Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of August 13, 2008
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.70/22-08-2008

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2008 > 13-08-2008 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of August 13, 2008

6. Intervenții din partea grupurilor parlamentare cu privire la Raportul primului-ministru.

 

Domnul Anghel Stanciu:

  ................................................
 

Domnule prim-ministru,

Sunt împuternicit din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat să vă mulțumim că ați dat curs invitației noastre și a altor formațiuni politice de a prezenta în fața Camerei Deputaților un bilanț asupra efectelor inundațiilor și, evident, a măsurilor pe care Guvernul intenționează să le aplice spre a înlătura aceste efecte care, evident, ne întristează pe toți și cu atât mai mult pe cetățenii cu care ați discutat și ați constatat că sunt în imposibilitate de a mai locui în fostele locuințe.

Evident, domnule prim-ministru și stimați membri ai Guvernului, că trebuie să ne raportăm la ceva. Noi avem totdeauna tendința de a fi luați prin surprindere. Ba, că vine iarna când nu trebuie, ba, că vine seceta când ne așteptăm să plouă sau plouă când ar trebui să fie secetă... Cert este că atunci când ați fost investit prin votul Parlamentului, noi am aprobat prin vot Programul de guvernare.

La acest program de guvernare s-a specificat, la Capitolul XVIII: "Elaborarea strategiilor de protejare a cetățenilor împotriva calamităților naturale, accidentelor ecologice și expunerii în zone cu risc ecologic." Deci este o frază, dar ce se ascunde în spatele acestei fraze? Se ascunde, evident, o muncă a unor specialiști, a unor instituții care trebuiau să ne asigure nouă tuturor cetățenilor siguranța vieții de zi cu zi și a bunurilor noastre, spre a nu fi luați prin surprindere și a ne manifesta noi ca salvatorii nației, coborând din elicoptere, trenuri și alte mijloace de transport, evident, în comun.

Spun acest lucru pentru că bilanțul, domnule prim-ministru, pe care dumneavoastră l-ați citit foarte bine și foarte corect, privește afectarea tot a căilor de comunicații, căi ferate, drumuri, poduri, podețe, afectarea locuințelor, a vieții de zi cu zi, ați spus a peste 27 de mii de cetățeni, peste 5500 de locuințe; alții spun peste 8900 și așa mai departe.

Există, evident, în județele Moldovei bilanțul trist. o dată avem secetă în Moldova, o dată avem inundații, un an așa, un an așa. Și ne amintim, domnule prim-ministru, de anul 2005. În anul 2005 am mai avut inundații în județele Moldovei. Și aceste inundații sunt în principal cauzate de Siret și de Prut. Nu vreau aici să vă aduc aminte că problema nu e nouă. Numai dacă amintim de ce scria Sadoveanu: "Venea o moară pe Siret". Evident că moara aceasta nu venea de capul ei, venea tot datorită faptului că o luaseră inundațiile. Deci, iată că din '25, de când "moara" lui Sadoveanu venea pe Siret, nu prea am rezolvat nimic. Și cetățenii județelor Bacău și Iași sun bucuroși că facem planuri. Facem planuri ale Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, a comitetelor de bazin, a comisiilor, dar nu le implementăm. Și, spre a vedea, domnule prim-ministru, cam ce se întâmplă în județe, evident că dumneavoastră le-ați văzut, ați prevăzut și niște măsuri, nu pot fi, evident, satisfăcătoare pentru cetățeni, noi o să vă dăm ceea ce avem din județul Iași, ce am putut strânge, și sperăm că cel puțin în județele Iași și Bacău și Suceava, se vor găsi mijloace financiare, nu poate de către Guvernul minoritar, poate de Parlament, pentru că fondul de rezervă este clar insuficient, ceea ce ați spus și dumneavoastră, iar o posibilă rectificare este apanajul și al Guvernului și al Parlamentului.

Deci, vă înaintez, domnule prim-ministru, lista cetățenilor din județul Iași pe care îi și reprezint, împreună cu domnul ministru Varujan, cu domnul ministru Adomniței. Va fi un semn că vă aplecați și spre Iași și spre bazinul Siretului.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Din partea grupului parlamentar al PNL?

A, mă iertați, n-a terminat domnul Anghel Stanciu, aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Vă rog să mă scuzați, și dumneavoastră ca și mine, am fost și elevi și studenți, aceasta a fost introducerea. Acum urmează cuprinsul.

Domnul Bogdan Olteanu:

Are cuvântul domnul deputat Anghel Stanciu.

Domnul Anghel Stanciu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor colegi,

Este clar pentru toți, inundațiile sunt un fenomen natural pe care nu-l dorește nimeni. Dar evident că acțiunea omului, în special amenajarea teritoriului, în consonanță și cu schimbările climatice, care vor accentua din ce în ce mai mult și perioadele de secetă, dar și perioadele de ploi abundente, vor necesita măsuri adecvate de prevenire și reducere a posibilităților de inundație. Pot spune, Guvernul Năstase și Guvernul Tăriceanu au acționat în acest sens. Și iată că Uniunea Europeană, care din 1998 s-a confruntat la nivel european cu peste 100 de inundații majore, cu peste 700 de victime, cu pagube de peste 25 de milioane de euro, a inițiat și aprobat o directivă. Este vorba de Directiva din 23 octombrie 2007, nr.207/60 a Parlamentului European și respectiv al Consiliului Europei. În baza acestei directive s-a acționat și în România și s-a întocmit o strategie națională de management a riscului la inundații. Are peste 30 de pagini și cuprinde aici toate măsurile pe care le-a enunțat domnul prim-ministru.

De asemenea, s-a acționat în baza inundațiilor din 2005 prin elaborarea Hotărârii nr.1309 din 27 octombrie 2005 privind aprobarea Programului de realizare a planului național pentru prevenirea, protecția și diminuarea efectelor inundațiilor și a finanțării acestuia. În această hotărâre, stimate domnule prim-ministru, și-mi permit să vă spun și stimate coleg, în calitate de absolvent al aceluiași institut și de inginer constructor, se prevede la pct.1 - "Elaborarea planului național pentru prevenirea și combaterea inundațiilor" și primul alineat a) - "Inițierea studiilor privind amenajarea bazinului hidrografic Siret, grav afectat de inundațiile din anul 2005." Peste 28 de miliarde de lei vechi alocați Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor, pe vremea aceea, în decembrie 2005, iar în martie 2006, finalizarea studiilor privind amenajarea bazinului hidrografic Siret. Deci, iată că din martie 2006 suntem acum în 2008. Siretul nu a luat act că s-a dat o hotărâre de Guvern. Cred că ar trebui sancționat. Ori Siretul, ori cei care nu au respectat Hotărârea de guvern și nu au redactat planul corespunzător. Și nu au întocmit, așa cum spune în strategie și așa cum spune și legislația europeană, respectiv directiva pe care v-am anunțat-o, întocmirea hărților de hazard, a riscurilor de inundații, a hărților de risc de inundații, a planurilor de gestionare a riscului de inundații.

Și, totodată, informarea și punerea la dispoziția cetățenilor a tuturor informațiilor care privesc inundațiile anterioare, pagubele care s-au produs, de ce s-au produs și amenajarea și sistematizarea albiei minore, albiei majore și conștientizarea cetățenilor că nu trebuie să mai construiască în zona albiei majore. Iar din ceea ce spun cei de la Uniunea Europeană trebuie clar asigurat debușeul apelor la aceste debite care vin din ce în ce mai mari, ca urmare a modificării globale a climei. Deci, nu are sens să mergem pe ideea îndiguirilor aberante. Nu poți îndigui un fenomen natural. Sumele sunt colosale.

De aceea, așa cum spune și strategia și este corect ce spune, toți cei care ar putea avea de suferit de pe urma inundațiilor, trebuie să-și asume responsabilitatea de a nu se expune fără măsuri de precauție riscului la inundații și nici să contribuie la sporirea acestui risc.

În sinteză, cred, domnule premier, că astăzi este încă un prim pas pe un drum de o mie de mile spre a scoate cetățenii României, casele cetățenilor României din zona furiilor apelor. Să ne amintim că și în 1971 și 1972 au fost inundații catastrofale, și în 2005 și anul acesta și de fiecare dată când vin, atunci luăm măsuri.

Nu, trebuie să aplicăm strategia națională, trebuie s-o reactualizăm, trebuie să aplicăm planul național de prevenire și combatere a inundațiilor, trebuie să întocmim, într-adevăr, hărțile de risc și să aplicăm Directiva europeană.

De aceea, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat consideră, domnule prim-ministru, că această problemă trebuie reluată cu măsuri adecvate, spre a realiza și actualiza strategia națională, planul național și de a aloca, așa cum ați spus și dumneavoastră, sumele aferente. Sumele aferente nu pot fi alocate, evident, de un guvern minoritar, așa cum este al dumneavoastră, ci necesită o hotărâre a Parlamentului cu proxima ocazie, spre a demonstra cetățenilor că nu zugrăvim cu var antiseismic, cum a fost în 1977, blocurile, și nu zugrăvim râurile cu mire pentru combaterea inundațiilor, cu codul roșu și portocaliu, ci cu măsuri ferme, constructive și eficiente.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat. Aveți și încheiere?

Domnul Anghel Stanciu:

La proxima ședință, când vom relua acest subiect, domnule președinte.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal?

Domnul deputat Relu Fenchiu.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

Domnul Relu Fenechiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc, stimați colegi.

Of, politica asta ne pune ca atunci când sunt necazuri în țară, unii dintre noi să încerce să se afirme. N-o să mă refer la antevorbitorii mei, pentru nu vreau să dau drepturi la replică, dar, stimați colegi, cei dintre dumneavoastră care ați fost în Nordul Moldovei și în zona Maramureșului în această perioadă a inundațiilor, ați văzut că realitatea de acolo era cu totul alta decât realitatea pe care încercăm noi s-o prezentăm astăzi de la tribuna Parlamentului. Cred că cel mai important lucru era, în primul rând, ca cei care vrem astăzi să ne dăm cu părerea de ce s-a întâmplat la inundații să fim acolo, să vedem realitatea.

Față de 2005, vreau să vă spun, ca om care am fost acolo, s-a întâmplat un lucru foarte important. În primul rând, specialiștii au fost lăsați să-și facă treaba. Și, acest fapt, faptul că specialiștii au fost lăsați să-și facă treaba, a dus la un rezultat care, dacă nu a fost perfect, a fost aproape de perfecțiune.

Stimați domni,

cei care vă referiți la faptul că nu s-au făcut lucrări îndeajuns de bune pentru îndiguiri, pentru protejarea cetățenilor, vă mai spun o dată ceea ce s-a spus de multe ori, debitele pe râul Siret și pe râul Prut au fot cele mai mari înregistrate vreodată; unii spun cele mai mari din 500 de ani, alții spun cele mai mari din ultimii 1000 de ani. Realitatea este că mai vechi de 100 de ani nu avem înregistrări și nu avem de unde să știm. Faptul că pe râul Prut a existat acumularea de la Stânca-Costești, faptul că pe râul Prut sunt aproape 250 de km de diguri care protejează malul drept al Prutului, faptul că niște specialiști au știut cum să gestioneze această problemă, toate acestea au dus la salvarea a mii de case și a zeci de mii de oameni. Nu vreau să uitați că râul Prut, cu toate că a avut cel mai mare debit, repet, din ultimii 500 sau poate 1000 de ani, nu s-a revărsat și nu a inundat nici o casă, și acesta este meritul lucrărilor hidrotehnice care s-au făcut și este meritul specialiștilor care și-au făcut bine treaba.

Stimați colegi,

eu nu vreau să discut aici despre Strategia de prevenire a inundațiilor, pentru că sunt reprezentanții Ministerului Mediului și o știu foarte bine, avem foarte multe lucruri de făcut, nu trebuie să intrăm în chestiuni tehnice dar nici nu trebuie să intrăm în chestiuni tehnice, dacă nu ne pricepem, nu trebuie să spunem că sunt lucruri care nu s-au făcut, dacă nu știm că ele s-au făcut.

Vreau să vă spun că dacă nu s-ar fi știut unde sunt riscuri pentru inundații, nu s-ar fi știut de unde să evacuăm oamenii din casele lor. Faptul că aceste hărți există, faptul că specialiștii au știut s-o spună, a făcut ca riscurile, ca pagubele să fie minime pentru gradul și nivelul ridicat al inundațiilor.

Nu o să continui, pentru că fac parte din partidul de guvernământ și totuși am văzut aprecieri din multe părți cu privire la activitatea Guvernului la inundații, dar vreau, stimați colegi, în calitate de parlamentar acum, să vă fac un apel, să lăsăm la o parte populismele și să venim cu pachete de legi care sunt nepopulare, dar care sunt total necesare în actuala situație în care, vedeți dumneavoastră, schimbările climatice pot să ne aducă grave prejudicii. Așa cum spunea un coleg de-al meu, trebuie să lăsăm natura să-și recapete forma ei, pentru că altfel natura se va răzbuna. Trebuie să interzicem cu desăvârșire orice construcție în albiile majore ale râurilor, trebuie să interzicem, dacă doriți, și modificări ale construcțiilor și să cerem oamenilor, să cerem autorităților locale să nu mai permită construcțiile în aceste locuri, pentru că, mai devreme sau mai târziu, natura, apele vor încerca să-și recapete terenurile pe care le-au avut. Desecările care s-au făcute în perioada de dinainte de 1989, dorindu-se o agricultură extensivă, au dus la situațiile la care ne aflăm acum. Singurul mod care ne poate proteja de furia apelor și a naturii este să lăsăm natura așa cum a fost ea și să mutăm localitățile în zone ferite de natură.

Vă invit, stimați colegi, în această toamnă să fiți alături de Comisia pentru mediu la lansarea unui astfel de pachet legislativ pentru prevenirea riscurilor pe care le pot produce calamitățile oamenilor.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al Partidul Democrat- Liberal, domnul deputat Dumitru Pardău.

Domnule deputat, vă rog.

Domnul Dumitru Pardău:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor deputați,

După cum bine știți, zona de nord a României a fost serios lovită de inundații.

Domnul prim-ministru a prezentat situația generală, eu am percepția lucrurilor întâmplate în județul Suceava, tocmai de aceea mă voi referi în mod special la situația din județul Suceava.

De asemenea, datorită intervențiilor anterioare, aș vrea să fac o precizare. Cred că astăzi trebuie să dăm dovadă de solidaritate, tocmai de aceea mi se pare prea mult sau superficial să vorbim de cauze, de vinovați. cred că trebuie să lăsăm demagogia de o parte.

Cel mai afectat județ a fost județul Suceava. Aproximativ 70% din infrastructură a fost afectată în mod grav. Există, din păcate, numeroase pierderi materiale, la nivel de drumuri comunale, județene, naționale, poduri, podețe, căi ferate, rețele de alimentare cu apă potabilă, rețele de canalizare, rețele electrice, de comunicații, culturi agricole, precum și distrugeri în domeniul silvic.

Stimați colegi,

succint, situația se prezintă astfel: 864 de km - - drumuri comunale, 200 km - drumuri județene, 13 km - drumuri naționale, 73 km - diguri și apărări de maluri, 696 de podețe, 223 de poduri, 235 de km rețele electrice, 11.482 de fântâni, 14.830 ha de terenuri agricole, 84 de pepiniere și plantații silvice, 643 de podețe și drumuri forestiere. Practic este vorba de pagube de 3 mii de miliarde de legi vechi, în 98 de localități din județul Suceava, dintr-un total de 114.

Vreau să vă prezint separat situația pagubelor care i-au afectat în mod direct pe oameni. Locuințe căzute - 42, locuințe care urmează să fie demolate, pentru că nu pot fi refăcute - 178, iar 2098 de locuințe urmează a fi reparate. De asemenea, 6404 anexe gospodărește afectate și 129 de asemenea anexe distruse în totalitate.

Observați că situația este gravă, iar momentele când apa a venit peste oameni, peste agoniseala lor de o viață au fost dificile. Dacă nu se intervenea la timp, era și mai rău. Tocmai de aceea, trebuie să remarc implicarea imediată a autorităților locale, a Inspectoratului județean pentru situații de urgență, Jandarmeriei, Prefecturii, instituțiilor deconcentrate, primarilor, consilierilor locali, consiliului județean și președintelui consiliului județean.

Un lucru pozitiv l-a reprezentat prezența a o parte din membrii Guvernului, a primului-ministru, precum și vizitele repetate ale președintelui Traian Băsescu.

Din primele momente s-a intervenit prompt, în așa fel încât proporțiile dezastrului au fost diminuate. Solidaritatea umană a existat și s-a manifestat foarte frumos în județul Suceava. Oameni de afaceri au pus imediat la dispoziție utilaje atât de necesare în acele momente, autobasculante, ifroane, buldozere, escavatoare, dar și alimente și pături. Lângă aceștia se adaugă efortul oamenilor simpli, care s-au mobilizat extraordinar.

În mod special, trebuie să pun în evidență în fața dumneavoastră sprijinul și solidaritatea oamenilor din alte județe, din alte zone ale țării. tuturor le mulțumim.

Astăzi apele s-au retras, accesul a fost restabilit, toate localitățile afectate au curent electric. Suntem în situația de a pune la punct strategia de reconstrucție. Punctul cel mai important, firește, îl reprezintă construcția caselor noi, precum și repararea celor distruse parțial. În același timp, este necesară refacerea infrastructurii reprezentând drumuri, diguri, poduri. Încă este mare nevoie de materiale de construcție.

Doamnelor și domnilor deputați,

Partidul Democrat-Liberal Suceava, parlamentarii Partidului Democrat-Liberal de Suceava cer tuturor parlamentarilor de Suceava să se solidarizeze, fără a pune patimă politică, în aceste acțiuni de interes obștesc.

De asemenea, Partidul Democrat-Liberal cere tuturor partidelor politice să se solidarizeze în aceste acțiuni. Considerăm că în acest context, orice atacuri politice născute din invidie sau frustrare nu sunt altceva decât deturnări de la scopul nostru comun - reconstrucția zonelor afectate. Sprijinirea acestor oameni și a comunităților lor este obligatorie. Nu trebuie privită ca o bunăvoință a Guvernului sau a altor instituții abilitate. Pe masa Guvernului se află un proiect de Hotărâre de Guvern inițiat de prefectul județului Suceava și președintele consiliului județean Suceava, în valoare de 2000 de miliarde de lei vechi, care se referă strict la infrastructura comunală și județeană, bănuiesc că și celelalte județe afectate se află în aceeași situație și tocmai de aceea cred că de urgență trebuie alocate sumele necesare de construcție a acestor județe.

Solicităm Guvernului să aloce resurse suficiente tuturor județelor afectate, județului Suceava, cel mai grav lovit, fără să facă nici un fel de diferență între culorile politice ale administrațiilor locale și județene.

În fața inundațiilor nu suntem nici de la PNL, nici de la PSD, nici de la PD-L, suntem oameni care trebuie să ajutăm alți oameni și comunitățile lor atât de greu încercate.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, domnul deputat Costache Mircea.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Costache Mircea:

Domnule președinte,

Onorat prezidiu,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor deputați,

La prima vedere, raportul prezentat de domnul prim-ministru Tăriceanu este unul corect. Adică, s-a întâmplat să avem inundații, s-a întâmplat ca natura dezlănțuită să ne potopească o parte din țară; nu ai cu cine te certa. Este un fenomen natural, aceasta a fost să fie, așa a dat Dumnezeu; nu este vina nimănui.

Și, dacă s-a întâmplat, înalții reprezentanți ai statului s-au dus și ei să vadă, la fața locului, nenorocirea, să-i încurajeze pe cei loviți de soartă, să-i îmbărbăteze, să-i asigure că vor fi ajutați să iasă din necaz. S-au dus și unele cucoane purtând pantofi, genți și haine ce depășeau în valoare suma alocată de Guvern pentru localitatea respectivă.

Prin urmare, totul pare corect. Se întâmplă evenimente la care guvernanții reacționează, se duc, constată, dispun măsuri, promit câte ceva. Însă, dacă privim lucrurile mai atent, ne dăm seama că totul la noi este improvizație, superficialitate și acțiune pompieristică, de pe o zi pe alta. Adică, lipsește cu desăvârșire o strategie națională de prevenire a inundațiilor, după cum nu avem strategii nici în alte domenii importante, cum ar fi cel energetic, de exemplu. Noi am avut o lege pentru prevenirea inundațiilor, în care prevedeam consolidări, amenajări, îndiguiri, împăduriri, regularizări, în mare parte, continuarea și optimizarea programului ce se derula și înainte de 1989. Dar, cum bine se știe, propunerile legislative care vin din Opoziție, și mai ales din o parte a Opoziției, nu sunt bine primite, oricât de oportune ar fi. eu însumi am fost luat în bătaie de joc în legătură cu o propunere legislativă privind plantările de arbori.

Dacă am lua statisticile și am merge să vedem unde s-au dus banii alocați prin bugetele anuale pentru refacerea îndiguirilor, consolidărilor de maluri și a altor amenajări, am vedea că lucrările fie nu s-au făcut de calitate, fie nu s-au prea făcut deloc, în timp ce unii s-au cam îmbogățit pe seama nenorocirii altora. Nu s-a făcut, de exemplu, nicio auditare a firmelor private care au primit lucrări din 2005 și până astăzi.

Înmulțirea inundațiilor, a viiturilor, a tornadelor, de la preluarea Puterii în 2004, de către guvernarea de dreapta a Alianței D.A., pare să ne dea tuturor o lecție, și anume că teoria ultraliberală a statului minimal are multe hibe. Statul minimal, devenit azi statul aproape zero - cu zero resurse minerale, cu zero industrii, cu zero sistem bancar propriu, cu zero strategii naționale, face față cu greu unor mari încercări. Dacă profitul net, de aproape un miliard de euro anual, de la PETROM, de aproape un miliard de euro anual, de la SIDEX și de la alte câteva obiective mari, ar fi intrat în bugetul statului, acel stat puternic ar fi putut interveni energic nu cu 300 de lei pe cap de inundat, cu 500 de lei sau 800 de lei de casă distrusă, și nu cu teledonuri de-a miloaga, pentru a rezolva probleme grave, și nu cu paleative, ci cu resurse importante, în stare să refacă rapid infrastructura, imobilele și bunurile oamenilor.

Dar, așa, umblăm și noi cu elicopterul de aici-colo, ne băgăm cu cizmele în noroi, teatral, le plângem pe umeri, apoi, îi lăsăm cu ochii în soare, așteptând să le mai picurăm câte ceva cu grijă, de a le cere votul la toamnă. Dacă dumneavoastră credeți că este bine așa, bine să fie. Noi, însă, credem că după aproape două decenii de jaf și anarhie a venit timpul reconstrucției economice și sociale serioase. Avem la îndemână documentare, felul cum s-au oglindit în presă intervențiile responsabililor guvernamentali. Cert este că unii par să fie foarte mulțumiți de felul cum s-a acționat, iar unii dintre noi găsim cu cale că încă nu s-a găsit un sistem coerent de intervenție guvernamentală și că teoria statului minimal își arată efectele.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R., domnul deputat László Borbély. Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

Domnul Borbély László:

Domnule președinte,

Stimate și stimați colegi,

Eu cred că cuvântul de ordine în această perioadă este "e nevoie de fiecare". E nevoie de fiecare. E nevoie și de parlamentari care..., da, să meargă în teritoriu și să vadă cu ce pot ajuta. E nevoie, evident, de Guvern, să ia acele măsuri pe care trebuie să le ia oricare guvern care ar fi la guvernare și să ia măsuri urgente - și cred că au fost luate aceste măsuri. E nevoie de autoritățile locale și poate autoritățile locale au cel mai important rol, pentru că sunt cel mai aproape de cetățean, au și responsabilități în acest domeniu și, evident, acei oameni care..., să nu uităm cum au arătat aceste inspectorate pentru situații de urgență în 2004, în 2005 și cum arată acum, cât de dotate sau nedotate au fost în 2005, n-au avut o barcă ca lumea. Și, acum, colegii de la Ministerul de Interne pot să spună: sunt și bărci și alte dotări și sunt circa 30 de mii de oameni profesioniști care, în cazul în care este o inundație sau, ferească Dumnezeu!, orice alt fel de calamitate, intervin.

Deci, haideți să nu uităm această profesionalizare a celor care trebuie să intervină în aceste situații. Și noi, într-adevăr, în afară de strategii, trebuie să punem la punct prevenirea. Dar, pentru acest lucru, haideți să nu ne ascundem după deget. Primarii n-ar trebui să dea autorizații de construcție în alba râului, în acele zone în care se știe că aproape la fiecare inundație se inundă din nou casele, și noi reconstruim din nou acele case. Este o problemă gingașă. Este o problemă sensibilă. Trebuie vorbit cu oamenii, trebuie să-i lămurești că nu este bine să stea acolo și trebuie să le dai, evident, un teren în altă parte, să-și reconstruiască casele acolo unde nu mai vine apa.

Sunt lucruri simple, sunt lucruri care eu zic că s-au organizat în perioada care a trecut. Și nu întâmplător, haideți să spunem câteva cifre, pentru că, totuși, dumneavoastră sunteți cei care, evident, votați și bugetul României în fiecare an și trebuie să știți cum s-au cheltuit acești bani. și eu cred că s-au cheltuit justificat în ultimii ani.

Din 2005, numai pentru reconstrucția caselor s-au dat 76 de milioane de euro. S-au reconstruit până acum 1.600 de case, vom reconstrui alte 1.550 în anul acesta și s-au dat materiale de construcții pentru aproape 16 mii de locuințe. Este un efort, este un efort. Și, într-adevăr, vreau și eu să felicit acele comunități locale. Am fost și este bine că ne ducem acolo. Nu pentru a ne lua cizme de cauciuc, ci pentru a vedea la fața locului cum oamenii s-au mobilizat. Și să le dăm mesaje clare, care pot veni numai de la noi. Atunci când mergem în teritoriu trebuie să le spunem: stimați concetățeni, în această situație, trebuie să faceți următoarele: să debarasați, de exemplu, curtea, să recuperați materialele de construcții ce le puteți recupera și să pregătiți casa pentru a veni, a elibera amplasamentul. În perioada aceasta, de exemplu, aceasta este prioritatea zero - să vină cei care trebuie să vină și deja s-au organizat și să elibereze amplasamentul, pentru că, altfel, nu putem porni la 1 septembrie cu reconstrucția caselor. Este un mesaj simplu, și oamenii au înțeles asemenea mesaje.

Vreau să mă refer încă la două aspecte care nu s-au amintit aici și vă rog foarte mult să nu dezinformați. I-am auzit pe unii dintre colegi, am auzit unele declarații și astăzi. Deci, acei 300, 500 și 800 lei s-au dat ca primă urgență, deci nu pentru reconstrucția caselor. Unde dăm acum, ați auzit sumele care se dau - 57 milioane lei plus 27 pentru reparații.

Deci, nu s-a discutat despre asigurarea locuințelor. Și trebuie să spun - și eu sunt parlamentar - că, din păcate, chiar aici, la Camera Deputaților, de 8 luni de zile stă în comisii acea lege pe care am propus-o în toamna anului trecut, pentru asigurarea obligatorie a locuințelor. Eu fac un apel și în numele meu, ca deputat, către toți colegii mei: haideți, poate facem un efort și trecem această lege. Dacă această lege ar fi fost votată, acum, ar fi venit companiile de asigurări, și pentru 10, respectiv 20 de euro, primeau acești cetățeni 10 mii și 20 mii de euro, nu de la bugetul de stat, ci printr-o formulă de la companiile de asigurări.

Haideți să facem un efort comun și, dacă vorbim de solidaritate, cred că și aici ar fi nevoie de solidaritate din partea tuturor ca să treacă, de exemplu, această lege.

Sunt multe lucruri de rezolvat. Printr-o organizare bună, eu vă cer, ca membru al Guvernului, ca unul care m-am implicat, cred, din 2005, și n-a fost ușor, să reconstruim 1.000 de case în 2005, știți foarte bine, mai ales în județul Timiș. N-a fost ușor. Cei care sunt cunoscători știu ce înseamnă ca în 3 luni să reconstruiești 1.000 de case. Acum, va trebui din nou să reconstruim 1.500 de case. Așa cum am început, "e nevoie de fiecare". Haideți să punem umărul, să reconstruim casele și să rezolvăm acele probleme care, într-adevăr, trebuie rezolvate, dar numai printr-o organizare bună. Și mai vreau să fac un singur comentariu. S-a vorbit de hărți de risc. Vreau să vă informez că în 2005, când am venit la minister, am găsit legislația care spunea că până în 2004, 31 decembrie, consiliile județene trebuiau să finalizeze hărțile de risc. Ei, nu au făcut acest lucru. Și, atunci, de la bugetul ministerului, am dat bani - și nu puțini -, pentru a face 25 de proiecte-pilot în zonele cele mai afectate, și aceste proiecte-pilot sunt finalizate; încă două trebuie să le finalizăm în lunile următoare. Și, pe regiuni de dezvoltare, am dat 24 miliarde lei vechi pentru a face pe regiuni aceste hărți de risc.

Eu vă rog foarte mult, aveți o influență și către consiliile județene. Apelați la consiliile județene ca să dea bani din buget, pentru că aceste hărți trebuie să existe. Așa cum s-a spus, să se facă o strategie pe baza hărților care există, pe baza a ceea ce avem, ca să nu ne ia, iar, așa, prin surprindere, cum nu ne-a luat, după părerea mea, dar trebuie să facem mai mult. E nevoie de fiecare!

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, domnul deputat Ioan Țundrea. Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

Domnul Ioan Țundrea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Referitor la raportul prezentat de dumneavoastră, cuprinzând măsurile luate de la inundații și până la declanșarea unei sesiuni extraordinare a Parlamentului, care prezintă soluțiile reale pentru prevenirea acestor dezastre, vă adresez rugămintea de a răspunde la următoarele întrebări: care este finalitatea Programului PHARE 2000, în valoare de 2 milioane de euro, prin care fostul ministru P.D. al mediului, Sulfina Barbu, se angaja că va reduce riscul efectelor dezastruoase ale inundațiilor?

Întrebarea a doua: care sunt costurile pe care românii le plătesc pentru deplasările mediatice zilnice cu elicoptere ale Guvernului și Președinției în zonele calamitate?

Noi, conservatorii, suntem de facto implicați an de an în ajutorarea familiilor sinistrate, prin mijloace proprii și fără asistență mediatică, și tocmai de aceea vă întrebăm care este suprafața de păduri defrișată în ultimii 18 ani în România?

Vă reproduc câteva fraze din declarațiile pe care vi le adresam în 2005: în luna aprilie 2005, am fost primul parlamentar care a solicitat Guvernului României sprijin material pentru județele Caraș-Severin și Timiș, afectate de inundații, sesizând încă de atunci necesitatea întocmirii unor planuri tehnice și financiare pentru fiecare localitate, astfel încât să atenuăm în viitor efectele unor potențiale dezastre.

Acum, după al șaselea val de inundații care lovește țara, am convingerea că dumneavoastră, domnule prim-ministru, veți urgenta întocmirea de către toate autoritățile locale de planuri tehnice și financiare pentru situații de calamitate.

Este evident și acum, ca și în alte situații, că autoritățile locale declanșează un prea mare efect mediatic, în loc să intervină cu decență și eficiență pentru soluționarea rapidă a calamităților. Acesta este un răspuns pe care fostul ministru P.D. îl dădea Parlamentului în numele dumneavoastră și în care se angaja că, începând cu 2005, dezastrele inundațiilor vor fi stopate.

După trei ani, vedem cât a fost respectat angajamentul ministrului P.D. al mediului, Sulfina Barbu.

Partidul Conservator își exprimă compasiunea și solidaritatea cu românii care se găsesc în acest moment în fața vitregiilor naturii. În ceea ce privește conservatorii, vor face tot ceea ce pot pentru a alina suferința celor loviți de aceste calamități: ajutoare cuprinzând îmbrăcăminte, medicamente, hrană și apă potabilă.

În condițiile în care resursele financiare și materiale există, în condițiile în care există și ingineri și constructori care pot veni cu soluții, multe dintre acestea sunt cunoscute, dar prăfuite prin birourile ministeriale, pentru remedierea problemelor în condițiile în care sunt cunoscute zonele vulnerabile, în aceste situații și în condițiile în care această problemă este cunoscută de ani de zile, faptul că aceste fenomene se produc din nou și au drept rezultat moartea unor oameni, nu este decât rezultatul unei inconștiențe criminale a Guvernului.

Atâta timp cât resursele financiare și de independență există, alături de sprijinul din partea Uniunii Europene, iar capacitățile de planificare nu sunt puse în slujba unei politici publice care să rezolve problema inundațiilor, este clar că nu se mai poate vorbi în cazul acestui Guvern de incompetență, ci de aroganță, autosuficiență și ignoranță. Deja nu mai este vorba de luptă politică sau de opțiuni ideologice, ci este vorba de necesitatea ca statul, finanțat din buzunarele tuturor plătitorilor de taxe și impozite, să lucreze în beneficiul oamenilor, să-i ajute și să le fie sprijin, și nu un adversar.

Domnule prim-ministru,

având în vedere cele spuse mai sus, vreau să vă subliniez că acest raport prezentat astăzi în Camera Deputaților nu este suficient și așteptăm un răspuns clar din partea Guvernului, în așa fel încât să nu vorbim de fiecare dată, după inundații, de efecte, ci să eliminăm cauzele.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă, din partea Grupului parlamentar al minorităților, există vreo intervenție? Nu.

Am finalizat, atunci, intervențiile din partea grupurilor parlamentare.

Dacă domnul prim-ministru dorește să aibă o intervenție în închiderea acestei dezbateri?

Vă rog, domnule prim-ministru, aveți cuvântul.

Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Am ascultat cu atenție intervențiile care au fost făcute și aș dori să puncteze câteva lucruri care mi se par importante pentru a cala această discuție în niște termeni rezonabili și raționali. Și aș începe cu câteva elemente de răspuns pe care doresc să i le dau domnului deputat Anghel Stanciu, dar nu în calitate de deputat, ci în calitate de coleg și de inginer. Deci, acum, domnule deputat, dați-mi voie să vorbesc nu în calitate de prim-ministru, ci de inginer, și de inginer care are o legătură cu acest domeniu. Sunt câteva elemente pe care nu trebuie să le scăpăm din vedere, pentru că eu apreciez că reacția autorităților a fost bună, dar ne aflăm sau ne-am aflat în fața unor fenomene excepționale, care depășesc limitele riscului care se ia în calcul în proiectarea lucrărilor hidrotehnice de apărări contra inundațiilor.

Vreau să vă aduc la cunoștință că am avut ploi cu intensități care au depășit 120 litri pe m.p. și zi, care sunt valori extraordinare. Debitele istorice înregistrate pe Prut și pe Siret sunt mai mari decât orice înregistrare hidrologică pe care o avem, iar la Barajul Stânca-Costești, unde, ca o paranteză, se vorbea că se dărâmă barajul, erau tot felul de zvonuri alarmiste plimbate de unii și de alții, nu numai că s-a atins nivelul de calcul al construcției, ci s-a mers până la nivelul de verificare, care este înregistrat probabil la prioade de peste 100 de ani.

Digurile care au rezistat, sigur, unele au fost depășite, nivelele au fost depășite, erau proiectate pentru nivele de 1 la 100 de ani și chiar de 1 la 200 de ani. Deci, am avut o situație care, cu schimbările climatice de care ați vorbit și dumneavoastră, cred că nu suntem sau nu au fost avute în vedere aceste elemente, pentru a fi dimensionate în consecință.

Ca atare, o concluzie: datorită schimbărilor climatice care afectează nu numai România, ci multe alte țări, și dacă România unii consideră că nu este pregătită suficient pentru a face față unor situații excepționale, am să vă întreb: cum explicați că și în Germania au fost inundații? Și, hai să spunem că infrastructura în ceea ce privește lucrările hidrotehnice în Germania probabil că este mai bună decât în România. Și, totuși, au avut inundații.

Deci, va trebui redesenată harta zonelor inundabile și am să mai fac o referire la sfârșit la acest element, de ce? Pentru că noi ne-am confruntat, sigur, cu o situație excepțională pe care am căutat să o gestionăm, dar, în ciuda acestor măsuri pe care le-am luat, avem 1.500 de case care sunt dărâmate. Din aceste documente pe care mi le-ați pus pe masă și pe care le am și eu, pentru că sunt documentele întocmite de autoritățile de resort la nivelul prefecturilor, Inspectoratului de Stat în Construcții și așa mai departe, este o coloană care este foarte interesantă: "materialul folosit la construcția caselor dărâmate". Și o să observați că în 99% din cazuri este chirpici. După rețeta tradițională, pe care o știți: balegă, pământ, paie. Vă spun ceva: la orice ploaie nu rezistă. Am fost în diferite localități: la Rădăuți-Prut, am fost pe străzile unde au fost inundații. Casele din chirpici erau toate dărâmate. Era un tânăr care-și făcuse o casă frumoasă parter-etaj din cărămidă; a fost inundată casa, nu s-a mișcat un milimetru. Îi schimbă pardoseala și cu asta, să zicem că, dincolo de bunurile din casă, a rezolvat problema cu casa.

Deci, la noi, 99% din casele astea, cred că cu două-trei excepții, sunt case din chirpici.

Cred că una dintre măsurile care ar trebui luate, evident, și acest lucru putem să-l decidem, dar numai cu sprijinul autorităților locale care trebuie să arate determinare și autoritate, este să oprim acest sistem de a construi cu material "chirpici".

Doi: foarte multe case - și avem o statistică - sunt construite în albia majoră și atunci evident că este zonă inundabilă. Nu au autorizație de construcție, nu că are autorizație și a făcut-o în albia majoră. Sunt și cazuri de acest gen, în care autoritățile au dat autorizații de construcție pentru case care sunt făcute, deci sunt case cu autorizație, iar alte case nu au niciun fel de autorizație; dar, niciun fel. Nu știu cum s-au racordat la electricitate, la distribuitorii de energie electrică.

Prin urmare, una dintre explicațiile - eu nu vreau să vă dau o explicație, dar vreau să înțelegm că amploarea fenomenului ar fi putut să fie cu totul alta dacă, de exemplu, aveam case care erau construite măcar din cărămidă, nu din altceva.

Acestea fiind spuse, vreau să credeți că apreciez observațiile care au fost făcute și, pentru a avea o idee mai clară asupra sumelor investite, planurilor de amenajare, strategiei de combatere a efectelor inundațiilor, am s-o rog pe doamna secretar de stat Lucia Varga, de la Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile, să vă prezinte câteva date suplimentare, cifre elocvente care vorbesc despre acțiunile care au fost întreprinse din 2005 pentru a combate aceste fenomene, lucrările care au fost executate, sumele care au fost cheltuite și care sunt prevăzute în continuare.

Vă mulțumesc foarte mult. (Aplauze.)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule prim-ministru.

Cu aceasta, încheiem dezbaterile și vă dorim succes în acțiunile pe care le-ați anunțat.

Pentru informarea colegilor, câteva date, doar, dacă veți fi de acord.

Doamna Lucia Ana Varga (secretar de stat, Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile):

Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor deputați,

Foarte pe scurt, am să vă spun că în 2005 s-au demarat studiile pentru 8 bazine hidrografice, conform Hotărârii de Guvern nr.1309, s-a realizat o evaluare preliminară a riscurilor la inundații, conform cerințelor europene. În 2006 s-a întocmit un plan de acțiuni privind lucrările cu rol de apărare împotriva inundațiilor care trebuie realizate în perioada 2006-2010. Conform acestui plan, au fost prioritizate lucrări de îndiguire, regularizare de cursuri de apă pentru 1.500 km. Fac aici o paranteză: în România există 75 mii de kilometri de cursuri de apă, lucrări de finalizare a 5 acumulări hidrotehnice, realizarea a 19 amenajări nepermanente, acele buzunare laterale care să preia vârfurile de viitură. Valoarea totală a investițiilor estimate necesar a fi investite a fost de 1 miliard de euro pentru perioada 2006-2010. Începând cu 2005 până în 2007, au fost investite 486,17 milioane de euro, iar în anul 2008 sunt în derulare 304 investiții, în valoare de 250 milioane de euro. Au fost, de asemenea, promovate încă 112 lucrări de investiții în bazinele hidrografice, în special în Siret, în Prut, în bazinul Someș-Tisa.

De asemenea, ținând cont de schimbările climatice, am demarat, din 2006, un program pentru a elabora planuri de reamenajare a bazinelor hidrografice, ținând cont de efectele acestor schimbări climatice.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Cu aceasta, am încheiat dezbaterea pe tema acțiunii Guvernului în privința combaterii efectelor inundațiilor.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania monday, 18 november 2019, 4:18
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro