Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of February 23, 2009
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.18/05-03-2009

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2009 > 23-02-2009 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of February 23, 2009

20. Prezentarea pe scurt de către deputați a interpelărilor adresate membrilor Guvernului:  

 

Doamna Daniela Popa:

  ................................................
Tinel Gheorghe

Trecem la interpelările depuse în scris, la prezentarea pe scurt a interpelărilor depuse în scris, și anume: domnul deputat Nicolae Păun are o interpelare depusă în scris; domnul deputat Daniel-Ionuț Bărbulescu are două interpelări depuse în scris; domnul deputat Ioan Cindrea, o interpelare depusă în scris; domnul deputat Ioan Stan, de asemenea, o interpelare depusă în scris; domnul deputat Tinel Gheorghe... Vreți să vă susțineți pe scurt interpelarea?

Vă rog, aveți cuvântul.

 

Domnul Tinel Gheorghe:

Doamnă președintă,

Stimați colegi,

Interpelarea adresată domnului Ilie Sârbu, ministrul agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale.

Obiectul interpelării: absorbția fondurilor europene prin Programul SAPARD.

Stimate domnule ministru, prin scrisoarea nr.11854 din 9 iulie 2008, Uniunea Europeană a informat partea română că suspendă alocările financiare din cadrul Programului SAPARD pentru anul 2008. Scrisoarea transmisă părții române arăta extrem de clar care sunt motivele acestei atitudini severe: modificarea repetată fără avizul Comisiei Europene a instrucțiunilor de implementare a proiectelor SAPARD și realizarea plăților din fondurile europene înainte de finalizarea lucrărilor.

Se pare că persoane responsabile din minister au dispus modificarea ghidurilor de implementare a proiectelor depuse în anul 2008 în cadrul Programului național de dezvoltare rurală, după ce acestea au fost publicate pe site-ul instituției, fără a solicita însă aprobarea Comisiei Europene.

Acesta se pare este și motivul pentru care cea mai mare parte a fermierilor și-au depus proiecte în sesiunile martie-aprilie 2008 nu au întrunit punctajele celor care au așteptat sesiunile din mai și iunie 2008 și care au fost informați, "pe canale neoficiale" cu privire la noile cerințe ale Agenției, acestea nefiind făcute publice.

Conform unor informații, pentru a se acoperi aceste nereguli, la jumătatea lunii mai a anului 2008, directorul adjunct al Agenției pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, Radu Ecaterina, a înregistrat un ordin antedatat, ce poartă nr.172 din 19.01.2008 privind întocmirea fișelor de verificare depuse la Agenția pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, acest ordin fiind transmis oficiilor județene ale Agenției de directorul general al Agenției pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, Klárik Attila László, în data de 15 mai 2008, prin adresa 7575.

Conform acestui ordin, angajații Agenției erau obligați să amâne înregistrarea proiectelor depuse de fermieri, pentru a se încadra în termenul solicitat de ordin, 20 mai 2008.

Față de cele anunțate mai sus, vă rog, domnule ministru, să ne prezentați: 1. o analiză detaliată a condițiilor care au condus la astfel de măsuri extreme din partea Uniunii Europene, cu stabilirea clară a responsabilităților, precum și a măsurilor propuse, astfel încât Uniunea Europeană să dispună deblocarea sumelor acordate României prin Programul SAPARD (precizez că și în momentul de față alocarea fondurilor SAPARD este blocată) și 2. o situație detaliată pe județe și localități a stadiului proiectelor SAPARD începute și nefinalizate ca urmare a blocării finanțării lui.

Ne interesează denumirea proiectului și valoarea totală a proiectului, precum și partea de cofinanțare a Uniunii Europene nealocată.

Solicit, domnule ministru, răspuns în scris și oral, conform Regulamentului Camerei Deputaților.

Mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat William Gabriel Brînză, de asemenea, are o interpelare pe care o depune în scris.

Domnii deputați Lucian Riviș și Iustin Arghir au împreună o interpelare pe care au depus-o în scris.

Petö Csilla-Mária, o interpelare depusă în scris.

 
Cornel Itu

Domnii deputați Vasile Filip Soporan și Cornel Itu au împreună o interpelare. O susțineți? Vă rog.

Domnul deputat Cornel Itu. Aveți cuvântul, domnule deputat.

 

Domnul Cornel Itu:

Mulțumesc.

Doamnă președintă,

Stimați colegi,

În momentul de față, un număr mare de administrații locale sunt puse în situația dificilă de a fi în stare de faliment, fără ca acest lucru să fie definit concret.

Aș exemplifica aici Primăria municipiului Dej, dar am cunoștință că multe alte administrații locale sunt în acea situație.

În acest moment, aceste administrații aflate în această situație sunt blocate la nivelul proiectelor pe care le au. Autoritățile sunt în incapacitate de plată pentru a putea accesa și a asigura cota de cofinanțare pentru proiectele noi și proiectele europene în derulare, absolut necesare dezvoltării localităților respective.

Am făcut toate demersurile la nivel județean, la Consiliul județean, Prefectură, la Ministerul Administrației și Internelor, la Ministerul Finanțelor și Economiei, solicitând sprijin pentru a evita blocajul financiar al instituției.

Și avem două solicitări, de a fi sprijinită de la nivel guvernamental autoritatea locală, în speță Primăria municipiului Dej și, doi, gândirea în perspectivă a unui act normativ care să urmărească reglementarea situațiilor financiare dificile în care ajung unele autorități locale.

Mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Adriana Diana Tușa

Doamna deputat Diana Tușa, o interpelare. O susțineți pe scurt, da? Vă rog, aveți cuvântul.

 

Doamna Adriana Diana Tușa:

Mulțumesc mult, doamnă președintă.

Interpelarea pe care vreau să o adresez astăzi Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, domnului Radu Berceanu, are ca obiect problematica drumului expres Brăila-Galați.

Potrivit site-ului oficial al CNADNR-ului, printre proiectele Ministerului Transporturilor se număra anul trecut și construcția a 12 drumuri expres, fiind vorba de drumurile Arad-Oradea, Brăila-Galați, Brăila-Râmnicu Sărat, Drumul Nordului, legătura drumului expres Arad-Oradea la DN 1, legătura rapidă cu Drumul Nordului, Litoral-Nord-Deltă, Petea-Satu Mare-Baia Mare, Craiova-Pitești, Ploiești-Târgoviște-Găești, Sebeș-Turda și Sibiu-Fărăgăraș.

Atât în cadrul audierilor din comisiile de specialitate din decembrie anul trecut, când ați fost validat pe postul de ministru al transporturilor, cât și în momentul avizării bugetului ministerului pe care îl conduceți, ați susținut că drumurile expres nu reprezintă o soluție pentru trafic.

Singura soluție pe care ați prezentat-o a fost în sensul că unele drumuri expres vor fi transformate în autostrăzi, iar altele vor fi de genul drumurilor rapide pe 4 benzi.

Dintre drumurile expres care se vor transforma în autostrăzi ați amintit doar tronsonul Craiova-Pitești, care se va intersecta cu Autostrada Pitești-București, restul proiectelor fiind pe lista de așteptare.

Drumul expres Brăila-Galați, cu o lungime de 10 km, se află pe această listă de așteptare, construcția lui fiind programată să înceapă însă în acest an.

Având în vedere faptul că pentru acest obiectiv s-a realizat deja studiul de fezabilitate, deci a fost cheltuită o sumă de bani, vă întreb, domnule ministru, care va fi soarta acestui proiect, având în vedere fondurile reduse pe care le-a primit ministerul dumneavoastră în acest an de la buget. Vă întreb acest lucru pentru că, oricare ar fi planurile dumneavoastră pentru acest drum, ele vor însemna noi alocări bugetare, deci alți bani atribuiți unui proiect care ajunsese deja într-o fază avansată, iar reluarea procedurilor va întârzia mai mult construcția lui.

Totodată, zona Brăila-Galați face parte dintr-un proiect amplu, care implică dezvoltarea Gurilor Dunării și a județului Tulcea, o dată cu construirea podului peste Dunăre, prin trecerea bac Brăila și Măcin.

Între municipiile Brăila și Galați a fost semnat un protocol privind înființarea zonei de dezvoltare intercomunitară, care va duce la dezvoltarea zonei pe un calendar până în 2020, astfel încât va deveni o a doua aglomerare urbană după București.

În aceste condiții, stimate domnule ministru, închei prin a vă spune că zona Dunării de Jos Brăila-Galați are nevoie de cât mai multe căi de acces sigure, care să o lege de restul țării.

De aceea, vă rog să-mi prezentați care va fi abordarea dumneavoastră în legătură cu dezvoltarea infrastructurii în această regiune.

Menționez că solicit răspunsul în scris și oral.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc.

Domnul deputat Cezar Preda, o interpelare depusă în scris.

Domnul deputat Adrian Henorel Nițu, de asemenea, o interpelare depusă în scris.

 
Cristian-Ion Burlacu

Domnule deputat Cristian Burlacu, aveți două interpelări. Prezentați o singură interpelare. Vă rog, aveți cuvântul.

 

Domnul Cristian-Ion Burlacu:

Doamnă președintă,

Stimați colegi,

Interpelarea este adresată ministrului transporturilor și infrastructurii, domnului Radu Berceanu. Ea are ca obiect problematica vinietelor.

Stimate domnule ministru,

Tariful de utilizare a rețelei de drumuri naționale a fost introdus în anul 2002, prin Ordonanța Guvernului nr.15 din 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.82 din 1 februarie 2002 și se aplică utilizatorilor români și străini pentru toate vehiculele deținute de aceștia, înmatriculate temporar sau definitiv, care circulă pe rețeaua de drumuri naționale din România.

În prezent, există o serie de acte normative care reglementează acest domeniu, unele dintre ele transpuneri ale directivelor europene, însă, cu toate acestea, sistemul de colectare a acestei taxe precum și verificarea prezenței acestei viniete este anevoios și suferă de la un an la altul prea multe modificări, care bulversează utilizatorul de infrastructură.

Conform prevederilor Ordonanței de urgență nr.15 din 2002, cu modificările și completările ulterioare, pentru verificarea valabilității rovinietei, în afara aplicării rovinietei-ecuson în partea din stânga jos a parbrizului, conducătorii trebuie să prezinte în situația unui control din partea persoanelor abilitate și documentul care atestă plata tarifului de utilizare în original sau copie legalizată.

Acest sistem de verificare este depășit, dacă îl comparăm cu sistemul de colectare și verificare din unele state membre ale Uniunii Europene.

De aceea, domnule ministru, vă rog să-mi prezentați într-o manieră comparativă costurile pe care le implică modul actual de implementare a acestui sistem, de la editare, distribuție și comercializare a vinietelor, versus costurile pe care le-ar presupune adoptarea unui sistem similar cu cel practicat în statele europene, sistem computerizat centralizat, cu supraveghere computerizată a posesorilor de viniete, de genul în momentul în care se achită taxa vinieta, aceasta este înregistrată în sistemul computerizat, numărul mașinii, perioada pentru care este achitată, iar organul abilitat în verificare nu are decât să acceseze sistemul computerizat și să vadă că este achitată, pe ce perioadă și numărul mașinii.

Totodată, aș vrea să cunosc care ar fi amortizarea în timp a costurilor pe care le presupune trecerea la un sistem computerizat centralizat de urmărire a acestor viniete.

În continuare, vreau să precizez faptul că un cadru legislativ adecvat în acest domeniu, care să se bucure de un sprijin larg și care să facă obiectul unui interes și al unui control armonizat, va ajuta la asigurarea înaltei calități a serviciilor de transport rutier.

Vă mulțumesc.

Menționez că solicit răspunsul în scris, cât și oral.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Domnule deputat, cu rugămintea de a spune la microfon și subiectul celei de-a doua interpelări și către cine o adresați, tocmai pentru ca interpelarea să-și producă efectele (cea de-a doua).

 
Aledin Amet

Domnul deputat Aledin Amet, două interpelări. Vă rog să le prezentați pe scurt. Aveți cuvântul.

 

Domnul Aledin Amet:

Vă mulțumesc, doamnă președintă.

Stimați colegi, într-adevăr, am două interpelări și, profitând de prezența doamnei ministru Ecaterina Andronescu, aș dori să încep cu interpelarea adresată doamnei ministru.

Așadar, anul trecut am formulat către Ministerul Finanțelor Publice o interpelare, prin care solicitam reglarea problemei de la Palatul Copiilor din Tulcea. Doamna director Selim Ulker contestă anumite plăți pe care respectiva instituție le-ar avea de făcut către Ministerul Finanțelor Publice.

Anexez memoriul doamnei Selim Ulker. Am să înmânez această interpelare și doamnei ministru.

Cea de-a doua interpelare este adresată doamnei ministru Monica Iacob-Ridzi, Ministerul Tineretului și Sportului.

În orașul Constanța, în anul 2010, se va desfășura o importantă manifestare sportivă. În proiectele guvernării trecute se găsea și cel referitor la construirea unei săli polivalente de sport, cu o capacitate de 10.000 de locuri. Firesc, este necesar ca respectivul demers să fie finalizat. În ce stadiu se află proiectul?

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Constantin Chirilă

Domnul deputat Ion Dumitru, o interpelare depusă în scris.

Domnule deputat Constantin Chirilă, de asemenea, aveți o interpelare.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 

Domnul Constantin Chirilă:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Foarte pe scurt. De fapt, este o sesizare cu câteva probleme pe care doresc să le supun domnului ministru Pogea privind sistemul electronic de achiziții publice.

Începând din 2008, autoritățile contractante din România au obligația de a utiliza mijloacele electronice pentru aplicarea procedurilor de atribuire și pentru realizarea achizițiilor directe într-un procent de cel puțin 20% din valoarea totală a achizițiilor, cadru legiferat prin Hotărârea de Guvern nr.198 din februarie.

Această hotărâre a fost trimisă și în vederea atingerii obiectivelor declarației ministeriale, miniștri din statele membre sau aflate în proces de accesiune, candidate, de la Manchester, din 24 noiembrie 2005, care stipulează că aceste state trebuie până în 2010 să desfășoare cel puțin 50% din procedurile de achiziție, așa cum sunt ele prevăzute în Directivele europene și peste praguri europene, prin mijloace electronice.

Desfășurarea procedurilor prin mijloace electronice asigură un maxim de transparență a atribuirii contractelor de achiziție publică, fiind totodată un mijloc de simplificare, de urgentare a procedurilor și de importante economii bugetare, 16- 18% din valoarea totală a contractelor, aprox. 1,5 miliarde de euro pe an și importante economii pe costurile directe, timp, cheltuieli cu tonere, hârtii, faxuri, telefoane etc.

Nu o să dezvolt interpelarea, doar aș vrea să adresez întrebările.

Stimate domnule ministru, ce măsuri aveți în vedere pentru creșterea utilizării mijloacelor electronice în desfășurarea achizițiilor publice din România la 50% în 2010?

O altă întrebare: care este punctul de vedere al Ministerului de Finanțe relativ la oportunitatea utilizării sistemului electronic de achiziții publice pentru creșterea gradului de transparență în ceea ce privește valorificarea unor active nefinanciare ale statului? Acestea nu erau prinse în ordonanță.

Mulțumesc, doamnă președintă.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc.

O rectificare: domnul deputat Cristian Burlacu are o singură interpelare, pe care a dezvoltat-o pe scurt astăzi, la microfon.

Un grup de parlamentari: Petru Movilă, Nicușor Păduraru, Daniel Oajdea și Marius Spînu, au o interpelare pe care au depus-o în scris.

 
Mircia Giurgiu

Domnul deputat Mircia Giurgiu, campionul interpelărilor din legislatura trecută, și acum are 5 interpelări și va demonstra colegilor nou veniți în Parlament ce înseamnă prezentarea pe scurt a interpelărilor.

 

Domnul Mircia Giurgiu:

Vă mulțumesc, doamnă președintă.

Prima interpelare este adresată doamnei ministru Ecaterina Andronescu, ministrul educației, cercetării și inovării. Obiectul interpelării este problema cu care se confruntă personalul mediu cu calificare necesară încadrat pe linie de învățământ la Facultatea de medicină și farmacie "Iuliu Hațieganu" din municipiul Cluj-Napoca.

A doua interpelare este adresată domnului Ion Bazac, ministrul sănătății. Obiectul interpelării îl reprezintă problema cu care se confruntă colectivul Policlinicii studențești din municipiul Cluj-Napoca, care policlinică funcționează într-o clădire care a fost retrocedată și este în situația de a rămâne pe drumuri.

A treia interpelare este adresată domnului Ilie Sârbu, ministrul agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale. Obiectul interpelării îl reprezintă problema cu care se confruntă SC Piscicola SA Cluj-Napoca.

A patra interpelare este adresată domnului Marian Sârbu, ministrul muncii, familiei și protecției sociale. Obiectul interpelării îl constituie problema grupelor de muncă, respectiv condiții speciale și condiții deosebite care, deocamdată, nu este reglementată și sunt foarte mulți salariați în această situație care așteaptă o rezolvare favorabilă în cel mai scurt timp.

Și ultima interpelare este adresată tot domnului Marian Sârbu, ministrul muncii, familiei și protecției sociale. Obiectul interpelării îl constituie problema cu care se confruntă salariații de la SC Hidroconstrucția SA, companie care, datorită faptului că nu este unitate minieră, conform Legii nr.19/2000, nu poate beneficia de condiții speciale de muncă, iar salariații de acolo așteaptă de peste 8 ani rezolvarea acestei situații.

Mulțumesc frumos.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

În continuare, domnul deputat George Scutaru are trei interpelări, le-a depus în scris, domnul deputat Gigel Sorinel-Știrbu, două interpelări depuse în scris, domnul Marin Almăjanu, o interpelare depusă în scris, domnul deputat Gheorghe Dragomir, două interpelări depuse în scris, domnul deputat Bogdan Olteanu, o singură interpelare depusă în scris, domnul deputat Dan Morega are trei interpelări, pe care le-a depus în scris.

 
Valeriu Tabără

Domnule deputat Valeriu Tabără, aveți două interpelări. Le prezentați pe scurt. Vă invit la microfon. Aveți cuvântul.

 

Domnul Valeriu Tabără:

Mulțumesc, doamnă președintă.

Două interpelări, ambele adresate domnului ministru al agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale Ilie Sârbu, ambele cam cu aceeași tematică.

Prima este legată de situația despăgubirilor pentru caii sacrificați datorită anemiei infecțioase. Sunt câteva zeci de mii de astfel de animale și cu probleme mari pentru deținătorii lor, care așteaptă aceste despăgubiri. Așteptăm și noi un răspuns de la Ministerul Agriculturii.

A doua interpelare se referă cam la aceeași problemă, dar este legată de situația despăgubirilor pentru animalele sacrificate de către Societatea Smithfield din județul Timiș, după apariția focarelor de pestă porcină din anul 2007.

Solicităm clarificări legate de aceste despăgubiri.

Mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Cristian Mihai Adomniței are o interpelare depusă în scris.

Domnul deputat Radu Bogdan Țîmpău, o interpelare depusă în scris.

 
Vasile Berci

Domnul deputat Vasile Berci, o interpelare. Poftiți la microfon, domnule deputat. Aveți cuvântul.

 

Domnul Vasile Berci:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Domnilor colegi,

Interpelarea este adresată domnului Emil Boc, prim-ministru al României.

Obiectul interpelării: situația restituirii pădurilor și pășunilor trecute în proprietatea comunelor, ca forme asociative de proprietate, prin Legea de reformă agrară din 1921.

În județul Maramureș, pădurile și pășunile comunale cu care au fost împroprietăriți țăranii la reforma agrară din 1921, au fost atribuite unităților administrativ-teritoriale din cauza interpretării greșite a legilor fondului funciar, a Legii pentru unificarea administrativă din 1925, a noțiunilor de comună politico-administrativă și comună ca formă asociativă de proprietate de către comisiile de fond funciar, cât și de instanțele de judecată.

Aceste terenuri, care reprezintă circa 8-10% din suprafața țării și care valorează sume uriașe sunt scoase din circuitul agrar și silvic și se află într-un proces de înstrăinare și distrugere, în mare parte din cauza administrațiilor locale. Acest fapt s-a datorat dispozițiilor greșite transmise de Autoritatea națională pentru restituirea proprietății și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale privind interpretarea juridică a noțiunii de comună, ignorându-se interpretarea corectă dată de Consiliul Superior al Magistraturii prin nota nr.926 din 14.11.2005.

Pentru edificare, prezentăm un scurt extras din această notă a CSM-ului pe acest subiect: "Exproprierea făcută de statul român în 1923, urmată de împroprietărirea formelor asociative existente anterior în fiecare localitate în parte, cu denumirea de comună, indiferent dacă au fost sau nu și comune administrativ-teritoriale, se regăsesc și în cărțile de judecată din perioada 1923-1938, vizând fiecare localitate în parte și pronunțate de judecătoriile de plasă din aria de competență, ceea ce demonstrează faptul că pădurile și pășunile expropriate s-au dat în proprietate comună formelor asociative existente în fiecare localitate în completarea pădurilor și pășunilor urbariale, existente la originea înscrierii în Cartea funciară și nu ca proprietate a comunelor administrativ-teritoriale în prezent".

În consecință, așteptăm răspunsul dumneavoastră scris și oral în legătură cu demersurile care se vor face pentru ca aceste păduri și pășuni, în baza înscrisurilor existente, să revină în proprietatea celor în drept, adică comunelor ca forme asociative de proprietate.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Viorel Arion, o interpelare. Domnul deputat Liviu Bogdan Ciucă, de asemenea, a depus o interpelare.

 
Zamfir Iorguș

Domnul Zamfir Iorguș.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 

Domnul Zanfir Iorguș:

Mulțumesc, doamna președinte.

Interpelarea se adresează domnului ministru Dan Nica, ministrul administrației și internelor.

Obiectul interpelării este situația critică din cadrul Primăriei Municipiului Mangalia.

N-o să dezvolt interpelarea prea mult, și să spun doar atât că, prin prezenta aduc la cunoștință o stare de fapt ce mi-a fost semnalată de către 10 consilieri locali, membri ai Consiliului Local al Municipiului Mangalia, cu privire la situația juridică actuală a Consiliului local și a blocajului activității din cadrul primăriei instituit de primarul Mihai Claudiu Tusac.

De fapt, prin faptele sale, așa cum mi-au fost semnalate de către consiliul local, acesta a urmărit în mod consecvent blocarea activității Consiliului local al Municipiului Mangalia, în scopul întrunirii artificiale a condițiilor de dizolvare a legislativului local și a declarării, în mod oficial, dizolvarea Consiliului local Mangalia, deși potrivit prevederilor legale, nici el și nici alt subaltern al său nu dețineau competența în acest sens.

În ideea aceasta, aș vrea să punctez doar câteva idei, și anume acelea că primarul și-a încălcat în mod repetat obligația de serviciu de a convoca ședințele ordinare ale consiliului local, a interzis în repetate rânduri accesul consilierilor locali în clădirea proprietate publică a consiliului local și a blocat desfășurarea ședințelor legal convocate și a adus în continuare prejudicii interesului public prin refuzul repetat, nejustificat de a semna și elibera documente solicitate de cetățeni.

Precizez că instituția prefectului a fost sesizată cu privire la situația de fapt din Primăria Municipiului Mangalia dar, din păcate, reacția prefectului a fost inexistentă.

De aceea, domnule ministru, vă rog să dispuneți efectuarea unui control de legalitate la Primăria Municipiului Mangalia pentru reintrarea în normalitate și deblocarea activității din această instituție.

Mulțumesc, doamna președinte.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Victor Socaciu

Domnul deputat, Victor Socaciu.

Vă invit la microfon să vă prezentați pe scurt interpelarea.

Aveți cuvântul.

 

Domnul Victor Socaciu:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Gheorghe Pogea, ministrul finanțelor publice.

Stimate domnule ministru,

În baza prevederilor Legii nr.290/2003 privind acordarea de despăgubiri pentru bunurile imobile avute în proprietate și care au fost reținute sau rămase, după caz, în Basarabia, Bucovina de Nord sau în ținutul Herța, ca urmare a stării de război și a aplicării Tratatului de Pace între România și Puterile aliate, un număr de 22 de persoane din județul Mureș au depus dosare cu acte doveditoare la Prefectura județului Mureș la care, nici până în ziua de astăzi, nu au primit răspuns.

Prefectura Mureș a înaintat dosarele în cauză Comisiei pentru aplicarea Legii nr.290/2003 sub numărul de 12136/D2 din 22 septembrie 2006, care funcționează pe lângă Prefectura Municipiului București.

Autoritățile locale din județul Mureș s-au adresat și Guvernului, personal fostului premier Călin Popescu-Tăriceanu.

Întrucât, cei 22 de petiționari din Județul Mureș și, de fapt, câteva mii de petiționari din întreaga țară sunt persoane în vârstă cu lipsuri materiale, ar trebui grăbită verificarea dosarelor și acordarea drepturilor conferite de lege.

Solicit, în acest sens, un răspuns în scris din partea Ministerului Finanțelor Publice pentru a comunica la rândul meu petiționarilor din județul Mureș.

Mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Aurel Vlădoiu are 4 interpelări pe care le-a depus în scris.

Domnul deputat Iuliu Nosa, cu o singură interpelare.

 
Ioan Nelu Botiș

Domnii deputați Botiș Ioan Nelu și Oltean Ioan au formulat o singură interpelare care va fi prezentată la microfon de către domnul deputat Botiș Ioan.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 

Domnul Ioan Nelu Botiș:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Am să mă rezum la citirea întrebării finale. Este vorba de piața muncii din România și de soluțiile pe care le oferă Comisia Europeană privind elaborarea de programe speciale pentru persoanele care doresc să se întoarcă în țară și au nevoie de sprijin pentru inserție socială și profesională.

Solicit răspuns scris. Interpelarea este adresată domnului ministru Marian Sârbu, ministrul muncii, familie și protecției sociale.

Mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Gheorghe Antochi

Urmează domnul deputat Antohi Gheorghe care prezintă o singură interpelare.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 

Domnul Gheorghe Antochi:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Teodor Paleologu, ministrul culturii, cultelor și al patrimoniului național.

În luna martie 2007, din inițiativa Ministerului Culturii și Cultelor, s-a emis Hotărârea de Guvern nr.213 pentru reorganizarea Muzeului "George Enescu" din București, care a preluat, prin comasare, și Centrul de Cultură de la Tescani, cu toată opoziția doamnei Orlea, moștenitoarea familiei, a doamnei Lory Wallfish, președinta Societății "George Enescu" din Statele Unite ale Americii, a domnului Dan Hăulică, a domnului Andrei Pleșu și a altor numeroși oameni de cultură.

Având în vedere că această hotărâre de guvern ignoră exigențele exprese ale Actului de donațiune, că nu are avizul Ministerului Justiției și că contravine prin comasare politicilor de descentralizare prin înființarea unei instituții mamut la București, cu un număr exagerat de salariați, cu o funcție de director general ocupată, prin cumul de funcții de către un cadru universitar, vă adresez rugămintea, domnule ministru, să analizați posibilitatea demarării demersurilor legale pentru reînființarea Centrului de Cultură Tescani, persoană juridică în subordinea Ministerului Culturii, Cultelor și al Patrimoniului Național.

Aștept răspuns în scris și oral.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

Cu aceasta s-a încheiat ședința consacrată răspunsurilor la întrebări și prezentării interpelărilor pe scurt.

Mâine dimineață, la 8,30, ședință dedicată declarațiilor politice.

 
 

Ședința s-a încheiat la ora 18,45.

 
   

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania thursday, 21 november 2019, 19:17
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro