o bilă albă și o bilă neagră.

Reamintesc, conform Regulamentului, bila albă în urna albă, bilă neagră în urnă neagră, înseamnă vot pentru. Bila albă în urna neagră, bilă neagră în urnă albă înseamnă vot contra cererii de începere a urmăririi penale, iar introducerea ambelor bile într-una dintre urne, în urna neagră înseamnă anularea votului.

Vă informez, de asemenea, că potrivit art.155 din Regulament, alin.(3) "Cererea se adoptă cu cel puțin două treimi din numărul deputaților", 220 de deputați, adică. Acesta fiind, evident, și cvorumul.

Sunt 329. Cvorumul este 220. Se rotunjește prin adaos. Asta presupunând că tot 220 este și cvorumul pentru luarea acestei decizii.

Dacă există nelămuriri referitoare la procedură; suntem într-o primă utilizare a procedurii și, de aceea, dacă există vreo neclaritate, vă rog s-o exprimați.

Vă rog, domnule deputat Rogin. De la tribună, să vă auzim.

 
   

Domnul Marius Rogin:

Am înțeles, domnule președinte, că vom avea patru bile, două albe și două negre. Cum procedăm în cazul când cineva dorește să pună doar două bile albe undeva și două bile negre altundeva, și unul dintre cei doi rămâne fără punctaj.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Stimate coleg,

Asta presupune fraudarea votului și eu sunt convins că toți colegii noștri deputați sunt de bună-credință. Votăm în condițiile legii și ale bunei-credințe, și colegii care doresc să pună două bile albe într-o urnă trebuie să știe că au încălcat legea. Consecințele sunt de rigoare.

Dacă ridicați o obiecție de procedură, din partea grupului, domnule Rogin, putem discuta dacă votăm pe rând pentru cele două cereri sau nu, dar vă informez că s-a decis în unanimitate în Biroul permanent și în Comitetul liderilor că votăm simultan.

 
   

Domnul Marius Rogin:

Eu am înțeles și vă mulțumesc. Totuși, aș dori să distribuiți separat cele două bile. Dintr-o cutie să fie predate bilele pentru domnul Mitrea și din altă cutie pentru domnul Adrian Năstase.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Am înțeles ce spuneți. Dacă n-aveți o problemă asta cred că se poate rezolva, să mutăm pe unul din colegii chestori pe locul de prim-ministru, care este atât de dorit, și să distribuie de acolo o pereche de bile. Asta înseamnă să aveți patru săculeți.

Dacă nu vă deranjează această procedură, stimați colegi, o să-l rog pe domnul chestor Popa să ocupe locul de prim-ministru, rezultatele de la alegeri îl recomandă. (Aplauze)

Vă reamintesc componența comisiei de numărare și validare a voturilor: domnul Emil Radu Moldovan, P.S.D., domnul Gabriel Plăiașu, P.N.L., domnul Marius Rogin, P.D., domnul Marius Iriza, P.R.M., domnul Bonis Istvan, UDMR, domnul Dragoș Dumitriu, P.C., domnul Gheorghe Firtzac, Grupul parlamentar al minorităților naționale.

Lor li se vor adăuga cele trei persoane aflate în prezidiu: eu, domnul deputat Munteanu, domnul deputat Eserghep, în procesul de numărare și validare.

O să rog, de aceea, pe cei doi secretari și comisia să mi se alăture în sala de Biroul permanent imediat după finalizarea procedurii de vot, anunțându-vă, stimați colegi, că vom relua lucrările la o oră rezonabilă. Vă consult. O oră e suficient? O oră si jumătate? Două jumătate? La 2 și jumătate. 3? La 2 si jumătate, stimați colegi. 2 și jumătate și sper să ne mișcăm într-un ritm rapid cu procedura de vot.

Dacă nu mai există alte incidente procedurale, alte solicitări, îl invit pe domnul secretar Eserghep Gelil să citească apelul nominal.

 
   

Domnul Gelil Eserghep:

- Adam Ioan
- Adomnicai Mirela Elena
- Adomnitei Cristian Mihai - absent
- Albu Gheorghe
- Almajanu Marin
- Almasan Liviu - absent
- Amarie Constantin - prezent
- Amet Aledin - prezent
- Andea Petru - absent
- Andon Sergiu - prezent
- Andreica Romica - prezent
- Andronescu Ecaterina - prezenta
- Antal Árpád-András - absent
- Antal István - prezent
- Antonescu George Crin Laurentiu - prezent
- Apostolache Mihai Cristian - absent
- Ardelean Lia - prezenta
- Asztalos Ferenc - prezent
- Avram Dumitru - prezent
- Baban Stefan
- Barbu Gheorghe
- Bardan Cornel Stefan
- Badalau Niculae - absent
- Baesu George
- Balu Marius - absent
- Balut Lucian
- Banicioiu Nicolae - absent
- Barbuletiu Tiberiu
- Becsek-Garda Dezso-Kálmán - prezent
- Becsenescu Dumitru - absent
- Bejinariu Eugen - prezent
- Bentu Dumitru - prezent
- Bivolaru Ioan - absent
- Bîrsan Iulian-Gabriel - prezent
- Bleotu Vasile - absent
- Boagiu Anca-Daniela - prezent
- Bobeanu Razvan-Petrica - prezent
- Boeriu Valeriu-Victor
- Bolcas Lucian Augustin - prezent
- Bonis Istvan
- Borbély László - absent
- Bosneac Valentin Samuel
- Boureanu Cristian Alexandru - prezent
- Brânza William Gabriel
- Brînzan Ovidiu
- Bruchental-Pop Ionela
- Buciu Angela - absenta
- Buciuta Stefan - absent
- Buda Daniel
- Buda Ioan - absent
- Buhaianu Obuf Catalin Ovidiu
- Burnei Ion
- Buruiana Aprodu Daniela
- Busoi Diana Maria
- Butnaru Vasile - absent
- Buzatu Dan Horatiu
- Buzea Cristian Valeriu - absent
- Calimente Mihaita
- Câmpanu Liviu
- Canacheu Costica
- Cantaragiu Bogdan - prezent
- Cazan Romeo Gheorghe Leonard - prezent
- Calian Petru
- Calin Ion
- Chiper Gheorghe
- Chis Filonas
- Cindrea Ioan
- Ciocâlteu Alexandru - absent
- Ciontu Corneliu - absent
- Ciopraga Mircea
- Ciuca Liviu Bogdan
- Cliveti Minodora - absenta
- Cocrea Olguta
- Codîrla Liviu
- Constantinescu Anca
- Constantinescu Viorel
- Cosea Dumitru Gheorghe Mircea - prezent
- Craciunescu Grigore - absent
- Cristea Ioan - prezent
- Cutean Vasile Emilian
- Diaconescu Marin
- Diaconescu Renica - absent
- Dobre Traian
- Dorneanu Valer - prezent
- Dragomir Dumitru
- Dragomir Gheorghe
- Dragus Radu-Catalin
- Dretcanu Doina Micsunica - prezenta
- Dumitrescu Cristian Sorin - absent
- Dumitrescu Liana - absenta
- Dumitrescu Zamfir
- Dumitriu Dragos Petre
- Dumitriu Mihai
- Dumitru Ion
- Dusa Mircea
- Dutu Stelian
- Erdei-Dolóczki István
- Eserghep Gelil - prezent
- Faina Constantin
- Fârsirotu Vladimir Mircea
- Fenechiu Relu - absent
- Firczak Gheorghe
- Florea Damian
- Fotopolos Sotiris
- Frâncu Emilian Valentin
- Fuia Stelian
- Furo Iuliu Ioan
- Gabor Gheorghe
- Gant Ovidiu Victor - absent
- Gavrilescu Gratiela-Leocadia
- Galeteanu Monalisa - absenta
- Georgescu Filip
- Gerea Andrei Dominic - absent
- Ghiorghioni Ionesie - absent
- Ghise Ioan
- Giurgiu Mircia
- Glavan Stefan
- Godja Petru
- Gontea Ion
- Grigore Dan
- Grosaru Mircea
- Gubandru Aurel
- Gusa Cozmin Horea - absent
- Gvozdenovici Slavomir
- Hanganu Romeo Octavian
- Hellvig Eduard Raul
- Hoban Ioan
- Hogea Vlad Gabriel
- Hoinaru Marian
- Hrebenciuc Viorel
- Iancu Iulian
- Ibram Iusein
- Ifrim Mircea
- Igas Traian Constantin
- Ignat Miron -
- Ilie Cristian
- Iliescu Valentin Adrian
- Ionescu Daniel
- Iordache Florin
- Iordache Gratiela Denisa
- Iriza Marius
- Iustian Mircea Teodor
- Jipa Florina Ruxandra
- Kelemen Attila Béla Ladislau
- Kelemen Hunor - prezent
- Kerekes Károly
- Király Andrei-Gheorghe
- Kónya-Hamar Sándor
- Kovacs Attila
- Lakatos Petru
- Lambrino Radu - absent
- Lari-Iorga Leonida
- Lefter Ioan-Silviu
- Lificiu Petru
- Liga Danut
- Longher Ghervazen
- Luchian Ion - prezent
- Macaleti Costica
- Magheru Paul
- Man Mircea
- Manda Iulian Claudiu
- Manolescu Oana
- Manta Pantelimon
- Marian Dan Mihai
- Marin Constantin
- Martin Eduard-Stelian
- Márton Árpád-Francisc
- Máté András-Levente
- Matei Catalin Lucian - absent
- Mazare Alexandru - absent
- Malaimare Mihai Adrian
- Manastireanu Vladimir Alexandru
- Manescu Rares Serban
- Marculet Petrescu Mira Anca Victoria
- Matusa Tudor - prezent
- Meir Nati
- Merce Ilie
- Merka Adrian-Miroslav
- Micula Catalin - absent
- Mihalache Sorin Dan
- Mihei Andrian-Sirojea
- Mircea Costache
- Mircovici Niculae
- Mironescu Laurentiu - absent
- Miroseanu Liviu Alexandru - absent
- Mitrea Manuela
- Mitrea Miron Tudor
- Miutescu Gheorghe Adrian - absent
- Mînzîna Ion
- Mocanu Alexandru
- Mocanu Vasile
- Mocanescu Coloros Dan Constantin - absent
- Mocioalca Ion
- Mohora Tudor
- Moisoiu Adrian
- Moldovan Emil Radu
- Momanu Corneliu
- Motreanu Dan Stefan
- Movila Petru
- Munteanu Ioan
- Musetescu Tiberiu-Ovidiu
- Nassar Rodica
- Nastase Adrian
- Nechita Aurel
- Nedelcu Gabriela
- Nica Dan
- Nicolaescu Gheorghe-Eugen Guvern
- Nicolicea Eugen
- Nicula Vasile Cosmin
- Niculescu-Duvaz Bogdan Nicolae
- Nistoran Dorin-Liviu
- Nita Constantin
- Nitulescu Teodor
- Nosa Iuliu
- Oancea Viorel
- Olarean Aurel
- Oltean Ioan - prezent
- Olteanu Bogdan
- Oprea Gabriel
- Ovidenie Costel
- Palar Ionel
- Pambuccian Varujan
- Pardau Dumitru
- Pascu Bogdan
- Pavelescu Aurelian
- Paveliu Marian Sorin
- Paun Nicolae - absent
- Petrea Constantin
- Piteiu Marcel Adrian - prezent
- Plaiasu Gabriel
- Podgorean Radu
- Ponta Victor-Viorel
- Pop Claudiu Adrian
- Popa Cornel
- Popa Daniela - absenta
- Popa Nicolae - prezent
- Popeanga Petre
- Popescu Corneliu
- Popescu Dan Ioan
- Popescu Florin Aurelian
- Popescu Ionica Constanta
- Popescu-Tariceanu Calin Constantin Anton
- Popp Cosmin Gabriel
- Preda Cezar Florin
- Pruteanu Vasile - absent
- Puchianu Ioan Dumitru - prezent
- Pupeza Viorel
- Purceld Octavian-Mircea
- Puscas Vasile - absent
- Pusca Mircea Valer
- Puzdrea Dumitru
- Radan Mihai - absent
- Radulescu Cristian
- Rogin Marius
- Romanescu Marcel Laurentiu
- Rus Ioan Aurel -
- Rusu Liviu Alin
- Rusu Mihaela Adriana
- Rusanu Dan Radu - absent
- Sanda Victor
- Sandu Gabriel
- Sandu-Capra Mihai
- Sârb Gheorghe
- Sârbu Marian
- Sârbu Mugurel Liviu
- Sasu Ion
- Saniuta Marian Florian
- Sapunaru Nini
- Scutaru Adrian George
- Semcu Adrian Emanuil
- Seres Dénes
- Silaghi Ovidiu Ioan - absent
- Sireteanu Mihail
- Sóki Béla
- Soporan Vasile Filip
- Stan Ioan
- Stan Ion
- Stanciu Anghel
- Stativa Irinel Ioan
- Stanescu Alexandru-Octavi
- Stanescu Cristian
- Stanescu Mircea
- Stoica Ion
- Strachinaru Petre
- Strunga Emil
- Szekely Levente Csaba
- Sandru Marcela Lavinia
- Stirbet Cornel
- Stireanu Octavian - absent
- Stiuca Alecsandru
- Tabara Valeriu
- Talos Gheorghe Mirel
- Tamás Sándor
- Tamaga Constantin
- Tanasescu Tudor
- Tarniceru Petru
- Teodorescu George Alin
- Timar Liviu - prezent
- Timis Ioan
- Todoran Pavel
- Toma Florentina Marilena
- Toma Horia-Victor
- Tóro Tiberiu
- Tudor Constantin
- Tudor Marcu - absent
- Tudose Mihai
- Turc Ioan
- Turcan Raluca
- Tundrea Ioan
- Uioreanu Horea Dorin
- Ujeniuc Dragos
- Ungureanu Petre
- Ungureanu Valeriu Alexandru
- Ursarescu Dorinel
- Vainer Aurel
- Varga Attila
- Vasile Aurelia - prezenta
- Vasilescu Lia Olguta
- Vasioiu Horia - absent
- Vlase Petru Gabriel
- Vladoiu Aurel
- Voicu Catalin - absent
- Voicu Madalin Stefan - absent
- Voicu Mihai Alexandru
- Voinea Florea - absent
- Zaharia Claudius Mihail
- Zamfir Gabriel Sorin - absent
- Zamfirescu Dan Dumitru - prezent
- Zgonea Valeriu Stefan - absent
- Calin Ion - prezent
- Galeteanu Monalisa - prezenta
- Dumitrescu Liana - prezenta

Mai este cineva? Nu.

(Prezenta sau absenta deputatilor a fost consemnata în stenograma corespunzator mentiunii facute în cursul apelului nominal.)

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Dacă mai există colegi care nu au votat? Nu, nu mai sunt.

Invit atunci Comisia de validare și numărare și pe cei doi secretari. Mai aveți? Da. Fără dumneavoastră nu se poate.

Să ne îndreptăm încet, încet spre sala de Birou permanent pentru a verifica cvorumul și rezultatele votului.

 
     

- după pauză -

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei de numărare și validare pentru anunțarea rezultatului.

 
   

Domnul Marius Rogin:

Proces-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de deputați asupra solicitării Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - adresată Camerei Deputaților, în vederea formulării cererii de urmărire penală a domnului deputat Miron Tudor Mitrea pentru faptele săvârșite în exercițiul funcției de ministru al transporturilor în perioada 2001 - 2004.

Procedând la verificarea și numărarea voturilor exprimate de deputați prin vot secret cu bile asupra solicitării Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - adresată Camerei Deputaților, în vederea formulării, în temeiul prevederilor art.109 alin. (2) din Constituția României și ale art.155 din Regulamentul Camerei Deputaților a cererii de urmărire penală a domnului deputat Miron Tudor Mitrea pentru faptele săvârșite în exercițiul funcției de ministru al transporturilor în perioada 2001 - 2004, așa cum sunt descrise în referatul înaintat de procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr.48/P/2006, Comisia de numărare și validare a voturilor a constatat următoarele:

  • numărul total de deputați este 329;
  • numărul deputaților prezenți este 208.

Astfel încât, având în vedere că din numărul total au fost prezenți doar 208, se constată că nu a fost îndeplinit numărul necesar cerut de Regulament, respectiv minimum 220 de deputați prezenți pentru a se hotărî asupra cererii de urmărire penală; votarea este considerată nulă.

Deci, sperăm la o reprogramare a ei cât mai rapidă.

Mulțumesc pentru corectură.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

 
   

Domnul Marius Rogin:

Procesul-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de deputați asupra solicitării Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - adresată Camerei Deputaților, în vederea formulării cererii de urmărire penală a domnului deputat Adrian Năstase pentru faptele săvârșite în exercițiul funcției de prim-ministru în perioada 2001 - 2004.

Procedând la verificarea și numărarea voturilor exprimate de deputați, prin vot secret cu bile, asupra solicitării Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - adresată Camerei Deputaților în vederea formulării, în temeiul prevederilor art.109 alin. (2) din Constituția României și ale art.155 din Regulamentul Camerei Deputaților, a cererii de urmărire penală a domnului deputat Adrian Năstase pentru faptele săvârșite în exercițiul funcției de prim-ministru, în perioada 2001 - 2004, așa cum sunt descrise în referatul înaintat de procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul 114/P/2006, Comisia de numărare și validare a voturilor a constatat următoarele: din numărul total de 329 de deputați au fost prezenți doar 208 deputați.

Potrivit art.155 alin.(3) din Regulamentul Camerei Deputaților, cererea de urmărire se adoptă cu votul a cel puțin două treimi din numărul deputaților.

Astfel încât, având în vedere că din numărul total de 329 deputați au fost prezenți doar 208, se constată că nu a fost îndeplinit numărul necesar cerut de Regulament, respectiv minimum 220 de deputați prezenți pentru a se hotărî asupra cererii de urmărire penală

Astfel, se reia votul la o nouă dată stabilită de către Biroul permanent.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Explicarea votului?

Vă rog, domnule deputat Cristian Rădulescu.

După aceea, tragem și concluziile.

Dacă mai există și alți reprezentanți de grupuri?

 
   

Domnul Cristian Rădulescu:

Domnule președinte,

Lucrurile sunt evidente. Partidul Democrat-Liberal a avut un număr de absenți motivat, demisionari, care au fost aleși în funcții locale, plecați în delegație și un bolnav. Deci, a avut doi absenți nemotivat. În rest, toți colegii au fost aici în sală și au votat atât legile de la votul final, în urmă cu o oră, cât și după aceea, pentru începerea urmăririi penale, așa cum am declarat. Niciunul dintre colegi nu a părăsit sala și și-a exercitat dreptul de vot.

Diferența de aproape 40 de voturi între voturile exprimate la legile obișnuite și votul acesta specific, dat pentru urmărirea penală (deci această diferență în minus de aproape 40 de voturi) se datorează celorlalte grupuri parlamentare care au făcut declarații de aici într-un fel sau altul, că vor vota împotrivă sau pentru, dar că vor fi prezenți, și prin absența lor au dus la nulitatea acestui vot, care trebuie reluat cât de repede cu putință.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Alte declarații din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt.

Voi convoca Biroul permanent pentru a lua o decizie privitoare la desfășurarea, în continuare, a lucrărilor pe această temă.

Suspend ședința, urmând să o reluăm după o scurtă pauză.

 
  Dezbateri procedurale asupra completării ordinii de zi.  

- după pauză -

   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog să vă invitați colegii în sală, pentru a putea relua lucrările.

Vom încerca să ținem și o ședință de Birou permanent la sfârșitul plenului, ca să lămurim situația procedurală. Nu pot să vă dau, din păcate, o oră.

Dar, îi rugăm pe colegii lideri și membrii Biroului permanent, pentru după ședință, să fie disponibili pentru o întâlnire scurtă.

Secretariatul, să-l invite și pe domnul secretar de ședință Eserghep Gelil.

 
   

În ceea ce privește ordinea de zi, s-a rezolvat.

Ne aflăm la pct.27 pe ordinea de zi.

Domnul deputat Tabără, vă rog.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Așa cum a fost înțelegerea de ieri, astăzi este posibilitatea de a valorifica toate rapoartele care sunt finalizate la comisii.

Unul dintre rapoarte, finalizat de mult timp, este cel al Legii privind organizarea și funcționarea sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniul agriculturii, silviculturii, industriei alimentare aflată la Camera Deputaților, unde a intrat în 10.10.2007, venind de la Senat.

Are raportul comisiei de fond, are avizele unor comisii, exceptând Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, unde nu s-a întrunit cvorumul. O așteaptă tot sistemul acesta de cercetare, dacă vrem să-l mai avem în România, și să-l punem să lucreze pentru ceea ce înseamnă dezvoltarea agriculturii și dezvoltarea rurală din România.

Vă propun ca și acest proiect de lege să fie introdus pe ordinea de zi astăzi.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Aura Vasile, domnul deputat Ghișe.

 
   

Doamna Aurelia Vasile:

Mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum de altfel v-am informat, la solicitarea Executivului, Comisia pentru industrii și servicii și-a desfășurat ședința în cursul zilei de ieri, ședință aprobată de Biroul permanent, pentru a putea să prezentăm astăzi plenului două proiecte, raportul pentru două proiecte de legi.

Este vorba de Legea pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, și Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2008 privind organizarea și funcționarea sistemului național unic pentru apeluri de urgență.

Deci, solicităm - în numele grupului și în numele conducerii Comisiei pentru industrii și servicii - trecerea pe ordinea de zi și dezbaterea astăzi.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc, doamna deputat.

Domnul deputat Ifrim.

 
   

Domnul Mircea Ifrim:

Mulțumesc, domnule președinte.

Din partea Comisiei pentru sănătate și familie, vă rugăm, de asemenea, să fie inclusă pe ordinea de zi cererea de reexaminare a Legii pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.12/2008 privind finanțarea rezidențiatului.

Este o lege care este legată de finanțare, este foarte importantă, a trecut de Senat și v-am ruga s-o includeți pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc.

Domnul deputat Ghișe.

 
   

Domnul Ioan Ghișe:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Este de înțeles acest entuziasm al ultimelor zile și al ultimelor ore, însă rugămintea noastră este ca să se respecte prevederile regulamentare, mai precis art.69 alin. (2), care precizează că orice proiect poate fi dezbătut în Camera decizională dacă înainte cu 5 zile este depus la casete și făcut public.

Vă solicit acest lucru, cu atât mai mult cu cât am avut în trecut situații în care, pe o iuțeală de mână și nebăgare de seamă, s-au adoptat legi cum a fost exemplul celebru cu Legea berii, când ulterior s-a constatat că sunt și vicii de procedură și defecțiuni în privința adoptării legii, de altă natură decât procedurală.

Așadar, vă rog să se respecte Regulamentul, iar pe ordinea de zi să rămână doar proiectele care îndeplinesc condițiile din art.69 alin. (2).

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Vă rog, domnule deputat Kelemen.

 
   

Domnul Kelemen Attila Béla Ladislau:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Pe deplin înțelegem cele spuse de antevorbitor, că este vorba de un regulament și trebuie să avem grijă să respectăm Regulamentul. Dar, Biroul permanent a aprobat pentru ziua de ieri programul pentru comisiile de specialitate, ca acestea să lucreze concomitent cu plenul, fiindcă într-adevăr erau niște urgențe la ordinea de zi, la fiecare comisie.

Și atunci, și eu, în Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice am dezbătut mai multe legi, dar sunt câteva de o importanță deosebită, care aș dori să fie incluse pe ordinea de zi de astăzi. Unul este Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii îmbunătățirilor funciare nr.138/2004. O altă lege este Legea pentru modificarea art.26 alin. (6) lit. (b) din Ordonanța Guvernului nr.42/2004 privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor. Aici, acest titlu sofisticat, de fapt, ascunde o datorie și a Ministerului Agriculturii față de acei oameni care au avut cai bolnavi de o anemie infecțioasă. Caii au fost ridicați, sacrificați în 2004, încă, fără să se plătească despăgubirea necesară pentru aceste animale.

De asemenea, Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 58/2008 pentru abrogarea art.32 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.67 privind gestionarea fondurilor nerambursabile destinate finanțării politicii agricole comune alocate de la Comunitatea Europeană, precum și a fondurilor de cofinanțare și prefinanțare alocate de la bugetul de stat.

O ultimă propunere, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2008 pentru modificarea Legii muntelui nr.347/2004.

Aceste patru legi aș dori să fie incluse pe ordinea de zi de astăzi.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul președinte Barbu.

 
   

Domnul Gheorghe Barbu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Vreau doar să reamintesc: ieri, pe procedură, președintele de ședință împreună cu liderii de grupuri au aprobat introducerea pe ordinea de zi a unui raport care privește două legi privind modificarea Legii nr.19/2000 (și sunt cuprinse în acel raport). Și tot atunci s-a aprobat programul pentru Comisia pentru muncă și protecție socială, să lucreze și să se introducă pe ordinea de zi Proiectul Legii privind aprobarea Ordonanței de Guvern nr.15/2008 privind salarizarea învățământului.

Aceste lucruri au fost aprobate ieri de către liderii grupurilor prin consens.

Vă rog să țineți seama de aceste lucruri. Nu cer un lucru nou, decât să se respecte ceea ce s-a decis ieri.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnul deputat Marton Arpad.

 
   

Domnul Márton Árpád Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Este o zicală românească: "Graba strică treaba".

Ca atare, noi, luni, am căzut de acord în Biroul permanent că în urma dezbaterilor în comisii punem pe ordinea de zi, în plus față de ordinea de zi aprobată, acele legi care nu au o problemă oarecare sau care, într-adevăr, reprezintă o grabă. Ca atare, cu cât intră în vigoare mai repede, cu atât mai bine.

Nu punem pe ordinea de zi legi care vizează 2009, că putem să le aprobăm și în luna septembrie; nu punem pe ordinea de zi, în plus, legi care nu sunt susținute de liderii grupurilor parlamentare, asta însemnând că liderii ar fi trebuit să iasă la microfon și să spună că sunt de acord. Dacă liderii de grup parlamentar nu sunt tocmai în momentul respectiv în sală, poate nu trebuie să fie puse pe ordinea de zi. Dar, dezbatem toate proiectele de legi care sunt pe ordinea de zi, și încercăm să le votăm pe acelea care, într-adevăr, reprezintă o prioritate, o grabă, pentru că trebuie să fie soluționate anumite probleme care trenează de ani în șir.

Eu cred că această înțelegere a noastră de luni trebuie să fie aplicată întocmai, și derogările de la Regulamentul nostru, care prevede un număr de zile după depunerea în casetele noastre a rapoartelor, pot fi acceptate numai când ele se justifică și sunt susținute de toate grupurile parlamentare, că așa am căzut de acord luni.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Valeriu Tabără.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Argumentele cu care au venit antevorbitorii mei, și domnul Kelemen și domnul Arpad, cred că sunt justificate, dar eu aș mai adăuga încă unul la ele: să nu uităm că toată luna iunie și parte din luna mai noi nu am lucrat în Parlamentul României și ca urmare, extrem de multe inițiative legislative și acte normative de mare importanță pentru evoluția întregului sector economic și social din România sunt așteptate.

Cu ceea ce a venit și domnul Kelemen aici, ceea ce am propus aici, respectiv Legea cercetării, care din anumite motive s-a întârziat, repet, undeva pentru un aviz, nu pentru fond, pentru că pe fond s-au obținut avizele respective, și care este așteptată, și nu este așteptată de Valeriu Tabără ca deputat sau știu eu de câțiva oameni, ci de un sector întreg, un sector care așteaptă rezultate, așteaptă materialul biologic, așteaptă soluții ș.a.m.d., cu celelalte inițiative pe care Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice a Camerei Deputaților le-a trecut, sunt prioritate chiar la nivel al Guvernului.

Acesta este motivul pentru care sau motivele pentru care solicităm, domnule președinte și stimați colegi, să le acceptați, ca să le putem discuta acum. Și acum, pe ultima sută de metri, suntem cei care grăbim într-un anumit fel sfârșitul acestei sesiuni.

Sunt convins, toți suntem obosiți, mai ales din campania electorală, poate mai puțin de munca de aici din Parlament, cu excepțiile de rigoare, dar sunt convins că ceea ce se propune acum este spre binele unei societăți întregi, nu spre binele unei zone politice anume.

Și cred că putem trece, că până la urmă suntem plenul Camerei Deputaților, sau să facem abstracție de o anumită prevedere, care nu este una de fond, care să influențeze ceea ce avem noi de făcut aici, pentru că marea majoritate cunoaștem foarte bine aceste inițiative legislative, conținutul lor și, mai ales, importanța lor.

Doi: nu trecem pentru că rapoartele de fond sunt făcute. Deci, venim cu ele aici și le punem în discuție. De votat sunt convins că nu le putem vota, pentru că nu avem cvorumul, dar măcar rămân dezbătute și eventual într-o sesiune extraordinară să le putem vota.

Mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc.

Doamna deputat Aura Vasile.

 
   

Doamna Aurelia Vasile:

Mulțumesc, domnule președinte.

Cred că în cursul zilei de ieri au fost respectate toate procedurile și ceea ce Regulamentul Camerei Deputaților, precum și alte cutume respectă trecerea pe ordinea de zi a proiectelor care, ieri, prin consens al liderilor grupurilor parlamentare, au fost aprobate de plenul Camerei.

Deci, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat solicită, în continuare, domnule președinte, ca astăzi să se discute Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului didactic din învățământ.

Mă raliez la ceea ce a spus domnul Tabără, totuși din cauza campaniei pentru alegerile locale 2008 nu am lucrat, nu am lucrat, nu că am fost leneși, ci pur și simplu că un eveniment politic al României s-a suprapus peste activitatea Camerei Deputaților.

Faptul că la această oră, și acum, parlamentarii sunt prezenți pentru a face dezbateri generale pe rapoartele proiectelor de legi depuse, cred că este un fapt care este meritoriu și care ne îndreptățește să ne aplecăm cu atenție asupra proiectelor de legi, pentru că noi considerăm că sunt lucruri importante pentru viața societății românești, iar pe ceea ce eu susțin în acest moment, pentru tot sistemul de învățământ din România, ținând cont că, chiar în acest moment, dascălii noștri și tot personalul din cadrul sistemului de învățământ desfășoară activitățile importante ale examenului de bacalaureat.

Deci, Grupul nostru parlamentar solicită, în continuare, menținerea pe ordinea de zi, proiect care, spre deosebire de celelalte, împreună cu cel care a fost prezentat, sunt incluse pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc, doamna deputat.

Doamna deputat Andronescu.

V-am notat domnule deputat Barbu, dar mai sunt câțiva colegi, că este lista destul de lungă.

 
   

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea și eu să vă adresez dumneavoastră, cât și colegilor parlamentari, rugămintea să ne aplecăm astăzi și să discutăm ordonanța de urgență care vizează creșterea salariilor dascălilor.

Școala cred că este cea mai importantă instituție din orice stat, fie și numai pentru faptul că este singura instituție prin care trecem toți. Și nu se poate, chiar ajunși sub cupola acestui Parlament, să nu ne întoarcem cu gândul la ce ne-a dat școala și că merită din când în când să ne aducem aminte de ea și să-i întoarcem câte ceva înapoi din ceea ce școala ne-a dat.

Dascălii acestui neam așteaptă această lege. Nu sunt puțini și cu siguranță se uită cu severitate la noi. Cred că merită să sacrificăm o zi întreagă, o săptămână întreagă până când convenim asupra acestei ordonanțe de urgență.

Mi se pare că este imperios necesară această lege, cu atât mai mult cu cât foarte multe voci se ridică și sesizează lipsa de motivare personalului didactic din învățământ. Nu poți să te duci să faci performanță când salariul tău nu trece de 6 - 7 milioane. Nu poți să pretinzi, să chemi în sistemul de învățământ tineri performanți, când într-un alt sector câștigă poate de 6 -7 ori mai mult.

De aceea, vă adresez cu considerație și vă adresez cu toată puterea gândului meu rugămintea de a ne apleca asupra acestei legi, care este imperios necesară. Fac acest lucru, cu atât mai mult cu cât simt nevoia să vă și mulțumesc, pentru că ieri, prin votul dumneavoastră, Comisia pentru muncă și protecție socială astăzi a desfășurat o sesiune specială pentru a se finaliza raportul celor două comisii de educație, muncă și protecție socială.

Deci, eu cred că formalitățile sunt îndeplinite; ordonanța de urgență este de multă vreme în Parlament; nu suntem de vină că a fost campanie electorală și n-am discutat-o la timp, dar cred că merită să facem acum o reparație față de dascălii care așteaptă acest lucru de la noi.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Ministerul Educației a avut dificultate în a acoperi examenul de bacalaureat cu profesori. Profesorii nu mai doresc să se ducă să susțină examenele de bacalaureat, pentru că în timpul acesta pot să câștige mai bine în altă parte. Sistemul de educație are nevoie de sprijinul dumneavoastră. Vă rog să-l acordați.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, doamna deputat.

Domnul deputat Dumitru Bentu.

 
   

Domnul Dumitru Bentu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Scurt și cuprinzător, vă rog să încercăm a introduce pe ordinea de zi un proiect de lege mult așteptat și adoptat de Senat în ședința din 5 martie 2008.

Este vorba de Proiectul de Lege privind taxarea și încasarea taxelor pentru servicii consulare la misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul deputat Nicolae Popa. Urmează domnul deputat Barbu.

 
   

Domnul Nicolae Popa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Să nu se înțeleagă că noi nu dorim să se dezbată aceste proiecte de lege - cele două, în special -, pentru că întotdeauna am manifestat disponibilitate în a rezolva problemele profesorilor.

Doamna deputat,

Știți foarte bine, pentru prima dată în România s-a acordat 6% din p.i.b. pentru învățământ de către Guvernul Tăriceanu.

În altă ordine de idei, atunci când s-a făcut întrebarea ieri pentru liderii de grup, eu am fost prezent aici. Vă spun cu toată sinceritatea că doi nici nu erau prezenți în sală, nicidecum că n-au mai fost chemați la telefon să-și spună punctul de vedere. Deci, există un viciu de fond, pentru că trebuie să respectăm art.69. Mai mult de atât, vreau să vă spun că noi trebuie să dăm exemplu, pe care trebuie să-l urmeze ceilalți din jurul nostru. Că, dacă noi nu respectăm regulamentele și legile pe care le dăm noi, cine să le respecte?

Cele două proiecte de lege au un termen - 1 octombrie - cel cu salarizarea profesorilor; și 1 ianuarie 2009 - cel cu pensiile. Nu cred că este neapărat necesar să discutăm cele două proiecte de lege, că putem să le discutăm în sesiunea din toamnă, în septembrie, avem tot timpul, și astăzi, într-adevăr, să discutăm niște proiecte de lege care sunt imperative și sunt necesare pentru desfășurarea unor activități importante din societatea noastră. Și sunt de acord cu domnul Tabără, sunt, într-adevăr, niște proiecte de lege care trebuie să treacă neapărat, pentru că, altminteri, compromitem niște sectoare atât de importante.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Gheorghe Barbu.

 
   

Domnul Gheorghe Barbu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Eu cred că trebuie să ieșim puțin din demagogie. Adică, vorbim acum și invocăm art.69, dar am să vă spun următorul lucru: la pct.7 și pct.8 de pe ordinea de zi actuală au fost introduse două proiecte de lege trecute prin Comisia pentru muncă și protecție socială miercurea trecută, odată cu proiectul pe care vi l-am supus atenției pentru a fi pus pe ordinea de zi și rapoartele au fost predate luni dimineața. Două dintre cele opt transmise pentru punerea pe ordinea de zi a rapoartelor au fost trecute, cele care au prezentat un anume interes; celelalte, nu. Iar acum invocăm articolul din regulament.

Vreau să mai precizez în față dumneavoastră încă ceva. Programul nostru spune așa: în afară de ziua de marți, miercuri, după ședința comună, ședință în plen a Camerei Deputaților; joi, de la ora 9,00, dezbateri ale problemelor înscrise pe ordinea de zi și vot final. Nu înțeleg care este problema să nu putem să lucrăm.

De aceea, chestiunile invocate aici, inclusiv aceea cu 1 ianuarie 2009 privind legea care modifică Legea pensiilor, nu stă în picioare. Pentru că acea chestiune înseamnă câteva luni de muncă pentru a putea fi pusă în aplicare. Este vorba de 1.500.000, 1.800.000 de oameni. Nu putem s-o facem pe ultima sută de metri, chiar dacă există voința să o facem la un moment dat.

De fapt, în spatele chestiunii nu stă această problemă, ci lipsa de dorință a unor grupuri parlamentare, pentru ca aceste proiecte de lege de care am vorbit să fie trecute pe ordinea de zi și aprobate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Emilian Frâncu.

 
   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

În felul cum au demarat discuțiile, se pare că încă o jumătate de oră fiecare coleg va veni cu unul sau două proiecte pe care le consideră prioritate și pe care le va propune să fie trecute pe ordinea de zi.

Cred că nu este o soluție bună să discutăm astăzi aceste proiecte, dintr-un motiv foarte simplu: în primul rând, încălcăm regulamentul, pentru că nu am primit rapoartele și nu le cunoaștem. Deci, ar fi trebuit să se respecte termenul de 5 zile; în al doilea rând, uitați-vă în sală și vă rog să observați că sunt circa 70-75 de colegi, cu toată bună-voința. Or, eu cred că Parlamentul României tocmai are rolul de a scoate legi bune. A lăsa pe seama a 75 de persoane, oricât de bine pregătite ar fi ele, trecerea unor legi extrem de importante și care, din punctul meu de vedere, suntem cu toții de acord asupra ideilor novatoare, pozitive pe care le aduc, dar, repet, forma este foarte importantă și a le trece, așa, la repezeală, cu acceleratul, numai din dorința de a epata, de a aduna capital electoral, nu cred că este pozitiv în acest moment.

Și vreau, în final, să fac o corectură tot la ceea ce a spus doamna Aura Vasile, care voia să contrazică un coleg de-al meu privind lipsa procedurilor, pe care o invocase. Și eu am fost prezent în sală. Vă reamintesc că ședința a început tocmai cu aceste propuneri. Doi lideri, în mod cert, nu au fost; nici măcar nu au fost întrebați direct, ci întrebarea a fost dacă liderii - și se poate vedea în stenogramă -, dacă liderii de grup au ceva de spus. Deci, s-a trecut foarte repede peste această chestiune. Or, cea mai importantă condiție pentru ca o lege sau un proiect legislativ să fie trecut pe ordinea de zi era tocmai acest accept concret și direct. Faptul că doi dintre ei nu și-au dat acceptul sau nu au fost întrebați face caducă, să zicem, susținerea doamnei Aura Vasile.

Deci, eu vă rog să nu discutăm astăzi, tocmai din lipsa, nu a cvorumului, ci datorită faptului că nu suntem decât extrem, extrem de puțini aici, niște legi foarte importante.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Doamna deputat Aura Vasile era la rând. Mai este domnul deputat Márton Árpad și, după aceea, domnul vicepreședinte Dorneanu.

 
   

Doamna Aurelia Vasile:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Rămân surprinsă! În momentul în care, știu eu, cineva dorește să scoată o castană din foc, încearcă să o scoată, dar nu o scoate cum trebuie. Deci, aduc aminte colegilor din P.N.L. care au luat cuvântul - domnul Popa și colegul antevorbitor - că ieri, domnul Dorneanu, președinte de ședință, a întrebat fiecare grup parlamentar și fiecare lider de grup sau vicelider și-a dat acordul. Ca să veniți astăzi să spuneți că din grupul parlamentar ieri nu era nimeni de la dumneavoastră, ca lider sau vicelider, și că, teoretic, știu eu, nu a vorbit nimeni, îmi este foarte greu să cred, în condițiile în care mă pot uita pe prezență și să văd dacă într-adevăr erau în sală sau nu erau în sală.

Remarca este valabilă și pentru al doilea grup. Ca dumneavoastră să ne faceți mincinoși pe noi, toți ceilalți, vă rog să consultați stenograma și o să vedeți că noi avem dreptate, iar adevărul poate deranjează pe alții.

Dacă doriți, într-adevăr, să rezolvăm această problemă, cred că este corect să o facem amiabil, și nu necăjind pe toți ceilalți, pentru că, în caz contrar, putem să ținem ședința și putem să aducem argumentele necesare respectării regulamentului și discutării măcar a celor două proiecte de lege care au fost aprobate ieri de plenul Camerei. Și îmi mențin propunerea ca cele două propuneri legate de Ordonanța nr.15 și Proiectele de Lege PL-X.180 și 308 să fie discutate, domnule președinte, ca să înțeleagă colegii parlamentari că nu ne jucăm aici.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, doamna deputat. Știu că suntem cu toții obosiți și fac un apel pentru fiecare dintre colegi să vorbească în nume propriu, și nu despre alți colegi.

Suntem în apropiere de finalul sesiunii și trebuie să o ducem la capăt cu bine.

Domnul deputat Márton Árpad.

 
   

Domnul Márton Árpad-Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Reieterez acea înțelegere dintre noi, de luni. Pornind de la situația de fapt că avem o prevedere regulamentară care ne spune următoarele: în primul rând, un raport al comisiei trebuie să apară în caseta fiecărui deputat, cu un interval de timp înainte de dezbaterea în plen; în al doilea rând, orice punct de pe ordinea de zi se dezbate conform unei modificări a regulamentului, de altfel, propuse de P.S.D. Mă scuzați, dar așa e. În 2004, în decembrie s-a modificat această lege, nu în plen; nu în plen, ci în Biroul permanent, împreună cu comitetul liderilor grupurilor parlamentare. De la aceste prevederi, prin înțelegere comună, luni, am zis: derogăm. Și punctul nostru de vedere este că derogăm în ipostaza în care este într-adevăr o urgență. Și vă dau o problemă cu acei care, din 2006, mi se pare, trenează rezolvarea acestei probleme și oamenii nu-și primesc banii.

E alta situația când problema respectivă intră în vigoare din 2009. Și mai era încă ceva. Să fie de acord toți liderii de grup parlamentar. Noi, liderii de grup parlamentar, din când în când mai avem și alte probleme decât să stăm aici, în plen. Eu, de exemplu, când am fost întrebat în legătură cu una dintre aceste probleme propuse pentru ordinea de zi, nu am fost în sală, dacă ziceți dumneavoastră. Eu nu am fost în sală atunci. Eu vorbesc despre mine și am zis că nu am fost în sală. Eu nu vorbesc în numele viceliderului. Eu nu am fost în sală.

Doi. Există prevederi regulamentare identice legate de punerea pe ordinea de zi a unui raport al unei comisii care spun că atunci când o comisie a depășit termenul de depunere a raportului, evident, în Biroul permanent, se poate propune pentru punerea pe ordinea de zi pe poziția nr.1, 2, 3 și așa mai departe, proiect de lege care a depășit aceste termen. Și că s-a mai întâmplat, dacă dumneavoastră veniți cu astfel de propuneri dincolo de înțelegere, am și eu o propunere. Punctul 1 pe ordinea de zi, dincolo de cele care există, să fie fără raport: dezbaterea Legii statutului minorităților naționale.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul vicepreședinte Valer Dorneanu. Vă rog, domnule vicepreședinte.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Mă simt obligat să intervin, pentru că am fost implicat ieri în luarea acelei decizii de către noi, de către Biroul permanent consultat ad-hoc, liderii grupurilor parlamentare, și mai ales plenul ședinței. Și, în această calitate, aș dori să vă invit pe cei care suntem aici, pe dumneavoastră, toți, la o scurtă meditație cu privire la consecvența în apărarea principiilor, în apărarea valorilor și în apărarea propriilor decizii.

Consecvență în apărarea valorilor - și, aici, apropo despre demagogie, despre care vorbea cineva. Nu s-a terminat de mult campania electorală, în care cu toții ne-am întrecut, inclusiv domnul deputat Frâncu, pe care l-am văzut la o televiziune locală. Ne-am întrecut în a apăra câteva domenii de activitate, câteva categorii sociale. Printre ele, erau profesorii și pensionarii. Că nu ne ocupăm destul, că trebuie să le dăm o speranță.

Stimați colegi,

Este acum momentul să demonstrăm nu numai prin vorbe, nu numai în campania electorală că ne interesează cele două categorii sociale și ne interesează învățământul, cel despre care ne place să spunem peste tot că este pilonul societății, este baza societății, este cel care clădește viitorul. Păi, noi am decis, acum apropo de cealaltă consecvență, am decis, în cunoștință de cauză, să trecem aceste două probleme pe ordinea de zi. Acum, ne aducem aminte ba că nu a fost un lider în sală, ba că, de fapt, nu am respectat regulamentul.

Aș vrea să vă reamintesc tuturor, apropo de prevederea regulamentară cu privire la termenul acela de difuzare a rapoartelor. Acel termen este, într-adevăr, un termen fix, este stabilit în folosul parlamentarilor. Să aibă cunoștință și posibilitatea să ia act de conținutul rapoartelor.

Dacă acest lucru s-a realizat în fapt, a devenit o cutumă extrem de utilizată ca să nu avem aceeași rigoare și când avem o lege foarte important să acceptăm s-o discutăm chiar dacă nu s-au împlinit fix cele 3 zile sau cele 5 zile. Și, ieri, nu am auzit pe nimeni, nici pe domnul Popa atunci prezent și astăzi prezent, să fi protestat împotriva înscrierii pe ordinea de zi.

Deci, stimați colegi, a fost înscris pe ordinea de zi printr-o decizie a Biroului permanent, a liderilor, decizie confirmată în plen. Numai în acest cadru procedural putem să revenim la această decizie, dar eu v-aș propune, domnule președinte și stimați colegi din partidul de guvernământ, o soluție cu care să putem depăși această fază.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Fiind înscrise pe ordinea de zi să dezbatem aceste proiecte, neavând cvorum, să ne angajăm că vom înscrie pe ordinea de zi la vot în prima săptămână din septembrie votarea celor două legi. În acest fel, nu am afecta nici bugetul pe timpul verii. Oricum, unul dintre proiecte s-ar dezbate, s-ar aplica la 1 ianuarie, și celălalt, la 1 octombrie.

V-aș ruga, stimate domnule președinte, să aveți în vedere această propunere.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu (Domnul președinte Bogdan Olteanu coboară la tribună):

Pentru că mi-ați vorbit mie, domnule vicepreședinte, am să răspund eu, reiterând faptul că Grupul parlamentar al P.N.L. susține ideile cuprinse în cele două proiecte de lege despre care vorbim cu prioritate, și anume cele referitoare la grupele de pensionare și respectiv la salariile profesorilor. Sunt niște chestiuni de procedură pe care le considerăm impedimente și suntem de acord și vom susține ca aceste două propuneri legislative să devină legi și să devină operaționale în termenele de punere în aplicare care au fost propuse chiar în corpul legilor, respectiv 1 octombrie și 1 ianuarie.

Din acest punct de vedere, va exista tot sprijinul nostru și vă veți bucura de el.

Nu dorim să creăm genul acesta de precedente de procedură care, în anii trecuți, cel puțin în cei doi ani în care am condus Camera, au dus de fiecare dată la scandaluri publice, de fiecare dată la atacuri împotriva Parlamentului, în fiecare dintre ultimele ședințe din sesiunea de primăvară, ca și din sesiunea de iarnă, s-au adoptat proiecte ciudate, controversate, necitite, nestudiate de colegii din Parlament, proiecte care au fost trimise spre reexaminare, care au făcut obiectul unor sesizări către parchete, care au făcut obiectul unor scandaluri politice venite în special din partea domnului președinte, chiar dacă inițiatorii erau de multe ori, de prin partide, prieteni. Nu dorim să repetăm genul acesta de chestiune, pentru că nu am avut ocazia să citim cele peste 20 de proiecte la care s-a propus introducerea pe ordinea de zi.

De aceea, ne putem asuma acordul ca, în prima ședință a Biroului permanent, să punem în fruntea ordinii de zi pentru prima ședință a plenului de după vacanță, dezbaterea acestor două proiecte, precum și a celorlalte proiecte, ulterior, a celorlalte proiecte la care avem rapoartele pregătite, avem tot timpul să le studiem. Și declarăm asta și pentru stenogramă și pentru public și pentru colegii prezenți încă în sală într-un număr destul de mic. Dar, cred deja că numărul în care ne aflăm ne pune într-o situație destul de delicată să continuăm dezbaterile. Putem vedea, dacă mai discutăm respingerile pe care le avem, mai avem doar respingeri pe ordinea de zi. Acolo, dacă există consens, putem discuta. În rest, însă, situația devine în sală, aș spune, dramatică.

(Domnul președinte Bogdan Olteanu își ocupă locul în prezidiu.)

 
   

Da, mai avem o serie de înscrieri. Doamna Lia Ardelean.

 
   

Doamna Lia Ardelean:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Regret că timpul se scurge și discutăm doar dacă acceptăm sau nu aceste propuneri legislative.

Domnule președinte,

Vă propun o scurtă pauză, să stați de vorbă cu liderii grupurilor parlamentare, să nu ne ambiționăm, pentru că, totuși, sunt propuneri legislative care chiar nu suportă amânare. Și aș vrea să spun că oamenii care și-au predat animalele în 2004, 2005, 2006 și care au fost păcăliți cu sprijinul instituțiilor statului, totuși, cred că nu mai trebuie să mai aștepte o vară. Trebuie să ținem cont că unii dintre ei chiar au murit și cred că ar trebui să luăm lucrurile la modul serios, mai ales că ținem cont de faptul că a fost campanie electorală, nu a fost sesiune, și cred că, fără să părăsim sala, ca să nu plece și ceilalți colegi, câteva minute, să hotărâm ce punem în dezbatere și să continuăm lucrările cât mai repede.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Și eu vă mulțumesc, doamna deputat.

Știți că vă port o deosebită considerație și, din acest motiv, nu am să fac numărătoarea în sală, ca să vă răspund de ce nu putem să votăm nicio lege. Că eu sunt prezent, ca și dumneavoastră, dar dacă ne uităm în sală, vedem bănci goale în jurul nostru. Sigur că putem să spunem că votăm legi, dar, dacă vom avea și o capacitate matematică, o să constatăm că nu suntem în măsură să votăm nicio lege.

Putem discuta însă în continuare, mai avem o serie de înscrieri la cuvânt. Doamna deputat Ecaterina Andronescu, domnul Tabără. Dacă doriți după aceea să acordăm acea pauză care s-a solicitat, eu sunt disponibil să facem oricâte pauze apreciați.

 
   

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dați-mi voie să spun de la acest microfon că apreciez declarația pe care dumneavoastră ați făcut-o în numele Grupului liberal, dar vă rog să și dovediți că susțineți cu fapte ceea ce ați declarat de la microfon.

Pe de altă parte, aș vrea să mai adaug ceva. Poate că nu am fost suficient de explicită. Ordonanța este a Guvernului. Guvernul este un guvern liberal. Modificările sunt minimale. Doar o cifră este modificată în ordonanța Guvernului liberal.

Ca urmare, eu nu cred că avem nevoie de 5 zile ca să înțelegem o singură cifră. De aceea am trecut prin școală toți. Ne este suficientă afirmarea acestei cifre, ca să înțelegem despre ce este vorba.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, doamna profesor, și vă apreciez umorul din toată inima.

Domnul deputat Tabără.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

N-aș mai fi revenit la microfon, dacă dumneavoastră, domnule președinte, nu spuneați aici că se dorește să se evite tocmai anumite scandaluri de presă.

Dacă vreți, propunerea mea ca Legea privind sistemul de cercetare din agricultură s-o votăm și să clarificăm odată această problemă este tocmai pentru a evita aceste mari scandaluri. Și scandalurile sunt și la Băneasa, pe la toate institutele - pe la Brașov ..., pe unde vreți. Sunt, dacă vreți, domnule președinte, demersuri ale unor înalți demnitari, inclusiv la Monitorul Oficial, de a opri hotărâri de Guvern pentru funcționarea unor stațiuni, cum sunt cele pomicole, inclusiv Băneasa. Nu noi le-am făcut. Noi căutăm acum să evităm astfel de scandaluri.

Dar nu am vrut să spunem acest lucru, pentru că, până la urmă, nu problema respectivă este de fond. Ci existența unui sector de importanță capitală, care este cel al cercetării și, dacă vreți, și celelalte două legi despre care se discută acum și pe care noi le-am aprobat ieri pentru a fi trecute pe ordinea de zi și pe care vă cerem, domnule președinte, să le aducem în discuție.

Așa cum ceea ce spunea doamna Lia Ardelean și domnul Kelemen aici, pe probleme legate de greșeli ale unor instituții guvernamentale defavorabile cetățenilor țării, suntem obligați să le corectăm, noi. Și, aici, este dincolo de ce înseamnă câștigul de capital politic.

Este prima dată în istoria Parlamentului la care particip, sunt trei legislaturi, în care se întâmplă astfel de fenomene. Este de neînțeles cum putem să blocăm sisteme care vă stau la dispoziție, Guvernului actual, nu mie ca să puteți aplica strategii în sectoare importante, pentru ceea ce înseamnă viața României - și învățământul, și sistemul de pensii, și sistemul de cercetare, dar sunt și celelalte: îmbunătățirile funciare. Să nu uitați că sunt probleme de ani de zile nerezolvate în sector. Legea respectivă vine să rezolve. Este o inițiativă a Guvernului, nu este una parlamentară, cum sunt alte câteva, cu rapoarte făcute la Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice. Nu venim să vă cerem nimic avantajos pentru o persoană, sau alta ci vă cerem ca dumneavoastră, aici, și noi, toți, să rezolvăm probleme care sunt absolut necesare și necesită acum rezolvare, nu mâine, sau poimâine, sau în octombrie. Pentru că atunci n-o să mai avem ce rezolva.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul deputat Gabor, domnul deputat Kerekes.

Poftiți, domnule Kerekes.

 
   

Domnul Kerekes Károly:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Domnul deputat Tabără a vorbit de două legi foarte importante, urgente. Și a vorbit despre Legea pensiilor.

Domnule deputat Tabără,

În 2005 nu a fost urgentă modificarea Legii pensiilor privind recalcularea pensiilor cu privire la pensionarii care au activat în grupele 1 și 2 de muncă? Acum, pentru dumneavoastră, este foarte urgentă.

Dar noi, când am urgentat această problemă să fie rezolvată în 2005, pentru dumneavoastră, pentru Partidul Democrat, și actualmente Partidul Democrat-Liberal, n-a fost urgentă. Așa este? Așa este! Acum vreți să faceți capital politic din aceasta? Nicio grabă! Noi vom putea rezolva, și la începutul lunii septembrie avem tot timpul pentru aceasta, pentru că proiectul de lege pe care l-a înaintat P.D.-L.-ul mai conține niște greșeli pe care le putem elimina, oricum intră în vigoare la 1 ianuarie 2009. Deci, să fiți cu răbdare. De ce urgentați acum? Numai din motive electorale?! Să fie cu iertare!

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Gabor.

 
   

Domnul Gheorghe Gabor:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă rog să mă credeți că nu aș fi cerut dreptul de a lua cuvântul în fața domniilor voastre, dacă nu s-ar fi făcut de la acest microfon niște afirmații complet neadevărate.

Da, poate "Jos Guvernul!", dacă nu ar fi făcut treabă. Dar tocmai asta este. Se spune despre Grupul liberal că nu dorește adoptarea acestor legi care aduc avantaj pensionarilor sau corpului profesoral.

Nimic mai neadevărat. Dacă alții au vorbit foarte mult și n-au făcut nimic, Partidul Național Liberal, prin Guvernul pe care l-a dat, a făcut ceva și pentru profesori, acordând 6% din p.i.b. pentru învățământ, așa cum n-a fost niciodată. Nicio guvernare n-a făcut acest lucru! A majorat pensiile, așa cum n-au fost majorate niciodată, și acest lucru mă îndreptățește să spun că liberalii poate vorbesc mai puțin, dar fac mai mult.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Tabără. Doamna deputat Aura Vasile și pe urmă domnul deputat Tabără. Poate ne spune domnul Frâncu și de ce i-ați zis și cum i-ați zis că ....

 
   

Doamna Aurelia Vasile:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Privesc, ascult și nu-mi vine să cred! Constat, încă o dată, că un guvern liberal, cu politică neoliberală, se laudă de la acest microfon de politicile de stânga privind creșterea pensiilor, alocarea unei cote din p.i.b. majorată învățământului.

Vă readuc aminte, domnule deputat, că au fost inițiative ale P.S.D.-ului, că am fost de bună-credință, tocmai pentru a se aplica, de a face negocieri cu Guvernul liberal, iar dumneavoastră nu ați făcut decât v-ați supus unei decizii a Parlamentului, pentru că, dacă doreați sau nu doreați, ele tot treceau prin majoritatea votului Camerei Deputaților.

Deci am rugămintea să nu vă mai lăudați cu ce nu este al dumneavoastră pentru că ați cules destul capital politic pe o inițiativă a Partidului Social Democrat, susținut de alte grupuri parlamentare din Camera Deputaților.

Deci, dacă dumneavoastră faceți declarație politică de la acest microfon spunând că este destul, vă spun, domnule deputat, că n-ați făcut decât puțin din ceea ce Partidul Social Democrat v-a solicitat. Dar chestiunea aceasta ne convinge ca, în continuare, să cerem și să putem să acordăm mai mult pe politicile sociale ale partidului meu, nemaiținând cont de pozițiile sau posibilitățile programului dumneavoastră de guvernare.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Doamna deputat,

Sunt nevoit să vă contrazic, este de esența parlamentarismului să ne lăudăm cu ce fac ceilalți.

Domnul deputat Tabără.

Voci din sală:

Dreptul la replică!

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Nu s-a pronunțat numele. Haideți, stimați colegi, chiar nu avem treabă?

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

De puține ori ies la microfon pentru a da drept la replică și nici acum domnului Kerekes n-am să-i dau un drept la replică, pentru că prioritățile se pot schimba și au multe momente. Este aici domnul ministru Barbu, care în mod sigur vă va spune mai multe despre momentul respectiv.

Dar problema pe care am ridicat-o și ieri și astăzi este de prioritate tocmai pentru a elimina scandaluri și câștiguri de un anumit tip politic.

Am spus-o aici și o știu foarte bine toți ceilalți care au fost angajați în această bătălie și în această analiză a unor proiecte de lege cu care am venit pentru a fi supuse astăzi aprobării din Camera Deputaților. Și repet: pentru ceea ce înseamnă agricultura și pentru ceea ce înseamnă cercetarea în agricultură este absolut necesar sau era absolut necesar ca în această sesiune să putem finaliza Legea cercetării agricole, astfel încât acest patrimoniu al cercetării să nu se transforme în chestiuni imobiliare și afaceri imobiliare. Aceasta este principala prioritate.

Doi. Sunt om de învățământ, dacă vreți, și știu ce înseamnă învățământul și prioritățile lui și niciodată n-am să mă opun susținerii a tot ceea ce înseamnă activitate didactică.

Vă reamintesc că anul trecut 4000 de miliarde s-au reîntors fără să fie folosite și vă mai reamintesc încă un lucru pentru învățământ, că doi ani au fost cei care au mărit sursele de investiții în învățământul superior și ca atare o mare parte dintre acestea pot, astăzi, să participe la proiecte de mare anvergură, care pot să aducă bani. De doi ani de zile și s-ar putea ca și anii care vin învățământul tocmai de aceste lucruri să nu mai beneficieze dincolo de ceea ce înseamnă susținerea materială a cadrelor didactice de la toate gradele de învățământ din România.

Și din acest punct de vedere cred că nu este în discuție o prioritate mai mare decât ceea ce se propune aici, pentru că sunt greșeli mari legate de ceea ce înseamnă susținerea învățământului, stimați colegi, de doi ani încoace, inclusiv ceea ce s-a întâmplat ieri.

Dacă cineva crede că deschiderea subiectelor este una fără urmări, este furt în învățământul superior de aici încolo. Mediile respective vor fura, vor fi dincolo de orice competiție și nimeni n-a luat nicio măsură.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Kelemen Attila și domnul Barbu a mai cerut cuvântul. Mai sunt solicitări de cuvânt? Doamna deputat Ardelean?

 
   

Domnul Kelemen Attila Béla Ladislau:

Domnilor colegi,

Îmi pare foarte rău că răpesc și eu timpul prețios, pe care l-am putea folosi și în alt fel, dar trebuie să vă spun că este chiar de mirare; nu sunt obișnuit, nu prea m-ați văzut să vin și să fac declarații politice sau, mai precis, de când sunt inițial vicepreședinte, după aceea președintele Comisiei pentru agricultură. Noi, în această comisie, trebuie să vă spun că, de obicei, discutăm despre politici agrare, și nu despre altceva, și trebuie să apăr această comisie de specialitate.

Trebuie să vă spun aici, unii ați întrebat și, ca un preambul, ceea ce a spus despre cercetare domnul coleg Tabără este pe deplin adevărat. Dacă n-o să avem cercetarea noastră proprie în domeniul agriculturii și silviculturii, vom fi la cheremul cercetărilor din diferite țări învecinate sau mai puțin învecinate și va fi vai de noi în agricultură și în silvicultură.

Și dacă doriți, unii au spus că nu ați primit rapoarte. Domnilor colegi, variantele din Senat, când intră o lege din Senat, toată lumea primește textul. Acum vreau să vă citesc doar adnotările mele. Am cerut patru legi să fie puse pe ordinea de zi.

Prima este de modificare a Legii ANIF-ului, și aici am trecut o adnotare: prin raportul pus de acord cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și cu ANIF. Deci nu a apărut text nou aici, doar ceea ce ne-a cerut Ministerul Agriculturii.

Și la celelalte trei legi, legea aceasta pentru despăgubirea oamenilor care de patru ani au predat niște animale și, la indicațiile Ministerului Agriculturii de atunci, au fost făcute niște acte că nu mai au cum să primească acele despăgubiri. Aceasta am vrut să remediem și am scris aici: de votat în forma prezentată de Senat. Și tot așa, sunt colegi care acum zece minute, cinci minute m-au întrebat: domnule președinte, trece legea noastră?

Este vorba despre salarizarea angajaților la Ministerul Agriculturii, fiindcă avem două grile de salarizare. APIA primește niște salarii mult mai mari decât direcțiile agricole. Acest lucru am vrut să-l remediem prin această lege și am trecut la fel: de votat în forma prezentată de Senat.

A patra lege, de asemenea, am votat-o în forma prezentată de Senat.

Deci nu este nimic nou sub soare, nu vrea nimeni să trișeze, dar trebuia să trecem aceste legi, să nu mai așteptăm două-trei luni, până când reîncepem această discuție.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Reiau ceea ce am spus cu toată considerația, știu că-s legi importante, dar le putem discuta, nu le putem vota, deci nu vor putea intra în vigoare din păcate, dată fiind prezența din sală.

Domnule președinte Barbu, vă rog.

 
   

Domnul Gheorghe Barbu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Nu-mi prea stă în obicei să vin de multe ori la microfon, dar vreau să spun câteva lucruri.

Domnul Kerekes ne-a spus aici pe un ton, ca și când ar fi la "Noapte bună, copii!", să ne sperie puțin de ce n-am făcut 2005. Îi reamintesc domnului deputat că am scris programul partidelor de guvernare pe partea socială și l-am corectat împreună cu dumnealui, dumnealui ca persoană și reprezentant al Grupului UDMR.

Atunci n-am scris despre Grupele I și II de muncă, atunci am scris de recalculare. Numai după ce am terminat recalcularea a apărut fenomenul unei noi inechități, pentru că unii asigurați sau pensionari pierdeau un drept câștigat prin Legea nr. 3/1977, un cuantum financiar prin modul de calcul instituit prin Legea nr.19. Am vrut să-l corectăm.

Faptul că nu este o chestiune de natură electorală, vreau să vă reamintesc că am depus proiectul în luna octombrie 2007; l-am depus cu solicitare de procedură de urgență la cele două Birouri ale Camerelor. A ajuns, în sfârșit, aici. Problema este ca, Casa Națională de Pensii să poată să rezolve toate aceste lucruri, vorbim de 1.500.000-1.800.000 de beneficiari care nu se pot face de azi pe mâine, iar domnul Kerekes, coleg cu mine în Comisia pentru muncă, a votat cu drag acest raport și acest proiect. Nu înțeleg acum de ce susține amânarea dezbaterii lui.

În al doilea rând, vreau să vă spun că sunt puține momente când este atât de multă lume în sală când dezbatem legile pe articole. Problema este la votul final, nu la dezbaterea pe articole, iar legat de votul final, avem în program prevăzut joi vot final.

Domnule președinte,

Vă rog să țineți seama de aceste lucruri și să mențineți hotărârea de ieri, de introducere pe ordinea de zi a celor două legi, și vă mai rog, pentru că nu noi, plenul Camerei am hotărât să rămânem în campaniile electorale în teritoriu, ci dumneavoastră, membrii Biroului permanent al Camerei. Au fost cred că și perioade când - dacă greșesc îmi cer scuze, sau Comitetul ordinii de zi, nu știu exact cine - în orice caz, nu acest plen.

La Comisia pentru muncă sunt cu termen de raport 30 iunie - când ne-am întors - peste 60 de legi, și de atunci am avut o singură ședință programată miercurea trecută și una solicitată de noi, în mod expres, ieri. Oricât am fi de eficienți, nu putem să terminăm aceste lucruri.

Și, ca să revenim la normal, noi, Comisia pentru muncă, am cerut să avem ședințe aprobate și în prima săptămână și vom lucra marți, miercuri, joi, până le terminăm, să le aducem la zi. Dar credem că și dumneavoastră și noi, ceilalți, putem să fim prezenți aici o zi, două, dacă este nevoie, să terminăm aceste legi.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Sunt nevoit să vă dau eu un drept la replică în numele Biroului permanent. Să știți că noi n-am hotărât absolut nimic, pentru că respectăm Regulamentul, și am respectat decizia Comitetului ordinii de zi a liderilor de grupuri care în unanimitate au stabilit programul de lucru în acea perioadă.

Domnul Kerekes drept la replică înțeleg.

 
     

Domnul Ioan Bivolaru (din bancă):

Inclusiv șeful lor.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Inclusiv, inclusiv, fără îndoială; a fost unanimitate și toți au fost prezenți.

 
   

Domnul Kerekes Károly:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Unul din aspectele acestei zile este marea bătălie pentru rezolvarea problemei privind Grupele I și II de muncă, de calculare a pensiilor acestor categorii.

Așa cum am spus și în cadrul Comisiei pentru muncă, nu înțeleg această grabă din partea PD-ului pentru a rezolva această chestiune. Începând cu 2005, nu numai noi, UDMR-ul, dar pot să afirm cu hotărâre că și celelalte partide au militat consecvent pentru a rezolva această problemă. Dar atunci, ministerul condus de PD nici n-a vrut să audă de această chestiune. Nu vreau să spun că au fost mii de interpelări și întrebări, sute sau zeci dar au fost foarte multe, și la care în mod consecvent au răspuns că nu există soluție, că nu se poate face discriminare față de alte categorii.

Și acum, nu în 2007 octombrie au introdus această inițiativă, dar în 2005 octombrie de ce n-au vrut să rezolve această chestiune? De ce nu au vrut să rezolve? Pentru că n-au vrut, pentru că au așteptat alegerile din 2008, în ajunul alegerilor să rezolve ei această problemă! Deci fac capital electoral din aceasta.

Nu se poate așa, domnilor deputați. Să fim consecvenți! Dacă atunci au tăcut și chiar s-au opus acestei rezolvări, acum să stea liniștiți în banca lor, pentru că noi, toți deputații vrem acest lucru să îl rezolvăm; și Guvernul vrea să rezolvăm și nicio grabă. Pentru că am aici unul din sutele de răspunsuri din partea Ministerului Muncii, condus de PD, nu vreau să numesc cine, n-au vrut să rezolve, au spus că este discriminare față de alte categorii. N-au vrut să rezolve, acum vor să rezolve, așa?

Deci vrem și noi să rezolvăm, dar să nu-și permită nimeni să facă capital politic din aceasta. Dacă totuși se rezolvă aceasta, să procedăm exact așa cum am procedat și în cazul autoturismelor cumpărate prin CEC, să fie efortul comun al parlamentarilor. (Aplauze.)

Mulțumesc pentru aplauzele dumneavoastră, înseamnă că sunteți de acord cu mine.

Deci PD-L-ul să stea în banca lui, liniștit.

Mulțumesc. (Aplauze și râsete în sală).

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Cam toți stăm în aceeași măsură în băncile noastre, în această zi, și de aceea avem și problema cu votul.

(Domnul Ioan Munteanu coboară de la prezidiu și se îndreaptă spre microfonul tribunei.)

Domnul deputat Ioan Munteanu.

 
   

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Ora 15,00, ora 16,30, fiecare dintre noi, cei 71 care suntem în sală, am fi avut la dispoziție câte 1 minut și 22 de secunde.

Haideți să oprim, să sistăm discuțiile și să hotărâm ce avem de făcut. Să nu mai vorbim. Deci să sistăm discuțiile, atât vă rog.

(Domnul Ioan Munteanu își reia locul la prezidiu.)

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Stimați colegi,

Deocamdată se aduc niște argumente legate de o decizie pe care trebuie s-o luăm vizavi de introducerea pe ordinea de zi a unor proiecte care nu au raportul depus la timp. Nu există un consens al liderilor de grupuri. Ca atare, nu pot să propun așa ceva, conform cutumelor.

Eu constat și prezența din sală și vă consult dacă considerați oportun ca proiectele pe care le avem pe ordinea de zi, respectiv respingerile, să le dezbatem, dar fără vot, că n-avem ce să votăm. Sau, dat fiind că este vorba de propuneri de respingere, să le prorogăm pentru o ședință în care le putem și vota.

Țineți cont de faptul că avem și o ședință de Biroul permanent și de Comitet al liderilor, care trebuie să se desfășoare ulterior acestei ședințe, și orice decizii pe care trebuie să le luăm în acel Biroul permanent trebuie să fie puse imediat în aplicare, întrucât, vă reamintesc, plenul a stabilit că sesiunea se închide mâine, după ședința Camerelor reunite.

 
     

Domnul Dragoș Petre Dumitriu (din bancă):

Cum așa?

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Tot astăzi, în plen ați aprobat închiderea sesiunii, conform Regulamentului.

Deci s-a aprobat de plen, domnule deputat. Plenul decide, luați Regulamentul și o să vedeți.

Stimați colegi,

Căutați stenograma și o să vedeți acolo.

Deci, în aceste condiții, eu vă propun să închidem ședința și să convocăm Biroul permanent și Comitetul liderilor peste un minut, la sala de Biroul permanent.

Mulțumesc.

Declar ședința închisă.

 
     

Ședința s-a încheiat la ora 17,35.

 
       

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania wednesday, 11 december 2019, 13:20
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro