Plen
Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of December 22, 2008
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2008 > 22-12-2008 Printable version

Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of December 22, 2008

4. Exprimarea punctelor de vedere de către grupurile parlamentare cu privire la Programul de guvernare și lista Guvernului.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumim domnului prim-ministru desemnat, Emil Boc, pentru intervenție.

Vom proceda acum la dezbaterile noastre. Conform timpului alocat pe grupuri parlamentare, invit să ia cuvântul pe domnul deputat Toader Mircea, din partea Grupului parlamentar al PD-L.

Aveți cuvântul.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule președinte al Senatului,

Doamnă președintă a Camerei Deputaților,

Prea-Fericirea Voastră,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Domnule prim-ministru desemnat,

Domnilor viitori miniștri,

Stimați invitați,

Acum 19 ani, în această zi, democrația se năștea în România în urma unei revoluții glorioase a poporului român. Scopul acestei revoluții a fost instaurarea unui regim politic democratic, pluripartid, bazat pe separația puterilor în stat, regim care să aducă tuturor cetățenilor români încrederea în viitor și în stabilitate.

Procesul de naștere și de implementare a democrației nu a fost unul simplu și, probabil, nu s-a finalizat încă, dar procesul tinde să ajungă astăzi la forma sa de maturitate.

Faptul că România are un regim democratic este demonstrat că de 18 ani se țin repetat alegeri libere între partide care sunt în permanentă competiție doctrinară și de programe, o arată, de asemenea, și integrarea noastră în structurile Alianței Nord Atlantice și ale Uniunii Europene, ceea ce demonstrează capacitatea clasei politice de a se uni în momentele importante de evoluție a societății românești în ansamblu.

Astăzi, pe 22 decembrie 2008, Parlamentul României, ales în mod democratic acum câteva săptămâni, printr-un sistem electoral nou, al votului uninominal, s-a întrunit în ședință solemnă pentru a discuta programul noului Guvern, ce a rezultat în urma acestor alegeri, Guvern condus de domnul Emil Boc. Acest guvern reflectă poate cel mai bine voința electoratului României, voință demonstrată în alegerile din 30 noiembrie.

Niciunul dintre partidele care s-au prezentat în fața alegătorilor n-a obținut cele 50 de procente necesare pentru a forma singur guvernul, iar rezultatul alegerilor a arătat că poporul român dorește, în același timp și în egală măsură, dezvoltarea economică și protecție socială, un trai mai bun, dar și siguranța zilei de mâine.

Din acest motiv, cele două mari partide, Partidul Democrat-Liberal și Partidul Social Democrat, au hotărât să facă un parteneriat de guvernare, prin care să asigure cele două deziderate demonstrate în alegerile românilor.

Desigur, cele două partide au fost în competiție electorală atât între ele, cât și în egală măsură față de toate celelalte partide care au intrat în competiția electorală. Dar, odată competiția încheiată, clasa politică devine responsabilă să guverneze țara pe baza proiectelor și programelor pe care partidele, care s-au bucurat de cea mai mare încredere populară, și-o asumă.

Competiția electorală presupune prezentarea unor proiecte și programe politice pe care cât mai mulți cetățeni să le accepte și care vor afecta, pentru următorii ani, existența acestora.

Pe data de 30 noiembrie, votul a arătat că Partidul Democrat-Liberal și Partidul Social Democrat au convins pe cei mai mulți cetățeni să le încredințeze puterea pentru a genera progres, dezvoltare și siguranța zilei de mâine.

Astfel, în ciuda diferențelor doctrinare și programatice, cele două partide au demonstrat că sunt capabile să treacă peste animozitățile manifestate în decursul ultimilor ani, să facă un parteneriat pentru România, iar acesta este semnul democrației, căci niciun partid cu adevărat democratic nu este ireconciliabil față de alt partid, altfel putând să colaboreze cu orice partid care-și asumă democrația și respectarea drepturilor omului.

Democrația înseamnă că voința celor mai mulți cetățeni trebuie respectată, iar această voință este un imperativ pentru partidele politice.

Ca răspuns la acest imperativ dat de poporul român, s-a constituit Coaliția Parteneriatului pentru România, formată din PD-L și Alianța politică PSD+PC. Această coaliție se bazează pe cooperarea dintre cele două părți, pentru a-și asuma în comun guvernarea României sub conducerea domnului Emil Boc.

Programul de guvernare al Coaliției s-a realizat îmbinând proiectele și programele politice ale celor două partide, pentru a răspunde interesului național în fața crizei economice ce se profilează.

Parteneriatul dintre cele două mari partide ale României s-a constituit și din cauza situației economice extrem de tensionate în plan mondial. Nimeni nu mai poate nega existența crizei financiare și economice și nimeni nu mai poate crede că România nu va fi afectată de această criză. Or, în fața acestei amenințări, este nevoie de o pavăză puternică, pe care numai o structură stabilă o poate ridica.

De aceea, s-a decis, pentru siguranța celor mai mulți dintre cetățeni, constituirea unui guvern cu o majoritate consolidată, cum nu a mai existat în istoria modernă a României, căci, în perioada de criză economică trebuie luate măsuri extrem de grele, cu impact asupra cetățenilor, care vor afecta vrând-nevrând popularitatea decidenților. De aceea, ei trebuie să fie asigurați că aceste măsuri sunt sprijinite în Parlament, în ciuda tuturor riscurilor electorale.

Este un risc politic și de imagine pe care aceste două partide și le-au asumat, ceea ce dovedește că, în fața unei situații economice dificile, interesul național este cel care primează față de cel partizan.

Trebuie spus deci că Guvernul Emil Boc este un guvern pentru criză, și nu un guvern de criză. El nu are de gestionat o criză politică, pentru că se bazează pe majoritatea constituită în jurul "Parteneriatului pentru România", ci o criză economică la nivel mondial, poate cea mai dură din acest secol.

Vedem din programul de guvernare că noul Executiv își asumă responsabilități foarte mari. Printre ele: asigurarea stabilității macroeconomice a României în contextul unui climat economic european și mondial dificil; limitarea efectelor crizei mondiale; continuarea reformelor pentru modernizarea României în scopul afirmării ei în cadrul sistemelor politico-economice consolidate ale lumii - aceasta va presupune realizarea unei reale descentralizări pe principiile subsidiarității; păstrarea locurilor de muncă, reducerea sărăciei și asigurarea stabilității veniturilor pentru o parte cât mai largă a populației; promovarea intereselor și consolidarea statului român în structurile politico-administrative și de securitate ale Uniunii Europene și NATO, respectiv în ansamblul relațiilor internaționale.

Toate aceste responsabilități sunt și mai grele datorită, așa cum se arată și în program, intensificării efectelor crizei economice. Pentru a face față acestei crize, cele două partide au făcut apel la personalitățile cele mai proeminente din cadrul lor, cele care au cea mai mare putere de muncă și cea mai mare legitimitate politică, capabile să impună măsurile pe care vor trebui să le ia.

Au făcut apel la Vasile Blaga, cel care în perioada 2005-2006 a reușit uriașa performanță de a elimina toate stegulețele roșii din domeniul administrației și internelor, permițând astfel României să fie primită ca stat cu drepturi depline în Uniunea Europeană.

Au făcut apel la Cristian Diaconescu, ministrul justiției care a negociat și închis în 2004 Capitolul 24 - "Justiție și afaceri interne", în cadrul procesului de aderare a României la Uniunea Europeană.

Au făcut apel și la miniștrii care au făcut parte și din guvernele anterioare și au realizat lucruri importante pentru țară, precum Adriean Videanu, Dan Nica, Radu Berceanu, Ecaterina Andronescu, Gheorghe Pogea, Ilie Sârbu ș.a.m.d.

Dar membrii acestui Guvern sunt și oameni noi și tineri, toți însă cu un trecut care le confirmă capacitatea de a lucra într-un Executiv pentru gestionarea crizei.

Vedem că cele două partide au ales persoanele pe care le-au considerat ca fiind cele mai indicate pentru a ocupa posturi de mare răspundere din Guvern, iar acest proces de alegere s-a bazat pe criterii de competență și democratice în sânul ambelor partide.

Posturile într-un Cabinet guvernamental sunt limitate și probabil persoanele care consideră că au legitimitate de competență sunt mult mai multe, dar procesul democrației interne de partid este unul care presupune acceptul, în final, că majoritatea colegilor au cântărit mai bine pentru moment și că, după ce acest proces de desemnare s-a încheiat, toți vom acorda întregul nostru sprijin celor care au fost desemnați ca miniștri de partidele noastre.

De altfel, în cadrul audierilor din comisiile parlamentare permanente, candidații pentru funcțiile de miniștri au demonstrat profesionalism, competență și capacitate de sinteză, toate necesare perioadei grele pe care trebuie să o parcurgem.

Parlamentarii Partidului Democrat-Liberal din Camera Deputaților înțeleg să sprijine prin toate mijloacele legale buna funcționare a Executivului, să accelereze discuția legilor importante și să faciliteze raporturile cele mai bune dintre diversele componente legislative - comisii, departamente etc. - pentru ca procesul democratic să se consolideze în această perioadă.

În același sens, însă, parlamentarii Partidului Democrat-Liberal își vor exercita și funcția de control și interpelare a Guvernului, pentru a întări rolul democratic al primei puteri în stat, cea legislativă.

Am lăsat la urmă credința mea că desemnarea de către președintele României a domnului Emil Boc în calitate de prim-ministru este cea mai bună în actualul context. Calitatea domniei sale de președinte al Partidului Democrat-Liberal va fi un factor extrem de important pentru realizarea coeziunii dintre cele două componente ale Parteneriatului pentru România. Domnia sa a câștigat de două ori demnitatea de primar al municipiului Cluj, ultima dată cu peste 70%, ceea ce demonstrează că cetățenii Clujului au apreciat munca și proiectele domniei sale, dar și onestitatea și cinstea cu care a gestionat transformarea Clujului într-un oraș cu adevărat european.

Având în vedere toate cele spuse mai sus, declar, ca lider al Grupului parlamentar al Partidului Democrat-Liberal din Camera Deputaților, că toți deputații Partidului Democrat-Liberal vor vota pentru punerea în aplicare și în fapt a Programului de guvernare al Guvernului Boc.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulțumesc.

Ați consumat 10 minute din timpul alocat grupului dumneavoastră parlamentar.

În continuare îl invit pe domnul senator Ion Toma, liderul Grupului parlamentar PSD din Senatul României.

Domnule senator, vă rog.

Domnul Ion Toma:

Domnule președinte Mircea Geoană,

Doamnă președinte Roberta Anastase,

Domnule prim-ministru desemnat Emil Boc,

Doamnelor și domnilor miniștri desemnați,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Stimați invitați,

În politică este mai ușor să găsești scuze decât soluții. Sunt convins că și PSD și PD-L ar fi găsit scuze suficiente pentru a respinge formula de guvernare în fața căreia ne găsim astăzi.

Din fericire, atât partidul din care fac parte, cât și partenerii democrat-liberali, au căutat și au găsit o soluție. Soluția guvernării PSD - PD-L înseamnă înainte de toate o majoritate puternică în Parlament și un Executiv solid, capabil să-și ducă la îndeplinire angajamentele.

Majoritățile fragile nu pot asigura stabilitate și predictibilitate nici în procesul legislativ și nici în actul de guvernare.

Privind la configurația parlamentară rezultată în urma votului din 30 noiembrie, atât eu cât și colegii din PSD am ajuns la o concluzie foarte clară: singura majoritate solidă este cea asigurată de PSD și PD-L.

Traversăm o perioadă de criză în care avem nevoie mai mult decât oricând de stabilitate și de coerență guvernamentală. Criza economică nu are culoare politică. Sunt cele două condiții fără de care România ar putea aluneca în orice moment spre un colaps economic.

În situații excepționale, soluțiile nu pot fi decât excepționale, iar o guvernare PSD - PD-L este, înainte de orice, singura soluție viabilă în această perioadă extrem de dificilă pentru România. Pentru mine și pentru colegii mei există un singur criteriu de evaluare a acestei formule de guvernare: eficiența.

Când prețurile cresc, iar locurile de muncă se împuținează vă asigur că nu este din cauza unei crize morale, ci din cauza unei crize economice. Iar răspunsul în fața acestei crize nu poate fi decât unul economic, axat pe soluții economice, pe oameni competenți și pe un program de guvernare bine articulat.

Guvernarea PSD - PD-L a fost stabilită la urne. Românii au decis ca alegerile din acest an să nu aibă un câștigător, ci doi câștigători: PSD și PD-L. Formula de guvernare în fața căreia suntem astăzi are legitimitatea pe care o conferă votul din 30 noiembrie 2008.

Faptul că PSD și PD-L au încheiat "Parteneriatul pentru România" este o dovadă de responsabilitate și de maturitate din partea celor două formațiuni. Este o dovadă că, în timp de criză, cele două mari partide ale României pot trece peste orgolii și-și pot da mâna pentru a scoate țara din criză.

Grupul PSD din Senat va vota pentru Guvernul Partidului Social Democrat și al Partidului Democrat-Liberal, condus de premierul desemnat Emil Boc.

Argumentele sunt cele pe care le-am prezentat: România are nevoie de stabilitate, de eficiență și de competență. Însă, mai mult decât orice, România are nevoie de maturitatea unui efort comun din partea Partidului Social Democrat și a Partidului Democrat-Liberal pentru a depăși situația de criză în care ne aflăm.

PSD va fi un partener onest și competent în exercițiul guvernării. Nu am motive să mă îndoiesc că și PD-L își va asuma același rol. Partenerii democrat-liberali au responsabilitatea și maturitatea necesare pentru a înțelege că România trebuie să depășească acest moment dificil, astfel încât majoritatea românilor să nu plătească factura pentru criza economică.

A aduce criza în politică atunci când economia este în criză este cu siguranță un gest de iresponsabilitate la care nu se vor preta nici partidele de la putere și nici cele din opoziție.

Votul pentru Guvernul PSD - PD-L este un vot pentru responsabilitate.

În calitate de lider al Grupului parlamentar al PSD+PC, îi invit pe colegii mei senatori, dar și deputați, să voteze noul Guvern.

Domnule prim-ministru desemnat,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Vă doresc mult succes! (Aplauze.)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumim, domnule senator.

Ați consumat 8 minute din timpul alocat Grupului PSD.

Invit în continuare la cuvânt, din partea Grupului parlamentar al PNL, pe domnul prim-ministru Călin Popescu-Tăriceanu.

Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:

Stimați președinți ai Camerelor,

Înalt Prea-Fericite Părinte Patriarh,

Doamnelor și domnilor,

Am fost invitați să ne adunăm astăzi, aici, pentru a sărbători sfânta taină a căsătoriei dintre Partidul Democrat și Partidul Social Democrat.

Așa cum se întâmplă în astfel de situații festive, simt că se așteaptă de la mine ca și de la ceilalți oaspeți un fel de toast.

Din păcate, așa cum s-a întâmplat mai mereu în istorie, atunci când s-au realizat astfel de căsătorii din interes politic, fericirea mirilor a ajuns pe ultimul plan și cred că așa stau lucrurile și acum.

Tatăl băiatului, care văd că nu a venit astăzi aici, dar poate că va veni mai târziu pentru masa festivă, pentru dans și felicitări, a negociat acest mariaj din interes cu tutorii fetei, puternici baroni locali din diferite părți ale țării.

Zestrea electorală a prințesei se pare că a fost găsită mulțumitoare pentru toată lumea, astfel încât tatăl băiatului, el însuși un mare nobil cu ambiții politice, a trecut cu vederea defectele evidente ale miresei și ale tutorilor ei, deși le știa prea bine, le știm cu toții și nu vi le mai înșir acum, pentru a nu prelungi prea mult toastul.

Totuși, aș spune că am sentimente de regret pentru mire care, de la o vârstă tânără, este pus în situația de a se căsători din interes și îl vedem acum plecând acasă, la palatul din deal, cu o soție cam prea trecută prin viață, ca să vă spun așa cum știți că se spune, oricum, "Casă de piatră!".

Ceea ce este de adăugat este că astăzi oricum s-a spulberat un mit, și anume că PD-L-ul este partid de dreapta. După ce l-am auzit pe domnul Boc aveam emoții. Acum aș spune că m-am liniștit ceva, pentru că l-am auzit de atât de multe ori pronunțând cuvântul "stat" și aproape deloc cuvintele "investiții" sau "locuri de muncă".

Regret foarte mult însă că data nunții este cam rău aleasă. Sărbătoarea lui 22 decembrie nu cred că face parte dintre momentele de referință ale marii familii politice care se reîntregește prin această fericită nuntă. Poate că era mai nimerit să alegem pentru această nuntă de pildă un 20 mai, un 14-15 iunie și mai bine, tot în decembrie, data de 30, marea sărbătoare a instaurării Republicii Populare Române.

Acestea fiind zise, nu aș mai prelungi prea mult această poveste și aș trece la lucruri mai serioase pentru că, din păcate, aceasta nu este o poveste, ci este un vis. Nu este niciun vis, îmi cer scuze, ci este chiar realitatea politică. Măștile au fost date jos și în fața noastră se prezintă astăzi un Guvern format din PD și PSD.

Așa-zișii rivali politici s-au împăcat. Acuzațiile reciproce despre corupție, despre abuzuri, discursurile goale despre stânga și despre dreapta, jurămintele făcute în fața electoratului că nu vor colabora niciodată unii cu alții, toate acestea au fost uitate.

Am văzut că presa a asemuit acest Guvern cu monstruoasa coaliție din secolul XIX. Din punct de vedere jurnalistic, sintagma este bine aleasă și sunt sigur că va face carieră, chiar dacă acum sunt, de fapt, cu totul și cu totul alte condiții istorice. Atunci, România, după cum știți, avea de înfruntat o mare criză politică, fiind amenințată de dușmanii săi externi. Acum nu ne mai amenință nimeni, doar propria incompetență, demagogia și politicianismul.

Criza economică este globală, dar depinde de noi să spunem dacă putem face față cu pierderi mai mari sau mai mici. Vom fi greu loviți dacă țara va fi condusă cu nepricepere din criză în criză, de azi pe mâine și, din păcate, avem semne că așa va fi.

Vreau să îi spun de la început domnului Boc că datele pe care le-a prezentat la începutul discursului său mă pun în următoarea dilemă: ori sunteți neinformat, ori sunteți dezinformat, ori nu vă pricepeți. Din păcate, datele nu sunt conforme deloc cu realitatea. Trebuie să vă spun că se plătesc salariile, se plătesc pensiile și nu putem vorbi de nimic din ceea ce ați făcut dumneavoastră referire.

Am avut, după cum știți, pentru trei zile, un Program de guvernare de stânga, bazat pe promisiuni demagogice: creșteri de salarii, de pensii, reduceri de prețuri, reduceri de t.v.a. Un adevărat bilet de tren către dezastrul economic!

Acum avem un alt program de guvernare, despre care pot spune că este ceva mai prudent, dar mult mai vag. Am impresia că ni se va spune că acesta este un program de guvernare de centru, poate de centru-dreapta. Din păcate, nu este așa. Este un program de guvernare fără nicio idee, fără nicio soluție, fără niciun plan. Este un program de guvernare care ne spune să mai strângem cureaua, urmând să vedem mai târziu cât va fi de rău. Este un program de guvernare realizat în stilul Guvernului Văcăroiu, lipsit de orice viziune, fără niciun obiectiv clar, fără preocupare pentru viața de zi cu zi a oamenilor, fără soluții reale de creștere a locurilor de muncă sau a puterii de cumpărare.

Este programul de guvernare al lui "Trăim și vedem". Este programul de guvernare al unui Guvern care se pregătește, se pare, să învețe din greșeli și nu din succes, iar faptul că strategia generală a programului de guvernare s-a schimbat de mai multe ori arată cât de mare este haosul din care se naște noul parteneriat.

Am plecat de la discursurile despre victoria dreptei din noaptea de 30 noiembrie rostite nu de PNL, singurul partid de dreapta, ci de PD. După câteva zile, victoria dreptei s-a transformat într-un program de guvernare radical de stânga. După alte câteva zile, avem un nou program de guvernare, de fapt fără niciun conținut. Am văzut că nu are nici titlu și cred că nu greșim dacă-i spunem simplu: "Programul de guvernare Băsescu-PSD."

În mare măsură, l-am citit. Cred că autorii au uitat să ne spună cum vor face ceea ce spun că vor face. Se pare că sintagmele preferate ale autorilor Programului de guvernare sunt de genul: "asigurarea condițiilor necesare", "armonizarea funcțională", "creșterea eficacității", "preluarea treptată", "eficientizarea structurilor", "reorganizarea activității", "creșterea rolului". Se pare însă că lipsesc celebrele "meandrele concretului" și "sinergia faptelor", dar s-ar putea să fie, totuși, pe undeva, nu garantez.

Capitolul care m-a interesat cel mai mult este cel referitor la măsurile ce se pare că vor fi luate pentru reducerea impactului crizei economice asupra României. Ca să fiu sincer, cred că trebuiau să se gândească mult mai mult la acest pachet de măsuri. Nu am nicio îndoială că textul anunță, de fapt, renunțarea la cota unică de impozitare, în ciuda pretențiilor PD că va menține acest principiu și a formulărilor premeditat vagi din Programul de guvernare.

Cred că este o mare greșeală și o concesie foarte mare făcută retoricii populiste a PSD. Cota unică a fost un mare succes, a asigurat venituri majorate la bugetul de stat, a atras investiții, a creat locuri de muncă. Prin urmare, renunțarea la cota unică reprezintă o poartă deschisă către evaziunea fiscală și către munca la negru. Din punct de vedere politic, renunțarea la cota unică arată eșecul PD de a-și menține o direcție politică coerentă mai mult de câteva zile.

Aș nota apoi câteva enunțuri destul de interesante referitoare la reducerea cheltuielilor bugetare și administrative. Că trebuie reduse cheltuielile bugetare, suntem de acord și noi, dar nu știu dacă măsurile anunțate vor fi și eficiente și nici dacă vor fi aplicate, pentru simplul motiv că prima măsură reală luată de acest Guvern care astăzi vine să ne ceară votul de învestitură a fost creșterea numărului de miniștri de la 17, cât sunt acum, la 21.

Vorbind cinstit, nu cred că vor reduce cheltuielile administrative. Nu cred că programul dă garanții suficiente de reducere a numărului de posturi din instituțiile publice. Din contra, avem toate semnalele posibile, iar creșterea numărului de ministere este cel mai important dintre ele, că nevoia de a înghesui PD și PSD la guvernare nu va duce decât la creșterea birocrației, a numărului de posturi administrative, pentru ca imensa clientelă politică a celor două partide să fie cazată undeva în posturi călduțe și bine plătite.

Mai sunt câteva intenții lăudabile, dar foarte vag enunțate: realizarea de investiții în infrastructură, folosind fondurile structurale, diferite forme de sprijin pentru sectorul IMM, colaborarea cu bancherii, cu sindicatele și patronatele.

Alte măsuri concrete nu am văzut. Reabilitarea termică a locuințelor, investițiile în infrastructura rurală, schimbările în sistemul de alocare a subvențiilor pentru agricultură și reducerea facturilor la energie pentru populație nefiind nici pe departe în măsură să conducă singure la rezolvarea problemelor economice ale României, generate de criza economică mondială.

Simt că este datoria mea, ca lider politic, să dau un avertisment clar domnului Boc. Dacă nu vor fi luate măsuri extrem de clare pentru a întâmpina așa cum se cuvine criza economică, pentru România vor fi consecințe grave.

Nu este timp de vorbe și nu este timp de superficialitate. Tratarea fără profesionalism a mugurilor crizei economice ce încep să apară va conduce la o criză economică majoră pentru România.

Mă adresez acum întregii populații pentru a spune că factura unui program de guvernare redactat fără pricepere va fi plătită de o țară întreagă.

Guvernul care va fi învestit astăzi nu are decât două variante: ori se apucă de treabă cu profesionalism, și cred că este clară cealaltă variantă pe care o are la dispoziție: se va trezi că trebuie să majoreze impozitele plătite dacă nu va face primul lucru, și anume să trateze problemele economice cu competență și profesionalism. Nu există cale de mijloc.

Ne amintim cu toții de impozitele enorme din anii '90. Știm că ele au apăsat atunci pe întreprinderile economice performante și pe clasa de mijloc. Nu avem nevoie de repetarea acelei epoci. Din contră, mediul de afaceri sănătos trebuie sprijinit, pentru că relansarea economică, atunci când va veni, va pleca de aici.

Clasa de mijloc este temelia societății democratice. Am văzut în diferite locuri din Programul de guvernare că există planuri pentru viitor de a face ca această pătură socială să plătească impozite mai mari. Oricum se va ajunge aici dacă nu se vor lua măsuri serioase pentru preîntâmpinarea crizei.

Îi avertizez pe viitorii guvernanți să nu lovească în clasa de mijloc, pentru că întreaga creștere economică din ultimii ani s-a bazat pe eforturile acesteia, pe creșterea salariilor, pe creșterea consumului, pe sectorul imobiliar, pe creditele bancare ale acesteia.

Dacă viitorul Guvern se va plasa pe poziții populiste, va devaloriza salariile și pensiile recent majorate, va mări impozitele pentru clasa de mijloc, el riscă să arunce România în urmă cu 10 ani.

De aceea, cred că această dezbatere este momentul pentru a reaminti Guvernului ce este învestit astăzi principalele măsuri pe care am început să le iau ca prim-ministru pentru a evita criza economică.

Trebuie susținut un pachet de măsuri pentru a ajuta clasa de mijloc. Reducerea c.a.s. cu 10 puncte procentuale, pregătită de noi, ar aduce România la una dintre cele mai scăzute valori ale contribuțiilor sociale din Europa. De asemenea, cerem păstrarea premiului fiscal de 5% pentru persoanele și firmele care își vor plăti obligațiile fiscale la timp.

România are nevoie de locuri de muncă. De aceea, este esențial să fie introduse finanțări speciale pentru firmele care creează locuri de muncă și care angajează șomeri, mai ales persoane aflate în șomaj de mai mult timp.

Cerem viitorului Guvern să mențină și să susțină planurile promovate deja de noi, de reducere a t.v.a. la 5% pentru achiziționarea de locuințe noi, ieftine și cu suprafețe mici și medii destinate clasei de mijloc, ca măsură de stimulare a economiei.

Totodată, trebuie sprijinit mediul de afaceri și de aceea cerem viitorului Guvern ca, în cazul în care va fi învestit, să mențină proiectul nostru de a aloca 3 miliarde de euro sub formă de ajutor de stat destinat investițiilor creatoare de noi locuri de muncă și care înglobează inovație și proces tehnologic.

Cred că Partidul Național Liberal, partid care a asigurat o guvernare de creștere economică susținută pentru România, are datoria să transmită acum Parlamentului următorul mesaj: atunci când va veni, criza economică nu poate fi depășită cu succes decât dacă din prima zi vom lua măsuri pentru a pregăti revenirea economică, pentru a plasa România în block-starturi pentru momentul în care economia mondială se va relansa. De aceea, protejarea mediului de afaceri competitiv și a clasei de mijloc este esențială. Din contra, dacă la nivelul Guvernului ne vom mulțumi doar să gestionăm criza, să reducem cheltuielile și să mărim impozitele, să nu ne pregătim pentru viitor, România va fi uitată de investitori, va pierde momentul de reapariție a creșterii economice, iar decalajele față de țările mai bogate în loc să scadă, din păcate, vor crește.

Doamnelor și domnilor,

Ne întrebăm cu toții dacă acesta este Guvernul de care România are nevoie acum. Din punct de vedere politic, este imoral. Din punct de vedere al Programului de guvernare, lasă mult, mult de dorit.

Oare au fost aleși cei mai buni oameni? Majoritatea de fier PD - PSD a votat toți miniștrii propuși de cele două partide politice, dar audierile au arătat lipsuri destul de mari la cei audiați. Sigur, au fost și momente vesele în cadrul audierilor de sâmbătă. "În lupta împotriva inundațiilor nu putem separa pădurile de ape și voi discuta acest lucru în Guvern" a declarat candidatul pentru postul de ministru al mediului. Noi credem că are dreptate. Dar ne dăm seama abia acum ce greșeală a fost separarea pământului de cer la începuturile lumii.

Doamnelor și domnilor,

Audierile de sâmbătă au arătat că sunt mari șanse ca acest Guvern să fie învestit astăzi. Din păcate, noi nu putem crede că el reprezintă cea mai bună soluție pentru România. Sunt prea multe verigi lipsă, sunt prea multe puncte slabe, sunt prea multe domenii pentru care ni se arată o clară lipsă de pregătire politică și administrativă. Un adevărat diletantism.

Guvernul este prea lipsit de coeziune politică. PD și PSD nu au armonizat programele lor de guvernare, parțial pentru că cel al PD nu avea de fapt nicio idee, iar cel al PSD era plin doar de idei populiste, nepotrivite pentru România în acest moment.

Prevedem un drum plin de eșecuri pentru acest Guvern. De aceea ne adresăm acum nu Parlamentului de față, ci opiniei publice. Îi cerem să fie alături de Partidul Național Liberal pentru a veghea ca viitoarele eșecuri ale noului Guvern să nu fie și eșecurile României.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PNL.)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumim domnului deputat Popescu-Tăriceanu. Ați consumat din timpul alocat Grupului parlamentar al PNL 16 minute.

Invit, în continuare, reprezentantul Grupului parlamentar al UDMR, domnul președinte Bela Marko.

Domnul Marko Bela:

Doamnă președinte,

Domnule președinte,

Domnule prim-ministru desemnat,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

La câteva zile după alegeri, atunci când se formase coaliția guvernamentală PD-L - PSD, în emisiunile de știri sau în talk-show-uri televizate s-a creat impresia că marea dilemă a perioadei actuale este dacă acest Făt Frumos cu 70 de procente, PD-L - PSD, va reuși să învingă balaurul cu 7 procente, UDMR.

În acele zile, vă spun sincer, eu însumi am avut un fel de sentiment de jenă, parafrazându-l pe marele predecesor al unor politicieni de astăzi, "Dacă voi nu mă vreți, eu de ce să vă vreau?" Dar, în final, lucrurile au avut deznodământul folcloric, un happy end mult râvnit, mai ales de colegii din PSD, și balaurul cel urât a fost învins de Făt Frumos cu cele două capete.

În ajutorul acestor discuții privind participarea sau neparticiparea Uniunii Democrate Maghiare din România în coaliția guvernamentală s-a reușit, pe de o parte, amânarea unor dezbateri privind conținutul viitorului program de guvernare și problema compatibilității programelor celor două formațiuni politice, una de dreapta și cealaltă de stânga. Pe de altă parte, s-a negat cu vehemență că ar fi vorba de vreo conotație etnică în cazul polemicii privind UDMR.

În ceea ce privește prima problemă, programele, sunt convins și eu că în România de astăzi ele pot fi reconciliate. Provocările perioadei care vine nu solicită neapărat răspunsuri de natură doctrinară, ci măsuri eficiente de reformă economică și o protecție socială cât mai cuprinzătoare, în același timp. Controversele, probabil, vor fi de altă origine. De exemplu, interese zonale și regionale, care se vor confrunta și în acest Guvern.

Dar, acum, m-aș referi la cea de-a doua problemă, cea etnică. S-a negat cu înverșunare de majoritatea interlocutorilor că în România ar exista probleme etnice, deci prezența maghiarilor la diferite nivele de decizie și execuție nu are cum să ajute la rezolvarea unei probleme care nu există.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Existența unui milion și jumătate de maghiari într-o țară de 22 de milioane, două județe majoritar maghiare în centrul țării, aceasta nu este o chestiune obișnuită, aceasta nu poate fi înghesuită în niciun fel de calapod al experienței democratice din alte țări.

Se pot nega cei 1,5 milioane de maghiari, se pot nega și celelalte comunități minoritate, dar nu cred că pe termen lung ar fi un lucru înțelept să afirmăm că noi am rezolvat definitiv această problemă. A afirma că pentru minorități deja am creat cadrul juridic și instituțional corespunzător, este echivalent cu ideea că mâine-poimâine vom rezolva o dată și pentru totdeauna, fără drept de recurs, problema tinerilor, situația celor vârstnici, cea a agricultorilor sau a cadrelor didactice. Poziția cinstită și corectă ar fi să recunoaștem că am găsit și am impus împreună multe soluții bune pentru relațiile interetnice, și eu recunosc acest lucru, dar mai avem multe soluții de găsit și de impus ca, de altfel, în toate domeniile importante.

Noi, împreună în România am realizat un lucru extraordinar, un model de dialog interetnic la nivel politic, în Parlament și în diferite guverne. Un efort comun al UDMR și al unor partide românești, în interesul reformei generale și totodată în interesul reconcilierii etnice. Astfel, ne-am integrat în Uniunea Europeană, astfel, am reușit să fim solidari într-o serie de momente cheie. Astfel, am adoptat noi drepturi pentru minorități și am înființat noi instituții pentru păstrarea identității acestor comunități. Nu cred că avem voie să distrugem ceea ce am construit împreună.

Trebuie să acceptăm că o colaborare politică în anumite momente nu este posibilă, dar o colaborare interetnică, un dialog interetnic, inclusiv la nivel politic, este absolut obligatoriu pentru noi toți. Nu sub semnul apropierilor maghiaro-liberale, maghiaro-democrate sau maghiaro-social-democrate, ci cunoscând imperativul apropierii maghiaro-române în continuare.

UDMR va fi în opoziție și probabil, deocamdată, nu vom avea un pact politic cu nimeni. În schimb, propunem un pact interetnic cu toate partidele care sunt dispuse să cuprindă într-o astfel de înțelegere toate soluțiile necesare păstrării și dezvoltării identității naționale, lingvistice, educaționale și culturale a acestor comunități.

Programele politice trec, comunitățile etnice rămân, sper.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Am făcut un efort deosebit să mă conving că acest program de guvernare este acceptabil și pentru noi, mai ales că știu cu câtă grabă se elaborează aceste documente în cazul guvernelor de coaliție. Am descoperit cu satisfacție că unele din prioritățile noastre, de exemplu descentralizarea sau dezvoltarea infrastructurală, se regăsesc și în acest program. Dar există o omisiune gravă, extrem de îngrijorătoare, problema minorității. Se pare că am avut dreptate. Dacă acest program va fi ghidul guvernanților, atunci Guvernul nu va fi preocupat de relațiile interetnice. Va avea alte probleme mult mai urgente.

Cu tot efortul, am găsit la Capitolul 9 - "Familia, protecția copilului și egalitatea de șanse" - un mic enunț: "eliminarea discriminărilor etnice". Este promițător acest enunț, fiindcă recunoaște că mai sunt discriminări etnice. Și atât.

La Capitolul 5 - "Educație" - am descoperit patru jumătăți de frază, cea mai concretă afirmă că vor fi asigurate: "condițiile de însușire a limbii române și limbii materne."

Foarte bine. Dar, sper că știți, stimați guvernanți și stimați opozanți, că în România și în acest moment se asigură nu însușirea limbii materne, ci însușirea în limba maternă a diferitelor materii, cu unele excepții. În schimb, problemei românilor de pretutindeni i se consacră un întreg capitol, Capitolul 28. Suntem de acord! Dar, cel puțin tot atât, un astfel de capitol nu ar fi meritat și problema relațiilor interetnice din interiorul României?

Domnule prim-ministru desemnat,

Lista Guvernului, pe care ați înaintat-o Parlamentului, conține mai mulți politicieni consacrați, personalități cu experiență, capabili să aplice un program guvernamental. Problema pentru noi este programul pe care această echipă va trebui să-l aplice.

Cu alte cuvinte, noi am putea vota un guvern din care lipsește UDMR, dar nu putem vota un program din care lipsește problema minorităților. Deci, vom vota împotrivă.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc domnului președinte Bela Marko. Ați utilizat nouă minute din timpul alocat Grupului parlamentar al UDMR.

În continuare, domnul deputat Pambuccian, reprezentând Grupul parlamentar al minorităților naționale.

Vă rog.

Domnul Varujan Pambuccian:

Vă mulțumesc.

Doamnă președintă,

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Prea-Fericirea Voastră,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Grupul nostru parlamentar a avut săptămâna trecută o ședință în care am stabilit să vă acordăm votul pentru învestitură, ceea ce vom și face.

Sigur, este de înțeles că în perioada aceasta în care au fost foarte multe discuții legate de formarea Coaliției, discuțiile cu alți parteneri din Cameră au avut loc într-un mod informal și probabil că acesta este și motivul, sperăm noi, datorită căruia în Programul de guvernare chestiunile legate de problemele minorităților naționale nu sunt dezvoltate. Noi credem că în urma unui dialog care, probabil, se va petrece după ce întreaga structură a Guvernului se va așeza, după 12 ani de Parlament nu am naivitatea să cred că lucrul acesta se va întâmpla foarte repede, va urma și o discuție formală, așezată, între Grupul parlamentar al minorităților naționale și Guvern. Mai ales că bănuiesc că toată lumea știe lucrul acesta, solicitările noastre în zona guvernamentală nu prea au existat, ele au fost legate strict de sprijinul nostru în zona parlamentară.

Repet, am nădejdea și toți colegii mei au nădejdea că un asemenea dialog formalizat va urma în momentul în care structurile guvernamentale vor fi cât de cât definitivate.

Ați vorbit în programul acesta puțin despre minorități și mult - și este firesc să fie așa - despre un lucru destul de neobișnuit prin care urmează să treacă și România, și anume, prin "depresia economică". Spun, urmează să treacă și România, pentru că este un fenomen pe care nu l-am generat noi și nu-l vom opri noi. Și trebuie să fim conștienți de lucrul acesta, așa cum e bine să fim conștienți că va fi un fenomen de lungă durată.

Evident că aici există două atitudini posibile - să privești o depresie economică, așa, ca pe o mare nenorocire sau ca pe o mare oportunitate. Și cred că pentru o țară cu o economie nu foarte dezvoltată, cum este România, criza economică poate fi privită și ca pe o mare oportunitate, dacă vom ști să dezvoltăm domeniile cu mare valoare adăugată, adică cele care au acum șansa să ne dea mai multă vizibilitate economică, ceea ce înseamnă mai mulți bani, nu doar la nivel național.

Cred că acesta este principalul lucru care merită a fi luat în calcul, pe lângă toate dificultățile inerente prin care un guvern care își asumă o asemenea responsabilitate, foarte mare. În momentul în care ai aproape trei sferturi din suportul parlamentar ai în mod clar de partea ta și toate avantajele acestui suport, dar și responsabilitatea totală care derivă din el.

Repet, cred că unul dintre marile avantaje pe care le are un guvern care aparent pleacă în preajma unui moment economic extrem de dificil îl poate reprezenta și transformarea acestui moment într-o oportunitate.

Noi nutrim speranța că acesta al doilea lucru se va întâmpla.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc domnului deputat Pambuccian. Ați consumat cinci minute din minutele alocate Grupului parlamentar al minorităților naționale.

În continuare, invit la cuvânt pe domnul senator Igaș Traian, liderul Grupului senatorial al PD-L. Urmează domnul deputat Bogdan Duvăz, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Domnul Constantin Traian Igaș:

Domnule președinte al Senatului,

Doamnă președintă a Camerei Deputaților,

Prea-Sfinția Voastră,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Asistăm astăzi în plenul Parlamentului României la învestitura unui guvern a cărui compoziție politică este dată de votul democratic al poporului român. Chiar dacă momentul acestei învestituri poate fi socotită o singură coincidență, nu trebuie să uităm că acum 19 ani românii reușeau să alunge de la putere un regim comunist, totalitar, antidemocratic, iar una dintre cele mai importante revendicări era: "Vrem alegeri libere!".

Alegerile din 30 noiembrie 2008 au reprezentat un semnal extrem de relevant pentru maturitatea electoratului românesc, electorat care a arătat pentru prima dată după revoluție că dorește o guvernare puternică, formată din partide reprezentative pentru cele două mari curente ideologice existente la această oră.

Rezultatul acestor alegeri nu poate fi mai fidel tradus ca voința cetățenilor în formula guvernamentală decât prin Coaliția Parteneriatului pentru România, formată din Partidul Democrat-Liberal și Alianța PSD+PC.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Cetățenii ne-au demonstrat nouă, servitorii intereselor lor în Parlament, că s-au săturat de vorbe grele, s-au săturat de veșnicele conflicte verbale dintre politicieni. Ne-am asumat, o dată cu introducerea unui nou sistem electoral, o funcție mult mai importantă a parlamentarilor în relația directă cu cetățenii, iar acest mandat, 2008-2012, trebuie să fie unul al responsabilității în fața problemelor reale ale oamenilor. Putem avea diferite metode doctrinare de a răspunde acestor așteptări, putem avea opinii divergente pe anumite subiecte, dar nu putem avea indecența de a pune mai presus imaginea sau interesul de moment al unui partid, față de interesul României și al celor 22 de milioane de români.

Iată de ce, oricât de paradoxală ar părea alăturarea PD-L și PSD+PC, trebuie ca parlamentarii aleși pentru susținerea intereselor oamenilor să avem deschiderea și maturitatea politică de a sprijini politicile guvernamentale care au drept scop menținerea țării pe linia de plutire, într-un context economic internațional extrem de periculos. Nu trebuie să aprofundăm lecții de politologie pentru a ști că atunci când nici un partid politic nu primește din partea electoratului majoritatea absolută în Parlament, partidele nu pot face altceva decât să identifice și să aplice soluții politice, cele mai responsabile și cele mai adecvate contextului social și economic.

Or, așa cum arată istoria politică recentă din Europa, în momente de criză oamenii politici trec peste divergențe doctrinare pentru a alege cea mai bună soluție pentru țară. S-a întâmplat acum trei ani în Germania, se întâmplă de zeci de ani în Austria și s-a întâmplat acum doi ani și în Olanda, unde Partidul Creștin Democrat, membru al PPE, a format o mare coaliție cu Partidul Muncii, de stânga și membru PES, și Partidul Uniunea Catolică. Motto-ul acestei coaliții din Olanda a fost: "Trăim împreună, lucrăm împreună". Am detaliat mai mult exemplul olandez pentru că se pomenește mai puțin despre el în opinia publică. Îl consider un caz ce merită luat în considerare în ceea ce privește situația în care ne găsim acum, la sfârșitul anului 2008, când ne aflăm în fața unor provocări noi. Nu este nici locul și nici momentul să facem o radiografie a realității economice și sociale din acest moment, la fel cum nu este momentul să facem un rechizitoriu privitor la politicile precedentului Guvern, din perioada 2007-2008. Trebuie totuși să spunem că atunci când în trezoreria statului nu se mai găsesc fonduri pentru plata alocațiilor pentru copii sau pentru plata salariilor unor categorii de angajați, situația economică a României nu este tocmai pe roze.

Trebuie să spunem că atunci când în ultimele trei luni ale anului, s-au înregistrat cele mai mici încasări la bugetul de stat din plata taxelor din ultimii 19 ani, economia țării nu se simte foarte bine. Apoi, este important să menționez că atunci când la doi ani de la aderarea în Uniunea Europeană sistemul judiciar este încă aflat sub supravegherea Comisiei Europene, prin mecanismul de cooperare și verificare, iar stadiul pregătirilor proiectelor din fondurile structurale și de coeziune este extrem de îngrijorător, administrația publică și structurile de guvernare trebuie să treacă urgent la treabă.

Am enumerat mai sus doar câteva dintre provocările pe care Cabinetul Boc va fi nevoit să le onoreze în mandatul neobișnuit de greu cu care se va învesti astăzi. Nu mai este loc de sentimentalisme care să dea bine la presă sau prin altă parte. Nu mai este loc de regrete sau de gânduri despre pierderea de capital politic ca urmare a acestei întreprinderi politice.

România trebuie guvernată, România trebuie guvernată mai bine decât în ultimii doi ani, iar România poate fi guvernată mai bine doar dacă noi, Senatul și Camera Deputaților, înțelegem să sprijinim marile proiecte de relansare a economiei, de asigurare a creșterii economice sustenabile și de implementarea politicilor de solidaritate cu categoriile defavorizate.

Cabinetul condus de domnul Emil Boc, președintele Partidului Democrat-Liberal, beneficiază deja de un atu în demersurile sale. Mă refer aici la Programul de guvernare, un program realist, coerent și responsabil, dacă avem în vedere contextul economic actual. Nu veți găsi în acest program propuneri populiste, vremea lor a trecut. Este cazul să avem decență, să armonizăm politicile noastre guvernamentale atât cu așteptările electoratului, cât și cu cifrele macroeconomice, atât de amețitoare în acest moment.

Am convingerea că Guvernul Boc va fi primul care va înțelege nevoia realizării marilor proiecte de infrastructură pentru România, proiecte care să genereze creșterea nivelului investițiilor de capital în țara noastră, creșterea gradului de ocupare a forței de muncă și creșterea veniturilor la bugetul de stat.

În aceeași măsură, știu că administrația Boc va reuși deblocarea fondurilor europene și vom avea astfel capitalul necesar dezvoltării infrastructurii de transport europene, construirii de spitale și școli cu facilități moderne, crearea de ferme profitabile, adică mai multe locuri de muncă.

Doamnelor și domnilor,

Cabinetul Boc are și avantajul experienței și expertizei echipei sale ministeriale, oameni ca Adriean Videanu, Gheorghe Pogea, Cristian Diaconescu, Vasile Blaga sau Ilie Sârbu au competența necesară și dovedită în alte momente dificile pentru a face față marilor provocări ale unei guvernări pe timpuri de criză. Iar domnul Emil Boc are puterea de muncă, echilibrul și caracterul unui om politic conștient de gravitatea momentului și răspunderea misiunii pe care o primește azi în fața celor două Camere ale Parlamentului.

Stimați colegi,

Voi vorbi în minutele următoare despre misiunea noastră, a primei generații de parlamentari aleși prin vot uninominal. Avem o datorie față de cei care ne-au votat și față de toți românii, să ne facem treaba, aici, în Parlament, să găsim cele mai bune soluții pentru a le oferi cetățenilor acestei țări un trai mai bun.

Acum, la 19 ani de la schimbarea unui regim din 1989 românii trebuie să găsească în Parlament și în parlamentari reprezentarea intereselor lor și ale statului român. Interesul primordial al românilor în acest moment este fie să fie protejați de efectele crizei economice mondiale, dar și iminența scăderii gradului de creștere economică în ultimii ani de zile.

Numai un guvern puternic și orientat către rezultatele imediate poate întreprinde acțiuni urgente, uneori nepopulare, dar eficiente pentru scoaterea României din criză. Un guvern puternic are nevoie de un Parlament responsabil, care să-și îndeplinească misiunea de control asupra activității executivului.

Doamnelor și domnilor,

Acum 19 ani românii au vărsat sânge pentru a-și câștiga libertatea, pentru a avea un regim democratic și pentru un guvern reprezentativ. Legitimitatea sistemului nostru politic stă în acele momente, stă în curajul unor eroi pe care nu-i vom uita niciodată.

Cabinetul Boc, pe care îl învestim noi astăzi, nu are menirea să revoluționeze viața noastră politică. Cabinetul Boc, format din cele două partide - Partidul Democrat-Liberal și Partidul Social Democrat + Partidul Conservator, în jurul "Parteneriatului pentru România", trebuie doar să readucă speranța unor cetățeni tot mai dezamăgiți de acțiunile actorilor politici și tot mai îngrijorați de soarta nivelului de trai.

Ca lider de grup, în numele colegilor democrat-liberali din Senat, îmi pun toată speranța în proiectele și politicile pe care Cabinetul Emil Boc le va promova începând de azi, astfel încât cetățenii României să simtă că sunt cu adevărat reprezentanți în structurile de conducere ale statului. Chiar dacă va fi greu, sunt încrezător că tăria, caracterul domnului Boc, împreună cu experiența miniștrilor din acest cabinet, vor determina îndeplinirea scopului acestui "Parteneriat pentru România" din următorii patru ani, creșterea nivelului de trai și modernizarea României.

Iar dacă problema cea mai apăsătoare a Cabinetului Emil Boc va fi împăcarea doctrinară dintre dreapta și stânga, înseamnă că rezultatele bune pe care cu toții le așteptăm din partea acestui guvern vor reprezenta o victorie a centrului politic. Un centru care își asumă necesitatea promovării atât a politicilor de dreapta, care să conducă la creșterea economică, cât și celor de stânga, care să asigure un grad mare de solidaritate a statului cu categoriile social defavorizate.

Politica consensului este cel mai bun antidot în momentele de criză. Și dacă nordicii au exersat de decenii, de ce n-ar funcționa și într-o Românie unde nevoia de maturitate politică este atât de stringentă?

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Închei prin a vă ura mult succes și vă invităm să ne apucăm de pe acum de treabă.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumim, domnule senator.

Îl invit pe domnul deputat Bogdan Niculescu Duvăz.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu Duvăz:

Prea-Fericirea Voastră Părinte Patriarh,

Domnule președinte Mircea Geoană,

Doamnă președinte Roberta Anastase,

Domnule prim-ministru desemnat Emil Boc,

Doamnelor și domnilor miniștri desemnați,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Stimați invitați,

Pe 30 noiembrie românii au răspuns la vot în fața noastră, a politicienilor, pentru prima dată dând și un vot nu numai politic, în legătură cu un program sau o speranță, dar și uitându-se în ochii celui pe care urmau să-l aleagă. Și răspunsul acesta, printr-un paradox, poate, a adus în fața unei crize de care toată lumea era conștientă în momentul votului, cele două mari forței politice practic la egalitate.

Deci răspunsul oamenilor care ne-au votat a fost: "Asumați-vă momentul de reconciliere". După 19 ani de bătălii politice uneori dușmănoase, după 19 ani în care democrația românească prea adeseori a fost oarecum concepută ca un război, și nu ca o luptă de idei, după 19 ani în care am încercat fiecare să-i convingem pe ceilalți de adevărul nostru, oamenii au răspuns și ne-au pus în situația că oricare din marile forțe politice românești ar fi dorit să formeze un guvern, ar fi însemnat un guvern șubred, precar, fără îndoială tot cu compromisuri, și nu mici. Și, atunci, practic, răspunsul lor ne-a invitat să facem o alianță pentru România în fața acestei situații de criză, în fața unui moment dificil și să luăm seama de ce ne-au spus în 30 noiembrie.

Pentru asta poate că ar trebui, indiferent de cum am interpretat lucrurile în primele zile, să le mulțumim că ne-au dat o șansă și să ne gândim foarte serios că ar fi foarte grav să irosim această șansă. Ar fi extrem de grav să dezamăgim acest răspuns.

Stimate doamne și domni,

Una din certitudinile componenței acestui guvern este că sigurul partid de stânga, Partidul Social Democrat, sigur, în alianță, Partidul Social Democrat cu Partidul Conservator, reprezintă pilonul de stânga al politicii românești. Pentru noi, o bună guvernare înseamnă nu numai creștere economică, fără îndoială necesară, obligatorie chiar, dar și reflectarea ei în viața cetățenilor, și mai ales a celor în dificultate.

S-a dovedit, din păcate, în tot secolul XX, că au fost perioade de mare creștere economică în anumite țări sau zone ale lumii și care n-au rezolvat problema sărăciei, ba, dimpotrivă uneori. Deci această idee că orice fel de creștere economică trebuie să se regăsească în bunăstarea oamenilor și, mai ales, în eradicarea sărăciei și în eradicarea ignoranței și în eradicarea bolilor cronice și a unei sănătăți precare, aceste idei sunt ideile stângii, pentru ele ne-am bătut, pentru ele ne vom bate, ele fac parte din pachetul social care a fost introdus în Programul de guvernare, a fost introdus de către aliații noștri din această guvernare, fiind perfect conștienți cu toții că un răspuns pentru România în perioada viitoare este că nu trebuie scoasă din criză economia românească pe spinarea celor săraci și celor în dificultate.

Noi am câștigat aceste alegeri, așa, după cum spuneam, la egalitate cu partenerii noștri, pentru că am propus tot ce v-am spus aici. Noi am intrat în guvernare și am dorit să intrăm în guvernare, pentru ca să aplicăm ceea ce am spus și nu vom abdica de la aceste principii și prea ușor unii le arată cu degetul și le numesc aceste măsuri populiste.

Stimați domni,

Există o clasă de mijloc pe care o vom sprijini poate mai mult decât ați făcut-o dumneavoastră sau cel puțin tot atât. Dar există o clasă sau mai bine zis o lume a sărăciei românești la care nici nu v-ați uitat, la care nici măcar n-ați întors privirea, crezând cumva că pe cale naturală și cum economia de piață rezolvă totul, după unii teoreticieni depășiți, de altfel, astăzi, aceasta va rezolva și starea precară a acestor săraci și a acestor oameni în dificultate. N-a rezolvat-o, vă garantez. Și va trebui ca în momentul de criză și nu în momentul în care creșterea economică a permis chiar opulență, exuberanță și de ce nu cheltuieli absurde guvernamentale, ci într-o perioadă de restriște, într-o perioadă dificilă să rezolvăm și această problemă.

Pentru că una dintre obligațiile noastre fundamentale este să sprijinim toate categoriile de cetățeni pentru a avea șanse, șanse egale, să-și înceapă viața, șanse egale să învețe, șanse egale să-și crească copiii, șanse egale să-și întemeieze o familie. Nu diferite șanse. Oamenii sunt diferiți. Așa vor fi, așa i-a dat Dumnezeu. Dar șansele trebuie să fie egale și din cauza asta vom încerca ca tinerii noștri care întemeiază o familie să poată să aibă acces la o locuință în condiții rezonabile de plată și în condiții accesibile pentru veniturile lor, vom încerca ca fiecare familie din România să-și poată trimite copiii la școală fără grijă și dacă se poate, în continuare, făcând școlile cu orar prelungit, pentru că sunt familii care încă, datorită muncii, datorită solicitării părinților în special, nu au timpul material și uneori nici capacitatea și educația necesară să se ocupe de copiii lor.

Pentru asta vrem ca școlile noastre să aibă biblioteci, să avem o școală bună, să aibă toți românii, toți copiii noștri acces la internet. Și această guvernare trebuie să-și asume schimbarea radicală a sistemului de sănătate.

Deci, toate astea care fac parte din pachetul social, sunt lucruri convenite, pe care le-ați regăsit în programul de guvernare, ele nu sunt cuvinte goale și nu sunt doar momente de oratorie post-electorală. Pentru că vă garantez, stimați prieteni, că așa cum suntem aleși fiecare în circumscripțiile noastre, pe colegii uninominale, vom fi extrem de atenți, mult mai atenți poate decât altădată, ca guvernele noastre, mai ales cei care susținem aceste guverne, să-și facă cu toată responsabilitatea datoria, pentru că, până la urmă, fiecare vom răspunde, de data asta, față în față, și ochi în ochi, cu oamenii pe care i-am întâlnit și cărora le-am promis aceste lucruri în perioada electorală. sigur, poți să-i spui omului, nu putem face peste noapte tot, și omul va înțelege. Poți să-i spui omului: "Uite, m-am gândit, ăștia sunt pașii." și cu siguranță va pricepe. Dar nu poți să-i spui "Știi, nu mai știu despre promisiunea aia, sau n-am făcut nimic cu ea". Asta nu vom putea face și, din fericire, asta va crea un plus de democrație, pentru că în momentul în care Parlamentul va avea din ce în ce mai mult atenția focalizată pe actul guvernamental, își va face de fapt datoria numărul unu al oricărui Parlament, și anume de controlul public asupra guvernării.

Stimați prieteni,

O să spun câteva cuvinte și pentru Opoziția care văd că mă susține. s-a vehiculat în ultima vreme că nu este mare pericol și că nu este un mare pericol că Opoziția nu reprezintă un număr solid de parlamentari. sunt parlamentari foarte valoroși, majoritatea dintre dânșii, în parte, și atunci Opoziția, de fapt, este chemată să corecteze guvernarea și să aibă voce. Și, fără îndoială, dacă veți avea momente de dificultate, contați pe noi, stimați prieteni. (Aplauze.) Vom fi și noi cei care vom fi suficient de atenți cu guvernarea. Un singur lucru însă, pentru că sunteți puțini, va trebui să fiți foarte prezenți ca să puteți lua și cuvântul.

Din punctul acesta de vedere, vă urez succes și vă spun, cu toată sinceritatea, cred profund în vorbele lui Churchill care spunea: "Eu am dreptate, tu nu ai dreptate, dar pentru ca tu să te exprimi neavând dreptate, sunt gata să și mor!" Pentru că eu cred că apărarea democrației este mai presus de interesele partidelor sau guvernelor care, până la urmă, vin și trec.

Astăzi, stimați prieteni, de 22 decembrie, afară e o zi însorită ca acum 19 ani. Poate că e un gând bun, poate că e o pronie, poate că într-adevăr este momentul reconcilierii pe care de data asta n-o să-l mai ratăm.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumim, domnule deputat Bogdan Niculescu Duvăz.

În continuare, invit din partea Grupului parlamentar al PNL, pe domnul senator și lider de grup, Puiu Hașotti.

 

(Înainte de a ajunge la tribună, domnul senator Puiu Hașotti înmânează domnului președinte Mircea-Dan Geoană și domnului prim-ministru desemnat Emil Boc, câte un dosar voluminos.)

Domnul Puiu Hașotti:

Acum puteți să începeți cronometrul.

Prea-Fericite Părinte Patriarh,

Doamna președinte,

Domnule președinte

Doamnelor și domnilor,

Le-am înaintat domnului Emil Boc și domnului Mircea Geoană un dosar cam cu 10% din ce a spus PSD-ul despre PD și PD-ul despre PSD. (Aplauze din partea Opoziției.)

Iar aici am mai puțin de 1% din ceea ce conțin dosarele respective. Să știți că sunt foarte, foarte serios, sunt chiar grav.

Gândiți-vă, după ce voi da citire câtorva fraze, dacă politica este doar un compromis sau dacă, totuși, nu trebuie să mergem până la limita propriei compromiteri. Vorbea liderul Grupului democrat din Senat, că și în alte țări, ca Germania, Olanda, s-a întâmplat ca stânga să-și dea mâna cu dreapta. În Germania și în Olanda nu s-au aruncat asemenea invective.

Eu doar voi citi. Este, să-i spunem, "din presă luate și-napoi la lume date". Vă rog să fiți foarte agenți că sunt chestii foarte serioase, să știți.

24 august 2006. Mircea Geoană despre Partidul Democrat: "sunt o gașcă de turnători și de hoți, au luat toate apucăturile noastre și le-au perfecționat. campionii moralității s-au dovedit a fi, în cele din urmă, niște turnători jegoși."

Mircea Geoană, 25 august 2005: "Băsescu este un om al trecutului, s-a format în perioada comunistă, are reflexe comuniste și este legat de fostele structuri ale statului totalitar."

Mircea Geoană, 18 noiembrie 2006: "Traian Băsescu nu este un model, spune că dacă ai o blondă și un șpriț ești un lider autentic. Nu acesta este modelul. Țara are nevoie de alternativă. Să n-o lăsăm pe mâna unei democrații de tip sovietic, cum vrea Traian Băsescu."

24 noiembrie 2006, Mircea Geoană: "Dacă-l scoți pe Băsescu din PD, și-l vom scoate, rămâne un partid de mormoloci. Parcă-l văd pe Traian Băsescu undeva la Cotroceni, între îndeletniciri mai voluptoase și îndeletniciri mai lichide, dar având un singur plan în cap, cum să acapareze întreaga putere prin distrugerea PSD."

17 decembrie 2006, Victor Ponta: "În orice societate democratică, domnul Boc și cei de la SNLO ar trebui să fie în închisoare mâine dimineață."

Traian Băsescu despre Mircea Geoană: "Nu vorbește el, el este doar trompeta șefului real al PSD, Ion Iliescu". Replica lui Mircea Geoană, 20 decembrie 2006: "Traian Băsescu este de fapt dirijorul unui cor de trompetiști, majorete și tromboane pe care l-a grupat în Partidul Democrat."

Videanu, 29 ianuarie 2006: "Geoană riscă să devină ariciul-pogonici al politicii românești." (Râsete.) Nu-i de râs!

5 februarie 2006, Traian Băsescu: "Pe domnul Geoană l-a etichetat domnul Iliescu ca fiind...", mi-e rușine s-o spun, "..a fost indulgent.

12 aprilie 2007, Mircea Geoană: "PD este un partid nereformat, corupt, fără lider, fără ideologie, un partid oportunist, care încearcă să pescuiască în ape tulburi". Parcă ar avea dreptate!

Radu Mazăre, despre Traian Bălsescu: "Dați-l jos, că ne-am săturat de nebunul ăsta!"

Vlanghelie: "Videanu este un matur infractor obraznic."

Mircea Geoană: "Băsescu ar trebui să se facă exorcist și să înceapă chiar cu el."

12 mai, Vasile Blaga: "Sforarul șef al PSD, Viorel Hrebenciuc, devenit strategul Coaliției anti-Băsescu, reacționează precum guzganii când simt că vasul se scufundă."

13 mai 2007. Geoană către Băsescu: "Dacă Ion Iliescu este oligarh, dumneata ești capul mafiei din România".

15 decembrie 2007. Emil Boc: "Prin crearea PD-L, vom reuși să guvernăm România, sigur putem fi primii în competiția politică, dar nu mai e suficient. Împreună în PD-L vom fi învingători și vom guverna România fără soluții imorale și fără UDMR." Pentru colegii de la UDMR!

Vanghelie: "Traian Băsescu este un fel de errol flynn fără plete care se luptă cu dușmani imaginari".

19 mai 2006. "Traian Băsescu este, pe lângă prost, perfect inutil pentru cei mulți", a zis Mircea Geoană.

Domnul Emil Boc, 1 iunie 2006: "Am spus clar că nu voi pleca la București pentru nici o funcție, chiar dacă e de prim-ministru". (Aplauze.)Consecvent cu răzgândeala, cu altele!

Din nou Radu Mazăre. 11 iulie 2008. "Traian Băsescu pozează în cavaler al dreptății când de fapt e plin de bube râioase".

Mircea Geoană, 21 noiembrie 2008: "Traian Băsescu...", fiți atenți că este extraordinar de interesant, "...Traian Băsescu trimite emisari la partide, inclusiv la noi, la PSD, și spune: ce-ar fi să intrați voi, PSD, piua a doua într-un guvern PD-L, și vă dăm câteva ministere și în schimb să nu susțineți un candidat la prezidențialele din 2009".

Elena Udrea: "Eu mă întreb dacă cetățenii acestei țări...", 13 noiembrie, doamnă, "...eu mă întreb dacă cetățenii acestei țări nu s-au săturat să fie furați la infinit de Năstase, Mitrea, Vanghelie și toată gașca pesedistă". Aveți grijă de poșeta Luis Vuitton!

Emil Boc, 16 iulie 2008: "Acest tip de guvernare îl pregătește PSD, cu lideri care pe de o parte fac orice le stă în putință numai să nu apară în justiție, folosind ca exemplu pe Adrian Năstase, cu lideri ca Mircea Geoană, care votează în pur stil stalinist rezoluții juridice de începere a urmăririi penale împotriva adversarilor politici."

În sfârșit, un comunicat al PSD-ului: "Vorbiți de Sorin Oprescu ca despre o păpușă, dar treceți cu vederea faptul că la Cluj aveți propria dumneavoastră păpușă ventriloc."

Stimați colegi,

Și Partidul Național Liberal a avut schimburi de replici cu cele două partide, PSD și PD-L, dar nu, nu în acest fel. Au fost schimburi de replici dure.

Veniți și spuneți că electoratul a votat în favoarea acestei coaliții? Păi dacă ați fi spus în timpul campaniei electorale că s-ar face această alianță la guvernare, ați fi avut probleme cu pragul electoral.

Acum, sigur, s-a făcut un guvern puternic, veți face ministere monocolore, veți numi prefecți de aceeași culoare politică cu președinții consiliilor județene, peste România veți încerca să se aștearnă liniștea, să se fure în liniște. Baronii vor deveni satrapi.

Cineva a spus despre Partidul Democrat-Liberal că este partidul clătită, adică e când pe o parte când pe alta, când socialist, când popular, când la putere, când în opoziție, când zice una, când zice alta. Vă întreb însă pe dumneavoastră, cei de la PSD, că mai aveți puțin și domnul Traian Ungureanu sau doamna Alina Mungiu Pippidi aproape că va săruta dulce pe frunte. Încă puțin!

Am să închei și am să vă spun că acum câteva zile m-am întâlnit cu un coleg de la PSD, un om absolut admirabil și plin de umor, un mare adversar al PD-ului, și mânca o grisină. Și l-am întrebat: "Domnule senator, ați făcut guvern cu PD-ul. De ce?". Și mi-a arătat jumătatea de grisină și mi-a spus: "Pentru că ne este foame!" Este real. (Aplauze din partea Opoziției.) Un om cu umor, un om foarte inteligent.

Sigur, foamea e mare, puterea de asemenea e mare, totuși, puterea e mare, dar foamea așijderea. Și să aveți o foame de lup. Aveți grijă însă că lupii când nu mai au ce mânca se mănâncă între ei.

Poftă bună! (Aplauze.)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Cu cele nouă minute folosite de domnul senator Hașotti, Grupul PNL mai are la dispoziție șase minute pentru o eventuală altă intervenție.

Grupul UDMR mai avea un minut la dispoziție și a renunțat la dreptul de a folosi acest timp rezidual.

În condițiile în care nu avem alte propuneri de intervenții din partea celorlalte grupuri parlamentare, revenim la Grupul PNL pentru intervenția următoare.

Domnul deputat Crin Antonescu.

Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:

Prea-Fericirea voastră Părinte Patriarh,

Doamnă, domnule președinți ai Camerelor,

Onorabili senatori și deputați,

Cinstiți boieri de la guvernare,

Acum vreo două zile, ieri-alaltăieri, am văzut la televizor pe domnul Emil Boc în fața unor camere de luat vederi, flancat de domnul Nica și de domnul Marian Sârbu, cu niște chipuri foarte severe. Am crezut o clipă că sunt în 2004, că Adrian Năstase și partidul-stat au dat o lovitură, au pus în afara legii Partidul Democrat și a fost prins Emil Boc. Când colo, nu! Omul vorbea, adică domnul Boc, susținea că va fi prim-ministru și cei doi domni, pe care i-am amintit, încuviințau cu o gravitate pe măsura crizei.

Dintre toate câte s-ar putea spune despre această împrejurare a învestirii unui guvern și a constituirii acestei alianțe numite Parteneriat pentru România, tentația registrului satiric e uriașă. Istoria, intriga, personajele, pot să ne țină să vorbim și să râdem, și să râdem, probabil un mandat întreg.

Am putea vorbi despre uniunea sacră dintre PSD, PD-L și domnul Predoiu, acrobat politic și moral, autosuspendat într-o poziție care pe alții i-ar stânjeni, dar se pare că domniei sale îi priește.

Am putea vorbi despre faptul că avem propus un ministru de interne pe care-l respect și căruia eu, personal, n-am nimic să-i reproșez, dar pe care președintele statului l-a calificat drept mafiot, nici mai mult, nici mai puțin.

Am putea vorbi despre turismul ecumenic, sub îndrumarea roabei lui Dumnezeu, Elena, doamna ministru Udrea.

Am putea vorbi despre cum i-au trecut spaimele, despre cum i-au trecut într-o noapte spaimele tânărului, sau micului domn Paleologu, spaimele de socialiști. Nu-i așa că sunt și dânșii oameni, domnule Paleologu? Nu vă mai speriați. Ați crescut!

Am putea vorbi despre toate aceste lucruri dar, din păcate, nu prea e de râs. Nu e de râs pentru că sunt câteva lucruri de speriat.

Criza, această fantomă care pare să ne șteargă trecutul, să ne amestece ideologiile și să ne îndemne pe toți, așa, la o Daciadă a guvernării, la care unii au încercat să intre, n-au reușit, domnul Predoiu se pare că a fost constrâns de interesul național, în fine, mai, mai să nu fim înjurați că nu intrăm și noi la guvernare, liberalii. Criza asta scuză orice și criza este, cum spuneam, temeiul uniunii sacre.

Dar este absolut îngrijorător și de speriat că în fața acestei crize, motivul, explicația, justificarea alianței, noi ne prezentăm cu ceva ce pare mai degrabă incompetență. Ce avem în prima linie a crizei? O criză economică și financiară. Avem vreun economist de talie? Avem o pereche de ingineri respectabili ca atare, domnul Videanu și domnul Hogea, gemenii marmurei, care alături de primul-ministru, de viceprim-ministru, iată, ne dau o primă linie de abordare a crizei în care n-avem nici un economist.

Avem, de asemenea, de speriat contradicții între cele două partide, nu mai pun la socoteală aici pe domnul Predoiu, că nu știu ce le-a promis alegătorilor în campanie, că a participat și dânsul la campania electorală, între electoratele acestor partide, între discursul din campanie, între lucrurile pe care le-au spus unii despre alții, cum onorabilul Puiu Hașotti a arătat aici cu vârf și îndesat.

E de speriat că am ajuns din nou într-o debandadă aproape completă a criteriilor morale, politice, de orice fel. Nu doar politicienii dornici să facă bine României cât mai curând și cât mai mulți laolaltă, dar văd că deja avem analiști care justifică faptul că a doua zi după o campanie electorală nu se poate pune problema să-ți ții angajamentele din campanie. Văd că sunt oameni care ne spun "Aruncați la arhivă toate aceste lucruri!". Văd că sunt oameni care ne spun că... "Totul pentru front, totul pentru victorie!"

Azi e 22 decembrie. Dumneavoastră, cei din majoritate, ați făcut totul, se spunea pe vremuri, pentru ca directiva Președintelui, ca azi, pe 22 decembrie, o zi cu anumite semnificații, să se învestească guvernul, să fie îndeplinită. Și o veți face.

Aș vrea să vă rog ca în această amiază, spre seară, când se împlinesc exact 19 ani de la nașterea FSN-ului, să medităm un pic. Se reface azi cu Guvernul Emil Boc, se reface FSN-ul? Nu e de loc sigur. Nu e de loc improbabil. Cred că depinde de noi.

Cel mai de speriat lucru nu este că e opoziție relativ fragilă aritmetic. Cel mai de speriat lucru este că în mâinile unui singur om se concentrează prea multă putere. Cel mai de speriat lucru este că democrația nu se poate apăra cu mediocritate și slugărnicie.

Avem modele de succes, ca domnul Boc. Eu nu-l împărtășesc. Îi urez succes. Dar, ultimul cuvânt pe care vreau să mi-l îngăduiți este către parlamentarii care se află la primul mandat. Și aș vrea să vă rog, în mod colegial, să meditați asupra faptului că dacă 73% din Parlamentul României se va comporta ca Marea Adunare Națională, atunci avem într-adevăr o problemă cu democrația în România. pentru că nimic, eu nu cred cel puțin, nimic nu e garantat și nimic nu e imposibil în istorie. Și democrația, cum s-a spus de atâtea ori, trebuie apărată în fiecare moment. Nu datorați mandatul nimănui. Nu sunt naiv. Știu ce înseamnă viața de partid, știu ce înseamnă mecanismele interne ale unui partid politic. Dar gândiți-vă, vă rog, stimați colegi din toate partidele, și mai ales cei la primul mandat, că în afară de Președinția României, nu există demnitate politică mai înaltă decât aceea de a fi senator sau deputat.

Guvernul României, care are ca orice executiv pârghiile, influențele sale, este subordonat acestui for, și dacă acest for va fi Parlament și nu Marea Adunare Națională, vom putea să spunem că nu s-a refăcut, după 19 ani exact, F.S.N.-ul.

Vă urez sărbători fericite și democrație îndelungată! (Aplauze.)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc domnului deputat.

După epuizarea listei de deputați și senatori înscriși la cuvânt, dau cuvântul domnului Emil Boc, primul-ministru desemnat, pentru o nouă intervenție.

Aveți cuvântul, domnule prim-ministru. (Aplauze.)

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania monday, 17 february 2020, 20:44
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro