Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of February 24, 2009
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.20/06-03-2009

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
25-11-2021
25-11-2021 (joint)
24-11-2021 (joint)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (joint)
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2009 > 24-02-2009 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of February 24, 2009

  Declarații politice și intervenții ale deputaților:  

Ședința a început la ora 8,35.

Lucrările au fost conduse în prima parte, de doamna Daniela Popa, vicepreședinte al Camerei Deputaților, și, în a doua parte, de Doamna Roberta Alma Anastase, președintele Camerei Deputaților, asistată de domnii Dumitru Pardău și Valeriu Ștefan Zgonea, secretari.

   

Doamna Daniela Popa:

Bună dimineața!

Doamnelor și domnilor colegi,

Deschidem ședința consacrată declarațiilor politice.

Începem cu Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal în ordinea înscrierii la grupul parlamentar și prezenței în sală.

 
  Nicolae Bud - comemorarea a 90 de ani de la Nașterea marelui iubitor de România, Gheorghe Pop de Băsești;

Dau cuvântul domnului deputat Nicolae Bud.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Nicolae Bud:

Doamna președinte de ședință Daniela Popa,

Doamnelor și domnilor colegi,

O să mă străduiesc să prezint în rezumat declarația mea politică de astăzi pentru a da prilejul mai multor colegi de-ai noștri să se poată exprima de la microfon.

Duminică, 22 februarie 2009, s-au comemorat la Băsești, în Maramureș, 90 de ani de la nașterea marelui iubitor de România, Gheorghe Pop de Băsești. Ieri, 23 februarie, a fost ziua în care s-au împlinit, drept pentru care gândesc că se cade să-i dăm prețuirea cuvenită și de la această tribună a Camerei Deputaților.

Sunt oameni la nașterea cărora pe bolta cerească se aprinde o stea. De acolo, din înalturi, steaua ce-a răsărit la cea dintâi suflare a pruncului abia ivit pe lume, îi supraveghează acestuia pașii prin viață, îi binecuvântează cărările norocului, îi ascultă bătăile inimii, îl protejează de duhuri rele, îl inspiră în gesturi predestinate memoriei.

Gheorghe Pop de Băsești este un astfel de român, de maramureșean de-al nostru, însemnat cu stea în frunte.

S-a născut printr-o hotărâre a sorții să poarte întreaga viață pecetea dorului de mai bine pentru semenii săi români risipiți în căușul carpatic ce făcea pe atunci diferența între românii de dincoace și de dincolo. A preluat din față torța făcută să lumineze poteca românilor transilvăneni către o viață demnă și purtătoare de noroc, dar mai ales spre acel petic de rai numit libertate. Ursitoarele i-au hotărât destinul semenilor săi vorbitori de aceeași limbă și doritori de izbăvirea asupririi.

"Noi vrem să ne unim cu țara!", iată dorința ce părea scrisă cui litere de foc în sufletul ardelenilor, din veacuri neștiute, pe care copilul ivit pe lume la Băsești a înțeles-o, și-a însușit-o și a servit-o până la suflarea cea din urmă.

Să ni-l amintim pe Gheorghe Pop de Băsești în anul Memorandumului.

Din 1881 fusese creat Partidul Național Român, ca semn al maturizării mișcării politice a românilor din Ardeal. Nouă ani mai târziu, este redactată această plângere către împăratul de la Viena, menită să atragă atenția asupra necazurilor lor. Memorandumul asta și înseamnă: de ținut minte. Rezultatul se dovedește dezastruos. Delegația care făcuse atâta drum pentru a depune memoriul în mâna împăratului nu este primită în audiență. Textul, în plic închis, ajunge în cancelaria imperială, de unde este trimis guvernului ungar. Procesul care urmează pronunță pedepse. Doctorul Ion Rațiu este condamnat la doi ani de închisoare. Preotul Vasile Lucaciu primește cinci ani. Gheorghe Pop de Băsești, semnatar al acestui document memorabil, primește la rându-i o perioadă de detenție de un an.

Ilustrul patriot, alături de numele altor eminenți luptători pentru dreptate și libertate revendicate de românii din Transilvania se va manifesta în permanență.

Așa cum știm, în împrejurările create de situația de pe teatrul de război, în toamna anului 1918, Austro-Ungaria se destramă ca stat, drept pentru care Partidul Național Român din Transilvania difuzează la 12 octombrie 1918 o declarație.

Era formulat dreptul națiunii române la deplină libertate națională. În săptămânile următoare, în Transilvania, Maramureș, Crișana și Banat sunt înființate gărzi militare și consilii naționale românești. În noaptea de 30 spre 31 octombrie se constituie Consiliul Național Român. Acesta hotărăște să-și asume "puterea deplină de guvernare asupra teritoriilor locuite de români în Ardeal și Țara Ungurească".

Ajungem astfel la Adunarea Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie, ziua pe care azi o știm ca fiind ziua noastră națională, sărbătoarea românilor de pretutindeni. Ajungem astfel al reuniunea a peste o mie de delegați ai secțiilor de votare și ai diferitelor asociații profesionale și culturale. Această întâlnire istorică a fost încredințată spre conducere celui mai vârstnic dintre liderii ardeleni aflați în fruntea evenimentului - Gheorghe Pop de Băsești.

Acolo, pe Platoul Romanilor, prin iarba atacată de colții de frig și vreme potrivnică, de la tribuna de unde se vedea locul tragerii pe roată a lui Horia și Cloșca, pe pajiștea unde încă mai dăinuiau tropotele copitelor calului înaintând în marșul triumfal al domnitorului Mihai Viteazul, unificatorul, de acolo Vasile Goldiș, o altă minte luminată a momentului, citea Hotărârea de Unire.

I-a fost dat lui Gheorghe Pop de Băsești să-și încheie drumul prin această lume la puțină vreme după aceea. Dar a avut din partea Celui de Sus binecuvântarea de a fi apucat să prindă în căușul urechilor acele cuvinte înscrise în Declarația de la Alba Iulia.

"Adunarea Națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba Iulia, în ziua de 1 decembrie, decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România". Visul se împlinise.

Dacă este să ne amintim ce spunea marele Nicolae Iorga despre un mare spirit românesc, mi-aș propune să-i parafrazăm zicerea aplicând-o cu îndreptățire lui Gheorghe Pop de Băsești.

"Când auzim pronunțându-i-se numele, propun să ne sculăm în picioare", ceea ce cred dă este cazul să facem și noi în această clipă!

Vă mulțumesc. (Pasaje din declarația politică au fost completate conform materialului depus de domnul deputat la președintele de ședință.)

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Cătălin Cherecheș - declarație politică cu tema Poluarea - un pericol real pentru sănătatea băimărenilor;

Grupul parlamentar al PSD+PC, îl invit la microfon pe domnul deputat Cătălin Cherecheș.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Cătălin Cherecheș:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de azi se intitulează "Poluarea - un pericol real pentru sănătatea băimărenilor".

Motivul declarației mele politice de astăzi îl constituie o problemă cu care locuitorii municipiului Baia Mare și ai Maramureșului se confruntă de mulți ani și care și-a găsit în prea puțină măsură rezolvarea până acum: poluarea mediului înconjurător.

Prin structura sa geomorfologică, Maramureșul a permis dezvoltarea mineritului și a industriei de procesare a minereurilor neferoase, industrii care poluează apa, solul, aerul și afectează grav sănătatea oamenilor.

Chiar dacă mineritul s-a redus mult, poluarea istorică își face simțită prezența în continuare, iar haldele și depozitele de steril, minele închise, minele care mai funcționează rămân o sursă de poluare a mediului înconjurător nu numai în Baia Mare, ci în întreg județul Maramureș, poluarea identificându-se prin apariția bolilor profesionale specifice și în starea de morbiditate generală a populației.

România a fost găsită vinovată de încălcarea drepturilor la un mediu sănătos și protejat în cazul a doi băimăreni, care au intentat proces statului român la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) În sentința Curții, s-a spus că România nu și-a respectat obligația de a analiza corespunzător riscurile pe care activitatea industrială le presupunea și de a lua toate măsurile necesare pentru a asigura protejarea dreptului la un mediu sănătos și protejat, care este garantat ca parte a dreptului la viața privată și de familie.

Îmbolnăvirile și reducerea duratei de viață a cetățenilor din Baia Mare au fost proba grea a deciziei Curții Europene a Drepturilor Omului.

Pentru diminuarea și înlăturarea poluării, mai ales a celei istorice, se impun, pe lângă ecologizarea zonei, multe alte măsuri de protecție a mediului în municipiul Baia Mare, cum ar fi: investiții care să ducă la reducerea riscurilor tehnologice; încadrarea emisiilor de poluanți în concentrații admise; îmbunătățirea climatului de muncă; depoluarea râului Săsar care traversează municipiul Baia Mare și sistematizarea cursului acestuia; amenajarea unei rampe ecologice de colectare și depozitare a deșeurilor industriale; refacerea și completarea canalizării orașului și, nu în ultimul rând, asigurarea apei potabile de calitate.

Știu că investițiile pentru depoluare nu sunt aducătoare de profit, dar cred că Baia Mare și Maramureșul au nevoie de eforturi deosebite din partea tuturor factorilor responsabili pentru eliminarea poluării.

Maramureșul este un județ vulnerabil și din cauza iazurilor și haldelor de steril care împânzesc județul, unele dintre iazuri aflându-se în stare avansată de degradare, fiind posibil în orice moment un accident ecologic.

S-au înființat societăți care să se ocupe de închiderea și conservarea minelor, dar efectul benefic al activității acestora asupra calității mediului, din păcate, nu se vede. S-au cheltuit sume mari pentru conservarea minelor, dar acestea continuă să fie adevărate bombe ecologice.

Una dintre cauzele ineficienței acestor lucrări, de care depinde sănătatea oamenilor, a apei, solului, aerului, cred că a fost lipsa unor norme clare, care să reglementeze coerent astfel de lucrări.

Am făcut această declarație politică pentru a trage un semnal de alarmă asupra faptului că în toate zonele cu metalurgie neferoasă, poluate istoric, expunerea populației la elemente chimice nocive este încă o mare problemă de sănătate publică.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Cristina-Ancuța Pocora - declarație politică cu referire la Șomaj, ultima grijă a premierului Boc: 100 - 120 de mii de șomeri pe lună!;

Din partea Grupului parlamentar al PNL o invit la microfon pe doamna Cristina Pocora.

Aveți cuvântul.

   

Doamna Cristina-Ancuța Pocora:

Bună dimineața stimați colegi,

Declarația mea politică se referă la "Șomaj, ultima grijă a premierului Boc: 100 - 120 de mii de șomeri pe lună!"

Acestea sunt estimările Ministrului Muncii în privința șomajului din acest an. Marian Sârbu a rostit aceste cifre, de curând, la o televiziune. Le-a rostit cu o nonșalanță șocantă.

Aproape zâmbind, Marian Sârbu ne-a anunțat că, lunar, populația unui oraș de nivel mediu va intra în șomaj. De exemplu, Slobozia, Fetești, Țăndărei și Urziceni, orașe din județul în care eu am fost aleasă deputat ar deveni locuite complet de... șomeri. Nu uitați că, aici, am adunat numărul tuturor locuitorilor acestor orașe, fie că lucrează sau nu. Practic, dacă ar fi să calculez, 100 de mii de persoane angajate din Ialomița, ar face cât populația aflată în muncă din întreg județul.

Și cu aceeași nonșalanță, Ministrul Muncii ne-a anunțat că cifrele ar putea fi chiar mai mari, dar instituția pe care o conduce nu-i poate contabiliza și pe cei care nu vor primi ajutorul de șomaj. Vorbim aici despre oameni care lucrau la negru sau care nu au încă vechimea necesară pentru a primi acest șomaj.

Valorile sunt de-a dreptul halucinante în condițiile în care numărul total de șomeri este acum sub 500 de mii. Vă dați seama, în cel mult jumătate de an, numărul de români concediați se va dubla.

Înțelegem că 2009 este un an de criză, un an greu, în care tot mai multe societăți își vor concedia angajații. Deopotrivă, însă, înțelegem că, într-un astfel de an, măsurile adoptate ar trebui să fie pe măsura gravității situației. Înțelegem că executivul ar trebui să sară în ajutorul firmelor aflate în dificultate și, mai ales, în ajutorul oamenilor. Din păcate, însă, realitatea este la fel de cruntă precum afirmațiile făcute cu nonșalanță de ministrul muncii. Realitatea ne prezintă un guvern inert, blocat într-o lume paralelă celei în care trăiește România cotidiană. Da, doamnelor și domnilor, avem un guvern inert!

Avem un executiv care, în urmă cu câteva săptămâni, promitea un plan anticriză de câteva zeci de miliarde de euro. Analiștii economici, reprezentanții patronatelor și ai sindicatelor, toți au susținut la unison că era un plan prost, cu zero șanse să scoată țara noastră din criză. De exemplu, guvernul Boc oferea facilități fiscale patronilor care-și trimiteau angajații în șomaj tehnic. Practic, niciuna dintre părți nu mai era obligată să plătească sumele datorate contribuțiilor sociale timp de trei luni. Guvernul Tăriceanu promitea 1000 de euro fiecărui patron care angaja o persoană care fusese trimisă în șomaj de mai mult de trei luni. Concret, executivul Tăriceanu încuraja patronii să aducă forță de muncă, iar guvernul Boc îi încuraja să dea oamenii afară!

Acesta este doar un exemplu de măsuri extrem de neinspirate propuse de premierul Emil Boc. Chiar și așa, însă, era un plan care exista. Spun că "exista" pentru că, din momentul în care l-a prezentat, Emil Boc nu a mai spus nimic despre acest plan. S-a luat cu altele, a pozat într-o persoană extrem de ocupată și pare că a uitat de măsurile anticriză. Tocmai de aceea vorbeam despre un guvern inert.

În plus, inerția acestui executiv pare dată și de faptul că Boc așteaptă mereu ordine înainte de a acționa. Ordine de la PSD, de la clientela sa politică și, mai ales, de la Cotroceni, de la cel care este, cu adevărat, șeful acestui guvern. Și se pare că, în aceste zile, nu Boc a fost ocupat, ci Traian Băsescu, pentru că nu i-a mai spus "micului premier" ce să facă. Așa că, Emil Boc a așteptat. A așteptat și a tot așteptat. Poate, poate, șeful cel mare își va întoarce din nou fața către Palatul Victoria să le spună supușilor ce să mai facă.

Nu a contat pentru micul Boc că numeroase firme au început, deja, să dea faliment, că tot mai mulți oameni sunt trimiși acasă, și că absolut toată lumea are nevoie urgentă de măsurile ferme ale guvernului.

Așa că închei făcând un apel către Traian Băsescu, și nu către Boc cel Mic, care oricum nu ar ști nici măcar mie ce să-mi răspundă.

Așadar, domnule președinte, Traian Băsescu, vă rog să aprobați planul acela de măsuri mai repede, bun-rău, cum o fi el, dar aprobați-l mai repede!

Și încă ceva: domnule președinte, vă rog mai treceți și pe la Palatul Victoria și mai dați-le câte ceva de făcut miniștrilor de acolo, că bieții de ei nu îndrăznesc să vă deranjeze!

Vă mulțumesc.

 
  Pető Csilla-Maria - referire la unele aspecte ale Programului Școala de după școală;

Doamna Daniela Popa:

Urmează Grupul parlamentar al UDMR, doamna deputat Peto Csilla-Maria.

Aveți cuvântul, doamna deputat.

   

Doamna Petö Csilla-Maria:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se referă la unele aspecte ale Programului "Școala de după școală" pe care l-am regăsit, e drept, sub forma unui enunț simplu, fără o abordare a modului în care acesta urmează a fi realizat în Programul de guvernare al Coaliției Partidul Democrat Liberal-Partidul Social Democrat, și anume extinderea Programului "Școala de după școală".

După cum se știe, importanța acestui program nu poate fi negat, mai ales în contextul realităților sociale actuale. Prin aceasta se dorește oferirea unei alternative utile de petrecere a timpului liber de după ore pentru elevi.

Într-adevăr, ar fi de dorit prelungirea programului de școală pentru elevii claselor I-IV pentru a-și putea efectua temele în incinta școlii sub supravegherea cadrelor didactice. Programul acesta after school este, așadar, extrem de util dar, mai ales, se prezintă o reală alternativă pentru părinții ocupați, fiind în același timp unul educativ și recreativ pentru copii. Până acum, totul pare în regulă, însă este interesant de văzut cum funcționează în prezent programul menționat.

Pentru a putea oferi acest program suplimentar, învățătoarele trebuie să se asigure că nu vor avea costuri mai mari decât încasări și asta pentru că nu doar părinții trebuie să plătească pentru elevii care rămân după program, ci și învățătoarele care plătesc taxe atât la consiliul local, cât și școlii, având în vedere că programul în cauză se desfășoară în incinta școlii.

Mai mult decât atât, învățătoarele trebuie să aibă o autorizație de persoană fizică pentru a presta astfel de servicii, cu alte cuvinte să aibă personalitate juridică. Și, încă nu am spus totul. Pe lângă chiria pe care o plătesc primăriei, învățătoarele semnează și un protocol de utilități cu directorul școlii prin care se obligă să plătească apa, curentul și celelalte cheltuieli.

Având în vedere aspectele de mai sus, în forma sa actuală, Programul -" Școala de după școală" este, de fapt, o idee foarte bună cu o finalizare însă față de care îmi permit să am unele rezerve. În primul rând, acest efort al cadrelor didactice menționate nu se justifică de cele mai multe ori. Este aproape inuman ca ele să fie cele care predau la orele de curs și tot ele să rămână cu copiii după încheierea programului normal.

În consecință, aș vrea să trag un semnal de alarmă asupra acestui segment de importanță majoră, care însă are foarte multe imperfecțiuni și care necesită o cu totul altă abordare.

Aș sugera Coaliției guvernamentale și factorilor de decizie în domeniu o aplecare mult mai atentă asupra acestui program. Faptul că acesta nu are o susținere bugetară, faptul că necesită un efort financiar deosebit din partea părinților și a cadrelor didactice deopotrivă, coroborat cu efortul fizic și intelectual peste măsură al acestora din urmă, nu constituie un aspect de normalitate.

Se impune, așadar, în primul rând, finanțarea și susținerea bugetară a programului prin bugetele consiliilor locale, fără de care pe termen lung vom asista la contraperformanțe majore în procesul educațional. Nu în ultimul rând, în contextul actual al mult discutatei crize economice, în numele căreia și împotriva căreia se iau zilnic decizii, am putea contribui la crearea unor noi locuri de muncă.

În locul cadrelor didactice care se ocupă de copii în timpul orele de curs s-ar putea angaja un personal din rândul tinerilor absolvenți în acest domeniu pentru care, în situația actuală, aceasta ar constitui o oportunitate deosebită.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, doamna deputat.

 
  Amet Aledin - declarație politică cu titlul Pentru promovarea limbii tătare;

Din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale domnul deputat Amet Aledin.

   

Domnul Amet Aledin:

Bună dimineața!

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Astăzi declarația mea politică se intitulează "Pentru promovarea limbii tătare".

Sâmbătă, 21 februarie anul curent, în Sala Senatului a Universității "Ovidius" Constanța a avut loc o sesiune de comunicări științifice propunându-și promovarea limbii tătare la nivel oficial.

S-au abordat probleme legate de gramatică, dar și cele de perspectivă, în condițiile în care trebuie să se ajungă la un consens, întrucât limba tătară, vorbită în mai multe zone ale lumii, nu are un caracter unitar. Un lucru benefic a fost prezența a patru specialiști în lingvistică din Crimeea. Acest demers nu este unul singular, în anii trecuți, desfășurându-se manifestări asemănătoare. De altfel, se dorește o colaborare inclusiv în ceea ce privește facultățile de filologie dintre Universitatea de stat din Simferopol, Ahmescit, din Crimeea, și Universitatea "Ovidiu" din Constanța.

În urmă cu trei ani a fost demarată procedura de a exista posibilitatea studiului limbii tătare în școlile generale. Începând cu anul de învățământ 2008-2009, acest fapt a fost posibil, cu siguranță, dorindu-se în acest sens o continuitate. Deocamdată, doar la nivel opțional aceste cursuri vin să împlinească dorința comunității tătare din România.

Ne propunem să dezvoltăm sistemul. Dacă anul trecut a început studiul limbii materne doar în câteva localități, anul acesta proiectul va fi unul complex. În paralel cu desfășurarea cursurilor opționale, facem demersurile și pentru cursurile obligatorii. Firesc, am găsit la instituțiile specializate sprijinul necesar pentru tot ceea ce s-a realizat și suntem convinși că și în perioada următoare va exista aceeași atitudine.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Gheorghe Ialomițianu - declarație politică cu tema Industria brașoveană care poate fi salvată;

Din partea Grupului parlamentar Partidului Democrat Liberal, în ordinea înscrierii la grupul parlamentar, domnul deputat Gheorghe Ialomițianu.

Aveți cuvântul.

   

Domnul Gheorghe Ialomițianu:

Mulțumesc, doamna președinte.

Declarația mea politică se referă la "Industria brașoveană care poate fi salvată".

Brașovul a fost unul dintre cele mai dezvoltate orașe din punct de vedere industrial. Salariul mediu pe economie era pe locul al 2-lea pe țară. În timpul guvernării Tăriceanu s-au închis cele mai importante întreprinderi brașovene: S.C. "Tractorul S.A." și S.C. "Rulmentul S.A."

Alte întreprinderi cu capital de stat au înregistrat reduceri semnificative ale locurilor de muncă chiar în plină creștere economică în perioada guvernării Tăriceanu. În anul 2008, Brașovul a ocupat locul al XI-lea pe țară în ceea ce privește salariul mediu pe economie. Totuși, în Brașov, datorită tradiției de oraș industrial și cu un potențial ridicat privind resursele umane, au investit mai multe companii din Germania, Austria și din alte țări, înființând societăți comerciale cu activitate industrială.

Brașovul a fost declarat în 2008 pol național de creștere economică în regiunea centru care trebuie să devină motor al dezvoltării economice din această regiune. Bugetul pe 2009 și planul anticriză, considerând că sunt instrumente care asigură valorificarea resurselor materiale și umane, în principal, din industrie, determinând menținerea și chiar o creștere a locurilor de muncă.

Știm că strategia Ministerului Economiei cuprinde și reindustrializarea României, lucru care îi bucură pe brașoveni. Se știe că industria asigură valorificarea cea mai bună a resurselor materiale și umane, reprezentând motorul dezvoltării și altor sectoare de activitate.

Considerăm că înfăptuirea politicii de reindustrializare a țării trebuie să se realizeze de către Ministerul Economiei și alte ministere, precum și AVAS-ul.

Ar trebui ca fiecare regiune ce are tradiție, resurse materiale și umane, să fie avute în vedere în momentul elaborării și aplicării strategiei de reindustrializare din partea Ministerului Economiei.

Dragi colegi,

Cred că trebuie și Parlamentul să se implice în elaborarea și aplicarea strategiei de reindustrializare a României printr-un parteneriat între Guvern și Parlament. Știm că mandatul de parlamentar are la bază votul uninominal. Avem o obligație față de colegiul în care am candidat pentru a asigura resurse prin dezvoltarea economică.

Asigurând o dezvoltare economică a tuturor zonelor țării, aceasta poate reprezenta un pas important pentru a repartiza resursele financiare pe principii eficiente și nu a principiului solidarității.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Nicușor Păduraru - declarație politică cu subiectul Necesitatea unui dialog interparlamentar pe tema românilor din Italia;

Din partea aceluiași grup parlamentar, domnul deputat Nicușor Păduraru.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Nicușor Păduraru:

Titlul declarației politice este "Necesitatea unui dialog interparlamentar pe tema românilor din Italia".

Stimați colegi,

Suntem nevoiți să constatăm cu regret că, într-o țară cu care avem relații tradiționale de cooperare și afinități culturale cum este Italia, s-a declanșat o campanie de discreditare a cetățenilor români. Din păcate, inițiatorii acesteia nu provin exclusiv din rândul presei sau al societății civile, ci și din cel al oficialităților. Această situație ne obligă cu atât mai mult să avem o atitudine oficială fermă.

Este cunoscut faptul că perioadele de criză sunt cele în care se caută vinovați, "experții" creării acestora fiind reprezentanții grupărilor extremiste și extremiștii din grupările democratice. Ei sunt, de regulă, cei care, în locul unor soluții viabile la problemele sociale, preferă să isterizeze populația.

Singura metodă prin care înțeleg ei să rezolve o criză este crearea unei alte crize. Ei știu foarte bine că majoritatea populației nu agreează statisticile care i-ar arăta realitatea și că mult mai spectaculoase sunt mesajele și măsurile radicale. Cu toate că ne stau la dispoziție chiar datele furnizate de către oficialitățile italiene, nu vrem să cădem în aceeași greșeală a extremiștilor, arătându-i cu degetul pe cei ce dețin cel mai mare procent de infractori în Italia, doar pentru a dovedi că nu noi deținem locul întâi. Un astfel de gest nu rezolvă nimic, ci introduce un criteriu fals în evaluarea unei situații. Nu există națiuni infractoare și nici națiuni divine, cum nu există nici rase inferioare și nici rase superioare. Există doar indivizi ce încalcă legea și indivizi ce o respectă, indiferent de rasă, naționalitate sau convingeri religioase.

Consider că situația din Italia este gravă, din următoarele motive: în primul rând, este simplu să pui o etichetă și foarte greu să scapi de ea. Dacă României sau românilor li se pune eticheta de "infractor", va fi nevoie de ani de zile de eforturi pentru a scăpa de aceasta, fără a avea garanția că se va ajunge la finalitatea dorită. În al doilea rând, nu este vorba de o simplă declarație a urmașei lui Mussolini, ci de instigare la manifestații publice. Nu contează câte au avut loc, importantă este instigarea.

În al treilea rând, aspectul pe care îl socotesc cel mai grav pentru democrația de oriunde este antrenarea populației civile în acțiuni ce ar trebui întreprinse doar de către instituțiile abilitate. Transformarea cetățenilor în agenți de ordine este un pas periculos spre militarizarea unei societăți democratice, în care oricine poate fi vânat. I-aș întreba pe cei ce au emis decretul "Măsuri urgente în materie de siguranță publică și de combatere a violenței sexuale" ce sunt acele patrule civile. Noi fascii? Spre ce Europă ne îndreptăm?

Stimați colegi,

Consider că este cazul să ne implicăm în remedierea situației, fiindcă în joc sunt destinele cetățenilor pe care îi reprezentăm. Nu putem rămâne pasivi la violențele la care sunt expuși semenii noștri din Italia și la denigrarea României. Avem obligația de a iniția un dialog interparlamentar cu colegii noștri din Italia, care să se adauge demersurilor guvernamentale, celor ale europarlamentarilor PD-L și celor pe care le întreprind preoții din bisericile ortodoxe din Italia. Este momentul să dăm dovadă de solidaritate și de responsabilitate dacă vrem ca eticheta pe care unii politicieni italieni vor s-o aplice României să nu se lipească. Parlamentarii din Italia și societatea italiană trebuie să înțeleagă că problemele de pe piața muncii nu se rezolvă prin astfel de metode și că democrația nu este un fenomen ireversibil și nicio realitate gata făcută, ci una ce trebuie întreținută prin judecarea cumpătată a situațiilor problematice.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Vasile Mocanu - declarație politică cu tema Cum ajutăm fermierii?;

Din partea Grupului parlamentar Partidul Social Democrat PC domnul deputat Vasile Mocanu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Vasile Mocanu:

Mulțumesc, doamna președinte.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o "Cum ajutăm fermierii?"

Criza financiară dă mari bătăi de cap și fermierilor ieșeni. Mărirea dobânzilor la credite e la un pas de a le falimenta afacerile. În ultimele luni, tot mai mulți agricultori din județul Iași, dar probabil că acest lucru se întâmplă în toată țara, au început să-și înstrăineze utilajele pentru a-și plăti ratele la bănci.

Fie că e vorba de tractoare, semănători, pluguri sau discuri, fermierii ieșeni afirmă că scoaterea utilajelor la vânzare este unica modalitate de a ieși din necaz. Și, mai grav, alți agricultori au luat decizia de a vinde tot, adică inclusiv terenul, clădirile și producția, stopând astfel definitiv afacerea. Din păcate, această modalitate reprezintă și o cedare nedorită în fața greutăților vremurilor. Este clar că acești oameni trebuie ajutați. Agricultura românească se bazează pe ei.

Marea problemă este că fermierii din Iași și din România sunt prinși între ciocan și nicovală. Pe de o parte, au crescut foarte mult dobânzile la creditele contractate anterior, de cealaltă parte au început să scadă prețul produselor agricole. Mulți agricultori se plâng că autoritățile nu au venit în ultimele luni cu nicio soluție la problemele cu care se confruntă.

În ultimii patru ani, agricultura românească a fost adusă la sapă de lemn. Lipsa unor strategii coerente de dezvoltare a acestui domeniu atât de important al economiei naționale a făcut ca fermierii din România să privească cu neîncredere spre Ministerul Agriculturii.

Cred că a venit vremea să schimbăm această situație și să dezvoltăm agricultura românească ajutând în primul rând fermierii.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Tudor Ciuhodaru - declarație politică cu titlul Stop, Lăzărescu, la Iași! Episodul al treilea, accident feroviar;

Din partea aceluiași grup parlamentar, domnul deputat Tudor Ciuhodaru.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Mulțumesc, doamna președinte.

Declarația mea politică de astăzi va fi "Stop, Lăzărescu, la Iași! Episodul al treilea, accident feroviar".

În urmă cu câteva zile la Budăi, un camion a fost spulberat de acceleratul Iași-Timișoara. Trenul a deraiat. Rezultatul? Un mort și șase răniți răspândiți între spitalele ieșene. Unul la spitalul de urgență, doi la neurochirurgie, și unul la "Spiridon", trimis mai apoi la Spitalul de pneumologie. Dar dacă ar fi fost mai mulți?

În fiecare zi, serviciul de ambulanță răspunde la sute de solicitări. În fiecare zi, peste 100 de pacienți sunt plimbați între spitalele ieșene. Și nu din vina medicilor. Există o problemă serioasă în organizarea sistemului medical ieșean. Lipsește un spital în structura căruia să existe toate clinicile și compartimentele necesare rezolvării oricărui pacient care reprezintă o urgență medico-chirurgicală.

În orice moment, poate apărea un nou caz Lăzărescu sau Slatina sau Satu-Mare. Dar, de data aceasta, într-un centru vechi și prestigios universitar ieșean. Există o soluție simplă: terminarea rapidă a Spitalului municipal de urgență Iași din curtea Spitalului clinic de urgență "Sfântul Ioan", proiectat în structură monobloc cu toate specialitățile incluse și finalizat în proporție de 80%, în care să funcționeze toate serviciile necesare preluării, diagnozei și tratamentului oricărui pacient care reprezintă o urgență medico-chirurgicală.

Domnule ministru al sănătății, sunteți medic. Puteți percepe această realitate dură în întreaga amploare, precum și faptul că nu ne putem asuma răspunderea apariției unui nou caz cu final nefericit.

Vă solicit sprijinul public în stoparea fenomenului Lăzărescu la Iași, prin terminarea rapidă a Spitalului clinic de urgență din municipiul Iași.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Titi Holban - declarație politică referitoare la Bâlbele Guvernului Boc - incompetență sau nepăsare;

Din partea Grupului parlamentar al PN-L, invit la microfon pe domnul deputat Titi Holban.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Titi Holban:

Mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică se referă la "Bâlbele Guvernului Boc - incompetență sau nepăsare".

Încă de la începutul acestui an, România s-a înscris în trendul nefericit al statelor care traversează o perioadă de recesiune economică. Diferența dintre statul român și alte țări europene este că cele din urmă reacționează coerent în fața crizei, având drept preocupare majoră protejarea marilor companii și a tuturor celor care au un număr mare de angajați. Cu alte cuvinte își protejează cetățenii - contribuabili prin asigurarea locurilor de muncă.

Ce se întâmplă în România are cu totul și cu totul altă descriere: avem un Guvern care face declarații haotice de natură să adâncească sentimentul de nesiguranță și chiar de panică - șomaj în creștere, înghețarea salariilor, blocarea angajărilor.

Mai mult, se pare că actualii guvernanți nu țin cont de unele elemente esențiale, de la care ar trebui să pornească în fundamentarea unui plan de combatere a crizei.

Un exemplu este faptul că, încă din decembrie 2008, România a primit acordul Comisiei Europene pentru noi scheme de ajutor de stat care să finanțeze companiile care au dificultăți, în condițiile în care, în această perioadă, statul are datoria de a păstra locurile de muncă prin protejarea marilor investitori - companii cu număr mare de angajați. Guvernul Boc are datoria de a lua decizii imediate și coerente pentru susținerea acestora în perioada de criză.

Județul Buzău este unul dintre județele care s-a confruntat de-a lungul timpului cu o stare de criză accentuată în care oamenii își pierdeau locurile de muncă. Ultimii patru ani au adus o dezvoltare reală și sănătoasă și pentru această zonă. Iată că acum suntem în pericol de a ne retrăi istoria anilor '90, în care marile companii își închid porțile și mii de oameni rămân fără locuri de muncă.

Atunci a fost guvernarea FSN. Acum, tot ei, sub sigla PD-L-PSD!

 
  Edler András Győrgy - declarație politică cu titlul Redescoperirea dictaturii;

Doamna Daniela Popa:

Urmează Grupul parlamentar al UDMR.

Invit la microfon pe domnul deputat Edler Andras.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Edler András György:

Mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Titlul declarației mele politice este "Redescoperirea dictaturii".

Ședința comună a celor două Camere convocată pentru dezbaterea bugetului de stat și al asigurărilor de stat pe anul 2009 a arătat încă o dată că Parlamentul a încetat să fie instituția de bază a democrației, și s-a transformat într-un circ ordinar, unde noi, deputații și senatorii de bună credință, și, în mod indirect, tot poporul român, suntem priviți ca niște măscărici de niște forțe obscure, al căror singur scop este acapararea totală și irevocabilă a puterii.

Acest eveniment nefericit mi-a adus aminte de o poveste pe care o s-o împărtășesc cu voi, stimați colegi.

A fost odată ca niciodată o țară numită Democrație. La conducerea țării a venit un căpitan, un fost căpitan de nave, viclean în gândire și foarte ambițios. Acest căpitan a decis în ambiția lui că trebuie redescoperită insula numită Dictatura. O insulă descoperită de mult, dar care a fost lăsată uitării o perioadă tot mai mare, datorită efectelor periculoase de intoxicare irecuperabilă a tuturor celor care pășesc pe această insulă.

În vederea atingerii scopului propus, căpitanul și-a format o echipă de marinari, iar pentru asigura succesul acțiunii, le-a promis acestora că munca depusă va fi răsplătită la întoarcere cu drepturi exclusive de jecmănire a unor teritorii pe care le vor primi drept moșii.

În vederea fundamentării unei relații de lungă durată cu Dictatura, căpitanul cel viclean s-a gândit să-i ofere celui care-i este omolog o lucrare intitulată "Metode ultrarapide de degradare a instituțiilor democratice, ghid practic privind exercitarea votului în lipsă de cvorum, metode burtologice de numărare a voturilor și hipnoza ca metodă de dublare a prezenței în Parlament."

Cel care avea să înmâneze acest cadou a notat cu propria-i mână pe coperta interioară a acestei cărți următoarele: "Aceste metode și practici au fost experimentate cu succes în Parlamentul propriei mele țări, așa că nu există nici un dubiu privind eficiența lor."

Nu știm ce s-a întâmplat cu acești marinari, dar cert este că ei nu s-au mai întors niciodată pe tărâmul Democrației. Istoricii noștri cercetează și la momentul actual misterioasa lor dispariție.

Povestea se termină aici, iar nouă nu ne rămâne altceva decât să tragem câteva concluzii în speranța că aceste concluzii ne vor permite să nu mai repetăm greșeala acestor marinari orbi și fără cugetare. Sper că fiecare a înțeles morala acestei povești și nu vom mai cădea în capcana trecutului.

Așa să ne ajute Dumnezeu!

Vă mulțumesc.

 
  Mircea Grosaru - declarație politică intitulată Respectă pentru a fi respectat!;

Doamna Daniela Popa:

Din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale, domnul deputat Mircea Grosaru.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Mircea Grosaru:

Mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi am intitulat-o "Respectă pentru a fi respectat!"

Și este o completare a declarației colegului meu în legătură cu evenimentele neplăcute petrecute în Italia.

Asociația italienilor din România, reprezentantă a minorității italiene în Parlamentul României, a luat act de evenimentele nefavorabile ambelor țări, Italia și România, și, în virtutea bunelor relații existente între cele două state, dorește să-și exprime de la tribuna Parlamentului un punct de vedere oficial în legătură cu situația existentă.

Astfel, titlul ales al declarației politice este valabil pentru ambele părți, datorită unor inabilități cu caracter politic și declarațiilor apărute ca urmare a unor evenimente nefericite.

Declarațiile și sintagmele populiste apărute ca urmare a unor infracțiuni comise de către cetățeni români în Italia nu au putut fi oprite, iar presa și, în general, mass-media italiană, conform menirii sale, nu a făcut decât să escaladeze incidentele, ca o reacție imediată a celor întâmplate.

Cum bine știm însă, nu există în Europa două țări precum România, și Italia, cu asemenea similitudini de limbă, cultură, obiceiuri și trăsături comune, trase parcă la indigo.

Desigur că orice asemănare de acest fel atrage și o reacție inversă a fenomenului, astfel că aceasta a creat o emigrație cu caracter economic, în ambele sensuri, însă de multe ori cu toate consecințele ce implică acest fenomen.

Dacă ar fi să analizăm doar câteva dintre aspectele și efectele pozitive ale emigrației românilor în Italia, înainte sau după anul 1990, nu putem să nu amintim de următoarele aspecte economice cu implicații majore: 1. prin munca prestată de români în Italia, oficial sau neoficial, s-au construit și se construiesc încă multe obiective; 2. multe din muncile agricole din Italia sunt prestate de cetățeni români; 3. personal sanitar calificat în România, asistenți și asistente medicale, prestează servicii de specialitate în diverse clinici de stat sau private din Italia; 4. multe familii de italieni, în marea lor majoritate ocupați cu serviciul, au lăsat casele, bătrânii sau copiii în grija românilor, în semn de încredere în aceștia.

Pot confirma că în cadrul categoriilor de mai sus regăsim mulți cetățeni români de origine italiană, aparținând comunității istorice existente în România.

Referitor la sprijinul Italiei pentru țara noastră, nu putem să nu menționăm următoarele: 1. Italia a sprijinit cu putere intrarea României în Uniunea Europeană, fiind prima țară care a făcut lobby atât în Italia, cât și la nivelul Uniunii (se pot studia stenogramele intervențiilor parlamentarilor italieni atât la Roma cât și la Bruxelles); 2. Italia asigură de lucru unui mare număr de români atât în Italia, cât și în firmele italiene din România; 3. mari companii italiene și-au mutat sediile și producția în România, iar fenomenul continuă; 4. schimburile economice și comerciale dintre cele două țări au crescut fără precedent și sunt mereu în creștere.

În fața unor asemenea argumente majore, desigur că orice problemă de ordin politic, economic sau social, poate fi rezolvată prin dialog și înțelegere.

Vizita recentă a diplomației române la Roma a arătat încă odată că strada dialogului este soluția eficientă în rezolvarea unor incidente care pot apărea involuntar de voința celor două țări, însă intervenția la timp, dar mai ales prevenția sunt soluțiile cele mai eficiente în îndreptarea unor situații conflictuale.

Vă asigur că și Ambasada Italiei la București este la fel de preocupată de rezolvarea pe cale amiabilă a conflictelor.

Acordurile bilaterale dintre state, convențiile europene sau cele semnate între cele două guverne, român și italian, s-au arătat de multe ori ineficiente, dacă nu sunt dublate de acțiuni comune al autorităților, acțiuni de apropiere și cunoaștere a spiritului comun al celor două popoare, român și italian, ale celor două țări surori, Italia și România.

Pe această cale și prin intermediul Grupului de prietenie România-Italia, grup constituit la nivelul Parlamentului României, propun un program "în oglindă" al celor două comunități - Comunitatea istorică italiană din România și Comunitatea românilor din Italia, cu proiecte și acțiuni comune care să coboare la nivelul cetățenilor, pentru o cât mai mare eficiență.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Constantin Chirilă - declarație politică: Stopați orice cale de a mai lăsa loc pentru furturi!;

Din partea Grupului parlamentar al PD-L, invit la microfon pe domnul deputat Constantin Chirilă.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Constantin Chirilă:

Mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Nu i-am dat un titlu, dar dacă ar fi să-l inventez acum l-aș stabili: "Stopați orice cale de a mai lăsa loc pentru furturi!"

Situația economică a României, în cursul acestui an, este una care naște multe întrebări și îngrijorări. Previziunile nu sunt pozitive, iar legea bugetului a arătat cât este de greu să faci atât de multe lucruri necesare, cu atât de puțini bani.

Doresc să vă aduc în atenție un subiect strâns legat de buget, acela al achizițiilor publice. Consider că trebuie să ne preocupăm nu doar de modul în care distribuim resurse financiare, ci și de cel în care acești bani sunt cheltuiți. Este evident că dacă lăsăm o breșă importantă în modul de gestionare și cheltuire a resurselor financiare, orice efort de a oferi cetățenilor condiții mai bune de viață este sortit eșecului.

În acest sens, este absolut vital să revizuim modul de funcționare și legislația sistemului de achiziții publice din România. Statisticile sunt îngrijorătoare și sunt de natură a ne arăta dimensiunile unui sistem în care banii se scurg în buzunarele unor anumite cercuri de interese.

Sistemul electronic de achiziții publice a derulat, în anul 2008, doar 2% din valoarea achizițiilor publice totale din România. Și asta în ciuda obligației autorităților locale și centrale de a mări cota de tranzacționare la 20%.

Consider că este clar pentru toți românii că sunt numeroși bogați din topul de specialitate care au făcut averi cu banii statului. Până la a constata cât de legal sau de puțin legal a fost, prima noastră grijă trebuie să fie aceea de a stopa orice cale de a mai lăsa loc pentru furturi.

Pe ultima sută de metri, guvernarea Tăriceanu a redus perioadele de afișare a anunțurilor de licitație, generând posibilitatea de a se scoate rapid achiziții din sistemul electronic, în beneficiul unei anumite clientele, care a putut obține contracte în mod netransparent.

Dacă 2% din suma tranzacționată prin sistemul electronic reprezintă 303,22 milioane de euro, atunci totalul achizițiilor publice din România în 2008 a fost de peste 15 miliarde de euro. Această cifră este lămuritoare pentru ceea ce se poate întâmpla în spatele ușilor închise ale autorităților decise să evite un sistem transparent de achiziții.

Doamnelor și domnilor,

Consider că trebuie făcut un audit eficient al sistemului de achiziții, care să ne dea o evaluare clară a mecanismului, astfel încât să identificăm măsuri pentru stoparea cheltuirii banilor publici în interese obscure. Nu degeaba ne întrebăm cu toții de ce nu beneficiem de infrastructură și servicii publice mai bune, câtă vreme nu monitorizăm atent cum sunt cheltuiți banii publici.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Raul-Victor Surdu-Soreanu - declarație politică vizând Securitatea alimentară;

Din partea Grupului parlamentar al PSD+PC, domnul deputat Victor Surdu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Raul-Victor Surdu-Soreanu:

Vă mulțumesc.

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi se intitulează "Securitatea alimentară".

Mai sunt doar câteva zile și intrăm în luna martie, lună în care încep însămânțările de primăvară, ceea ce fermierii, specialiștii noștri, țărănimii o numesc "semănatul în mustul zăpezii".

Atât în campania electorală, cât și recent s-a promis, s-au luat și angajamente ferme că în acest an ne vom ocupa în mod deosebit de agricultură, că se va analiza în fiecare ședință de guvern pe un punct distinct al ordinii de zi situația din agricultură, pregătirea pentru însămânțări (arături, semințe, îngrășăminte, pesticide, motorină etc.), că se va analiza situația acordării subvențiilor, a plăților pentru acțiunile sanitar-veterinare, acreditării agriculturii.

De asemenea, s-a promis că, în fiecare lună, se va ține o ședință de guvern într-un județ pentru a analiza mai concret și la fața locului cu factorii de răspundere situația agriculturii și dezvoltarea rurală, în toată complexitatea ei: proiecte de integrare, atragerea fondurilor europene, aspecte legate de protecția mediului, gospodărirea apelor etc.

Cu toată strădania Ministerului Agriculturii, astăzi mai sunt importante sume de bani restante, neplătite agricultorilor din subvențiile și plățile cuvenite anilor 2007 și 2008, iar despre 2009, deocamdată doar se vorbește și atât.

Trebuie apreciat că securitatea alimentară a României, asigurarea condițiilor pentru o producție agricolă durabilă și eficientă reprezintă, mai ales în condiții de criză, soluția ideală pentru a crește produsul intern brut, pentru a da de lucru la foarte multe persoane disponibilizate din alte sectoare, pentru a reduce importurile, la unele produse cum ar fi: carnea de porc, importurile au ajuns la 70% din consum, pentru a echilibra balanța de plăți în valute externe, pentru a ecologiza suprafețele imense necultivate și care, de regulă, sunt pline de gunoaie și materiale plastice.

La data la care susțin această declarație sunt nearate de toamnă aproximativ 4 milioane de hectare teren arabil. Pe suprafețele nearate de toamnă se obțin de regulă producții cu 3000 de kilograme de cereale mai puțin pe hectar, ceea ce reprezintă o pierdere de 12 milioane de tone de cereale, adică peste 2 miliarde de euro. Calculul ar putea continua dacă am transforma cerealele în carne, carnea în preparate și așa mai departe.

La suprafața de mai sus, am putea adăuga încă două milioane de hectare care se lucrează sub media tehnologiilor de mare concurență care se practică astăzi în Uniunea Europeană și în lume, suprafață de pe care am mai putea adăuga o pierdere de aproximativ 6 milioane de tone de cereale.

Consider că încă nu este prea târziu pentru a ridica la rangul de politică națională preocuparea fiecăruia dintre cei din administrația locală și până la Guvern și Parlament, pentru ca în acest an să nu rămână niciun metru pătrat de pământ necultivat. Am putea considera că necultivarea unui metru pătrat de pământ reprezintă un furt din avuția națională, din produsul intern brut.

Iată de ce se impune în regim de urgență o concentrare de forțe în jurul Ministerului Agriculturii și până la nivelul fiecărei primării, pentru a nu lăsa pământ necultivat. Fac apel la fiecare dintre colegii parlamentari, care au fost aleși în colegii uninominale, să se înscrie în acest efort național de cultivare a pământului, efort prin care vom realiza nu numai o creștere a produsului intern brut, dar și importante venituri la bugetul de stat, buget de la care atâtea categorii socio-profesionale așteaptă bani, bani și iar bani.

În spiritul celor afirmate mai sus, un grup de parlamentari am venit în sprijinul Ministerului Agriculturii, în sprijinul fermierilor, și am depus pentru a fi dezbătută în regim de urgență Legea camerelor agricole, lege care presupune o largă descentralizare prin care decizia pentru producții agricole durabile coboară de la nivelul Bruxellesului și Bucureștiului la nivelul comunei, la nivelul producătorului agricol, la nivelul specialiștilor agricoli.

S-a mai depus și Legea comercializării produselor agro-alimentare, lege care reglementează relația între producătorii agricoli, procesatori, comercianți (lanțurile de supermarketuri) și consumatori. Această lege respectă moțiunea pentru rezoluție a Parlamentului European, susținută în Comitetul pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, referitoare la prăpastia dintre prețurile producătorului și prețurile plătite de către consumator și aceasta datorită, în principal, abuzurilor supermarketurilor.

Legea ține seama de raportul Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare a Parlamentului României, semnat de președintele Mihai Tudose, în data de 1.10.2008, precum și de Codul de bune practici pentru comerțul cu produse agro-alimentare, semnat între furnizori și comercianți, tot în 2008, dar care nu se respectă.

Având în vedere importanța acestor două legi, solicităm Biroului permanent al Camerei Deputaților să ia măsurile necesare pentru ca aceste legi să intre în dezbatere în procedură de urgență.

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Săptămâna trecută am susținut o declarație politică care s-a referit la spiritul de solidaritate umană dintre maghiari și români, declanșat spontan, în urma tragediei dispariției violente a sportivului Marian Cozma. Cu această ocazie, îmi manifestam nedumerirea că și astăzi mai sunt încă reprezentanți ai comunității maghiare sau române care, în discordanță cu voința oamenilor, creează disensiuni.

Mai concret, mă refeream la situația din orașul Miercurea Nirajului, în care reprezentanții bisericii ortodoxe nu pot reconstrui biserica distrusă în anul 1940, datorită opoziției majorității maghiare din consiliul local. Cu sprijinul reprezentanților Grupului parlamentar al UDMR și al Bisericii Greco-Catolice, am luat la cunoștință că această speță este mult mai complexă și, ca urmare, după o informare mai atentă, îmi rezerv dreptul de a reveni asupra acestei declarații. Deocamdată, îmi exprim convingerea că nu am lezat pe niciuna dintre părți.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Radu Bogdan Țîmpău - referire la starea cercetării, blocată de incompetență și nepăsare;

Din partea Grupului parlamentar al PNL, invit la microfon pe domnul deputat Bogdan Țîmpău.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

   

Domnul Radu Bogdan Țîmpău:

Mulțumesc, doamna președinte.

Bună dimineața, stimați colegi,

Având în vedere starea de fapt a cercetării, care este blocată de incompetență și nepăsare, am elaborat o declarație politică pe care doresc să v-o citesc astăzi.

Cei 0,18% din produsul intern brut alocați cercetării prin bugetul de stat pe anul 2009, certifică de fapt distrugerea acestui segment care doar, la stadiul declarativ, este considerat important în strategia financiară a actualului Guvern.

Mai mult decât atât, actualii Guvernanți atât de preocupați în a-și acorda bugete cu 20 până la 40% mai mari pentru instituțiile proprii (exemple sunt bugetele Administrației Prezidențiale și ale Camerei Deputaților) tratează cu dispreț acest domeniu strategic pentru dezvoltarea viitoare a României. Deși au fost acordate suplimentări - la presiunea publică - acestea sunt rămășițe de la mesele bogate ale altor instituții.

Realitatea este una dureroasă: subfinanțarea actuală va duce la stoparea majoritatea contractelor multianuale aflate în derulare și la distrugerea concurenței. De asemenea, România își va consolida renumele de exportator de materie cenușie prin continuarea exportului de tinere eminențe. Studenții nu vor mai fi atrași să se angajeze în domeniul cercetării în România, preferând institutele de cercetare din Europa. Mai mult decât atât, actuala situație va duce în curând la destrămarea multor colective de cercetare, aflate în situația de a nu fi plătite.

Reamintesc pe această cale că România și-a luat angajamente ferme atât prin Strategia în domeniul cercetării 2007-2013, care prevede fonduri de 1% din p.i.b., cât și prin Agenda de la Lisabona care proiectează alocarea în 2010 a 3% din p.i.b.

Autoritățile guvernamentale trebuie să dea dovadă de responsabilitate și de viziune și, de aceea, solicit implementarea unui plan de stopare a crizei din domeniul cercetării și finanțarea corespunzătoare a unuia dintre cele mai importante segmente pentru viitorul României.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Doinița-Mariana Chircu - declarație politică intitulată Violența în școli;

Din partea Grupului parlamentar al PD-L, urmează la microfon doamna deputat Doinița Chircu.

Vă rog, doamna deputat, aveți cuvântul.

   

Doamna Doinița-Mariana Chircu:

Mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică frizează un fenomen care din păcate pentru noi toți există, se extinde în fiecare zi și riscă să amenințe grav starea de sănătate a școlii și a societății românești: "Violența în școli".

Calitatea mea de deputat și cadru didactic m-a condus la concluzia că deficitul nostru de educație este mult mai grav decât cel financiar.

Din anul 1990 și până în prezent, fiecare ministru al învățământului a dorit să fie reformator, dar reformă după reformă a condus la antireformă.

Școala românească are o mare problemă, ea pune preț mai mult pe parcurgerea programelor încărcate, încă din primii ani de școală copiii trebuind să învețe seturi întregi de informații la fiecare disciplină, uitându-se, de fapt, ceea ce este mai important pentru ei: socializarea și pregătirea lor de a intra corect în viață, pentru că nu trece o zi fără o știre legată de agresivitatea în școli, de infracțiuni în rândul minorilor, iar aceștia cred că totul le este iertat, că totul le este permis.

Stimați colegi,

În România delicvența juvenilă există și ia amploare.

Acest lucru este evidențiat și de datele statistice, infracționalitatea în rândurile minorilor devenind un fenomen social care dă fiori societății românești.

Familia, școala trebuie să se implice mult mai mult în educația tinerilor.

Un minor delicvent este, de fapt, o victimă, și nu un vinovat conștient de responsabilitățile ce i se impută, și aceasta datorită faptului că el nu are sprijin moral oferit de adultul de lângă el, îi lipsesc protecția și sprijinul familiei, dar și educația primită în școală.

Trebuie luate urgent măsuri, iar la nivelul fiecărui județ să se inițieze proiecte care să ofere șanse tuturor tinerilor, indiferent de mediul din care provin, să se identifice și să se remedieze problemele din școlile și comunitățile cărora le aparțin, dar nu în ultimul rând să existe mai multă exigență și strictețe în aplicarea legilor și a planurilor de acțiune pentru reducerea infracționalității în rândul tinerilor.

Acest lucru trebuie făcut cât mai urgent, pentru că știm bine că situația economică este cea care influențează rata infracționalității în rândul elevilor, iar în contextul crizei financiare din acest an, trebuie să fim mai atenți, mai prudenți, familia și școala trebuie să ia măsurile necesare pentru a îndepărta cauzele care contribuie la apariția acestui fenomen, prin monitorizarea și controlul în aplicarea cât mai corectă a regulilor din școli.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, doamna deputat.

 
  Sonia-Maria Drăghici - declarație politică intitulată Cetatea Oradea - punct de atracție turistică și culturală de anvergură;

Din partea Grupului parlamentar al PSD+PC, mai are cineva declarație? Doamna Sonia-Maria Drăghici. Aveți cuvântul, doamna deputat.

   

Doamna Sonia-Maria Drăghici:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se referă la un obiectiv deosebit de important și drag orădenilor:

"Cetatea Oradea - punct de atracție turistică și culturală de anvergură".

Ansamblul arhitectonic al Cetății Oradea îmbină două stiluri: al Renașterii târzii de factură italiană, remarcat la zidul din incintă realizat în secolul al XVI-lea (în stil bastionar nou) și cel baroc, din interiorul cetății, la construcțiile ridicate de austrieci în timpul a trei mari campanii edilitare pe care le-au desfășurat în cetate.

Cetatea Oradea este cunoscută ca un loc în care istoria și cultura românilor sunt la ele acasă.

Din păcate, de-a lungul timpului, masivele infiltrații de apă pluvială au afectat serios pardoselile și pereții de la parter, încăperile de la etajul al II-lea, iar instalația electrică, șarpanta, hidranții de incendiu, tâmplăria, instalațiile sanitare, tencuielile exterioare și acoperișul se află într-o avansată stare de degradare, în toate cele patru corpuri ale clădirii.

Acest lucru nu poate decât să ne îngrijoreze și să ne îndemne la acțiune, pentru că nu putem sta indiferenți la degradarea unui astfel de obiectiv. Iată de ce salut și îmi exprim sprijinul pentru inițiativa municipalității orădene, care vrea să obțină fonduri nerambursabile europene pentru transformarea Cetății Oradea într-un punct de atracție turistică și culturală majoră, cu următoarele funcțiuni: bibliotecă municipală, galerie municipală de artă, centru de cultură și civilizație tradițională, muzeu multiconfesional.

Tot aici ar putea lua ființă un centru european de studii și cercetări religioase, un complex multifuncțional, un centru de documentare și perfecționare în domeniul resurselor umane, chiar o casă a căsătoriilor, o casă de oaspeți și un arheoparc.

Fac un apel de la această tribună a Parlamentului la autoritățile locale și centrale să sprijine acest proiect de restaurare a Cetății Oradea și doresc să le transmit orădenilor că, în calitate de reprezentant al lor în Camera Deputaților, voi sprijini orice demers ce vine în întâmpinarea dorințelor și nevoilor locuitorilor acestui frumos oraș.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, doamna deputat.

 
  Cristian-Ion Burlacu - declarație politică intitulată Doamnele ministru blochează comunicarea;

Din partea Grupului parlamentar al PNL, îl invit la microfon pe domnul deputat Cristian Burlacu. Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Cristian-Ion Burlacu:

Doamna președinte, stimați colegi,

Bună dimineața! Declarația mea politică se numește: "Doamnele ministru blochează comunicarea".

Atunci când am aflat că funcțiile de ministru al tineretului și turismului sunt ocupate de cele două doamne - Udrea și Ridzi - am avut speranța că prin natura lucrurilor va exista o comunicare mai bună și mai deschisă pe subiectele de interes.

Considerând că Festivalul Olimpic al Tineretului European (FOTE) din 2013 este o șansă ce nu trebuie ratată de către România, fiind o rampă de lansare în promovarea turismului, mi s-a părut important să existe un dialog și o transparență decizională din partea celor două ministere amintite.

Surpriza a fost totală în momentul în care am încercat să verific stadiul proiectului și opinia oficială a ministerelor privind FOTE pe site-urile celor două instituții.

Dintre toate ministerele, singurele care nu beneficiază de un site sunt cele două instituții menționate.

În acest fel, mă întreb de ce doamnele ministru neglijează un domeniu de comunicare atât de important, ținând cont de faptul că cei care sunt interesați de politicile lor își extrag mare parte a informației de pe internet: de exemplu, tinerii și operatorii de turism.

Mai mult, se încalcă, pe lângă dreptul la informație, și prevederea conform căreia orice lege trebuie să beneficieze în prealabil de o dezbatere publică, primul pas fiind postarea pe site-urile oficiale.

Se vede treaba că doamnei ministru Udrea îi este mult mai ușor să vorbească de la Milano despre dezvoltarea turismului în general, fapt care nu presupune o abordare concretă, decât să discute aplicat pe un set de măsuri.

Am mari îndoieli că la vremea desfășurării FOTE cele două doamne vor mai ocupa fotoliile de ministru, dar proasta gestionare a acestui proiect și neglijența de care dau dovadă sunt de natură să prejudicieze una dintre cele mai importante competiții europene.

În consecință, solicit celor două ministere ieșirea din acest protocol al tăcerii pe subiectul FOTE și deschiderea unui dialog constructiv cu autoritățile locale și cu cetățenii, precum și adoptarea unei atitudini responsabile.

Mulțumesc.

 
  Florian Daniel Geantă - declarație politică intitulată Român în Europa;

Doamna Daniela Popa:

Urmează Grupul parlamentar al PD-L. Îl invit la microfon pe domnul deputat Daniel Geantă. Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Florian Daniel Geantă:

Mulțumesc, doamna președinte.

Domnilor colegi, declarația mea de astăzi se numește: "Român în Europa".

Doamnelor și domnilor deputați, De mai bine de un an de zile, presa internațională și românească ne prezintă actele de adevărată teroare pe care conaționalii noștri le săvârșesc în afara teritoriului României.

Violuri, furturi, înșelăciuni, spargeri și nu cred că este vreun domeniu de infracționalitate care să nu planeze asupra românilor.

Sunt ele adevărate sau nu? Sunt ele exacerbări ale presei sau nu? Este cu totul adevărat că, în acest context internațional tensionat, primii vinovați sunt găsiți imigranții, iar stigmatul cade, în primul rând, asupra acestora.

De asemenea, este adevărat că românii reprezintă una dintre comunitățile cele mai numeroase în țări precum Italia, Spania sau Franța.

Dar asta nu justifică nicidecum nici comportamentul conaționalilor noștri și nici al autorităților sau oamenilor politici din aceste țări.

Nu cred că trebuie să amintesc nimănui că acești imigranți au reprezentat și reprezintă motorul dezvoltării economice în aceste țări.

Nu cred că trebuie să mai amintesc că, în istorie, chiar populația țărilor enunțate mai sus a fost subiectul unor migrații masive în secolul trecut, iar scandaluri de tipul "Giovanna Reggiani" s-au înregistrat și atunci, și poate chiar în proporții mult mai mari mafia italiană, cartelurile drogurilor etc.

Eu personal cred că am trecut în cu totul altă epocă și aplanarea sau chiar rezolvarea unor astfel de fenomene presupune un efort concertat al nostru, al tuturor: și al românilor, și al italienilor, spaniolilor, francezilor etc.

Nu castrarea violatorilor este soluția, așa cum propunea un om politic din Liga Nordului Italiană! Nu împușcarea infractorilor! Nici repatrierea lor, ca după două zile să se reîntoarcă de unde au plecat! Nu măsurile extreme, stimați colegi, sunt "soluțiile finale".

"Soluțiile finale" nu mai au ce căuta nici măcar în glumele oamenilor politici care se doresc europeni.

Soluția pe care v-o propun este legată de o mai bună colaborare la toate nivelurile: parlamentar, guvernamental, diplomatic și în toate domeniile unde vom considera necesar.

Eliminarea oricărei forme de discriminare între cetățenii europeni se impune, de asemenea.

Nu trebuie să mai avem de a face cu termenii precum infractori români, polonezi, unguri, italieni etc.

Ei sunt cu toții europeni, și sunt cu toții egali în fața legii, iar infracțiunile săvârșite de oricare dintre aceștia să fie sancționate cu măsuri similare.

Doamnelor și domnilor, Fiecare dintre noi trebuie să-și dea concursul pentru ca cetățenilor noștri, care își văd în mod corect de viața lor, să nu le mai fie frică și rușine să iasă pe stradă, oriunde s-ar afla ei pe teritoriul Uniunii Europene.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Constantin Severus Militaru - declarație politică intitulată Cultura românească, necunoscută în Europa;

Din partea aceluiași grup parlamentar PD-L, domnul deputat Constantin Militaru. Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Constantin Severus Militaru:

Mulțumesc, doamna președinte.

Declarația mea politică de astăzi se numește: "Cultura românească, necunoscută în Europa".

Doamnelor și domnilor deputați, Cea mai mare realizare a ultimilor douăzeci de ani este reprezentată, fără echivoc, de reîntoarcerea României acolo unde-i era locul, în marea familie europeană.

Puțini au înțeles însă că integrarea noastră în Uniunea Europeană nu este doar o problemă de natură economică, politică sau administrativă, ci și una culturală. Europa însăși are nevoie de diversitate culturală pentru a continua să se construiască.

Una dintre trăsăturile marcante ale civilizației europene de-a lungul istoriei este, dincolo de rădăcinile sale creștine, și poate tocmai din cauza acestora, schimbul, deschiderea, curiozitatea pentru lumea exterioară și cultura alterității.

Și există o identitatea europeană construită de această cultură care este unul dintre fundamentele proiectului european de astăzi.

În Europa extinsă, proiectul cultural european mi se pare că trebuie să ocupe un loc de frunte: aștept ca el să prindă formă, aș dori ca el să lase mai mult loc multilingvismului, valorizării culturilor naționale.

Stimați colegi, Ce facem noi și România în acest sens? Cât de mult și cât de bine promovăm în țară, și mai ales în străinătate, valorile culturii române? Nu cred că aș greși dacă aș spune că nu facem aproape nimic.

Este și motivul pentru care, astăzi, dacă veți întreba orice cetățean al Uniunii Europene ce știe despre români și România, răspunsurile vor rămâne invariabil aceleași: Hagi, Comăneci, Dracula și mai recent că suntem cei mai periculoși infractori ai Europei.

Când ne vor identifica europenii după veselia chiotului maramureșean, după frumusețea straiului popular tradițional, după bucatele noastre gustoase, necunoscute de nimeni, după lăuta românească? Când se vor studia în școlile Europei ideile lui Cioran, ale lui Eugen Ionescu, Mircea Eliade, poeziile fără egal ale lui Eminescu sau poveștile fără egal ale lui Creangă? Când vor ieși din anonimat cele mai grațioase sculpturi ale secolului XX ale lui Brâncuși, tablourile și frescele lui Grigorescu? Dragi colegi, Avem atâtea de spus Europei și din păcate nimeni nu spune nimic despre noi și cultura noastră.

Va trebui să fim o națiune vie din punct de vedere cultural și să dăm tot concursul pentru a construi o identitate culturală românească.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Mihai Lupu - declarație politică intitulată Odiseea bugetului prin Parlament - secvențe;

Din partea Grupului parlamentar al PSD+PC, mai este cineva în sală care trebuie să citească declarația? Nu.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Mihai Lupu.

Vă invit la microfon, domnule deputat, aveți cuvântul.

   

Domnul Mihai Lupu:

Mulțumesc, doamna președinte.

Declarația mea politică se numește: "Odiseea bugetului prin Parlament - secvențe".

Stimați colegi,

Săptămâna trecută, în cadrul dezbaterilor din Parlament asupra Legii bugetului de stat pe anul 2009, coaliția PD-L-PSD a funcționat ca un automat cu voturi "împotrivă" la amendamentele elaborate de senatorii și deputații din Opoziție.

Nici încălcarea repetată a procedurilor și Regulamentelor celor două Camere, nici necesitatea reală a unor schimburi consistente de opinii pe anumite subiecte nu au întrerupt în mod semnificativ manifestarea unei asemenea atitudini total ostile.

A fost o demonstrație sterilă și inutilă a forței brute a puterii actuale... Ori poate inginerii din Guvernul Emil Boc au calculat fără eroare când au măsurat cu raportorul și au întocmit Proiectul de buget "perfect" pentru anul 2009, astfel încât nu mai există nicio investiție ce trebuia inclusă în respectivul document și nici nu se regăsește acolo după votul în Parlament.

Și dacă, prin reducere la absurd, ar fi existat, în niciun caz Opoziția - slab reprezentată sub aspect numeric - nu ar fi putut avea apanajul să o descopere și să o susțină.

În această logică, funcția Opoziției este eminamente "negativă".

În fond, e o chestiune "neserioasă", în opinia unora, a încerca să cuprinzi reabilitări ale unor sectoare de drum național, renovări sau construcții ale unor unități spitalicești, reparații ale unor cămine culturale ori lăcașe de cult sau alte asemenea "nimicuri" în "bugetul de criză" al Cabinetului Boc, cu multe idei trâmbițate intens și apoi retrase subit, ministere reinventate de dragul unora și tichete de vacanță absolut necesare într-o perioadă de austeritate.

Chiar daca unii parlamentari democrat-liberali sau social-democrați au manifestat o atitudine duplicitară, votând "pentru" amendamentele ce vizau diviziunile administrativ-teritoriale pe care le reprezentau, dar respingând cu nonșalanță proiectele similare din alte județe, coaliția PD-L-PSD își va asuma în exclusivitate forma și maniera de adoptare a bugetului pe 2009 și le va transforma negreșit în capital electoral negativ.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Iosif Veniamin Blaga - declarație politică referitoare la aprobarea bugetului de stat pe anul 2009;

Din partea Grupului parlamentar al PD-L, în ordinea înscrierii la grup în această listă, domnul deputat Mihail Boldea este în sală? Nu.

Urmează la cuvânt domnul deputat Iosif Blaga.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Iosif Veniamin Blaga:

Stimată doamnă președinte, Doamnelor și domnilor colegi, Vin astăzi în fața dumneavoastră pentru a susține următoarea declarație politică, referitoare la aprobarea bugetului de stat pe anul 2009.

Potrivit art.140 alin.(5) din Secțiunea a 6-a, referitoare la "Desfășurarea ședinței Camerei Deputaților", articol pe care îl consider valabil și în cazul desfășurării ședințelor comune, apreciez că prin modalitatea de adresare și acuzele aduse deputaților din spectrul politic majoritar, anumiți parlamentari ai PNL au deformat realitatea cotidiană.

De asemenea, consider că s-a adus atingere imaginii instituției parlamentare, prin modul în care reprezentanții PNL au contribuit la dezbaterea și aprobarea bugetului de stat pe anul 2009.

Parlamentarii coaliției majoritare, în speță subsemnatul, au formulat amendamentele necesare pentru a fi aprobate de Parlamentului României, în vederea finanțării obiectivelor cuprinse în acestea, prezentând situația în mod obiectiv și ținând cont de posibilitățile financiare ale bugetului de stat pe anul 2009.

În cerințele noastre am fost realiști, cunoscând foarte bine nevoile complexe ale comunităților pe care le reprezentăm și am luat în considerare toate sursele de finanțare alternative bugetului de stat, pe care considerăm că trebuie să-l degrevăm de cheltuielile ce se pot suporta din fonduri europene.

Nu cred că obiceiul unora de a ne lua peste picior oricum și oricând este benefic Parlamentului României.

Nu sunt de acord cu asemenea abordări care consumă din timpul prețios, din cel dedicat activității parlamentare și care tărăgănează luarea unor decizii importante și în timp util, cu atât mai mult cu cât România se confruntă în prezent cu grave probleme financiare.

Stimați colegi, Am speranța că la multe din problemele noastre interne și externe actualul Parlament, împreună cu Guvernul vor găsi soluțiile necesare pentru îmbunătățirea stării națiunii noastre, luând în serios problemele abordate.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Mircia Giurgiu - declarație politică intitulată Ce voi face pentru clujeni?;

Din partea aceluiași grup parlamentar și ultimul deputat care va lua cuvântul astăzi la declarații politice, domnul Mircia Giurgiu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Titlul declarației mele politice de astăzi este: "Ce voi face și pentru clujeni?" În campania electorală din anul 2008 mi-am asumat în fața cetățenilor municipiului Cluj-Napoca, dar nu numai, o serie de proiecte.

Printre acestea se numără:

  • Susținerea construirii complexului sportiv Ion Moina.
  • Finalizarea construcțiilor de biserici din cartier.
  • Realizarea în fiecare cartier a unor cluburi pentru pensionari, destinate activităților cultural-recreative.
  • Instituirea unei "zile a cartierului" care să cuprindă manifestări cultural-sportive având drept scop dezvoltarea unei identități culturale.
  • Dezvoltarea aeroportului internațional din Cluj-Napoca, concomitent cu realizarea unui proiect de perspectivă privind dezvoltarea aeroportului din Luna-Câmpia Turzii.
  • Înființarea de oficii prefecturale la nivelul cartierelor, care să deservească atât locuitorii din cartier, cât și locuitorii noilor cartiere de locuințe aflate în vecinătate.
  • Amenajarea râului Someș prin construirea de docuri pentru ambarcațiuni de agrement, amenajarea de locuri de promenadă și a unei plaje.
  • Sprijinirea Clubului Sportiv "Viitorul" pentru construirea unei săli de sport.
  • Sprijinirea Liceului Teoretic "Eugen Pora" pentru mansardarea clădirii și construirea unei săli de sport în incinta acestei unități de învățământ preuniversitar.
  • Sprijinirea Școlii generale "Ion Creangă" pentru construirea unei săli de mese, a unei rampe pentru elevii cu dizabilități motorii și a unei centrale termice proprii.
  • Construirea unei baze sportive care să includă o sală de sport multifuncțională și terenuri de sport în incinta Liceului cu program sportiv din Cluj-Napoca; obținerea unei finanțări pentru construirea unei centrale termice proprii; sprijin pentru obținerea unei finanțări în vederea finalizării proiectului care include supraetajarea clădirii școlii cu încă 10 săli de clasă și anexe; sprijin pentru alocarea și aprobarea, printr-o hotărâre de consiliu local, a unor sume de bani pentru premierea elevilor sportivi de la Liceul cu profil sportiv din Cluj-Napoca; obținerea unui microbuz pentru transportul elevilor la competițiile sportive; sprijin pentru finanțarea construirii și amenajării unui teren de fotbal și a unei piste de atletism, precum și pentru obținerea finanțării unui campus sportiv școlar.

Pentru diminuarea efectelor negative ale globalizării pentru salariați, voi sprijini angajații care și-au pierdut locurile de muncă în urma schimbărilor din structura comerțului mondial, astfel încât aceștia să-și găsească un alt loc de muncă în cel mai scurt timp. Acest ajutor va fi realizat prin intermediului Fondului european de ajustare la globalizare, lansat de UE în anul 2007, care acordă sprijin financiar în valoare de până la 500 milioane euro anual.

Începând cu anul 2007, Fondul european de ajustare la globalizare poate finanța politici active privind piața muncii, care se axează exclusiv pe sprijinirea salariaților afectați de concedierile cauzate de procesul de globalizare. În acest proiect dorim să includem toate persoanele din județul Cluj care și-au pierdut locul de muncă.

Precizez, încă odată, că voi depune toate diligențele pentru ca aceste proiecte să fie finalizate.

Reamintesc și susțin în continuare că indiferent ce s-a spus în ultimele zile, autostrada Transilvania și centura ocolitoare vor fi construite cel puțin pe tronsonul Gilău - Câmpia Turzii vor fi terminate până la sfârșitul acestui an, la fel și centura Vâlcele-Apahida.

Vă mulțumesc frumos.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
   

Stimați colegi,

Vreau să vă anunț că o serie dintre colegii noștri parlamentari au depus în scris declarațiile lor politice, și anume: de la Grupul parlamentar al PD-L, domnii deputați Dănuț Liga, Cosmin Popescu, Petru Călian, Daniel Buda, Viorel Arion, Mihaela Șandru, Zanfir Iorguș, Răzvan Mustea Șerban, Marius Neculai, Viorel Cărare, William Brânză, Cristian Petrescu, Sanda Maria Ardeleanu, Alin Popoviciu, Ioan Botiș, Daniel Bărbulescu, Mihail Boldea, Adrian Gurzău, domnul secretar Dumitru Pardău și domnul deputat Movilă Petru; din partea Grupului parlamentar al PSD+PC au depus în scris declarațiile politice domnii deputați Ioan Stan, Costică Macaleți, Valeriu Zgonea, Ioan Munteanu, Iuliu Nosa, Bogdan Liviu Ciucă, Mircea Drăghici; din partea Grupului parlamentar al PNL au depus în scris declarațiile politice domnii deputați Gigel Știrbu, Nini Săpunaru, George Coroamă, Eugen Nicolăescu, Gheorghe Dragomir, Marin Almăjanu, Viorel Palașcă, Florin Țurcanu, Alina Gorghiu, Horia Uioreanu, Ionuț Stroe, George Dumitrică și Cristian Adomniței.

Cu aceasta am încheiat ședința consacrată declarațiilor politice.

La ora 10,00 va începe ședința Camerei Deputaților, cu toate problemele înscrise pe ordinea de zi.

Vă mulțumesc.

 
     

(Următoarele intervenții și declarații politice au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la președintele de ședință.)

 
    Costică Macaleți - intervenție cu tema Dragobetele - sărbătoarea românească a dragostei;

Domnul Costică Macaleți:

"Dragobetele - sărbătoarea românească a dragostei" Declarația mea politică de azi vine în sprijinul unei tradiții populare românești, care nu trebuie să fie înlocuită cu o sărbătoare importată.

Este vorba despre Dragobete.

La 24 februarie, în ziua când Ortodoxia sărbătorește Aflarea capului Sf. Ioan Botezătorul, spiritualitatea populară consemnează ziua lui Dragobete, zeu al tinereții în panteonul autohton, patron al dragostei și al bunei dispoziții. La noi, Dragobete era ziua când fetele și băieții se îmbrăcau în haine de sărbătoare și, dacă timpul era frumos, porneau în grupuri prin lunci și păduri, cântând și căutând primele flori de primăvară.

Fetele strângeau în această zi ghiocei, viorele și tămâioase, pe care le puneau la icoane, pentru a le păstra până la Sânziene, când le aruncau în apele curgătoare.

Dacă, întâmplător, se nimerea să găsească și fragi înfloriți, florile acestora erau adunate în buchete ce se puneau, mai apoi, în lăutoarea fetelor, în timp ce se rosteau cuvintele: "Floride fragă/Din luna lui Faur/La toată lumea să fiu dragă / Urăciunile să le desparți".

În dimineața zilei de Dragobete, fetele și femeile tinere strângeau zăpada proaspătă, o topeau și se spălau cu apa astfel obținută pe cap, crezând că vor avea părul și tenul plăcute admiratorilor.

De obicei, tinerii, fete și băieți, se adunau mai mulți la o casă, pentru a-și "face de Dragobete", fiind convinși că, în felul acesta, vor fi îndrăgostiți întregul an, până la viitorul Dragobete.

Această întâlnire se transformă, adesea, într-o adevărată petrecere, cu mâncare și băutură.

De multe ori, băieții mergeau în satele vecine, chiuind și cântând peste dealuri, pentru a participa acolo la sărbătoarea Dragobetelui. Uneori, fetele se acuzau unele pe altele pentru farmecele de urăciune făcute împotriva adversarelor, dar de cele mai multe ori tinerii se întâlneau pentru a-și face jurăminte de prietenie. Se mai credea că, în ziua de Dragobete, păsările nemigratoare se adună în stoluri, ciripesc, își aleg perechea și încep să-și construiască cuiburile, păsările neîmperecheate acum rămânând fără pui peste vară.

Oamenii bătrâni țineau această zi pentru friguri și alte boli. Dragobetele era sărbătorit în unele locuri și la data de 1 martie, deoarece se considera că el este fiul Dochiei și primul deschizător de primăvară. Obiceiurile de Dragobete, zi așteptată cândva cu nerăbdare de toți tinerii, în special din nordul Moldovei, au fost în bună parte uitate, păstrându-se doar în amintirea bătrânilor, iar în ultimii ani, Dragobetele autohton riscă să fie dat cu desăvârșire uitării, el fiind înlocuit de acel Sfânt Valentin ce, totuși, nu are legătură cu spiritualitatea românească.

Această declarație politică nu vine să combată o sărbătoare importată.

Ea vine însă să arate că poporul român are propria sărbătoare a dragostei și trebuie să ne promovăm obiceiurile noastre, care nu sunt cu nimic mai prejos decât cele din alte regiuni ale lumii.

    Adrian Gurzău - declarație politică: Guvernul Tăriceanu i-a furat pe români prin factura la gaz, în disprețul regulilor europene; Cum a ajuns cetățeanul român să fie furat prin acte normative semnate de Guvernul Tăriceanu;

Domnul Adrian Gurzău:

"Guvernul Tăriceanu i-a furat pe români prin factura la gaz, în disprețul regulilor europene "; "Cum a ajuns cetățeanul român să fie furat prin acte normative semnate de Guvernul Tăriceanu."

Un ordin al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, semnat de secretarul de stat Olosz Gergely, a stabilit o formulă de calcul la prețului gazului care bagă în buzunarele furnizorilor cu 24% mai mult decât trebuie, de la fiecare român plătitor.

Dintr-o simplă trăsătură de condei, Agenția de Reglementare subordonată direct premierului Tăriceanu i-a furat pe români toată iarna la factura de gaz și a încălcat cu nesimțire regulile europene.

Sunt sigur că, în această iarnă, toți cetățenii români s-au întrebat de ce au facturi atât de mari la plata gazelor naturale.

Și sunt sigur că nimeni nu le-a putut răspunde la această întrebare.

Nici măcar cei care ar fi trebuit, prin natura obligațiilor lor legale, să vegheze la bunul mers al lucrurilor în acest domeniu nu au făcut-o.

Și nu au făcut-o, tocmai pentru că ei sunt principalii vinovați pentru acest furt premeditat.

Despre ce este vorba? Autoritățile române au fost obligate să pregătească integrarea europeană printr-o serie de măsuri de uniformizare a procedurilor și uzanțelor vizând relația consumatorului cu mari furnizori de utilități publice.

Din 2005, fosta Autoritate Națională de Reglementare din domeniul Gazelor Naturale a decis modificarea modului de facturare a gazelor naturale.

Din momentul integrării în Uniunea Europeană, adică din 2007, ar fi urmat să nu mai plătim volumul de gaze naturale consumat, ci efectul caloric dat de acel volum de gaze, așa cum plătesc cetățenii europeni.

Modificarea modului de facturare a consumului de gaze naturale nu s-a făcut odată cu admiterea României în Uniunea Europenă, ci un an și jumătate mai târziu, la 1 iulie 2008.

Însă, nici atunci nu au făcut-o cum spuneau normele UE, dimpotrivă au conceput în Ordinul 65/2008 o formulă de calcul diferită de cea a standardelor europene, prin care-i fură pe români la factură cu circa 24%.

Cu alte cuvinte, Autoritatea Națională de Reglementare din domeniul Energiei (ANRE), al cărei președinte avea 50 de mii de euro venituri lunare din bugetul țării, a furat premeditat în cârdășie cu furnizorii de gaze.

Ca să explicăm: metodologia de conversie a tarifului de la volumul de gaze consumat la eficiența energetică consumată de beneficiari a fost făcută astfel încât să avantajeze furnizorul de gaze naturale în detrimentul populației.

De ce este defavorizat consumatorul român în raport cu cel european, în beneficiul furnizorului de gaze naturale? În primul rând, pentru că, deși metodologia europeană stabilește ca etalon pentru condițiile în care se face conversia volum/putere energetică temperatura de zero grade Celsius, ANRE a stabilit ca etalon temperatura de 15 grade Celsius, fapt care induce, conform legilor fizicii, un volum mai mare de gaz luat în calcul la plata facturii.

Din această cauză, consumatorul român plătește o factură cu aproximativ 9,1% mai mare.

În al doilea rând, determinarea compoziției chimice și a puterii calorice, se face, după metodologia europeană, la o temperatură standard de 25 de grade Celsius.

La noi, determinarea puterii calorice a gazului se face, prin decizia ANRE, la o temperatură mai scăzută, de 15 grade Celsius, ceea ce modifică rezultatul, fapt care duce - din nou - la discriminarea consumatorului român în comparație cu cel european.

Din această cauză, consumatorul român plătește o factură cu aproximativ 11% mai mare.

În al treilea rând, Ordinul ANRE (62/2008) lasă la latitudinea producătorilor de contoare de gaz marja de eroare metrologică, în loc să o limiteze într-un mod rezonabil, care să nu permită spolierea consumatorului casnic.

De asemenea, ordinul nu fixează și nu limitează în timp până când aparatele de măsură (contoare) să scadă marja de eroare.

Din marja de eroare inacceptabil de mare, la unele contoare de 4%, plătitorul român de factură poate să scoată mai mult cu 4% la factura de gaz decât cetățeanul european.

Prin urmare, cer Parlamentului crearea unei Comisii de analiză a prețului și sancționarea celor responsabili.

Cer ca fostul președinte ANRE, Olosz Gergely, să răspundă pentru Ordinul 62 din 2008 prin care a furat din buzunarele românilor, cu fiecare factură, 24% din valoarea facturii.

    Alina-Ștefania Gorghiu - declarație politică cu subiectul Un buget pentru deputați cât 10 cămine de bătrâni;

Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:

"Un buget pentru deputați, cât 10 cămine de bătrâni"

Aș vrea să vă vorbesc astăzi despre ignoranța cu care a fost concepută Legea bugetului de stat pe anul 2009 și pe care am sperat că amendamentele o vor aduce cât mai aproape de interesul real al cetățenilor.

În calitate de deputat PNL, de deputat al Colegiului 22 din sectorul 5, am depus două amendamente în sprijinul celor pe care îi reprezint în Parlament.

Am semnalat probleme concrete pentru cetățenii din zonele Cotroceni, 13 Septembrie, Panduri și Mihail Sebastian.

Sunt însă probleme cărora suficiența celor ajunși la Guvernare nu le-a lăsat prea multe soluții de rezolvare.

Ambele amendamente au fost respinse într-un iureș nebun de susținere a Coaliției majoritare, manifestat orbește din băncile colegilor de la PD-L și PSD.

Nu a contat că suma solicitată, o sumă infimă comparativă cu amploarea unui buget de stat, ar fi ajutat la înființarea primului azil pentru vârstnici din sectorul 5.

Nu a contat că aprobarea acestui amendament ar fi venit în întâmpinarea unei nevoi reale a bătrânilor - aceea de a-și petrece amurgul vieții în condiții decente.

Nu îmi rămâne decât să constat că bătrânii sunt defavorizați într-o guvernare care se lăuda că va avea grijă de ei cu prioritate.

Totodată, pentru locuitorii Colegiului 22 care ajung zilnic la urgențe, atacați fiind de câinii vagabonzi de pe străzi, amenajarea a șase adăposturi pentru animalele fără stăpân ar fi reprezentat o mană cerească, iar aprobarea amendamentului meu, depus în acest sens, ar fi implicat o majorare nesemnificativă a bugetului.

Vorbesc despre o sumă echivalentă cu cheltuielile făcute cu numai 10 parlamentari într-un an de zile.

Stimați colegi, statisticile la nivel de București, din noiembrie 2008, demonstrează că nu zece, ci 100 de oameni, copii și adulți deopotrivă, sunt victimele câinilor vagabonzi în fiecare zi.

Atât construirea unui azil pentru vârstnicii din colegiu, cât și amenajarea de adăposturi pentru câinii fără stăpân sunt proiecte pe care le-am susținut încă din timpul campaniei electorale.

Sunt proiecte pe care le-am pregătit împreună cu locuitorii Colegiului 22, ca răspuns la problemele cu care oamenii de aici se confruntă zi de zi.

Ignoranța cu care au fost tratate, la pachet cu celelalte amendamente perfect pertinente ale Opoziției, nu demonstrează decât o crasă rea-voință din partea celor care au votat politic pentru respingerea acestor proiecte.

Dictatura majorității vrea să ne facă să credem că toate amendamentele propuse de către parlamentarii liberali sunt lipsite de sens.

Sau, mă rog, aproape toate, pentru că bunăvoința deputaților și senatorilor prieteni de la PSD și PD-L a fost câștigată de un singur amendament depus de un liberal.

Probabil că amendamentul colegului meu de la Brașov a trecut din greșeală de soldații Coaliției.

Îmi este greu să cred că toate celelalte amendamente depuse de către liberali la bugetul de stat pentru anul în curs sunt aberante.

Ceea ce nu îmi este greu să cred este că actuala putere, sub mirajul unei majorități parlamentare nemaivăzute în România democrată, nu are timp și nici disponibilitatea de a asculta celelalte partide.

Aș vrea să reamintesc celor care acum se află în poziții de putere că PNL este sprijinit de aproape 20 la sută din populația României.

Și că ar trebui să nu uite și interesele acestor oameni.

Parlamentul României nu este un loc de joacă, stimați colegi de la putere.

Este acel loc unde interesele românilor trebuie să primeze.

Ceea ce până acum nu se poate spune că s-a întâmplat.

Ceea ce a primat este interesul suprem al guvernanților, prin intermediul soldaților lor credincioși din Parlament.

    Alin Augustin Florin Popoviciu - declarație politică referitoare la aportul deputaților liberali în dezbaterea Bugetului de stat pe anul 2009;

Domnul Alin Augustin Florin Popoviciu:

Declarația mea politică de azi se referă la modul în care parlamentarii PNL au înțeles să participe la discutarea și votarea bugetului pentru anul 2009.

Totul a început luni dimineața, când păreau pregătiți și hotărâți să câștige marea bătălie cu noul buget al României și lupta cu coaliția de guvernare PD-L-PSD.

Din cele peste 7000 de amendamente depuse, mai mult de 4000 au fost ale lor, ceea ce, la o primă analiză, ar trebui să mulțumească electoratul care i-a votat și, poate, acest electorat chiar ar trebui să se mândrească cu asemenea parlamentari activi și bine intenționați.

Dar acum vine, de fapt, partea pe care electoratul nu o cunoaște și care trebuie prezentată opiniei publice.

Mai mult de 80% din aceste amendamente au fost făcute în bătaie de joc, fără nici o logică sau fundamentare și, mai mult decât atât, autorii lor nu au avut nici măcar bunul simț să le susțină.

Aș vrea să dau doar două exemple care cred că spun totul despre seriozitatea cu care liberalii au tratat dezbaterile despre buget: printr-un amendament se cereau 25 de milioane euro pentru construcția unei școli dintr-o comună (poate era vorba de vreo școală specială de pregătire a astronauților români care urmează să zboare în cosmos sub directa supraveghere NASA), iar printr-un alt amendament se cerea o sumă de bani pentru curățarea șanțurilor dintr-o comună, de parcă cu astfel de trebuiri se ocupă Parlamentul.

Dar poate că îi judec greșit aici pentru că dacă, în acea comună, primarul PNL este la fel ca și parlamentarii PNL, adică total dezinteresat, este de înțeles de ce trebuie să ceară bani de la bugetul de stat ca să curețe șanțurile.

Oricum, și dacă am fi aprobat acea sumă, sunt convins că anul viitor ar fi existat un amendament identic cu acesta, deoarece șanțurile tot nu ar fi fost curățate în comuna respectivă.

Am fost acuzați că nu vrem să le trecem nici un amendament și că acest lucru nu s-a mai întâmplat niciodată în Parlamentul României.

Așa este, dar nu puteam să trecem amendamente care nu aveau nici o legătură cu realitatea și, mai mult decât atât, foarte multe dintre ele au fost prezentat de parlamentari care habar nu aveau despre ce este vorba în acele amendamente, datorită faptului că ele aparțineau altor colegi parlamentari care nu erau prezenți în sală sau nu erau interesați să le prezinte.

Înainte de discutarea bugetului le-a fost făcută o propunere prin care, din cele peste 4000 de amendamente depuse de PNL, urmau să selecteze câteva sute, cele mai importante, și acestea urmau să fie discutate la modul cel mai serios cu putință și să le alegem pe cele mai pertinente urmând să le și votăm.

Este dureros faptul că au avut această posibilitate de dezbatere serioasă care le-ar fi adus atât un câștig de imagine pe plan local în colegiile în care au candidat, și în care au fost aleși, cât și pe plan național, unde poate reușeau să mai pună un procent la sărăcia de procente pe care încă o mai au în sondaje.

Am fost foarte curios să aflu de ce nu au acceptat o dezbatere serioasă și au preferat un circ care s-a întins pe durata a 5 zile.

Răspunsul l-am primit de la un distins coleg parlamentar liberal care deține și o funcție în conducerea partidului.

Acesta mi-a spus că se apropie congresul partidului și că, "Trebuie să ne afirmăm cât mai mult la televizor pentru a ne vedea membrii de partid și apoi să ne aleagă la congres".

Inițial, am crezut că este o glumă, dar, mai târziu, când un alt liberal parlamentar mi-a confirmat același lucru, mi-am dat seama că nu e deloc o glumă, ci un lucru extrem de serios.

Nu pot decât să trag concluzia că, în PNL, interesele de grup, de partid, sunt mai presus decât interesele localităților sau decât interesele naționale și în același timp îmi întărește convingerea că 4 ani de guvernare PNL au însemnat, de fapt, o guvernare pentru clientela politică a PNL și pentru grupuri care aveau interese contrare intereselor naționale.

Este rușinos să vină domnul Tăriceanu sau domnul Olteanu să ne dea lecții de moralitate și seriozitate, în condițiile în care din totalul celor 5 zile de dezbateri pe tema bugetului, care au însumat mai mult de 70 de ore, cred că au asistat la discuții nu mai mult de 5 ore.

Cât de serios poate să fie un președinte de partid și un fost președinte al Camerei Deputaților, și cât tupeu trebuie să aibă, când la discutarea bugetului României pentru anul 2009 nu au făcut altceva decât să treacă foarte rar prin plenul celor două Camere (deși sunt plătiți pentru asta) și să ceară președintelui de ședință fie prezența din sală, deoarece credeau ei că nu este cvorum, fie o întrerupere a lucrărilor pe baza unei proceduri parlamentare care nu avea nici un temei.

Nu pot să nu închei fără a constata că o majoritate covârșitoare a acestor așa-ziși parlamentari PNL, fie ei deputați sau senatori, în frunte cu marele conducător Călin Popescu-Tăriceanu, de abia au intrat în Parlament prin tot felul de redistribuiri, după o lege de altfel cu multe carențe pe care au avut grijă să o voteze la sfârșitul legislaturii trecute, așa cum și-au dorit-o, în așa fel încât să-i poată avantaja, pentru că astfel azi, PNL nici măcar nu mai era în Parlament.

În final, aș vreau să-i asigur că această lege o vom modifica pentru a nu mai fi avantajat nici un partid din România și aștept cu nerăbdare alegerile parlamentare din 2012 pentru a vedea ce mai rămâne în Parlament din PNL, dacă va mai rămâne ceva.

    Daniel-Ionuț Bărbulescu - declarație politică privind prioritățile parlamentarilor PD-L din județul Olt;

Domnul Daniel-Ionuț Barbulescu:

Declarație politică privind prioritățile parlamentarilor PD-L din județul Olt.

La începutul acestei sesiuni parlamentare, deputații și senatorii PD-L Olt, Daniel Bărbulescu, Nicolae Stan, Mihai Niță, și-au stabilit prioritățile activității legislative în mandatul 2008-2012.

În calitate de reprezentant al județului Olt, mă voi bate politic alături de colegii mei pentru alocarea de fonduri guvernamentale substanțiale pentru proiectele vitale ale județului și ale municipiului Slatina: centurile ocolitoare ale municipiului, noul Spitalul de Urgență, noul depozit ecologic de deșeuri, construcția unui nou cinematograf, reabilitarea termică a blocurilor, continuarea lucrărilor la locașurile de cult și reabilitarea școlilor din județ.

Dovada în acest sens stă și amendamentul meu, adoptat de colegii parlamentari, cu privire la necesitatea alocării de fonduri pentru reabilitarea Școlii "Eugen Ionescu" din municipiul Slatina, județul Olt.

Construirea centurilor ocolitoare ale municipiului reședință de județ va permite normalizarea traficului urban, dar și dezvoltarea economică.

Demararea proiectului noului spital de urgență este extrem de importantă pentru actul medical din întreaga regiune.

Halda ecologică este un proiect care trebuie susținut și de către administrația centrală prin asistență tehnică și financiară.

Deblocarea fondurilor necesare pentru reabilitarea termică a blocurilor va avea ca efect reducerea facturilor la energie termică cu până la 40% și la crearea de comenzi și locuri de muncă pe piața construcțiilor.

În acest mandat, descentralizarea administrativă în domeniul educației, sănătății și al ordinii publice va fi una din prioritățile noastre.

O atenție deosebită va fi acordată și reformei în domeniul justiției prin adoptarea celor patru noi coduri: civil, penal, de procedură civilă și de procedură penală.

    Liviu-Bogdan Ciucă - declarație politică cu subiectul Pensionarii rămân prioritatea mea;

Domnul Liviu Bogdan Ciucă:

"Pensionarii rămân prioritatea mea"

Principalele priorități legislative de care mă voi ocupa în sesiunea care a debutat recent în Camera Deputaților sunt destinate îmbunătățirii traiului pensionarilor, care, din păcate, rămâne cea mai defavorizată categorie a populației.

Subliniez că, spre deosebire de alți politicieni care se "îndrăgostesc" brusc de pensionari în preajma campaniilor electorale, eu mi-am menținut constantă această preocupare, pe parcursul trecutului mandat, și am să o mențin și pe parcursul acestui nou mandat.

Situația în care se află pensionarii este o problemă care mă frământă și în care am hotărât să mă implic pentru că nu pot să asist la marea nedreptate care se face acestor oameni, nu mai pot să aud expresii de genul: "Nu avem ce mânca, nu avem medicamente, haine, nu avem cum să achităm întreținerea, ne lipsesc multe pentru că pensia e mică, deși am muncit și cotizat o viață întreagă, mai bine am muri, să scăpăm de chinul acesta".

În majoritatea intervențiilor pe care le-am avut pe această temă, fie că a fost vorba de inițiative legislative, interpelări, întrebări, declarații politice adresate de la tribuna Parlamentului sau întâlniri cu membrii ministerului de resort, am primit ca un clișeu același răspuns: Nu sunt bani, nu sunt resurse, va veni și vremea lor.

Acestea sunt replicile favorite când vine vorba de pensionari.

Dar ei nu sunt nici mineri, să vină la plantat de panseluțe în Capitală, nici medici, să ne lase fără tratament, nici profesori care, la o adică, să ne amenințe că nu mai încheie mediile, ei sunt doar foști mineri, foști medici, foști profesori, etc.

Problema principală a guvernelor de până acum se materializează în nereușita clarificării acestei probleme într-o manieră clară, de-a lungul timpului luându-se numeroase măsuri, legislația fiind modificată până la punctul în care a bulversat, pur și simplu, funcționarii de la casele de pensii.

Situația legată de grupele de muncă și mărirea valorii punctului de pensie la 45% din valoarea salariului mediu pe economie, conform variantei inițiale a Legii nr. 19/2000, sunt probleme ridicate la fiecare întâlnire pe care o am cu organizațiile de pensionari.

Marea nemulțumire din Galați, unde sunt siderurgiști, laminoriști, navaliști, e legată de grupele de muncă.

Odată cu intrarea în vigoare a Legii 226/2006 au apărut și nemulțumirile datorită faptului că aceasta prevede că se vor indexa pensiile celor care și-au desfășurat activitatea în condiții speciale de muncă, începând cu 1 aprilie 2004.

Astfel, cei pensionați anterior acestei date nu vor primi nimic, constatându-se astfel caracterul oarecum discriminatoriu al legii.

Personal, am încredere în noua echipa de la Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale și sper că în perioada imediat următoare să fie identificate soluții și programe menite să vină în sprijinul pensionarilor cu venituri reduse.

Cred că trebuie găsită o formulă care să permită scoaterea pensionarilor din mizeria socială în care se află, prin politici de protecție socială care să ducă la majorarea pensiilor, ori prin subvenționarea de către stat a cheltuielilor bătrânilor cu pensii mici pentru facturile la utilități.

    Cristian Mihai Adomniței - declarație politică despre Bugetul pe 2009;

Domnul Cristian Mihai Adomniței:

Declarație politică despre bugetul pe 2009

Stimați colegi, după cum ați observat, toți parlamentarii PNL am depus pentru Legea bugetului pe 2009 un număr mare de amendamente și am luptat pentru acestea până în ultimul moment, ceea ce înseamnă că și din opoziție am abordat responsabil și serios problemele comunităților pe care le reprezentăm în Parlament.

Dacă priviți înapoi, în perioada 2005 - 2008, în România s-a investit în infrastructură, educație, sănătate, agricultură, fără a conta culoarea politică, ci doar interesele cetățenilor.

Volumul investițiilor dintre anii 2005 - 2008 a fost mai mare decât toate investițiile făcute în România în perioada 1990-2004, de aceea, procesul de modernizare a României trebuie continuat în același ritm.

Din păcate, cei aflați momentan la putere nu vor să facă altceva decât să coloreze politic actul de guvernare, iar opoziția să rămână undeva în afara lui.

Nu este de mirare că românii cred din ce în ce mai puțin în politică, politicieni și în instituțiile statului, iar Parlamentul va înceta să mai fie apreciat ca și un for de dezbatere democratic.

Acum, fiecare dintre noi am fost aleși uninominal și avem datoria și interesul de a susține mai mult decât până acum doleanțele comunităților și alegătorilor care ne-au dat votul de încredere în noiembrie 2008 și de aceea avem un interes și o responsabilitate mult mai mare față de alegătorii pe care îi reprezentăm în Parlament.

După cum ați observat, din păcate, acele mii de amendamente depuse de parlamentarii PNL au trecut parcă neobservate de coaliția aflată la guvernare, ceea ce reprezintă practic o sfidare la adresa intereselor cetățenilor din colegiile în care au fost aleși parlamentarii liberali.

În concluzie, actuala politică a alianței PSD-PD-L este una de dispreț față de alegători, chiar și față de cei care i-au votat în campanie, în colegiile unde au câștigat liberalii.

    Cristian Petrescu - referire la creșterea fenomenului infracțional în societatea românească;

Domnul Cristian Petrescu:

Ne confruntăm cu o creștere a fenomenului infracțional în societatea românească, cu un val de violențe care pun în pericol siguranța cetățeanului român și ordinea publică.

Amploarea fenomenului infracțional este un aspect extrem de îngrijorător care ridică mari semne de întrebare cu privire la capacitatea autorităților de a oferi un climat de siguranță cetățenilor și de a gestiona pericolele pe care le implică acest fenomen.

În majoritatea cazurilor, tema "siguranței cetățeanului" a fost o prioritate și un obiectiv major pentru cei care s-au perindat pe la guvernare, doar la nivel declarativ.

Practic, această temă a fost tratată și abordată într-o manieră superficială și fără a fi conexată cu realitățile economico-sociale.

Prioritatea noastră este de a asigura un climat de normalitate civică, de ordine și siguranță publică, prin antrenarea structurilor specializate de a identifica și implementa cele mai eficiente forme și modalități de realizare a acestui obiectiv.

Evoluția generală a societății și dinamica situației operative, caracterizată prin perpetuarea faptelor infracționale care pun în pericol viața și integritatea persoanei, avutul public și privat, drepturile și interesele legitime ale cetățenilor, impun o reevaluare a elementelor care stau la baza bunei funcționări a serviciilor polițienești, abilitate în prevenirea și combaterea fenomenului infracțional, prin abordarea prioritară a ordinii și siguranței publice stradale.

Ordinea publică reprezintă starea de legalitate, de echilibru și de pace, corespunzătoare unui nivel socialmente acceptabil de respectare a normelor legale și de comportament civic, care permite exercitarea drepturilor constituționale, starea de normalitate în organizarea și desfășurarea vieții politice, sociale și economice.

Siguranța publică exprimă sentimentul de liniște și încredere pe care îl conferă serviciul polițienesc pentru aplicarea măsurilor de menținere a ordinii și liniștii publice, a gradului de siguranță a persoanelor, colectivităților și bunurilor, precum și pentru realizarea parteneriatului societate civilă - poliție, în scopul soluționării problemelor comunității, al apărării drepturilor, libertăților și intereselor legale ale cetățenilor.

Pentru dezvoltarea unei societăți sănătoase avem nevoie atât de ordine, cât și de siguranța publică.

Locuitorii colegiului 12 București, care cuprinde cartiere precum Vitan, Dristor, Titan, simt că nesiguranța este tot mai aproape.

Fenomenul infracțional este tot mai prezent, iar criza economică nu va face decât să accentueze acest sentiment.

Tocmai de aceea trebuie ca autoritățile să conlucreze cu comunitățile locale în beneficiul cetățeanului.

Locul infractorilor este după gratii, iar pentru aceasta trebuie să ne unim eforturile.

Modificările ce vor fi aduse în curând codurilor de procedură în justiție, îmbunătățirea legislației în ce privește ordinea publică și siguranța cetățeanului, creșterea numărului forțelor de ordine din stradă în detrimentul celor din birouri, dar și împărțirea clară a responsabilităților diverselor instituții menite să asigure aplicarea legii sunt câteva dintre măsurile ce trebuie luate pentru a asigura o viață liniștită românilor.

    Dan Bordeianu - declarație politică cu tema Siguranța publică în pericol;

Domnul Dan Bordeianu:

"Siguranța publică în pericol"

Până nu demult, imagini cu jafuri la bănci, atacuri pe stradă, unități militare atacate, magazine atacate de grupuri organizate în plină zi, le vedeam doar în filmele polițiste cu care ne delectam serile în care televiziunile noastre difuzau numai astfel de producții de sorginte americană.

Iată că, din păcate, aceste imagini s-au mutat de la programele de divertisment la știri și asta pentru că ele fac parte din viața noastră de zi cu zi.

De la începutul acestui an, capul de afiș al jurnalelor de știri este ținut de violențe fără precedent pentru societatea românească, violențe care insuflă cetățeanului un puternic sentiment de nesiguranță.

Din păcate, răspunsul autorităților la aceste fapte reprobabile, rămâne unul extrem de ambiguu și neputincios.

După câteva săptămâni, în cadrul unei bâlbâieli totale care a scos la iveală carențe grave ale sistemului judiciar românesc, poliția nu a reușit să prindă atacatorul de la casa de schimb din Brașov, nu a reușit nici măcar să furnizeze câteva date concrete în ceea ce privește jaful băncii din Cluj, iar soluționarea furtului de arme de la Ciorogârla tinde să se transforme în cea mai mare "glumă" din istoria justiției noastre.

Mai mult, în acest timp, Guvernul condus de Emil Boc face numiri pe bandă rulantă a unor oameni în diferite posturi cheie, persoane despre care se știe că sunt cercetate penal (chiar reținuți) pentru infracțiuni săvârșite cu violență.

Așadar, chiar oamenii din Guvern dau tonul acestui val de infracțiuni fără precedent în societatea românească.

În aceste condiții, atrag atenția asupra pericolului în care se află societatea românească sub aspectul siguranței publice și fac un apel către autoritățile în drept să ia urgent măsuri pe această temă, astfel încât evenimentele în cauză să nu se transforme într-o obișnuință a societății românești, iar cetățenii să se simtă în siguranță în propriile case, pe stradă sau în magazine.

    Daniel Buda - declarație politică: Pericolul extern pornește din interior;

Domnul Daniel Buda:

"Pericolul extern pornește din interior"

În ultima vreme, suntem martorii unor articole de presă cu o reală tentă xenofobă apărute atât în ziarele naționale, cât și în unele occidentale, care îi acuză în mod vehement pe români ca fiind sursa tuturor faptelor penale grave săvârșite în statele membre ale Uniunii Europene.

În tabloul european, România are statutul de "țap ispășitor" al Europei, care, în percepția occidentalilor, se rezumă la hoți, criminali în serie și violatori.

Un articol apărut în presă și dezbătut exhaustiv pune eticheta pe întreaga Românie ca fiind responsabilă de fărădelegile comise de unii cetățenii ai acesteia.

Un caz singular a fost multiplicat și, în mod nedrept, aplicat ca un șablon pentru orice se întâmplă rău în Europa.

Asemenea măsuri sunt injuste tocmai datorită faptului că românii care desfășoară activități profesionale în state ca Italia, Spania se bucură de apreciere din partea autorităților și angajatorilor.

Nu o dată românii au fost lăudați pentru priceperea și profesionalismul lor, creativitate și inovație, pentru hărnicie și devotament.

Sunt regiuni din Spania, Italia unde românii sunt aleși în administrația locală și mari corporații internaționale sunt manageriate de către români.

Înainte de aderarea României la Uniunea Europeană, unele state membre ale Uniunii Europene aveau în vedere introducerea unor măsuri privind restricționarea accesului cetățenilor români la piața muncii în aceste state.

În calitatea de membru al Comisiei juridice, de disciplină și imunități, în acea vreme, atrăgeam atenția, prin intermediul unor scrisori trimise corpului diplomatic român, să facă toate demersurile, pe care statutul de ambasador le conferă, pentru a convinge autoritățile să renunțe la măsurile restrictive preconizate împotriva cetățenilor români.

Dincolo de consecințele economice, deloc considerabile, asemenea măsuri aveau semnificația unui anumit tip de apreciere pe care aceste state o acordă României și cetățenilor ei, "cetățeni de mâna a doua" ai Uniunii Europene.

Acest lucru contravine literei și spiritului tratatelor, dar și principiilor pe care se fundamentează Uniunea Europeană.

Menirea diplomaților este să fie principalii vectori de imagine ai României, să fie factorul de coagulare între Guvernul de la București și diaspora românească.

Consider că este nevoie de o strategie de imagine convergentă și bine coagulată, iar ambasadele noastre să fie preocupate primordial de imaginea României în lume și de apărarea intereselor acesteia.

Nu se poate ca la orice atentat, orice crimă care are loc în Italia, Spania sau alte state ale Uniunii Europene, cetățenii români să fie principalii suspecți și supuși unui proces de defăimare în toată presa scrisă și audiovizuală, iar faptele unor persoane certate cu legea să atragă sancțiuni și oprobiul public pentru toți românii.

Corpul diplomatic român trebuie să aibă un punct de vedere ferm cu privire la această condamnare publică a tuturor cetățenilor români.

Activitatea lor nu trebuie să se rezume la activități protocolare, lipsite de substanță, ci să fie mult mai activă, să se implice în mod direct în viața comunității, să afle problemele cu care se confruntă diaspora românească, să adopte măsuri de prevenție, nu numai de combatere, să contribuie la îmbunătățirea mecanismelor de cooperare polițienească și judiciară internațională (Interpol, Europol, Eurojust).

România europeană nu își mai permite să plece capul în fața occidentalilor pe baza unor clișee prefabricate și extrapolate până la paroxism.

Apreciez eforturile actualului ministru de externe în ceea ce privește eficientizarea activității diplomației noastre și poziția tranșantă vizavi de aceste probleme, aflată în clară opoziție cu indolența manifestată de fostul ministru de externe, Adrian Cioroianu.

Continuarea reformei în justiție prin adoptarea noului cod penal și a celui de procedură penală vor asigura o mai mare eficiență și celeritate actului de justiție din țara noastră ducând, astfel, la scăderea numărului de infracțiuni săvârșite de cetățenii români în afara țării.

De asemenea, adoptarea codurilor justiției sunt măsuri ce trebuie întreprinse astfel încât România să își îndeplinească obligațiile asumate prin Tratatul de aderare de la Uniunea Europeană.

Sperăm, astfel, că România să nu mai aibă statutul de țară exportatoare de criminalitate transfrontalieră, iar calitatea de infractor să nu mai fie asociată cu cea de cetățean român.

Nu ne putem permite ca, din cauza derapajelor unor persoane, să blamăm întreg sistemul judiciar.

    Cezar-Florin Preda - referire la ce salarii enorme au unii șefi de agenții sau autorități din subordinea sau în coordonarea Guvernului;

Domnul Cezar-Florin Preda:

Veniturile celor mai bine plătiți funcționari publici din România nu mai sunt un secret pentru români, deși aceștia fac tot posibilul ca salariile lor să nu ajungă în atenția opiniei publice.

Motivul confidențialității, sau, mai corect spus, al temerii și poate chiar jenei ca aceste salarii să fie cunoscute, în ciuda cerințelor legale de a face publice veniturile și interesele, este unul de bun simț: acești funcționari au venituri de zeci de ori mai mari decât salariile medii brute pe economie și de cel puțin două ori mai mari decât alți funcționari cu funcții echivalente în alte instituții.

Mass-media a aflat ce salarii enorme au unii șefi de agenții sau autorități din subordinea sau în coordonarea Guvernului.

Astăzi, mă voi referi numai la cele trei comisii aflate sub controlul Parlamentului, respectiv Comisia Naționale a Valorilor Mobiliare, Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private și Comisia de Supraveghere a Asigurărilor.

Bugetul acestor comisii este destinat aproape în totalitate cheltuielilor de personal, dintre care cea mai mare pondere o deține fondul de salarii.

Recent aprobat, bugetul pe anul 2009 al CNVM este destinat în proporție de aproape 80% cheltuielilor cu personalul, dintre care aproximativ 38% numai pentru salariile angajaților.

Salariul mediu în CNVM ajunge la 8500 lei, în timp ce veniturile comisarilor ajung la 10.000 euro lunar.

Mass-media relata că inclusiv salariul unui șofer la CNVM este cu puțin mai mic decât al primului-ministru.

Exemplele pot continua.

În prezent, situația piețelor de asigurare, a piețelor private de capital, a pieței pensiilor private este una de criză, marcată de scăderi abrupte și diminuarea investițiilor.

Or, veniturile membrilor comisiei sunt obținute din comisioanele aplicate tranzacțiilor, investitorilor, operatorilor, agenților de brokeraj etc.

Este un moment în care toți agenții economici privați aflați în dificultate trebuie ajutați și putem face asta, dacă avem voință și putere politică.

Eu propun să facem asta începând cu plafonarea salariilor membrilor comisiilor, pentru că asta implică reducerea cheltuielilor și a comisioanelor, ceea ce ar veni în sprijinul piețelor și a investitorilor.

În contextul întocmirii și adoptării unor bugete de austeritate pentru anul 2009, a crizei economice globale, a reducerilor masive de personal din administrație și a tăierii sporurilor, primelor și orelor suplimentare, apreciez că o aliniere a salariilor angajaților din comisiile de supraveghere și control la veniturile secretarilor de stat, potrivit legii, este ceea ce trebuie făcut.

    Mihail Boldea - declarație politică cu titlul O justiție europeană înseamnă o justiție reformată;

Domnul Mihail Boldea:

"O justiție europeană înseamnă o justiție reformată"

Odată cu venirea sa la putere, regimul comunist s-a grăbit să taie, în mod brutal, tradiția de peste un secol a justiției României moderne și a impus modelul sovietic.

Separarea puterilor în stat a fost efectiv eliminată, luarea deciziilor fiind deja considerată ca o prerogativă exclusivă a factorilor politici reprezentați printr-un partid unic.

Ce a însemnat asta pentru țară și pentru popor...

mai bine să nu ne amintim ! Mii de ani de condamnări false, familii distruse moral și ruinate financiar, destine modificate haotic, toate cu o simplă semnătură și în numele unei așa zise "justiții populare".

Că a fost Dej sau Ceaușescu, fiecare din despoții roșii care a condus acest neam a folosit justiția în scopuri personale și de teroare, modelul fiind patentat de Stalin în calitatea sa universală de "tătuc al popoarelor".

După 1989, în condițiile dificile și tulburi ale unei tranziții care parcă nu se mai termină, marcată de o creștere alarmantă a corupției și a criminalității, s-a încercat aducerea justiției române la același standard și cu aceleași structuri ca în Europa.

Spun s-a încercat, pentru că, din păcate, realitatea nu ne arată că s-ar fi și reușit încă.

Dar cu ce oameni să creezi o justiție nouă și curată? Cum oare să schimbi mentalitatea comunistă în care ani de zile justiția românească a zăcut încătușată? A fost nevoie de ani de zile pentru ca acești dinozauri justițiari ai vechiului regim să poată fi coborâți din fotoliile lor impozante.

S-a ajuns, din păcate, ca justiția din România ultimilor ani să fie percepută ca o "justiție de piață", unde scandalurile din domeniu au ajuns ceva banal, iar imaginea generală nici nu mai contează.

Din 2007, România este țară cu drepturi depline în Uniunea Europeană.

Cu drepturi depline, dar și cu obligații.

Iar situația din justiția românească a atras constant atenția Consiliului Europei care zilele trecute a întocmit un raport interimar privind starea justiției din România.

Au fost apreciate obiectiv realizările și pașii făcuți, dar am fost și criticați pentru întârzierea în aplicarea unor domenii vitale într-un stat democratic.

Stimați colegi,

Suntem la început de mandat și stă în puterile noastre să îndeplinim, în calitate de parlamentari ai acestei țări, partea care ne revine în reformarea justiției.

Reforma în acest domeniu a ajuns într-un punct în care diferite instituții ale statului sunt dependente unele de altele.

De exemplu, fără adoptarea codurilor de către Parlament, Ministerul Justiției nu își poate definitiva strategia pe termen lung, iar întregul sistem va funcționa haotic.

În fond, finalizarea reformelor se va reflecta cel mai bine în aplicarea legilor în instanțe.

Abia atunci vom putea spune că avem un sistem al justiției române cu adevărat modern și european.

Relațiile României cu Uniunea Europeană sunt importante, dar trebuie să înțelegem că toate aceste măsuri sunt, în primul rând, în interesul cetățenilor și abia apoi în interesul unor relații mai bune cu Bruxelles-ul.

    Mihail Boldea - declarație politică: De profesie: interlop;

Domnul Mihail Boldea:

"De profesie: interlop"

Asistăm cu toții, de ceva vreme, la o nouă reorganizare a grupurilor mafiote și mai ales a domeniului lor de activitate.

Nu e vorba nicidecum de faptul că ele ar fi lovite de criză, ci că afacerile mărunte de care se ocupau până acum nu le mai satisfac orgoliile.

Dacă până acum, infracționalitatea organizată a acestora se traducea fie în furtul din buzunar al chenzinei, al rufelor de pe balcon sau a oglinzii retrovizoare de la mașină, fie al exploatării sclavagiste a cerșetorilor de la metrou sau de la colțul intersecției, odată întorși de la "specializările" din Occident, infractorii români și-au schimbat domeniul de acțiune în sectoare mult mai profitabile.

Vând, astfel, stupefiante și arme, spală bani, fac trafic cu copilele noastre de 14 ani, fură mașini de lux pentru a cere apoi răscumpărarea, finanțează și șantajează oameni politici și oameni de afaceri, cer taxe de "protecție" a afacerilor de cartier și chiar a luxoaselor magazine din mall-urile bucureștene.

Arma lor este una singură și sigură: teroarea.

Sabia ninja a lui Fane, zis Spoitoru', e acum demodată, locul ei fiind luat de armele de foc.

Nici un om de bună-credință nu mai poate gândi o afacere profitabilă dacă nu se interesează, înainte de toate, în raza de acțiune a cărui clan are de gând să plătească taxe: Preda? Pietroi? Cămătaru? Și nu e vorba de taxele către stat, ci taxele plătite pentru prosperitatea acestor suborganizări sociale: clanuri, clănulețe, găști sau familii.

Stau și mă întreb pe ce se bazează acțiunea nestingherită a acestora.

În primul rând, pe inacțiunea instituțiilor abilitate ale statului: poliția și procuratura.

Nu cred că este vreun membru al acestor clanuri mafiote care să nu fi trecut măcar o dată prin secțiile de poliție, iar, pentru cei mai mulți, cazierul judiciar e mai mare decât pomelnicul preoților în zi de sărbătoare.

Evident că soluția în exterminarea acestui tip de criminalitate organizată o știm cu toții, însă mereu amânăm aplicarea ei. E vorba, în primul rând, de o mult mai mare putere și libertate de acțiune acordată ofițerilor poliției române, care, batjocoriți zilnic de aceste reziduuri ale societății, nu pot practic reacționa. Polițiștii români trebuie ajutați și din punct de vedere al resurselor, dar și legal-procedural.

Un al doilea aspect privește profesionalismul și celeritatea anchetării cazurilor de către procurorii români care au această misiune. Degeaba se pun în mișcare toate resursele poliției române, dacă, din pricina unui viciu de procedură al procurorilor, infractorul este imediat eliberat. Ca exemplu, vă aduc situația neplăcută petrecută în weekend, când protagonistul scandalului de la Plaza România, Eugen Preda, a stârnit un imens scandal legat de "taxa de protecție", deși numai anul trecut el fusese anchetat pentru ultraj și tentativă de omor.

Stimați colegi,

Nu cred că trebuie să așteptăm momentul în care clanurile mafiote să ceară chiar Parlamentului României "taxă de protecție".

    Viorel Arion - declarație politică: Români în Europa;

Domnul Viorel Arion:

"Români în Europa"

"Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie,
Țara mea de glorii, țara mea de dor?
Brațele nervoase, arma de tărie,
La trecutu-ți mare, mare viitor!"

Mihai Eminescu

Reacția presei și a clasei politice italiene vizavi de români în general este una exagerată și xenofobă. Este o campanie de discreditare și manipulare a societății italiene în scop pur electoral. Totuși, reacția oricărui român este una de frustrare. Urmașii Romei, alungați din Roma? Ca urmași ai lui Traian, ai lui Decebal, ai lui Eminescu, Brâncuși, ne simțim umiliți.

Acum 500 de ani, trupele lui Iancu de Hunedoara opreau tăvălugul otoman la porțile Belgradului, salvând creștinătatea de o mare umilință. De atunci, în fiecare zi, la orele 12, din ordinul Papei, clopotele din întreaga lume creștină bat în amintirea lui Iancu de Hunedoara și a ostașilor săi. Un popor întreg e judecat prin prisma faptelor câtorva infractori. Obstinația presei de a relata doar aspecte negative, atunci când vine vorba de români, este cel puțin ciudată.

Am să relatez în cele ce urmează un fapt aproape trecut cu vederea de presa italiană.

Un român din Italia a predat carabinierilor, azi, un portofel care conținea bani și cărți de credit și pe care l-a găsit într-un autobuz.

Bărbatul, în vârstă de 40 de ani, rezident în orașul Ancona, centrul Italiei, a găsit portofelul care conținea suma de 1.098 de euro, cărți de credit și documente. Acesta a predat portofelul carabinierilor din Montagnola care au contactat păgubașul. Cel care îl pierduse, un bătrân de 75 de ani, a declarat că din portofel nu lipsea nimic.

Vestea a făcut imediat înconjurul orașului, vecinii și localnicii exprimându-și aprecierile pentru gestul românului. Și exemplele de acest gen ar putea continua. Acesta e doar unul dintre cele mai recente.

Recentele declarații ale senatorului Piergiorgio Stiffoni au stârnit un val de reacție la nivelul comunității de români din Italia. În acest sens, liderii Partidului Românilor în Italia au depus o sesizare la poliție, pe motiv că afirmațiile politicianului încalcă legea italiană prin faptul că acestea constituie "o instigare la discriminare și la ură rasială".

În ceea ce privește poziția rasistă a senatorului Piergiorgio Stiffoni împotriva românilor, aceasta este cunoscută presei de acum doi ani. Pe fondul arestării româncei Doina Matei, ca unică suspectă în uciderea italiencei Vanessa Russo într-un metrou din Roma, în aprilie 2007, Stiffoni declara că românii sunt "bețivani, violenți, asasini,exploatatori deminori",carese duc în Italiadoar pentru a comite infracțiuni.

Pe un ton la fel de agresiv, ministrul italian pentru reforme, Roberto Calderoli, a cerut castrarea românilor care comit violuri.

Evident că și noi avem partea noastră de vină. În goana după senzațional, după audiență și rating, valorile românești par a fi astăzi Magda Ciumac, Sexi Brăileanca, Elodia și Tolea. Prea preocupați de ziua de azi, am uitat și uităm adesea de ziua de mâine.

Enescu, Porumbescu sau Mariana Nicolesco sunt aproape necunoscuți tinerilor noștri care îi cunosc mai degrabă pe Vali Vijelie, pe Guță sau pe Jean de la Craiova decât pe cei care fac parte din galeria muzicală mondială. România interlopilor este mai dragă sticlei televizoarelor decât România românilor.

Chiar și așa, asumându-ne partea noastră de vină, nu putem tolera un astfel de comportament xenofob și discriminator. Suntem parte a unei mari familii, familia europeană, ne recunoaștem greșelile, acceptăm aplicarea drastică a legii, dar nu putem accepta comportamente și reacții care nu au nici o legătură cu calitatea de European.

    Dănuț Liga - declarație politică cu titlul Nu, discriminării!;

Domnul Dănuț Liga:

"Nu, discriminării!"

A trecut mai bine de un secol și jumătate de când generația pașoptiștilor înțelesese că vremea robiei țiganilor din Țările Românești apusese și că eliberarea acestora le va da și lor posibilitatea de a fi părtași la construcția și dezvoltarea României Mari de mai târziu.

Din nefericire, aceste nobile obiective nu au fost atinse nici până astăzi. Țiganii români nu au fost niciodată integrați și nici eforturile în acest sens nu au fost niciodată substanțiale. Și noi, dar și europenii, vorbim foarte frecvent și foarte mult pe această temă, dar niciodată și nimeni nu și-a pus problema înțelegerii în profunzime a trăsăturilor identitare și mai ales culturale ale acestei etnii. Astfel că degeaba construim politici sociale, programe, proiecte și chiar legi, care dacă nu se vor solda toate cu un mare eșec, pot crea chiar frustrări în rândul etniei majoritare. Stigmatul pe care îl poartă cu ea această etnie se răsfrânge și asupra românilor, mai ales dacă ne gândim la valul de furie din Europa, stârnit de explozia de violență și infracționalitate.

Situația economică și socială mizerabilă în care se zbate cea mai mare parte a acestei etnii nu trebuie confundată cu prosperitatea clanurilor mafiote, care nu sunt nicidecum formate exclusiv din țigani. Haideți să cercetăm câte dintre infracțiunile din ultimul timp, atât pe teritoriul național cât și în spațiul Uniunii Europene, au fost săvârșite de țigani și câte de români. Cred că vom avea o mare surpriză.

Lipsa resurselor, a educației, a sprijinului autorităților în găsirea unui loc de muncă, precum și a tuturor celorlalte instrumente care ar putea determina o viață de minimă decență în viața țiganilor sunt problemele care trebuie să ne preocupe pe noi toți.

Italienii nu au înțeles acest lucru și au împins majoritatea imigranților ilegali țigani, din România sau și din alte părți, în mizeria, sărăcia și mirosul periferiilor construite din cartoane și tablă. Și acum, fără sarcasm aș spune, culeg roadele: frustrări, violență, ură, infracționalitate.

Ce-am vrut să spun cu toate acestea? Că a trecut prea mult timp și prea multe încercări s-au făcut, iar problema țiganilor a rămas nerezolvată. Că din cauza libertății de circulație a persoanelor, pe lângă problema nerezolvată a minorității țiganilor din România vor apărea și altele, imigranți asiatici, arabi, africani, și nu știu cum vom reuși să răspundem unor astfel de provocări.

Personal, cred că cea mai bună soluție este consecvența în lupta împotriva oricărei forme de discriminare. Dacă vom continua să luăm măsuri pentru a arăta cât de europeni suntem sau pentru a crește în sondaje să nu vă așteptați ca problemele să se rezolve.

Pentru noi, toți românii, țiganii, ungurii, lipovenii etc. sunt cetățeni ai acestei țări, cetățeni români, cu drepturi și obligații egale, garantate de constituție, iar noi, parlamentarii români, avem datoria de a-i sluji pe toți.

    Șerban-Răzvan Mustea - declarație politică cu titlul Să înlăturăm violența!;

Domnul Răzvan Șerban-Mustea:

"Să înlăturăm violența!"

Trăim astăzi în România evenimente pe care până mai ieri le vedeam și le credeam posibile doar în filme: atacuri armate în plină stradă, jafuri armate la bănci, scandaluri publice între membri ai unor clanuri mafiote și forțele de ordine.

Zilele acestea mi-a fost dat să trăiesc momente de groază într-un loc public foarte aglomerat, în timp ce mă aflam acolo cu familia mea. Scenele au fost dure: arme albe, sânge, lupte violente, gaze lacrimogene, totul într-un centru comercial în care se aflau câteva mii de oameni la plimbare sau la cumpărături, într-o seară de weekend.

Scopul acestei intervenții nu este de a vă povesti un eveniment din viața mea, ci de a trage un semnal de alarmă cu privire la securitatea cetățeanului din România. În această perioadă se întâmplă lucruri neobișnuite, care ne fac să credem că trăim într-o țară din ce în ce mai nesigură.

În ceea ce mă privește, vreau să cred ca România a fost și va rămâne o țară în care nu ne va fi frică să ieșim pe stradă, să mergem la cumpărături sau să mergem cu copiii la plimbare în parc. Trăim vremuri noi, iar cheia succesului în aceste condiții este capacitatea noastră de adaptare.

În calitate de parlamentari avem datoria de a depune toate eforturile pentru ca cetățenii României să trăiască în siguranță, avem datoria să asigurăm un climat legislativ care să nu mai permită răufăcătorilor să umble liberi pe străzi și să batjocorească autoritățile.

Indiferent că ne aflam la putere sau în opoziție, toți avem familii și pe toți ne preocupă securitatea vieții. De aceea, toți trebuie să promovăm o singură politică: politica siguranței cetățeanului.

De aceea, stimați colegi, vă propun sa facem front comun împotriva infractorilor, împotriva celor care tulbură liniștea și ordinea publică, împotriva celor care reprezintă o amenințare reală la adresa vieților noastre și a semenilor noștri. Stă în puterea noastră să îmbunătățim legislația privitoare la statutul forțelor de ordine, să le dăm acestora instrumentele legale necesare pentru a putea neutraliza bandele de infractori. În același timp, trebuie să asigurăm o protecție reală a martorilor, pentru că, astăzi, răufăcătorilor le este foarte ușor să afle adresele și datele de contact ale acestora și să-i amenințe sau să facă presiuni asupra lor pentru a-și schimba declarațiile.

Cu maximă stupoare, am aflat de la televizor că cei pe care sâmbătă i-am văzut amenințând și atacând forțele de ordine cu arme albe vor fi cercetați în libertate, pentru că nu reprezintă un pericol public. În spatele prezumției de nevinovăție, în România zilelor noastre se fac numeroase abuzuri. Nu pot să mă substitui unei instanțe de judecată și să spun că o persoană care scoate cuțitul într-un loc public și lovește un om de ordine este vinovată, dar ceea ce pot spune cu siguranță este că această persoană reprezintă un pericol pentru semenii săi, pentru că poate repeta oricând gestul violent.

Nu mă gândesc decât la faptul că între lovitura de cuțit încasată de omul de ordine de la centrul comercial și cea primită de handbalistul Marian Cozma (Dumnezeu să-l odihnească!) este o diferență de doar câțiva centimetri. Să fie suficient oare pentru a face diferența între un criminal feroce și un om care nu reprezintă niciun fel de pericol pentru societate?

Va propun să găsim împreună răspunsul la aceasta întrebare.

    Nini Săpunaru - declarație politică cu titlul Guvernul Boc minte de-ngheață pensiile;

Domnul Nini Săpunaru:

"Guvernul Boc minte de-ngheață pensiile"

"Atingerea unei ținte de 45% din salariul mediu brut pe economie a punctului de pensie, în condițiile sustenabilității sistemului public de pensii." Sursa: Programul de guvernare 2008 - 2009, Capitolul VIII - "Asigurări sociale".

Am început prezenta declarație politică prin a reaminti cetățenilor ceea ce au promis actualii guvernanți în campania electorală, atunci când, în goana după voturi, jucau la ruletă promisiuni ce s-au dovedit, după preluarea guvernării, necâștigătoare. Doresc să supun atenției opiniei publice din România modul imoral, inechitabil și inconsecvent în care Guvernul Boc abordează problemele pensionarilor.

În anul 2004, în momentul în care PNL a ajuns la guvernare, a promis să îndrepte greșelile guvernelor PSD care s-au perindat la putere, în ceea ce privește abordarea unitară și creșterea pensiilor. Am promis să reducem imensul decalaj care exista atunci, în 2004, între venituri și puterea de cumpărare a pensionarilor, care, cei mai mulți dintre ei, se situau sub nivelul minim, decent de viață.

În patru ani de zile am reușit să finalizăm procesul de recalculare/recorelare a pensiilor, astfel încât la aceleași condiții de muncă, fiecare pensionar să beneficieze de aceeași pensie. Mai mult decât atât, în patru ani de zile, am reușit să dublăm nivelul pensiilor în România față de 2004, realizând atât o reparație materială, dar mai ales o reparație morală față de pensionari, după 18 ani de așteptare.

La sfârșitul anului 2008, prin OUG nr.192/25 noiembrie 2008 privind aprobarea unor măsuri de relaxare fiscală în vederea creșterii economice și a locurilor de muncă, Guvernul Tăriceanu a stabilit, începând cu data de 1 ianuarie 2009, valoarea punctului de pensie la 763,7 lei. Se respecta, astfel, atât o prevedere din lege, cât și din pactul cu partenerii sociali privind stabilirea punctului de pensie pentru anul 2009 la 45% din salariul mediu prognozat.

În decembrie 2008, prin OUG nr.226/2008, Guvernul Boc a abrogat această ordonanță și a stabilit punctul de pensie la o valoare mult mai mică de 697,5 lei. Legea bugetului asigurărilor sociale pe anul 2009 prevede că valoarea punctului de pensie în perioada 1 aprilie - 1 octombrie va fi de 712 lei, după 1 octombrie urmând ca aceasta să crească la 738 de lei. Este vorba despre mult trâmbițata și fabuloasa creștere de 5% în două trepte, cu 3% în luna aprilie și 2% în luna octombrie. Numai că, raportat la 12 luni, această creștere este de doar 2,75%, cu mult sub nivelul inflației, de 5%, stabilite pentru 2009.

Practic, ceea ce Guvernul Tăriceanu a stabilit în noiembrie, cu aplicare de la 1 ianuarie, Guvernul Boc nu reușește să stabilească nici măcar în trepte această valoare pentru 2009, anulând astfel întregul efort bugetar făcut în ultimii patru ani pentru o oferi pensionarilor un trai decent. Practic, în termeni reali, pensionarii vor primi mai puțin bani în 2009, iar dacă ne gândim la promisiunile electorale ale actualilor guvernați privind majorările de pensii, nu putem trage decât o singură concluzie: Guvernul Boc minte de-ngheață pensiile!

    Cosmin Mihai Popescu - despre Alegeri parțiale,

Domnul Cosmin Mihai Popescu:

"Alegeri parțiale"

Momentul alegerilor a reprezentat practic, dintotdeauna, barometrul cel mai sensibil al funcționării democrației într-o țară și, mai ales într-o democrație tânără cum este cea românească.

Dacă până acum alegerile umpleau rubricile ziarelor și agenda publică de relatări privind metodele ingenioase de fraudare a acestora, un nou fenomen, poate la fel de periculos, tinde să contureze și să cuprindă, practic, aproape orice scrutin general sau parțial din România.

Așadar, pe lângă turismul electoral, metode de tipul "suveica", urna mobilă, operațiunea "autobuzul" sau mita electorală pecuniară, care viciau rezultatul votului cetățeanului, trebuie să ne confruntăm astăzi și cu o exacerbare a violenței. Atât în alegerile locale și generale de anul trecut, cât și în cele parțiale care se desfășoară, practic, pe aproape tot parcursul anului, s-a făcut, din ce în ce mai mult, uz de violență pentru intimidarea atât a contracandidatului și a susținătorilor lui, cât și a alegătorilor.

Pe de o parte, toate acestea sunt rodul unui sistem instituțional electoral bolnav, inert și lipsit de experiența și atribuțiile necesare pentru ca astfel de situații să nu se mai întâmple. Instituții electorale avem. Mai trebuie ca ele să și funcționeze în scopul pentru care au fost create.

Pe de altă parte, fiecare dintre partidele care își lansează candidați în competițiile electorale, trebuie să își asume responsabilitatea și decența unei confruntări electorale, care trebuie să aibă la bază programe politice, oameni politici și idei de acțiune în sprijinul cetățeanului, și nu confruntări cu pumnul, bâta sau pistolul.

Stimați colegi, vă rog să acordăm toată atenția noastră unui astfel de fenomen și să luăm măsuri ca atare.

    Gheorghe Dragomir - intervenție cu tema 22 februarie 2009 - 100 de ani de liberalism în Constanța;

Domnul Gheorghe Dragomir:

"22 februarie 2009 - 100 de ani de liberalism la Constanța"

Filiala Constanța a Partidului Național Liberal a împlinit la sfârșitul săptămânii trecute 100 de ani de existență.

După reintegrarea teritoriului dintre Dunăre și Mare la statul român, în 1878, viața politică din Dobrogea s-a aflat sub exercițiul unui așa-numit regim excepțional, ce prevedea lipsa reprezentării celor două județe în Parlamentul României ca urmare a privării locuitorilor Dobrogei de exercitarea tuturor drepturilor politice constituționale, inclusiv dreptul de asociere și activitate în cadrul partidelor politice.

Drept urmare, filialele partidelor politice nu au existat în județele Constanța și Tulcea până la 15 noiembrie 1908, când regele Carol I, în mesajul său către Corpurile Legiuitoare, avea să acorde dreptul de asociere politică locuitorilor din Dobrogea.

Încă din 1906, reprezentanți din cele două județe au făcut parte din conducerea centrală a PNL pentru Constanța. Un exemplu este Scarlat Vârnav care mai târziu avea să fie prefect al județului.

Organizația liberală la Constanța a fost constituită la inițiativa avocatului Ioan N. Roman, personalitate marcantă a vieții sociale și culturale a începutului de secol dobrogean. Democrat consecvent, promotor al principiilor de dreptate socială și națională, apărător al drepturilor și intereselor Dobrogei, poet talentat, jurist și ziarist redutabil, om de o rară distincție intelectuală și de o mare abnegație pusă mereu în slujba cauzei celei mai bune, Ioan N. Roman a fost un adevărat fiu al Dobrogei. Încetățenit pe țărmul pontic din 1899 va deveni primarul Constanței în 1910.

Actul de naștere al organizației constănțene poate fi considerat 22 februarie 1909, când este ales un prim comitet diriguitor format din 27 de persoane, condus de 4 vicepreședinți - dr. N.M. Sadoveanu, avocații G. Boteanu, G. Benderly și arh. Rainov, președinte de onoare fiind Ion I. C. Brătianu. Acesta, la o întâlnire la malul mării, avea să spună: "Noi voim să facem din Constanța un centru de lumină și de prosperitate care să reflecteze ca un far până departe, pe celelalte țărmuri ale Mării Negre, viața și civilizația românească".

    Marin Almăjanu - declarație politică intitulată Guvernul Boc aruncă sistemul sanitar în colaps;

Domnul Marin Almăjanu:

"Guvernul Boc aruncă sistemul sanitar în colaps"

Guvernul Boc a alocat sistemului de sănătate pe anul 2009 cea mai mică sumă din p.i.b. din ultimii 5 ani, deși în conferințele de presă și la TV declară că vor reforma, vor îmbunătăți, vor moderniza rapid acest sistem.

Cu ce domnilor guvernanți? Cu iluzii? Cum veți reuși să vă îndepliniți promisiunile, domnule ministru "Ferrari", în condițiile în care bugetul sănătății pe anul 2009 reprezintă un dezinteres absolut pentru români, pentru sănătatea acestora.

Dacă în ultimii 5 ani, fondurile din sănătate au crescut până la peste 4% din p.i.b., mai ales în 2007 și 2008, în anul 2009 fondurile p.i.b. scad la circa 3,4% din p.i.b., în condițiile în care, în bugetul prezentat pentru acest an, sunt creșteri spectaculoase la turism, comunicații, Administrația Prezidențială, Cancelaria premierului etc., domenii de "primă necesitate" pentru actuala coaliție guvernamentală.

Unde sunt investițiile în infrastructura de sănătate clamate cu sonor maxim de guvernul Boc? Dacă în 2008, pentru investiții se alocau 943 milioane lei, față de 755,4 milioane în anul precedent, în 2009 se alocă cu 20% mai puțin. Astfel, ministrul Bazac este pe cale să dea o lovitură grea medicinei de familie, cea mai importantă resursă umană și profesională în domeniul profilaxiei, alocându-i anul acesta un buget cu 40% mai mic decât în 2008. Practic, este cea mai mare reducere bugetară suferită anul acesta de vreun domeniu. Deci se pun în acest mod iresponsabil bazele dispariției profilaxiei și astfel sănătatea oamenilor va fi tratată numai la îmbolnăvire, consumându-se resurse financiare de câteva ori mai mari.

De asemenea, spitalele vor intra în incapacitate de plată sau se vor închide pentru că, la acest capitol, în loc să asistăm la o creștere, de fapt se produce o diminuare cu 12,5%, în condițiile în care a crescut costul medicamentelor, utilităților etc. Evident că sumele necesare pentru lucrări de întreținere, reparații și dotări ale spitalelor vor fi insuficiente, ceea ce va împiedica funcționarea curentă a acestora. Deci, în loc de asigurarea unor condiții mai bune în spitale, guvernul Boc reduce bugetul sănătății!

Și acestea nu reprezintă decât o mică parte din "soluțiile minunate" pe care ministrul sănătății și colegii dumnealui de guvernare le-au gândit și pe care le vor pune în aplicare în anul 2009 pentru a face cât mai mult rău sistemului de sănătate, pentru a-și arăta în acest mod disprețul față de o populație tot mai bolnavă, mai disperată, ce se confruntă zilnic cu probleme tot mai mari în spitalele românești.

    Viorel Palașcă - referire la Bugetul roșu-portocaliu;

Domnul Viorel Palașcă:

«"Bugetul "roșu-portocaliu"»

Noi, liberalii, am înțeles că datorită noului sistem de vot uninominal prin care am fost aleși în această legislatură parlamentară, avem datoria de a susține interesele tuturor alegătorilor din colegiul pe care-l reprezentăm și de a găsi cele mai bune soluții pentru rezolvarea problemelor acestora cu maximă responsabilitate. De aceea, am susținut fiecare dintre noi continuarea proiectelor comunităților locale din colegiile în care am fost votați, prin amendamentele pe care le-am depus la Legea bugetului de stat pe anul 2009.

În perioada 2005-2008, guvernul liberal a investit masiv în infrastructură, educație, sănătate, agricultură, volumul investițiilor alocate în acești ani fiind mai mare decât toate investițiile făcute în România între 1990 și 2004. Toate comunitățile locale din România s-au putut bucura de aceste importante investiții care au contribuit în mod real la modernizarea a foarte multe localități și în special a spațiului rural. Dar mai sunt multe lucruri de făcut și toate aceste proiecte trebuie continuate fără a "colora" harta intereselor cetățenilor români în galben, portocaliu sau roșu.

Din păcate, coaliția PSD-PD-L împarte România în comunități locale liberale și PSD-iste sau PD-L-iste. Acesta este și motivul pentru care un singur amendament a fost admis din cele peste 3000 ale liberalilor la dezbaterile bugetului pe anul 2009, deși cetățenii pe care-i reprezentăm ar trebui să conteze în aceeași măsură pentru Guvernul Boc.

Și cetățenii din comunele Căzănești, Dumbrava, Dubova, Bălăcița, Balta, Bala, Voloiac etc. au nevoie de biserici reparate, de drumuri județene sau comunale modernizate, de stații de alimentare cu apă sau de epurare, de școli și grădinițe, de săli de sport în care copiii acestora să învețe în condiții normale pentru anul 2009. Și acești oameni fac parte din România tuturor românilor, cărora li s-a promis totul în campania electorală de către actuala coaliție PSD-PD-L și care, acum, sunt desconsiderați doar din cauza faptului că trăiesc, muncesc și au familii în localități în care primarul sau parlamentarul care-i reprezintă sunt liberali.

PD-iștii și PSD-iștii parlamentari sau guvernanți susțin acum în cor că toate amendamentele liberalilor au fost prea multe pentru acest buget sărac și neserioase sau mincinoase doar pentru că nu au fost inițiate de dumnealor.

Păi, domnilor din marea coaliție, care ați încheiat chipurile "un contract" pentru a face față crizei din România, cum le veți justifica românilor acum faptul că tot ce ați promis în campanie și imediat după aceea, nu se va realiza niciodată și că ați adoptat un buget mincinos, fantezist, nerealist, care nu are nicio prioritate pentru niciun domeniu (agricultură, dezvoltare regională sau rurală, educație, cercetare, sănătate, apărare etc.), nu oferă absolut nicio soluție pentru combaterea crizei economice și, mai ales, pentru siguranța zilei de mâine a fiecărui cetățean în parte!

    Dumitru Pardău - declarație politică având ca subiect Spital nou la Vatra Dornei;

Domnul Dumitru Pardău:

"Spital nou la Vatra Dornei"

Odată cu dezbaterea proiectului bugetului de stat pentru anul 2009 și adoptarea lui cu amendamentele aprobate, s-a făcut al doilea pas în demersul nostru de a construi un spital nou la Vatra Dornei. Menționez că primul pas a fost realizat odată cu întocmirea studiului de fezabilitate în anul 2006.

După cum se știe, un spital nou este necesar la Vatra Dornei dintr-o multitudine de motive: pavilionul central al spitalului existent a fost construit în anul 1902, cu destinația inițială de hotel și are durata de serviciu depășită de mult, construcția având un risc ridicat de prăbușire (planșeele din lemn sunt putrezite în proporție de 70%). Prin construcția unui spital nou se va eficientiza activitatea medicală prin: creșterea calității serviciilor prin înființarea unității de primire urgențe; funcționarea tuturor specialităților într-o singură incintă, ceea ce va reduce cheltuielile de intreținere și funcționare.

Din punct de vedere al adresabilității populației la serviciile medicale spitalicești, spitalul municipal Vatra Dornei este foarte efficient, datorită amplasamentului situat într-o depresiune. accesul către alte unități sanitare se poate face numai prin Pasul Tihuța, Pasul Mestecăniș și Pasul Prislop, care, în cele șase luni de iarnă sunt extrem de greu accesibile. Populația deservită este de 50.870 locuitori, dintr-o zonă cu un diametru de 100 km, arie în care se înregistrează un număr mare de accidente generate de activitatea economică și turistică specifice zonei (minerit, exploatarea lemnului, sporturi de iarnă și altele), internările de urgență fiind în proporție de 65,70 % din totalul internărilor.

Anual sunt spitalizați în jur de 8.500 de pacienți în spitalizare continuă și 3.500 în spitalizare de zi, cu un indice de utilizare a paturilor de 330,9 %.

În cadrul Comisiei pentru sănatate am depus un amendament pentru o sumă de 2 milioane lei, din care au fost aprobați 280.000 lei. Acest lucru ne permite să supunem studiul de fezabilitate deja existent comisiei interministeriale și Ministerului Sanătății pentru deschiderea fișei tehnice.

Ceea ce ne dorim să realizăm este de a parcurge în anul 2009 cât mai mulți pași, respectiv realizarea proiectului tehnic, detaliilor de execuție, elaborării certificatului de performanță energetică a proiectului, elaborării documentațiilor necesare obținerii acordurilor, avizelor și autorizațiilor, organizării procedurilor de achiziție publică, consultanței și asistenței tehnice, mergând până la licitația constructorului, în așa fel încât, în anul 2010, să înceapă etapa de construire efectivă.

Țin să amintesc sprijinul conducerii spitalului Vatra Dornei, precum și al conducerii Ministerului Sanătății, care ne-au ajutat în demersul nostru.

Ca reprezentant al zonei, mărturisesc că un spital nou la Vatra Dornei este un proiect de cea mai mare importanță pentru locuitori.

    Oana Tohme Ștefănescu Niculescu-Mizil - declarație politică intitulată O șansă pentru viață;

Doamna Oana Tohme Ștefănescu Niculescu-Mizil:

Declarație politică intitulată "O șansă pentru viață".

Există o multitudine de statistici pe care le vedem reflectate în viața de zi cu zi, privind lipsa acută a sângelui pentru transfuzii din spitale. Astăzi, doar 66% din necesar este acoperit. Fără donatori, fără sânge, fără conștiința de a ne ajuta aproapele nu putem decât să asistăm la ceea ce înseamnă o astfel de urgență: un drum sigur către moarte.

Campania pe care o susțin urma să se desfășoare în perioada 17-27 februarie 2009, pentru ca, ulterior, să se extindă la nivelul întregii țări. Această acțiune, considerată de presă, "îndrăzneață și generoasă", este unicat la nivelul activităților partidelor politice românești.

Demersul meu și al colegului deputat Nicolae Bănicioiu nu avea un alt scop decât susținerea voluntariatului îndreptat spre întreaga clasă politică, indiferent de viziune - de stânga sau dreapta. Demersul nostru ar fi fost continuarea campaniei studenților din România și era dovada interesului aleșilor - un exemplu pentru întreaga societate, în rezolvarea unei probleme care face diferența între a trăi și a muri a celor care au nevoie de transfuziile de sânge.

Refuzul Biroului permanent al Camerei de a-și da acceptul asupra desfășurării acțiunii nu ne va face să renunțăm. Vom face tot ce putem să ducem la bun sfârșit proiectul și să tragem un semnal de alarmă asupra acestei probleme și a necesității rezolvării ei cât mai rapid.

Apelul pe care îl facem în mass-media este de a ne susține. Să dăm o șansă la viața acelora care au nevoie de ea!

    Ioan-Nelu Botiș - pledoarie pentru includerea în sistemul de pensii a țăranilor care nu au făcut parte din c.a.p. și care nu au fost angajați cu carte de muncă;

Domnul Ioan-Nelu Botiș:

În județul nostru, ca de altfel și în țară, există categoria țăranilor care nu au făcut parte din c.a.p. și care nu au fost angajați cu carte de muncă, dar cărora regimul comunist le-a instituit obligativitatea participării cu așa numitele "cote la stat" constând în diferite produse de origine animală și vegetală. Astăzi, foarte mulți țărani cu vârsta de peste 65 de ani, cu toate că dețin pământ, din cauza bătrâneții nu se mai pot susține din punct de vedere financiar, nu mai pot realiza venituri de subzistență din munca la câmp și nici nu-și pot valorifica acel teren, din cauza crizei economice prin care trece țara noastră.

Deși există reglementată renta viageră ca o posibilă sursă de venit pentru aceste persoane, datorită faptului că pământul pe care îl dețin este de cele mai multe ori neproductiv și, prin urmare, nu prezintă interes pentru investitori, sistemul rentei viagere nu este de natură a le rezolva situația.

Având în vedere principiul constituțional al solidarității, precum și prevederile art.47 din Constituția României. conform cărora "Statul este obligat sa ia măsuri de dezvoltare economică și de protecție socială de natură să asigure cetățenilor un trai decent", apreciez că se impune fie ca Legea sistemului public de pensii să fie amendată, astfel încât să fie avută în vedere și categoria țăranilor care au vârsta legală de pensionare, dar nu îndeplinesc stagiul de cotizare, fie elaborarea unui proiect de lege care să reglementeze în mod expres situația acestei categorii.

O posibilă rezolvare ar putea fi amendarea art.38 din Legea sistemului public de pensii, astfel încât să fie asimilate stagiului de cotizare perioadele în care categoria persoanelor descrisă mai sus a contribuit, în regimul comunist, cu diferite produse sub formă de "cote".

Sper că veți interveni din punct de vedere legislativ pentru rezolvarea acestei situații ignorată de peste 18 ani și veți da un curs favorabil.

    Valeriu Ștefan Zgonea - declarație politică intitulată Respect față de români;

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Declarație politică intitulată "Respect față de români".

Agravarea situației cetățenilor români din Italia constituie un motiv de îngrijorare. Mă revoltă declarațiile ofensatoare ale unor oficiali italieni, la adresa poporului român, pentru că un popor nu poate fi incriminat pentru actele unor cetățeni care nu respectă legea.

Nu cer indulgență față de infractori, ci respect față de români, indiferent în ce țară trăiesc și muncesc.

Instigarea la ură, manifestările xenofobe, agresiunile repetate împotriva românilor pot avea consecințe dintre cele mai grave pe termen scurt pentru siguranța cetățenilor noștri aflați în Italia, iar pe termen lung pentru evoluția relațiilor româno-italiene.

Avem peste 28.000 de firme mixte! A cerut cineva "certificat Antimafia" cetățenilor italieni? Am făcut noi o verificare a acestor firme, a plăților către statul român? S-au efectuat acestea la timp?

Avem mii de căsătorii mixte! A cerut cineva certificat de bună purtare din partea statului italian?

Presa din Italia duce o campanie extrem de agresivă împotriva românilor, contribuind la amplificarea tensiunilor deja existente. În plus, actuala criză economică are un rol determinant în contextul defavorabil pentru comunitățile românești din Italia.

Subliniez că, în momentul de față avem peste un milion de români în Italia, oameni care muncesc cinstit și contribuie cu cel puțin 1% la produsul intern brut al Italiei.

Interesul și datoria noastră este să-i apărăm, să-i protejăm pe cetățenii români din Italia!

Dacă un senator italian declară că românii sunt eminamente infractori, dacă Tratatul UE și Convenția europeană a drepturilor omului au altă relevanță în cazul cetățenilor români, suntem obligați să inițiem dezbateri serioase și contacte între România și Italia, inclusiv la nivel parlamentar.

Trebuie să demarăm acțiuni diplomatice ample, eficiente și imediate, în vederea protejării comunităților românești.

De asemenea, este nevoie de o campanie complexă de promovare în Italia a culturii și a valorilor românești. Anul trecut, fostul Guvern a alocat peste 30 de milioane de lei pentru derularea unei campanii de comunicare externă în Italia și Spania, al cărei scop major a fost corijarea percepției publice a comunităților de români, prin prezentarea unei oferte informaționale alternative la discursul mediatic emoțional generat de actele infracționale ale unor cetățeni români. Inițiativa autorităților este apreciabilă, însă beneficiile s-au dovedit a fi lipsite de relevanță, în actualul context.

Se impune o dezbatere în Parlamentul României, în cel mai scurt timp, privind problemele comunității românești din Italia, pentru a analiza situația și a stabili un plan de măsuri care să-i protejeze pe cetățenii români rezidenți în Italia.

Organizarea unor conferințe pe teme legate de problematica impactului infracționalității asupra integrării comunității românești în societatea italiană și cooperarea economică între România și Italia, precum și invitarea unor grupuri de jurnaliști italieni la București pot contribui la identificarea unor soluții durabile și la îmbunătățirea imaginii comunităților de români.

Avem în vedere și colaborarea cu asociațiile de români din Italia, care au solicitat alocarea unor fonduri destinate contracarării efectelor negative ale unor astfel de momente de criză.

Pe de altă parte, salut inițiativa Grupului europarlamentarilor PSD, care a lansat o declarație scrisă în Parlamentul European, prin care solicită elaborarea unei legislații naționale și europene care să interzică orice prezentare a conotațiilor etnice ale infractorilor.

Suntem cetățeni europeni, prin urmare, se impun măsuri la nivel comunitar în ceea ce privește acțiunile xenofobe și discriminatorii la adresa românilor din Italia.

Nimeni nu trebuie judecat pentru greșelile altora.

Este datoria noastră să-i apărăm pe cetățenii români din Italia și din orice altă țară!

    Florin Țurcanu - declarație politică intitulată Bugetul MAPDR în 2009;

Domnul Florin Țurcanu:

Declarație politică intitulată "Bugetul MAPDR în 2009".

După o săptămână de dezbateri controversate în plenul Parlamentului, am realizat sâmbătă după-amiază că avem buget! Coaliția PD-L - PSD a hotărât ca bugetul României pe 2009, și totodată al Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, să fie unul de austeritate pentru că, probabil, asta merită românii!

Dacă ar fi să disecăm bucată cu bucată bugetul MAPDR pe 2009, ajungem la concluzia că așa-zisa creștere a bugetului alocat este de fapt o "dulce" amăgire a celor care trăiesc de pe urma agriculturii.

În ceea ce privește ponderea bugetului MAPDR din total p.i.b. o consider ridicolă, aceasta nefiind nicidecum de 1,47%, dacă deducem fondurile nerambursabile, veniturile proprii și sumele reprezentând prefinanțarea, cofinanțarea și cheltuielile neeligibile aferente fondurilor nerambursabile, care sunt de peste 50%.

Totodată, nu putem ști care va fi gradul de absorbție a fondurilor europene în 2009, pentru că din acest punct de vedere s-a pornit cu stângul. Pentru susținerea acestui punct de vedere aducem ca argument aplicarea măsurilor 112, referitoare la instalarea tinerilor fermieri, și 142, referitoare la înființarea grupurilor de producători. Reducerea fondurilor pentru acest tip de proiecte poate fi însă accentuată în situația execuției bugetare pe 2009, care din punctul de vedere al specialiștilor va fi de 90%, având în vedere modul în care a demarat acesta în prima jumătate a trimestrului I.

Bugetul actual este construit nu pe consolidarea fermei românești, pe autonomie și excedent la export de cereale, carne și produse din carne, lapte și produse din lapte etc., ci pentru ținerea la ",reanimare", a fermierului pe întreg parcursul anului 2009. Pentru stimularea investițiilor în agricultură s-au prevăzut doar 30% din prevederile lui 2008, și 33% din venitul realizat, valabil aceleiași perioade. Cum se poate reface agricultura cu mijloace în mare majoritate amortizate integral, fără investiții și fără fonduri proprii ale fermierilor, știind că nici băncile nu acordă credite pentru producție sau investițiiacestora?!

În aceste condiții, nu ne putem baza pe o dezvoltare deosebită a agriculturii românești în următorii 4 ani, se va menține probabil starea deplorabilă a acesteia și cu siguranță criza agriculturii se va adânci în viitor. Cum să concuram cu agricultorul francez, italian, austriac, cu așa prevederi bugetare?!

    Gigel-Sorinel Știrbu - scurtă analiză asupra efectelor crizei economice în România;

Domnul Gigel-Sorinel Știrbu:

Criza economică mondială se amplifică pe fiecare zi ce trece, iar România începe tot mai mult să resimtă această recesiune economică căreia marii economiști de la nivel mondial nu reușesc să-i găsească antidot.

Falimentele care se anunță deja în România vor lăsa pe drumuri extrem de mulți români. Nu poți astfel să nu te gândești că, dacă în finalul anului 2008 ne plângeam că nu găsim forță de muncă suficientă în România, este posibil ca la finalul anului 2009, mult mai devreme decât anticipam, pe fondul crizei economice, să regăsim un nivel al șomajului în creștere în țara noastră.

Întrebarea care se pune este: va fi capabil guvernul actual să găsească resursele care să scoată țara dintr-una din cele mai mari crize economice ale ultimului secol?

După două luni de guvernare răspunsul nu pare să fie decât unul negativ. Timp de două luni, Cabinetul Boc a încercat, prin reuniunile sale informale la sediul din piața Victoriei, cu miniștrii celor două partide care formează coaliția guvernamentală, dar și cea parlamentară, PD-L-PSD+PC, pe deoparte, și chemarea reprezentanților sindicatelor și a patronatelor, pe de altă parte, să înțeleagă cum de a fost posibilă declanșarea crizei economice la nivel global și de ce ei sunt aceia care trebuie să scoată România din acest fenomen economic.

Mai rău este faptul că nici după două luni de consultări intense, guvernul Boc nu a reușit să pună cap la cap un plan anticriză coerent, capabil să diminueze efectele negative ale crizei economice. Acest lucru înseamnă incompetență.

Iar această incompetență va duce la mișcări sociale în întreaga Românie, datorită creșterii galopante a inflației, a scăderii producției, a investițiilor în infrastructură și în alte domenii, a creșterii galopante a falimentelor și implicit a creșterii spectaculoase a șomajului, care poate depăși peste 1,2 milioane de persoane în România până la sfârșitul anului 2009, dacă guvernul Boc nu tratează cu seriozitate această criză economică.

Actualul buget este o peticeală ce ne va servi o scurtă perioadă, iar apoi previziunile bugetare vor trebui revizuite. Va trebui să discutăm cu Fondul Monetar Internațional și Uniunea Europeană pentru un buget care să stea în picioare. PD-L și PSD au abandonat promisiunile electorale din campanie, drept dovadă fiind fondurile alocate sănătății și educației prin actualul proiect de buget.

Un exemplu pe care pot să îl ofer îl reprezintă județul Olt. Fondurile alocate pentru Legea bugetului pe anul 2009 pentru acest județ sunt mult mai mici comparativ cu 2008 și nu pot susține obiectivele de investiții locale aflate deja în derulare. Spre exemplu, la Anexa nr.5 "Sume defalcate din t.v.a. pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor și municipiului București pe anul 2009", la poziția 30, județul Olt, se prevede suma de 274.842 mii lei, din care 234.598 mii lei pentru finanțarea cheltuielilor de personal din instituțiile de învățământ preuniversitar de stat ale comunelor, orașelor și municipiilor, sumă pe care o considerăm insuficientă pentru acest tip de cheltuieli. De asemenea, la Anexa nr.6, suma de 15.972 mii lei prevăzută pentru drumurile județene și comunale nu va duce la rezolvarea problemelor existente, având în vedere starea actuală a drumurilor din acest județ. Astfel de exemple se regăsesc și la alte județe.

Bugetul propus de Guvernul Boc și trecut rapid prin Parlament, cu încălcarea tuturor regulilor privind timpul necesar dezbaterii și amendării acestuia, nu este un buget capabil să asigure românilor un sprijin în fața efectelor negative ale crizei economice cu care ne confruntăm.

    Gheorghe-Eugen Nicolăescu - declarație politică intitulată Ei cu ei, noi cu voi;

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Declarație politică intitulată "Ei cu ei, noi cu voi".

Disprețul pentru cetățenii care nu au votat cu FSN (PD +PSD) la ultimele alegeri parlamentare s-a manifestat la recentul vot acordat legii bugetului de stat și legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2009.

Deputații și senatorii PNL au elaborat și depus peste 2000 de amendamente la proiectul de lege privind bugetul de stat, tocmai pentru a aduce fonduri financiare pentru comunitățile locale, pentru obiectivele importante necesare cetățenilor din localități numeroase ale României.

De asemenea, era necesar să fie corectate mai multe prevederi care sunt antieconomice, cum ar fi creșterea impozitelor și taxelor, ceea ce va duce la mărirea cheltuielilor agenților economici, micșorându-le puterea de a rezista pe piața internă și internațională.

Din păcate, amendamente au fost aprobate de Parlament numai pentru parlamentarii aparținând FSN (PD și PSD), restul cetățenilor României fiind ignorați, disprețuiți de o putere discreționară, care nu pune nici un preț pe toți cetățenii, ci numai pe cei care sunt cu ei.

Am ajuns să constatăm că puterea FeSeNistă (PD+PSD) practică aceleași metode din regimul comunist, care se rezumă sintetic astfel: "cine nu este cu noi este împotriva noastră".

În acest mod s-a adoptat bugetul pe anul 2009: Ei cu Ei, parlamentarii majorității FSN (PD+PSD), Noi cu Voi, parlamentarii PNL cu majoritatea populației care n-a votat FSN sau nu s-a prezentat la vot și care trebuie reprezentată.

Ne aflăm în fața unor abuzuri de necrezut pentru anul 2009: încălcarea prevederilor constituționale, prin introducerea în buget a unor prevederi care încalcă constituția, respectiv se introduc aspecte fără bază legală, cum ar fi sporirea nivelurilor impozitelor și taxelor, fără să existe legislație în aceste cazuri.

Nu s-au respectat prevederile cele mai simple din regulamentele Parlamentului, adoptându-se articole întregi fără prezența parlamentarilor în numărul solicitat de lege, ceea ce le face ilegale. În general, am asistat la încălcarea brutală a legislației în vigoare doar pentru a arăta că puterea FSN (PD+PSD) face ce vrea și nu ține cont de nimeni și nimic.

S-a ajuns chiar la încercarea de mituire a parlamentarilor PNL cu diverse sume, derizorii, ce-i drept, pentru a nu mai face opoziție, pentru a nu mai susține amendamentele aferente colegiilor pe care le reprezintă în Parlament. PNL nu a luat în considerare asemenea oferte ilegale, care s-ar putea numi acte de corupție, și a preferat să se lupte până la 12 noaptea pentru adevăr și dreptate, pentru apărarea intereselor cetățenilor.

PNL a dovedit că este singurul reprezentant cinstit și corect al cetățenilor români și va continua să acționeze numai pe baza unor principii și valori serioase, adevărate, care respectă constituția și legile țării, în folosul tuturor cetățenilor, fiind alături de oamenii obișnuiți.

    George Ionuț Dumitrică - declarație politică intitulată Euroalegerile nu trebuie să fie parazitate,

Domnul George Ionuț Dumitrică:

Declarație politică intitulată "Euroalegerile nu trebuie să fie parazitate".

De câteva zile, circulă - în special pe internet - un zvon alarmant: președintele Traian Băsescu ar fi interesat ca alegerile prezidențiale să se desfășoare în devans, în aceeași zi cu alegerile pentru Parlamentul European. Zvonul nu lămurește dacă este vorba de turul I sau turul II pentru prezidențiale, presupun că se referă la primul tur. Personal, nu vreau să creditez această informație ca fiind mai mult decât un zvon sau un "test" aruncat pe piață de anumite laboratoare politice oculte.

Totuși, nu trebuie ignorat un astfel de zvon, mai ales că a fost răspândit de persoane care de regulă au greșit rar când au făcut anumite dezvăluiri privind anumite evenimente ulterioare. Și nu trebuie să uităm, în ultimii ani, foarte multe zvonuri au devenit acte reale.

Din această cauză mă simt dator să trag, preventiv, un semnal de alarmă. Alegerile pentru Parlamentul European NU trebuie parazitate de un alt tip de scrutin. Mai ales de unul atât de important cum este cel privind alegerile pentru Președinția României. Alegerile pentru Parlamentul European au un tipic relativ aparte față de celelalte tipuri de alegeri din România. Tematica dezbaterilor din campania electorală pentru Parlamentul European este și trebuie să fie una total deosebită față de ce se întâmplă în cadrul unei campanii pentru alegeri interne, fie că este vorba de alegeri locale, parlamentare sau prezidențiale. În cadrul unei campanii pentru Parlamentul European, nu trebuie să mai intre în discuție ce a făcut bine sau rău guvernul X sau Y, nu trebuie judecată activitatea șefului statului, indiferent cine este acesta, nu mai intră în discuții ce se poate face pentru electorat etc. O campanie pentru europarlamentare trebuie să conțină o dezbatere pe proiecte și acțiuni pe care competitorii electorali aflați în cursă urmează să le pună în aplicare la Bruxelles și Strasbourg. Atât și nimic mai mult.

Sunt convins că în situația în care s-ar desfășura în paralel și alegerile prezidențiale, tema, pe care generic o denumesc "Europa" sau "România-Europa" sau, cu voia dumneavoastră, "PSD - Europa", PD-L - Europa", "PNL - Europa", "UDMR - Europa" etc. nu va mai exista. Principalele partide politice se vor concentra 95% pe alegerile prezidențiale.

Am mai avut un exemplu de parazitare a euroalegerilor. Dacă țineți minte, în 2007, în paralel cu euroalegerile, s-a desfășurat referendumul pentru introducerea votului uninominal. Cuplarea referendumului cu euroalegerile din 2007 a avut un dublu scop: atragerea unui număr suficient de alegători pentru ca referendumul să fie valid și sprijinirea PD-L la europarlamentare, prin ieșirea în față a locomotivei Băsescu, șeful statului fiind "parte" a referendumului. Cu excepția PD, restul clasei politice a criticat organizarea referendumului în ziua euroalegerilor.

Se știe, cifrele o confirmă, stratagema din 2007 a fost sortită eșecului. Nu s-a înregistrat numărul de votanți necesari pentru ca referendumul să fie validat, și nici PD nu a înregistrat rezultatul scontat. Din contră.

Eșecul experimentului din 2007 - din eleganță apelez la termenul experiment - demonstrează că alegerile pentru Parlamentul European nu trebuie parazitate de orice alt tip de alegeri. Nu în ultimul rând, atrag atenția că aceste alegeri sunt foarte, foarte importante, nu doar pentru partidele politice în sine, ci pentru România, în primul rând. Pentru că foarte multe hotărâri importante pentru țara noastră se vor lua în primă instanță acolo, la Parlamentul European. Și noi trebuie să trimitem acolo oameni capabili, care nu vor fi doar membri ai PNL, PSD, UDMR sau PD-L, ci vor fi un fel de ambasadori ai României și totodată legiuitori ai Uniunii Europene.

    Gheorghe Coroamă - declarație politică cu titlul Agricultura, prioritate națională;

Domnul Gheorghe Coroamă:

"Agricultura, prioritate națională"

Una din greșelile care se fac în România în privința abordării acestui domeniu extrem de important în care activează 30% din populația țării, este aceea că, cel mai adesea, se apelează la un plan general, și nu unul diferențiat, atunci când se discută politicile economice din domeniul agricol. Or, noi, în România, avem oportunitatea dezvoltării unor activități agricole diversificate.

Efectele mult mediatizatei crize economice se resimt deja și în domeniul agriculturii. Fermierii români au nevoie de un organism eficient care să le ofere consiliere și consultanță în mod activ, să le promoveze interesele și să le pună la dispoziție mijloacele prin care vor putea dezvolta agricultura românească, astfel încât să fie competitivi pe piața europeană.

În acest sens, am inițiat în Parlament un proiect de lege privind constituirea Camerelor pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală. Proiectul nu este nou. Se vorbește de el de câțiva ani. Însă punerea în practică a discuțiilor pe această temă a fost mereu tergiversată.

În calitate de parlamentar, membru al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, am considerat că această inițiativă trebuie să intre în linie dreaptă, fără alte întârzieri. De aceea a fost și prima inițiativă legislativă pe care am ales să o promovez din poziția de parlamentar.

Înființarea Camerelor Agricole are ca scop susținerea exploatațiilor agricole, a fermelor familiale și valorificarea potențialului agricol local.

În acest sens Camerele Agricole vor asigura servicii de formare profesională pentru fermieri și vor reprezenta interesele acestora față de terți. Vor efectua, totodată, activități de consultanță agricolă, îmbunătățiri funciare, împădurire a terenurilor degradate, dezvoltare a rețelei de drumuri forestiere și aplicare a proiectelor de dezvoltare locală.

În aceste structuri vor fi reprezentate autoritățile locale și fermierii, camerele urmând să aibă un rol determinant în pregătirea proiectelor de dezvoltare rurală, în funcție de specificul zonelor, deoarece decizia nu se va mai lua de la centru. Inițiativa răspunde astfel obiectivului de descentralizare a administrației publice prin integrarea specificului local, agricol și forestier în procesul de elaborare a normelor proprii de funcționare.

Nu putem vorbi despre dezvoltarea eficientă a spațiului rural fără o administrație agricolă eficientă, capabilă să asigure un sprijin real agriculturilor români. Necesitatea creării acestor structuri este cu atât mai mare, acum, în perioadă de criză economică, în contextul în care, agricultorii români au nevoie, mai mult ca oricând, de sprijin și consiliere.

Îmi exprim speranța că această inițiativă legislativă va beneficia de toată atenția colegilor parlamentari și va fi tratată cu maximă prioritate, odată ce va intra în dezbaterea Camerei Deputaților.

De asemenea, doresc să îmi exprim deschiderea față de toți cei implicați în implementarea acestui proiect pentru discuții pe marginea inițiativei legislative, astfel încât forma finală a legii să corespundă întru totul nevoilor și așteptărilor fermierilor români, principalii beneficiari ai acestui demers.

    Horea-Dorin Uioreanu - declarație politică cu titlul Maratonul rușinii;

Domnul Horea-Dorin Uioreanu:

"Maratonul rușinii"

Am asistat, zilele trecute, la un adevărat maraton în Parlamentul României, creat de majoritatea parlamentară PSD și PD-L, care s-a angrenat într-un veritabil concurs politic: cine respinge cel mai repede și cele mai multe din amendamentele parlamentarilor PNL la dezbaterea adoptării Legii bugetului de stat pe 2009.

Dincolo de faptul că bugetul "încropit" de Guvernul Boc este unul nerealist, care nu satisface nevoile populației în această perioadă în care economia din România este pe cale să intre în recesiune, prin respingerea amendamentelor parlamentarilor liberali, PSD și PD-L au ignorat, în fapt, nevoile comunităților locale pentru care noi, deputați sau senatori aleși prin vot uninominal, ne-am luptat în plen. Și mai mult decât atât, acest gest al majorității PSD și PD-L, de a respinge pe banda rulantă acordările de fonduri comunităților locale, a împiedicat, într-o măsură sau alta, exercitarea mandatului pe care l-am primit de la cetățenii acestei țări, respectiv misiunea de a le reprezenta interesele și nevoile.

Am fost acuzați că am încercat să blocăm activitatea Parlamentului, prin depunerea unui număr mare de amendamente. Trebuie să precizez că volumul mare de amendamente propuse de PNL este rezultatul unei poziționări responsabile a liberalilor față de problemele cetățenilor și că noi, parlamentarii acestei țări, suntem aici pentru a munci. Și dacă acest lucru înseamnă că trebuie să rămânem în Parlament până la miezul nopții pentru a analiza toate propunerile venite din partea cetățenilor, atunci acest lucru trebuie făcut. Observ, însă, cu tristețe, că cele două partide nu au înțeles acest lucru, hotărând să împartă banii statului pe criterii exclusiv politice, gest care demonstrează, încă o dată, că PSD și PD-L au transformat această țară în propria lor "moșie", de care dispun după bunul lor plac.

Stimați colegi, vreau să vă mai reamintesc un singur lucru: facem parte din primul Parlament al României ales prin vot uninominal, sistem în care noi, parlamentarii, avem obligația morală de a ne susține alegătorii din colegiul pe care îl reprezentăm. Din acest motiv, cetățenii acestei țări nu trebuie să sufere din pricina disputelor politice din Parlament și cu atât mai puțin din cauza disprețului exprimat în mod vădit de majoritatea PSD și PD-L față de amendamentele propuse de PNL la bugetul de stat. În ultimii patru ani, am muncit pentru ca economia acestei țări să fie una solidă, pentru ca oamenii să trăiască decent și vă spun cu siguranță că nu ne vom opri aici, chiar dacă "incomodăm" majoritatea PSD și PD-L, pe baza unui singur principiu: asumarea responsabilității față de cetățenii României pe care noi, liberalii, am luat-o în serios.

    Ionuț-Marian Stroe - declarație politică: De la ciocul mic la eu decid;

Domnul Ionuț-Marian Stroe:

Declarație politică: «De la "ciocul mic" la "eu decid"»

Modul în care s-au desfășurat ședințele de plen pentru dezbaterea și votarea legii bugetului de stat pentru acest an a întrecut toate limitele și barierele regulamentelor și legalității. Lucrurile sunt clare și sunt vizibile atât în imaginile televiziunii cu circuit închis, cât și în stenogramele ședințelor. S-au călcat în picioare de către președinții de ședință toate procedurile.

În repetate rânduri, parlamentari ai PNL și UDMR au reclamat lipsa cvorumului și au solicitat apel nominal. De fiecare dată, atât președinții de ședință, ajutați uneori de către exponenți ai PSD, au invocat fel de fel de articole din regulamentul ședințelor comune pentru a evita constatarea absenteismului masiv și a lipsei de cvorum.

Iată, însă, ce se întâmpla în ședința de plen comun din 10 noiembrie 2004 când, atenție, în dezbatere se afla legea bugetului de stat pe anul 2005. Ce ne dezvăluie stenograma? După pauza de prânz, la reluarea lucrărilor, la ora 14.00, deci nu era vorba de o nouă ședință, președintele de ședință de atunci, Nicolae Văcăroiu, - cred că nu trebuie să mai amintesc din ce partid făcea parte domnia sa - a solicitat din oficiu apel nominal, pentru verificarea cvorumului. "Stimați colegi, greu, dar am reușit să facem cvorumul de lucru". Aceasta este declarația de la microfon a domnului Văcăroiu, după ce secretarul de ședință de atunci, Tudor Mohora a încheiat numărătoarea. Mai mult, după alte două sau trei ore de dezbateri, la solicitarea unui senator PNL, actualmente în PD-L (sic!), este vorba de Nicolae Vlad Popa, s-a mai efectuat un apel nominal și s-a constatat că există cvorum de lucru.

Deci, cvorumul de lucru este obligatoriu atunci când se dezbate bugetul în ședință comună și ori de câte ori se solicită apel nominal, acest lucru se aprobă. Numai că domnii Ioan Oltean și Alexandru Pereș, reprezentanți ai PD-L, nu au ținut cont de aceste proceduri. Este adevărat, în ziua respectivă, domnul Pereș a ieșit absent la ambele apeluri nominale, dar domnul Oltean, la al doilea apel a fost prezent. Dar doi parlamentari care sunt la al cincilea mandat, nu pot avea scuza că nu cunosc regulamentele.

Domnul vicepreședinte al Camerei Deputaților Ioan Oltean, când se afla în opoziție, era foarte atent cu derapajele procedurale sau de la legalitate ale celor aflați la putere. În 2003, domnia sa acuza PSD că "a uzitat un întreg arsenal de metode și mijloace menite să mâne electoratul spre urne. Dictonul "scopul scuză mijloacele" era cel după care s-au condus. Aceste mijloace și metode magice, a se înțelege ilegale. Constituția trebuia votată, dar nu oricum, ci doar în condițiile stricte ale legii". Citatul este extras dintr-o declarație politică a domnului Ioan Oltean de după referendumul pentru aprobarea Constituției din 2003. Deci, la vremea respectivă, domnul Ioan Oltean era extrem de vehement față de încălcările regulamentelor, ale procedurilor și, nu în ultimul rând, ale legilor. Acum, când se află la putere, domnul Oltean are o cu totul altă poziție, iar atunci când i se atrage atenția că există un derapaj de la legalitate, argumentul domniei sale este unul ce ține nu de spiritual democrației, ci de cel al autocrației: "Eu decid".

Acest "Eu decid" nu reprezintă altceva decât o continuare a celebrului "Ciocul mic, noi suntem la putere!" din 2005. Acestea sunt din păcate principiile democratice după care PD-L conduce România.

    Iuliu Nosa - declarație politică: Diaconescu cu politica externă, Băsescu cu autonomia Ținutului Secuiesc;

Domnul Iuliu Nosa:

Titlul intervenției mele de astăzi este "Diaconescu cu politica externă, Băsescu cu autonomia Ținutului Secuiesc".

Drama românilor din Italia este un subiect de primă pagină atât în presa italiană cât și în cea românească. Românii sunt acuzați - uneori pe drept, de cele mai multe ori pe nedrept - de spargeri, furturi, violuri și crime. Mai grav este că toate fărădelegile se repercutează asupra celor un milion de români care trăiesc și muncesc cinstit în Italia. Presa și o parte a politicienilor italieni cer evacuarea românilor din Italia. Problema este mai complexă. În joc este destinul a două țări latine cu vechi relații și colaborări. Un punct culminant al problemei a fost atins prin declarațiile oamenilor politici italieni și ale celor din administrația Romei, care au luat turnura unui extremism ieșit din comun.

Marea noastră șansă este ministrul de externe Cristian Diaconescu. Prestația sa exemplară de aseară de la Roma ne-a demonstrat că avem, după mulți ani, un ministru de externe care să știe să apere interesele românilor și ale României.

Cu toate acestea, nu cred că în ceea ce privește relațiile externe și grija față de românii aflați în străinătate suntem suficient de bine reprezentați, atâta timp cât președintele Băsescu tace în legătură cu situația românilor din Italia. Președintele este mai degrabă interesat de autonomia ținutului secuiesc. Că altfel nu ar fi prezent, la fiecare sfârșit de săptămână, în Harghita și Covasna. Că doar îi este mult mai simplu să tot amenințe politicienii maghiari decât să aibă întâlniri la nivel înalt pe probleme de politică externă.

Dar, de acum ne-am obișnuit. Politica externă a României se va face doar la nivel de guvern, prin ministrul de externe. Așa cum spuneam, acum avem marea șansă de a fi reprezentați de ministrul Cristian Diaconescu. Sunt totuși foarte curios, când se va trezi președintele Traian Băsescu și va realiza că situația românilor din străinătate trebuie să aibă prioritate pe agenda sa de lucru?

    Ioan Munteanu - declarație politică cu titlul Din nou la volan!;

Domnul Ioan Munteanu:

"Din nou la volan!"

În sfârșit, o veste aproape bună: Guvernul României a modificat din nou anexa de înmatriculare pentru autovehiculele aduse din străinătate, dar, de data aceasta, în favoarea plătitorilor de impozite. Astfel, cei care au achitat deja taxa triplă, vor primi înapoi diferența de bani, iar cei care au așteptat reducerea ei vor plăti cu 33% mai puțin pentru prima înmatriculare.

Această taxă care a provocat atâtea comentarii este de data recentă, ea fiind introdusă la 1 ianuarie 2007, odată cu intrarea României în Uniunea Europeană. Timp de un an și jumătate s-a numit taxa de primă înmatriculare, pentru ca de la 1 iulie 2008 să fie denumită taxă de poluare, în ton cu preocupările de protejare a mediului înconjurător.

Cum se prezintă acest bir în statisticile de la nivelul județului Neamț aflăm din datele oferite de către Direcția Generală a Finanțelor Publice. Astfel, în intervalul 1 ianuarie 2007 - 1 ianuarie 2009 cetățenii care și-au achiziționat autoturisme second-hand din țările UE au plătit aproximativ 433 de miliarde de lei vechi. Dar, pentru că valoarea taxei depășea adesea cu mult valoarea mașinii, multe autovehicule au rămas neînmatriculate. În acești doi ani, 123 de cumpărători au acționat în judecată Direcția Generală a Finanțelor Publice Neamț pentru a-și recupera taxa achitata, fie că ea se numea taxă de primă înmatriculare sau de poluare. Urmând exemplul unui arădean, care a câștigat în instanță, 44 de nemțeni au reușit să-și recupereze prin sentințe irevocabile sumele achitate, iar alte 49 de procese se află pe rolul instanței de judecată în acest moment.

Iată, deci, că apariția acestor noi prevederi reprezintă o măsură reparatorie menită să reglementeze într-un mod ceva mai echitabil aplicarea unei legi împovărătoare.

    Petru Movilă - declarație politică intitulată De ce ne pleacă medicii?;

Domnul Petru Movilă:

"De ce ne pleacă medicii?"

Situația sistemului medical românesc rămâne în continuare problematică. La fiecare două zile, un medic din Iași alege să muncească în străinătate. Pentru tot restul vieții. Anul trecut, 184 de medici ieșeni au plecat din țară. Majoritatea au contracte pentru Italia, Franța și Marea Britanie. Ieșenii reprezintă 14% din totalul medicilor români care au decis să-și practice meseria în Uniunea Europeană.

Doar Bucureștiul ne întrece la numărul de medici care, în 2008, au solicitat certificate de probitate morală de la Colegiul Medicilor din România pentru a se stabili în străinătate. Mai menționez că, la nivel național, anul trecut, peste 1.200 de medici au plecat din România.

De ce pleacă medicii? Sunt aceleași motive dintotdeauna. Salarizarea proastă, condițiile mizere de lucru din spitalele de stat, dar și - deseori - presiunile din partea opiniei publice. Mă tem foarte tare că recenta campanie de denigrare la adresa medicilor nu face decât să agraveze această situație.

Și totuși Iașiul, ca important centru universitar, are de partea sa câteva avantaje. În fiecare an, o bună parte dintre absolvenții prestigioasei Universități de Medicină își găsesc de lucru în spitalele și cabinetele medicale din municipiu. Ce ne facem însă cu micile localități ale României în care numărul medicilor scade continuu?

Ultimii patru ani nu au propus nici un fel de soluții la criza cu care se confruntă sistemul medical românesc. E nevoie în continuare de foarte mulți bani, dar și de o viziune de ansamblu pentru sănătatea din România. În lipsa acestei strategii, fondurile se consumă fără să-și producă efectele benefice. Medicii din Iași - cei care vor totuși să muncească în țara lor - așteaptă încă un proiect clar din partea factorilor de decizie.

Ce putem face pentru ei?

    Ioan Stan - declarație politică cu tema Păstrarea locurilor de muncă și creșterea numărului de salariați - prioritate națională;

Domnul Ioan Stan:

Intervenția mea de astăzi se referă la tema "Păstrarea locurilor de muncă și creșterea numărului de salariați - prioritate națională".

Programul de guvernare al Alianței politice PSD+PC în perioada 2009-2012 are în vedere, printre obiectivele sale prioritare, pe lângă păstrarea locurilor de muncă, o creștere a numărului salariaților, relativ modestă, de la 5.000.000 persoane estimat pentru anul 2008 la 5.020.000 persoane în anul 2009, respectiv cu 20.000 persoane.

Transpunerea în realitate a acestui obiectiv prioritar presupune eforturi conjugate pentru aplicarea corectă și la timp a politicilor economice și financiare, îndeosebi a celor privind: creșterea economică durabilă; accesarea și utilizarea necondiționată a fondurilor Uniunii Europene; realizarea investițiilor și dezvoltarea infrastructurilor; stimularea, cu prioritate, a dezvoltării producției industriale pentru export; sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii, precum și eliminarea unei părți din munca la negru.

Urgentarea aplicării măsurilor pentru păstrarea locurilor de muncă existente și pentru crearea de noi locuri de muncă este o condiție esențială și pentru contracararea unor fenomene negative apărute în luna ianuarie a.c., când rata inflației s-a ridicat la 1,24%, de 5 ori mai mult în comparație cu numai 0,23% în luna decembrie 2008. De asemenea, rata șomajului s-a ridicat la 4,9%, față de 4,4% în decembrie 2008, numărul șomerilor fiind de 445 mii persoane. În unele județe rata șomajului în ianuarie 2009 este mult mai ridicată : Vaslui 10,3%, Mehedinți 9,8%, Teleorman 8,6%, Dolj 8,5%, Gorj 8,0%, Covasna 7,9%, Alba 7,9% etc.

Și în județul Suceava rata șomajului este destul de ridicată în ianuarie 2009, respectiv de 4,6%, cu tendințe de creștere, fiind o preocupare pentru mine urmărirea și găsirea de soluții pentru asigurarea de locuri de muncă, împreună cu factorii de răspundere pe plan local.

Este bine cunoscut faptul că asigurarea unor locuri de muncă stabile și decent remunerate reprezintă cea mai bună protecție socială. Totodată, crearea de noi locuri de muncă și creșterea numărului de salariați contribuie la creșterea gradului de ocupare a populației și la reducerea decalajelor importante care ne despart de nivelul mediu existent în țările membre ale Uniunii Europene.

Programul de guvernare în perioada 2009-2012 prevede creșterea gradului de ocupare de la 59% în prezent, la minimum 65% în 2012, în comparație cu nivelul mediu al Uniunii Europene de 67% în 2005 și 70% prevăzut pentru 2010.

Întreaga societate românească este profund interesată în aplicarea unor măsuri eficace de către factorii de răspundere pentru finalizarea pozitivă a prevederilor obiectivelor din Programul de guvernare. Iată de ce, cred că ar fi util să se prezinte de Guvernul României un grafic al măsurilor adoptate, cu termene concrete, care să permită deputaților urmărirea lor în raza colegiilor electorale, precum și posibilitatea unei contribuții concrete la îndeplinirea lor, prin dezbaterea și sprijinirea soluționării problemelor specifice împreună cu factorii de răspundere și consultarea cetățenilor din localitățile respective.

Analiza, respectiv dezbaterea periodică în cadrul comisiilor permanente de specialitate și în plenul Camerei Deputaților a rezultatelor obținute ar contribui la exercitarea pe deplin și cu operativitate a dreptului de control privind activitatea Executivului referitor la gestionarea cât mai eficace a resurselor, atât interne, cât și externe, pentru a limita șomajul și sărăcia, precum și pentru crearea de noi locuri de muncă și creșterea gradului de ocupare al populației.

    Zanfir Iorguș - declarație politică: Turismul de litoral, factor important în susținerea economiei;

Domnul Zanfir Iorguș:

,,Turismul de litoral, factor important în susținerea economiei"

Doresc să vă rețin atenția cu o problemă pe care o consider de importanță majoră atât pentru dezvoltarea turismului românesc cât și pentru economia românească.

Turismul, ca activitate economică, are propria piață turistică aflată într-o permanentă evoluție și expansiune ocupând un rol determinant în piața internă a țării. Adoptarea unei politici unitare de dezvoltare a turismului se impune în mod imperativ. Turismul și-a demonstrat fragilitatea pe parcursul perioadelor de criză economică pe care le-a traversat economia mondială, dar și capacitatea de a prelua rolul de motor al revigorării economice pentru depășirea situațiilor de criză.

Zona litoralului are o pondere însemnată în turismul românesc și în tradiția acestuia.Privit ca înzestrarecu factori naturali, litoralul are un loc privilegiat în promovarea turistică a potențialului național și a diversității acestuia. Se poate aprecia că, lipsit de investiție și aport de gândire pentru modernizare continuă, lăsat să evolueze în afara unei strategii pe termen lung, litoralul involuează economic. Se pierde prilejul punerii în valoare a unui potențial natural important care ar fi putut avea efecte economice pozitive pentru populația din zonă, aport la p.i.b. și pentru imaginea turismului românesc.

Așa cum este prevăzut în Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Național 2007-2026, stațiunile de pe litoral se confruntă cu reducerea traficului de vizitatori, întrucât oferta de produse nu corespunde așteptărilor vizitatorilor. Motivele care au condus la această situație au rădăcini adânci. Ceea ce anterior a compus dezvoltarea stațiunilor în controlul și administrația statului s-a transformat în sute de activități comerciale mici si mijlocii, aproape fără nici o legătură între ele.

În perioada de după privatizare, atât piața turistică internă, cât și cea internațională s-au maturizat și necesită acum o gamă sofisticată de produse și servicii. Cu forme de proprietate fragmentate și fără o direcție strategică clară, stațiunile de pe litoral cu greu pot răspunde la piețele în transformare și din această cauză au avut și au de suferit.

În ceea ce privește motivele pentru practicarea turismul de litoral, putem aprecia că de la an la an acestea sunt mai numeroase și uneori din ce in ce mai sofisticate. Dacă în trecut se mergea pe litoral pentru factorii naturali de cură, pentru odihnă și recreere, astăzi putem vorbi de cluburi pentru practicarea de sporturi nautice, de extinderea naturalismului, de cercetări științifice sau pur și simplu de modă.

O privire de ansamblu asupra turismului de litoral ne conduce la identificarea anumitor tendințe:

  1. turiștii sunt din ce în ce mai bine informați cu privire la locul pe care îl vizitează;
  2. consumatorii sunt din ce în ce mai pretențioși față de calitatea plajelor, față de dotările din stațiuni și față de calitatea serviciilor;
  3. datorită diversificării ofertelor de sporturi nautice, are loc o mutație considerabilă și o formare de fluxuri în acest sens;
  4. fragmentarea vacanțelor apare tot mai frecvent ca urmare a mai multor factorii:
    1. dezvoltarea transporturilor și a infrastructurii corespunzătoare care permite ajungerea la destinație într-un timp relativ scurt;
    2. apariția călătoriilor de tip "incentive travel" sau acordarea de premii sub forma unor weekend-uri pe litoral;
    3. stresul de la locul de muncă ce determină pauze frecvente.

Astfel, din cele prezentate anterior, se poate concluziona că este de maximă necesitate susținerea dezvoltării turismului de litoral, în principal:

  • prin stimularea investițiilor în reabilitarea și dezvoltarea infrastructurii, în extinderea bazei materiale a structurilor de cazare, în recuperarea și conservarea unor resurse turistice;
  • prin acordarea de la bugetul de stat și prin diverse fonduri europene de resurse pentru îmbunătățirea activităților din subramurile turistice, a anumitor componente ale ofertei turistice sau a dezvoltării regionale;
  • prin stimulente de natură fiscală acordate agenților economici din turism: (exonerările, reducerile sau amânările de plată a impozitelor, impozitarea diferențiată a activităților turistice și a turiștilor).

De asemenea, măsurile de dezvoltare durabilă a turismului de litoral, și nu numai, trebuie să respecte și unele principii de bază, cum ar fi:

  • dezvoltarea turismului în condiții de strictă compatibilitate cu mediul, prin protejarea aspectelor ecologice fundamentale, a biodiversității și resurselor naturale;
  • exploatarea eficientă și durabilă a resurselor, astfel încât să poată fi utilizate și de generațiile următoare;
  • dezvoltarea turistică în condiții de compatibilitate cu valențele culturale și cu valorile comunității locale.

De aceea, stimați colegi, susțin că pe lângă principiile, ideile, conceptele și teoriile de bază în regenerarea și întărirea ideii de turism de litoral în România, este necesară implicarea tuturor autorităților și organismelor în domeniu, în vederea luării măsurilor adecvate ce se impun pentru realizarea obiectivelor cuprinse în Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Național și totodată, vă solicit respectuos să susținem turismul și prin dezvoltarea proiectelor turistice naționale, astfel încât turismul de litoral să devină o realitate turistică concurentă pe plan internațional și, nu în ultimul rând, un pilon esențial în susținerea economiei românești.

    William Gabriel Brînză - declarație politică referitoare la Situația învățământului românesc din diaspora;

Domnul William Gabriel Brînză:

Declarația mea de astăzi se referă la "Situația învățământului românesc din diaspora".

De 19 ani, învățământul este o prioritate națională, uităm însă de învățământul din diaspora. Educația continuă să fie un subiect sensibil pentru românii din străinătate. Recunoașterea diplomelor este încă o problemă și mă întreb și vă întreb, stimați colegi, cum sprijină statul nostru diaspora românească în acest domeniu atât de important, educația?

Până acum, guvernele anterioare nu au făcut nimic. Și-au amintit de românii noștri din diaspora doar atunci când trimiteau bani în țară, dar când a fost vorba să-i sprijine, nu le-au mai auzit strigătul de ajutor. Guvernul Tăriceanu le-a întors spatele. În Spania, sute de profesori au urmat pe banii lor cursuri de limbă și cultură românească, dar nici până astăzi aceste cursuri nu au început. Profesorii au cerut sprijinul cadrelor didactice spaniole care au fost dispuse să se întâlnească și să demareze acest proiect, dar oficialii români de la Ambasadă au amânat discuțiile. Pentru un motiv ridicol. Un român din delegație s-a îmbolnăvit. Și ne întrebam de ce au atitudinea pe care au oficialii străini față de noi?

Românii se plâng, pe bună dreptate, că sunt umiliți de birocrația tipic românească și de nepăsarea funcționarilor din ambasade și consulate. Copiii românilor, peste optzeci de mii numai în regiunea Castellon, sunt privați de dreptul de a studia limba română. Fostul guvern i-a pus inutil pe drumuri. Profesorii au mers la curs, la Madrid, pe banii lor au făcut publicitate printre conaționali să-și trimită copiii la curs. În luna iunie 2008, profesorii au primit și repartizările pe posturi, dar când să înceapă cursul, Guvernul Tăriceanu i-a uitat. Probabil a fost mai preocupat de alegerile din noiembrie și nu i-a mai păsat că zeci de profesori și sute de copii așteptau 1 octombrie 2008 să înceapă cursul de limbă română.

Profesorii mărturisesc acum că în timpul campaniei, domnul Petre Roman s-a întâlnit cu acești români și cu prefectul Valenciei, domnul Francisco Camps. Liberalul Roman le-a promis românilor că va milita pentru ei, dar cum la finalul alegerilor domnul Roman a constatat că românii nu i-au dat votul, nici el și nici PNL-ul nu și-au mai amintit de promisiune. Profesorii mi-au mărturisit că au renunțat la locurile lor de muncă să meargă la cursuri pentru a fi pregătiți să le predea copiilor, iar acum au rămas pe drumuri. Fostul guvern i-a amăgit și i-a mințit cu această ofertă, iar acum acești români au ajuns să trăiască de pe o zi pe alta. Părtinitoare la minciuna acestuia a fost și Ambasada României în Spania.

În concluzie, stimați colegi, este timpul ca Ministerul de Externe și cel al Educației, Cercetării și Inovării să-și repoziționeze atitudinea față de învățământul românesc din diaspora. Este timpul ca diplomația românească să ia atitudine, să-și apere cetățenii. Dacă noi nu facem nimic pentru românii noștri, să nu ne mai întrebăm de ce în urmă cu 15 ani presa franceză ne cataloga țigani, că acum italienii ne spun că suntem un popor de țigani, că elvețienii ne numesc ciori și corbi. Să nu ne mire ca presa italiană sau cea spaniolă relatează doar cazuri cu români care fură și violează.

    Marius Neculai - declarație politică despre Românii și situația lor inacceptabilă din Italia;

Domnul Marius Neculai:

"Românii și situația lor inacceptabilă din Italia"

Trecând cu greu peste faptul că televiziunile au contribuit la inflamarea emoțională a evenimentelor, care puteau și ar fi trebuit privite cu luciditate, îmi permit să cataloghez ca inadmisibil și absurd gestul italienilor de a expulza românii pe care ar fi putut să-i integreze mult mai repede decât o poate face România. Acesta nu este un gest european față de o țară membră a Uniunii Europene. Este un gest lipsit de maturitate politică, un gest care dovedește că aceștia nu au înțeles valorile europene.

Statele membre ale Uniunii Europene au dreptul de a expulza cetățeni care comit infracțiuni, dar nici un stat al Uniunii Europene nu poate avea dreptul de a expulza cetățeni europeni care ar putea fi infractori, fără să fi comis o faptă reprobabilă.

În același timp, să nu uităm că Guvernul italian nu a avut până în prezent nici o strategie de îmbunătățire a situației romilor aflați pe teritoriul său. Cea mai bună dovadă este faptul că Guvernul italian nu a făcut nici o solicitare de a primi bani din bugetul european pentru integrarea romilor (indiferent de naționalitatea acestora), deși era evident că romii începuseră, de ani buni, să reprezinte o problemă ce se cerea abordată și soluționată.

Cu siguranță, nu numai românii sunt capii răutăților din Italia. Însă, are și presa nevoie de un țap ispășitor. Să-i facă pe italieni să uite de adevăratele probleme.

Pe de altă parte, România este țara care nu poate să-și hrănească cei 20 milioane de cetățeni. În măsura în care patria mamă nu le oferă cetățenilor săi posibilitatea de a munci și a câștiga venituri care să le asigure un trai decent, deplasarea în afara granițelor, în căutare de locuri de muncă, apare ca singura alternativă, atât pentru tinerii absolvenți, pentru unii pensionari, cât și pentru mulți dintre cei care au un loc de muncă în țară.

Problema este a Guvernului român, a noastră, trebuie să facem mai mult pentru ca populația activă să găsească locuri de muncă în România și să primească salarii din care să poată să-și întrețină familiile. Să încetăm să mai profităm de pe urma celor pe care în diferite momente îi arătam cu degetul, ei fiind cei care au plecat la muncă în străinătate, ca și cum ar fi dezertori. Dar să subliniem aici că, la nivel național, circa 10% din volumul fiecărui tip de investiție din ultimii cinci ani de zile este realizat cu ajutorul veniturilor din migrația internațională. Activitățile productive finanțate cu bani din migrație sunt diferite în funcție de mediul rezidențial - în mediul rural banii sunt investiți în principal în activități de tip agricol, pe când în mediul urban banii sunt investiți în alte tipuri de afaceri.

În concluzie, România trebuie să elaboreze o strategie care să urmărească eficientizarea întregii populații active, dar să vizeze și populația plecată la muncă în străinătate. Scopul acestei strategii trebuie să fie stimularea populației active (mai ales a celor bine pregătiți) de a rămâne în țară sau de a reveni în țară, în condițiile în care mulți tineri cresc cu gândul de a pleca spre alte locuri în căutare de oportunități. Investiția în oameni prin creșterea nivelului de instruire a forței de muncă, concomitent cu recalificarea și reorientarea acesteia în funcție de cererea existentă și previzibilă pe piața muncii va permite țării noastre să se adapteze și să depășească problemele actuale.

    Mihaela Ioana Șandru - declarație politică: Sistemul medical din România, încotro?;

Doamna Mihaela Ioana Șandru:

"Sistemul medical din România, încotro?"

Sistemul de ocrotire a sănătății din România a fost, până în 1989 și în bună măsură și după această dată, un sistem caracterizat prin centralism, egalitarism și limitarea libertății de opțiune.

Sistemul medical din România a avut foarte mult de suferit în ultimii ani datorită acțiunilor diferiților miniștri, care s-au perindat la conducere fără o viziune clară și fără un program ferm. În acest moment, datorită încercărilor repetate, haotice, ne confruntăm cu un haos al sistemului sanitar, atât la nivel organizatoric, cât și al finanțării, cu un impact îngrijorător asupra populației.

Resursele financiare alocate în decursul timpului sistemului sanitar au fost puține și prost gestionate. Banii s-au pierdut în investiții pe care nimeni nu le resimte, neconducând nici la îmbunătățirea actului medical, nici a condițiilor din unitățile sanitare.

Așa cum funcționează acum sistemul medical din România, au de suferit atât cadrele medicale, cât și bolnavii.

În decursul timpului, datorită organizării, medicii, indiferent dacă își desfășoară activitatea în spitale, fie ca medici de familie, s-au transformat în conțopiști. Își petrec aproape jumătate din timpul de lucru scriind sute de formulare pe zi în loc să se ocupe de bolnavi. S-au deprofesionalizat.

Spitalele s-au transformat în azile, iar cabinetele medicale ale medicilor de familie în eliberatoare de rețete.

Datorită subfinanțării, pacienții trebuie să-și procure medicamente sau consumabile medicale din afara unităților spitalicești atunci când sunt internați. Datorită lipsei dotărilor, există cazuri când pacienții parcurg sute de kilometri pentru a beneficia de tratament. Toate acestea sunt inadmisibile când ești un contribuabil corect.

Asistența medicală primară este pe cale de dispariție, constatându-se un deficit de cadre medicale, în special în mediul rural. Pentru atragerea medicilor în aceste zone, este necesară o mai mare implicare a factorului local, lucru ce va fi posibil prin descentralizare. Trebuie să lăsăm comunitățile locale să-și cointereseze cadrele medicale dacă doresc să le aibă, să le creeze condiții și să le pună la dispoziție dotări.

Salarizarea precară, condițiile insalubre, lipsa dotărilor și nu în ultimul rând lipsa satisfacției actului medical au condus în timp la diminuarea interesului tinerilor în a urma o carieră medicală. Mai mult decât atât, în ultimul timp, ne confruntăm cu un exod al cadrelor medicale de la toate nivelurile, medici, asistente, personal necalificat.

În ultima perioadă, datorită stresului în care se lucrează, datorită lipsei de timp pentru perfecționare și poate chiar datorită blazării cauzate de insatisfacție s-au înmulțit cazurile de culpă medicală. Românii se uită cu neîncredere către sistemul medical, chiar cu frică. S-a ajuns în situația în care mulți preferă să se trateze singuri, în loc să se ducă la medic. Dintr-un sondaj de opinie a reieșit că populația nu mai are încredere nici în medici și nici în sistemul medical. Și în această direcție trebuie perfecționată legislația. Toate acestea pe fondul înrăutățirii stării de sănătate a românilor.

Acum, mai mult ca niciodată, cred că este nevoie să oferim un cadrul legislativ nou. Trebuie să se intervină în forță, să nu se mai facă corectări a ceea ce credem că s-a făcut rău până acum, ci să se producă o schimbare de fond pe baza unei strategii foarte clar definite. Trebuie să se intervină atât la nivel organizatoric, dar mai ales la nivelul conceptului de finanțare a sistemului. Și anul acesta bugetul a fost construit pe vechile principii, care, de-a lungul timpului, s-au dovedit falimentare. Poate că ar fi momentul să se schimbe concepția, să se creeze cadrul legal ca banii din asigurările de sănătate să rămână în interiorul sistemului. Numai așa se va ajunge la un act medical de calitate.

    Petru Călian - declarație politică: Economia României și exigențele ei;

Domnul Petru Călian:

"Economia României și exigențele ei"

După îndelungi dezbateri, presărate cu mici animozități, Legea bugetului național pentru anul 2009 a fost adoptată.

Din nefericire, circumstanțele economice în care acest proiect legislativ a fost votat nu sunt întru totul favorabile. În momentul de față, pe fundalul crizei financiare mondiale, România nu își permite să cheltuiască în mod nesăbuit banii alocați bugetului; ba, dimpotrivă, aceștia trebuie cheltuiți cu seriozitate și responsablitate.

O radiografie a economiei românești ne dovedește încă o dată iresponsabilitatea de care a dat dovadă fosta guvernare, prin simplul fapt că, deși Uniunea Europeană a pompat sute de miliarde de euro în economie, creșterea acesteia s-a dovedit a fi una extrem de redusă.

Tocmai din acest motiv, strategia Guvernului de relansare și stimulare a economiei este una lăudabilă. Un punct important al acesteia îl cuprinde alocarea a 10,2 milioane euro pentru investiții (fac precizarea că această sumă reprezintă cea mai mare alocare pentru investiții directe de după 1989). Banii vor fi investiți în infrastructura din transport, educație, sănătate, mediu, agricultură, reabilitarea termică a blocurilor, în așa fel încât economia românească să poată produce în continuare resursele care în momentul de față sunt asemenea unui balon cu oxigen. Prioritățile la care face referire această sumă destinată investițiilor se concentrează în principal asupra infrastructurii și eficienței energetice.

Măsurile strategice menite să ducă sub o formă sau alta la diminuarea crizei sunt extrem de eficiente. Și aici putem discuta despre Programul Rabla în care au fost cuprinse și mașinile mai vechi de zece ani, program ce oferă românilor posibilitatea să-și achiziționeze noi autoturisme având sprijin financiar și din partea statului; achitarea datoriilor administrației centrale care va diminua criza lichidităților de pe piață; neimpozitarea profitului reinvestit care va duce la revitalizarea întreprinderilor mici și mijlocii din România; capitalizarea CEC și EximBank prin care vom obține credite mai ușor și mai ieftine; compensarea t.v.a.-ului de recuperat cu t.v.a.-ul de plătit sau cu alte impozite datorate statului va duce la fluidizarea plăților.

În calitate de parlamentari, principala noastră grijă este aceea de a urmări și monitoriza respectarea acestor măsuri prin pachetele legislative pe care le vom iniția și adopta.

    Viorel Cărare - declarație politică: Bani pentru biserici;

Domnul Viorel Cărare:

"Bani pentru biserici"

Vin dintr-o zonă care are că emblema sărăcia, așa de tare lipită, precum Turnul Eiffel de Paris. Când se aude de Valea Plângerii din județul Vaslui, toți dau să fugă. În afară de povârnișuri defrișate împotriva naturii, pentru că tractoarele să se dea peste cap dacă îndrăznesc să are, mai are o salbă de iazuri ce ar putea fi minunate, singura mănăstire în stil gotic din Moldova, și care este izvorul uneia din legendele lui Cuza, și mulți oameni obișnuiți, care în timpul săptămânii cheltuie la crâșmă ajutorul social și duminica se duc la biserică.

Am auzit ieri la radio un comentariu răutăcios, cum altfel, la adresa noastră, precum că unica noastră preocupare este să dăm bani la biserici. Redactorul nu preciza contextul, căci se dezbătea capitolul Ministerului Culturii și Cultelor, dar acesta nu este un lucru nou.

Ce m-a determinat să iau poziție, nu față de reporter, ci aici, în fața dumneavoastră, obosit de curgerea nesfârșită de amendamente, este faptul că se remarcă la mulți dintre noi o reîntoarcere spre valorile tradiționale românești.

Da, noi, românii, suntem oameni cu frica lui Dumnezeu și nu înțeleg de ce trebuie să ne rușinăm cu asta. Este o valoare morală care ne-a făcut să trecem mai ales peste momentele grele. Și acum, mai mult ca oricând, oamenii își vor căuta sprijin, alinare în biserică.

Dacă în multe localități există biserici care se dărâmă, cum este cea din Puiești, din Colegiul Bârlad-Zorleni, pe care îl reprezint, cum să nu susțin ca aceasta să fie reparată?

Susțin acest lucru pentru că am siguranța că părintele de acolo va lucra mai mult cu oamenii din sat, care vor câștiga o pâine, și mai știu că ei se vor uni și vor termina lucrarea din puținul lor, dacă vor primi un imbold.

Este acolo un bătrân înalt și uscat, pe care sătenii îl consideră ca un tată spiritual al comunității, și care este garanția cea mai bună că banii vor fi cheltuiți cu multă chibzuință.

În aceste momente, la asta mă gândesc: banii sunt puțini și trebuie cheltuiți cu chibzuință. Trebuie să ajutăm comunitățile să se solidarizeze, să se întoarcă la ceea ce noi am avut de preț înainte de a ne invada filmele americane și guma de mestecat, care ți se lipește de pantofi și în Palatul Parlamentului.

Am avut bun simț, am golit coșarul de porumb numai când am cules porumbul nou și n-am lăsat câmpurile părăginite, copiii părăsiți și hoții nepedepsiți.

Avem nevoie acum să dăm un mesaj de încredere și de smerenie, avem nevoie de solidaritate, și cred că trebuie să facem un demers sistematic în acest sens. Televiziunea publică, învățământul și Biserica sunt canale care trebuie să propage în aceste momente mesaje care să combată instaurarea unei stări negative.

Să fim precauți, dar nu fataliști. Vom depăși acest an greu, și fac apel mai ales la Opoziție, să mai lase demagogia politică și să facem paradă de ce avem mai bun în noi. Fiecare, cât are, că de unde nu e, nici Dumnezeu nu cere!

    Sanda-Maria Ardeleanu - prezentarea declarației - mesaj Basarabenii noștri;

Doamna Sanda-Maria Ardeleanu:

Am intitulat această intervenție-mesaj "Basarabenii noștri".

"Cu vorba-mi strâmbă și pripită/Eu știu că te-am rănit spunând/Că mi-ai luat și grai și pită/Și-ai năvălit pe-al meu pământ./În vremea putredă și goală/Pe mine, frate, cum să-ți spun,/Pe mine m-au mințit la școală/Că-mi ești dușman, nu frate bun.../Din Basarabia să scriu,/Dulci frați de dincolo de Prut./Vă scriu cum pot și prea târziu,/Mi-e dor de voi și vă sărut".

Am deschis prima mea declarație politică în calitate de deputat în Parlamentul României cu aceste versuri-testament semnate de Grigore Vieru.

Vă rog să acceptați ca, în memoria celui pentru care fiecare petală a Podului de flori a însemnat un cuvânt românesc, să păstrăm un moment de reculegere.

Vă mulțumesc.

Mă aflu astăzi la această înaltă tribună românească pentru că așa a vrut Dumnezeu, dar poate că nu este întâmplător; am intrat recent în politică, recent și am câștigat alegerile uninominale în Colegiul 1 Suceava, prezentându-mă electoratului meu cu activitatea de dascăl și de prorector cu relații internaționale, imagine universitară, cooperare și integrare europeană a Universității "Ștefan cel Mare".

De peste 10 ani, împreună cu profesorii și studenții din această universitate, soră cu istorica universitate din Cernăuți, construim strategia deschiderii internaționale a unei cetăți culturale, cunoscută prin dinamismul dezvoltării și amprentele de personalitate pe care și le-a pus asupra învățământului superior românesc: o universitate care se internaționalizează prin legături de colaborare și prietenie atât în vestul, cât și în estul Europei.

Legăturile cu spațiul academic din Republica Moldova sunt, firește, speciale, ca între frați. Facem parte din universitățile românești care școlarizează, la cele trei cicluri de învățământ superior, un număr important de studenți basarabeni. Participăm, umăr la umăr, la reforma europeană în domeniul învățământului superior, suntem parteneri în proiecte de cercetare, ne întâlnim la numeroase manifestări științifice, predăm unii în universitățile celorlalți, ne primim studenții, ne trimitem solii culturii și ai academismului, nu ne uităm nicicând unii pe alții, într-o revărsare continuă de prietenie și susținere reciprocă. Învățăm mereu unii de la ceilalți, crezând cu convingere că suntem locuitorii unui spațiu miraculos, cu oameni ambițioși și harnici pe care Europa îi merită și îi are deja.

Prezența elevilor și studenților basarabeni în școlile și universitățile noastre se constituie în cea mai eficientă și sigură modalitate de menținere și întărire a dialogului dintre românii de pe ambele maluri ale Prutului. Această prezență facilitează formarea tinerilor cetățeni moldoveni pentru a face față nevoilor unei țări ce își dorește și pregătește aderarea și integrarea în structurile Uniunii Europene.

Puterea politică nu mai este astăzi de tip piramidal. Ea este policentrică: vorbim despre o putere politică, alături de una economică, dar și de forța societății civile. Din punctul acesta de vedere, globalizarea impune pentru toți românii măsuri de conservare și afirmare a identității etnice, lingvistice, culturale și religioase.

Programul actual de guvernare propune o strategie coerentă, tratând cu mult interes și grijă relațiile cu românii de pretutindeni. Partidul Democrat Liberal încurajează, în acest sens, direcții de acțiune în sprijinul realizării unui cadru legislativ și instituțional unitar pentru toți românii, formarea de parteneriate pentru promovarea și realizarea de proiecte economice și sociale, instituirea unei comunicări eficiente pentru informarea periodică și obiectivă a societății românești. Proiectele în domeniile educației, culturii și turismului pot să întărească actul cultural, promovarea limbii și culturii române și în rândul celora pe care marele lingvist de origine basarabeană Eugen Coșeriu îi numea "Basarabenii mei".

Parlamentul României este tribuna tuturor românilor. Aici reverberează ecoul tuturor problemelor, nevoilor și viselor noastre. Aici e locul ce păstrează nestinsă lumina candelei speranțelor, aici se țese dialogul dintre generații, aici se manifestă spiritul unei culturi bine conturate și recunoscute.

De aici vom face auzite năzuințele fraților noștri de peste Prut. Și, pentru a încheia, tot Grigore Vieru: "Lacrimi așteaptă la rând, așteaptă la coadă să strălucească de bucurie în ochii noștri în acea măreață zi, când vom fi și noi în rând cu lumea, cu alte cuvinte în Europa. Nu poți intra în Europa cu granița în spate... Așa să ne ajute Dumnezeu!"

Spre informarea dumneavoastră: am inițiat în cadrul Grupului parlamentar al PD-L, cu ajutorul Ministerului Transporturilor, o hotărâre de Guvern menită să asigure gratuitatea transportului feroviar pe teritoriul României, pe relațiile spre și dinspre București, Iași, Galați, pentru elevii și studenții basarabeni care se vor deplasa la sediile de votare în perioada 4-6 aprilie 2009.

    Mircea-Gheorghe Drăghici - declarație politică: Exacerbarea violenței în România.

Domnul Mircea Gheorghe Drăghici:

Declarație politică: "Exacerbarea violenței în România".

Semnalele pe care le primim la începutul acestui an sunt destul de confuze. Există, însă, motive de optimism, prilejuite de apariția noilor tehnologii ale informației și de perpetuarea unei perioade de redresare economică.

Unii pretind că "revoluția informațională" va susține creșterea economică pe termen lung în lume. Starea de spirit actuală este așadar o combinație bizară de speranță și îngrijorare, o mare schimbare față de optimismul general, dominant la începutul ultimului deceniu.

Sensibilitatea omului modern necesită o reconsiderare de esență a fenomenului agresivității. Situații, fapte, acte care altădată nu aveau o semnificație agresivă, astăzi sunt în realitate elemente directe sau indirecte de agresiune. Să luăm un exemplu: imaginea.

Ne putem întreba: câți indivizi de pe glob erau altădată șocați de o scenă de viol sau de omucidere? Desigur, numai cei care, prin hazard, au avut ocazia să asiste la "ceremonie".

Astăzi, când sensibilitatea la violență și receptarea ei afectivă au crescut foarte mult, milioane și milioane de oameni, de la copilul preșcolar, până la bătrânul înspăimântat asistă, uneori, zilnic, prin intermediul imaginii cinematografice, televizate sau tipărite, la un șir de orori care, fără îndoială, produc răni sufletești, traumatisme și reacții dureroase.

Am putea susține, pe bună dreptate, că intenționat sau nu, societatea produce și cultivă printre atâtea "otrăvuri", frica, angoasa, spaima, care nu sunt altceva decât forme ale agresiunii psihoafective, omul modern fiind nevoit să învețe și să trăiască agresiunea pe tot parcursul vieții sale.

Informațiile, vizualizate sau scrise, ne suprasolicită cunoașterea urmărilor dezastruoase ale agresivității, sub forma actelor de violență, care abundă incredibil în societatea contemporană.

Diseminarea violenței în conștiința maselor, constituie, fără îndoială, factorul de risc cel mai acut în trezirea și exacerbarea agresivității atipice în subconștientul ființei umane. Conștiința omului modern este subminată de o tensiune difuză, insinuantă a fricii.

Orice clipă de fericire - această "fata morgana" a finalității existenței noastre umane - dansează pentru o clipă pe nisipurile arzânde ale fricii.

Tendințele de creștere a criminalității în diverse țări, inclusiv România, mai ales în ultimele decenii ale mileniului trecut, reprezintă o realitate socială ale cărei efecte și consecințe negative și distructive nu pot fi ignorate nici de juriști, criminologi sau sociologi și nici de instituțiile cu rol de prevenire și control social în domeniul aplicării legilor și realizării apărării sociale, a securității și integrității drepturilor și libertăților indivizilor.

Recrudescența violenței, creșterea intensității și amplorii delictelor contra persoanei și patrimoniului, multiplicarea faptelor de corupție, mită, fraudă și crimă organizată în România au agravat sfera problemelor sociale existente în societatea noastră, antrenând reacția opiniei publice față de asemenea fenomene negative.

La începutul secolului al XIX-lea, încercând să evalueze starea criminalității din România, reputatul jurist și penalist Ion Tanoviceanu ajungea la concluzia că la noi în țară "creșterea criminalității este înspăimântătoare", identificând printre cauzele acestei creșteri: înmulțirea populației, inegalitatea socială, scăderea sentimentului religios, lipsa de cultură, alcoolismul, insuficiențele legislației penale.

Desigur, putem să nu fim total de acord cu această "calificare" a nivelului criminalității din România, însă nu putem ignora faptul că în prezent criminalitatea în România tinde să atingă cote "alarmante", mai ales în privința atacurilor violente comise contra persoanelor și proprietății sau acelora care implică acte de corupție și înșelăciune, pentru a nu mai aminti de delicvența în rândul tinerilor, care s-a amplificat semnificativ în ultimii ani.

Infracțiunile de omor reprezintă un fenomen antisocial complex, rezultat al interacțiunii conjugate a unor factori obiectivi și subiectivi, sociali și individuali, generali și particulari, și al unor condiții favorizante a căror cunoaștere și explicație solicită eforturi interdisciplinare și interinstituționale din partea specialiștilor interesați în prevenirea și diminuarea acestor manifestări.

Reprezentând o problemă socială cu consecințe negative și distructive asupra vieții și integrității indivizilor și grupurilor sociale, aceste infracțiuni se remarcă prin gradul ridicat de periculozitate socială, întrucât presupun utilizarea forței și a constrângerii fizice asupra persoanelor, producându-le importante prejudicii materiale și morale, de cele mai multe ori ireparabile.

Actul infracțional, ca atare reprezintă expresia concretă a unui șir de acțiuni și conduite care contrastează puternic cu normele de viață existente în cadrul societății "convenționale".

Ca produs nemijlocit al acestor acțiuni și conduite, infracțiunea implică o mare varietate de cauze și condiții a căror complexitate împiedică ierarhizarea și evaluarea precisă a importanței fiecăreia în comiterea faptei penale.

Departe de a acționa paralel și independent, una față de cealaltă, cauzele și condițiile favorizante ale infracțiunii se află într-o strânsă interdependență și corelație reciprocă. Pentru acest motiv, un obiectiv principal al cercetării criminologice și al investigațiilor efectuate în domeniul sociologiei criminalității îl reprezintă identificarea și selecția acelor circumstanțe care, generând și favorizând comiterea infracțiunii, se află într-o strânsă legătură cu modul de viață, personalitatea și condițiile care au produs "ocazia" infracțională.

Valorificarea informațiilor acumulate până acum în acest domeniu dovedește că formele principale de manifestare a criminalității și cauzele acestora trebuie analizate în cadrul a trei sisteme principale:

  • sistemul intern de structurare a personalității infractorului;
  • sistemul de condiții și influențe interne sau externe care au generat actul infracțiunii;
  • sistemul complex de relații care se stabilesc între personalitatea infractorului, motivațiile sale și factorii sociali.

Mai mult, dacă ne referim la o perioadă anterioară (1980-1989), care coincide cu cea a dictaturii totalitare comuniste, dictatura susținută de mecanismele de forță, frică și intimidare a indivizilor, constatăm că numărul de omoruri comise atunci nu diferă semnificativ de cel existent în prezent.

De pildă, în anul 1981, au fost inculpate 1.766 de persoane pentru comiterea infracțiunii de omor, în 1983 numărul acestora ajungând la 1.571 de persoane, pentru ca anul "de grație" 1989 să consemneze 1.579 de persoane trimise în judecată pentru omor, acestea petrecându-se într-o societate în care instituțiile de represiune erau omniprezente și în care libertatea indivizilor era strict reglementată.

În ultima vreme, instanțele de judecată au pronunțat sentințe definitive de condamnare împotriva a 12.136 de persoane, care au comis infracțiuni de omor:

  • județul Galați, care deținea "supremația" atât în privința numărului total de inculpați pentru omor, cât și a ponderii în ansamblul omorului pe țară, ocupă primul loc, iar în privința ratei superioare a omorului, peste media pe țară, timp de 3 ani aceeași situație constatându-se și în cazul județelor Vaslui și Sibiu, dar numai pentru un singur an;
  • o serie de județe (Tulcea, Mehedinți, Vaslui, Giurgiu, Covasna, Ialomița, Dolj, Brăila și Harghita), care nu dețineau nici cifre absolute ridicate și nici ponderi importante în privința numărului de inculpați pentru omor, înregistrează anual rate ale omorului peste media pe țară;
  • în schimb, alte zone - Constanța, Prahova, București - care dețineau ponderi semnificative în ansamblul omorurilor pe țară, înregistrează rate anuale ale omorului sub media pe țară.

Chiar dacă, din punct de vedere statistic, nu există diferențe semnificative între numărul de omoruri comise în epoca dictaturii și cel existent în perioada de tranziție - de unde se pare că omorul, ca act antisocial, nu are "culoare politică", totuși se remarcă anumite schimbări "calitative" în privința omorurilor comise după 1989, schimbări ce se regăsesc în modul de comitere, circumstanțele producerii, mijloacele utilizate, mobilurile urmărite, măsurile de acoperire a urmelor delictului.

Aproape că nu trece o zi fără o știre legată de agresivitate: jafuri, înjurături, amenințări, pumni, înjunghieri. Comportamentul violent poate avea multiple cauze: biologice, psihologice, sociale, economice.

De aceea, este dificil să separi efectele violenței de influența celorlalți factori. Acordând prioritate factorilor sociali, între care enumăr, în special, organizarea economică și politică, constituirea familiei, sistemul de educație, producția industrială, ajungem la concluzia că avem nevoie de măsuri menite să producă schimbări adevărate și profunde, care să acționeze pe termen lung, la nivelul conștiințelor.

Eliminarea treptată a violenței din întreg mediul social cere timp și eforturi. Costul? Oricum, pe termen lung, este mai mic decât acela cheltuit anual pentru poliție, jandarmerie și alte organe de pază și protecție, care, oricum, sunt deseori depășite de valurile de violență manifestată.

Cert este că, în prezent, avem nevoie de o legislație puternică și actuală pentru stoparea acestui fenomen, prin aplicarea unor sancțiuni în concordanță cu realitățile societății românești contemporane și de o relație strânsă între instituția Parlamentului și autoritățile statului menite să asigure ordinea și liniștea publică, pentru a scoate țara de sub zodia violenței.

Cred că este nevoie ca instituțiile statului să prezinte în fața parlamentarilor un raport privind fenomenul de violență socială pentru a putea stabili împreună un pachet legislativ adecvat și pentru a avea o imagine reală și consecventă a acestei probleme.

  Dezbaterea Proiectului de Hotărâre privind înființarea unei comisii de anchetă pentru verificarea situației S.C. Nicolina S.A. și a modului în care AVAS a gestionat activele acesteia în perioada ianuarie 2005 - decembrie 2008 (rămas pentru votul final);  

- după pauză -

Ședința a început la ora 10,15.

Lucrările au fost conduse de doamna Roberta Alma Anastase, președintele Camerei Deputaților, asistată de domnii Dumitru Pardău și Valeriu Ștefan Zgonea, secretari.

   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Doamnelor și domnilor deputați,

La începutul ședinței de astăzi, vă anunț că din cei 334 de deputați, și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 196; sunt absenți 138, din care 8 participă la alte acțiuni parlamentare.

Dați-mi voie să vă mulțumesc tuturor acelora care ați vizitat standul cu mărțișoare făcute de copiii de la liceele de artă din București, Buzău, Ploiești, și să vă invit pe toți ceilalți să vizitați aceste standuri. Este o acțiune umanitară aprobată de Biroul permanent al Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

Trecem la primul punct pe ordinea de zi.

Proiectul de Hotărâre privind înființarea unei comisii de anchetă pentru verificarea situației SC Nicolina SA și a modului în care AVAS a gestionat activele acesteia în perioada ianuarie 2005 - decembrie 2008.

Dacă din partea inițiatorilor există intervenții pentru prezentarea proiectului?

Da, vă rog, domnule deputat. Vă rog să vă prezentați.

 
   

Domnul Nicușor Păduraru:

Mă numesc Nicușor Păduraru, deputat din partea Partidul Democrat Liberal.

O să fac o scurtă trecere în revistă a unor aspecte generale.

Nicolina SA este una din fostele întreprinderi ale României, care a fost un simbol pentru ceea ce însemna industria românească și care a fost principalul furnizor de utilaje pentru infrastructură.

De ce discut despre Nicolina SA? Și de ce sunt alături și de alți colegi ai mei, inițiatori, pentru această comisie de anchetă.

În condițiile în care în România au prioritate investițiile de infrastructură, în condițiile în care nevoia păstrării capacităților industriale și protejarea activelor acestora ar trebui să fie definită ca o prioritate la nivel național, și cred că nu exagerez dacă aș spune că este vorba chiar de securitatea economică a României, este absolut firesc să încercăm să ne protejăm ceea ce mai avem, dacă mai avem, atât cât mai este din industria românească.

În ultimii ani, Nicolina a "evoluat", cu ghilimelele de rigoare, vertiginos, nu spre o activitate structurată sau pe un plan de relansare a producției, ci doar spre o unică direcție: vânzare de active. Contractele încheiate sunt cel puțin discutabile prin termenii lor, fapt confirmat chiar și de unele rapoarte ale AVAS, care au făcut referire la nerespectarea unor mandate de reprezentare și a limitelor acestora, fără în schimb a se lua nicio măsură în acest sens.

Multiplele probleme sesizate în activitatea Nicolina au fost, de asemenea, sesizate de către conducerea actuală a unității către diverse instituții ale statului român, cât și de foști salariați, însă niciunul din aspectele sesizate nu s-a finalizat prin răspunsuri clarificatoare.

În ultima parte a anului trecut, numirile de administratori judiciari și aspectele legate de creanțele Nicolina nu au făcut altceva decât să devieze spre transformare definitivă, nu într-o afacere industrială și a-i căuta soluții, ci în transformarea Nicolina SA într-un mare obiectiv de interes imobiliar.

Pentru ca toate aceste aspecte să fie lămurite, consider absolut firească înființarea acestei comisii care va prezenta, la final, concluziile sale și va lămuri asupra tuturor aspectelor care au depășit cadrul legal sau care nu au avut ca un obiectiv firesc ceea ce cred că fiecare dintre noi ar trebui să aibă în față, și anume, protejarea intereselor statului român prin protejarea activelor pe care le avem în domeniul economic.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Din partea grupurilor parlamentare?

Domnul Petru Movilă, din partea Grupului parlamentar al PD-L.

 
   

Domnul Petru Movilă:

Doamnelor și domnilor deputați,

În practica parlamentară s-a constatat că această formă de lucru este una dintre formele eficiente ale activității parlamentare, pentru că nenumărate întrebări, interpelări - și mă refer la cazul Nicolina -, deci nenumărate întrebări și interpelări depuse în ultimii 4 ani au fost tratate de instituțiile statului, și în special de AVAS, au fost tratate neglijent, ca să nu folosim un termen mai urât.

În Iași, mai avem un exemplu de comisie de anchetă care s-a înființat pentru a analiza modul în care AVAS, în 2007-2008, dorea privatizarea Societății Antibiotice și rezultatul comisiei de anchetă pentru Antibiotice S.A. Iași a fost unul bun, acela că, pentru o perioadă de timp, privatizarea Societății Antibiotice a fost amânată, în sensul că se dorea privatizarea în condițiile tulburi ale anului 2008.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal susține înființarea acestei comisii de anchetă și sperăm că rezultatele acestei comisii de anchetă vor face lumină în ceea ce privește Nicolina SA Iași.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Fenechiu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

 
   

Domnul Relu Fenechiu:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Stimați colegi,

Așa cum ne place nouă, politicienilor, când nu avem ce face, ne facem de treabă.

Nu aș fi luat cuvântul aici dacă un coleg de-al meu nu ar fi deschis niște discuții spre a schimba sensul discuțiilor începute pentru această comisie.

Stimați colegi,

În primul și în primul rând, am fost acuzați permanent de electorat pentru faptul că suntem o instituție în care sunt oameni cu foarte multe interese, sunt oameni care au alte preocupări decât cele pe care le spun de la tribuna Parlamentului și cred că, înainte de toate, înainte de a veni și a lua cuvântul de aici, de la tribuna Parlamentului, înainte de a face parte din comisii de anchetă, cred că ar trebui ca fiecare dintre dumneavoastră să vă gândiți dacă nu sunteți cumva în anumite conflicte de interese.

Pentru că, stimați colegi, și televiziunile sunt aici, într-o mică măsură, văd că se montează acum mai multe, vreau să vă spun că eu aș face o comisie de anchetă pentru a cere răspunderea celor care au blocat privatizarea Societății Antibiotice Iași. Și au blocat-o pentru niște interese de doi lei, pentru niște interese sterile, ca să refolosesc acest cuvânt. Au blocat-o pentru că aveau interese prin firme-căpușă, să mai sugă ceva de la Societatea Antibiotice în continuare.

Stimați colegi,

Societatea Antibiotice, dacă era privatizată atunci când Guvernul Tăriceanu a propus s-o privatizeze, era o societate pe care se încasau aproape 300 de milioane de euro. Dacă o privatizați astăzi, nu luați decât câteva zeci de milioane de euro.

Doamnă președinte, dacă vreți să faceți o comisie de anchetă, stimați colegi, dacă vreți să facem asta, haideți să vedem cine sunt cei care s-au opus privatizării Antibiotice. Haideți să vedeți că fostul director de la Antibiotice este acum pus director adjunct la AVAS, vicepreședinte la AVAS. De ce? ca să mai poată suge colegii noștri care acum sunt la guvernare, în continuare. Am avut emisiuni în care am spus în mod direct care sunt relațiile de interese.

Stimați colegi,

Dacă vreți să discutăm despre Nicolina, haideți să discutăm despre Partidul Social Democrat, acum la guvernare, care a privatizat Nicolina în perioada 2000-2004, după care Guvernul Tăriceanu a reușit să o smulgă din ghearele acelui grup de interese, dar nu mai era mai nimic acolo. Și aici sunt colegi care văd că se uită cu atenție la mine și știu despre ce vorbesc. Așa încât, un domn care a fost vremelnic prefect la Iași și, după părerea mea, a fost cel mai slab prefect la Iași, vine acum să ne dea nouă lecții despre ce s-a întâmplat cu industria de la Iași. Cât a fost atunci prefect la Iași, nu a făcut nimic, iar această comisie de anchetă nu va face decât să acopere niște matrapazlâcuri și niște golănii ale unora care acum se dau drept apărători ai legii.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Dacă mai există și alte intervenții?

Pe procedură, domnule Toader, a vorbit din partea grupului domnul Petru Movilă.

 
   

Domnul Nicușor Păduraru:

O să fiu foarte scurt și concret. Este un drept la replică, pentru că s-a făcut referire la mine. S-a făcut referire la mine, ca fost prefect al Iașiului. (Rumoare, vociferări.)

 
     

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu (din sală):

Nu v-a pronunțat numele!

 
   

Domnul Nicușor Păduraru:

Pot spune foarte simplu, domnule ministru, că domnul Fenechiu este cel mai puțin în măsură să facă referiri la privatizări, mai ales în mandatul anterior.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Domnul Fenechiu. Vă rog.

 
   

Domnul Relu Fenechiu:

Vă mulțumesc.

Mi-a fost pronunțat numele. Așa că o să doresc să am un scurt drept la replică. Vedeți dumneavoastră, eu nu am pronunțat niciun nume. Dacă cineva s-a simțit, atunci ar trebui să se simtă în continuare.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă rog, domnule deputat, din partea Grupului parlamentar al PSD+PC.

 
   

Domnul Vasile Mocanu:

Vă mulțumesc frumos, doamna președinte.

Eu nu voiam să mă înscriu la cuvânt, dar aș vrea să le spun reprezentanților Partidului Național Liberal că, dacă au avut un preț de 300 de milioane, trebuia să se dea peste cap să facă această privatizare, așa cum au făcut altele.

De asemenea, nu am să pronunț nume, dar colegul nostru a ajuns vicepreședinte la AVAS, ca un om foarte competent în domeniu.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mai există intervenții, din partea grupurilor parlamentare?

Vă precizez că trebuie să fie o singură intervenție din partea unui grup parlamentar sau dacă există intervenții pe procedură.

 
   

Domnul Matei Radu Brătianu:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Ca reprezentant al sindicatelor și pentru că cei de la Nicolina au fost afiliați la noi, la Blocul Național Sindical, salut înființarea acestei comisii. Vreau să fac parte din ea, pentru că pot pune la dispoziția comisiei date de care s-ar putea să nu se dispună.

Cred că este necesar, pentru că au suferit mii de oameni, sute de oameni, zeci de oameni, până n-a mai rămas nimeni să sufere la Nicolina.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Ca procedură, doamna Aura Vasile va prezenta membrii grupului.

Vă rog, domnule deputat, haideți să nu facem acum propunerile din partea grupurilor parlamentare. Urmează să intrăm în dezbaterea proiectului de hotărâre, după care, din partea fiecărui grup, aștept propunerile. Vă mulțumesc mult pentru înțelegere.

Dacă nu mai există alte intervenții din partea grupurilor parlamentare, o să intrăm în dezbaterea proiectului de hotărâre pe articole.

"Hotărâre privind înființarea unei comisii de anchetă pentru verificarea situației SC Nicolina S.A. și a modului în care AVAS a gestionat activele acesteia în perioada ianuarie 2005-decembrie 2008".

Dacă există observații cu privire la titlu?

Dacă nu există, adoptat.

Art.1. Dacă există observații?

La art.2, vă fac precizarea că grupurile parlamentare au convenit ca această comisie să fi constituită din 13 membri, respectiv: 4 deputați PD-L, 4 deputați PSD+PC, 3 deputați PNL, un deputat UDMR și un deputat al minorităților naționale.

Dacă există obiecții? Dacă nu, adoptat.

La art.3, există obiecții? Dacă nu, adoptat.

Art.4. Obiecții? Nu. Adoptat.

Art.5. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.6. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.7. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.8. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.9. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.10. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.11. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.12. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.13. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.14. Nu sunt obiecții. Adoptat.

O să rămână pentru votul final.

Acum, pentru completarea anexei, o să invit liderii grupurilor parlamentare pentru a prezenta propunerile dumnealor pentru membrii comisiei.

Domnul Mircea-Nicu Toader, din partea Grupului parlamentar al PD-L.

 
   

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Doamna președinte,

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, vă propunem să facă parte domnul Păduraru Nicu, Movilă Petrică, Oajdea Daniel și domnul deputat Spînu Marius.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Doamna Aura Vasile, din partea Grupului parlamentar al PSD+PC.

 
   

Doamna Aurelia Vasile:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Din partea Grupului parlamentar al PSD+PC, propunem pe domnul Stanciu Anghel, Mocanu Vasile, Luminița Iordache și Rățoi Nicolae.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolăescu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

 
   

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Cei trei deputați propuși să facă parte din această comisie de anchetă, din partea Grupului parlamentar al PNL, sunt: Atanasiu Teodor, Dragomir Gheorghe și Dobre Minodor Ciprian.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Domnul Márton Árpad, din partea UDMR.

 
   

Domnul Márton Árpad-Francisc:

Doamnă președinte,

UDMR propune pe domnul Lakatos Petru în această comisie.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Din partea minorităților naționale?

 
   

Domnul Ovidiu Victor Ganț:

Grupul parlamentar al minorităților naționale o propune pe doamna deputat Oana Manolescu.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Domnule Toader, înțeleg că există și un acord al liderilor cu privire la biroul comisiei.

Vă rog să prezentați acest acord.

 
   

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Funcția de președinte revine Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal și-l propunem pe domnul Păduraru Nicu; din partea Partidului Social Democrat+PC, funcția de vicepreședinte - domnul Stanciu Anghel și-l propunem ca secretar pe reprezentantul Grupului parlamentar a minorităților naționale.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Acum vă supun votului dumneavoastră propunerile nominale pentru comisia de anchetă și ale biroului acesteia.

Vă rog să pregătiți cartelele de vot.

Începe votul.

S-a încheiat votul.

110 voturi pentru, două împotrivă și două abțineri.

 
   

La următorul punct pe ordinea de zi, avem Proiectul de Hotărâre pentru trecerea la realizarea... (Rumoare, vociferări.)

 
     

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu (din sală):

Este comisie de anchetă! Cu cvorum de ședință, nu așa!

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Atunci, vom repeta votul la votul final.

Deci, spuneam Proiectul de Hotărâre pentru trecerea la realizarea proiectului-pilot "Palatul Parlamentului - clădire 0 energie".

Pentru prezentarea proiectului, doresc să-l invit pe domnul Iancu, dacă este prezent la lucrări.

Dacă nu este prezent, o să amânăm acest punct și revenim înainte de votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.213/2008 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Comisia Comunităților Europene, în numele Comunității Europene, semnat la București și, respectiv, la Bruxelles la 4 decembrie 2008, pentru modificarea Acordului anual de finanțare 2006 dintre Guvernul României și Comisia Comunităților Europene, în numele Comunității Europene, semnat la București și, respectiv, la Bruxelles la 31 octombrie 2006 (rămas pentru votul final);  

Punctul 19. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.213/2008 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Comisia Comunităților Europene, în numele Comunității Europene, semnat la București, respectiv, la Bruxelles, la 4 decembrie 2008, pentru modificarea Acordului anual de finanțare 2006 dintre Guvernul României și Comisia Comunităților Europene, în numele Comunității Europene, semnat la București, și, respectiv, la Bruxelles, la 31 octombrie 2006.

Proiectul de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

Dau cuvântul reprezentantului inițiatorului.

   

Domnul Marian Hoinaru (secretar de stat, Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale):

Vă mulțumesc mult, doamna președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Situația existentă la data emiterii actului normativ. Cadrul de aplicare a programului special de aderare pentru agricultură și dezvoltare rurală SAPARD este prevăzut în Regulamentul Consiliului nr.1268/99 privind sprijinul comunității pentru măsuri de preaderare pentru agricultură și dezvoltare rurală în țările candidate din Europa Centrală și de Est în perioada de preaderare, modificat prin Regulamentul nr.212/2005.

Pentru definirea condițiilor privind regulile de gestiune și control financiar, precum și a cadrului general administrativ, legislativ și tehnic pentru Programul SAPARD, la data de 2 februarie 2001, a fost semnat la Bruxelles Acordul multianual de finanțare SAPARD între Guvernul României și Comisia Comunităților Europene.

În conformitate cu prevederile art.2 din Acordul multianual de finanțare, între Guvernul României și Comisia Comunităților Europene, ratificat prin Legea nr.316/2001, angajamentul financiar al Comunității Europene, precum și perioada de valabilitate a acestui angajament sunt stabilite în acordurile anuale de finanțare.

Schimbări preconizate prin proiectul de lege. Prezentul Acord prevede prelungirea termenului de valabilitate a Angajamentului financiar al Comunității până la 31 decembrie 2009, permițând, astfel, evitarea dezangajării fondurilor alocate României prin Programul SAPARD pentru 2006.

Realizarea; efectele actului normativ. Realizarea în mod eficace a măsurilor finanțate prin Programul SAPARD conduce la diversificarea economiei în mediul rural, creșterea productivității muncii, îmbunătățirea calității vieții în zonele rurale și multiplicarea locurilor de muncă.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Îl invit pe domnul Valeriu Tabără, pentru a prezenta punctul de vedere al comisiei și raportul.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Stimate colege și colegi,

Vă prezint Raportul asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.213/2008 pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Comisia Comunităților Europene, în numele Comunității Europene, semnat la București, respectiv, la Bruxelles, la 4 decembrie 2008, pentru modificarea Acordului anual de finanțare 2006 între Guvernul României și Comisia Comunităților Europene, în numele Comunității Europene, semnat la București, respectiv, la Bruxelles, la 31 octombrie 2006.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.213/2008 pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Comisia Comunităților Europene, în numele Comunității Europene, semnat la București și, respectiv, la Bruxelles la 4 decembrie 2008 pentru modificarea Acordului anual de finanțare 2006 dintre Guvernul României și Comisia Comunităților Europene, în numele Comunității Europene, semnat la București și, respectiv, Bruxelles, la 31 octombrie 2006.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Acordului dinte Guvernul României și Comisia Comunităților Europene în numele Comunității Europene, semnat la București și, respectiv, la Bruxelles, la 4 decembrie 2008, pentru modificarea Acordului anual de finanțare 2006 dintre Guvernul României și Comisia Comunităților Europene, în numele Comunității Europene, semnat la București și, respectiv, la Bruxelles, la 31 octombrie 2006, ratificat prin Legea nr.66/2007.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit prevederilor art.73 din Constituția României, republicată.

Raportul comisiei a fost adoptat în unanimitate, în ședința din 10.02.2009, în forma prezentată de inițiator.

Potrivit art.75 alin.(1) din Constituția României, republicată, și art.92 alin.(8) pct.1 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă, din partea grupurilor parlamentare, există intervenții?

Dacă nu există, nefiind nici amendamente, rămâne pentru vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.137/2008 pentru prorogarea unor termene (rămas pentru votul final);  

Punctul 20. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.137/2008 privind prorogarea unor termene; de asemenea, procedură de urgență.

Dau cuvântul reprezentantului inițiatorului.

   

Doamna Rodica Constantinovici (secretar de stat, Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești):

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.137/2008, prin care au fost prorogate două termene prevăzute de Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, până la 1 ianuarie 2010, respectiv termenul de la care ședințele de judecată se înregistrează prin mijloace tehnice video sau audio, prevăzut de art.13 alin.(1) din Legea nr.304/2004.

Întrucât în cursul anului 2008, Ministerul Justiției a derulat procedura de achiziție pentru dotarea instanțelor cu echipamente necesare, dar urmare a două contestații, o astfel de procedură a fost anulată și soluția a fost confirmată prin hotărârea Curții de Apel București și ministerul se află în prezent în cursul organizării unei noi proceduri de achiziție publică a echipamentelor de înregistrare.

al doilea termen este prevăzut de art.136 din Legea nr.304/2004, respectiv preluarea atribuțiilor Ministerului Justiției referitoare la gestionarea bugetului curților de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate și al judecătoriilor de către Înalta Curte de Casație și Justiție.

În prezent, instanța supremă nu dispune încă de capacitatea financiară, materială și de personal pentru asigurarea acestei funcții.

Pentru aceste motive, vă rugăm să aprobați proiectul de lege supus atenției domniilor voastre și vă mulțumim.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Din partea comisiei raportoare, domnul secretar Andronache.

 
   

Domnul Gabriel Andronache:

Stimate colege,

Stimați colegi,

Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere în fond cu proiectul de lege menționat mai înainte.

Camera Deputaților este primă Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul, ca, de altfel, și Consiliul Superior al Magistraturii.

Obiectul de reglementare v-a fost prezentat de doamna secretar de stat.

Comisia juridică, de disciplină și imunități s-a întrunit pentru a dezbate acest proiect în ședința din 18 februarie 2009.

În urma dezbaterilor, comisia a hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.137/2008 pentru prorogarea unor termene.

Această inițiativă legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă există intervenții din partea grupurilor parlamentare?

Neexistând, nu sunt nici amendamente, urmează votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.195/2008 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul justiției (rămas pentru votul final);  

Punctul 21. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.195/2008 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul justiției.

Îi dau cuvântul reprezentantului inițiatorului.

   

Doamna Rodica Constantinovici:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.195/2008, prin care au fost modificate și completate patru acte normative din domeniul justiției. Practic, au fost acoperite niște goluri de reglementare, respectiv Legea nr.303/2004, republicată, nu prevedea expres când încetează calitatea de auditor de justiție a persoanelor care urmează cursurile Institutului Național al Magistraturii, situație ce a generat o serie de litigii. Se reglementează astfel ca, în perioada dintre data promovării examenului de absolvire și data numirii în funcția de judecător sau procuror stagiar, absolvenții Institutului Național al Magistraturii care au promovat examenul de absolvire să-și păstreze calitatea de auditor de justiție.

Se instituie, de asemenea, cadrul legal pentru plata grefierilor, membri ai unor comisii de examinare, de soluționare a contestațiilor ori de organizare a unor examene sau concursuri, în prezent, utilizându-se în mod eronat prevederile art.301 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.27/2006. Se adoptă măsuri legislative care să conducă la responsabilizarea absolvenților Școlii Naționale de Grefieri, întrucât în practică s-au semnalat situații în care imediat după încadrare se solicita transferul în cadrul altor instanțe sau parchete, făcând, practic, imposibilă continuarea formării profesionale sub îndrumarea judecătorului sau procurorului desemnat.

Pentru aceste motive, prezentate succint, vă rugăm să fiți de acord cu proiectul de lege prezentat și vă mulțumim.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Din partea comisiei raportoare? Domnule secretar, vă rog.

 
   

Domnul Gabriel Andronache:

Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere cu proiectul de lege menționat mai înainte.

Camera Deputaților este primă Cameră sesizată; Consiliul Legislativ a avizat favorabil acest proiect; Comisia pentru muncă și protecție socială a avizat favorabil, de asemenea.

Totodată, Consiliul Superior al Magistraturii a avizat favorabil proiectul de lege.

Obiectul de reglementare v-a fost prezentat.

În raport cu cele expuse mai înainte, Comisia juridică, de disciplină și imunități a hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună spre dezbatere și adoptare proiectul de lege, cu amendamentele admise care sunt redate în anexa la prezentul raport.

În raport cu obiectul și conținutul său, acest proiect de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă există intervenții din partea grupurilor parlamentare, dacă nu, domnule secretar, o să vă rog să prezentați și timpul alocat dezbaterii pe articole.

 
   

Domnul Gabriel Andronache:

Propunem cinci minute.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Cine este pentru? Vă rog să vă exprimați prin votul electronic. Începe votul.

85 de voturi pentru, două împotrivă și cinci abțineri.

 
   

Dacă la primul punct, titlul, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.195/2008 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul justiției, există observații? Dacă nu, adoptat.

Dacă la pct. 2 există observații? Nu. Adoptat.

Pct. 3, observații? Nu. Adoptat.

Pct. 4, observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct. 5, observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct. 6, observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct. 7, observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct. 8, observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct. 9, observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct. 10 și 11, dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptate.

Pct. 12, observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct. 13 și 14, care sunt nemodificate, dacă există observații? Nu sunt. Adoptate.

Pct. 15. Adoptat. Observații nu sunt.

Pct. 16, observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct. 17, observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct. 18, nu sunt observații. Adoptat.

Pct. 19 și pct. 20, de asemenea, sunt nemodificate. Dacă nu sunt observații, adoptate.

Rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.141/2008 pentru modificarea Legii nr. 17/2007 privind educația tinerilor supradotați, capabili de performanță înaltă (rămas pentru votul final);  

Punctul 22. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.141/2008 pentru modificarea Legii nr. 17/2007 privind educația tinerilor supradotați, capabili de performanță înaltă.

Proiectul de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

Dau cuvântul inițiatorului. Doamna secretar de stat, vă rog.

   

Doamna Oana Badea (secretar de stat, Ministerul Educației, Cercetării și Inovării):

Doamnă președinte,

Doamnelor deputat,

Domnilor deputat,

Bună ziua!

Permiteți-mi să vă prezint pe scurt ceea ce propune Ministerul Educației, Cercetării și Inovării cu privire la modificarea Legii nr. 17/2007.

Ministerul Educației, Cercetării și Inovării își propune crearea cadrului juridic de organizare instituțională și desfășurare a programelor de educație diferențiată pentru tinerii capabili de performanță înaltă.

Modificările propuse de noi aduc lămuriri cu privire la pregătirea personalului didactic implicat în instruirea tinerilor capabili de performanță înaltă. De asemenea, aduc clarificări și definirea unor termeni necesari - mă refer aici la definirea termenului de tineri capabili de performanță înaltă, a ceea ce numim trasee curriculare diferențiate - și aduc precizări cu privire la evaluarea tinerilor care vor fi cuprinși în aceste programe.

Prin modificările propuse, aducem abrogări ale unor prevederi aflate în neconcordanță cu sistemul de învățământ preuniversitar.

Prin aceste argumente, Ministerul Educației, Cercetării și Inovării vă solicită susținerea prin vot a modificărilor.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc, doamnă secretar de stat Badea.

Îi dai cuvântul domnului președinte al Comisiei pentru învățământ, Cristian Dumitrescu.

 
   

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Bună dimineața!

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Asupra proiectului de lege supus discuției, doresc să vă informez următoarele.

În urma dezbaterii în ședința din 12 februarie, comisia propune plenului în unanimitate de voturi adoptarea proiectului de lege.

Dar, din nefericire s-a introdus o eroare materială în două locuri. Pot s-o spun acum, sau la...

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

La dezbaterea pe articole.

 
   

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

La dezbaterea pe articole.

Dacă doriți dezbatere generală cinci minute, un minut pentru fiecare amendament.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții din partea grupurilor parlamentare. Dacă nu sunt, vă supun votului dumneavoastră propunerea făcută de președintele comisiei, pentru timpul alocat dezbaterii pe articole.

Vă rog să vă exprimați prin vot electronic. Începe votul.

S-a încheiat votul. 112 voturi pentru, patru împotrivă și două abțineri.

 
   

Trecem la dezbaterea pe articole.

Titlul: Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.141/2008 pentru modificarea Legii nr. 17/2007 privind educația tinerilor supradotați, capabili de performanță înaltă.

Observații? Nu sunt. Adoptat.

La pct. 2 sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

La pct. 3 observații? Nu sunt. Adoptat.

La pct. 4 observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct. 5, observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct. 6 art. 4, observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct. 7, observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct. 8, observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct. 9, observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct. 10, observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct. 11, observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct. 12, observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct. 13, pct. 14 și pct. 15, dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptate.

Pct. 16, observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct. 17, observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct. 18, observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct. 19, observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct. 20, observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct. 21, observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct. 22, observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct. 23, observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct. 24, observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct. 25, observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct. 26, observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct. 27.

 
   

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

La pct. 27 art. 24, din viteză și nebăgare de seamă, nu a fost trecut în raport, de fapt, un amendament adoptat în comisie, și anume "Centrul Național de Excelență" se numește "Centrul Național de Instruire Diferențiată". O să mai apară pe tot parcursul legii această denumire. Rugămintea este, dacă adoptăm articolul așa, mai departe această modificare se face de la sine, prin unificarea textului.

Vă rog frumos.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc pentru corectarea acestei erori.

Dacă nu mai sunt alte observații, adoptat.

Pct. 28, observații? Nu sunt.

Pct. 29, observații? Vă rog, domnule Dumitrescu.

 
   

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Vă mulțumesc foarte mult, doamnă președinte.

Iarăși aici, din viteză și nebăgare de seamă, s-a supus textul spre modificare în comisie, s-a adoptat în comisie această modificare; n-a fost operată, din păcate, sau cine știe ce s-a întâmplat.

Este la pct. 29 art. 27 Ministerul Educației, Cercetării și Inovării "poate aloca" este trecut în text. De fapt, comisia a votat să cadă acest "poate" și devine imperativ "alocă".

Lucru pentru care amendamentul domnului deputat Hogea Gheorghe a fost adoptat în comisie și, cu această modificare, dacă sunteți de acord, să supuneți la vot și nu mai sunt observații.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Dacă sunteți de acord cu această modificare? Dacă există observații? Dacă nu sunt, vă mulțumesc. Adoptat.

 
     

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu (din sală):

La vot, că e amendament.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și ne exprimăm prin vot electronic. Cine este pentru? Începe votul. S-a încheiat votul. 121 de voturi pentru, trei împotrivă și o abținere.

Amendamentul a fost adoptat.

 
   

Pct. 30, dacă există observații? Dacă nu sunt, adoptat.

Pct. 31, observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct. 32, observații? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.71/2008 privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2006 pentru recunoașterea meritelor personalului armatei participant la acțiuni militare (rămas pentru votul final);  

Punctul 23. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.71/2008 privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2006 pentru recunoașterea meritelor personalului armatei participant la acțiuni militare.

Proiectul de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

Dau cuvântul reprezentantului inițiatorului.

   

Domnul Dan Tătaru (secretar de stat, Ministerul Apărării Naționale):

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În contextul gradului mare de risc asumat de personalul armatei, participant la acțiuni militare, s-a creat în anul 2006 prin Ordonanță de urgență a Guvernului nr.82, cadrul legal pentru recunoașterea meritelor acestuia prin acordarea de distincții și crearea posibilității menținerii în structurile Ministerului Apărării a celor care au devenit invalizi.

Realitatea a demonstrat că participarea la astfel de misiuni reprezintă un grad de risc extrem de ridicat, atrăgând după sine pierderi de vieți și/sau vătămări grave fizice și psihice.

În acest context, în scopul susținerii celor afectați în mod direct de pierderile de vieți omenești, a celor care și-au pierdut total sau parțial capacitatea fizică ori psihică în teatrele de operații, s-a amendat cadrul normativ în vigoare prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2008.

Potrivit acestui act normativ, se acordă o serie de drepturi personalului armatei rănit ca urmare a acțiunilor militare, celui care a devenit invalid în aceleași împrejurări, precum și urmașilor celor decedați, printre care se numără: acordarea unei indemnizații lunare pentru cei răniți și pentru invalizi, diferențiată în funcție de gradul de invaliditate; tratament în străinătate pentru personalul rănit și cel invalid, în cazul în care afecțiunile nu pot fi tratate în țară; asistență pentru reconversie profesională și reintegrarea în muncă pentru invalizii de gradul III; proteze, orteze, dispozitive medicale gratuit.

Având în vedere aspectele prezentate, vă rugăm să acordați votul dumneavoastră favorabil Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.71/2008 cu amendamentele Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Din partea comisiei raportoare? Vă rog.

 
   

Domnul Eugen Bădălan:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a hotărât cu unanimitate de voturi să propună plenului Camerei adoptarea cu modificări a Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.71/2008.

La ședință au participat 22 de deputați din numărul total de 24 de membri ai comisiei. La dezbateri au participat reprezentanți ai Ministerului Apărării Naționale.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul a adoptat acest proiect de lege.

Pentru dezbateri vă propun cinci minute.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Dacă din partea grupurilor parlamentare există intervenții? Dacă nu, o să vă rog să propuneți un timp, domnule Bădălan, pentru dezbateri.

Cinci minute pentru dezbaterea pe articole.

Vă rog să exprimați prin vot. Începe votul.

S-a încheiat votul. 116 voturi pentru, patru împotrivă și nicio abținere.

 
   

Începem dezbaterea pe articole.

Titlul legii - Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2006 pentru recunoașterea meritelor personalului armatei participant la acțiuni militare.

Dacă există observații? Dacă nu sunt. Adoptat.

La pct. 2, există observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct. 3, 4 și 5 care nu sunt modificate, dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptate.

La pct. 6, dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

La pct. 7 nu sunt observații. Adoptat.

Pct. 8, observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct. 9, observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct. 10, observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct. 11 și 12, dacă nu sunt observații? Adoptate.

Pct. 13, observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct. 14 și 15, observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct. 16, observații? Nu sunt. Adoptat.

Rămâne la vot final. Am încheiat dezbaterea pe articole a acestui proiect de lege.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunicațiilor (rămas pentru votul final);  

Punctul 24. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunicațiilor.

Proiectul de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

Îi dau cuvântul reprezentantului inițiatorului. Domnul președinte Fenechiu din partea comisiei.

   

Domnul Relu Fenechiu:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Doamnelor și domnilor,

În conformitate cu prevederile art. 95 și 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor a fost sesizată spre dezbatere în procedură de urgență cu proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunicațiilor.

Vreau să vă spun că este o lege ordinară.

Consiliul Legislativ și Comisia juridică, de disciplină și imunități au avizat favorabil această lege.

Senatul a aprobat proiectul de lege cu amendamente în sesiunea trecută.

Intervențiile legislative vizează lărgirea sferei litigiilor ce pot fi soluționate de Autoritatea Națională de Comunicații în calitate de autoritate care are în competență de jurisdicție specială administrativă, facultativă la litigiile care decurg din aplicarea prevederilor regulamentelor comunitare din domeniul comunicațiilor electronice.

În ședința din data de 10.02.2009, la care au participat 10 membri din 11, în urma examinării proiectului de lege, membrii comisiei au hotărât în unanimitate de voturi să propună adoptarea cu amendamente a proiectului de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc mult.

Mai există alte intervenții din partea grupurilor parlamentare?

 
   

Domnul Relu Fenechiu:

Vă mulțumesc.

Propun 30 de minute timp de dezbatere.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulțumesc, să sperăm că ne vom încadra în acest timp. Prin urmare, vă rog să vă exprimați prin vot cu privire la propunerea făcută de domnul președinte al comisiei, domnul Fenechiu.

Deschidem votul. S-a încheiat votul. 63 de voturi pentru, 54 împotrivă, două abțineri.

Cu greu a fost adoptat.

 
   

Intrăm în dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu, Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunicațiilor, există observații? Nu sunt. Mulțumesc. Adoptat.

La pct. 3, dacă există observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct. 4, 5, care sunt nemodificate. Dacă există observații? Nu sunt. Adoptate.

Pct. 6, observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct. 7, observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct. 8, observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct. 9, observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct. 10 și pct. 11, observații? Nu sunt. Adoptate.

Pct. 12, observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct. 13, observații? Nu sunt. Adoptat.

Rămâne la vot final.

 
Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2008 privind modificarea art.III alin.(1) lit.b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 29/2005 pentru modificarea Legii nr.290/2002 privind organizarea și funcționarea unităților de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare și a Academiei de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu - Șișești (retrimis comisiei).  

Punctul 25. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2008 privind modificarea art.III alin.(1) lit.b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 29/2005 pentru modificarea Legii nr.290/2002 privind organizarea și funcționarea unităților de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare și a Academiei de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu - Șișești".

Proiectul de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

Dau cuvântul inițiatorului. Domnule președinte, vă rog.

   

Domnul Valeriu Tabără:

Doamnă președinte,

la ședința de analiză a acestei ordonanțe și a legii a participat și de la Ministerul Finanțelor și pentru că există câte o observație din partea ministerului, vă rugăm să admiteți retrimiterea la comisie pentru circa șase-șapte zile, pentru a putea să o revedem.

Mulțumesc foarte mult.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Înțeleg că și punctul de vedere al Guvernului este același și vă spun votului retrimiterea la comisie.

Vă rog să vă exprimați prin vot electronic. Se deschide votul. S-a încheiat votul. 108 voturi pentru, 15 împotrivă și o abținere.

Se retrimite la comisie.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2002 privind acordarea de produse lactate și de panificație pentru elevii din clasele I-IV din învățământul de stat, precum și pentru copiii preșcolari din grădinițele de stat cu program normal de 4 ore (rămas pentru votul final);  

Punctul 26. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2002 privind acordarea de produse lactate și de panificație pentru elevii din clasele I-IV din învățământul de stat, precum și pentru copiii preșcolari din grădinițele de stat cu program normal de 4 ore.

Proiectul de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

Îi dau cuvântul inițiatorului.

   

Domnul Marin Pătuleanu (consilier, Ministerul Administrației și Internelor):

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

În principal, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2008 reglementează extinderea programului privind acordarea de produse lactate și de panificație pentru elevii din clasele I-IV din învățământul de stat, precum și pentru copiii preșcolari din grădinițele de stat cu program normal de patru ore, astfel încât să beneficieze de program copiii din grădinițele de stat cu program normal de patru ore și elevii din învățământul de stat, clasele I-VIII.

Senatul a aprobat ordonanța de urgență cu modificări, în sensul că se dorește ca de facilitățile aferente programului de referință să beneficieze și elevii claselor I-VIII din învățământul privat, respectiv copiii din grădinițele private, cu program normal de patru ore.

Având în vedere cele precizate, vă adresăm respectuoasa rugăminte să adoptați proiectul de lege în forma adoptată de Senat.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc mult.

Din partea comisiei raportoare?

 
   

Doamna Sulfina Barbu:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a analizat proiectul de lege care are ca obiect de reglementare modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2002 privind acordarea de produse lactate și de panificație pentru elevii din clasele I-IV, precum și pentru cei din grădinițele de stat cu program normal de patru ore.

Comisia propune plenului Camerei aprobarea proiectului de lege.

Au fost avute în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină și imunități. Mai precizez că, la dezbaterile din comisie, a fost prezentă și doamna secretar de stat Oana Badea de la Ministerul Educației, Cercetării și Inovării.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

O să vă rog să propuneți și un timp alocat dezbaterii pe articole.

 
   

Doamna Sulfina Barbu:

Timpul pe care-l propun este de cinci minute.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulțumesc și eu.

Dacă din partea grupurilor parlamentare există intervenții? Dacă nu există, vă supun aprobării timpul alocat pentru dezbateri.

Începe votul. S-a încheiat votul. 128 de voturi pentru, patru împotrivă și o abținere.

 
   

Intrăm în dezbaterea pe articole.

La titlu, Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2002 privind acordarea de produse lactate și de panificație pentru elevii din clasele I-IV din învățământul de stat, precum și pentru copiii preșcolari din grădinițele de stat cu program normal de patru ore.

Dacă există observații? Dacă nu sunt, adoptat.

La pct. 2, observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct. 3 și 4 nemodificate de comisie. Observații? Nu sunt. Adoptate.

Pct. 5, observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct. 6, 7 și 8, dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptate.

Rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială (rămas pentru votul final);  

Punctul 27. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială.

Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul?

Din partea comisiei sesizate în fond, domnul Florin Iordache, vicepreședintele comisiei.

   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

A existat un raport inițial de respingere. Raportul suplimentar al Comisiei juridice, de disciplină și imunități este de respingere.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Așa cum a precizat și domnul vicepreședinte, raportul este pentru respingere, prin urmare rămâne la vot final.

 
Dezbateri asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.102/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr.273/2004 privind regimul juridic al adopției (retrimis comisiei).  

Pct. 28. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.102/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr.273/2004 privind regimul juridic al adopției.

Proiectul de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

Îi dau cuvântul reprezentantului inițiatorului.

   

Doamna Rodica Constantinovici:

Mulțumesc, doamna președinte.

Proiectul de lege are ca obiect aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.102/2008 pentru modificarea Legii nr.273/2004 privind regimul juridic al adopției.

Emiterea ordonanței de urgență a Guvernului a avut ca scop punerea de acord cu dispozițiile constituționale a prevederilor Legii nr. 273/2004, declarate neconstituționale prin Decizia Curții Constituționale nr. 369/2008.

Proiectul prevede posibilitatea instanței judecătorești ca, în anumite condiții și cu respectarea confidențialității asupra datelor conținute în dosarul de adopție, să se poată solicita din nou consimțământul părinților firești în cea de a III-a etapă a procedurii adopției, și anume în faza de încuviințare a acesteia.

Date fiind rațiunile acestui act normativ, vă adresăm respectuoasa rugăminte să îl aprobați și vă mulțumim.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Din partea comisiei raportoare, domnul Florin Iordache.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat prezentul proiect de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil. La fel, a avizat favorabil Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale.

În urma dezbaterilor în Comisia juridică, propunem plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege.

În raport cu obiectul și conținutul său, inițiativa face parte din categoria legilor organice.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Dacă din partea grupurilor parlamentare există intervenții?

Vă rog. Domnul deputat Călian.

 
   

Domnul Petru Călian:

Vă mulțumesc, doamnă președintă.

Am dorit să intervin pentru că am și eu un proiect de lege care vizează practic aceleași prevederi în domeniul regimului juridic al adopțiilor și nu pot decât să salut această inițiativă a Guvernului și, totodată, să fac precizarea că în acest domeniu trebuie să mai intervenim, pentru că mai există foarte multe lacune care, până la urmă, constituie un blocaj atunci când vorbim de regimul juridic al adopțiilor din România.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă mai există alte intervenții din partea grupurilor parlamentare?

Neexistând, nefiind nici amendamente, rămâne pentru votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2008 pentru modificarea și completarea prevederilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale (rămas pentru votul final);  

Punctul 29. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.83/2008 pentru modificarea și completarea prevederilor Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Proiectul de lege urmează să fie dezbătut în procedură de urgență.

Dau cuvântul inițiatorului.

   

Domnul Marius Lazăr (secretar de stat, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale):

Mulțumesc, doamnă președintă.

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare modificarea completarea prevederilor Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale în scopul deținerii de către Casa Națională de Pensii și alte drepturi de asigurări sociale și casele teritoriale de pensii, pe lângă codul numeric personal, și a informațiilor privind datele de stare civilă ale persoanelor asigurate în sistem sau pentru care legislația în vigoare prevede efectuarea unor prestații.

Modificările propuse vizează actualizarea datelor de stare civilă pentru toți cetățenii români, cetățenii Uniunii Europene și ai statelor membre ale spațiului economic european, care au înregistrată rezidența, șederea în România, precum și ale persoanelor pentru care CNPAS întocmește documentații de plată.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului comisiei raportoare.

 
   

Domnul Victor Paul Dobre:

În conformitate cu prevederile art.95 și 115 din Regulamentul Camerei, Comisia pentru muncă și protecție socială a fost sesizată cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgență, a proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.83/2008 pentru modificarea și completarea prevederilor Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, Consiliului Economic și Social, Comisiei juridice și Comisiei pentru egalitate de șanse, precum și punctul de vedere al Guvernului.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanței nr.83/2008, prin care se modifică Legea nr.19, în sensul că, pe lângă codul numeric personal, Casa Națională de Pensii și casele teritoriale să dețină informații privind datele de stare civilă ale persoanelor asigurate în sistem sau pentru care legislația în vigoare prevede efectuarea unor prestații.

Comisia propune plenului Camerei aprobarea proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

La lucrările comisiei au fost prezenți 18 deputați din totalul de 19.

Raportul a fost adoptat în unanimitate.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în 6 octombrie 2008.

În urma dezbaterilor, se propun și o serie de modificări legate de schimbările denumirilor unor ministere și autorități ale administrației publice centrale.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Vă rog frumos să propuneți și un timp alocat dezbaterii pe articole.

 
   

Domnul Victor Paul Dobre:

Cinci minute.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc mult.

Dacă există intervenții din partea grupurilor parlamentare?

Dacă nu există intervenții, vă supun votului propunerea comisiei pentru 5 minute pentru dezbateri pe articole. Începe votul.

124 de voturi pentru, 3 împotrivă și o abținere.

 
   

Intrăm în dezbaterea pe articole.

Pct.1, titlul legii: Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.83/2008 pentru modificarea și completarea prevederilor Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Observații? Nu sunt. Adoptat.

La pct.2, observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.3, 4, observații? Nu sunt. Adoptate.

Pct.5. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.6. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Rămâne la vot final.

 
Dezbateri asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 41/2007 privind transmiterea unei suprafețe de teren din domeniul public al statului și din administrarea Institutului Național de Cercetare - Dezvoltare pentru Cartof și Sfeclă de Zahăr Brașov, județul Brașov, în domeniul public al județului Brașov și în administrarea Consiliului Județean Brașov, pentru realizarea obiectivului Aeroport Internațional Brașov - Ghimbav (retrimis comisiei).  

Punctul 30. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.41/2007 privind transmiterea unei suprafețe de teren din domeniul public al statului și din administrarea Institutului Național de Cercetare - Dezvoltare pentru Cartof și Sfeclă de Zahăr Brașov, județul Brașov, în domeniul public al județului Brașov și în administrarea Consiliului Județean Brașov, pentru realizarea obiectivului Aeroport Internațional Brașov - Ghimbav.

Proiectul de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

Înțeleg că domnul Valeriu Tabără are o propunere de făcut.

   

Domnul Valeriu Tabără:

Doamnă președintă,

Stimați colegi,

Atunci când am avut această ordonanță de urgență la comisie am înțeles importanța deosebită dar, în același timp, foarte mulți colegi și-au pus un semn de întrebare asupra modului cum s-a făcut studiul și fundamentarea acestei ordonanțe de urgență.

Din păcate sau din fericire, în urmă cu câteva zile, am trecut această lege de aprobare a ordonanței, pentru că ordonanța era în funcțiune. Însă, materialele ulterior primite și argumentația pe care noi am primit-o ne face să vă propunem retrimiterea la comisie și reanalizarea acestei ordonanțe de urgență și a legii.

Mulțumesc foarte mult.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă rog. Domnul Márton Árpád.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor,

Oricum, este o ordonanță care își face efectul; ar trebui să-și facă efectul. Dar, avându-se în vedere că în acest Parlament mai tot timpul tot dezbatem, adică nu se știe dacă se va vota sau se va respinge, totul e în nesiguranță și fiind vorba, totuși, de o zonă întreagă care ar trebui să fie deservită de acest aeroport, poate colegii noștri de prin zonă, aleși în colegii uninominale, de data asta nu vor fi de acord să fie retrimisă la comisie.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul deputat Mocanu și după aceea domnul Mircea-Nicu Toader.

 
   

Domnul Vasile Mocanu:

Vă mulțumesc, doamnă președintă.

Așa cum a spus aici domnul președinte al Comisiei de agricultură, eu am fost unul din cei care m-am opus acestei ordonanțe și vă mărturisesc, trebuie să fiu sincer față de dumneavoastră, față de mine, că am făcut acest lucru și am vrut să forțez mâna fostului Guvern pentru a emite ordonanță de urgență pentru transferarea suprafeței de 196 ha de la Stațiunea Dancu pentru Aeroportul internațional Iași.

Am făcut tot ce a fost posibil. N-am reușit să fac absolut nimic. Vă aduceți aminte că săptămâna trecută am vorbit la buget despre acest aeroport și am făcut câteva justificări în privința aceasta.

Colegul de la UDMR a venit aici să spună că e ordonanță de urgență. Noi, Parlamentul, avem atributul se a respinge sau de a admite aceste ordonanțe de urgență. În acest caz, eu vă propun să retrimitem la comisie, cu toate că la comisie a stat aproape o sesiune în legislatura trecută acest proiect de lege, să ne documentăm. I-am cerut domnului Căncescu, fostul sau actualul președinte al consiliului județean, nu știu dacă mai este, să aducă documente doveditoare pentru această suprafață.

Îmi pare bine că în Parlamentul României au început să apară și lucrurile adevărate și sunt tratate cu foarte multă realitate, realism și cu multă atenție.

Pentru acest lucru, eu propun și noi, Grupul parlamentar al PSD, susținem retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege și Consiliul județean Brașov să aducă actele doveditoare pentru a arăta că nu de câteva hectare are nevoie pentru aeroport, cum avem noi dovezi, ci justifică întreaga suprafață trecută prin ordonanța de urgență.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și au vă mulțumesc.

Domnul Toader.

 
   

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Și grupul nostru susține retrimiterea la comisie și am să dau o motivație suplimentară și domnului Árpad. Această ordonanță n-a fost aplicată, chiar dacă ea a fost publicată în Monitorul Oficial, fiindcă, din punctul de vedere al proprietății și a neclarităților de proprietate, n-a putut să fie aplicată.

Și nu numai atât. Pe lângă utilitatea și oportunitatea dezvoltării aeroportului, sunt destul de multe lucruri neclare privind suprafețele de teren și posibilitatea ca aeroportul să găsească alte soluții decât cele care practic nu se regăsesc în documentele de proprietate.

Deci, susținem și noi retrimiterea la comisie și elucidarea problemelor și, dacă cumva nu se găsește, poate și raport de respingere.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Este drept la replică?

 
     

Domnul Kelemen Hunor:

Procedură.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Pe procedură, domnul Hunor.

 
   

Domnul Kelemen Hunor:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Acest proiect, această ordonanță figurează și printre prioritățile legislative. Acest lucru a fost comunicat de către Guvern pe data de 16 februarie. Au trecut abia 8 sau 9 zile de când Guvernul a comunicat că acest proiect face parte din prioritățile Guvernului. Văd că între grupurile care susțin Guvernul Boc există o dispută în legătură cu prioritățile legislative.

Eu aș dori să vină reprezentantul Guvernului să ne spună dacă într-adevăr este prioritate legislativă sau nu este prioritate legislativă, fiindcă celelalte aspecte de care au vorbit domnul Tabără, domnul Toader și ceilalți colegi au fost clarificate.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc pentru procedură.

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Gheorghe Gabor:

Mulțumesc, doamnă președintă.

Doamnă președintă,

Stimați colegi,

Municipiul Brașov, așa după cum bine știți, se află pe harta României în mijloc. Municipiul Brașov nu are autostradă, nu are aeroport, deși este unul dintre cele mai importante orașe ale țării.

Credeți dumneavoastră că prin tergiversarea adoptării acestei ordonanțe de urgență faceți un bine Brașovului?

Toată lumea vrea să vină în Poiana Brașov, vrea să vină în împrejurimile municipiului Brașov, care are o stațiune de iarnă importantă; ca și de vară.

Eu cred că cei care iubesc Brașovul, cei care doresc ca județul Brașov să se dezvolte în continuare nu vor accepta ca această ordonanță de urgență să fie retrimisă la comisie. Indiferent din ce grup parlamentar fac parte, eu cred că trebuie să voteze pentru adoptarea acestei ordonanțe de urgență astăzi, la votul final.

De aceea, vă invit să votați împotriva retrimiterii ordonanței la comisie și să votați pentru ca ea să fie discutată astăzi, în plenul Camerei Deputaților, și să fie adoptată.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc pentru intervenție.

Pe procedură, domnul Marian Săniuță.

 
   

Domnul Marian Florian Săniuță:

Vă mulțumesc, doamnă președintă.

Permiteți-mi respectuos să susțin punctul de vedere al domnului președinte Tabără, din două considerente și de aceea mi-am permis să iau cuvântul pe această formulă. În primul rând, că din patrimoniul acestui institut național s-a mai luat o dată o suprafață importantă de teren pentru crearea parcului industrial și, pe de altă parte, cred, în acest moment, că este nevoie cu adevărat să cercetăm ce se întâmplă cu cartoful și sfecla de zahăr, în condițiile în care se schimbă clima.

Avem nevoie de acest institut de cercetare și de dezvoltare pentru cultura cartofului și a sfeclei de zahăr, în noile condiții climatice din țară.

Deci, domnule Tabără, susținem să retrimitem la comisie acest act.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc mult de tot.

Domnule Tabără, o să vă dau cuvântul imediat după ce se încheie dezbaterile generale.

Înțeleg că tot pe procedură?

 
   

Domnul Octavian Marius Popa:

Da, tot pe procedură.

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Sunt un pic nedumerit, ca să zic așa, să nu zic stupefiat și să fiu din nou pozat și prezentat printre parlamentarii năuci.

Un onorabil coleg de-al meu a adus ca argument al retrimiterii la comisie (îmi pare rău că nu i-am reținut numele) faptul că în legislatura trecută a încercat să folosească neadoptarea, să zic așa, a acestei hotărâri de Guvern la schimb cu altceva, după care a susținut că argumentul este acela de a verifica în ce măsură este necesară întreaga suprafață.

Spuneam că sunt un pic debusolat. Vreau să știu care dintre cele două argumente este valabil? Acela de a folosi ca monedă de schimb o hotărâre pentru alta sau cel că vrea să cerceteze ceva? Și eu cred că comisiile au avut suficient timp pentru a verifica în ce măsură suprafața este necesară sau nu.

În ceea ce privește necesitatea Institutului de Cercetare de a avea aceste suprafețe de teren, dați-mi voie, întrucât cunosc situația, să-mi exprim un alt punct de vedere. Acest institut de cercetare din Brașov are și în județul meu o suprafață de teren foarte mare, pe care de ani de zile nu mai face nici un fel de cercetare. Câteva sute de hectare, vreau să spun - nu mai face nici un fel de cercetare, suprafața este concesionată; cu tot acordul de a acorda toată atenția acestor institute de cercetare care, din păcate, în ultima perioadă de timp (nu de 4 ani, de mulți ani, 8, 12 ani) nu au mai avut rezultatele pe care le-am așteptat și activitatea pe care am așteptat-o de la ele.

Eu cred că pentru a face cercetare nu ai nevoie de sute de hectare.

Vă mulțumesc și aștept lămuriri de la colegul meu.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Știu că există foarte multe luări de cuvânt sau dorințe de înscriere pentru luările de cuvânt, în schimb cred că grupurile parlamentare și-au prezentat foarte clar poziția vizavi de acest proiect de lege.

Prin urmare, în încheierea dezbaterilor generale, îi dau cuvântul domnului Valeriu Tabără.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Doamnă președintă,

Doamnelor colege,

Stimați colegi,

Trebuie să fac câteva clarificări și aș vrea să fac precizarea că sunt mai mult decât convins că toți colegii mei care au luat cuvântul aici sunt de bună credință și toți dorim să perfecționăm sistemele noastre de infrastructură, de funcționalitate foarte bună a serviciilor pe care le punem în slujba cetățenilor, fie că sunt la Brașov, fie că sunt la Timișoara, fie că sunt din altă parte.

Dar, stimați colegi, faptul că această lege de aprobare a ordonanței a fost amânată mult timp, a fost tocmai pentru că au fost semne de întrebare asupra a ceea ce a însemnat studiul de fezabilitate, proiectul în sinea lui, faptul că nu s-a făcut o analiză corectă a ceea ce a însemnat Aeroportul Ghimbav de la Brașov și suprafețele afectate acestui aeroport și, în același timp, inadvertențele care, repet, ne-au parvenit zilele acestea.

Și vă redau doar câteva lucruri. Suprafața conferită prin Hotărârea de Guvern nr.1882 din 2005 pentru solele respective care sunt retrocedate, 281,3 ha; suprafața conferită prin ordonanță, 200 ha, iar suprafața realizată conform PUZ-ului este de 91,7 ha. Unde sunt problemele? Nu trebuie să clarificăm o astfel de chestiune? 110 ha în zona Brașovului și, repet, cred că întregul ansamblu al ordonanței trebuie revăzut, pentru că el nu este făcut așa cum trebuie. Atenție! Este vorba de realizarea unui aeroport la 80 milioane de euro, știm ce înseamnă un aeroport și, sigur, și cedarea acestui teren către o societate privată. Dincolo de ce înseamnă inadvertența suprafeței.

Deci, problema este un pic mai complicată. De aceea vă cerem voie să retrimitem și poate trecem mai departe și să cerem Guvernului o reverificare a conținutului ordonanței respective și a întregului proiect, pentru că nu este normal ca Parlamentul României și Camera Deputaților să fie atrase într-un astfel de vot.

Repet, nu e vorba de aeroport, este vorba de ceea ce înseamnă o inadvertență și o ilegalitate pe care o facem prin această ordonanță.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc mult.

Vă supun la vot propunerea făcută de comisie pentru retrimiterea proiectului la comisie.

Vă rog să vă exprimați prin vot. Votul este deschis.

S-a închis votul. 92 de voturi pentru, 41 împotrivă, 4 abțineri.

Prin urmare, se retrimite la comisie. Termen, două săptămâni.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2008 pentru modificarea unor acte normative privind transportul naval (rămas pentru votul final);  

Punctul 31. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.70/2008 pentru modificarea unor acte normative privind transportul naval.

Proiectul de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

Îi dau cuvântul reprezentantului inițiatorului. Vă rog.

   

Domnul Marin Pătuleanu:

Mulțumesc, doamnă președintă.

Doamnelor și domnilor deputați,

În principal, ordonanța de urgență supusă analizei are ca primă interpretare modificarea art.3 din Ordonanța Guvernului nr.42/1997 privind transportul maritim și pe căile navigabile interioare, în sensul exceptării de la prevederile Ordonanței nr.42 a navelor folosite de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, a Inspectoratului General al Poliției Române și al Autorității Naționale a Vămilor, pentru a i se crea un regim distinct de cel al navelor comerciale, așa cum se aplică în toate statele membre ale Uniunii Europene.

Vă adresăm respectuoasa rugăminte să adoptați această ordonanță de urgență.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Din partea comisiei raportoare, doamna Aura Vasile. Vă rog.

 
   

Doamna Aurelia Vasile:

Mulțumesc, doamnă președintă.

Comisia pentru industrii și servicii a fost sesizată pentru dezbaterea în procedură de urgență a proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.70/2008.

Camera decizională este Camera Deputaților.

ținând cont de avizele favorabile ale Consiliului Legislativ și ale comisiilor de specialitate ale Camerei Deputaților, membrii comisiei au hotărât în unanimitate să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

Rog să se facă o corectare pe raport. Este o greșeală materială. Este vorba de o lege ordinară, și nu de lege organică.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Dacă din partea grupurilor parlamentare există intervenții?

Dacă nu există intervenții, nefiind nici amendamente, urmează votul final.

 
Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 157/2007 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.15/2002 privind introducerea tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România (retrimis comisiei).  

Trecem la punctul 32, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.157/2007 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.15/2002 privind introducerea tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România și Propunerea legislativă pentru completarea art.3 din Ordonanța Guvernului nr.15/2002 privind introducerea tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România.

Proiectul de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

Dau cuvântul inițiatorului.

   

Domnul Marin Anton (secretar de stat, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii):

Mulțumesc, doamnă președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Obiectul de reglementare a acestui proiect de lege prevede ca principale modificări: introducerea perioadei de valabilitate de o zi, cu excepția autoturismelor și vehiculelor de transport marfă, având masa totală maximă autorizată mai mică sau egală cu 3,5 tone (se referă la vinietă); introducerea definiției pentru utilizatorii români și străini, în funcție de țara de înmatriculare a vehiculelor, eliminând astfel confuziile create, inclusiv din punct de vedere al aplicării sancțiunilor contravenționale; revizuirea categoriilor vehiculelor de transport marfă din Anexele nr.1 și 2, vehicul de transport marfă fiind definit ca vehicul conceput și construit pentru transportul de mărfuri ori pentru efectuarea de servicii sau lucrări.

De asemenea, schimbarea perioadelor pe care se achită tariful de utilizare, astfel încât acesta se va achita pentru o zi, cu excepția autovehiculelor și autoturismelor de transport marfă având masa totală maximă autorizată mai mică sau egală cu 3,5 tone, 7 zile, 30 de zile și 12 luni; unificarea din punct de vedere al nivelului tarifului a mai multor tipuri de vehicule; schimbarea modelului de rovinietă, rovinietă matcă cu bon; scutirea de la plata tarifului de utilizare a vehiculelor istorice; posibilitatea aplicării sancțiunilor contravenționale utilizatorilor străini pe rețeaua internă; modificarea cuantumului tarifului de utilizare; majorarea amenzilor contravenționale, cu posibilitatea achitării a 50% în termen de 48 de ore și reținerea a 25% la autoritatea din care face parte agentul constatator.

Necesitatea introducerii prezentei ordonanțe de urgență constă în faptul că poate fi declanșată de către Comisia Europeană, procedura de infringement față de România.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru industrii și servicii. O să vă rog să propuneți și timpul alocat dezbaterii pe articole.

 
   

Domnul Doru Brașoan Leșe:

Mulțumesc.

Doamnă președintă,

Având în vedere politica Guvernului României cu privire la utilizarea infrastructurii rutiere, pentru a corela unele prevederi ale acestei ordonanțe cu legislația europeană, precum și cu politica Guvernului, propun retrimiterea la comisie pentru 3 zile, ca să facem corecturile necesare.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă rog.

 
   

Domnul Antal István:

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Tot din partea Comisiei de industrie și servicii. Desigur, domnul președinte are o scuză, are niște probleme deosebite, dar, totuși, mă miră faptul că nu sunt vicepreședinții și secretarii și că mai avem încă patru conducători în comisie care ar fi fost de dorit să vină și să aibă un punct de vedere.

Având în vedere faptul că noi, la dezbaterea acestui proiect de lege, am avut unele obiecții și am solicitat să nu ne grăbim, pentru că va trebui să armonizăm și cu alte proiecte de legi, susținem, din partea grupului nostru, retrimiterea la comisie pentru reexaminare, având în vedere faptul că avem și un amendament care sper să fie susținut la noua dezbatere din comisie de toți colegii noștri și vorbesc de rovinieta, posibilitatea de a cumpăra rovinietă, pentru 3 zile, nu numai pentru 7 zile, așa cum inițial a fost acest proiect de lege gândit.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc și eu.

Doamna Aura Vasile, din partea Comisiei de industrie și servicii.

 
   

Doamna Aurelia Vasile:

Doamnă președinte,

Comisia pentru industrie și servicii este de acord cu retrimiterea la comisie, tocmai pentru a putea să rezolvăm problemele care au fost ridicate de antevorbitori de la acest microfon.

Vă rugăm să supuneți votului.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă supun votului propunerea de retrimitere la comisie.

S-a deschis votul. S-a închis votul: 135 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă și două abțineri. Cu termen 2 săptămâni.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul programării cheltuielilor publice (rămas pentru votul final);  

Punctul 33. Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul programării cheltuielilor publice.

Proiectul de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

Dau cuvântul reprezentantului inițiatorului.

   

Domnul Radu Stancu (secretar de stat, Ministerul Administrației și Internelor):

Mulțumesc, doamna președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Prin Ordonanța Guvernului nr.99/2008 s-a aprobat deblocarea creditelor bugetare pentru plata salariilor pentru personalul Ministerului Internelor și Reformei Administrative, așa cum se numea el la data respectivă.

Așadar, prin această ordonanță, s-a repartizat suma de 155 milioane lei din creditele bugetare reținute, conform prevederilor art.21 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, cu modificările ulterioare, pentru fostul Minister al Internelor și Reformei Administrative la Capitolul 6101 - "Ordine publică și siguranță națională", Titlul "Cheltuieli de personal pentru plata drepturilor de personal aferente personalului ministerului pe luna septembrie 2008". Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a Senatului a depus un raport de admitere, însă plenul Senatului a adoptat o lege de respingere a acesteia.

În acest sens, vă adresăm rugămintea să adoptați proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2008, ea producându-și efectele respective.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Dau cuvântul domnului vicepreședinte Ialomițianu de la Comisia pentru buget, finanțe și bănci.

 
   

Domnul Gheorghe Ialomițianu:

Mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

La întocmirea raportului asupra acestui act normativ s-a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, cu observațiile și propunerile primite, cu adresa nr.1003 din 28.08.2008 și avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină și imunități, cu amendamentele admise și cuprinse în anexă.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit art.76 din Constituția României, republicată.

La dezbaterea proiectului au participat, în conformitate cu prevederile art.54 și 55 din Regulamentul Camerei Deputaților, domnul Radu Stancu, secretar de stat din Ministerul Administrației și Internelor.

La lucrările comisiei au participat 31 de deputați din totalul de 31 membri ai comisiei. Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ședința din data de 13 octombrie 2008.

Vă mulțumesc. Îmi cer scuze, proiectul de lege, potrivit art.75 din Constituția României, republicată, și art.86 din Regulamentul Camerei Deputaților este de competența decizională a Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă există intervenții din partea Grupurilor parlamentare? Dacă nu există intervenții, nefiind nici amendamente, urmează votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 75/2007 privind exceptarea de la plată a taxelor și a altor sume prevăzute de art.92 alin.(4) din Legea fondului funciar nr.18/1991, de art.55,56 și 58 din Legea nr.26/1996 - Codul silvic și de art.24 alin.(2) din Ordonanța Guvernului nr.96/1998 privind reglementarea regimului silvic și administrarea fondului forestier național, precum și adoptarea unor măsuri pentru întocmirea, avizarea și aprobarea documentațiilor necesare pentru scoaterea terenurilor destinate construcției de drumuri de interes național din circuitul agricol și, respectiv, din fondul național silvic (rămas pentru votul final);  

Punctul 34. Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.75/2007 privind exceptarea de la plata taxelor și altor sume prevăzute de art.92 alin.(4) din Legea fondului funciar nr.18/1991, de art.55, 56 și 58 din Legea nr.26/1996, Codul silvic, și ale art.24 alin.(2) din Ordonanța Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic și administrarea fondului forestier național, precum și pentru adoptarea unor măsuri pentru întocmirea, avizarea și aprobarea documentațiilor necesare pentru scoaterea terenurilor destinate construcției de drumuri de interes național din circuitul agricol și, respectiv, din fondul național silvic.

Proiectul de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență. Dau cuvântul inițiatorului.

   

Domnul Marin Anton:

Mulțumesc, doamna președinte.

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii nu consideră necesară susținerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 75 din 2007, deoarece ulterior apariției acesteia au intrat în vigoare reglementări legale privind aspectele la care făceau referire și dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 75/2007, respectiv Legea nr.184 din 2008 pentru modificarea și completarea Legii nr.198 din 2004 privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcție de autostrăzi și drumuri naționale.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Din partea comisiei raportoare, domnul președinte Valeriu Tabără.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Comisia pentru agricultură, industrie alimentară, silvicultură și servicii specifice și Comisia de buget, finanțe și bănci au fost sesizate spre dezbatere, în fond, în procedură de urgență cu proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.75/2007 privind exceptarea de la plata taxelor și altor sume prevăzute de art.92 alin.(4) din Legea fondului funciar nr.18/1991, de art. 55, 56 și 58 din Legea nr.26/1996, Codul silvic, și ale art. 24 alin.(2) din Ordonanța Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic și administrarea fondului forestier național, precum și adoptarea unor măsuri pentru întocmirea, avizarea și aprobarea documentațiilor necesare pentru scoaterea terenurilor destinate construcției de drumuri de interes național din circuitul agricol, respectiv din fondul național silvic.

În ședința din data de 5 noiembrie 2007, plenul Camerei Deputaților, în temeiul art.70 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, au hotărât retrimiterea la comisie a proiectului de lege în vederea reexaminării și întocmirii unui raport comun suplimentar. Ordonanța de urgență are ca obiect exceptarea de la plata taxelor și altor sume prevăzute în art.92 alin.(4) din Legea fondului funciar nr.18/1991, de art.55, 56 și 58 din Legea nr.26/1996, - Codul silvic, și ale art.24 alin.(2) din Ordonanța Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic și administrarea fondului forestier național, precum și adoptarea unor măsuri pentru întocmirea, avizarea și aprobarea documentațiilor necesare pentru scoaterea terenurilor destinate din construcția de drumuri de interes național, din circuitul agricol, respectiv fondul național silvic.

Proiectul de lege pentru face parte categoria legilor organice, potrivit prevederilor art.73 din Constituția României, republicată. Raportul comisiei a fost adoptat în unanimitate, în forma prezentată de Senat.

Proiectul de lege este de competența decizională a Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

ȘI eu vă mulțumesc.

Dacă din partea grupurilor parlamentare există intervenții? Dacă nu există, nefiind amendamente, rămâne la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aderarea României la Convenția privind înființarea Institutului Universitar European de la Florența, semnată în 1972 și revizuită în anul 1992 (rămas pentru votul final);  

Punctul 35. Proiectul de Lege pentru aderarea României la Convenția privind înființarea Institutului Universitar European de la Florența, semnat în 1972 și revizuit în 1992.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul?

Din partea comisiei sesizate în fond are cuvântul domnul Cristian Sorin Dumitrescu, președintele Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport.

   

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Sunteți foarte vigilentă cu prezenta mea la microfon, iar eu vă urmăresc cu mare atenție, cu disponibilitate și cu plăcere.

În legătură cu proiectul de lege menționat, nu avem alte modificări de făcut, decât să specificăm că este vorba despre, nu suntem Cameră decizională, asta este foarte important. S-a strecurat o greșeală și acest lucru vreau să fie menționat.

În legătură cu raportul, comisia a analizat proiectul de lege și este de acord cu adoptarea acestei legi în forma prezentată.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Dacă există intervenții?

 
   

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Mă scuzați, doamna președinte. 5 minute și un minut, dacă întreabă cineva de timpi, da?

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Dacă din partea Grupurilor parlamentare există intervenții? Dacă nu există, nefiind amendamente urmează votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru ratificarea Protocolului privind textul autentic în cinci limbi al Convenției privind aviația civilă internațională (Chicago, 1944), semnat la Montreal la 29 septembrie 1995 și a Protocolului privind un amendament al Convenției privind aviația civilă internațională, semnat la Montreal la 29 septembrie 1995 și, respectiv, a Protocolului privind textul autentic în șase limbi al Convenției privind aviația civilă internațională (Chicago,1944), semnat la Montreal la 1 octombrie 1998 și a Protocolului privind un amendament al Convenției privind aviația civilă internațională, semnat la Montreal la 1 octombrie 1998 (rămas pentru votul final);  

Punctul 36. Proiectul de Lege privind ratificarea Protocolului privind textul autentic în cinci limbi al Convenției privind aviația civilă internațională (Chicago 1944), semnat la Montreal la 29 septembrie 1995 și a Protocolului privind un amendament al Convenției privind aviația civilă internațională, semnat la Montreal la 29 septembrie 1995 și respectiv a Protocolului privind textul autentic în 6 limbi al Convenției privind aviația civilă internațională (Chicago 1944), semnat la 1 octombrie 1998 și a Protocolului privind un amendament al Convenției privind aviația civilă internațională, semnat la Montreal la 1 octombrie 1998.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul.

Dacă nu sunt intervenții? Doamna Aura Vasile, din partea Comisiei de industrie și servicii.

   

Doamna Aurelia Vasile:

Comisia pentru industrie și servicii a fost sesizată cu proiectul de lege și, în urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât în unanimitate să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege în forma prezentată de Guvern.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Nefiind amendamente, urmează votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea plății cotizației anuale pentru anul 2009, ce decurge din calitatea României de stat-participant la Acordul multilateral de bază privind transportul internațional pentru dezvoltarea Coridorului Europa-Caucaz-Asia, semnat la Baku la 8 septembrie 1998 (rămas pentru votul final);  

Punctul 37. Proiectul de Lege pentru privind aprobarea plății cotizației anuale pentru anul 2009 ce decurge din calitatea României de stat participant la Acordul multilateral de bază privind transportul internațional pentru dezvoltarea Coridorului Europa-Caucaz-Asia, semnat la 4 septembrie 1998.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Dacă nu, dau cuvântul domnului Călian din partea comisiei.

   

Domnul Petru Călian:

Vă mulțumesc.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci a fost sesizată pe raport cu această inițiativă legislativă. În urma lucrărilor comisiei, la care au participat 31 de deputați, votul a fost dat în unanimitate. Propunem adoptarea.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc mult.

Din partea grupurilor parlamentare, vă rog.

 
   

Domnul Amet Aledin:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Am afirmat și cu alte ocazii că relațiile economice și politice româno-azere trebuie să fie privilegiate. Există interese în ambele sensuri. Zona Caucazului este cel puțin din perspectiva rezervelor naturale, foarte interesantă, așa cum și diplomația azeră pune un accent deosebit pe actualele și eventualele colaborări.

Grupul parlamentar al minorităților naționale din România va vota pentru adoptarea proiectului de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă mai există și alte intervenții, din partea Grupurilor parlamentare? Nemaiexistând, alte intervenții, nefiind nici amendamente urmează votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.20/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.79/2003 privind controlul și recuperarea fondurilor comunitare, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente utilizate necorespunzător (rămas pentru votul final);  

Punctul 38. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 20 /2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.79/2003 privind controlul și recuperarea fondurilor comunitare, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente utilizate necorespunzător.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul?

Vă rog, doamna secretar de stat.

   

Doamna Grațiela Denisa Iordache (secretar de stat, Ministerul Finanțelor Publice):

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Actul normativ are ca obiect de reglementare constatarea creanțelor bugetare prin structurile de control proprii în cadrul entităților publice sau persoanelor juridice române de interes strategic național, cum sunt cele din sectorul de transporturi, de asemenea, consolidarea atribuțiilor autorităților cu competențe în gestionarea fondurilor comunitare și posibilitatea delegării activității de constatare de autoritățile de management către organismele intermediare; Reglementarea cursului de schimb la care vor fi recuperate creanțele bugetare și realizarea constatării creanțelor bugetare, rezultate din nereguli de către serviciul Inspecția modului de constituire a creanțelor bugetare rezultate din nereguli în utilizarea fondurilor europene.

Față de cele de mai sus, Ministerul Finanțelor Publice propune și susține, în numele Guvernului, adoptarea actului normativ.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond, domnul Ialomițianu.

 
   

Domnul Gheorghe Ialomițianu:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Raportul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci. La acest act normativ. La întocmirea raportului s-a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit art.76 din Constituția României, republicată. La dezbaterea propunerii legislative au participat, în conformitate cu prevederile art.54 și 55 din Regulamentul Camerei, republicat, doamna Iordache Grațiela, secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice.

La lucrările comisiei au participat 31 de deputați din totalul de 31 membri ai comisiei. Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ședința din data de 29 octombrie 2008. Proiectul de lege, potrivit art.75 din Constituția României, republicată, și art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, este de competența decizională a Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Dacă din partea Grupurilor parlamentare există intervenții? Dacă nu există, nefiind amendamente urmează votul final.

 
Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.115/2008 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 25/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului (adoptat ca urmare a depășirii termenului constituțional);  

Punctul 39. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.115/2008 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.25/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului.

Termenul pentru dezbatere și vot final fiind depășit, proiectul de lege este considerat adoptat, în conformitate cu prevederile art.115 alin.(5) din Constituție și ale art.113 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat.

Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aderarea României la Convenția internațională din 2001 privind răspunderea civilă pentru prejudicii provocate de poluarea cu hidrocarburi de consum de la navele maritime (BUNKERS), adoptată la Londra la 23 martie 2001 (rămas pentru votul final);  

Punctul 40. Proiectul de Lege pentru aderarea României la Convenția Internațională din 2001 privind răspunderea civilă pentru prejudicii provocate de poluarea cu hidrocarburi de consum de la navele maritime, adoptată la Londra la 23 martie 2001.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul?

   

Domnul Marin Anton:

Mulțumesc, doamna președinte.

Prin Ordonanța Guvernului nr. 15 din 2000 România a aderat la Protocolul din 1992 pentru amendarea Convenției internațională privind răspunderea civilă pentru pagubele produse prin poluare cu hidrocarburi 1969, încheiat la Londra la 27 noiembrie 1992. Această convenție reglementează aspectele referitoare la poluarea cu hidrocarburi transportate în tancurile de marfă ale navelor maritime.

Convenția Bunkers se aplică în cazul prejudiciilor directe sau indirecte provocate de poluarea cu hidrocarburi de consum de la navele maritime pe teritoriul unui stat parte, inclusiv în marea teritorială, precum și zona economică exclusivă.

Autoritatea Navală Română va avea atribuții suplimentare, respectiv emiterea certificatului de asigurare sau garanție financiară pentru răspunderea civilă, pentru prejudicii provocate de poluarea cu hidrocarburi. Persoanele prejudiciate în cazul unor poluări ale mediului maritim cu hidrocarburi de consum din rezervoare de combustibil vor avea posibilitatea să-și acopere total sau parțial pierderile la nivelul limitării răspunderii acționând în judecată direct asiguratorul sau persoana care a oferit garanție financiară pentru limita de răspundere.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Din partea Comisiei juridice, de disciplină și imunități?

 
   

Domnul Gabriel Andronache:

Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată cu privire la proiectul de lege menționat mai înainte. Camera Deputaților este primă Cameră sesizată. Comisia pentru industrie și servicii a avizat favorabil. De asemenea și Consiliul Legislativ a avizat favorabil. Obiectul de reglementare v-a fost prezentat.

În consecință, Comisia juridică, de disciplină și imunități a hotărât cu unanimitate de voturi să propune plenului Camerei Deputaților adoptarea acestui proiect de lege.

Această inițiativă legislativă, în raport cu obiectul și conținutul său, face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă există intervenții la dezbateri generale? Dacă nu există, nefiind amendamente, urmează votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru ratificarea Convenției între Guvernul României și Guvernul Republicii Serbia privind reconstituirea, marcarea și întreținerea liniei de frontieră și a semnelor de frontieră la frontiera de stat comună, semnată la București la 4 septembrie 2007 (rămas pentru votul final);  

Punctul 41. Proiectul de Lege pentru Ratificarea Convenției între Guvernul României și Guvernul Republicii Serbia privind reconstituirea, marcarea și întreținerea liniei de frontieră și a semnelor de frontieră la frontiera de stat comună, semnată la București la 4 septembrie 2007.

Dacă din partea inițiatorilor dorește să ia cineva cuvântul?

   

Domnul Răzvan-Horațiu Radu (subsecretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe):

Mulțumesc, doamnă președinte.

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă rugăm să adoptați acest Proiect de Lege privind ratificarea Convenției între Guvernul României și Guvernul Republicii Serbia privind reconstituirea, marcarea și întreținerea liniei de frontieră și a semnelor de frontieră la frontiera de stat comună, semnată la București la 4 septembrie 2007.

Convenția supusă ratificării prevede modernizarea cadrului juridic existent în relația dintre cele două state în privința marcării și întreținerii liniei de frontieră și a semnelor specifice, aspecte de ordin tehnic referitoare la obligațiile asumate de părți, obligații privind controlul comun al frontierei, asigurarea culoarului de frontieră, împărțirea sarcinilor ce revin părților, precum și constituirea unei comisii mixte cu atribuții în aplicarea prevederilor convenției.

Convenția conține dispoziții cu caracter preponderent tehnic referitoare, în principal, la obligațiile asumate de părțile contractante cu privire la întreținerea liniei de frontieră și executarea de lucrări pentru întreținerea, repararea și reconstituirea semnelor de frontieră, înlocuirea semnelor de frontieră grav avariate, controlul poziției semnelor de frontieră, amplasarea de noi semne în locul celor distruse, dispărute sau mutate, amplasarea de semne de frontieră suplimentare.

Pentru aplicarea prevederilor convenției se constituie o comisie mixtă pentru reconstituirea, marcarea și întreținerea liniei de frontieră și a semnelor de frontieră, compusă din delegațiile fiecăreia dintre părțile contractante, alcătuite fiecare dintr-un președinte și doi membri.

Modul de funcționare al comisiei este detaliat în convenție și reflectă participarea paritară a celor două părți.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Bădălan din partea comisiei.

 
   

Domnul Eugen Bădălan:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională s-a pronunțat asupra Proiectului Legii privind ratificarea Convenției între Guvernul României și Guvernul Republicii Serbia și propune plenului Camerei Deputaților adoptarea acestui proiect de lege în forma prezentată.

Proiectul de lege are avizul Comisiei juridice, de disciplină și imunități și a Consiliului Legislativ. Face parte din categoria legilor ordinare. Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă la dezbateri generale, dorește cineva să ia cuvântul?

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Dușan Popov:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Sunt deputat Popov Dușan, din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale.

Reglementarea problemelor teritoriale dintre state, în general, precum și reconstituirea, marcarea clară și întreținerea liniei și a semnelor frontierei de stat, în particular, este o activitate de importanță maximă care poate preveni și rezolva, în mod legal, eventuale probleme care se pot ivi, în special, în privința proprietății agricole.

În acest sens, convenția semnată de Guvernele României și Serbiei se înscrie pe linia acestor necesități și sunt convins că va contribui la întărirea relațiilor de bună vecinătate ale celor două state.

În calitate de deputat, din partea minorității sârbe din România, dar având și asentimentul colegilor mei din Grupul parlamentar al minorităților naționale, voi vota pentru adoptarea acestui proiect de lege, ceea ce v-aș ruga și pe dumneavoastră să faceți.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc mult.

Dacă la dezbateri generale mai există și alte intervenții?

Dacă nu mai sunt, nefiind amendamente, urmează votul final.

 
Dezbateri asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.102/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr.273/2004 privind regimul juridic al adopției (retrimis comisiei).  

Am o solicitare de intervenție din partea domnului Daniel Buda pe procedură.

   

Domnul Daniel Buda:

Mulțumesc, doamna președinte.

V-aș ruga foarte mult să fiți de acord ca poz.28 să fie retrimisă la comisie, deoarece dintr-o eroare n-a fost cerut acest lucru, dat fiind faptul că mai avem și alte proiecte de modificare a acestei Legi de adopție și nu dorim să facem mai multe intervenții pe acest proiect legislativ.

Am nevoie doar de o săptămână.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Înțeleg că este și un acord al liderilor pe acest subiect?

Domnule Uioreanu, vă rog.

 
   

Domnul Horea-Dorin Uioreanu:

Vă mulțumesc.

Grupul parlamentar al PNL este de acord cu varianta, deci rugămintea ar fi să găsim formula pentru retrimiterea la comisie.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc mult de tot.

Doamna Aura Vasile.

 
   

Doamna Aurelia Vasile:

Doamnă președinte,

Și grupul meu susține acest lucru și, deoarece în timpul dezbaterilor pe proiectul de lege nefiind amendamente admise și respinse, nu s-a dat nici un vot, vă rog să votăm acum retrimiterea la comisie.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Da.

Domnul Mircea Toader.

 
   

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Foarte scurt, și grupul nostru susține retrimiterea la comisie și cred că termenul de o săptămână este suficient să putem reintroduce în dezbateri.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc mult.

Vă supun votului retrimiterea la comisie, cu un termen de 7 zile, pentru raport.

Începe votarea. S-a încheiat votul: 176 de voturi pentru, 3 împotrivă și o abținere.

 
Dezbaterea Proiectului de Hotărâre pentru trecerea la realizarea Proiectului-pilot Palatul Parlamentului-clădire 0 energie (rămas pentru votul final);  

Vă propun să revenim la Proiectul de Hotărâre pentru trecerea la realizarea Proiectului-pilot "Palatul Parlamentului - Clădire 0 energie."

Îi dau cuvântul doamnei Aura Vasile pentru susținerea proiectului.

   

Doamna Aurelia Vasile:

Mulțumesc, doamna președinte.

În ziua de 13 februarie 2008, Biroul permanent al Camerei Deputaților a luat în discuție conceptul "Palatul Parlamentului - clădire 0 energie", prezentat de deputatul Iulian Iancu, președintele Comisiei pentru industrii și servicii a Camerei Deputaților, pe baza documentelor depuse la Biroul permanent al Camerei Deputaților în luna decembrie 2007, în urma căreia s-a stabilit constituirea unui grup de lucru format din membri ai Comisiei pentru industrii și servicii și ai Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic care, împreună cu compartimentele de specialitate din cadrul Secretariatului General al Camerei Deputaților, să prezinte un proiect de aplicare a conceptului.

În expunerea sa, inițiatorul a evidențiat importanța transformării imobilului "Palatul Parlamentului" în cel mai mare consumator de energie bazată pe combustibili fosili dintre clădirile publice din România, în clădire "verde", cu consum integral de energie obținut numai din surse regenerabile, necesitatea scăderii consumului de energie, creșterea eficienței energetice, reducerea emisiilor de CO2, colectarea selectivă a deșeurilor în vederea valorificării și reciclării acestora etc.

Inițiativa este în concordanță cu programul lansat la nivelul Uniunii Europene, în temeiul căruia Marea Britanie a constituit deja trei clădiri, Germania, alte obiective, etc.

Pentru clădirea Palatului Parlamentului, a cărui arhitectură nu va fi afectată, se propune ca alimentarea cu energie să se realizeze din surse regenerabile ce pot fi asigurate în principal din montarea pe acoperiș de panouri solare și fotovoltaice, instalarea de microcentrale eoliene, precum și prin fixarea de pompe de căldură în perimetrul adiacent clădirii, pentru captarea și folosirea energiei geotermale.

Ulterior prezentării și însușirii conceptului în unanimitate de Biroul permanent, acesta a fost examinat și dezbătut sub aceeași titulatură de participanți, înalte personalități științifice din țară și din străinătate.

În acest sens, prezentăm alăturat Proiectul de Hotărâre pentru trecerea la realizarea proiectului-pilot "Palatul Parlamentului - clădire 0 energie" a Camerei Deputaților.

Prin conținutul său, proiectul de hotărâre rezolvă atât problemele de ordin organizatoric la nivelul grupului de lucru al Camerei Deputaților, cât și pe cele de implementare efectivă a elementelor de conținut.

Propunem, doamna președinte, spun de pe acum, ca să nu mai ies încă o dată la microfon, deci, față de propunerea făcută în hotărâre o să propunem ca acest grup de lucru să conțină 13 membri, nu 12, cifră care a fost deja aprobată de Biroul permanent al Camerei, iar la art.5 propunem ca acest grup de lucru să aibă un birou format din trei persoane, nu din 7.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulțumesc, doamna Aura Vasile.

Dacă la dezbateri generale există intervenții.

Domnul Toader.

 
   

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Și noi susținem acest proiect-pilot și nu numai că-l susținem, chiar vă pot spune că au existat niște proiecte pilot pentru sistemele de încălzire ale unor școli la nivel național, 12 astfel de proiecte pilot în diferite zone din țară care n-au resurse energetice primare clasice, și rezultatele au fost impresionante.

Costurile, față de sistemul de încălzire clasic, s-au redus cu peste 65%. Deci, dacă vom reuși să aducem această impresionantă clădire pe un consum energetic cât mai redus, vom putea să facem un lucru pozitiv și cel puțin vom putea să demonstrăm că energia neconvențională este la ea acasă în Parlament.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Dacă mai există alte intervenții din partea grupurilor parlamentare. Dacă nu, începem dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu, «"Hotărâre pentru trecerea la realizarea Proiectului-pilot Palatul Parlamentului - clădire 0 energie"», există observații? Nu sunt.

Adoptat.

Art.1. Observații? Nu sunt.

Art.2. Observații? Nu sunt.

Art.3. Observații? Nu sunt.

Adoptat.

Art.4. Observații? Nu sunt. Adoptat.

La art.5, observații? Se referă la componența nominală a grupului de lucru. Biroul permanent și Comitetul liderilor grupurilor parlamentare au convenit ca acest grup de lucru să fie alcătuit din 13 membri: 4 deputați PDL., 4 deputați PSD + PC, 3 deputați PNL, un deputat UDMR și un deputat al minorităților naționale, cu modificările propuse de comisie, ca biroul comisiei să fie compus din trei membri, dintre care se alege un președinte, un vicepreședinte și un secretar.

Dacă există alte observații la acest punct. Nu. Adoptat.

Proiectul de hotărâre rămâne la vot final.

Iar liderii grupurilor parlamentare o să-i invit să facă propunerile pentru comisie.

Domnul Mircea-Nicu Toader.

 
   

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Propun să facă parte din comisia respectivă: Toader Mircea, Leșe Doru Brașoan, Bode Lucian Nicolae și Șandru Mihaela. Și, conform înțelegerii, pentru funcția de vicepreședinte, domnul Leșe Doru Brașoan.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Doamna Aura Vasile, vă rog.

 
   

Doamna Aurelia Vasile:

Mulțumesc, doamna președinte.

Grupul parlamentar al PSD+PC, inițiator de altfel la acest proiect care, așa cum v-am spus, a demarat în anul 2007, urmând tot parcursul și fiind prezentat la mai multe mese rotunde și în mai multe seminarii și conferințe de presă, propune pe următorii: Iancu Iulian, Aurelia Vasile, Negoiță Robert Sorin, Chiriță Dumitru.

Totodată, pentru propunerea din articolul 5, biroul de conducere, format din președinte, vicepreședinte și un secretar, grupul meu propune pentru președinte pe Iulian Iancu.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Uioreanu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

 
   

Domnul Horea-Dorin Uioreanu:

Mulțumesc, doamna președinte.

Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal propune pe doamna Varga Lucia Ana, pe domnul Bostan Emil și pe domnul Burlacu Cristian Ion, ca membrii în această comisie.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul Marton Arpad.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Grupul parlamentar al UDMR îl propune pe domnul Antal István.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Din partea minorităților, domnul Pambuccian.

 
   

Domnul Varujan Pambuccian:

Grupul parlamentar al minorităților naționale o propune pe doamna Oana Manolescu.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc mult.

Vă rog frumos să vă exprimați prin vot asupra propunerilor făcute de liderii grupurilor parlamentare. Votul este deschis.

S-a încheiat votul. 183 de voturi pentru, 4 împotrivă și 4 abțineri. Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru ratificarea Amendamentului semnat la București, la 11 iulie 2008, la Acordul între Guvernul României și Guvernul Republicii Franceze privind cooperarea în domeniul apărării, semnat la București, la 24 octombrie 1998 (rămas pentru votul final);  

Trecem la punctul 42, Proiectul de lege pentru ratificarea Amendamentului semnat la București, la 11 iulie 2008, la Acordul între Guvernul României și Guvernul Republicii Franceze privind cooperarea în domeniul apărării, semnat la București la 24 octombrie 1998.

Dacă din partea inițiatorilor, dorește să ia cineva cuvântul. Vă rog.

   

Domnul Dan Tătaru:

Mulțumesc, doamna președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Acordul între Guvernul României și Guvernul Republicii Franceze privind cooperarea în domeniul apărării, a fost semnat la 24 octombrie 1998 la București și ratificat prin Ordonanța Guvernului nr.42/1999, aprobată prin Legea nr.14 din 06.03.2000.

Negocierea și semnarea documentului s-au realizat pe fondul demersurilor întreprinse de România pentru aderarea la Alianța Nord-Atlantică. Deși România a încheiat procedura internă de ratificare a Acordului în august 1999, acesta a intrat în vigoare la data de 28.02.2004, întrucât la această dată partenerul francez a notificat parcurgerea procedurii legislative interne.

Conform prevederilor art.21 din Acord, finanțarea cooperării se realizează pe baza principiului reciprocității.

În anul 2005, partenerul francez și-a exprimat dorința de a se renunța la aplicarea principiului reciprocității, argumentul constituindu-l calitatea României de membru în Alianța Nord-Atlantică și necesitatea suportării de către fiecare stat a propriilor cheltuieli pe care le implică activitățile bilaterale.

Pe data de 18.01.2007, a fost remis părții franceze un non-paper conținând contraproiectul Ministerului Apărării la proiectul de amendare trimis de către partea franceză.

Prin Memorandumul nr.M 1093 din 2007, Consiliul Suprem de Apărare a Țării a aprobat negocierea și semnarea "Amendamentului la Acordul între Guvernul României și Guvernul Republicii Franceze privind cooperarea în domeniul apărării, semnat la București, la 24 octombrie 1998."

Pe data de 11 iulie 2008, documentul a fost semnat la București de ministrul apărării naționale și de ambasadorul Franței în România. Textul este în concordanță cu principiile dreptului internațional și corespunde legislației interne a fiecăruia dintre cele două state.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Din partea comisiei raportoare. Domnule Bădălan, vă rog.

 
   

Domnul Eugen Bădălan:

Mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Întrunită în ședința din 10 februarie 2009, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a hotărât cu unanimitate de voturi să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege.

La ședință au participat 19, din totalul membrilor comisiei. Proiectul este avizat favorabil de Consiliul Legislativ și de Comisia pentru politică externă.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Camera Deputaților fiind prima Cameră sesizată.

Pentru respectarea prevederilor art.70 alin.(4) din Legea nr.24/2002 privind normele de tehnică legislativă, textele depuse inițial au fost schimbate de inițiator cu texte în limba română și franceză, ștampilate și semnate pentru conformitatea documentului cu originalul, anexate la prezentul raport în vederea înlocuirii lor.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă la dezbateri generale există intervenții. Dacă nu, nefiind amendamente, urmează votul final.

Și, cu aceasta, am încheiat dezbaterea pe marginea proiectelor legislative înscrise pe ordinea de zi.

 
Supunerea la votul final:  

Urmează sesiunea de vot final.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.72/2008 privind autorizarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru încheierea de angajamente legale interne în anul 2008, în vederea asigurării unor măsuri financiare pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 231/2005 privind stimularea investițiilor în agricultură, industrie alimentară, silvicultură, piscicultură, precum și în activități nonagricole (adoptat);

Începem votul final cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.72/2008 privind autorizarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru încheierea de angajamente legale interne în anul 2008, în vederea asigurării unor măsuri financiare pentru aplicarea prevederilor Legii nr.231 din 2005 privind stimularea investițiilor în agricultură, industrie alimentară, silvicultură, piscicultură, precum și în activități nonagricole.

Lege ordinară. Suntem Cameră decizională.

Vă rog să vă exprimați prin vot. Votul este deschis.

S-a încheiat votul. 211 voturi pentru, 2 voturi împotrivă și nici o abținere. Vă mulțumesc. Adoptat.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 101/2008 privind trecerea unui imobil din domeniul public al statului în domeniul privat al statului și darea acestuia în folosință gratuită Ambasadei Franței în România (adoptat);

Pct.2. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.101/2008 privind trecerea unui imobil din domeniul public al statului în domeniul privat al statului și darea acestuia în folosință gratuită Ambasadei Franței din România.

Lege ordinară. Suntem Cameră decizională.

S-a deschis votul.

S-a încheiat votul. Sunt 215 voturi pentru, 4 împotrivă și 6 abțineri. Vă mulțumesc.

Proiectul a fost adoptat.

  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000 (adoptat);

Pct.3. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii educației fizice și sportului nr.69/2000.

Este lege ordinară. Suntem Cameră decizională.

Începe votul.

S-a încheiat votul. 198 de voturi pentru, 34 voturi împotrivă și 2 abțineri. A fost adoptat.

  Proiectul de Lege pentru modificarea Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000 (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

Pct.4. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii educației fizice și sportului nr.69/2000.

Lege ordinară. Suntem Cameră decizională.

Vă amintesc, comisia propune respingerea proiectului de lege.

Votul este deschis.

217 voturi pentru, 10 voturi împotrivă și 3 abțineri.

Proiectul a fost respins.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.182/2008 pentru ratificarea Contractului de Credit în cadrul facilității de cofinanțare CSNR între România și Banca Europeană de Investiții, semnat la București, la 24 noiembrie 2008 (adoptat);

Pct. 6. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.182/2008 pentru ratificarea Contractului de Credit în cadrul facilității de cofinanțare CSNR între România și Banca Europeană de Investiții, semnat la București la 24 noiembrie 2008.

Lege ordinară. Suntem prima Cameră sesizată.

Vă rog, exprimați-vă prin vot.

S-a încheiat votul. 236 de voturi pentru, un vot împotrivă și 4 abțineri. A fost adoptat.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.185/2008 pentru ratificarea Amendamentului nr. 2, convenit prin scrisoarea semnată la Luxemburg la 4 aprilie 2008, la București la 30 mai 2008 și la Galați la 27 iunie 2008, între Guvernul României, Banca Europeană de Investiții și Administrația Fluvială a Dunării de Jos-R.A. Galați, la Contractul de Finanțare dintre România, Banca Europeană de Investiții și Regia Autonomă Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați pentru finanțarea Proiectului de protejare a malului Canalului Sulina, semnat la București la 8 martie 2002 (adoptat);

Pct.7. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.185/008 pentru ratificarea Amendamentului nr.2, convenit prin Scrisoarea semnată la Luxemburg la 4 aprilie 2008, la București la 30 mai 2008 și la Galați la 27 iunie 2008, între Guvernul României, Banca Europeană de Investiții și Administrația Fluvială a Dunării de Jos-RA Galați, la Contractul de Finanțare dintre România, Banca Europeană de Investiții și Regia autonomă "Administrația Fluvială a Dunării de Jos" Galați, pentru finanțarea Proiectului de protejare a malului Canalului Sulina, semnat la București la 8 martie 2002.

Lege ordinară.

Vă rog să votați.

S-a încheiat votul. 243 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.171/2008 pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Federale Germania privind colaborarea financiară pentru anul 2006, semnat la București la 24 iulie 2008 (adoptat);

Pct.8. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.171/2008 pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Federale Germania privind colaborarea financiară pentru anul 2006, semnat la București la 24 iulie 2008.

Lege ordinară. Suntem prima Cameră sesizată.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

S-a încheiat votul. 241 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere.

  Propunerea legislativă pentru abrogarea aliniatului (2) al articolului 79 din Legea nr. 69 din 28 aprilie 2000, Legea educației fizice și sportului (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

Îmi cer scuze, am sărit punctul 5 - Propunerea legislativă pentru abrogarea alin.(2) al articolului 79 din Legea nr.69 din 28 aprilie 2000, Legea educației fizice și sportului.

Lege ordinară. Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

S-a încheiat votul. 232 de voturi pentru, 5 împotrivă, și 3 abțineri. Proiectul a fost respins.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.138/2008 pentru ratificarea Acordului de împrumut între KfW, Frankfurt am Main (KfW) și România, semnat la Frankfurt am Main, la 26 septembrie 2007, respectiv la București, la 28 decembrie 2007 pentru finanțarea Programului privind Infrastructura Municipală (adoptat);

Pct.9. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.138/2008 pentru ratificarea Acordului de împrumut între KfW, Frankfurt am Main și România, semnat la Frankfurt am Main, la 26 septembrie 2007, respectiv la București, la 28 decembrie 2007 pentru finanțarea Programului privind Infrastructura Municipală.

Lege ordinară. Suntem primă Cameră sesizată.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

243 de voturi pentru, nicio abținere și niciun vot împotrivă.

Proiectul a fost adoptat.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.221/2008 pentru stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale (adoptat);

Pct.10. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.221/2008 pentru stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale.

Lege organică. Suntem primă Cameră sesizată.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

S-a încheiat votul. 202 voturi pentru, 43 de voturi împotrivă și 3 abțineri.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.142/2008 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național Secțiunea a VIII-a- zone cu resurse turistice (adoptat);

Pct.11. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.142/2008 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național, Secțiunea a VIII-a, zone cu resurse turistice.

Lege organică.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

S-a încheiat votul. 244 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și o abținere.

Proiectul este adoptat.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.224/2008 pentru modificarea art.5 alin.(2) din Legea nr.415/2002 privind organizarea și funcționarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării (adoptat);

Pct.12. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.224/2008 pentru modificarea art.5 alin.(2) din Legea nr.415/2002 privind organizarea și funcționarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

Lege organică. Suntem primă Cameră sesizată.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

S-a încheiat votul. 197 de voturi pentru, 44 voturi împotrivă și 4 abțineri.

Proiectul a fost adoptat.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.191/2008 pentru modificarea și completarea Legii învățământului nr. 84/1995 (adoptat);

Pct.13. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.191/2008 pentru modificarea și completarea Legii învățământului nr.84/1995.

Lege organică. Suntem primă Cameră sesizată.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

S-a încheiat votul. 243 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă și 2 abțineri.

Proiectul este adoptat.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.167/2008 pentru modificarea Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, referitoare la normarea activităților didactice și de cercetare din învățământul universitar de masterat și din învățământul universitar de doctorat (adoptat);

Pct. 14. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.167/2008 pentru modificarea Legii nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic, referitoare la normarea activităților didactice și de cercetare din învățământul universitar de masterat și din învățământul universitar de doctorat.

Lege organică. Suntem primă Cameră sesizată.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

S-a încheiat votul. 250 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă și 2 abțineri.

  Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.156/2008 pentru modificarea și completarea Legii învățământului nr. 84/1995 (adoptat);

Pct.15. Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.156/2008 pentru modificarea și completarea Legii învățământului nr.84/1995.

Lege organică. Suntem primă Cameră sesizată.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

S-a încheiat votul. 202 de voturi pentru, 44 voturi împotrivă și 5 abțineri.

  Proiectul de Hotărâre privind înființarea unei comisii de anchetă pentru verificarea situației S.C. Nicolina S.A. și a modului în care AVAS a gestionat activele acesteia în perioada ianuarie 2005 - decembrie 2008 (adoptat);

Pct.16. Proiectul de Hotărâre privind înființarea unei comisii de anchetă pentru verificarea situației SC Nicolina SA și a modului în care AVAS a gestionat activele acesteia în perioada ianuarie 2005-decembrie 2008.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

S-a încheiat votul. 229 de voturi pentru, 19 voturi împotrivă și 3 abțineri.

   

De asemenea, vă solicit să vă exprimați prin vot asupra propunerilor făcute de liderii de grup cu privire la componența nominală și biroul comisiei de anchetă.

Începe votul.

S-a încheiat votul. 242 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă și 5 abțineri.

 
  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.213/2008 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Comisia Comunităților Europene, în numele Comunității Europene, semnat la București și, respectiv, la Bruxelles la 4 decembrie 2008, pentru modificarea Acordului anual de finanțare 2006 dintre Guvernul României și Comisia Comunităților Europene, în numele Comunității Europene, semnat la București și, respectiv, la Bruxelles la 31 octombrie 2006 (adoptat);

Pct.17. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.213/2008 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Comisia Comunităților Europene, în numele Comunității Europene, semnat la București și, respectiv, la Bruxelles la 4 decembrie 2008, pentru modificarea Acordului anual de finanțare 2006 dintre Guvernul României și Comisia Comunităților Europene, în numele Comunității Europene, semnat la București și, respectiv, la Bruxelles la 31 octombrie 2006.

Lege ordinară. Suntem primă Cameră sesizată.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

S-a încheiat votul. 249 de voturi pentru, un vot împotrivă și 2 abțineri.

Proiectul este adoptat.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.137/2008 pentru prorogarea unor termene (adoptat);

Pct.18. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.137/2008 pentru prorogarea unor termene.

Lege organică.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

S-a încheiat votul. 241 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă și 3 abțineri.

Proiectul a fost adoptat.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.195/2008 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul justiției (adoptat);

Pct.19. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.195/2008 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul justiției.

Lege organică.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

S-a încheiat votul. 250 de voturi pentru, un vot împotrivă și 3 abțineri.

Proiectul este adoptat.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.141/2008 pentru modificarea Legii nr. 17/2007 privind educația tinerilor supradotați, capabili de performanță înaltă (adoptat);

Pct.20. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.141/2008 pentru modificarea Legii nr.,17/2007 privind educația tinerilor supradotați, capabili de performanță înaltă.

Lege organică.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

S-a încheiat votul.

251 de voturi pentru; niciun vot împotrivă; 2 abțineri.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.71/2008 privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2006 pentru recunoașterea meritelor personalului armatei participant la acțiuni militare (adoptat);

Pct.21. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2008 privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2006 pentru recunoașterea meritelor personalului armatei participant la acțiuni militare.

Lege ordinară.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

S-a încheiat votul.

244 voturi pentru; 3 împotrivă; 4 abțineri.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunicațiilor (adoptat);

Pct.22. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunicațiilor.

Lege organică.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

248 voturi pentru; 2 voturi împotrivă; o abținere.

Proiectul de lege a fost adoptat.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2002 privind acordarea de produse lactate și de panificație pentru elevii din clasele I-IV din învățământul de stat, precum și pentru copiii preșcolari din grădinițele de stat cu program normal de 4 ore (adoptat);

Pct.23. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2002 privind acordarea de produse lactate și de panificație pentru elevii din clasele I-IV din învățământul de stat, precum și pentru copiii preșcolari din grădinițele de stat cu program normal de 4 ore.

Lege ordinară.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

S-a încheiat votul.

251 voturi pentru; 3 împotrivă; o abținere.

  Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

Pct.24. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.115/1999 privind responsabilitatea ministerială.

Este lege organică.

Suntem Cameră decizională.

Vă reamintesc, comisia propune respingerea proiectului de lege.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

S-a încheiat votul.

246 voturi pentru; un vot împotrivă; 5 abțineri.

Proiectul de lege a fost respins.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale (adoptat);

Pct.25. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Este lege organică.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

S-a încheiat votul.

249 voturi pentru; 2 împotrivă; 3 abțineri.

Proiectul de lege a fost adoptat.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2008 pentru modificarea unor acte normative privind transportul naval (adoptat);

Pct.26. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.70/2008 pentru modificarea unor acte normative privind transportul naval.

Lege ordinară.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

S-a încheiat votul.

247 voturi; 2 împotrivă; 3 abțineri.

  Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul programării cheltuielilor publice (adoptat);

Pct.27. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul programării cheltuielilor publice.

Lege ordinară.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

S-a încheiat votul.

248 voturi pentru; un vot împotrivă; o abținere.

  Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 75/2007 privind exceptarea de la plată a taxelor și a altor sume prevăzute de art.92 alin.(4) din Legea fondului funciar nr.18/1991, de art.55,56 și 58 din Legea nr.26/1996 - Codul silvic și de art.24 alin.(2) din Ordonanța Guvernului nr.96/1998 privind reglementarea regimului silvic și administrarea fondului forestier național, precum și adoptarea unor măsuri pentru întocmirea, avizarea și aprobarea documentațiilor necesare pentru scoaterea terenurilor destinate construcției de drumuri de interes național din circuitul agricol și, respectiv, din fondul național silvic (adoptat);

Pct.28. Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 75/2007 privind exceptarea de la plata taxelor și a altor sume prevăzute de art.92 alin.(4) din Legea fondului funciar nr.18/1991, de art.55, 56 și 58 din Legea nr.26/1996, Codul silvic, și de art.24 alin.(2) din Ordonanța Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic și administrarea fondului forestier național, precum și adoptarea unor măsuri pentru întocmirea, avizarea și aprobarea documentațiilor necesare pentru scoaterea terenurilor destinate construcției de drumuri de interes național din circuitul agricol și respectiv din fondul național silvic.

Lege organică.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

S-a încheiat votul.

242 voturi pentru; 12 voturi împotrivă; 2 abțineri.

Proiectul a fost adoptat.

  Proiectul de Lege pentru aderarea României la Convenția privind înființarea Institutului Universitar European de la Florența, semnată în 1972 și revizuită în anul 1992 (adoptat);

Pct.29. Proiectul de Lege pentru aderarea României la Convenția privind înființarea Institutului Universitar European de la Florența, semnat în 1972 și revizuită în 1992.

Este lege ordinară.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

S-a încheiat votul.

253 voturi pentru; 2 voturi împotrivă; nicio abținere.

  Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului privind textul autentic în cinci limbi al Convenției privind aviația civilă internațională (Chicago, 1944), semnat la Montreal la 29 septembrie 1995 și a Protocolului privind un amendament al Convenției privind aviația civilă internațională, semnat la Montreal la 29 septembrie 1995 și, respectiv, a Protocolului privind textul autentic în șase limbi al Convenției privind aviația civilă internațională (Chicago,1944), semnat la Montreal la 1 octombrie 1998 și a Protocolului privind un amendament al Convenției privind aviația civilă internațională, semnat la Montreal la 1 octombrie 1998 (adoptat);

Pct.30. Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului privind textul autentic în cinci limbi al Convenției privind aviația civilă internațională și (Chicago 1944), semnat la Montreal la 29 septembrie 1995, și a Protocolului privind un amendament al Convenției privind aviația civilă internațională, semnat la Montreal la 29 septembrie 1995 și, respectiv, a Protocolului privind textul autentic în șase limbi al Convenției privind aviația civilă internațională și (Chicago 1944), semnat la Montreal la 1 octombrie 1998 și a Protocolului privind un amendament al Convenției privind aviația civilă internațională, semnat la Montreal la 1 octombrie 1998.

Lege ordinară.

Suntem prima Cameră sesizată.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

S-a încheiat votul.

249 voturi; niciun vot împotrivă; 3 abțineri.

Proiectul de lege a fost adoptat.

  Proiectul de Lege privind aprobarea plății cotizației anuale pentru anul 2009, ce decurge din calitatea României de stat-participant la Acordul multilateral de bază privind transportul internațional pentru dezvoltarea Coridorului Europa-Caucaz-Asia, semnat la Baku la 8 septembrie 1998 (adoptat);

Pct.31. Proiectul de Lege privind aprobarea plății cotizației anuale pentru anul 2009 ce decurge din calitatea României de stat participant la Acordul multilateral de bază privind transportul internațional pentru dezvoltarea coridorului Europa-Caucaz-Asia, semnat la Baku la 8 septembrie 1998.

Lege ordinară.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

S-a încheiat votul.

246 voturi pentru; 2 voturi împotrivă; 3 abțineri.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.20/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.79/2003 privind controlul și recuperarea fondurilor comunitare, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente utilizate necorespunzător (adoptat);

Pct.32. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 20/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 79/2003 privind controlul și recuperarea fondurilor comunitare, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente utilizate necorespunzător.

Lege ordinară.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

S-a încheiat votul.

249 voturi pentru; 2 voturi împotrivă; 2 abțineri.

Proiectul a fost adoptat.

  Proiectul de Lege pentru aderarea României la Convenția internațională din 2001 privind răspunderea civilă pentru prejudicii provocate de poluarea cu hidrocarburi de consum de la navele maritime (BUNKERS), adoptată la Londra la 23 martie 2001 (adoptat);

Pct.33. Proiectul de Lege pentru aderarea României la Convenția Internațională din 2001 privind răspunderea civilă pentru prejudicii provocate de poluarea cu hidrocarburi de consum de la navele maritime, adoptată la Londra la 23 martie 2001.

Lege ordinară.

Începe votul.

S-a încheiat votul.

238 voturi pentru; un vot împotrivă; o abținere.

Proiectul a fost adoptat.

  Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenției între Guvernul României și Guvernul Republicii Serbia privind reconstituirea, marcarea și întreținerea liniei de frontieră și a semnelor de frontieră la frontiera de stat comună, semnată la București la 4 septembrie 2007 (adoptat);

Pct.34. Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenției între Guvernul României și Guvernul Republicii Serbia privind reconstituirea, marcarea și întreținerea liniei de frontieră și a semnelor de frontieră la frontiera de stat comună, semnată la București la 4 septembrie 2007.

Lege ordinară.

Suntem prima Cameră sesizată.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

S-a încheiat votul.

241 voturi pentru; 3 voturi împotrivă; 2 abțineri.

  Proiectul de Hotărâre pentru trecerea la realizarea Proiectului-pilot Palatul Parlamentului-clădire 0 energie (adoptat);

Pct.35. Proiectul de Hotărâre pentru trecerea la realizarea Proiectului-pilot "Palatul Parlamentului - clădire 0 energie".

Vă rog să vă exprimați prin vot.

S-a încheiat votul.

231 voturi pentru; 7 voturi împotrivă; 8 abțineri.

  Proiectul de Lege pentru ratificarea Amendamentului semnat la București, la 11 iulie 2008, la Acordul între Guvernul României și Guvernul Republicii Franceze privind cooperarea în domeniul apărării, semnat la București, la 24 octombrie 1998 (adoptat).

Pct.36. Proiectul de Lege pentru ratificarea amendamentului semnat la București, la 11 iulie 2008, la Acordul între Guvernul României și Guvernul Republicii Franceze privind cooperarea în domeniul apărării, semnat la București la 24 octombrie 1998.

Lege ordinară.

V-o supun votului.

210 voturi pentru; niciun vot împotrivă; 4 abțineri.

S-a încheiat sesiunea de vot.

Vă mulțumesc.

Ne revedem în plen la ora 14,00.

  Dezbaterea Proiectului de Lege privind conservarea patrimoniului sonor al Societății Române de Radiodifuziune (rămas pentru votul final);  

- după pauză -

   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Începem ședința de plen cu ordinea de zi a acestei după-amieze. Avem inițiative legislative cu propunere de respingere.

Pct.52. Proiectul de Lege privind conservarea patrimoniului sonor al Societății Române de Radiodifuziune.

Inițiatorii? Nu mai fac parte din actualul Parlament.

Dacă din partea Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă există cineva? Raportul este de respingere.

Dacă nu există intervenții la dezbateri generale, atunci rămâne pentru vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea art.9 alin.(1) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public (rămas pentru votul final);  

Punctul 53. Proiectul de Lege pentru modificarea art.9 alin.(1) din Legea nr.544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.

Dacă inițiatorul dorește?

Dacă din partea comisiei sesizate în fond este cineva? Proiectul are raport de respingere.

Dacă nu există intervenții în plen, urmează votul final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea OUG 110/2005 privind vânzarea spațiilor proprietate privată a statului sau a unităților administrativ - teritoriale, cu destinația de cabinete medicale, precum și a spațiilor în care se desfășoară activități conexe actului medical; Propunerii legislative privind vânzarea spațiilor cu destinație de cabinete medicale precum și a spațiilor în care se desfășoară activități conexe actului medical; Propunerii legislative privind vânzarea spațiilor proprietate privată a unităților administrativ-teritoriale cu destinația de cabinete medicale, precum și a spațiilor în care se desfășoară activități conexe actului medical; Propunerea legislativă privind vânzarea spațiilor proprietate privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale, cu destinația de cabinete medicale, precum și a spațiilor în care se desfășoară activități conexe actului medical (rămase pentru votul final);  

Punctul 54. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea OUG nr.110/2005 privind vânzarea spațiilor proprietate privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale, cu destinația de cabinete medicale, precum și a spațiilor în care se desfășoară activități conexe actului medical; Propunerea legislativă privind vânzarea spațiilor cu destinație de cabinete medicale, precum și a spațiilor în care se desfășoară activități conexe actului medical; Propunerea legislativă privind vânzarea spațiilor proprietate privată a unităților adminstrativ-teritoriale cu destinația de cabinete medicale, precum și a spațiilor în care se desfășoară activități conexe actului medical; Propunerea legislativă privind vânzarea spațiilor proprietate privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale cu destinația de cabinete medicale, precum și a spațiilor în care se desfășoară activități conexe actului medical.

Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul? Nu.

Dacă din partea Comisiei pentru sănătate și familie există cineva care să susțină? Nu există.

Dacă există intervenții pe dezbateri generale? Nu.

Proiectul are raport de respingere.

Urmează votul final.

Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.598/2002 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.36/2002 privind reglementarea dreptului de proprietate al Federației Comunităților Evreiești din România asupra lăcașurilor de cult, cimitirelor și altor bunuri destinate activităților cultului mozaic, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr.802 din 05/11/2002 (rămas pentru votul final);  

Punctul 55. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.598/2002 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 36/2002 privind reglementarea dreptului de proprietate al federațiilor comunităților evreiești din România asupra lăcașurilor de cult, cimitirelor și a altor bunuri destinate activității cultului mozaic, publicată în Monitorul Oficial Partea I, nr.802/05.11.2002.

Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul?

Dacă din partea comisiei sesizate în fond dorește cineva să ia cuvântul.

La dezbateri generale nu sunt intervenții.

Proiectul are raport de respingere.

Rămâne pentru votul final.

Dezbaterea Propunerii legislative privind reglementarea juridică a persoanelor aflate pe așa numitele liste de chiaburi (rămasă pentru votul final);  

Punctul 56. Propunere legislativă privind reglementarea juridică a persoanelor aflate pe așa-numitele liste de chiaburi.

Inițiatorul? Nu dorește.

Comisia a propus raport de respingere.

În cadrul dezbaterilor generale nu sunt intervenții.

Rămâne pentru votul final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 10(r2) din 08/02/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005 (rămasă pentru votul final);  

Punctul 57. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.10/8.02.2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, publicată în Monitorul Oficial Partea I, nr.798 din 2 septembrie 2005.

Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul?

Dacă din partea comisiei sesizate în fond dorește cineva? Nu.

Există raport de respingere.

În cadrul dezbaterilor generale nu există intervenții.

Atunci proiectul rămâne la votul final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 21/1991 privind cetățenia română, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 44 din 6 martie 1991, republicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 98 din 6 martie 2000 (rămasă pentru votul final);  

Punctul 58. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.21/1991 privind cetățenia română, publicată în Monitorul Oficial Partea I, nr.44/6 martie 1991, republicat în Monitorul Oficial Partea I, nr.98 din 6 martie 2000.

Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul?

Dacă din partea comisiei sesizate în fond există intervenții? Nu.

Proiectul are raport de respingere.

La dezbateri generale există intervenții.

Vă rog, domnule deputat Ovidiu Ganț, aveți cuvântul.

   

Domnul Ovidiu Victor Ganț:

Mulțumesc, doamna președinte.

Sigur că vom fi și noi de acord cu respingerea proiectului de lege, însă avem o problemă de principiu aici: aș vrea să vă rog, regret absența reprezentanților Ministerului Justiției, cu o chestiune de principiu în ce privește procedurile de redobândire a cetățeniei române pentru foști cetățeni români, care în perioada comunismului au pierdut cetățenia. Dacă vreți, mă refer strict la sașii și șvabii emigrați în Germania, dar putem să vorbim și despre alte categorii, care solicită redobândirea cetățeniei, iar procedurile durează ani de zile.

Adresez public, de la tribuna Parlamentului, rugămintea domnului ministru de justiție, Predoiu, să revadă aceste proceduri, să propună Parlamentului, eventual, acte normative în consecință, pentru că, dacă există cetățeni ai Uniunii Europene care doresc să-și redobândească cetățenia română, ar fi cazul să-i încurajăm în acest sens, cu atât mai mult cu cât există măsuri de încurajare pentru investitori din terțe țări care vor să investească în România și, în consecință, să primească cetățenia română. Cred că, cu atât mai mult foștii noștri cetățeni, care doresc acest lucru, ar trebui sprijiniți.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Eu vă mulțumesc.

Dacă mai există și alte intervenții la dezbateri generale?

Dacă nu, raportul rămâne la votul final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.21/1991 privind cetățenia română (rămasă pentru votul final);  

Punctul 59. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.21/1991 privind cetățenia română.

Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul? Nu.

Dacă din partea Comisiei juridice există intervenții? Nu există.

Raportul este de respingere.

Dacă există intervenții în cadrul dezbaterilor generale? Nu sunt.

Rămâne la votul final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române nr.21/1991, republicată (rămasă pentru votul final);  

Punctul 60. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române nr.21/1991 privind cetățenia română, republicată.

Din partea inițiatorului nu există intervenienți.

Din partea comisiei raportul este de respingere. Nu sunt intervenții.

La dezbateri generale nu sunt intervenții.

Rămâne la votul final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea art.7 din Legea nr.273/2004 privind regimul juridic al adopției (rămasă pentru votul final);  

Pct.61. Propunerea legislativă pentru completarea art.7 din Legea nr.273/2004 privind regimul juridic al adopției.

Dacă există intervenții din partea inițiatorului? Nu sunt.

Din partea comisiei, raportul este de respingere.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale?

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Codului penal al României (rămasă pentru votul final);  

Punctul 62. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Codului penal al României.

Inițiatorul? Nu dorește.

Din partea comisiei sesizate raportul este de respingere.

În cadrul dezbaterilor generale nu sunt intervenții.

Rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Codului penal și a Codului de procedură penală (rămasă pentru votul final);  

Punctul 63. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Codului penal și a Codului de procedură penală.

Inițiatorul nu dorește să intervină.

Din partea comisiei sesizate în fond raportul este de respingere.

În cadrul dezbaterilor generale nu sunt intervenții.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 15/1968 Codul Penal al României, republicat (rămasă pentru votul final);  

Punctul 64. Propunerea legislativă pentru completarea și modificarea Legii nr.15/1968, Codul penal al României, republicat.

Inițiatorul? Nu dorește.

Din partea comisiei sesizate în fond raportul este de respingere.

Nu există intervenienți.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Nu.

Prin urmare, proiectul rămâne la vot final.

Propunerea legislativă privind completarea Codului Civil (retrimisă comisiei);  

Punctul 65. Propunerea legislativă privind completarea Codului civil.

Din partea inițiatorului nu se dorește intervenții.

Din partea comisiei sesizate în fond raportul este de respingere.

În cadrul dezbaterilor generale, doamna Aura Vasile, vă rog.

   

Doamna Aurelia Vasile:

Mulțumesc, doamna președinte.

Am să vorbesc și în numele inițiatorilor și în numele Grupului PSD și PC.

Solicităm retrimiterea la comisie a acestei inițiative legislative pentru că, din momentul în care ea a fost înregistrată și până astăzi, au apărut o serie de modificări pe legislație, motiv pentru care am dori să putem să punem de comun acord.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Dacă nu mai există alte intervenții la dezbateri generale, o să vă spun propunerea făcută de doamna Aura Vasile, de retrimitere la comisie.

Vă rog să votați.

43 de voturi pentru; 4 voturi împotrivă; nicio abținere.

Se retrimite la comisie.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru abrogarea alineatului (8) al articolului 9 din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situației juridice a unor bunuri imobile cu destinația de locuințe, trecute în proprietatea statului (rămasă pentru votul final);  

Punctul 66. Propunerea legislativă pentru abrogarea alin. (8) al art.9 din Legea nr.112/1995 pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuințe trecute în proprietatea statului.

Din partea inițiatorilor? Nu sunt intervenții.

Din partea comisiei de fond, raportul este de respingere.

În cadrul dezbaterilor generale nu există intervenții.

Rămâne la vot final.

Propunerea legislativă privind stabilirea regimului juridic al contractelor de vânzare-cumpărare încheiate în baza Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuințe trecute în proprietatea statului (retrimisă comisiei);  

Punctul 67. Propunerea legislativă privind stabilitatea regimului juridic al contractelor de vânzare-cumpărare încheiat în baza Legii nr.112 din 1995 pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuințe trecute în proprietatea statului.

Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul?

Din partea comisiei de fond, raportul este de respingere.

La dezbateri generale, doamna Aura Vasile.

   

Doamna Aurelia Vasile:

Și în numele inițiatorilor, și în numele grupului nostru solicităm retrimiterea la comisie, pe aceeași susținere ca la proiectul pe care l-am solicitat la poziția nr.65.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Dacă mai există alte intervenții în cadrul dezbaterilor generale?

Dacă nu mai există, vă supun votului.

Se deschide votul.

66 de voturi pentru; 8 voturi împotrivă; nicio abținere.

Se retrimite la comisie.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind perioada de desfășurare a alegerilor și referendumului local (rămasă pentru votul final);  

Punctul 68. Propunerea legislativă privind perioada de desfășurare a alegerilor și referendumului local.

Dacă sunt inițiatorii? Nu.

Raportul comisiei este de respingere.

Dorește cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale?

Se trimite la vot final.

Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea alin.(2) al art. 43 din Legea nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată (rămas pentru votul final);  

Punctul 69. Proiectul de Lege pentru modificarea alin. (2) al art.43 din Legea nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.

Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul?

Din partea comisiei avem raport de respingere.

La dezbateri generale nu există intervenții.

Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea art.5 din Legea nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, modificată și completată prin Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției și unele măsuri adiacente și republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.789/2005 (rămas pentru votul final);  

Punctul 70. Proiectul de Lege pentru modificarea art.5 din Legea nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv, în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, modificată și completată prin Legea nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției și unele măsuri adiacente, republicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.789/2005.

Din partea inițiatorilor nu există intervenții.

Comisia a depus raport de respingere.

Dacă există intervenții la dezbateri generale? Nu există.

Rămâne la vot final.

Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă (rămas pentru votul final);  

Punctul 71. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.119 / 1996 cu privire la actele de stare civilă.

Din partea inițiatorilor nu există intervenții.

Comisia a propus raport de respingere.

Dacă la dezbateri generale există intervenții? Nu sunt.

Rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea alineatului (1) al articolului 7 din Ordonanța de Urgență nr.214 din 29 decembrie 1999 privind acordarea calității de luptător în rezistența anticomunistă persoanelor condamnate pentru infracțiuni săvârșite din motive politice persoanelor împotriva cărora au fost dispuse, din motive politice, măsuri administrative abuzive, precum și persoanelor care au participat la acțiuni de împotrivire cu arme și de răsturnare prin forță a regimului comunist instaurat în România (rămasă pentru votul final);  

Punctul 72. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea alin.1 al art.7 din Ordonanța de urgență a nr.214 din 29 decembrie 1999 privind acordarea calității de luptător în rezistența anticomunistă persoanelor condamnate pentru infracțiuni săvârșite din motive politice, persoanelor împotriva cărora au fost dispuse - din motive politice - măsuri administrative abuzive, precum și persoanelor care au participat la acțiuni de împotrivire cu arme și de răsturnare prin forță a regimului comunist instaurat în România.

Inițiatorul? Nu dorește să intervină.

Comisia a propus raport de respingere.

La dezbateri generale nu există intervenții.

Rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.3 din 22/02/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, versiune consolidată în data de 15.05.2007 (rămasă pentru votul final);  

Punctul 73. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.3/22.02.2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, versiune consolidată în data de 15.05.2007.

Din partea inițiatorilor nu există intervenții.

Comisia a propus raport de respingere.

La dezbateri generale nu există intervenții.

Rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative de modificare și completare a Legii nr.230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari (rămasă pentru votul final);  

Punctul 74. Propunerea legislativă de modificarea și completarea Legii nr.230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari.

Din partea inițiatorilor nu există intervenții.

Comisia a propus raport de respingere.

Dezbateri generale? Nu există intervenții.

Rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative de modificare a Legii nr.14/2003, Legea partidelor politice (rămasă pentru votul final);  

Punctul 75. Propunerea legislativă de modificare a Legii nr.14/2003, Legea partidelor politice.

Din partea inițiatorilor nu există intervenții.

Comisia a propus raport de respingere.

La dezbateri generale nu sunt intervenții.

Rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale (rămasă pentru votul final);  

Punctul 76. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale.

Din partea inițiatorilor nu există intervenții.

Din partea comisiei avem raport de respingere.

La dezbateri generale nu există intervenții.

Rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea art.5 din Legea nr.24(r1)/2000 (rămasă pentru votul final);  

Punctul 77. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art.5 din Legea nr.24/2000.

Inițiatorul nu dorește să ia cuvântul.

Comisia a propus raport de respingere.

În cadrul dezbaterilor generale nu există intervenții.

Prin urmare, rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea Legii arendării nr. 112din 25/11/1995 pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuințe, trecute în proprietatea statului (rămasă pentru votul final);  

Punctul 78. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.112/25.11.1995 pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuințe trecute în proprietatea statului.

Dacă din partea inițiatorului există intervenții? Nu.

Comisia a propus raport de respingere.

În cadrul dezbaterilor generale, dacă aveți intervenții? Nu sunt.

Vă mulțumesc.

Rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 279 bis din 21/04/2003, cu modificările și completările ulterioare (rămasă pentru votul final);  

Punctul 79. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, publicată în Monitorul Oficial al României, nr.179 bis, din 29.04.2003, cu modificările și completările ulterioare.

Din partea inițiatorului nu există intervenții.

Comisia a propus raport de respingere.

Dacă la dezbateri generale există intervenții. Nu există.

Rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996 (rămasă pentru votul final);  

Punctul 80. Propunerea legislativă pentru completarea Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr.7/1996.

Din partea inițiatorului nu există intervenții.

Comisia a propus raport de respingere.

Dacă la dezbateri generale există intervenții? Nu sunt.

Rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative privind declararea de utilitate publică a Pieței Obor și Parcului PASARARI situate în București sectorul 2 (rămasă pentru votul final);  

Punctul 81. Propunerea legislativă privind declararea de utilitate publică a Pieței Obor și Parcului Păsărari situate în București sectorul 2.

Dacă inițiatorul susține? Nu.

Din partea comisiei, raportul este de respingere.

La dezbateri generale există intervenții? Nu sunt.

Rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative privind declararea depoului Ilie Pintilie ca fiind de utilitate publică, precum și transformarea acestuia în piața numită PIAȚA PENSIONARILOR, piața agroalimentară socială și un parc numit PARCUL PENSIONARILOR (rămasă pentru votul final);  

Punctul 82. Propunerea legislativă privind declararea depoului" Ilie Pintilie" ca fiind de utilitate publică, precum și transformarea acestuia în piața numită "Piața Pensionarilor", piața agroalimentară socială și un parc numit "Parcul Pensionarilor".

Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul? Nu există susținere din partea inițiatorului.

Comisia a propus respingerea.

La dezbateri generale nu există intervenții.

Rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative de modificare și completare a Legii nr.75/16.07.1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice (rămasă pentru votul final);  

Punctul 83. Propunerea legislativă de modificare și completare a Legii nr.75/16.07.1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice.

Din partea inițiatorului nu există intervenții.

Comisia a propus raport de respingere.

La dezbateri generale nu sunt solicitări pentru intervenții.

Rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.335 din 3 decembrie 2007 a Camerelor de comerț din România (rămasă pentru votul final);  

Punctul 84. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.335 din 3 decembrie 2007 a Camerelor de comerț din România

Inițiatorul nu dorește să susțină.

Comisia a propus raport de respingere.

La dezbateri generale nu sunt intervenții.

Rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative privind statutul majorității cetățenilor de naționalitate română (rămasă pentru votul final);  

Punctul 85. Propunerea legislativă privind statutul majorității cetățenilor de naționalitate română.

Inițiatorul nu dorește să susțină.

Comisia a propus raport de respingere.

La dezbateri generale nu sunt intervenții.

Rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative privind înființarea Reprezentanțelor permanente ale cultelor religioase legal recunoscute, pe lângă Parlamentul României (rămasă pentru votul final);  

Punctul 86. Propunerea legislativă privind înființarea Reprezentanțelor permanente ale cultelor religioase legal recunoscute, pe lângă Parlamentul României.

Din partea inițiatorului nu există intervenții.

Din partea comisiei, raportul este de respingere.

La dezbateri generale nu există intervenții.

Rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative privind stimularea întoarcerii în județele Harghita, Covasna și Mureș a familiilor de români alungate de către șovinii de etnie maghiară după 21 decembrie 1989, precum și a sprijinirii familiilor tinere de români care doresc să-și stabilească domiciliul în aceste județe (rămasă pentru votul final);  

Punctul 87. Propunerea legislativă privind stimularea întoarcerii în județele Harghita, Covasna și Mureș a familiilor de români alungate de către șovinii de etnie maghiară după 21 decembrie 1989, precum și a sprijinirii familiilor tinere de români care doresc să-și stabilească domiciliul în aceste județe.

Dacă din partea inițiatorului există intervenții? Nu sunt.

Comisia a propus raport de respingere.

La dezbateri generale nu sunt intervenții.

Urmează votul final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor (rămasă pentru votul final);  

Punctul 88. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor.

Inițiatorul nu dorește să intervină.

Raportul este de respingere.

La dezbateri generale nu sunt intervenții.

Urmează vot final.

Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea art.9 alin.(3) din Legea nr. 1/2000, actualizată, pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997 (rămas pentru votul final);  

Punctul 89. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea art.9 alin.(3) din Legea nr. 1/2000, actualizată, pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997.

Din partea inițiatorului nu există intervenții.

Comisia a propus raport de respingere.

La dezbateri generale, există intervenții? Nu.

Rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea lit.f) a art. 41 din Legea zootehniei nr. 72/2002 și completarea art.13 din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006 (rămasă pentru votul final);  

Punctul 90. Propunerea legislativă pentru modificarea lit.f) a art. 41 din Legea zootehniei nr. 72/2002 și completarea art.13 din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006.

Dacă din partea inițiatorului există intervenții? Nu sunt.

Comisia a propus raport de respingere.

La dezbateri generale nu sunt intervenții.

Urmează votul final.

Dezbaterea Propunerii legislative privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit la Casa de Economii și Consemnațiuni-C.E.C., depozite pe livrete de economii cu dobândă și câștiguri și obligațiuni CEC cu câștiguri (rămasă pentru votul final);  

Punctul 91. Propunerea legislativă privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit la Casa de Economii și Consemnațiuni-CEC, depozite pe livrete de economii cu dobândă și câștiguri și obligațiuni CEC cu câștiguri.

Din partea inițiatorului nu există intervenții.

Comisia a propus raport de respingere.

La dezbateri generale nu sunt intervenții.

Urmează votul final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.312 din 28/06/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 582 din 30/06/2004 (rămasă pentru votul final);  

Punctul 92. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.312 din 28/06/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 582 din 30/06/2004.

Inițiatorul nu are intervenții.

Comisia a propus raport de respingere.

La dezbateri generale nu sunt intervenții.

Urmează votul final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea Ordonanței de urgență nr.37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar (rămasă pentru votul final);  

Punctul 93. Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență nr.37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar.

Inițiatorii nu sunt.

Comisia a propus raport de respingere.

La dezbateri generale nu sunt intervenții.

Prin urmare, rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative privind completarea Ordonanței Guvernului nr.94/2004 privind reglementarea unor măsuri financiare (rămasă pentru votul final);  

Punctul 94. Propunerea legislativă privind completarea Ordonanței Guvernului nr.94/2004 privind reglementarea unor măsuri financiare.

Inițiatorii nu doresc să intervină.

Comisia a propus raport de respingere.

La dezbateri generale nu sunt intervenții.

Rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal (rămasă pentru votul final);  

Punctul 95. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal.

Dacă există intervenții din partea inițiatorului? Nu sunt.

Comisia a propus raport de respingere.

La dezbateri generale nu sunt intervenții.

Urmează votul final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.571 privind Codul Fiscal (rămasă pentru votul final);  

Punctul 96. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.571 privind Codul Fiscal.

Inițiatorii nu doresc să intervină.

Comisia a propus raport de respingere.

La dezbateri generale nu există intervenții.

Urmează votul final.

Dezbaterea Propunerii legislative privind completarea anexei 1 din Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal (rămasă pentru votul final);  

Punctul 97. Propunerea legislativă privind completarea anexei 1 din Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal.

Inițiatorul nu dorește să susțină.

Comisia a propus raport de respingere.

La dezbateri generale nu sunt intervenții.

Rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea articolului 201 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal (rămasă pentru votul final);  

Punctul 98. Propunerea legislativă pentru completarea articolului 201 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Inițiatorul nu dorește să susțină.

Comisia a propus raport de respingere.

La dezbateri generale nu sunt intervenții.

Rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.571/2003 privind Codul Fiscal (rămasă pentru votul final);  

Punctul 99. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.571/2003 privind Codul Fiscal.

Dacă există intervenții din partea inițiatorului? Nu sunt.

Comisia a propus raport de respingere.

La dezbateri generale nu sunt intervenții.

Urmează votul final.

Dezbaterea Propunerii legislative de modificarea și completarea a Legii nr. 571 privind Codul fiscal (rămasă pentru votul final);  

Punctul 100. Propunerea legislativă de modificare și completare a Legii nr. 571 privind Codul fiscal

Inițiatorii? Nu sunt.

Comisia a propus raport de respingere.

La dezbateri generale nu sunt intervenții.

Urmează votul final.

Dezbaterea Propunerii legislative de modificare și completare a Legii 163/2005 privind aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 138/2004 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571 privind Codul fiscal (rămasă pentru votul final);  

Punctul 101. Propunerea legislativă de modificare și completare a Legii 163/2005 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 138/2004 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571 privind Codul fiscal.

Inițiatorii? Nu sunt.

Comisia a propus raport de respingere.

La dezbateri generale nu există intervenții.

Prin urmare, merge la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare (rămasă pentru votul final);  

Punctul 102. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.

Inițiatorii? Nu sunt.

Comisia a propus raport de respingere.

Intervenții la dezbateri generale nu sunt.

Merge la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative privind modificarea și completarea art. 176 Legea 571/2003 privind Codul Fiscal (rămasă pentru votul final);  

Punctul 103. Propunerea legislativă privind modificarea și completarea art. 176 Legea 571/2003 privind Codul Fiscal.

Dacă inițiatorii doresc să intervină? Nu.

Comisia a propus raport de respingere.

În cadrul dezbaterilor generale nu există intervenții.

Merge la vot final.

Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal (rămas pentru votul final);  

Punctul 104. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal.

Din partea inițiatorului nu există intervenții.

Comisia a propus raport de respingere.

Dacă există intervenții la dezbateri generale? Nu sunt.

Urmează vot final.

Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea alin.(4) al art.57 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal (rămas pentru votul final);  

Punctul 105. Proiectul de Lege pentru modificarea alin.(4) al art.57 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal.

Inițiatorii nu susțin.

Comisia a propus raport de respingere.

La dezbateri generale nu există intervenții.

Urmează votul final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea alineatului (6) al articolului 258 din Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal (rămasă pentru votul final);  

Punctul 106. Propunerea legislativă pentru modificarea alineatului (6) al articolului 258 din Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal.

Dacă există intervenții din partea inițiatorului? Nu sunt.

Comisia a propus raport de respingere.

În cadrul dezbaterilor generale nu sunt intervenții.

Urmează votul final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal (rămasă pentru votul final);  

Punctul 107. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal.

Dacă există intervenții din partea inițiatorului? Nu sunt.

Dacă din partea comisiei? Comisia a propus raport de respingere.

La dezbateri generale nu sunt intervenții.

Urmează votul final.

Dezbaterea Propunerii legislative privind completarea articolului 214<SUP>1 </SUP>din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.110/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr. 573/2003 privind Codul fiscal (rămasă pentru votul final);  

Punctul 108. Propunerea legislativă privind completarea articolului 2141 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.110/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr. 573/2003 privind Codul fiscal.

Inițiatorii nu doresc intervenții.

Comisia a propus raport de respingere.

În cadrul dezbaterilor generale nu sunt intervenții.

Urmează votul final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate (rămasă pentru votul final);  

Punctul 109. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate.

Din partea inițiatorului nu există solicitare pentru intervenție.

Comisia a propus raport de respingere.

În cadrul dezbaterilor generale nu sunt solicitări pentru intervenții.

Rămâne la vot final.

Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Comisiei Naționale de Acreditare a Spitalelor (rămas pentru votul final);  

Punctul 110. Proiectul de Lege pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Comisiei Naționale de Acreditare a Spitalelor.

Inițiatorii nu solicită intervenții.

Comisia a propus raport de respingere.

În cadrul dezbaterilor generale nu sunt solicitări.

Urmează votul final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.307/2004 privind exercitarea profesiei de asistent medical și a profesiei de moașă, precum și organizarea și funcționarea Ordinului Asistenților Medicali și Moașelor din România (rămasă pentru votul final);  

Punctul 111. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.307/2004 privind exercitarea profesiei de asistent medical și a profesiei de moașă, precum și organizarea și funcționarea Ordinului Asistenților Medicali și Moașelor din România.

Din partea inițiatorului nu există intervenții.

Comisia a propus raport de respingere.

În cadrul dezbaterilor generale nu există intervenții.

Urmează votul final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea art.851 din Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății (rămasă pentru votul final);  

Punctul 112. Propunerea legislativă pentru modificarea art.851 din Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Inițiatorul nu dorește intervenție.

Comisia a propus raport de respingere.

În cadrul dezbaterilor generale nu există intervenții.

Urmează votul final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân (rămasă pentru votul final);  

Punctul 113. Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân.

Din partea inițiatorului nu este susținută legea.

Comisia a propus raport de respingere.

În cadrul dezbaterilor generale nu există intervenții.

Urmează vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative privind gestionarea populației canine (rămasă pentru votul final);  

Punctul 114. Propunerea legislativă privind gestionarea populației canine.

Inițiatorii nu doresc intervenții.

Comisia a propus raport de respingere.

În cadrul dezbaterilor generale nu sunt intervenții.

Urmează votul final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea art. 10 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare (rămasă pentru votul final);  

Punctul 115. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 10 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Dacă există intervenții din partea inițiatorului? Nu sunt.

Comisia a propus raport de respingere.

Dacă la dezbateri generale aveți intervenții? Nu.

Urmează votul final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea articolului 71 al Ordonanței de urgență nr. 195 din 22/12/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea 265/2006, Legea protecției mediului cu modificările și completările ulterioare (rămasă pentru votul final);  

Punctul 116. Propunerea legislativă pentru modificarea articolului 71 al Ordonanței de urgență nr. 195 din 22/12/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea 265/2006, Legea protecției mediului cu modificările și completările ulterioare.

Din partea inițiatorului nu dorește să susțină.

Comisia a propus raport de respingere.

La dezbateri generale nu există intervenții.

Merge la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative privind unele măsuri pentru popularizarea drepturilor cetățenilor Uniunii Europene (rămasă pentru votul final);  

Punctul 117. Propunerea legislativă privind unele măsuri pentru popularizarea drepturilor cetățenilor Uniunii Europene.

Din partea inițiatorului nu există susținere.

Din partea comisiei, avem raport de respingere.

La dezbateri generale nu sunt intervenții.

Urmează vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative de modificare și completare a Legii nr.393 din 28/09/2004 privind Statutul aleșilor locali (rămasă pentru votul final);  

Punctul 118. Propunerea legislativă de modificare și completare a Legii nr.393 din 28/09/2004 privind Statutul aleșilor locali.

Dacă există susținere din partea inițiatorului? Nu există.

Comisia a propus raport de respingere.

La dezbateri generale nu există intervenții.

Urmează vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru declararea de rezervație arheologică și bun de utilitate publică de interes național a unor zone din teritoriul localităților Sarmizegetusa, Mintia-Vețel și a Complexului cetăților dacice din Munții Orăștiei - Costești - Cetățuie; Cetățuia Înaltă; Ciocuța; Costești-Blidaru; Faieragu; Vârful lui Hulpe; Fețele Albe; Grădiștea Muncelului; Piatra Roșie - județul Hunedoara (rămasă pentru votul final);  

Punctul 119. Propunerea legislativă pentru declararea de rezervație arheologică și bun de utilitate publică de interes național a unor zone din teritoriul localităților Sarmizegetusa, Mintia-Vețel și a Complexului cetăților dacice din Munții Orăștiei - Costești - Cetățuie; Cetățuia Înaltă; Ciocuța; Costești-Blidaru; Faieragu; Vârful lui Hulpe; Fețele Albe; Grădiștea Muncelului; Piatra Roșie - județul Hunedoara.

Din partea inițiatorului nu există susținere.

Comisia a propus raport de respingere.

Dacă la dezbateri generale sunt intervenții? Nu sunt.

Urmează votul final.

Dezbaterea Proiectului de Lege privind atribuirea unei locuințe doamnei Valeria Oancea (rămas pentru votul final);  

Punctul 120. Proiectul de Lege privind atribuirea unei locuințe doamnei Valeria Oancea.

Inițiatorul nu susține.

Din partea comisiei avem raport de respingere.

La dezbateri generale nu există intervenții.

Urmează votul final.

Dezbaterea Propunerii legislative privind modernizarea drumurilor județene și comunale din credite externe (rămasă pentru votul final);  

Punctul 121. Propunerea legislativă privind modernizarea drumurilor județene și comunale din credite externe.

Inițiatorul nu susține.

Propunerea raportului este de respingere.

Dacă la dezbateri generale sunt intervenții? Nu sunt.

Urmează votul final.

Dezbaterea Propunerii legislative privind abrogarea Art.32 din Legea nr. 350 din 6 iulie 2001, privind amenajarea teritoriului și urbanismului, cu modificările aduse de Legea nr. 289 din 7 iulie 2006; precum și modificarea legii prin adăugarea Art.32 indice(1) (rămasă pentru votul final);  

Punctul 122. Propunerea legislativă privind abrogarea art.32 din Legea nr. 350 din 6 iulie 2001, privind amenajarea teritoriului și urbanismului, cu modificările aduse de Legea nr. 289 din 7 iulie 2006; precum și modificarea legii prin adăugarea art.321.

Inițiatorii nu susțin.

Comisia propune respingerea proiectului.

La dezbateri generale nu sunt intervenții.

Urmează vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismului, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 373 din 10.07.2001, cu modificările și completările ulterioare (rămasă pentru votul final);  

Punctul 123. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismului, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 373 din 10.07.2001, cu modificările și completările ulterioare.

Dacă există susținere din partea inițiatorului? Nu există intervenții.

Comisia propune respingerea.

La dezbateri generale nu sunt intervenții.

Urmează votul final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.477/2004 privind Codul de conduită a personalului contractual din autoritățile și instituțiile publice (rămasă pentru votul final);  

Punctul 124. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.477/2004 privind Codul de conduită a personalului contractual din autoritățile și instituțiile publice.

Dacă inițiatorii doresc să intervină? Nu.

Comisia a propus raport de respingere.

La dezbateri generale nu sunt intervenții.

Urmează vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici, republicată (rămasă pentru votul final);  

Punctul 125. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici, republicată.

Inițiatorul nu dorește să intervină.

Comisia a propus raport de respingere.

La dezbateri generale nu există intervenții.

Urmează vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea art. 10 din Legea nr. 340/2004 privind instituția prefectului (rămasă pentru votul final);  

Punctul 126. Propunerea legislativă pentru completarea art. 10 din Legea nr. 340/2004 privind instituția prefectului.

Inițiatorul nu dorește să intervină.

Comisia a propus raport de respingere.

În cadrul dezbaterilor generale nu sunt intervenții.

Urmează vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative privind parcările pe domeniul public (rămasă pentru votul final);  

Punctul 127. Propunerea legislativă privind parcările pe domeniul public.

Inițiatorul nu dorește să intervină.

Comisia a propus raport de respingere.

La dezbateri generale nu sunt intervenții.

Urmează vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru construirea de creșe și grădinițe (rămasă pentru votul final);  

Punctul 128. Propunerea legislativă pentru construirea de creșe și grădinițe.

Inițiatorul nu dorește să intervină.

Comisia a propus raport de respingere.

La dezbateri generale nu sunt intervenții.

Urmează votul final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificare art.7, alin.9 din Legea nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții (rămasă pentru votul final);  

Punctul 129. Propunerea legislativă pentru modificare art.7, alin.9 din Legea nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții.

Din partea inițiatorului nu există solicitare de intervenție.

Comisia a propus raport de respingere.

În cadrul dezbaterilor generale nu sunt intervenții.

Urmează vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea articolului 11 din Legea nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții (rămasă pentru votul final);  

Punctul 130. Propunerea legislativă pentru completarea art.11 din Legea nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții.

Din partea inițiatorului nu se solicită intervenție.

Comisia a propus raport de respingere.

În cadrul dezbaterilor generale nu sunt intervenții.

Urmează vot final.

Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea alin.(9) al art.7 din Legea nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată (rămas pentru votul final);  

Punctul 131. Proiectul de Lege pentru modificarea alin.(9) al art.7 din Legea nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată.

Inițiatorul nu dorește să intervină.

Comisia a propus raport de respingere.

În cadrul dezbaterilor generale nu sunt intervenții.

Urmează vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici (rămasă pentru votul final);  

Punctul 132. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici.

Inițiatorul nu dorește să intervină.

Comisia a propus raport de respingere.

La dezbateri generale nu sunt intervenții.

Urmează vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative privind modificarea și completarea Legii nr. 188 din 8 decembrie 1999 privind Statutul funcționarilor publici (rămasă pentru votul final);  

Punctul 133. Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 188 din 8 decembrie 1999 privind Statutul funcționarilor publici.

Inițiatorul nu dorește să intervină.

Comisia a propus raport de respingere.

În cadrul dezbaterilor generale nu există intervenții.

Vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative de modificare a Legii nr.188(r2)/1999 privind Statutul funcționarilor publici (rămasă pentru votul final);  

Punctul 134. Propunerea legislativă de modificare a Legii nr.188(r2)/1999 privind Statutul funcționarilor publici.

Inițiatorul nu dorește să intervină.

Comisia a propus raport de respingere.

În cadrul dezbaterilor generale nu sunt intervenții.

Urmează vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative privind vânzarea spațiilor aflate în proprietatea privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale, destinate sediilor editurilor de carte și/sau publicații culturale (rămasă pentru votul final);  

Punctul 135. Propunerea legislativă privind vânzarea spațiilor aflate în proprietatea privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale, destinate sediilor editurilor de carte și/sau publicații culturale.

Inițiatorul nu dorește să intervină.

Comisia a propus raport de respingere.

Dacă din partea grupurilor parlamentare există solicitări pentru intervenții? Nu sunt.

Rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru instituirea Programului de stimulare a înnoirii Parcului național de tractoare și mașini agricole (rămasă pentru votul final);  

Punctul 136. Propunerea legislativă pentru instituirea Programului de stimulare a înnoirii Parcului național de tractoare și mașini agricole.

Din partea inițiatorului nu există intervenții.

Din partea comisiei, există propunere de respingere.

Dacă, din partea grupurilor parlamentare există vreo intervenție? Nu.

Vot final.

Propunerea legislativă privind protecția spațiilor verzi (retrimisă comisiei);  

Punctul 137. Propunerea legislativă privind protecția spațiilor verzi.

Dacă din partea inițiatorului există intervenții?

Din partea inițiatorului, doamna Aura Vasile.

   

Doamna Aurelia Vasile:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Și inițiatorii și Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat și al Partidului Conservator și domnul deputat Tabără solicită reîntoarcerea la comisie a acestui proiect de lege, proiect de lege care, în filozofia proiectului, are interzicerea tuturor practicilor care au făcut posibilă diminuarea dramatică a spațiilor verzi, fixarea unor obiective de dezvoltare a suprafeței spațiilor verzi. Aceasta și în urma discuției cu Ministerul Mediului, care, pe acest proiect de lege au și ei o serie de completări, de altfel, în viziunea Programului de guvernare al acestui minister.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă rog.

 
   

Domnul Doru Brașoan Leșe:

Bună ziua!

Și Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal susține retrimiterea la comisie.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Supun la vot retrimiterea la comisie. Vă rog să vă exprimați prin vot electronic.

S-a încheiat votul. 71 de voturi pentru, două împotrivă și nicio abținere. S-a reîntors la comisie.

 
Proiectul de Lege pentru modificarea alin.(3) al art.8 din Ordonanța Guvernului nr. 7/2006 privind instituirea Programului de dezvoltare a infrastructurii și a unor baze sportive din spațiul rural (retrimis comisiei).  

Punctul 138. Proiectul de Lege pentru modificarea alin.(3) al art.8 din Ordonanța Guvernului nr.7/2006 privind instituirea Programului de dezvoltare a infrastructurii și a unor baze sportive din spațiul rural.

Inițiatorul dorește să intervină. Vă rog.

   

Domnul Seres Denes:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Eu aș solicita retrimiterea la comisie a acestei inițiative, având în vedere că inițiativa a fost aprobată de Senat și, în al doilea rând, este vorba de extinderea termenului de aplicabilitate a Ordonanței nr.7 privind instituirea Programului de dezvoltare a infrastructurii și a unor baze sportive din spațiul rural, care are termen de valabilitate până în 2009, deci inclusiv acest an. Or, știm foarte bine că la nivel de comitet local, acest program este într-o fază destul de lentă și că nu se va putea termina.

Solicit retrimiterea la comisie. În acest sens s-a manifestat și Ministerul Dezvoltării. Și poate cădem de acord cu Guvernul asupra adoptării inițiativei, cu amendamente.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Dacă mai sunt alte intervenții pe acest subiect?

Dacă nu, vă supun la vot retrimiterea la comisie, în baza solicitării făcute de domnul deputat.

Cine este pentru? S-a încheiat votul.

82 de voturi pentru, două voturi împotrivă.

Proiectul se retrimite la comisie.

 
Dezbaterea Propunerii legislative de modificare și completare a Legii nr.60(r1)/23.09.1991 privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice (rămasă pentru votul final);  

Punctul 139. Propunerea legislativă de modificare și completare a Legii nr.60(r1)/23.09.1991 privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice.

Din partea inițiatorului nu există susținere.

Comisia a propus raport de respingere.

În cadrul dezbaterilor generale nu există intervenții.

Rămâne pentru vot final.

Dezbaterea Proiectului de Lege privind declararea terenurilor și clădirilor dezafectate, aparținând Ministerului Apărării, ca fiind de utilitate publică, precum și amenajarea acestora ca clădiri de utilitate publică și spații verzi (rămas pentru votul final);  

Punctul 140. Proiectul de Lege privind declararea terenurilor și clădirilor dezafectate, aparținând Ministerului Apărării, ca fiind de utilitate publică, precum și amenajarea acestora ca clădiri de utilitate publică și spații verzi.

Din partea inițiatorului nu există intervenții.

Comisia a propus respingerea proiectului.

La dezbateri generale nu există intervenții.

Rămâne pentru vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare (rămasă pentru votul final);  

Punctul 141. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare.

Din partea inițiatorului nu există intervenții.

Comisia a propus raport de respingere.

La dezbateri generale nu sunt intervenții.

Urmează vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative privind stimularea elevilor olimpici (rămasă pentru votul final);  

Punctul 142. Propunerea legislativă privind stimularea elevilor olimpici.

Dacă inițiatorul dorește să intervină? Nu.

Comisia a propus raport de respingere.

La dezbateri generale nu sunt intervenții.

Urmează vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului (rămasă pentru votul final);  

Punctul 143. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului.

Inițiatorul nu dorește să intervină.

Comisia a propus raport de respingere.

Dacă la dezbateri generale există intervenții? Nu sunt.

Urmează votul final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea art.80, alin.(1) din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale (rămasă pentru votul final);  

Punctul 144. Propunerea legislativă pentru completarea art.80, alin.(1) din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Dacă inițiatorul dorește să susțină? Nu.

Comisia a propus raport de respingere.

La dezbateri generale nu sunt intervenții.

Urmează vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare (rămasă pentru votul final);  

Punctul 145. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare.

Din partea inițiatorilor nu există intervenții.

Comisia a propus raport de respingere.

La dezbateri generale nu sunt intervenții.

Urmează vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea art.77 din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale (rămasă pentru votul final);  

Punctul 146. Propunerea legislativă pentru completarea art.77 din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Dacă inițiatorul dorește să intervină? Nu.

Comisia a propus raport de respingere.

La dezbateri generale nu sunt intervenții.

Urmează vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.116/2002 privind prevenirea și combaterea marginalizării sociale (rămasă pentru votul final);  

Punctul 147. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.116/2002 privind prevenirea și combaterea marginalizării sociale.

Inițiatorul nu dorește să intervină.

Comisia a propus raport de respingere.

Dacă la dezbateri generale sunt intervenții? Nu sunt.

Urmează vot final.

Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.309/2002 privind recunoașterea și acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950-1961. ((Retrimisă comisiei.)  

Punctul 148. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.309/2002 privind recunoașterea și acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950-1961.

Dacă există intervenții din partea inițiatorului? Nu sunt.

Comisia a propus raport de respingere.

Dacă la dezbateri generale sunt intervenții? Domnul Ovidiu Ganț, vă rog.

   

Domnul Ovidiu Victor Ganț:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Această formă de persecuție în perioada comunistă a fost motivată de apartenența la anumite categorii sociale și respectiv apartenența la anumite grupuri etnice, ca să spun așa, deci avea conotații etnice și de natură socială.

Poate ar fi totuși elegant dacă ne-am mai gândi un pic înainte de a respinge ușor astfel de inițiative, mai ales că, sigur dincolo de constrângerile bugetare, despre care putem să discutăm ș.a.m.d., principiul nedescriminării ar trebui să guverneze și astfel de decizii. atunci când acordăm drepturi și compensații pentru diverse categorii de persoane persecutate în perioada respectivă este bine să-i avem în vedere deopotrivă pe toți cei care au suferit atunci.

Rugămintea ar fi, dacă s-ar putea, retrimitere la comisie, cu rugămintea să se mai gândească colegii dacă se pot găsi posibilități de ajustare, astfel încât să le aducem în consonanță și cu bugetul, să zicem, pe anul viitor.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul Valeriu Tabără.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Și eu mă asociez la ceea ce spunea colegul deputat Ganț, pentru că este un domeniu în care noi nu am făcut prea mult în anii trecuți, în legislaturile trecute. Or, se cunoaște clar că acolo au fost mari acte de nedreptate, cu multe, multe consecințe și sociale și de așezare în societate ș.a.m.d.

În același timp, cred că se asociază mult și cu ceea ce au însemnat deportările în România, pentru că cam de același tip au fost aceste manifestări în vremurile negre ale regimului trecut și cred că retrimiterea la comisie este un lucru bun și-l acceptăm.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc, domnule Valeriu Tabără.

Dacă nu mai există alte intervenții în cadrul dezbaterilor generale, vă supun la vot retrimiterea la comisie.

Cu 83 de voturi pentru și patru împotrivă, fără nicio abținere, propunerea se retrimite la comisie.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Decretului-Lege nr.118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri (rămasă pentru votul final);  

Punctul 149. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Decretului-lege nr.118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri.

Dacă există intervenții din partea inițiatorului? Nu există.

Comisia a propus raport de respingere.

Dacă din partea dumneavoastră, la dezbateri generale, există intervenții? Nu sunt.

Rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative privind salariul minim brut pe țară lunar, garantat în plată (rămasă pentru votul final);  

Punctul 150. Propunerea legislativă privind salariul minim brut pe țară lunar, garantat în plată.

Dacă există intervenții din partea inițiatorului? Nu sunt.

Comisia a propus raport de respingere.

La dezbateri generale nu sunt intervenții.

Rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr.220 din 04 iulie 2007 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.11/2007 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2007 personalului didactic din învățământ, salarizat potrivit Legii nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic (rămasă pentru votul final);  

Punctul 151. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.220 din 04 iulie 2007 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.11/2007 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2007 personalului didactic din învățământ, salarizat potrivit Legii nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic.

Dacă sunt intervenții din partea inițiatorului?

Comisia a propus raport de respingere.

La dezbateri generale nu sunt intervenții.

Urmează la vot final.

Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea Legii nr.220/2007 privind creșterile salariale ce se vor acorda personalului didactic din învățământ, salarizat potrivit Legii nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic (rămas pentru votul final);  

Punctul 152. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.220/2007 privind creșterile salariale ce se vor acorda personalului didactic din învățământ, salarizat potrivit Legii nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic.

Din partea inițiatorului nu există intervenții.

Comisia a propus raport de respingere.

La dezbateri generale nu sunt intervenții.

Urmează votul final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 334/2002 bibliotecilor (rămasă pentru votul final);  

Punctul 153. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 334/2002 Legea bibliotecilor.

Dacă inițiatorul dorește să-și susțină proiectul? Nu.

Raportul comisiei este de respingere.

La dezbateri generale nu sunt intervenții.

Urmează vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative privind modificarea și completarea Legii nr.67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale (rămasă pentru votul final);  

Punctul 154. Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr.67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale.

Dacă există intervenții din partea inițiatorului? Nu.

Comisia a propus raport de respingere.

La dezbateri generale nu sunt intervenții.

Urmează votul final.

Dezbaterea Propunerii legislative privind Statutul personalului aeronautic nenavigant tehnic din aviația civilă din România (rămasă pentru votul final);  

Punctul 155. Propunerea legislativă privind Statutul personalului aeronautic nenavigant tehnic din aviația civilă din România.

Dacă inițiatorul dorește să-și susțină? Nu.

Comisia a propus raport de respingere.

La dezbateri generale nu sunt intervenții.

Urmează votul final.

Dezbaterea Propunerii legislative privind urgentarea procesului de reconstituire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor (rămasă pentru votul final);  

Punctul 156. Propunerea legislativă privind urgentarea procesului de reconstituire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor.

Inițiatorul nu dorește să susțină.

Comisia a propus raport de respingere.

La dezbateri generale nu sunt intervenții.

Urmează votul final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică (rămasă pentru votul final);  

Punctul 157. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.52/2003 privind transparența decizională în administrația publică.

Inițiatorul nu dorește să intervină.

Comisia a propus raport de respingere.

La dezbateri generale nu sunt intervenții.

Urmează votul final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr.373/2004 privind alegerea Camerei Deputaților și Senatului (rămasă pentru votul final);  

Punctul 158. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.373/2004 privind alegerea Camerei Deputaților și Senatului.

Inițiatorul nu dorește să susțină.

Comisia a propus raport de respingere.

La dezbateri generale nu sunt intervenții.

Urmează votul final.

Dezbaterea Proiectului de Lege privind alegerea Camerei Deputaților și Senatului (rămas pentru votul final);  

Punctul 159. Proiectul de Lege privind alegerea Camerei Deputaților și Senatului.

Dacă din partea inițiatorului există intervenție? nu.

Comisia a propus raport de respingere.

În cadrul dezbaterilor generale nu sunt intervenții, prin urmare rămâne la vot final.

În acest fel, am epuizat ordinea de zi pentru această zi.

Vă mulțumesc.

   

Ședința s-a încheiat la ora 15,10.

 
       

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie samedi, 4 décembre 2021, 13:00
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro