Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of March 3, 2009
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.24/13-03-2009

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
11-12-2019
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2009 > 03-03-2009 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of March 3, 2009

  Declarații politice și intervenții ale deputaților:  

Ședința a început la ora 8,35.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de doamna Daniela Popa, vicepreședinte al Camerei Deputaților, și, în a doua parte, de doamna Roberta Alma Anastase, președintele Camerei Deputaților, asistată de domnii Dumitru Pardău și Mihai Alexandru Voicu, secretari.

   

Doamna Daniela Popa:

Bună dimineața, stimați colegi!

Deschidem ședința consacrată declarațiilor politice.

Astăzi, este rândul Opoziției să ia prima cuvântul în plen.

 
  Cristian Ion Burlacu - declarație politică: Autostrăzile nu sunt o prioritate pentru Guvernul Boc;

Începem cu Grupul parlamentar al PNL, domnul deputat Cristian Burlacu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Cristian Ion Burlacu:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Bună dimineața!

Declarație politică: "Autostrăzile nu sunt o prioritate pentru Guvernul Boc".

"Poliția rutieră informează că la această oră circulația rutieră se desfășoară cu dificultate - bară la bară, coloana de autovehicule măsurând aproximativ 7 kilometri în județul Prahova, pe DN1, în zona Comarnic" - este o știre obișnuită preluată de către mass-media din comunicările Poliției Rutiere. Deja, o astfel de situație nu mai reprezintă o excepție, ci o regulă atât pentru locuitorii din zona Comarnic-Sinaia, cât și pentru turiști.

Din fericire, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii a anunțat, prin intermediul unui comunicat de presă din data de 23 februarie a.c., deschiderea ofertelor finale pentru atribuirea contractului de concesiune de lucrări publice și servicii pentru construirea și întreținerea autostrăzii București-Brașov, tronsonul Comarnic-Brașov. La prima vedere am fi putut trage speranța că, în sfârșit, vom avea o autostradă în zona poate cea mai aglomerată și cu cel mai mare potențial turistic din centrul și sudul României.

Din nefericire, însă, opinia publică a luat act de declarația tranșantă a ministrului Berceanu, din ziua imediat următoare, care afirmă fără echivoc: "Autostrăzile nu au fost niciodată o prioritate a Guvernului Boc." Berceanu argumentează că în acest an Guvernul nu are bani pentru proiecte de infrastructură.

În condițiile în care termenele de realizare a investiției, așa cum au fost ele prezentate în comunicarea oficială a ministerului, prevăd perioade de 48 și 60 de luni, ne întrebăm care va fi politica de susținere a ministerului pentru finalizarea la termen a unuia dintre cele mai importante proiecte ale României.

Mai mult, mă întreb unde este adevărul: în declarația recentă a domnului Berceanu sau în promisiunile electorale pe care le promova, susținând că guvernul din care va face parte, va construi 1000 de kilometri de autostradă? Iar dacă "niciodată" autostrăzile nu au fost o prioritate pentru actualii guvernanți, vă propun să ne reamintim o declarație făcută în ultima zi de campanie electorală: "Numai Programul Național Autostrăzile României este un program de 18,6 miliarde de euro în perioada 2009-2012 și acești 836 de kilometri de autostradă vor fi făcuți.

De asemenea, avem prevederi pentru drumuri județene, la 10.000 de kilometri în perioada celor patru ani și, desigur, investiții în ceea ce înseamnă căile ferate, astfel încât viteza de circulație să crească cu 50% prin modernizare, precum și infrastructura în transporturile maritime, porturi și navale." Sursa: Theodor Stolojan, 28 noiembrie 2008, !Alege Parlamentul tău!", TVR 1.

Dar, probabil, așa cum ne-au obișnuit deja, reprezentanții PD-L s-au răzgândit între timp.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Béres Ștefan Vasile - încercare de a atrage atenția asupra stării în care se află astăzi meseria de silvicultor;

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul deputat Beres Ștefan Vasile.

Aveți cuvântul.

   

Domnul Béres Ștefan Vasile:

Mulțumesc, doamna președinte.

Stimate doamne parlamentari,

Stimați parlamentari,

Astăzi, voi încerca să vă atrag atenția asupra celei mai periculoase stări, care se cheamă indiferență, într-un domeniu care nu de mult a fost motiv de mândrie pentru țară, iar astăzi a ajuns pradă și rușine pentru cei ce practică și nu de mult era râvnita meserie de silvicultor.

Dacă se pornește prin tradiție, denumirea de Țara Lăpușului, Țara Maramureșului, Țara Secuilor, simțim o puternică legătură sufletească cu pământul natal. Ba, mai mult, o teamă față de ceea ce considerăm al nostru și numai al nostru, și cu tot atâta indiferență privim, cu liniște și calm că se distruge unul dintre cele mai prețioase avuții ale acestei țări: aurul verde, numit cândva, adică fondul forestier național.

Nu suntem nici revoltați, nici indignați și nici măcar nu încercăm să salvăm ceea ce se mai poate salva, împreună cu cei fără de care nu va mai exista nici codrul ce-i frate cu românul, dar nici măcar ungurul cu neamțul, cu tot omul care trăiește în această țară care-i aparține.

Cum este posibil? Punem întrebarea. Foarte simplu este răspunsul: denigrând pe cei ce practică una dintre cele mai frumoase meserii, pe cei ce astăzi, deși nu se pomenește de ei, câștigă mai puțin ca profesorii. Da, știu!, parcă aud răspunsul sec și dur al celor care nu au vrut pădure și au primit. Ei trăiesc și fără salarii. Au fost cândva printre cei mai apreciați meseriași din Europa, au fost cândva printre cei mai buni silvicultori pe toate nivelele, cu rezultate extraordinare, cu păduri, cum n-au avut alții, cu fructe de pădure ce au gustul cel mai curat, natural, sănătos, cu lemn de calitate, cu ciuperci și vânat de excepție.

Astăzi, ei sunt uitați de toți. Deși economia națională încă mai ține cont ca sursă de venit de lemn, de pădure, care se crește de un pădurar bătrân cu vechime de peste 25 de ani, cu gradele profesionale, cu maxim 900-1000 de lei pe lună. De cei tineri, cu 600-650 de lei pe lună. Ingineri cu școală grea la Brașov, înainte de pensie, cu 1600-1700 de lei pe lună. Oameni care și-au dedicat toată viața pădurii.

Astăzi, nu au nici măcar un departament la nivelul ministerului. Nu este important ce au fost, ce sunt. Indiferent de forma de proprietate a pădurii, scopul este unul singur: să producă bani, rapid și fără greutăți. O distrugem, o tăiem, rămâne pustiu, dar nu ne privește pe noi, nici ca proprietar, nici ca ministru, nici ca regie, nici ca inspecție de stat, care-și face de lucru numai cu statul, pentru că este mai simplu. Restul, e o altă lume, lume pentru care am luptat, dar care trebuie să trăiască sub același regim strict silvic.

Astfel, nu vom mai avea peste mult timp nici pădure, nici case, nici mediul în care ne-am făcut un trai. Parcă suntem blestemați. Oare acesta este omul locului? Vorbind oricare din limbile de pe pământ, oare chiar nu are suflet pentru el însuși, pentru copiii lui, pentru această natură pe care ne-a dat-o bunul Dumnezeu și poate nu l-am meritat.

Am distrus omul în verde, l-am bătut, l-am omorât. Distrugem mediul lui de muncă, îl falimentăm total, dar de ei nu vorbim nici în comisiile de specialitate, nici la Guvern, nici în Parlament.

Cine va realiza în această țară, în acest Guvern, în acest Parlament, o dată și pentru totdeauna, că dacă ne vom comporta în continuare cu atâta indiferență față de pădure, de silvici, și vom promova în continuare demagogia, minciuna și nepăsarea față de acest domeniu, noi, silvicultorii acestei țări, nu vom fi părtași în continuare la tot ce se întâmplă. Vom pleca înapoi la Ministerul Mediului, acolo unde ne este locul, acolo unde ne vom simți acasă și vom practica meseria noastră în continuare așa cum o să știm. Dar fără noi nu va rezista nici lanul de porumb.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Ovidiu Victor Ganț - declarație politică cu titlul Salvați orașul Deta!;

Din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale, domnul deputat Ovidiu Ganț.

Vă invit la microfon, domnule deputat. Aveți cuvântul.

   

Domnul Ovidiu Victor Ganț:

Vă mulțumesc frumos, doamna președinte.

Bună dimineața, doamnelor și domnilor colegi,

Declarația mea politică se numește "Salvați orașul Deta!".

Orașul în care m-am născut era în anii ′60-′70 o așezare bănățeană înfloritoare cu o populație de oameni harnici care lucrau în industrie și agricultură și care dezvoltaseră un mic trafic de frontieră cu Iugoslavia, care le aducea un plus de bunăstare. Anii ′80 și începutul anilor ′90 au adus degradarea continuă a nivelului de viață al acestui oraș multietnic, multicultural și multireligios. Situația grea și perspectiva unei vieți mai bune i-au determinat, de exemplu, pe germani să părăsească în mare parte Deta și să se stabilească în Germania.

Atunci când firma Eybl a venit la Timișoara să caute o locație pentru investiție, orașul Deta era practic mort din punct de vedere economic. Din fericire, Eybl s-a decis să investească la Deta (mai ales în urma insistențelor prefectului de atunci) într-o capacitate de producție de componente pentru industria auto germană. Afacerea a mers foarte bine și s-a extins ajungându-se la peste 1500 de angajați.

Criza economică și financiară a lovit "concernul mamă" și, ca atare, existența întreprinderii din Deta este pusă sub semnul întrebării. S-au produs deja disponibilizări masive și urmează și altele. Cei rămași fără un loc de muncă nu au unde să se angajeze, orașul și zona trecând de la șomaj zero la o situație disperată.

Fac deci apel la Guvernul României să intervină direct, rapid și energic cu sprijin financiar pentru salvarea acestei unități de producție, așa cum se întâmplă în Occident cu General Motors, Opel, bineînțeles păstrând proporțiile. Adresez această rugăminte pentru că știu că există comenzi pentru perioada viitoare și sunt convins că după depășirea acestui moment de criză, situația va reveni la normal.

Am convingerea că nu este un caz singular și că nu avem probabil banii necesari. Este deci momentul contractării unui împrumut de la Uniunea Europeană pentru salvarea acestor unități productive și, mai mult, a unor întregi comunități dependente de acestea.

Vă mulțumesc frumos.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Alin Augustin Florin Popoviciu - declarație politică referitoare la modul cum a fost gestionată situația de urgență de pe Aeroportul Internațional Timișoara;

Din partea Grupului parlamentar al PD-L, invit la microfon pe domnul deputat Alin Popoviciu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Alin Augustin Florin Popoviciu:

Mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se referă la modul în care a fost gestionată situația de urgență de sâmbătă, 28 februarie, de pe Aeroportul Internațional Timișoara, de către prefectul de Timiș, Ovidiu Drăgănescu, încă în funcție.

Acesta a fost numit prefect în anul 2005, după ce și-a dat demisia din funcția de președinte al organizației PNL Timiș, la ordinul prim-ministrului de atunci, Călin Popescu Tăriceanu.

Nu vreau să dezvolt aici și acum toate bâlbele și gafele făcute în decurs de 4 ani de către acest prefect liberal, dar una dintre ele trebuie să o amintesc, pentru că este cea mai recentă și le-a întrecut pe toate, fiind de altfel mediatizată în toată mass-media.

E vorba despre cei 20.000 de euro pe care acesta era dispus să-i ofere oricui care i-ar fi garantat rămânerea în funcția de prefect și în noua legislatură din 2008-2012. Halal loialitate față de partidul care l-a creat și l-a promovat. Bine că a fost demascat de către un ziarist sub acoperire, care a demonstrat ce fel de om este acest prefect liberal și până unde poate să meargă numai pentru a-și atinge scopul.

Dar să revenim la ziua de sâmbătă, când dimineața, în jurul orei 8,00, piloții cursei "Carpatair" Chișinău-Timișoara au anunțat turnul de control că nu pot ateriza deoarece trenul de aterizare față a avionului nu coboară.

În astfel de situații, primul anunțat este prefectul care, la rândul său trebuie să anunțe Inspectoratul pentru situații de urgență și să mobilizeze toate forțele și serviciile care ar putea contribui la rezolvarea unei astfel de situații de criză.

De două săptămâni, actualul prefect a intrat într-un concediu așa-zis "medical", sperând că în acest mod va putea să-și mai păstreze funcția și poate va reuși să convingă pe cineva, nu știm pe cine, să-l ajute să rămână pe post. Sunt convins că în acest concediu medical, domnul prefect spera că nu se va întâmpla nimic important legat de activitatea lui, având astfel timp să se gândească ce va face după ce va fi destituit din funcție.

Dar lucrurile nu se întâmplă întotdeauna așa cum îți dorești, drept urmare exact în această perioadă, când prefectul era în concediu medical, a avut loc acest incident nefericit pe Aeroportul Internațional din Timișoara. Cred că acest incident ar fi putut să mai spele din păcatele domnului prefect, dacă acesta s-ar fi implicat în gestionarea lui, cum de altfel era și firesc.

Sâmbătă dimineața, când a fost dată alarma, prefectul nu era de găsit, iar președintele Consiliului județean Timiș, domnul Constantin Ostaficiuc, președinte PD-L Timiș, a preluat conducerea întregii operațiuni care se desfășura la sol, legată de acest incident.

Președintele Consiliului județean Timiș a fost însoțit pe tot parcursul operațiunii de către domnul Mircea Băcală, viitorul prefect de Timiș, care urmează să fie nominalizat în funcție odată cu întoarcerea din concediu medical a actualului prefect și care a dorit neapărat să participe alături de președintele Consiliului județean Timiș la această acțiune chiar dacă nu avea nici o responsabilitate în acest sens. Situația a fost gestionată foarte bine la sol, iar în cele din urmă, avionul a aterizat cu bine, toți pasagerii fiind în siguranță.

Președintele Consiliului județean Timiș, deși a fost solicitat, nu a vrut să dea declarații de presă, refuzând chiar să participe la conferința de presă a Companiei "Carpatair", care s-a desfășurat imediat ce avionul a aterizat în siguranță. Dar surpriză, la conferința de presă a apărut nimeni altul decât actualul prefect Ovidiu Drăgănescu, cel de care vă spuneam că este în concediu medical și care pe tot parcursul operațiunii nici măcar nu fusese la aeroport.

Bineînțeles că apariția lui la conferința de presă a stârnit comentarii între jurnaliști, mai ales când acesta a declarat că a coordonat toată activitatea de la sol și că, bolnav fiind, a trebuit să-și îndeplinească atribuțiile ce îi revin ca prefect într-o asemenea situație.

Dar domnul Drăgănescu a uitat că tot în calitate de prefect are datoria să vegheze și să coordoneze activitatea tuturor serviciilor care sunt în subordinea prefecturii, și nu sunt puține, iar aceste servicii funcționează la nivel de avarie de aproape două luni de zile pentru că prefectul de Timiș are alte probleme personale mai importante decât funcționarea normală a instituțiilor statului, și anume preocuparea de a rămâne în funcție cu orice preț și prin orice mijloace.

Acest lucru poate nu ar trebui să ne mire pentru că este caracteristic celor din PNL, care pun mai presus de interesele naționale, interesele lor proprii sau de grup.

Mă întreb dacă operațiunea nu ar fi avut succes, oare domnul prefect ar fi venit la conferința de presă să ne povestească cauzele care ar fi dus la o tragedie? Sunt convins că nu.

Cred că odată cu adoptarea ordonanței de urgență a Guvernului prin care prefecții vin și pleacă odată cu guvernul care îi numește, lucrurile vor fi îndreptate, iar probleme similare cu cea de la Timiș referitoare la prefecții care au uitat cine i-a pus acolo și pe cine au servit nu vor mai exista.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Marius Neculai - Semnal de alarmă pentru metalurgiști;

Din partea aceluiași grup, domnul deputat Marius Neculai.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Marius Neculai:

Mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Aduc în discuție o problemă extrem de acută, cu implicații majore în economia de astăzi și de mâine a României.

Desigur știți că singura firmă din țară care produce țevi fără sudură este Combinatul de țevi laminate, mai cunoscut sub numele vechi Petrotub, actualul Arcerol Mittal Roman. Construit între anii 1951-1957, Laminorul Roman a reprezentat la acea vreme o realizare deosebită, ajungând în anul 1984, prin investiții, la o capacitate de laminare instalată de 660 de mii de tone de țevi, utilizate în diferite domenii, precum industria petrolului, industria chimică, industria energetică și altele.

Piața de desfacere o prezentau țări precum Statele Unite, Rusia, Arabia Saudită, India, Irak, Kuweit, Olanda și altele. Anul 1970 a înregistrat recordul la producția exportată, rețineți: 227 de mii de tone de țeavă. Cine a realizat aceste performanțe? Romașcanii de ieri, părinții romașcanilor de astăzi, români ce au ales să rămână să muncească în continuare mai mult pentru bani mai puțini.

Dacă săptămâna trecută am vorbit despre cei care muncesc în Italia, astăzi vă vorbesc despre români expuși fără vina lor dezastrelor politicii de privatizare.

Totul a început în anul 2001 când, potrivit presei britanice, premierul englez Tony Blayer ar fi intervenit pe lângă Cabinetul Năstase să-i vândă omului de afaceri indian Lakshmi Mittal jumătate din siderurgia românească în schimbul susținerii țării noastre la integrarea în Uniunea Europeană.

După acapararea pe mai nimic a combinatelor de la Galați, Iași, Roman și Hunedoara, indienii de la Arcelor Mittal au urcat pe locul al doilea între producătorii mondiali în producția siderurgică, fără a respecta contractele de privatizare, în ciuda a peste un miliard de euro făcut cadou de Guvernul Adrian Năstase. Astfel, economia națională a fost grav afectată, iar zeci de mii de angajați s-au trezit pe drumuri.

La data privatizării combinatului gălățean "Sidex", în septembrie 2001, valoarea de piață a acestuia se ridica la peste un miliard de dolari. Ca să le fie bine indienilor, statul le-a acordat facilități fiscale de sute de milioane de dolari. Prețul stabilit sub bagheta lui Ovidiu Mușetescu, președintele de atunci al APAPS, actualul AVAS, a fost de numai 70 de milioane de dolari pentru 92% din societate. Deși investitorul s-a angajat să nu disponibilizeze personal timp de 30 de luni, în 2002 au fost concediați 7500 de salariați.

Fosta Metalurgica SA Iași, actuala TEPRO, a fost al doilea obiectiv înghițit de magnatul indian. Arcelor Mittal a cumpărat pachetul majoritar de 70% din acțiuni cu doar 15,6 milioane de dolari și o mulțime de promisiuni, care promisiuni, de asemenea, n-au fost respectate câtuși de puțin.

În continuare, Ovidiu Mușetescu și oamenii lui Lakshmi Mittal au negociat privatizarea la pachet a S.C. Petrotub Roman și S.C. Siderurgica Hunedoara. În decembrie 2003, pachetul majoritar al primei societăți, de 70%, a fost vândut efectiv cu doar 5 milioane de dolari. Scriptic, Petrotub s-a vândut cu 83 milioane de dolari, reprezentând 40 de milioane datorii, restul fiind promisiuni de investire în retehnologizare și protecția mediului.

În pofida unor facilități substanțiale acordate cu mărinimie de stat, indienii n-au achitat în patru ani datoriile și n-au investit nimic în tehnologie ori mediu, conform contractului de privatizare la care s-au angajat. Firește, numeroși salariați au ajuns pe drumuri.

Maharajahul oțelului nu și-ar fi imaginat nici în visurile sale cele mai frumoase că statul român va fi atât de darnic cu el. În continuare, politica managerială a conducerii indiene a fost una ce poate aduce atingere siguranței naționale, aceeași tendință manifestându-se și în prezent.

Activitatea combinatelor siderurgice Arcelor Mittal din România a fost parțial oprită, salariații fiind puși în situația de a rămâne fără locuri de muncă. Este vorba aici de românii noștri, muncitori, mecanici, electricieni, oțelari, sudori, ingineri, sunt oameni disperați, bântuiți de gândul de a-și părăsi familia și țara pentru procurarea mijloacelor de existență.

Traversăm o criză fără precedent, iar neglijarea sectoarelor siderurgice și metalurgice determină pierderi mari pentru economia românească. În plus, orașe precum Galați, Roman, Hunedoara și altele se definesc prin marile combinate metalurgice de a căror bună funcționare depinde și soarta a mii de români.

Cer actualului Guvern să realizeze o analiză serioasă a situației acestui sector, astfel încât anul acesta să putem evita un dezastru economic și social complet.

Cu toții ne dorim revenirea la o normalitate a vieții societății, așteptăm reluarea activității profesionale pentru care suntem dedicați, căutăm în continuare "lumina de la capătul tunelului".

Mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Vasile Mocanu - declarație politică intitulată Avem nevoie de spații verzi;

Urmează Grupul parlamentar al PSD+PC Invit la microfon pe domnul deputat Vasile Mocanu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Vasile Mocanu:

Mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Declarația de astăzi am intitulat-o "Avem nevoie de spații verzi".

Potrivit normelor europene, fiecărui orășean trebuie să-i revină 26 de metri pătrați de spațiu verde. Organizația Mondială a Sănătății este și mai drastică în această privință. Conform recomandărilor OMS, pentru fiecare locuitor al unei aglomerări urbane e necesar să existe 50 de metri pătrați de spațiu verde.

Orașele României suferă intens din cauza lipsei de spații verzi. În fiecare an, localitățile mari devin tot mai poluate, iar copiii și nepoții noștri încep să aibă din această cauză mari probleme de sănătate. În Iași, în ultimii patru ani, incidența bolilor respiratorii a crescut într-un mod alarmant.

Guvernarea trecută nu a făcut nimic pentru a remedia această situație. A existat, e adevărat, o ordonanță de urgență care prevedea ca, până la sfârșitul anului 2010, autoritățile locale să asigure din terenul intravilan o medie de 20 de metri pătrați de spațiu verde pe cap de locuitor. Dar această ordonanță veche de doi ani nu a produs nici un fel de efecte. Ea se află încă pe masa Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic din Camera Deputaților.

Există destule voci care afirmă că ordonanța în cauză este incompletă din toate punctele de vedere. Posibil. Un lucru este însă deosebit de clar: România are nevoie urgentă de spații verzi, de parcuri, de locuri de joacă și de terenuri de sport. Stăm încă foarte prost la acest capitol.

Tocmai de aceea avem rapid nevoie și de o legislație care să pună lucrurile la punct în domeniul amenajării teritoriului. Orașele României trebuie să se dezvolte, dar nu în dauna spațiilor verzi. Localitățile noastre trebuie să crească, dar nu înghițind pădurile dimprejur. O știm cu toții. Fără plămâni, nici un organism evoluat nu poate supraviețui.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Ioan Stan - exprimarea îngrijorării față de tratamentul la care sunt supuși imigranții români din Italia;

Domnul deputat Ioan Stan.

Vă rog, aveți cuvântul.

   

Domnul Ioan Stan:

Doamnelor și domnilor colegi,

Un prieten, văzându-mă cam acrit după lectura unor cotidiene, m-a întrebat ce mă preocupă. I-am vorbit despre niște consăteni plecați la muncă în Italia, cu acte în regulă, de la care vin acasă vești îngrijorătoare. Încercând să mă liniștească, amicul îmi spune o glumă de ultimă oră, pe tema cu pricina.

Cică s-a făcut, recent, un sondaj de opinie în Italia și la întrebarea: "Sunt prea mulți străini în Italia?", răspunsurile au fost: 20% "Si"; 10% "Non lo so" și 70% "Fii domnule serios!"

Lăsând gluma, chiar amară, deoparte, situația românilor care muncesc în Italia nu e dintre cele mai roze și sigur că nu ne putem face că nu vedem acest lucru.

Ce se întâmplă de fapt?

Sunt tot mai multe vocile, autorizate, care afirmă că la originea scandalului italian ce vizează imigranții, în special pe cei români, se află rațiuni de politică internă italiană. Având conotații puternic antieuropene, politica Guvernului Berlusconi a scos din rezerva de soluții diversioniste problema imigranților. Scopul a fost distragerea atenției publice de la incapacitatea demonstrată a instituțiilor statului italian de prevenire a infracționalității și a derapajelor sociale.

Potrivit estimărilor ISTAT, în Italia se află 625.278 de rezidenți români. Același Institut Național Italian de Statistică spune că românii contribuie cu 1,2% din p.i.b. la economia Italiei, deci cu aproape 16 miliarde de euro. Dacă e să credem ce scrie "Corriere della Sera" sunt de fapt peste un milion de români în peninsula italiană.

Infracționalitatea românească în Italia are cifre mai seci, așa cum spune un reputat analist politic: 800 de expulzați în 2008; 2850 de deținuți români în închisorile italiene în prezent. Cam 0,4% din românii din Italia sunt așadar acuzați de infracțiuni mai mult sau mai puțin grave.

Deci are dreptate ministrul justiției române când afirmă că "autoritățile italiene au probleme cu infractorii, nu cu românii" și se justifică afirmația sa că declarațiile stânjenitoare la adresa românilor în general au fost făcute din sfera politică italiană și nicidecum de autoritățile responsabile cu cooperarea judiciară italiano-română.

Deci are dreptate și ministrul afacerilor externe care spune clar că infracțiunea nu are cetățenie și nu are naționalitate. Infracțiunea este infracțiune și, odată dovedită, locul ei este după gratii.

Așa că mă întorc și mă declar îngrijorat nu de infracționalitatea românească în Italia, pentru că, de fapt, nici responsabilii de resort din Italia nu sunt îngrijorați de aceasta. Pe mine mă înfioară manifestările de intoleranță cu iz fascist pe străzile Italiei, armata scoasă pe străzi, "ronde dei cittadini" (ceva cam ca gărzile patriotice de tristă amintire ceaușistă), discursurile paroxistice în care voit sunt acuzați in corpore imigranții români și nu infractorii, acestea toate în locul unor măsuri ferme de ordine publică și acțiuni sociale de integrare a celor tolerați să muncească în Italia.

Cred cu toată convingerea că intervenția fermă și competentă a ministrului Cristian Diaconescu la Roma nu trebuie lăsată în așteptarea bunăvoinței autorităților italiene, ci este imperios necesar să amintim Guvernului italian că România și Italia sunt membri cu drepturi depline, și chiar egali, în aceeași Uniune Europeană.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Gheorghe Coroamă - declarație politică intitulată Muncă multă, bani puțini;

Din partea Grupului parlamentar al PNL, invit la microfon pe domnul deputat Gheorghe Coroamă.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Gheorghe Coroamă:

Mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Declarația politică se intitulează "Muncă multă, bani puțini".

Criza economică, ale cărei efecte își fac resimțită prezența și în România atinge cu precădere zone despre care actualul guvern decide că nu sunt de importanță în strategia abordată. Astfel, în timp ce aparatul funcționăresc central se extinde prin organizări și reorganizări ale instituțiilor rebotezate sub nășia lui Boc, cei mai mulți dintre lucrătorii din teritoriu, din domenii importante, dar nu atât de vizibile pentru șeful Guvernului, se confruntă cu spectrul instabilității și sărăciei.

Aceasta este și situația angajaților Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic și Vânătoare Suceava care se văd amenințați de reducerea drepturilor salariale, urmare a deciziei Guvernului Boc de a elimina plata orelor suplimentare și a unor sporuri sau stimulente pentru activitatea de control. Cu alte cuvinte, și vorbind într-un limbaj non-politic, dar cât de poate de real, acești oameni vor primi mai puțini bani, ceea ce înseamnă că nu vor putea să mai asigure pentru ei și familiile lor un trai decent de viață.

Acesta este motivul pentru care au inițiat o serie de proteste, care au debutat printr-o grevă de avertisment de două ore. De suferit, în această perioadă, a avut populația la ale cărei solicitări nu s-a mai răspuns.

Dacă această situație nu se rezolvă este evident că de câștigat vor avea infractorii, inclusiv cei care practică braconajul. Este de apreciat faptul că mass-media prezintă de fiecare dată în detaliu cazuri în care infractorii sunt prinși, dar acest lucru nu este suficient. Revendicările angajaților Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic și Vânătoare Suceava trebuie susținute de către autorități prin revenirea asupra deciziei de reducere a drepturilor salariale pentru această categorie de salariați. Aceasta cu atât mai mult cu cât Guvernul trebuie să înțeleagă faptul că genul de activitate pe care o desfășoară angajații din ocoalele silvice nu se poate compara cu cea a unui funcționar public normal.

Nu există un program de lucru de 8 ore, în condițiile în care prezența lor este necesară pe teren la sfârșit de săptămână și în timpul nopții, la controalele silvice, iar sporul de risc este cu atât mai necesar cu cât sunt trimiși să prindă asupra faptului infractori periculoși, fără a avea nici o armă de apărare.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc.

 
  Kötö Josif - comentariu pe marginea vizitei ministrului învățământului la Sfântu Gheorghe;

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, invit la microfon pe domnul deputat Kötö Iosif.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Kötö Josif:

Doamna președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Cu ocazia vizitei doamnei ministru Ecaterina Andronescu la Sfântu Gheorghe, la data de 27 februarie 2009, în cadrul dezbaterilor a fost abordată și problema însușirii limbii române de către elevii care provin din comunitățile etnice în vederea asigurării egalității șanselor.

Mulțumesc.

După afirmația doamnei ministru, una dintre condițiile de bază în vederea transpunerii în practică a acestui deziderat este asigurarea numărului necesar al profesorilor calificați care predau limba și literatura română în zonele locuite de diferite etnii. Ca soluție, domnia sa propune pregătirea profesorilor în instituții care funcționează în zonele respective.

Susținem ideea doamnei ministru, dar atragem atenția că, începând din anul 2000, în cadrul Universității Sapientia din Miercurea-Ciuc funcționează specializarea limba și literatura română, limba și literatura engleză. Pe parcurs, specializarea a obținut și acreditarea din partea Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Superior, în ședința Consiliului din data de 20 martie 2008.

De la înființare, au obținut diplomă de licență 101 de studenți, dintre care aproximativ 70% sunt angajați în calitate de profesori de limba și literatura română în unitățile de învățământ din județele Covasna, Harghita și Mureș.

În consecință, există un cadru adecvat pentru pregătirea profesorilor în zonele respective. Nu este nevoie de înființarea unor noi structuri.

Susținem ideea și pentru faptul că în cadrul catedrei din Miercurea-Ciuc se desfășoară un proces instructiv de calitate, iar absolvenții proveniți din acea zonă, ca și elevii lor, reușesc predarea limbii române mai eficient, asigurând însușirea limbii ca mijloc de comunicare, de integrare socială.

Universitatea Sapientia este o instituție cu statut particular, însă, în vederea posibilității majorării numărului de școlarizare a studenților, îmbunătățirii suportului didactic al procesului instructiv, propunem acordarea unui sprijin financiar din bugetul statului acestei specializări.

Această soluție, dincolo de beneficiul spiritual, ar fi mai economicoasă decât înființarea unor noi structuri de pregătire. Baza legală o constituie Legea Învățământului nr.84/1995, care la Cap.XI, art.103 alin. (4) prevede: "Instituțiile și unitățile de învățământ particular acreditate pot fi sprijinite de stat.", precum și hotărârea adoptată de guvernele României și Ungariei cu ocazia ședinței comune din 2007.

Luând în considerare folosul public al propunerii, considerând că aceasta se încadrează în spiritul principiilor spațiului european de învățământ și de cultură, îmbogâțind creativitatea și competivitatea țării, solicit analizarea inițiativei de către forurile competente și acordarea sprijinului financiar cuvenit.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Aledin Amet - declarație politică cu titlul Pentru finalizarea lucrărilor la Autostrada Soarelui;

Din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale, domnul deputat Amet Aledin.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Amet Aledin:

Bună dimineața.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Pentru finalizarea lucrărilor la Autostrada Soarelui".

Județul pe care îl reprezint în Parlamentul României, Constanța, constituie fără îndoială un județ cu un potențial economic deosebit. În acest sens, este un important contribuabil la bugetul țării, fiind însă, din păcate, marginalizat când este vorba de absorbția fondurilor venite dinspre centru.

Printr-o repartizare nu întotdeauna echilibrată, județul Constanța este privat de sumele de bani necesare unei dezvoltări uniforme pentru că, pe lângă zonele turistice consacrate, încă există localități unde sunt necesare investiții în infrastructură. Iată de ce continuarea lucrărilor la Autostrada Soarelui devine primordială.

În primul rând, circulația mijloacelor de transport ar deveni mai fluentă, posibilitatea turiștilor de a ajunge pe litoral fiind, astfel, îmbunătățită. În toate țările care își propun dezvoltarea domeniului turistic se pune un accent deosebit pe o astfel de abordare a tematicii.

În al doilea rând, finalizarea tronsonului Cernavodă-Constanța ar atrage în zonă și altfel de investiții, pentru că se cunoaște, un sistem de drumuri bine pus la punct oferă garanția progresului industrial.

În apropierea orașului Medgidia se va deschide, nu peste foarte mult timp, un parc industrial, care, firesc, va însemna, din punct de vedere economic, dar nu numai, o etapă importantă, astfel încât se va putea vorbi de o adevărată relansare a tuturor domeniilor de activitate.

Autostrada Soarelui, când va fi finalizată, va însemna o parte importantă a întregului concept.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc.

 
  Viorel Cărare - declarație politică intitulată Fonduri europene;

Din partea Grupului parlamentar al PD-L, în ordinea stabilită de către grupul parlamentar, domnul deputat Viorel Cărare.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Viorel Cărare:

Bună dimineața.

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Vin în fața dumneavoastră cu propunerea ca fiecare dintre noi să inițieze o investiție cofinanțată dintr-un fond european. Am două motive temeinice: unu, vom reîntoarce o parte din salariu, cu care se pare că împovărăm statul, în economia reală, în acea sferă care produce valoare, locuri de muncă și dezvoltare durabilă.

Acesta este răspunsul meu la multiplele propuneri de fațadă, cum că deputații ar trebui să renunțe la indemnizație, la cazare, la transport, ei ar trebui să se teleporteze direct în sala de ședințe, de preferință când le convine unora sau, și mai bine, să teleporteze numai cartela de vot.

Doi: motivul este mult mai serios ca implicare, pentru că am cunoaște personal calvarul prin care trec acei curajoși care fac proiecte și aplică pentru finanțări europene pe care contăm atât de mult.

Dacă îi lăsăm, în continuare, pe acești oameni pe mâna unor funcționari incompetenți, indolenți, pe care pot să-i numesc fără milă trădători de țară, nu vom fi decât contribuabilul net al comunității europene.

Vă dau un exemplu: trebuie să prezint certificatul digital de înscriere pe SEAP. Procedura prevede două etape: una de înregistrare online și un formular trimis prin poștă. Apoi, sistemul îți va emite certificatul după o zi, două. Cât de diabolic poți să fii, să ceri ca data înregistrării online să coincidă cu data emiterii certificatului digital, când știi că în instituția aceea 90% nu procedează așa.

Cine pune aceste prevederi, care nu au nicio relevanță asupra fezabilității proiectului? Cine sunt acei oameni care scriu paragrafele de descalificare? Eu spun că sunt niște trădători de țară, și eu personal voi pune și niște nume pe lista neagră.

Stimați colegi, care ca și mine bugetați viitorul cu ajutorul fondurilor europene, vă invit să periem împreună această birocrație, care a risipit anul trecut 1 miliard de euro ca să se pregătească. Să-i punem la muncă și să le cerem normă de proiecte aprobate, implementate și finalizate, căci aceasta este descrierea postului lor, să le cerem să aplice legea: Legea bugetului, pe care noi o votăm.

Dacă nu vor, să fie dați afară, fără remușcări. Măcar facem o economie la capitolul salarii.

Mulțumesc.

 
     

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc.

 
  Petru Călian - declarație politică intitulată Impozitul forfetar - antidotul economiei subterane;

Din partea aceluiași grup parlamentari, domnul deputat Petru Călian.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Petru Călian:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi are drept titlu "Impozitul forfetar, antidotul economiei subterane".

Stimați colegi, de câteva zile se tot discută pe toate canalele mass-media despre faptul că actuala guvernare are de gând să abdice de la principiile cotei unice, că dorește o înăsprire a fiscalității din România și informațiile eronate pot continua. Asta provine fie din reaua credință a unora, fie din ignoranța cu care se judecă în pripă prima știre neconfirmată apărută pe primul flux de știri.

Ceea ce nu știu acei pseudoanaliști, este faptul că în România, din cei peste 680.000 de contribuabili, persoane juridice, aproape 2.000 dintre ei asigură 85% din veniturile publice.

Decizia luată de Guvern nu are decât scopul de a determina o mai bună colectare a taxelor și impozitelor datorate de anumiți agenți economici, la baza acestei decizii aflându-se calculele făcute de Comisia Națională de Prognoză. Aceasta evidenția șase domenii unde se înregistrează pierderi substanțiale pentru bugetul de stat, pierderile sunt estimate la peste 69% din pierderea netă pe anul financiar 2007. Aceste domenii sunt: industria alimentară și a băuturilor, comerțul cu ridicata, comerțul cu amănuntul, hotelurile și restaurantele, imobiliarele și construcțiile.

Introducerea acestei modalități de fiscalitate are în vedere aducerea la suprafață a unui număr important de afaceri, afaceri pe care cota unică de impozitare nu le-a determinat să-și declare în întregime profiturile.

Stimați colegi, nu este vorba de una sau două afaceri izolate, ci de mai mult de jumătate din afacerile care se derulează astăzi în România. Vă invit să analizați documentele contabile ale multora dintre aceste firme și veți constata singuri că firme prospere cu afaceri în dezvoltare, în acte declară nu numai că nu au profit, ci unele, culmea, mai au și înregistrează și pierderi.

Astfel de anomalii, stimați colegi, trebuie corectate. Vă rog să nu înțelegeți greșit, așa cum au înțeles unii jurnaliști, fără o minimă pregătire economică, de multe ori, că Guvernul ar abdica de la Programul său de guvernare și ar introduce noi taxe și impozite.

Inițiativa Guvernului este de a face operațional sistemul de taxe și impozite existent și de a-l putea aplica real pe acesta tuturor agenților economici, și celor bun-platnici, dar mai ales celor rău-platnici.

Buna colectare a taxelor și impozitelor datorate statului poate asigura nu numai actualului Guvern, ci și următoarelor capacitatea financiară de a putea pune în practică politicile economice și sociale pe care dorește să le implementeze. Știm cu toții că fără resurse nu se poate guverna.

Doresc să fac doar o precizare: acest sistem de impozit forfetar, care este în fază de discuție, este posibil să fie inclus în noul Cod fiscal.

În consecință, cred că este prematur ca foarte multe voci deja să atace actualul Guvern și să spună că, practic, se debarasează de cota unică de 16%.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Tudor Ciuhodaru - declarație politică cu titlul 100;

Urmează Grupul parlamentar al PSD+PC. Îl invit la microfon pe domnul deputat Tudor Ciuhodaru.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Mulțumesc, doamna președinte.

Declarația mea politică este "100".

Sunt o sută de zile de când vă spun de existența fenomenului "Lăzărescu" la Iași; sunt o sută de zile de când vă spun de pacienții plimbați între spitale; sunt o sută de zile de când vă spun de acei 100 de pacienți transportați de ambulanță între spitale, în căutarea specialității salvatoare sau a unui mijloc de explorare extrem de necesar; sunt o sută de zile de când vă spun că se poate ca unul dintre noi să se piardă pe drumul dintre spitalele Iașiului; sunt o sută de zile de când vă spun de marea problemă a sistemului medical ieșean: lipsa unui spital de urgență complet, în care să se regăsească toate specialitățile necesare rezolvării oricărei urgențe.

Sunt o sută de zile de când vă spun de timpul pierdut, de suferința inutilă, de costurile impresionante, datorită lipsei acestui spital; sunt o sută de zile de când vă spun de primul spital de urgență din viața ieșenilor: cel din Copou, cel din chirpici, cel fără lift.

Întreb ieșenii: unde se duc atunci când au o urgență? Peste 30.000 îmi vor răspunde: la Urgență. Adică, 10% din populația Iașiului. Întreb cele șapte județe ale Moldovei: unde trimiteți toți arșii, accidentații, intoxicații, pe cei cu mâinile amputate, pe cei cu fracturi deschise, pe cei înjunghiați, pe cei aflați în comă? Toate îmi vor răspunde: la Iași, la Urgență.

De 13 ani, Spitalul de Urgență din Copou nu este gata. Clădirea este finalizată în proporție de 80% și lucrările s-au oprit.

Propunem un parteneriat pentru stoparea fenomenului "Lăzărescu", prin finalizarea noului Spital de Urgență din Copou.

Vă așteptăm pe 20 martie la Iași, pentru începerea acestui parteneriat: pe dumneavoastră, domnule ministru, dr.Ionuț Bazac; pe dumneavoastră, domnilor parlamentari din Iași și din toată regiunea Moldovei; pe dumneavoastră, domnilor parlamentari ai Comisiei de sănătate; pe dumneavoastră, cei 68 de parlamentari, semnatari ai memoriului către Ministerul Sănătății; pe dumneavoastră, domnilor conducători ai Consiliului Județean Iași, ai Consiliului Local Iași, Primăriei și Prefecturii Iași; pe dumneavoastră, domnule director al Direcției de Sănătate Publică; pe dumneavoastră, domnule președinte al Colegiului Medicilor; și pe dumneavoastră, domnule rector al Universității de Medicină și Farmacie din Iași.

Ajută-ne să te ajutăm! Stop "Lăzărescu" la Iași.

Începând cu 20 martie, acest lucru va deveni realitate datorită dumneavoastră și noului Spital de Urgențe din Copou.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Marian Neacșu - declarație politică referitoare la Evitarea dezastrului producătorilor de alimente românești;

Din partea aceluiași grup parlamentar, domnul deputat Marian Neacșu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Marian Neacșu:

Mulțumesc, doamna președinte.

Bună dimineața, stimați colegi.

Declarația mea politică de astăzi se va referi la "Evitarea dezastrului producătorilor de alimente românești".

Sprijinirea industriei alimentare constituie o preocupare majoră pentru toate statele membre ale Uniunii Europene, fiind punctul de sprijin central al siguranței și securității alimentare. La fel de importante sunt și preocupările pentru obținerea și utilizarea surselor de energie regenerabile și a biocombustibililor.

În cursul anului 2008, a existat și a funcționat cu bune rezultate un ajutor de stat acordat producătorilor autohtoni de alimente, care consta în fonduri acordate acestora, în proporție de 80% de la Uniunea Europeană și 20% de către statul român.

La finalul anului 2008, însă nu s-au mai efectuat formalitățile necesare pentru ca acest sprijin să se acorde și în anul 2009, ceea ce echivalează cu abandonarea stimulării IMM-urilor care procesează produse agricole în vederea obținerii unor produse alimentare.

Este vorba, deci, de lipsirea de fonduri pentru direcții de dezvoltare care ar trebui să fie prioritare pentru industria alimentară autohtonă, aceasta cu atât mai mult cu cât producătorii autohtoni se confruntă anul acesta și cu efectele subfinanțării și lipsei de resurse financiare determinate de criza economică și financiară, context care va conduce, după unele aprecieri, la disponibilizări de cel puțin 10 - 15% în cazul salariaților din industria alimentară.

Avem convingerea că o astfel de măsură de sprijin trebuie implementată de urgență, astfel încât să nu asistăm la un colaps al industriei alimentare românești, pe fondul crizei economice și financiare accentuate.

Nu avem nimic împotriva produselor de import. Bineînțeles că este necesară o diversificare a ofertei pe piața alimentară românească, precum și o deschidere a acesteia pentru produsele de import. Dar credem că ar fi rușinos ca, după ce am ajuns să importăm mere, struguri și tomate, să vedem pe masă pâine și produse lactate aduse din alte țări și continente.

Asigurarea unui sprijin pentru producătorii autohtoni și pentru prelucrătorii de produse agricole este esențială, pentru a-i ajuta să depășească momentele dificile prin care trece astăzi economia.

Un astfel de sprijin trebuie să contribuie la creșterea calității și competitivității produselor noastre românești, la crearea și modernizarea rețelelor locale de colectare, a capacităților de recepționare, depozitare, condiționare, sortare, ambalare a produselor agricole și forestiere.

Avem nevoie de alimente românești, care să aibă o calitate mai bună, un preț accesibil, o durată de păstrare mai îndelungată și o desfacere de piață eficientă.

De aceea, apreciem că intervenția Guvernului este absolut necesară și de extremă urgență, pentru remedierea unei scăpări regretabile, care poate avea urmări dintre cele mai grave.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Mircea Irimescu - declarație politică: O vizită de partid și de stat;

Urmează Grupul parlamentar al PNL. Îl invit la microfon pe domnul deputat Mircea Irimescu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Mircea Irimescu:

Declarație politică: "O vizită de partid și de stat".

Stimați colegi,

La sfârșitul săptămânii trecute, prim-ministrul României, domnul Emil Boc, a făcut o vizită de lucru în județul Suceava.

În cadrul programului acestei vizite, domnul prim ministru și suita sa s-au deplasat și pe noua platformă industrială a municipiului Rădăuți. Aici, înaltele oficialități guvernamentale au trecut în revistă noile obiective industriale realizate de către investitorii austrieci de la firmele Egger și Holzindustrie Schweighofer.

Până aici nu este nimic de reproșat. Este dreptul și datoria unui șef de guvern să se intereseze de soarta investițiilor și a locurilor de muncă din țara pe care o conduce.

Probleme apar atunci când privim modul în care a fost organizată această vizită și mesajele pe care a dorit să le transmită cu această ocazie premierul.

Mai întâi, este de observat că delegația care l-a însoțit pe prim-ministru era compusă exclusiv din lideri PD-L, de la centru sau locali. Nici măcar partenerii de coaliție ai pedeliștilor, respectiv liderii locali ai PSD, nu au fost invitați să-i țină tovărășie domnului Boc pe parcursul excursiei sale de la Rădăuți, nemaivorbind de mine, deputat independent din colegiul pe care prim-ministrul tocmai îl vizita, care am fost ignorat total de cei care au stabilit datele vizitei.

O delegație de preoți locali care dorea să se adreseze șefului guvernului român a încercat să se infiltreze în coloana oficialităților, dar a fost detectată de cerberii de la SPP, izolată și păstrată sub pază până a fost predată organelor de poliție din localitate. Nu s-a permis niciun fel de dialog cu cei care au alte opinii despre dezvoltarea industrială din zonă.

De fapt, pe domnul Boc nu-l interesau doleanțele preoților și ale locuitorilor din zonă. Dumnealui era preocupat să-i susțină și să-i cauționeze politic pe liderii locali ai PD-L. Interviul comun al premierului și al primarului municipiului Rădăuți, dat chiar de pe platforma industrială postului TV local, obedient autorităților, a fost de-a dreptul penibil.

Problema majoră a locuitorilor municipiului Rădăuți și a comunelor învecinate în legătură cu activitatea industrială de aici este legată de intenția celor de la Egger a construi o fabrică de adezivi pentru industria lemnului.

Avizați și îngrijorați de protestele locuitorilor din orașul Sebeș, județul Alba, confruntați și ei cu o problemă asemănătoare, creată de aceiași investitori, acum, înainte de eliberarea avizelor necesare și premergătoare emiterii autorizației de construire, cetățenii municipiului Rădăuți cer o dezbatere publică și sprijinul instituțiilor specializate ale statului, pentru a se convinge că nu este niciun risc de poluare a mediului.

Până în prezent, această solicitare cetățenească nu le-a fost satisfăcută. Mai mult, domnul prim-ministru a anunțat în cuvântarea pe care a ținut-o cu prilejul acestei vizite că lucrarea se va face.

Acest mesaj ilegal a șocat o bună parte dintre locuitorii Rădăuțiului care nu se așteptau ca tocmai șeful Executivului de la București să se substituie organelor în drept pentru a da o declarație pe placul clientelei politice locale. Păcat!

Va mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc.

 
  Iosif Veniamin Blaga - declarație politică: Măsuri de întărire a rolului Jandarmeriei române;

Din partea Grupului parlamentar al PD-L, îl invit la microfon pe domnul deputat Iosif Blaga.

Aveți cuvântul, domnul deputat.

   

Domnul Iosif Veniamin Blaga:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică se referă la "Măsuri de întărire a rolului Jandarmeriei române".

Având în vedere ultimele evoluții interne și externe privind creșterea numărului faptelor de natură contravențională și penală, precum și preocuparea populației față de securitatea personală și a anumitor instituții (cele bancare, școli etc.), cred că sunt binevenite unele măsuri de întărire a rolului Jandarmeriei române.

Jandarmeria română, alături de Poliția română a dat dovadă de devotament și profesionalism în exercitarea atribuțiilor de serviciu. De aceea, cred că două măsuri importante ar trebui demarate și susținute:

  1. având în vedere avalanșa de solicitări din partea reprezentanților administrației publice centrale și locale, susțin înființarea în mediul rural a structurilor de jandarmi (secții și posturi). Atunci când au funcționat, aceștia au dovedit fiabilitate și eficiență, contribuind în mod semnificativ la asigurarea unui climat de siguranță și normalitate în rândul comunităților;
  2. acordarea de competențe de poliție judiciară personalului specializat din Jandarmeria română, care să instrumenteze cauzele descoperite de jandarmi;

Realizările deosebite în domeniul eficientizării misiunilor de asigurare și de restabilire a ordinii publice, precum și participarea la misiunile de menținere a ordinii publice au condus la întărirea climatului de ordine și siguranță publică, însă lipsa competențelor de poliție judiciară pe segmentul misiunilor alocate prin lege, a făcut ca structurile Jandarmeriei române să nu poată duce la bun sfârșit activitatea de cercetare a infracțiunilor descoperite în timpul exercitării misiunilor specifice.

În prezent, cercetarea penală se efectuează de către organele Poliției judiciare, dosarele fiind trimise procurorului, conform prevederilor Codului de procedură penală. În acest fel, se pierde momentul operativ al documentării și probării faptelor comise.

În spiritul celor de mai sus, adaug faptul că Jandarmeria română joacă un rol important în îndeplinirea angajamentelor României pentru integrarea în spațiul european, instituția neputând rămâne în sfera cadrului general european de securitate, definit printre altele de existența și activitatea structurilor comunitare, ale asociațiilor forțelor de poliție cu statut militar, precum FIEP (forța de poliție și forța de jandarmerie europeană) expresie a dualismului polițienesc la nivel european.

Astfel, din cele 27 de țări membre ale Uniunii Europene, șase țări au adoptat modelul dualismului polițienesc: Franța, Italia, Spania, Portugalia, Olanda, Polonia, suprafața totală acoperită de acest sistem, la nivel comunitar, fiind 58,3%.

Cele două instituții au competențe materiale identice: Poliția gestionează problematica specifică mediului urban, iar Jandarmeria a mediului rural. În Italia, poliția și carabinierii au competențe materiale și teritoriale identice.

Dinamica și noile valențe ale fenomenului infracțional, conotațiile tot mai complexe ale acestuia au determinat apariția pe harta infracționalității a unor zone greu de controlat, zone în care predomină populația rromă, fără mijloace de subzistență, marginalizată și fără locuri de muncă.

Includerea jandarmilor în categoria lucrătorilor ce pot desfășura activități de cercetare penală poate conduce la diminuarea acestui fenomen și la eliminarea, în mare parte, a sentimentului de insecuritate.

Acest lucru se poate realiza prin:

  • modificarea Legii nr.550/2004 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei române, la art.1, ca forță de poliție și completarea atribuțiilor de la art.19, aceea de efectuare a cercetării penale;
  • modificarea Legii nr.364/2004, în sensul includerii ofițerilor și subofițerilor specializați în rândul organelor de cercetare ale poliției judiciare.

Consider că Uniunea Europeană este interesată ca forțele de ordine să fie bine pregătite, pentru a putea lupta împotriva corupției. Comunitatea europeană nu a impus niciodată ca din cadrul poliției judiciare să facă parte numai forțe din poliția civilă.

Stimați colegi, am siguranța că în prezenta situație de creștere a fenomenului infracțional în mediul rural și urban, cu conotații în afara țării, posibile modificări privind Legea nr.550 și 364 vor fi susținute de dumneavoastră. Cred acest lucru datorită responsabilității parlamentare pe care o avem față de țară și popor. Cu considerație.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Constantin Severus Militaru - declarație politică: Bani europeni pentru criza românească;

Îl invit la microfon pe domnul deputat Constantin Militaru, din partea aceluiași grup parlamentar, PD-L.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Constantin Severus Militaru:

Mulțumesc, doamna președinte.

Declarația mea politică de astăzi se numește "Bani europeni pentru criza românească".

Doamnelor și domnilor deputați,

De aproape un an de zile, de când primele semne ale instalării unei crize economico-financiare se întrezăreau, tot căutăm soluții miraculoase pentru problemele precum lipsa lichidităților, pentru șomajul în creștere, pentru creșterea volumului investițiilor în infrastructură, pentru proiecte de mediu, de dezvoltare a mediului de afaceri, a concurenței dar și altele.

Politicieni, oameni de afaceri dar și cetățenii simpli știu că soluția acestor probleme o reprezintă mâna de ajutor pe care Uniunea Europeană ne-a întins-o și care este reprezentată de fondurile structurale.

Din păcate, prea mult se vorbește despre accesarea fondurilor și prea puțin se face. Nu cred că trebuie să vă reamintesc că cei peste 32 de miliarde de euro sunt prevăzuți pentru exercițiul bugetar al Uniunii Europene din perioada 2007-2013 și că orice întârziere înseamnă pierderea unor oportunități în dezvoltarea țării noastre.

Luna aceasta, Guvernul condus de domnul prim-ministru Emil Boc a făcut un pas foarte mare, reușind să simplifice extrem de mult procedurile privind accesarea acestor fonduri, reducând atât volumul documentației necesare a se depune, cât și termenele pentru aprobarea unui proiect finanțat din fondurile Uniunii, de la 90 de zile, inițial, la cel mult 30 de zile.

Au fost modificate chiar și procedurile în domeniul achizițiilor publice, tocmai pentru a se impregna procesului de implementare a programelor și soluționării diferitelor diferende sau contestații o viteză mai mare.

Ce mai rămâne de făcut, stimați colegi, pentru ca aceste fonduri să ne ajute să diminuăm efectele crizei și să reușim să modernizăm real țara noastră?

Vă garantez că mai sunt încă multe de făcut. În primul rând, informarea privind accesarea acestor fonduri este în continuare deficitară, lipsa acesteia conducând fie la un număr redus de proiecte, fie la proiecte depuse de un cerc de privilegiați, care deja au profitat și doresc în continuare să profite de aceste oportunități. Nu trebuie să mai amintesc nimănui că fondurile sunt destinate dezvoltării și modernizării României, de la Corabia până la Sighet și de la Jimbolia, până la Constanța.

În al doilea rând, cetățenii sau administrațiile locale, care doresc realizarea unor proiecte finanțate cu acest tip de fonduri, trebuie ajutați în întocmirea documentației necesare și a pașilor de urmat, pentru a se evita respingerea unui număr mare de proiecte, pentru simplu motiv că erau întocmite deficitar.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Ion Burnei - o radiografie a situației din sistemul sanitar;

Urmează Grupul parlamentar al PSD+PC. Îl invit la microfon pe domnul deputat Ion Burnei.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Ion Burnei:

Stimată doamnă președinte,

Stimați colegi,

Bugetul de stat pe 2009 a fost, în sfârșit, adoptat de Parlament. De acum este cazul să ne liniștim și să trecem la treabă cu toată seriozitatea și responsabilitatea pe care le incumbă vremurile apăsătoare generate de criza economică și financiară mondială. Din păcate, viața politică, economică și socială din țara noastră nu se înscrie nici astăzi în acest curs firesc.

Reprezentanții unora dintre ministere, opoziția, sindicatele, pensionarii se declară nemulțumiți de defalcarea bugetului. Dintre toți, cei mai nemulțumiți se arată lucrătorii din sistemul sanitar, care nu numai că n-au ajuns la acele mult visate alocații echivalente cu 6% din p.i.b., dar se văd în situația ingrată ca finanțarea sănătății să fie mai redusă ca în 2008 când, așa cum se știe, multe spitale ajunseseră în stare de colaps din cauza lipsei de bani. Se găsesc bani, până și în vremuri de criză, pentru cerințele și chiar extravaganțele Parlamentului, Guvernului, Președinției, justiției, diplomației, turismului și ale altor instituții, nu însă și pentru sănătate, deși la ușile spitalelor batem de când venim pe lume și până închidem ochii. Oare de ce suntem atât de orbi, atât de nepăsători față de propria sănătate într-o epocă în care cancerul, bolile cardiovasculare și cele respiratorii, SIDA și atâtea alte maladii grave - ca să nu mai vorbim de frecventele accidente de muncă, dar mai ales de cele rutiere - seceră anual viața a zeci de mii de oameni?

Anul acesta, sub impulsul crizei economice, sănătatea dă semne vizibile, încă de pe acum, că va intra în agonie. În mod aberant, se preconiza ca fondurile acordate asistenței medicale primare să fie reduse cu 40% față de cele din 2008. În fața protestului energic al medicilor de familie, care au anunțat că își vor închide cabinetele, ministrul sănătății a revenit, anunțând că în primul trimestru al acestui an alocațiile nu vor fi modificate, urmând ca în perioada aprilie-decembrie ele să fie reduse doar cu 12%.

Ministerul Sănătății va acoperi restul celor 28 de procente, din reducerea inițială de 40%, prin cârpelile viitoarelor rectificări bugetare și din "coplata" unor servicii medicale, ce va fi introdusă în vara acestui an, măsură nefericită, în baza căreia pacienții vor plăti în mare parte orice banală consultație făcută la cabinetul unui medic de familie sau într-un spital. Pe bună dreptate, oamenii se întreabă pentru ce mai plătesc asigurările de sănătate. Alături de prețul exorbitant al medicamentelor, chiar și al celor compensate, "coplata" consultațiilor medicale constituie încă o grea lovitură dată bolnavilor. În 2009 avem toate șansele să murim cu zile, fie acasă, fie în vreo ambulanță care își face loc cu greu spre "Urgență", prin traficul infernal, fie pe culoarele aglomerate ale spitalelor, fie purtați cu cinism între diverse instituții medicale, de medici care au uitat cu totul de jurământul lui Hypocrat cel care, cu 2350 de ani în urmă, punea bazele medicinii.

Odată internați, în unele spitale bolnavii stau câte doi într-un pat, iar așezămintele de sănătate vechi și nereparate de zeci de ani amenință să se prăbușească. Multe spitale resimt acut lipsa dotărilor moderne, deficitul de medici, neajunsurile în privința medicamentelor sau a sângelui pentru transfuzii. Pe deasupra, prost plătiți, unii medici lucrează blazați, cu gândul spre Occident, unde sunt plătiți cu salarii de zece ori mai mari decât cele din România.

Evenimentele grave care s-au petrecut în ultima vreme la Slatina, la Satu Mare și în alte spitale din țară au evidențiat și mai mult fațetele inumane ale relațiilor dintre medic și pacient. Autoritățile se mărginesc să condamne la unison personalul medical, iar presa, în goana după senzațional, se străduiește, în mod aberant, să creeze o prăpastie între spital și populație, acreditând ideea că întotdeauna medicul este de vină. Dar, oare, ministerul, casa de asigurări de sănătate, organele locale n-au nicio responsabilitate pentru subfinanțarea cronică a spitalelor, pentru lipsa personalului sanitar și a medicamentelor? Oare bolnavii care amână cu săptămânile examenele medicale, iar atunci când se prezintă la spital este prea târziu, n-au nicio vină? În asemenea condiții nu este de mirare că o treime din populația țării suferă de diabet, o zecime reclamă afecțiuni cardiovasculare, 7% dintre oameni sunt diagnosticați cu cancer, iar 3% sunt predispuși la accidente cerebrale.

Având un potențial medical cu puțin peste 50% din necesar, România a ajuns printre țările europene cu cea mai ridicată rată a morbidității. În asemenea condiții și sub amenințarea crizei economice, nouă, românilor, nu ne rămâne decât o singură speranță - aceea ca Dumnezeu să ne dea sănătate.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc.

 
  Vasile Filip Soporan - declarație politică cu tema Eficiența energetică, Parlamentul și societatea civilă;

Domnul deputat Vasile Filip Soporan, din partea Grupului parlamentar al PSD-PC

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Vasile Filip Soporan:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Stimați colegi,

Doresc să prezint declarația politică "Eficiența energetică, Parlamentul și societatea civilă".

Suntem într-o perioadă în care avem de confruntat, de o bună perioadă de timp, mai multe crize: criza resurselor naturale, criza utilizării nejudicioase a resurselor energetice și a schimbărilor climatice, criza decalajelor existente la nivelul societății și, mai nou, ca un corolar, criza financiară globală care se prelungește prin puternice ramificații într-o criză economică de amploare. Lumea se schimbă, schimbându-se și părerea că mecanismele economiei de piață pot să rezolve de la sine, în totalitate, problemele cu care ne confruntăm la nivel global și individual.

Constat că la ora actuală, la nivel european, există o dezbatere amplă asupra intervenției statului în reglementarea problemelor amintite anterior. Fără a da un verdict asupra acestei teme de dezbatere, practic ar fi foarte greu, vreau să supun atenției colegilor parlamentari o experiență pozitivă în ceea ce privește utilizarea eficientă a resurselor energetice din Austria Superioară.

Am avut ocazia să deslușesc această experiență în cadrul unei acțiuni cu participare parlamentară care a avut loc la Wels, în februarie 2009. De ce doresc să prezint acest lucru? Pentru că mi s-a părut interesant, util și desfășurat în interes național faptul că problematica utilizării eficiente a resurselor energetice era dezbătută cu maximă seriozitate într-o reuniune la care participau parlamentarii, reprezentanții Guvernului Federal, reprezentanții autorităților locale, reprezentanții asociațiilor profesionale, reprezentanții institutelor de cercetare, ai universităților, ai producătorilor de utilaje și instalații, reprezentanții procesatorilor din domeniul energiilor regenerabile, reprezentanții beneficiarilor și, în special, cei specializați în energetica construcțiilor.

Mai mult decât atât, la complexul de evenimente, care au cuprins Conferința Europeană a peletelor, conferința utilizării eficiente a energiei, conferința planurilor naționale de utilizare a biomasei, conferința eficienței energetice a clădirilor, au existat și participanți simbolici pentru prezentul și viitorul acțiunilor din acest domeniu. acești participanți simbolici au fost: unitatea școlară, prin elevii și profesorii pe care-i are; familia cu puterea de educare și formare într-un domeniu în care aceste elemente reprezintă investițiile cele mai puțin costisitoare, cu efectele cele mai importante în plan valoric și la nivelul dezvoltării durabile.

Cunoscând acest lucru, ministrul regional al energiei a acordat, pe lângă alte premii de importanță profesională, premiul pentru familia care a promovat cele mai eficiente metode în domeniul utilizării energiei regenerabile și premiul pentru cea mai bună școală, cea mai bună clasă, cu inițiative în domeniul cunoașterii și aplicării sistemelor de încălzire care utilizează pelete și biomasă.

Nu am intrat în detalii tehnice. Acestea o să le prezint în cadrul raportului tehnic, dar am dorit, prin această declarație politică, să solicit colegilor parlamentari implicarea în acțiuni complexe care să vizeze rezolvarea într-o manieră europeană, eficientă și durabilă a problemelor majore cu care se confruntă România, în care eficiența energetică joacă un rol important.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc.

 
  Mihăiță Calimente - declarație politică intitulată Pleașca;

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Mihăiță Calimente.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Mihăiță Calimente:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Pleașca".

Un tânăr intelectual care probabil că în 1989 era imberb, descendent al unei ilustre familii boierești, cu ascendență până la bazileii bizantini, de la care te-ai aștepta să auzi judecăți de valoare și care, având în față demnitatea și exemplul părintelui său, ar fi trebuit să fie un model al noii clase politice, atât de mult așteptate.

Cu mare regret în suflet, am fost pur și simplu șocat să văd că un Paleolog se prosternează în fața unui președinte care va lăsa în istoria țării câteva rânduri amare despre un om conflictual și incult, un om care a produs României mult rău și care, de asemenea, i-a creat un mare deficit de imagine.

Ce va rămâne din istoria acestei țări de pe urma Președintelui Băsescu? Carol al II-lea a fost un personaj istoric care a fost și el bolnav de putere. A trădat, a înșelat, a făcut afaceri, s-a îmbogățit, dar a avut și calități. Era un om cult, chiar dacă lipsit de scrupule. A fost un mecena al culturii românești din perioada interbelică. A dus însă România la dezastru, izolând-o pe plan european și, în final, asistând neputincios la dezmembrarea ei. Pentru mulți intelectuali români din acea perioadă, la început și Carol a fost o pleașcă. Pe unii dintre aceștia, adularea i-a dus la un sfârșit nemeritat. Vezi cazul Nicolae Iorga.

Ne-a mai lovit o pleașcă: în 1965, cu Nicolae Ceaușescu. În 1968, mulți intelectuali, ostili până atunci comunismului, au crezut că omul providențial a venit și România are o șansă. Au plătit cu vârf și îndesat credulitatea lor și au pus umărul la cea mai neagră perioadă din istoria României.

De ce așteaptă mereu românii omul providențial sau să-i lovească pleașca? Să fie un blestem al istoriei, să fie din lene sau comoditate? Această așteptare, ca veșnic să vină cineva să ne rezolve problemele fără ca să punem umărul, a devenit un blestem al acestei țări.

Dacă pentru epoca lui Carol al II-lea sau a lui Nicolae Ceaușescu ar fi poate de înțeles felul în care poporul român a reacționat, vremurile fiind de restriște, pentru începutul secolului XXI nu se mai justifică un asemenea comportament.

România nu are nevoie de un om providențial. România are nevoie de un om echilibrat, de un om care să ne ducă în normalitate, fără lingușiri și adulări slugarnice.

Cred cu tărie că acest timp a sosit și această țară, mult încercată, să intre în normalitate, iar următorul Președinte să nu mai fie o "pleașcă".

Vă mulțumesc.

 
  Vasile Silviu Prigoană - declarație politică numită Declinul demografiei în Europa;

Doamna Daniela Popa:

Urmează Grupul parlamentar al P.D.-L și invit la microfon pe domnul deputat Silviu Prigoană.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Vasile Silviu Prigoană:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se numește "Declinul demografiei în Europa", care are o strânsă legătură cu criza economică mondială.

Doamnelor și domnilor deputați,

Europa cunoaște astăzi schimbări demografice fără precedent prin amploarea și gravitatea lor. După faza baby boom, din Statele Unite, care a caracterizat și țările occidentale din Europa, a ajuns, după anumiți demografi, în faza de "modernitate demografică" sau "a doua tranziție demografică", caracterizată printr-o natalitate foarte scăzută, de 1,5 copii/femeie, România având o medie de 1,3 copii/femeie, iar o societate să fie sustenabilă din punct de vedere al bugetelor, trebuie să aibă minimum o medie de 2,1 copii/femeie.

Dacă Europa dorește să stopeze această tendință de declin demografic, familiile trebuie să fie încurajate de politici publice, pentru a permite atât femeilor, cât și bărbaților să poată îmbina viața familială cu cea profesională. În plus, familia va continua să joace un rol important în solidaritatea întregii generații.

Schimbările demografice sunt în curs de a da contur unei noi societăți, aceste schimbări accelerându-se după 2010: din ce în ce mai puțini tineri și adulți, din ce în ce mai multe persoane în vârstă care lucrează, din ce în ce mai mulți pensionari și din ce în ce mai multe persoane peste 80 de ani. Societatea va trebui să inventeze noi mijloace pentru a pune în valoare potențialul pe care-l prezintă cei tineri și cei mai în vârstă.

Stimați colegi,

Evoluția variabilelor demografice în România nu face excepție de la tendința generală din Europa. România este un caz de excepție, un caz în Europa, în care tot mai puțini tineri au locuri de muncă. Contrar așteptărilor, șomajul se află în rândul tinerilor.

Deși aflată într-un context politic diferit și într-o anume izolare de țările vest-europene, evoluția populației și a fenomenelor demografice din România a urmat constant tendința celor din țările vestice ale continentului.

Redresarea natalității este o problemă complexă, căreia nicio politică demografică nu i-a răspuns adecvat. Politica imigrației selective a fost principalul sprijin în echilibrarea structurii demografice și a declinului de forță de muncă. Situația economică, și nu numai, nu îi permite României să ia în sprijin un asemenea pilon. De aceea, cunoscând evoluțiile fenomenelor demografice, însănătoșirea demograficului, în sensul valorizării individului și a protecției vieții sale, este prima urgență. Pe măsura obținerii acestuia și a finei cunoașteri a evoluției demografice și sociale, se pot stabili noi obiective.

Estimările pesimiste privind datele demografice - rata natalității, rata mortalității, rata de substituție - obligă la decizii urgente. Dacă fiecare femeie din România va continua să nască doar 1,3 copii, populația de 20-64 de ani a României ar ajunge la numai 9 milioane în anul 2050, cu 4 milioane mai mică decât în prezent. Mai mult, populația vârstnică, de peste 65 ani ar ajunge la 5 milioane în 2050 față de 3,2 milioane, cât este astăzi. Această îmbătrânire se va regăsi și în gradul de dependență socială, astfel încât 115 persoane tinere și vârstnice vor fi întreținute de 100 de persoane adulte.

Un alt efect devastator va fi scăderea numărului școlarilor. Tinerii cu vârsta între 3 și 23 de ani sunt astăzi în număr de 5,7 milioane, dar numărul acestora se va reduce la 4,2 milioane în 2025, respectiv la 2,7 milioane în 2050.

În acest sens, trag un semnal de alarmă colegilor mei care, în procesul legislativ, să nu uite că cel mai important lucru pentru o societate este natalitatea.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Cătălin Cherecheș - declarație politică cu tema Satul românesc, între tradiție și modernitate;

Din partea Grupului parlamentar al PSD-PC, invit la microfon pe domnul Cătălin Cherecheș.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

   

Domnul Cătălin Cherecheș:

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Voi prezenta astăzi declarația politică "Satul românesc, între tradiție și modernitate".

Odată cu integrarea României în structurile Uniunii Europene, fondurile europene ar fi trebuit să fie una dintre oportunitățile importante de care să beneficieze comunitățile locale, în special așezările rurale.

În colegiul pe care eu îl reprezint în Parlamentul României, există 45 de localități rurale, care au nevoie de investiții. Vorbim despre satul tradițional, dar acesta trebuie să țină pasul cu dezvoltarea modernă. Ascult asta în fiecare săptămână, la întâlnirile pe care le am cu oamenii din colegiul pe care-l reprezint în Parlament.

Satul românesc trebuie să-și conserve tradițiile, dar are nevoie de investiții, care să-l facă competitiv pentru secolul al XXI-lea. Are nevoie de drumuri, de apă și canalizare, de școli, de cămine culturale reabilitate, de resurse umane care să-i pună în valoare bogăția spirituală și frumusețea naturală.

Din dialogul cu cetățenii din colegiul meu, am constatat că procentul celor care au beneficiat de fondurile pentru dezvoltarea rurală este nesemnificativ. Așa încât, micii fermieri, tinerii, întreprinderile mici și mijlocii din sectorul agricol și silvic, din servicii și mică industrie, unitățile de procesare, dar și consiliile locale așteaptă să beneficieze de aceste fonduri.

Fondurile europene pot conduce la îmbunătățirea calității vieții din mediul rural, prin diversificarea activităților neagricole: meșteșuguri, artizanat, produse tradiționale, turism rural. Din păcate, oamenii sunt purtați pe drumuri, sunt sufocați de hârtiile pe care trebuie să le pună în dosare, le lipsește informația. Tocmai de aceea, cred că Guvernul, Ministerul Agriculturii, direcțiile pentru agricultură, firmele de consultanță trebuie să ajute mult mai mult comunitățile rurale să acceseze astfel de fonduri pentru revigorarea satelor.

Oamenii dau vina pe direcția pentru agricultură și dezvoltare rurală, aceasta dă vina pe firmele de consultanță, iar banii nu ajung la sate, nu ajung la țăranul român. În noi, în Maramureș, numărul proiectelor care să sprijine fermele de subzistență este mult sub nevoile satelor. De aceea, adresez rugămintea ca, pentru următoarele sesiuni de depunere a proiectelor, Ministerul Agriculturii să facă mult mai mult pentru informarea cetățenilor din zonele rurale, rămase mult în urma timpului consemnat în calendar. Cred că trebuie să-l cunoaștem și să-l înțelegem mai bine pe țăranul român.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc.

 
  Márton Arpad-Francisc - scurt comentariu legat de modificări aduse în structuri decizionale în județul Covasna;

Din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R., domnul deputat Márton Árpad.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Márton Árpad-Francisc:

Vă mulțumesc.

Doamnă vicepreședinte,

Doamnelor și domnilor,

La o conferință de presă, președintele Traian Băsescu i-a acuzat pe conducătorii autorităților publice locale, aleși pe listele Uniunii Democrate Maghiare din România, că, de fapt, ei sunt cei care fac epurări etnice. Aceasta în contextul în care, după numirea noului prefect de Covasna, mii de oameni din județul aparținător comunității maghiare, au manifestat dând glas unor temeri potrivit cărora această numire va duce la distorsionarea și mai mare a procentului de reprezentare a comunității în diferitele organisme de conducere din județ.

Accentuez încă o dată că, în timp ce populația maghiară reprezintă 75% din numărul locuitorilor, în aceste structuri este prezentă doar într-un procent de 54%. În urma acestor manifestări, ni s-a spus nu numai că noi suntem cei care operăm epurări etnice, dar și că guvernanții nu și-au propus modificări de care au fost învinuiți, pe nedrept.

Iată însă că noul prefect de Covasna își arată colții. Se opune fățiș, pe așa zis motiv de oportunitate, unor proiecte de hotărâri de Guvern susținute chiar de Președintele României și ministrul de resort, iar primele modificări aduse în structuri decizionale, și anume componența comisiei care avizează acordarea de nume unor străzi sau instituții și Comisia de heraldică, este tocmai a procentului de reprezentare a comunității maghiare. În urma acestor modificări, comunitatea maghiară, de 75%, are o prezență în prima comisie de 40%, iar în Comisia de heraldică, de doar 20%.

Aceste decizii au natura de a demonstra că temerile noastre nu au fost nefondate, iar activitatea domnului prefect ar trebui să revină la cea legală și în consens cu declarațiile președintelui și premierului României. Asta înainte de a provoca noi tensiuni și manifestări de stradă.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Mircea Grosaru - declarație politică cu subiectul Cine dorește răcirea relațiilor dintre Italia și România?;

Din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale, domnul deputat Mircea Grosaru. Este și ultima luare de cuvânt din ședința de astăzi.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Mircea Grosaru:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi am intitulat-o "Cine dorește răcirea relațiilor dintre Italia și România?"

Un răspuns imediat și fără prea multă analiză vine direct și instinctual: nimeni! De ce ar fi cineva dispus la un asemenea efort și ce interese atât de mari ar fi încât să nu se țină cont de complexitatea relațiilor dintre cele două state?

Relațiile durează de mulți, foarte mulți ani. Numai de la căderea comunismului sunt 19 ani, timp în care aceste legături s-au dezvoltat și extins în toate domeniile vieții sociale și economice și continuă să fie cele mai importante dintre toate câte există între România și alte state.

Ce jocuri politice se fac?

Cui îi slujește această mediatizată campanie antiromânească în peninsulă?

Oare, uită italienii că România a fost un pământ primitor pentru ei în aproape toate perioadele istorice, dar mai cu seamă când acasă, în Italia, era sărăcie? Nu își aduc aminte italienii că România a devenit o a doua casă pentru mulți dintre ei, care au venit și și-au găsit rostul aici, contribuind la progresul ei?

Acum, când pagina istoriei s-a întors, iar românii au fost nevoiți să plece în lume pentru a găsi pământul făgăduinței, Italia, dintr-odată, nu mai este tolerantă precum ar trebui să fie mai ales cu românii, care sunt la fel de harnici și cinstiți precum sunt și italienii și nu trebuie să se uite că, vorbind despre un popor, raportând cazurile individuale la o întreagă națiune, nu fac altceva decât să lovească indirect și în cealaltă. Așa că, dacă se aruncă anatema asupra românilor, se poate ca aceasta să acopere mai mult și să se întindă și peste cel care o aruncă.

Să credem că, totuși, nimeni nu dorește răul celuilalt și că aceste perioade tulburi vor trece cât mai curând. Nu este cazul ca infractorii scăpați de sub controlul organelor de poliție să-și facă într-atât de cap încât să nu poată fi opriți.

Autoritățile italiene la București fac mereu eforturi pentru a nu distruge un patrimoniu al relațiilor dintre cele două state, iar românii nu reacționează, știind că anumite fapte petrecute în Italia nu sunt o caracteristică a poporului român, ci doar incidente ale unor infractori, indiferent unde s-ar afla ei - în România, în Italia sau în orice loc din Europa.

Este cazul ca instituțiile cu atribuții în domeniul infracțional să lucreze mai eficient. Nu este just ca relațiile politice, economice, culturale, care stau la temelia vechilor și stabilelor "collegamenti" italo-române sau româno-italiene, să fie deteriorate de aceeași plagă socială care revine periodic în situațiile de criză și care se cheamă sărăcie, care atrage după ea ignoranța, violența și multe alte fapte reprobabile.

Proiectele Asociației Italienilor din România - RO.AS.IT., precum ultimul, intitulat "Imagini din oglindă", sunt îndreptate către redobândirea încrederii și susținerea unei imagini pozitive a României în străinătate, colaborând în acest sens cu diverse asociații românești din Italia.

Grupul parlamentar de prietenie România-Italia, care cred că în acest mandat va funcționa cu mai multă eficiență, ar putea să aducă un aport important la dezvoltarea relațiilor reciproce dintre cele două țări.

Cum se poate readuce oare încrederea, așa cum a fost la început, în cel care a contribuit la promovarea și escaladarea unor evenimente în mass-media, pe o temă exclusiv politică? Doar uitând totul.

Nu vreau să trag concluzii, pentru că sunt cât se poate de firești, însă se apelează prea mult la mici orgolii și la stări emoționale caracteristice ambelor popoare în situații nefavorabile.

Numai cine nu dorește nu observă o realitate evidentă.

Semănăm prea mult pentru a nu fi împreună, iar în continuare și pentru mult timp de aici înainte, nimeni nu ne poate despărți, pentru un simplu motiv: istoria.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
   

Vă anunț că o serie dintre colegii noștri au depus declarațiile lor politice în scris.

În ordinea grupurilor parlamentare, așa cum au anunțat și pe președintele de ședință, din partea Grupului parlamentar al PD-L, domnii deputați: Mihail Boldea, Cosmin Popescu, Constantin Chirilă, Tinel Gheorghe, Mircia Giurgiu, Sanda Ardeleanu, Petru Movilă, Ioan Nelu Botiș, Gheorghe Ciobanu, Stelică Iacob Strugaru, Daniel Buda, Gheorghe Roman, Dumitru Pardău, Cătălin Buhăianu și Stavrositu Maria.

Din Partea Grupului parlamentar al PSD-PC, au depus în scris parlamentarii: Daniela Popa, Liviu Bogdan Ciucă, Ioan Munteanu, Valeriu Ștefan Zgonea, Culiță Tărâță, Eugen Bejinariu, Ion Stan, Mircea Drăghici.

din partea Grupului parlamentar al PNL, parlamentarii: Eugen Nicolăescu, Nini Săpunaru, Titi Holban, Bogdan Țîmpău, Gheorghe Dragomir, Dan Morega, Andrei Dominic Gerea, Diana Tușa, Octavian Popa, Horea Dorin Uioreanu, Mihai Banu, Lucia Varga, Dan Bordeianu, Virgil Pop, Pavel Horj, Florin Țurcanu, Adomniței Cristian, Relu Fenechiu și Ionuț Stroe.

Cu aceasta s-a încheiat ședința noastră consacrată declarațiilor politice. Imediat o să înceapă și plenul Camerei Deputaților cu toate problemele înscrise pe ordinea de zi.

Vă mulțumesc.

 
     

(Următoarele intervenții și declarații politice au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la președintele de ședință.)

 
    Sonia Maria Drăghici - intervenție cu tema Mărțișorul - simbol al primăverii;

Doamna Sonia Maria Drăghici:

"Mărțișorul - simbol al primăverii"

Declarația mea politică de azi vine în sprijinul unei tradiții populare românești care nu trebuie să-și piardă sensul în lumea prostului gust. Mă refer aici la mărțișor

Sărbătoarea mărțișorului este una dintre ce mai vechi datini păstrate la români, se pare, din cele mai vechi timpuri și se celebrează începând cu data de 1 martie. Foarte mulți etnologi sunt de părere că acest obicei se păstrează de la romani, cu atât mai mult cu cât luna martie este dedicată planetei și zeului Marte. Înainte de a deveni întruchiparea războiului, Marte era o divinitate a vegetației și protector al căsătoriilor. În calendarul romanilor, 1 martie coincidea cu începutul anului nou. Tot la această dată era celebrată și Matronalia, sărbătoare a femeilor, când bărbații le făceau cadouri soțiilor. La români, 1 martie este ziua Babei Dochia, divinitate agrară și maternă la vârsta senectuții, care moare și renaște simbolic la 9 martie.

Mărțișor se numește cadoul făcut de 1 martie. După modul de confecționare, mățișorul ține de tradiția Dochiei. În toate zonele țării era tradiție ca părinții să lege copiilor câte o monedă de aur sau de argint la gât sau la mână. În Banat exista obiceiul ca nu numai copiii să poarte mărțișorul, ci și fetele și tinerele căsătorite. Acesta se agăța de gât sau de mână în dimineața zilei de 1 martie, înainte de răsăritul soarelui, pentru a-i ajuta pe copii să fie norocoși și sănătoși. Femeile tinere îl purtau pentru a nu fi arse de soare, pentru a li se păstra tenul alb și pe timpul verii.

În funcție de zona etnografică, mărțișorul era scos după 9 sau 12 zile, sau la o altă sărbătoare a primăverii (Măcinici-9 martie, Armindeni-1 mai, Florii). La înflorirea unor pomi, păducel sau vișin, mărțișorul se lăsa de către copii pe ramurile pomului ca să fie sănătoși și frumoși ca florile acestuia. Dacă pomului îi mergea bine, îi mergea bine și copilului în viață. Tinerele căsătorite purtau mărțișorul până la sfârșitul lui martie. Acesta era scos, ferit de lumina soarelui, moneda era pusă în vin, pe pâine albă și caș, iar funia pe trandafiri, ca fața să le fie albă și îmbujorată. Pentru ca dorințele să le fie îndeplinite, mărțișorul trebuia purtat cu demnitate.

Ca multe alte tradiții, sărbătoarea mărțișorului și-a pierdut simbolistica străveche, transformându-se într-un eveniment comercial. Iată de ce fac această declarație politică în speranța că românii vor aprecia mai mult simbolistica mărțișorului decât transformarea acestui obicei popular străvechi într-un eveniment comercial ieftin, cu iz de bazar oriental.

    Costică Macaleți - declarație politică referitoare la Botoșani - Orașul grădină;

Domnul Costică Macaleți:

"Botoșani - orașul grădină"

Declarația mea politică de azi se referă la un vis al botoșănenilor - acela de a-și revedea orașul de demult, acel Botoșani plin de verde scăldat în soare.

Nevoia de spațiu verde în orașul nostru este una destul de mare, Botoșaniul fiind sufocat de la an la an mai mult de traficul mașinilor. Până în 2010, în Botoșani trebuie să se regăsească 20 de metri pătrați de spațiu verde pe cap de locuitor, tinzându-se spre 26 de metri pătrați până în anul 2013, aceasta fiind norma minimă la nivelul Uniunii Europene. De reținut însă ca recomandările Organizației Mondiale a Sănătății sugerează un minim de 50 de metri pătrați de spațiu verde pe cap de locuitor. Prin urmare, autoritățile trebuie să facă eforturi semnificative pentru a extinde spațiul verde. Cea mai bună modalitate de a atinge această țintă este prin accesarea de fonduri europene. Iată de ce consider că o astfel de declarație politică trebuia făcută ca un pas necesar în a atrage atenția asupra problemei spațiilor verzi care îi preocupă foarte mult pe locuitorii urbei botoșănene.

Fac acest demers și pentru a reaminti că, anul trecut, în numele dezvoltării ori a siguranței cetățenilor, sute de copaci au fost doborâți. Potrivit datelor făcute publice de către conducerea Agenției pentru Protecția Mediului, în 2008 au existat peste 250 de solicitări la sediul agenției pentru eliberarea de documente care să le folosească la doborârea de arbori. Cine taie un copac, plantează doi sau trei in loc, este una din recomandările transmise de către reprezentanții Agenției pentru Protecția Mediului Botoșani, la care ar trebui să subscrie orice cetățean al orașului. Din păcate însă, nu există o statistică referitoare la câți din cei care au recurs la tăieri de copaci au și plantat în loc. Iată de ce consider că trebuie realizată o statistică mai strictă a tăierilor de arbori, care sunt în fapt plămânii orașului, iar cei care încalcă legea și nu replantează copaci ca măsuri compensatorii pentru cei tăiați trebuie sancționați cu promptitudine si trebuie să suporte rigorile legii.

Fac un apel la locuitorii Municipiului Botoșani și la autoritățile locale să ia mult mai în serios problema conservării și extinderii spațiului verde pe cap de locuitor astfel încât botoșănenii să poată numi din nou urbea lor "orașul grădinilor".

    Dumitru Pardău - intervenție cu tema Cazinoul Vatra Dornei;

Domnul Dumitru Pardău:

"Cazinoul Vatra Dornei"

Mulți dintre dumneavoastră, dintre aceia care cunoașteți meleagurile bucovinene, va aduceți probabil aminte de aerul austriac pe care îl are stațiunea Vatra Dornei. De fapt vorbim de aerul austriac pe care l-a avut aceasta stațiune balneo-climaterică și pe care ar trebui sa îl refacem, să îl readucem în imaginea turiștilor care ne vizitează.

Una dintre activitățile de baza ale locuitorilor zonei Dornelor, pe lângă agricultura și exploatarea lemnului, este turismul. Exploatările miniere au fost închise, lăsând mare parte a populației fără un loc de muncă.

Turismul reprezintă activitatea care va salva zona, având în vedere că se află într-o arie binecuvântată din punct de vedere al peisajelor, al resurselor naturale etc. Vorbim de o stațiune cu renume, vizitată anual nu doar de turiști romani, ci din toată lumea, care vin pentru băi, schi, excursii, sporturi extreme și altele.

În ultimii ani s-au construit o serie de hoteluri și pensiuni noi, cele vechi au fost renovate, s-a rezolvat problema infrastructurii, beneficiem de o bază de tratament la standarde europene, serviciile turistice s-au îmbunătățit și diversificat evident. Din păcate, nimic din cele menționate mai sus nu a reușit să acopere marea pată neagră a stațiunii Vatra Dornei. Mă refer la ruina vechiului cazino, o clădire emblemă a localității, de o frumusețe deosebită, care astăzi impresionează doar negativ, ducându-ne cu gândul la imaginea unui cadavru. Clădirea se află în proprietatea Bisericii Ortodoxe Române, ceea ce ne împiedică să luăm orice măsură de conservare și reconstruire.

Personal, am folosit oportunitatea vizitei la Suceava a primului ministru Emil Boc și ministrului Vasile Blaga pentru a le prezenta, printre altele, situația dezastruoasă a acestei clădiri.

Cazinoul din Vatra Dornei a fost construit odată cu cel din Sinaia, existând doar două astfel de clădiri în țară, după modelul celui de la Karlovy Vary.

Facem un apel pe această cale către administrația locală, administrația județeană și Episcopie, cărora le solicităm să ia măsurile necesare în așa fel încât această clădire să fie emblemă pentru stațiunea Vatra Dornei și pentru turismul românesc, să nu fie dărâmată.

    Liviu Bogdan Ciucă - declarație politică: Reforma sistemului judiciar românesc, o necesitate;

Domnul Liviu Bogdan Ciucă:

"Reforma sistemului judiciar românesc, o necesitate"

Realizarea unui sistem judiciar independent, imparțial, credibil și eficient reprezintă o condiție necesară pentru supremația legii și a principiilor statului de drept. Măsurile de consolidare a independenței sistemului judiciar trebuie să ducă nu numai la afirmarea principiului separației puterilor în stat, dar și la aplicarea acestuia în practică. Reforma sistemului judiciar implică adoptarea unor noi coduri juridice, restructurarea instituțională, reformarea mentalităților care stau la baza funcționării sistemului actual, precum și eforturi financiare care trebuie asumate. Realizarea procesului de reformă este o prioritate a coaliției de guvernare care s-a angajat să furnizeze resursele necesare și să depună toate diligențele pentru adoptarea și punerea în aplicare a codurilor juridice.

Adoptarea proiectelor noilor instrumente judiciare din România va contribui de asemenea și la ridicarea monitorizării Comisiei Europene pe justiție, iar, pe de altă parte, adoptarea noilor coduri presupune și includerea în bugetele anuale a unor sume importante pentru reorganizarea instanțelor și parchetelor, pentru infrastructura acestora. Aceasta presupune ca pe un buget multianual, de cel puțin 5 ani, sistemul judiciar să fie considerat un domeniu prioritar de interes strategic și finanțat corespunzător.

Cu toate că, în ultima vreme, atunci când se vorbește de reforma justiției, totul se rezumă la reforma magistraturii, în realitate, justiția trebuie privită în mod global, ca un sistem, prin raportare la toate instituțiile implicate: Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești, Ministerul Public, Consiliul Superior al Magistraturii, Uniunea Națională a Barourilor din România, Curtea Constituțională și Avocatul Poporului. În plus, procesul de monitorizare a sistemului judiciar concluzionat prin ultimul raport al Comisiei Europene pe justiție, a relevat unele dificultăți cu privire la alocarea resurselor umane și financiare, necesitatea unui personal calificat, existența unui proces de recrutare obiectiv și transparent, accelerarea procedurilor judiciare, reducerea numărului de cauze pe rolul instanțelor pentru a evita întârzieri în soluționarea acestora, asigurarea accesului la informațiile de interes public privind soluționarea dosarelor, executarea corespunzătoare a hotărârilor judecătorești.

Se poate afirma că noile coduri juridice care vor fi supuse, în următoarea perioadă, spre dezbatere și adoptare Parlamentului vor duce la modernizarea și eficientizarea actului de justiție prin reducerea duratei proceselor pe rolul instanțelor, în special în materie civilă și penală, reducerea costurilor legate de administrarea justiției și a celor pe care justițiabilii le plătesc și care sunt de natură să se alinieze reglementărilor europene.

    Liviu Bogdan Ciucă - declarație politică: Pledoarie pentru bolnavii de cancer;

Domnul Liviu Bogdan Ciucă:

"Pledoarie pentru bolnavii de cancer"

Ignoranța, lipsa de informare, coroborată cu o implicare încă limitată din partea autorităților în acest domeniu, duc la diagnosticarea târzie a bolii și, ca urmare, tratamentul devine extrem de costisitor, agresiv, implicând mai multă suferință atât pentru pacient, cât și pentru familie. Din aceste motive, în foarte multe cazuri, vindecarea nu mai este posibilă. De aceea și percepția publicului este greșită, făcând din boala canceroasă un diagnostic fără milă, echivalentul condamnării la moarte.

În Uniunea Europeană, serviciile pentru pacienți, în special pentru cei ce suferă de boli incurabile sau care implică tratament pe termen lung, iau în considerare toate aspectele legate de calitatea vieții sau aspectele sociale implicate. În România nu există încă un sistem coerent de gândire în abordarea nevoilor complexe ale pacienților. De asemenea, nu există o cooperare inter-instituțională cu privire la problemele acestor pacienți. Cancerul este în prezent o importantă problemă de sănătate publică, fiind a doua cauză a mortalității la nivel național.

În România, copiii cu tumori maligne sunt diagnosticați tardiv, când afecțiunea se află în ultimele stadii, subliniază specialiștii în oncologie. Cel mai adesea, când copiii sunt atinși de o boală atât de gravă, părinții sunt dezarmați și descurajați în fața suferinței cumplite și a nenorocirii în care se găsesc. Mai mult, ei se confruntă cu un mediu medical care le este străin și ignorant prin mentalitatea sa, prin termenii de specialitate și prin nepăsare.

La nivelul județului Galați, în ultimul deceniu s-a dublat numărul cazurilor de tumori maligne la copiii cu vârste cuprinse între 1-14 ani. Astfel, la copiii între 0-1 an, dacă în anul 1995 s-a înregistrat un singur caz de tumoră malignă, în 2003 erau luate în evidență alte cinci cazuri, iar la sfârșitul anului 2006, încă trei cazuri de tumoră malignă au fost diagnosticate la sugari. Pe ansamblul grupei 1-14 ani, în anul 1995 au fost 14 cazuri noi de boli oncologice, dar, în 2006, numărul acestora ajunsese la 35 de cazuri.

În ciuda acestui fenomen alarmant, rețeaua de oncopediatrie din România continuă să se rezume la doar șase centre de diagnostic și tratament al bolilor oncologice la copii, situate în centre universitare tradiționale: București, Iași, Cluj, Timișoara și Târgu-Mureș. La nivelul județelor, nu există nici măcar câte un singur medic oncopediatru, aspect ce este inacceptabil. Lipsa medicilor oncopediatri la nivel județean nu permite depistarea precoce a bolilor canceroase la copii în condițiile în care, în stadii incipiente, multe dintre acestea sunt vindecabile. De aceea, mulți dintre copiii cu boli oncologice beneficiază târziu de tratament și adesea inutil. Viitoarele acțiuni și programe inițiate și dezvoltate de către Ministerul Sănătății, dacă ele vor exista, ar trebui să aibă în vedere conștientizarea opiniei publice cu privire la prevenirea, tratamentul și la serviciile disponibile în domeniu pentru persoanele bolnave de cancer; sprijinirea familiilor în care există persoane bolnave de cancer pentru înțelegerea problemelor create de această boală și facilitarea comunicării cu aceștia; informarea părinților cu copii bolnavi de cancer cu privire la boală, tratamente, clinici, drepturi legale și alte servicii utile

    Diana Adriana Tușa - declarație politică: Impozitarea agriculturii nu reprezintă o soluție pentru relansarea producției românești;

Doamna Diana Adriana Tușa:

Declarație politică: "Impozitarea agriculturii nu reprezintă o soluție pentru relansarea producției românești".

Declarația mea politică de astăzi se dorește a fi un semnal de alarmă în ceea ce privește introducerea de către Guvernul Boc a unor noi taxe și impozite într-un domeniu și așa vitregit. Este vorba de agricultură.

Țin să atrag atenția, pe această cale, Guvernului Boc asupra faptului că măsurile preconizate în vederea stimulării agriculturii românești nu au nicio legătură cu realitățile mediului rural românesc, ci, probabil, doar cu identificarea unor fonduri cu care să-și întrețină armata de rude și cunoștințe cazate temporar la Palatul Victoria.

Nu înțeleg însă de ce trebuie ca și agricultorii să fie cei care trebuie să plătească pentru neputința unui guvern incapabil, iată, să realizeze o strategie de dezvoltare durabilă a economiei românești în general și a sectorului agricol în mod particular.

Introducerea prin Legea bugetului de stat pe anul în curs a impozitului de 2,5% din valoarea grâului livrat de țărani către procesatori nu va contribui la relansarea producției autohtone, nu va conduce la scăderea procentului de produse agroalimentare pe care România le importă, cifrat acum la peste 75%, și nici nu va duce la scăderea evaziunii fiscale, așa cum se minte singur domnul ministru Pogea.

În condițiile în care se află agricultura românească, ce fel de guvern își permite să impună noi impozite și taxe pentru agricultorul român? Unul iresponsabil. Sau incapabil.

Domnilor guvernanți, probabil nu știți, dar realitatea românească de la sate este departe de cea a celorlalte state europene. Țăranul român folosește încă sapa, calul și căruța, în timp ce francezii plătesc litrul de motorină cu 0,5 euro, primesc subvenții de 350-380 de euro la hectar și au facilități la contractarea de credite pentru investiții.

În România, întregul guvern dorește ca "agricultura să devină în timp un contributor net la balanța comercială", dar prin măsurile pe care le adoptă dovedește că nu a descoperit încă modalitatea prin care să aplice acest deziderat. Iar agricultorii rămân doar cu vorbele: Să trăiți bine!

    Horea Dorin Uioreanu - declarație politică cu titlul Nepotismul dăunează grav României;

Domnul Horea Dorin Uioreanu:

"Nepotismul dăunează grav României"

La începutul anului, după înscăunarea sa pe fotoliul de premier al țării, Emil Boc promitea că îi va anihila pe toți cei care "sug sângele" poporului, pentru ca românii să trăiască mai bine și pentru ca economia românească să prospere. Când vorbea despre acești "vampiri", premierul Emil Boc se referea, desigur, la acei angajați guvernamentali, plătiți din bani publici, ale căror lefuri secătuiau bugetul de stat. Ultimele relatări din presă, dar și ultimele mișcări de personal din cadrul Guvernului demonstrează, însă, că adevărații beneficiari ai banului public fac parte din grupul prietenilor, cunoștințelor și apropiaților PD-L.

Ca prim exemplu, în vreme ce premierul Emil Boc anunța concedierea a peste o sută de oameni din Cancelaria primului-ministru, domnia sa îi aducea la București pe cei mai apropiați colaboratori ai săi de la Primăria Cluj-Napoca, cu scopul de a-l servi și proteja pe premier, gest care a costat contribuabilii acestei țări milioane de euro.

Și mai mult decât atât, în plin scandal al concedierilor masive, Boc și-a adus propria sa nepoată să lucreze la Guvern, gest complet lipsit de moralitate, care nu face decât să sublinieze adevărata natură politică a domniei sale, premierul României: demagogia. Desigur, Emil Boc a servit poporului o scuză jenantă, demnă de întrebările de la Radio Erevan: nu el a angajat-o la Guvern, ci șefa sa de cabinet (angajată tot de domnia sa) și nu e nepoată apropiată, ci rudă colaterală, de gradul 5.

Nu mai departe de zilele trecute, relatările din presă dezvăluiau o serie de practici neprofesioniste ale șefului Cancelariei primului-ministru, Cătălin Baba, care, conform modelului mentorului său, a intervenit, prin prisma funcției sale de decan, în favoarea unor membri ai familiei sale, pentru ca aceștia să beneficieze de un mic "ajutor profesional".

Ca tabloul să fie complet, aflăm că fiica președintelui Traian Băsescu, Elena Băsescu, va candida pe listele PD-L la Parlamentul European, asigurându-și astfel, un fotoliu confortabil la Bruxelles.

În 2004, Emil Boc îl acuza pe premierul de atunci, Adrian Năstase, că, din cauza nepotismului practicat de acesta, mii de tineri care și-ar dori o funcție guvernamentală sau administrativă au impresia că țara nu mai are nevoie de ei. Acum, cinci ani mai târziu, cei ce conduc România au căpătat tocmai acele metehne pe care Emil Boc le reclama, dovedind, astfel, o lipsă de responsabilitate morală în ceea ce privește actul guvernării care, iată, are de suferit din această pricină. Astfel, observăm cu neliniște cum țara este condusă și reprezentată la nivel internațional de niște oameni care, mai presus de competențele profesionale, au un mare avantaj: acela de a face parte din anturajul PD-L.

Domnule prim-ministru, domnilor guvernanți, vă reamintesc că această practică a nepotismului este una deosebit de dăunătoare democrației, concurenței și moralității, care ne duce, metaforic, înapoi în timp, în vremurile în care România era condusă de-o mână de oameni. Îmi permit să cred, însă, domnule premier, că afirmația pe care ați făcut-o în 2003, potrivit căreia "nepotismul afectează performanța instituțiilor de stat, împiedică accesul la funcții al unor persoane calificate și permite utilizarea fondurilor publice în interes personal" este încă un principiu al valorilor dumneavoastră morale și că niciodată nu veți aplica politica nepotismului într-un stat de drept, integrat în Uniunea Europeană, cum este România.

    Cristian Mihai Adomniței - declarație politică: Educația, o prioritate? Nu și pentru acest Guvern;

Domnul Cristian Mihai Adomniței:

"Educația, o prioritate? Nu și pentru acest Guvern"

Stimați colegi, după cum vă amintiți, în ceea ce privește domeniul educației, Guvernul PNL și-a asumat un obiectiv foarte important, și anume investiția în infrastructura sistemului, obiectiv pe care l-a și realizat pe parcursul mandatului 2004-2008. Fără îndoiala, acest lucru ar fi trebuit continuat și de noul Guvern dar, care, din păcate, plasează educația pe ultimul loc.

Constatăm cu stupoare că la nivelul Ministerului Educației nu există nici măcar un obiectiv care să ne demonstreze că educația și cercetarea vor avea prioritate, așa cum a fost în perioada guvernării PNL.

Toate statele care se confruntă cu criza economică iau în considerare educația și cercetarea ca și generatoare de forță de muncă puternică, capabilă să se adapteze, să suporte și reconversia profesională, iar un guvern inteligent trebuie să investească în educație.

În această perioadă grea, vom avea nevoie mai mult ca oricând de programe care să-i ajute pe tinerii care ies de pe băncile școlii să se descurce într-o economie care nu mai aduce bani, care nu mai creează locuri de muncă, o economie care se transformă.

Constat, fără uimire, că Guvernul Boc nu a respectat angajamentul asumat chiar de Președinte și de către partidele la putere, prin Pactul pentru educație, de alocare a 6% din p.i.b. pentru educație în perioada 2008 - 2013.

Acest guvern a alocat educației sub 6%, cu venituri proprii MEC, adică acele venituri improbabile, care provin din taxe colectate de instituție și ceea ce poate duce la riscul ca, de exemplu, universitățile să majoreze taxele pentru studii, pentru ca ministerul să poată colecta banii necesari.

În concluzie, Guvernul liberal a creat un proiect de legi ale educației care garanta minim 6% din p.i.b. pentru educație, a investit în infrastructură, așa cum și-a propus, și a preferat să nu inducă în eroare cadrele didactice cu promisiuni nefundamentate și cu scop pur electoral.

    Ionuț Marian Stroe - declarație politică cu titlul Administrația publică va fi condamnată la mediocritate;

Domnul Ionuț Marian Stroe:

"Administrația publică va fi condamnată la mediocritate"

Asistăm cu toții la încă o propunere măreață a guvernului Micului Mao dictată sau corectată, presupun, de la Palatul Cotroceni: "tăierea sporurilor salariaților din sectorul bugetar".

Această măsură se înscrie perfect în filozofia de guvernare a Cabinetului Boc, "Să ne facem că facem", și nu reprezintă nimic altceva decât un nou exercițiu demagogic al PD-L. Și în acest caz, ca și în altele ale filozofiei PD-L, economiile obținute sunt mult mai puțin importante decât alte eventuale efecte ale acestei măsuri.

Cel mai important dintre acestea: administrația publică va fi condamnată la mediocritate, iar oamenii cu performanțe profesionale vor părăsi sistemul. Un al doilea efect va fi amplificarea vulnerabilității corpului de funcționari în fața tentațiilor corupției.

Nu poți avea un aparat de stat eficient și corect fără să îl plătești în mod corespunzător. Aici nu vorbim despre excese salariale, așa cum pretindea ministrul Pogea, ci despre remunerații care abia dacă permit un trai decent. Dacă ar fi avut o minimă preocupare pentru sistemul bugetar, Guvernul ar fi căutat o soluție care să ofere, pe termen lung, garanțiile de performanță și corectitudine pe care cetățenii le așteaptă în relația cu instituțiile statului, la orice nivel.

Soluția este o lege de salarizare unitară.PNL își menține preocuparea față de elaborarea unui astfel de act normativ, iar parlamentarii liberali lucrează la acest proiect.

Ultimul aspect de reliefat în prezența declarație politică este legat de învățământ. Elevii, studenții și profesorii ar putea să nu mai primească subvenții pentru transport, iar legea care reglementează practica profesională și finanțarea acesteia ar putea fi abrogată, potrivit proiectului de ordonanță înregistrat la Guvern cu numărul 304 din 24 februarie 2009, prezentat în presă. Potrivit acestui document, Guvernul propune reducerea cheltuielilor bugetare în principal prin neacordarea salariului de merit, eliminarea primelor, a premiilor și neplata orelor suplimentare.

Mai mult, prin două articole de lege, 21 și 22, Guvernul propune să se reducă cheltuielile și prin renunțarea la subvențiile pentru transport și pentru practica elevilor și profesorilor.Mai exact, prin cele două articole s-ar putea modifica Legea nr.315/2006, astfel încât profesorii de peste 35 de ani să nu mai primească câte 100 de euro pentru materiale didactice și s-ar abroga Legea nr.258/2007, prin care, în prezent, se reglementează modul în care statul subvenționează stagiile de practică obligatorii pentru elevi și studenți și Legea nr.291/2007, care cuprinde prevederi despre decontarea transportului la elevi, studenți, pentru naveta în mediul rural.

Închei prin a trage un semnal de alarmă față de cele două aspecte prezentate și sper ca, de această dată, proverbul românesc cu referire la "mintea de pe urmă" să și funcționeze.

    Daniela Popa - declarație politică cu referire la Adoptarea codurilor juridice și reforma justiției;

Doamna Daniela Popa:

"Adoptarea codurilor juridice și reforma justiției"

În perioada următoare, Codul penal, Codul de procedură penală, Codul de procedură civilă și, ulterior, și Codul civil vor intra în dezbatere publică și parlamentară, la nivelul Legislativului urmând a se înființa două comisii care să analizeze cele patru proiecte de lege. Deși se pare că varianta asumării răspunderii pe coduri este tot mai agreată de majoritatea clasei politice doresc totuși să evidențiez că adoptarea lor prin votul parlamentarilor le-ar da o autoritate democratică.

Faptul că documentele sunt de o complexitatea deosebită și că ele s-au aflat în dezbatere publică mai multă vreme, ocazie cu care specialiștii în domeniu au avut ocazia să aducă amendamente, nu exclude necesitatea unei dezbateri parlamentare a legilor esențiale pentru sistemul judiciar. Procedura asumării răspunderii, în afară de aspectul rapidității nu are alte avantaje. Au mai fost cazuri de adoptare a unor legi prin această procedură, legi care ulterior au suportat modificări și corecturi fie din partea Parlamentului, fie din partea Curții Constituționale. Mai mult, Constituția și mecanismele parlamentare prevăd posibilitatea dezbaterii și adoptării unui proiect de lege în procedură de urgență, ceea ce se poate aplica și în acest caz.

În acest context, fac un apel la colegii din Guvern și Parlament pentru susținerea acelor mecanisme de dezbatere care ar aduce un plus de autoritate democratică celor patru coduri juridice.

    Daniela Popa - declarație politică cu referire la Creșterea îngrijorătoare a ratei șomajului;

Doamna Daniela Popa:

"Creșterea îngrijorătoare a ratei șomajului"

Criza economică își face tot mai simțită prezența în România. De la giganții industriei până la întreprinderile mici și mijlocii, salariații au din ce în ce mai multe îndoieli cu privire la siguranța locului de muncă. În perioada 1 octombrie 2008 - 31 ianuarie 2009, aproximativ 100.000 au fost disponibilizate.

Pe fondul crizei economice, firmele private sunt nevoite să recurgă la reducerea cheltuielilor, măsură echivalentă cu trimiterea angajaților în șomaj. În cel mai bun caz, dacă nu se disponibilizează oameni, angajatorii sunt nevoiți să reducă bugetele de salarii, fapt care duce nu la înghețarea salariilor, ci, mai rău, la reducerea acestora, în condițiile în care leul continuă sa se devalorizeze, iar alimentele și utilitățile continuă să se scumpească.

Peste 60% dintre companiile private din România vor face disponibilizări în 2009, pentru a reduce costurile, iar aproape 75% au scăzut deja bugetele de salarii previzionate pentru acest an. Reducerea bugetelor se bazează pe impactul așteptat al scăderii economice asupra firmei și de diminuarea cheltuielilor la nivel general.

Dacă autoritățile estimează doar 45.000 de șomeri până în octombrie, reprezentanții unor domenii-cheie din economie spun că sute de mii de români vor rămâne fără loc de muncă.

Conform datelor Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), în perioada octombrie 2008 - 31 ianuarie 2009, 92.000 de români au rămas șomeri, iar anunțurile primite de structurile județene ale ANOFM pentru perioada următoare arată un viitor sumbru. Dacă estimările inițiale anunțau circa 38.000 de viitori șomeri până în luna octombrie a.c., recent aceste estimări au fost modificate la peste 43.500 de persoane.

Iată câteva din județele cele mai afectate:

În Cluj, județul cu cea mai mare creștere economică, se estimează că până la 1 aprilie vor fi peste 10.000 de persoane care vor intra în șomaj, cele mai afectate sectoare fiind construcțiile, auto, textile, agricultura și chimia-petrochimia.

În județul Timiș, numărul șomerilor înregistrați a ajuns la 6.267, dintre care 3.662 beneficiază de indemnizații. Comparativ cu sfârșitul lunii octombrie, când se înregistrau 4.601 șomeri, din care 2.204 în plată, numărul disponibilizaților a crescut cu circa 25 de procente, astfel încât se crede că la finele primului trimestru rata șomajului va fi de 3% (adică peste 8500 șomeri).

În municipiul Sibiu, situația este dramatică: de la începutul anului, 10.297 de sibieni au rămas șomeri, iar numărul lor ar putea ajunge la 50.000 de șomeri.

În județul Brașov a crescut, în prima lună din 2009, cu 0,43 puncte procentuale, ajungând astfel la 4,76%. Numărul total al șomerilor a ajuns la 11.903, față de 10.655, cât erau în decembrie 2008. Pentru luna februarie au fost transmise notificări privind disponibilizarea a 1.741 persoane, de la 14 agenți economici, iar în martie vor fi concediate 788 de persoane.

În județul Iași, în următoarea perioadă vor fi disponibilizați un număr de 690 de angajați, rata șomajului crescând astfel de la 5,42% în luna decembrie 2008, la 5,74% la începutul anului 2009, potrivit datelor oficiale ale Agenției Județene de Ocupare a Forței de Muncă Iași. Pe fondul crizei, combinatele de utilaj greu din Iași au decis să facă reduceri de personal, respectiv 250 din cei 1.590 de angajați de la SC Fortus SA, în timp ce pe lista plecărilor voluntare de la combinatul siderurgic Arcelor Mittal Iași s-au înscris deja 120 din cei 650 de angajați.

În județul Prahova sunt, în prezent, 15.000 de șomeri aflați în plată cărora li se vor alătura circa 3.500 de persoane până la finele lunii aprilie. Situația este dramatică, având în vedere că în anul 2008, per total, 19 firme au disponibilizat 1.066 salariați, iar acum, în mai puțin de o lună, doar 12 societăți au anunțat trimiterea în șomaj a 1.406 angajați, în special din sectorul petrolier.

În județul Hunedoara, rata șomajului a crescut cu peste 2 la sută în doar două luni, iar peste alte două luni se pare că se va dubla. Dacă pe 30 noiembrie, acest indicator era de 5,13 la sută, la ora actuală el se situează la 7,3 procente. În total, conform intențiilor anunțate în scris la Agenția Județeană de Ocupare a Forței de Muncă, de către angajatorii din județ, până în luna aprilie, 2.500 de muncitori vor rămâne fără loc de muncă.

În județul Maramureș, în primele trei luni ale anului, peste 600 de persoane și-au pierdut sau își vor pierde locurile de muncă. Rata șomajului în ianuarie a fost de circa 3,8% și va crește până la 3,9% în februarie, respectiv 4% în luna martie, lună în care sunt anunțate alte 430 de concedieri, în special din cadrul foștilor mari coloși industriali, Cuprom și Remin.

În județul Mureș, numărul total de șomeri este de 12.094, respectiv o rată a șomajului de 4,85%.

În județul Arad sunt prognozate pentru perioada februarie - mai un număr de 1.751 de disponibilizări, cele mai multe, 677, fiind din industria auto, respectiv fabricile care produc subansamble pentru mașini.

În județul Argeș, în perioada februarie-aprilie 2009, numărul de persoane disponibilizate va fi de 2.220.

Prognozele privind șomajul pe domenii de activitate sunt îngrijorătoare: în sectorul construcțiilor se anunță 200.000 de șomeri până la sfârșitul anului, în industria textilă peste 120.000 de șomeri, în industria auto 100.000, în industria chimică și petrochimie 30.000-40.000, iar în industria agroalimentară, în jur de 30.000 de șomeri.

În acest context, acordarea subvențiilor în agricultură, măsurile fiscale, în special neimpozitarea profitului reinvestit, o mai bună coordonare în accesarea fondurilor europene destinate IMM-urilor și mediului rural, sunt măsuri pe care Guvernul trebuie să le pună în aplicare, de urgență, astfel încât efectele crizei să fie diminuate.

    Daniela Popa - declarație politică cu referire la Amplificarea sentimentelor antiromânești în Italia;

Doamna Daniela Popa:

"Amplificarea sentimentelor antiromânești în Italia"

În ultima perioadă, relațiile româno-italiene sunt tensionate ca urmare a unor infracțiuni, între care violuri și jafuri, în care au fost implicați cetățeni români sau presupuși imigranți români, atât ca autori, dar și ca victime. Autorități și demnitari italieni, opinia publică, precum și presa au adoptat în ultimele săptămâni un discurs și o atitudine tot mai agresive la adresa comunităților românești în ansamblu.

La scurt timp după pronunțarea sentinței în cazul Mailat, la sfârșitul lunii ianuarie, presa italiană relata cazul unui viol săvârșit de doi indivizi cu accent est european, probabil români.Violatorii nu au fost găsiți până în prezent, dar mass-media începuse deja incitarea antiromânească.

Pe 23 ianuarie, patru români atacă un cuplu de italieni. Pe femeie o violează, iar pe bărbat îl încuie în portbagaj. Infractorii au fost prinși repede, iar presa valorifică la maxim cazul. Arestarea celor patru a avut loc noaptea, dar au fost aduși la sediul poliției la o oră de maximă audiență pentru televiziunile italiene care au fost invitate la fața locului. În scurt timp, toate televiziunile transmit scenele din fața sediului poliției în care o mulțime de oameni (adunată la fața locului în urma unor apeluri prin SMS, potrivit dezvăluirilor din presă) care încearcă să-i linșeze de infractori.

După alte două săptămâni, o adolescentă de 14 ani și prietenul său au fost acostați de doi indivizi într-un parc, jefuiți, iar fata violată. Poliția a arestat doi suspecți, cetățeni români de etnie maghiară, dintre care unul nu recunoaște fapta, iar altul a retractat ulterior. În tot acest timp, televiziunile italiene au transformat urmărirea și arestarea celor doi români într-un adevărat spectacol mediatic, aducător de audiență.

Alte cazuri în atenția opiniei publice sunt cel în care un român beat a omorât doi italieni la volanul unei mașini furate și cel în care un altul a încercat să fure o mașină și a luat la bătaie pe proprietarul acesteia și pe doi polițiști care l-au surprins asupra faptului.

Totul culminează cu o crima făptuită de doi români, soț și soție, care l-au asasinat pe administratorul imobilului în care locuiau, un bătrân în vârstă de 63 ani, pentru a nu plăti chiria.

Pe fondul unei puternice mediatizări a cazurilor expuse mai sus au început și actele de agresiune cu autori necunoscuți îndreptate împotriva conaționalilor noștri, cum este cazul cetățenilor români bătuți după un marș al mișcării de extremă dreaptă "Forza Nuova". Imediat după ce manifestanții au rupt rândurile, patru români nevinovați au fost agresați într-un fast-food turcesc de un grup de 20 de italieni mascați.

Fără îndoială că orice act de infracțiune ne revoltă și pe noi, dar de la a-i judeca pe cei care au comis o infracțiune și până la a blama și condamna o națiune întreagă este cale lungă. Indiferent că întreaga campanie negativă la adresa românilor, susținută de presa italiană, se desfășoară cu încurajarea unor reprezentanți ai clasei politice sau nu, un lucru este cert: toate aceste tensiuni nu pot fi dezamorsate și soluțiile nu se pot impune decât prin calea dialogului. Atitudinile discriminatorii sau cele care fac apel la violență nu au alte consecințe decât agravarea situației.

În acest context, îmi exprim speranța că întâlnirea dintre ministrul român de externe, Cristian Diaconescu, și omologul său italian Franco Frattini este un prim pas spre stoparea valului de furie care se răsfrânge asupra cetățenilor români nevinovați, care muncesc și trăiesc în Italia. Dialogul instituțional este calea spre rezolvarea infracționalității cu condiția respectării drepturilor omului și a drepturilor ce decurg din calitatea de cetățeni ai Uniunii Europene.

    Mihail Boldea - declarație politică: Imaginea negativă a României reînvie în mediile internaționale;

Domnul Mihail Boldea:

"Imaginea negativă a României reînvie în mediile internaționale"

De câteva săptămâni, România este, oare pentru a câta oară, în centrul atenției opiniei publice internaționale. Și tot ca de obicei, numele nostru a fost asociat cu partea negativă a știrilor din presa internațională. Și asta nu pentru că subiectele pozitive ar fi lipsit , dar, din păcate, scara de valori în a aprecia interesul pentru o știre de presă diferă fundamental în lume față de România. Așa încât continuăm să fim subiectul unor știri deloc măgulitoare care induc opiniei publice internaționale o părere eronată despre societatea românească, în general, și despre noi ca români, în special.

Să fim realiști și să recunoaștem față de noi că procentul celor care știu ceva mai multe despre România este destul de mic. În general se știe despre corupție, despre Dracula, că avem o agricultură la nivel de plug de lemn tras de cai, un potențial turistic nevalorificat și....mai nou, violatori, hoți și criminali. Și atunci este perfect normal să fim percepuți prin prisma informațiilor de presă.

În momentul în care ești zilnic capul de afiș în topul violurilor și furturilor, trebuie totuși să reacționezi și să încerci să-ți speli imaginea. Sau ce se mai poate din ea. Stimați colegi, am reușit să îngrozim Italia. Faptul că zilnic suntem citați de mass-media peninsulară ca fiind făptuitorii unor fapte dintre cele mai sângeroase depășește deja limita unor percepții de imagine și devine o problemă socială. Nu contează că nu suntem singuri pe această listă, important este că suntem. Nu contează nici naționalitatea concetățenilor noștri implicați în astfel de fapte, pentru că acolo ei sunt cu pașaport românesc și sunt percepuți ca fiind români. Cum nu contează nici faptul că, procentual vorbind, cei mai mulți infractori sunt tot italieni, dar asta numai pentru că numeric sunt și cei mai numeroși în propria lor țară. Faptele unor cetățeni români din Italia ultimelor săptămâni nu mai pot fi considerate ca fiind cazuri izolate sau particulare, ci deja sunt atacuri la imaginea României și a tuturor cetățenilor onești care au ales să rămână și să trăiască în țara lor. Nu cred că vreunul dintre noi dorește să fie privit aprioric ca un infractor, odată ce a depășit granițele României.

Situația în care s-a ajuns depășește puterile Ministerului Afacerilor Externe. Este necesar un întreg proces de reeducare la nivelul inferior al claselor sociale și acest lucru nu poate fi făcut nici la nivel de Guvern, nici la nivel de Parlament. Este necesară implicarea activă a liderilor locali, indiferent că se consideră rommi sau rromi. Este vorba despre imaginea noastră, a tuturor, și indiferent de faptul că adevărul doare, trebuie făcut public. Numai prin măsuri coercitive ferme, societatea românească va putea să-și deschidă un nou drum în Europa. Toți acești răufăcători sunt cetățeni români și este de datoria noastră să-i pedepsim pentru răul făcut acestui neam.

    Mihail Boldea - declarație politică: Corupția din sistem;

Domnul Mihail Boldea:

"Corupția din sistem"

În raportul de monitorizare asupra justiției, prezentat pe data de 12 februarie 2009, singura instituție a cărei activitate a fost apreciată favorabil de către Comisia Europeană a fost Direcția Națională Anticorupție. Merită amintit acest lucru pentru că, la nivel național, DNA nu se bucură de cea mai mare simpatie și apreciere a activității sale. Personal, cred că este și normal, pentru că activitatea procurorilor acestei instituții a zdruncinat liniștea multor demnitari din România.

Stimați colegi, nu vreau nicidecum să spun că DNA funcționează astăzi la turație maximă. Există, încă, din păcate, o serie de piedici care frânează activitatea acestei instituții, fie de natură politică, fie de natură legislativă, care conduc la tergiversarea, uneori indefinită, a dosarelor. Aș remarca aici inclusiv ultima inițiativă a domnului Chiuariu privind suspendarea de drept a cauzei, în cazul invocării excepției de neconstituționalitate. Cei care au o relativă pregătire sau experiență juridică, știu că cele mai multe dosare de urmărire rămân nesoluționate tocmai din pricina unor vicii de procedură.

Cred că cea mai importantă mutație în anchetarea și judecarea spețelor privind actele de corupție, trebuie să vizeze abandonarea demersurilor anterioare privind supremația literei legii și deplasarea centrului de greutate pe spiritul acesteia.

Doamnelor și domnilor, noile coduri de procedură, precum și sprijinul politic și legislativ al Parlamentului Românie, trebuie să conducă la o mai mare eficiență a acestei instituții.

Situația este cu atât mai stringentă, în acest an și în anii următori, cu cât ultimul raport al instituției arată o creștere fără precedent a sesizărilor instanțelor privind infracțiunile de corupție, în special cele privind evaziunea fiscală. Cred că fiecare cetățean trebuie să cunoască faptul că astfel de acte de corupție produc prejudicii uriașe, estimate de DNA la peste 530 milioane de lei, la care se adaugă și peste 237 milioane de euro. Eu cred că nu mai are sens să ne întrebăm, în aceste condiții, de ce bugetul de stat este auster, de ce nu găsim soluții financiare pentru finanțarea proiectelor de infrastructură, când toate acestea se află numai la latitudinea noastră, prin sprijinul acordat singurei instituții care poate înlătura acest flagel, DNA.

Personal, voi sprijini orice demers care va conduce la o mai mare celeritate în întocmirea corectă a rechizitoriilor și judecarea dosarelor de corupție, fapte care prejudiciază funcționarea instituțiilor statele și banii publici.

    Relu Fenechiu - declarație politică intitulată Desființarea Cancelariei - un mod de justificare a concedierilor abuzive;

Domnul Relu Fenechiu:

"Desființarea Cancelariei - un mod de justificare a concedierilor abuzive"

Prim-ministrul Emil Boc a declarat la sfârșitul săptămânii trecute că în maxim 10 zile va desființa Cancelaria sa și și-a motivat decizia prin faptul că aceasta funcționa ca un guvern paralel. Prin acest gest, prim-ministrul, în maniera sa caracteristică, urmărește două scopuri.

Unul reprezintă sau, mai precis, se vrea a fi o lovitură de imagine. Premierul Emil Boc pozează în fața opiniei publice într-un personaj care aplică pe "propria piele" măsurile anticriză. Evident, într-o primă instanță, scopul a fost atins. Anunțul premierului Boc a fost și încă este intens mediatizat. În realitate, "sacrificiul" premierului este unul de operetă, pentru că de fapt se desființează o entitate care poartă numele de Cancelarie și se va înființa o altă entitate, cu un alt nume, dar cu atribuții similare. Prim-ministrul a recunoscut că nu va renunța la angajații săi care au fost aduși de la Cluj. Dacă ar fi renunțat la acești angajați sau măcar la o parte dintre aceștia, atunci aș fi putut să mă gândesc că este vorba de un gest sincer al premierului. Evident, nu este vorba de așa ceva. Încă odată, opinia publică este indusă în eroare de prim-ministrul Emil Boc. De altfel, de luni bune, chiar înainte de a deveni prim-ministru, a induce în eroare opinia publică a devenit o banalitate, un mod de lucru pentru Emil Boc.

Cel de-al doilea scop al deciziei prim-ministrului este însă unul grav și totodată scandalos. El are rolul de a justifica concedierile în masă ale funcționarilor de la Cancelarie și de a eluda legea în ceea ce-i privește pe aceștia. Atrag atenția că nu este vorba de consilieri personali, consilieri de stat, sau alți apropiați ai fostului prim-ministru, ci de angajați normali ai instituției, mulți fiind fără culoare politică. Prin așa-zisa desființare a Cancelariei, premierul Emil Boc reușește să evite un val de procese în justiției prin care angajații urmau să conteste concedierile abuzive. Dacă nu ar fi recurs la acest artificiu, așa-zisa desființare a Cancelariei, premierul Emil Boc ar fi pierdut cu siguranță toate procesele intentate de angajații concediați și, în afară de imensul deficit de imagine, ar fi fost obligat să plătească petenților salariile de care au fost privați în mod abuziv. Și sumele - deloc mici, ținând cont de durata proceselor - ar fi fost suportate de la buget. Or, în situația în care se desființează Cancelaria, concedierea devine legală, iar angajații nu se mai pot adresa justiției. Ne aflăm în fața unei modalități rușinoase de a da oameni afară. Nici măcar pe timpul comunismului nu existau astfel de proceduri. Dacă prim-ministrul - din motive pe care numai el le știe - considera că nu poate lucra cu respectivii angajați, atunci ar fi trebuit să depună toate diligențele pentru ca persoanele respective să primească posturi relativ similare în alte instituții ale statului. Dar atunci când singurele tale preocupări este să-ți transformi fostul șofer în demnitar al statului, nu mai poți să te gândești și la ceilalți oameni.

PS. Am înțeles că prim-ministrul Emil Boc nu renunță la legea care să elimine posibilitatea cumulării salariului cu pensia. Atrag atenția domnului Emil Boc că, afirmând că nu este normal ca un cetățean să primească de două ori bani de la stat - aceasta a fost esența unei declarații televizate - induce din nou în eroare opinia publică. Pensia nu reprezintă un ban primit de la stat. Pensia reprezintă un drept al cetățeanului care ani de zile a cotizat la stat la fondul de pensii.

    Virgil Pop - declarație politică cu titlul Salariul și pensia nu sunt beneficii de la stat;

Domnul Virgil Pop:

"Salariul și pensia nu sunt beneficii de la stat"

Sâmbătă, pe un post de televiziune, prim-ministrul Emil Boc a anunțat că va trimite Parlamentului, în două săptămâni, un proiect de lege care va interzice celor cu pensii speciale să aibă și salariu de la stat. Premierul și-a argumentat intenția declarând următoarele: "Cei care au pensii speciale și sunt și angajați la stat trebuie să aleagă între cele două. Nu poți să iei de două ori de la stat un beneficiu, trebuie să alegi"

Cea de a doua teză a declarației denotă faptul că premierul fie este în eroare, fie acționează cu rea credință. În nici un caz, nici salariul și nici pensia nu reprezintă un beneficiu. Salariul reprezintă un drept financiar acordat unei persoane pentru o anumită prestație, iar pensia reprezintă, de asemenea, un drept financiar pentru o prestație din trecut. Deci nu este vorba de niciun beneficiu. Teza este criticabilă și prin faptul că, în cazul pensiei, este vorba de fapt de o reîntoarcere la cetățean a sumei cu care acesta a creditat statul prin sistemul de cotizații. Deci, în nici un caz "pensia nu o dă statul" așa cum se exprimă unii.

Guvernul intenționează să vină în Parlament cu această lege restrictivă, după ce, la începutul anului, o ordonanță de urgență cu un conținut similar a fost declarată neconstituțională, atât pe fond, cât și pe procedură. Deși și astăzi există oficiali care susțin, încercând să manipuleze opinia publică, cetățenii că decizia de neconstituționalitate a vizat doar aspecte procedurale, documentul Curții Constituționale îi contrazice. Următorul extras din dispozitivul Curții Constituționale este edificator în acest sens:

Analizând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, potrivit susținerilor Avocatului Poporului, Ordonanța de urgență a Guvernului nr.230/2008 contravine dispozițiilor constituționale sub mai multe aspecte. Unele dintre aceste aspecte pun în discuție constituționalitatea extrinsecă a actului normativ, în timp ce altele se referă la conținutul reglementării în sine. Interdicțiile și obligațiile impuse prin ordonanță afectează prin limitare atât dreptul la pensie prevăzut de art.47 alin.(2) din Constituție, cât și dreptul la muncă consacrat prin art.41 din Legea fundamentală.

Este adevărat, în proiectul de lege preconizat de Guvern, sunt vizate doar anumite categorii profesionale: magistrați, parlamentari, funcționari publici parlamentari, militari diplomați, personalul aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă, personalul din armată, poliție sau din sistemele militare speciale. În nici un caz nu pledez pro domo și mă refer la faptul că și parlamentarii ar puterea intra sub incidența legii. Este adevărat, toate categoriile profesionale enumerate anterior beneficiază de o pensie în echivalentul a 80% din veniturile ultimului an de muncă. Da, este o pensie substanțială. Numai că guvernul nu ține cont și de un alt aspect.

Cu unele excepții - și aici trec parlamentarii și funcționarii publici parlamentari - toate celelalte profesii sunt unele de mare responsabilitate și, de ce nu, de mare risc. Specialiști în domeniile mai sus enumerate nu apar pe bandă rulantă. De aceea, a-i obliga să se retragă din activitate - în fapt, acesta este scopul real al legii - reprezintă un pericol pentru instituțiile din care fac parte, care ar putea fi private de specialiști indispensabili. Îmi exprim speranța că o astfel de lege nu va ajunge să fie adoptată. Dacă există cineva care să considere că sistemul prin care se pensionează anumite categorii profesionale este unul exagerat, atunci nu are decât să modifice legile speciale din domeniile respective. Dar, a interzice unele drepturi frizează un derapaj de la democrație care trebuie evitat.

    Tinel Gheorghe - despre Cum nu poate performa managementul primarului liberal al Municipiului Urziceni - Ialomița;

Domnul Tinel Gheorghe:

"Cum nu poate performa managementul primarului liberal al Municipiului Urziceni- Ialomița"

Ultimele 4 luni au însemnat din punct de vedere politic un recul pentru Municipiului Urziceni. Amenințat după alegerile parlamentare din noiembrie 2008 cu pierderea majorității în Consiliul local, primarul liberal Constantin Sava aplică legile țării după bunul plac. Astfel, deși consilierii PD-L Biți Aurica și Mitrică Ion au demisionat din partid încă din luna noiembrie a anului 2008, unul pe caz de boală iar celălalt din motive de părăsire a partidului, primarul liberal refuză sistematic convocarea unei ședințe ordinare a Consiliului local prin care următorii doi consilieri ai PD-L să fie validați.

Situația este similară și pentru cei doi noi consilieri ai PSD, care nu pot fi validați tot din lipsa convocării unei ședințe ordinare a Consiliului local de către primarul orașului. Astfel, în toată această perioadă, primarul liberal Constantin Sava a "guvernat" numai prin ședințe extraordinare. Cum poți jura că respecți Constituția și legile țării atunci când ești învestit în funcție, când tu încalci sistematic tocmai legile după care se ghidează funcționarea în condiții normale a administrației publice locale, Legea 215/2001, republicată?

Cum poți spune că respecți interesul cetățenilor când tu le iei tocmai cel mai important drept, și anume acela de a fi reprezentați în Consiliul local de către cei pe care i-au ales?

Codul penal sancționează la articolele 246-250 completat cu art. 258, abuzul contra intereselor persoanei săvârșit de un funcționar, indiferent de ce natură este el, în exercițiul atribuțiilor sale de serviciu.

De ce trebuie oare să ajungem de fiecare dată ca pentru aplicarea corectă a legii, în spiritul si litera ei, să ne adresăm organelor abilitate? Nu cred că primarul liberal Sava Constantin mai poate continua la Urziceni o politică ce aduce aminte de cea practicată până în 1989, precum nu cred că cei din conducerea centrală a Partidului Național Liberal au cunoștință de practicile abuzive ale acestuia sau ar încuraja în orice chip asemenea comportament.

    Constantin Chirilă - aducerea în atenție a unui sector prioritar pentru economia românească: agricultura;

Domnul Constantin Chirilă:

Doresc să vă aduc în atenție un sector pe care îl consider prioritar pentru economia româneasca: agricultura.

Avem o țară cu suficiente resurse, dar importăm legume, lapte și carne. Considerată o cenușăreasă a agriculturii, legumicultura românească a fost abandonată în favoarea importurilor. România a devenit piața de consum pentru tomate, castraveți, cartofi și alte legume importate din Turcia, Spania sau de aiurea. Actuala producție internă este insuficientă și este ținta speculatorilor, care ajung sa impună pe piață prețuri mult prea mari pentru buzunarele românilor.

Producția legumelor nu este ușoară și necesită un sistem de irigații funcțional. Aminteam într-o declarație anterioară despre faptul că deșertificarea din sudul țării va conduce la distrugerea calității solului. Multe familii de agricultori nu mai pot trăi din producția de legume pentru că nu își mai pot permite să plătească tarifele de irigații. Pe lângă problema socială care ajunge ca o povară suplimentară pentru bugetul național, ne îndreptăm cu pași rapizi spre situația în care, atunci când vom putea ajuta oamenii să facă irigații, aceștia să nu mai aibă soluri fertile. În guvernările de până acum, sectorul de irigații a avut un singur scop: punerea unor oameni agreați politic în anumite funcții ca să le dăm un salariu.

Criza financiară nu ne mai permite să ne jucăm cu economia românească. Agricultura are nevoie de irigații, ceea ce înseamnă că are nevoie de o Administrație Națională a Îmbunătățirilor Funciare care să facă o politică de prețuri adaptată pe realități. Actualul sistem impune prețuri diferențiate, în funcție de costurile de pompare, ceea ce înseamnă că avem o agricultură bazată pe noroc. Ai noroc să deții terenuri unde costă puțin apa, e bine, poți face orice dorești. Însă, ce putem face în Dobrogea, unde numeroase terenuri sunt situate în zonele scumpe, iar această zonă are nevoie disperată de irigații.

Consider ca Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale trebuie să își ia foarte în serios rolul de susținător al dezvoltării rurale și să susțină agricultura prin regândirea metodelor de sprijin a agriculturii prin tarife decente la irigații. De asemenea, trebuie încurajată apariția structurilor de tip cooperatist, atât în partea de producție, cât mai ales în partea de comercializare a produselor agricole.

    Petru Movilă - declarație politică: Cum ne furăm singuri căciula;

Domnul Petru Movilă:

"Cum ne furăm singuri căciula"

Un județ mare înseamnă un potențial de dezvoltare mare, dar și greutăți pe măsură. Una dintre problemele cu care se confruntă Iașiul o reprezintă lipsa unui aeroport internațional modern. Și, totuși, am fi putut rezolva această chestiune încă de la sfârșitul anului trecut. Nu a existat însă voință politică sau mai bine zis bunăvoință din partea conducerii Consiliului județean.

Se știe că demararea lucrărilor pentru modernizarea pistei de rulare a aeroportului trenează din pricina nerezolvării problemei terenurilor limitrofe. Acestea se află în posesia unor persoane fizice sau juridice. Dar ce a făcut Consiliul județean pentru rezolvarea acestei chestiuni? În septembrie 2008, în urma unei expertize, s-au stabilit compensațiile bănești pe care ar fi trebuit să le primească proprietarii terenurilor. Fondurile necesare proveneau de la Guvernul României. Dar, în octombrie, conducerea Consiliului județean cerea efectuarea unei contraexpertize. Ca situația să devină și mai ciudată, tot atunci Consiliul Județean declara de utilitate publică de interes local lucrarea "Modernizare Aeroport Internațional Iași". Expropriatorul devenea Județul Iași, iar toți cei care dețin terenuri în zonă trebuiau să se supună acestei hotărâri. Și, totuși, nu s-a întâmplat nimic de atunci! Un județ mare are nevoie în fruntea sa de oameni mari, care să propună proiecte mari.

De ani de zile însă, noi, ieșenii, ne furăm singuri căciula. Marile proiecte ale Iașiului, fie că vorbim de modernizarea aeroportului Iași, de șoseaua de centură, de autostrada est-vest sau de Spitalul de urgență, se blochează taman din vina celor care ar trebui să le transpună în practică.

Nu știu ce mecanisme ascunse stau la baza deciziilor controversate ale conducerii Consiliului județean, dar știu că în lipsa unei colaborări sincere între toți factorii de decizie proiectele importante ale Iașiului vor rămâne tot pe hârtie.

Doar împreună putem reuși să schimbăm în bine viața ieșenilor!

Vă mulțumesc.

    Eugen-Gheorghe Nicolăescu - declarație politică cu privire la Medicamente compensate mai scumpe și mai puține;

Domnul Eugen-Gheorghe Nicolăescu:

"Medicamente compensate mai scumpe și mai puține"

Printr-o hotărâre de Guvern s-a aprobat ca pensionarilor care au o pensie mai mică de 600 lei, medicamentele compensate din lista B, pentru care compensarea se face cu 50% din prețul de referință, se vor vinde acestei categorii de pacienți cu o compensare de 90% și în limita unui plafon lunar de 300 lei.

Acest lucru înseamnă că un pensionar cu o pensie de până la 600 lei, primește de la medic o rețetă cu medicamente compensate, din lista B, dar decontarea de la 50% compensare la 90% se va face în limita lunară a 300 lei. Diferența de compensare de la 50% la 90% se va realiza din taxa pe viciu, introdusă de guvernul liberal în 2006, tocmai pentru a crește finanțarea sistemului de sănătate.

Dar, ca orice faptă anunțată de Guvernul FSN (PD+PSD), asistăm mai mult la exerciții de imagine decât la ajutorarea efectivă a celor care au nevoie.

În general, în lista B, la care compensarea se face 50% din prețul cel mai mic al medicamentului care astfel devine de referință, se găsesc medicamente originale, numitele branduri, care sunt cele mai scumpe și al căror preț depășește deseori valoarea de 300 lei.

De regulă, rețetele cu medicamente din lista B sunt rețete pentru patologii deosebite, iar prețul acestora se duce cu mult peste 300 lei. Cu alte cuvinte, deși se promite mult se dă puțin, în cel mai bun caz se poate acoperi diferența de majorare a prețului medicamentelor de la 1 februarie 2009, de 10%.

Întrucât sumele de transferuri de la Ministerul Sănătății la Casa Națională de Asigurări de Sănătate prevăzute în bugetele celor două instituții, tocmai aprobate de Parlament, sunt mai mici decât în anul 2008, asta poate să aibă ca efect diminuarea altor programe naționale de sănătate la care contribuia și statul, iar prin acest nou proiect să ia din alocările celorlalte programe.

Dar mai este și ipoteza pe care o susțin, și anume că, prin plafonarea lunară la 300 lei a compensării de la 50% la 90%, de fapt nu se cheltuie nimic în plus și ca atare nu este nevoie de suplimentarea sumelor aferente medicamentelor compensate din bugetul CNAS. Care este oare adevărul? Ministerul Sănătății este obligat să transmită public fundamentarea acestei acțiuni și modul ei de soluționare legală și financiară.

Cer public ministrului sănătății să prezinte opiniei publice toate datele referitoare la această nouă încercare de mituire a electoratului.

    Cosmin Mihai Popescu - referire la Curățarea infracționalității din sistem;

Domnul Mihai Cosmin Popescu:

"Curățarea infracționalității din sistem"

În ultima vreme au ieșit la iveală sute de nereguli constatate în interiorul structurilor Ministerului Administrației și Internelor, între care acuzații care au privit fie acte de corupție săvârșite tocmai de cei care trebuie să ne apere de ele, fie permise auto eliberate unor cetățeni care nici măcar nu știu să se semneze, fie trafic de toate felurile și chiar sprijin acordat grupărilor infracționale.

Discuțiile și acuzele privind acuzarea sistemului cred că trebuie abandonate și înlocuite de acțiunea noastră în curățarea sistemului. Încrederea cetățenilor, atât de mare în instituțiile Ministerului Administrației și Internelor, trebuie recâștigată. Știm cu toții că încrederea se câștigă extrem de greu și cu eforturi foarte mari și din pricina unor astfel de acuze se poate pierde foarte repede.

Stimați colegi, încrederea în structurile statului este vitală. Dacă cetățenii își vor pierde încrederea, mai ales într-o perioadă de criză, nu știu, sincer, cum vom gestiona situația.

Cetățenii nu trebuie să mai judece structurile statului doar după situațiile particulare care se petrec în diferite zone ale activității sociale și economice, pentru că toate aceste structuri au oameni care-și fac datoria și oameni care nu își au locul acolo. Eforturile noastre trebuie să se concentreze pe scoaterea din sistem a acelora care nu-și au locul în sistemul administrației și internelor.

Dezbaterile din ultimul timp legate de salarizarea, drepturile polițiștilor sau încadrarea a peste 2.000 de noi angajați, trebuie analizată cu mare seriozitate. Știu că suntem într-un an marcat de criză, de o încetinire a ritmului creșterii economice și de constrângeri bugetare severe, însă cred că siguranța cetățeanului și curățarea sistemului este o prioritate chiar și în aceste condiții grele.

Nu trebuie să vă amintesc că o mare parte a infracționalității exportate până mai acum în țările occidentale, începe să se întoarcă acasă și că prin imigrație o să avem chiar și noi probleme cu imigranți din Asia sau chiar Europa extracomunitară. Și atunci ce vom face?

Este foarte important ca nivelul de autonomie al autorităților locale să crească, pentru că ordinea publică și siguranța cetățeanului nu pot fi controlate printr-un buton magic de la București. Singurii care pot gestiona cel mai bine atât poliția locală, cât și educația, sănătatea, serviciile publice sunt cei din administrația locală.

    Stelică Iacob Strugaru - declarație politică: Abandonul școlar, încotro?;

Domnul Stelică Iacob Strugaru:

"Abandonul școlar, încotro?"

În calitatea mea de deputat, în circumscripția electorală Botoșani, colegiul uninominal nr. 4 Dărăbani, nu pot să nu observ că în județul pe care-l reprezint, pe lângă sărăcie, un șomaj ridicat, lipsa investițiilor străine și autohtone în zonă, ponderea mare a agriculturii în p.i.b.-ul local, își fac locul și alte fenomene sociale extrem de îngrijorătoare.

Când spun asta, mă gândesc la copiii noștri care, pe zi ce trece, fie abandonează școala, fie au rezultate din ce în ce mai slabe la învățătură. Zilele acestea, elevii din clasele a șaptea și a opta au absentat în masă de la sesiunea specială a testării Ministerului Educației și Inovării. Această sesiune a fost organizată pentru cei care au absentat de la evaluare în primul semestru de școală.

Nu pot să nu mă întreb și să nu vă întreb ce se va întâmpla cu acești copii. După ce familiile lor se zbat, în cea mai mare măsură, într-o sărăcie lucie, nu pot să nu mă gândesc că și copiii lor vor avea un viitor asemenea.

Pentru ce, stimați colegi, ne-am luptat cu toții pentru ca educația din România să aibă un buget de 6% din p.i.b. Pentru ce concepem politici și legislație dacă nu pentru viitorul copiilor noștri, de oriunde ar fi ei, de la Botoșani, Mehedinți, Constanța sau București.

Rostul intervenției mele este acela de a trage un semnal de alarmă că tot efortul nostru în a construi o Românie democratică și prosperă nu va avea nici un sens dacă nu o gândim pentru urmașii noștri, pentru copiii noștri, pentru cei care-i dorim mai educați, mai sănătoși și cu mult mai multe perspective profesionale decât au în prezent.

    Nini Săpunaru - declarație politică cu titlul «Din serialul Vrăjile electorale PD-L-PSD, episodul Creșterea pensiilor»;

Domnul Nini Săpunaru:

«Din serialul "Vrăjile electorale PD-L-PSD", episodul "Creșterea pensiilor"»

Prezenta declarație politică abordează din nou problema pensionarilor din România în condițiile în care criza economică care se anunță în 2009 va afecta nivelul de trai al acestora. Așa cum am arătat de curând, responsabilitatea pentru scăderea puterii de cumpărare a pensionarilor revine Guvernului Boc care a anulat punctul de pensie stabilit de PNL la 45% din salariul mediu brut, instituind în schimb o creștere a pensiilor cu 5% în acest an, la un nivel de 43,2% din salariul mediu prognozat. Este vorba despre o încălcare a legii, însă aș vrea să readuc în atenția opiniei publice câteva dintre declarațiile și promisiunile PD-L și PSD din timpul campaniei electorale privind subiectul pensiilor.

Theodor Stolojan declara în data de 26 noiembrie 2008, citând din Programul anticriză al PD-L că "de la 1 ianuarie 2009 nu va mai exista niciun pensionar în România cu pensie sub 350 de lei pe luna". Care a fost răspunsul Guvernului Boc după ce s-a instalat la putere?

A instituit, într-adevăr, pensia minimă socială de 350 lei, însă a uitat să respecte termenul de 1 ianuarie, preferând să acorde acest drept în două etape: de la 1 aprilie, nivelul pensiei sociale minime garantate este de 300 de lei, iar de la 1 octombrie, această pensie este de 350 lei. În concluzie, termenul de 1 ianuarie din declarația lui Theodor Stolojan a fost expediat la 1 octombrie 2009, când pensia socială minim garantată va atinge nivelul de 350 de lei.

Seria declarațiilor mincinoase din campania electorală privind pensiile nu se oprește aici. La aceeași dată de 26 noiembrie 2008, candidatul PD-L la funcția de prim-ministru, Theodor Stolojan, declara: "Vom aplica necondiționat legea promulgată de președintele României, care vine să corecteze o mare nedreptate pentru circa 1,8 milioane de pensionari, care au lucrat în grupele I și II de muncă grea și care la recalcularea pensiilor sau la stabilirea pensiilor, potrivit noii legi, nu li s-a luat în calcul această perioadă de muncă grea, s-au luat în calcul anii de muncă, dar nu ca ani de muncă în grupele I și II de muncă grea. Pentru acești pensionari, pensiile se pot majora, depinde de situația concretă a fiecăruia, de câți ani a lucrat în grupele I și II de muncă grea, cu până la 50% în grupa I de muncă grea și cu până la 25% în grupa II de muncă grea."

De menționat este faptul că acest tip de declarații triumfaliste privind creșterea pensiilor în anul 2009 se regăsește și în portofoliul făgăduințelor electorale promise de liderii PSD, portavocea fiind de această dată candidatul de atunci al acestui partid la funcția de premier, Mircea Geoană.

Care a fost reacția acestor domni și a partidelor pe care le reprezintă când au ajuns la putere? Și-au încălcat propriile declarații, au tratat cu dispreț angajamentele promise în fața pensionarilor și au decis: majorarea cu 50% a pensiilor pentru grupele I și II de muncă nu se aplică în 2009. Oare ce să înțelegem?

Faptul că cei doi domni nu au mai ajuns prim-miniștri nu poate explica totuși această "echilibristică" pe care actualul Guvern o practică pe seama pensionarilor și a altor categorii înșelate prin declarații și promisiuni în timpul campaniei electorale. Există un singur răspuns: PD-L și PSD au urmărit doar să obțină voturile cetățenilor, pentru a arunca apoi, a doua zi, la coș angajamentele asumate, chiar prin programul de guvernare: Atingerea unei ținte de 45% din salariul mediu brut pe economie a punctului de pensie." (Sursa: Programul de guvernare 2008 - 2009 , capitolul 8 - Asigurări sociale)

Acesta este tipul de a face politică și de a guverna impus de cele două partide. Și sunt încă la început ...

    Gheorghe Dragomir - declarație politică: Emil Boc - un premier mărunt la stat și la comportament, dar cu prieteni mulți;

Domnul Gheorghe Dragomir:

"Emil Boc - un premier mărunt la stat și la comportament, dar cu prieteni mulți"

În noua guvernare PD-L - PSD, centrul politic al României s-a mutat la Cluj. Oare am rămas fără profesioniști în celelalte regiuni ale țării? Oare s-a grefat structura Primăriei Cluj la Guvernul României? Oare doar buletinul de Cluj este de ajuns pentru a fi promovat în diverse funcții sau mai trebuie și carnetul de membru PD-L?

În cazul nepoatei, Mihaela Boc, cred că numele este mai mult decât o garanție a "profesionalismului" pentru a fi angajată la Guvern. Dar șoferul? Tot pe criterii de profesionalism extrem a fost angajat consilier personal? Sau avea scris de la Cluj angajamentul de loialitate? Evident, avea un bun renume și încrederea premierului.

Foștii salariați ai Corpului de Control al Guvernului care au fost concediați, sunt consilieri angajați prin concurs, înainte de guvernarea Alianței D.A., printre ei fiind și persoane aflate în prezent în concediu prenatal, postnatal și de creștere a copilului. Să reținem! Aceste persoane concediate au fost angajate în urma susținerii unui concurs, iar majoritatea au fost încadrate în muncă înainte de guvernarea Alianței D.A., având o bogată experiență în domeniul controlului. Însă, cred că aceștia nu trecuseră pe la Cluj mai întâi. Mare greșeală!

Emil Boc a decis să îi concedieze pe toți angajații Corpului de Control al Guvernului pentru a se înconjura de o serie de personaje, profesioniste, fără echivoc, care provin din orașul său de suflet. Astfel, mai nou, purtătorul de cuvânt al Guvernului este Ioana Maria Muntean, care de unde credeți că vine? De la .... Cluj!

Muntean este cel mai recent nume dintr-o lungă serie de clujeni care l-au urmat pe Emil Boc la București, la Guvern. Din echipa premierului fac parte Cătălin Baba, fostul decan al Facultății de Științe Politice din Cluj-Napoca. El este acum șeful Cancelariei premierului, din care mai fac parte Călin Hintea și Dan Lazăr, doi foști profesori la aceeași facultate. De asemenea, șefa de cabinet a premierului, Ștefania Ferenc, este "umbra" lui Boc încă din 2000, când acesta a obținut mandatul de deputat din partea PD. Din echipa premierului mai face parte și Cynthia Curt, fosta sa asistentă de laFacultatea de Drept, care acum este consilier de stat în cadrul Cancelariei premierului. Iar lista poate continua cu Darius Pintilie, fost inspector din cadrul Primăriei Cluj, care a ajuns la Guvern drept consilier personal al premierului, sau Raluca Elena Irofti, inspector la Departamentul de Protocol din Primăria Cluj-Napoca, aceasta fiind numită recent consilier personal al primului - ministru.

Și să nu îl uităm pe Rareș Niculescu, cel pe care Emil Boc îl vroia purtător de cuvânt al Guvernului. Dacă Niculescu, cel care a primit în urmă cu câțiva ani Ordinul Național "Bărbăție și Credință" în grad de comandor, nu ar fi fost protagonistul unui scandal de proporții într-un club de manele, am fi avut oare un purtător de cuvânt al Guvernului care știe să își facă dreptate dând cu pumnii într-o femeie, după care se scuză spunând că de fapt el a fost doar o victimă? Sau acesta este tipicul profesioniștilor premierului Boc?

    Gheorghe Roman - referire la Impactul social generat în plan local de disponibilizarea colectivă a salariaților de la SOMETRA Copșa Mică;

Domnul Gheorghe Roman:

"Impactul social generat în plan local de disponibilizarea colectivă a salariaților de la SOMETRA Copșa Mică"

Declarația mea politică are ca temă impactul social generat în plan local de disponibilizarea colectivă a peste 800 de salariați de la SOMETRA Copșa Mică.

Cunoscută atât în plan local, național, dar și internațional drept cea mai poluată zonă, Copșa Mică este orașul în care SOMETRA, singurul producător de metale neferoase din România, și-a desfășurat activitatea ani buni de zile, ani în care toți cei care au trăit și trăiesc în Copșa Mică și în localitățile învecinate au suferit și încă vor mai suferi din cauza poluării cu metale grele care omoară lent atât omul, cât și mediul înconjurător.

Nenumăratele intervenții pe care autoritățile de mediu de la nivel central și local, reprezentanții Guvernului în teritoriu, organizațiile și mișcările ecologiste, demnitarii politici le-au adresat patronatului grec al combinatului de a-și respecta angajamentele investiționale și programele de mediu asumate, au rămas însă fără ecou în fața grecilor, dar nu și în fața locuitorilor acestei zone, fie ei bătrâni, tineri sau copii, care încă mai speră să respire și ei aer curat. Și iată că criza financiară are și părțile ei bune, pentru că după ce a dus la o scădere masivă a prețului metalelor neferoase și la lipsa de materii prime, a făcut ca acest colos industrial, numit SOMETRA, să își oprească producția. Trebuie să vă spun, că, cu toate implicațiile negative privind poluarea pe care a produs-o, SOMETRA a fost nu numai cel mai important contribuabil la bugetul local, dar și furnizorul alimentării cu apă a orașului și finanțatorul în totalitate al iluminatului public și al serviciului SMURD.

Alăturând acestor aspecte și disponibilizarea celor peste 800 de persoane, putem realiza cu toții că impactul social în această zonă este unul extrem de mare și care generează pe lângă șomaj și înrăutățirea condițiilor de viață ale locuitorilor și pericolul unei eminente creșteri a faptelor și acțiunilor antisociale și infracționale.

Prin responsabilitatea cu care am fost învestit și ca unul dintre miile de locuitori care trăiesc în această zonă doresc ca prin această declarație politică să rețin atenția dumneavoastră asupra situației actuale existente în zona Copșa Mică și localitățile învecinate acesteia și vă adresez în mod respectuos un apel direct în a face front comun și a mobiliza toți factorii cu răspundere în domeniul politic, economic, social, instituțional și de mediu, astfel încât să se găsească o soluție de rezolvare atât la problema șomajului, cât și la problema poluării în această zonă.

Vă mulțumesc pentru atenția pe care mi-ați acordat-o și îmi exprim speranța că voi găsi în sufletul fiecăruia dintre dumneavoastră, doamnelor și domnilor deputați, înțelegerea și sprijinul necesar de care locuitorii acestei zone, români și ei ca toți ceilalți, au nevoie pentru a-și regăsi un loc de muncă prin care să ofere familiilor lor un trăi decent și într-un mediu curat.

    Daniel Buda - declarație politică intitulată Reforma sistemului de siguranță a cetățeanului, mai necesară ca oricând;

Domnul Daniel Buda:

"Reforma sistemului de siguranță a cetățeanului, mai necesară ca oricând"

De câteva săptămâni bune, o țară întreagă vizionează un "film polițist" în care oamenii legii duc o luptă surdo-mută cu lumea interlopă. Mass-media are un rol important în sporirea încrederii cetățenilor în instituțiile statului, însă, ca urmare a celor întâmplate recent, rolul acestei a fost, din contră, de inducere a unei stări de nesiguranță și neliniște. Nesiguranța la bancă, pe stradă, în mijloacele de transport este rezultatul unor măsuri ineficiente de reformă ale Ministerului de Interne din ultimii 2 ani.

Cazul atentatului din Brașov sau cel al "farmacistelor", jaful de la Banca Transilvania din Cluj-Napoca, cazul de la Mall Plaza sunt numai câteva exemple care au determinat reacții exagerate și au sporit neîncrederea cetățenilor în instituțiile statului însărcinate cu aplicarea legii.

România este un stat de drept, membru al Uniunii Europene, în care nimeni nu este mai presus de lege și în care cetățeanul trebuie să respecte și să aibă încredere în sistemul judiciar românesc. Performanța în combaterea tuturor formelor de infracționalitate și garantarea drepturilor și libertăților cetățenești, siguranța publică sunt pilonii fundamentali pe care se întemeiază un stat de drept.

Fără respectarea strictă și fermă a legii, dezvoltarea socială și economică este imposibilă. De aceea, descentralizarea în administrația publică locală - și mă refer aici, la înființarea Poliției locale, prin transferul componentelor de ordine publică și circulație de la Poliția Română în subordinea consiliilor locale, concomitent cu alocarea resurselor financiare necesare, sunt absolut necesare în vederea creșterii eficienței și a implicării active a reprezentanților societății civile în promovarea acțiunilor de prevenire a infracționalității pe segmentele vulnerabile ale societății afectate de criminalitate. Acest lucru va da puterea necesară autorităților locale să identifice zonele cu risc ridicat din punct de vedere al ordinii publice și să implementeze programe coerente de prevenție și combatere a infracționalității și, în același timp, va da posibilitatea comunităților locale să aibă un cuvânt de spus în ceea ce privește asigurarea unui viitor liniștit.

Aplicarea celor mai bune practici profesionale de la nivel european și implementarea unei politici de diminuare a riscului care duce, practic, la creșterea siguranței cetățeanului vor contribui, fără îndoială, la reducerea numărului de infracțiuni comise, dar, mai mult de atât, la o mai mare credibilitate în instituțiile statului și siguranța cetățeanului.

Pentru modernizarea României europene, descentralizarea este o cerință majoră a reformei administrației publice pentru eficientizarea și creșterea calității serviciilor publice prestate către comunitate.

Am convingerea că avem toate motivele să continuăm procesul de descentralizare într-un ritm mult mai susținut ca până acum și într-o formă mult mai concretă și realistă, condiție importantă pentru reușita deplină a reformei în administrația publică din România.

Angajarea României pe drumul ireversibil al democrației, al integrării în structurile Uniunii Europene, impune continuarea accelerată, până la finalizare, a strategiei de descentralizare.

Trebuie să redăm cetățeanului încrederea în instituțiile statului, în sistemul de ordine publică și cel al justiției din România și cea mai bună metodă este cea a subsidiarității, de apropiere a deciziei de cetățean la nivel local, acesta primind, astfel, puternice mijloace de control și sancțiune asupra celor care trebuie să-i protejeze interesele.

    Alina Ștefania Gorghiu - declarație politică cu titlul Pisica lui Boc!;

Doamna Alina Ștefania Gorghiu:

"Pisica lui Boc!"

Am luat atitudine, în urmă nu cu mult timp, împotriva abuzului Guvernului Boc în cazul funcționarilor Corpului de Control al Primului Ministru. Șeful Guvernului nu numai că detașează toată funcționărimea de la Cluj în Capitală, își angajează nepoata și șoferul la București în posturi de consilier, ci a încercat și încearcă prin tot felul de artificii și portițe ale Codului muncii să concedieze abuziv zeci de funcționari, printre aceștia aflându-se și câteva cazuri speciale - femei însărcinate.

Pornind de la această situație, pe care eu personal o consider mai mult decât scandaloasă, am acordat o atenție deosebită negocierilor care se desfășoară între Guvern și sindicatele funcționarilor publici. Concret, mă refer la intenția Guvernului Boc de a renunța la anumite drepturi salariale ale acestora, printre care am remarcat și plata orelor suplimentare. Încerc să găsesc o explicație care să aibă și cea mai mică legătură cu realitatea și logica, explicație care să reprezinte temeiul acestei ordonanțe aberante.

Am auzit câteva argumente, dar care au legătură doar cu abuzurile, nicidecum cu principiul firesc al plății orelor suplimentare. După cum toată existența șchioapă a acestui Guvern s-a manifestat sub semnul populismului, tot așa se întâmplă și cu această ordonanță. În loc să consolideze aparatul de control și de prevenire a abuzurilor din sistemul de salarizare din administrația publică, Guvernul Boc preferă să procedeze exact ca în cazul Corpului de Control: "taie pisica în două", fără criterii, și decide, "niciun spor!", meritat sau nu, câștigat sau nu.

Ce mi se pare mai grav? Am citit diverse comentarii la articolele referitoare la greva funcționarilor publici. Boc a reușit performanța divizării cetățenilor - cei care lucrează în sistemul administrației publice și restul lumii. Am fost martora unor reacții de o violență de nedescris, neargumentate. Un fel de "românii buni și românii răi", ca în cazul italian.

Realitatea ne arată că există angajați în sistemul de stat care abuzează de prevederile legale privind plata orelor suplimentare. Ceea ce nu acuză, însă, întregul aparat al funcționarilor de stat. Deși paralela poate părea un pic forțată, este aceeași situație ca în cazul românilor din Italia. Faptul că unii dintre ei comit infracțiuni nu îi acuză pe toți. Acesta este și punctul de vedere, rațional de altfel, folosit de autoritățile române în discuțiile cu partea italiană. Mă întreb, numai, de ce Guvernul Boc aplică duble standarde?

    Radu Bogdan Țîmpău - despre necesitatea asigurării calculatoarelor în procesul școlar;

Domnul Radu Bogdan Tîmpău:

În Senatul României, miercuri, 25 februarie 2009, a fost respinsă Ordonanța de urgență a Guvernului nr.168/2008, care asigura elevilor din ciclul liceal câte un calculator tip desktop destinat studiului la domiciliul.

Gestul demonstrează, încă o dată, deși nu era nevoie, că nu există o preocupare reală pentru educația elevilor, că se adoptă doar acele acte normative care aduc beneficii unei clientele și nu sistemului de învățământ.

Părerea Guvernului referitoare la acest proiect de lege a fost că mult mai profitabil pentru elevi este să se asigure calculatoare chiar în sala de clasă, astfel încât toate orele din programă să poată beneficia de aportul lor. Însă, conform ordonanței, fiecărui elev din clasa a IX-a și a X-a i se asigura câte un calculator tip desktop pe care să-l poată utiliza la domiciliu, pentru studiu individual, urmând ca la finalul ciclului liceal sau la plecarea definitivă din unitatea școlară să-l returneze instituției de învățământ.

Această inițiativă contribuia la îmbunătățirea calității actului educativ, prin utilizarea tehnicilor moderne de predare și învățare, la asigurarea flexibilizării surselor de informare, la ameliorarea comunicării între principalele niveluri ale sistemului de educație, precum și la creșterea nivelului de participare la educație. Proiectul este unul normal pentru o țară integrată în Uniunea Europeană, pentru o țară care dorește ca educația elevilor să aibă la bază crearea de competențe.

Având în vedere că Senatul României a fost prima Cameră sesizată asupra acestui proiect, nu ne rămâne decât să sperăm că puterea va realiza care sunt beneficiile acestui proiect și-l va adopta în forul decizional, adică în Camera Deputaților.

    Mircia Giurgiu - declarație politică intitulată Prioritățile văzute de la Cluj pentru România;

Domnul Mircia Giurgiu:

"Prioritățile văzute de la Cluj pentru România"

În campania electorală din luna noiembrie 2008 a fost introdus un nou sistem de vot, respectiv votul uninominal. Acest lucru, în opinia mea, nu exclude angajarea pentru proiecte cu impact la nivel național. În aceste condiții, m-am angajat în fața electoratului și pentru:

Realizarea pachetului legislativ care să reglementeze descentralizarea la nivel național. Transferul de competențe pentru/către administrațiile locale va fi însoțit de transferul integral al sumelor necesare.

Realizarea unei comisii parlamentare care, împreună cu partenerii sociali, să redacteze o lege pentru salarizarea bugetarilor în directă corelație cu prioritățile de dezvoltare a României. În prezent sunt create discrepanțe majore în sistemul de salarizare pentru bugetari, cu implicații negative asupra păcii sociale, asupra calității vieții.

Constituirea unei comisii parlamentare pentru realizarea legii învățământului, care să răspundă cerințelor actuale de modernizare a învățământului și, în egală măsură, să impună reforma în învățământul românesc.

Inițierea unor modificări legislative care să permită realizarea unor bugete multianuale destinate proiectelor de mare anvergură. În primul rând am în vedere realizarea unui program cu bugetare multianuală predefinită, care să asigure dezvoltarea infrastructurii de transport rutier la nivelul întregii țări. În acest fel vor fi eliminate discrepanțele existente între diferite regiuni datorate unor finanțări punctuale părtinitoare.

Dezvoltarea turismului are nevoie de un cadru legislativ adecvat, care să cuprindă facilități fiscale necesare stimulării activităților investiționale, respectiv a inițiativelor novatoare. Proiectul legislativ presupune o abordare complexă care să cuprindă atât dezvoltarea/pregătirea resursei umane, cât și infrastructura specifică activităților turistice ofertate.

Sprijinirea construirii Autostrăzii "Transilvania" Brașov-Borș, prioritară pentru dezvoltarea, din toate punctele de vedere, a țării, întrucât reprezintă poarta de vest de intrare în România.

Având în vedere cele de mai sus, mă angajez și în fața dumneavoastră pentru realizarea tuturor acestor obiective asumate în campania electorală, pentru a arăta că uneori promisiunile se îndeplinesc.

    Mihai Banu - declarație politică cu titlul Pe când o strategie a spațiului rural?;

Domnul Mihai Banu:

"Pe când o strategie a spațiului rural?"

Mă așteptam ca un guvern cu o majoritate zdrobitoare să elaboreze o strategie pentru cele mai importante domenii ale momentului: agricultura și dezvoltarea rurală, pe măsura forței "Parteneriatului pentru România".

Ceea ce vreau să vă spun este poate ciudat, dar este adevărat. Am găsit în loc de strategie o înșiruire de dorințe fără speranțe pentru spațiul rural.

Nepăsarea și delăsarea, nepriceperea, incompetența sunt pricinile acestor stări de lucru, care vor duce spațiul rural spre dezastru.

Unii dintre autorii programului se străduiesc să păstreze aceeași stare de lucruri. Nu văd viitorul, nu știu că o strategie presupune: obiective, buget, instituții și beneficiari. Nu au înțeles că prioritățile momentului sunt cele două domenii: agricultura și dezvoltarea rurală. Nu au înțeles că obiectivul fundamental al strategiei de la Lisabona este dezvoltarea durabilă a spațiului rural.

Îmbătrânirea satelor, migrația tinerilor, abandonul terenurilor, degradarea solurilor, sărăcia sunt suficiente argumente care demonstrează că satul românesc nu mai are viitor.

Structura proprietății funciare, mai ineficientă decât în secolul XIX, absența instituțiilor de consultanță și consiliere, abundența instituțiilor de control nu dau nicio speranță tinerilor din spațiul rural. Cei care au guvernat în perioada 2000-2006 au uitat că au negociat în defavoarea țăranului român, că au pus în pericol aderarea României la UE.

Așa cum arată Programul de guvernare și prognozele pe 2009-2012, putem afirma că ceea ce nu a reușit Nicolae Ceaușescu în perioada comunistă, au reușit guvernanții perioadei capitaliste: distrugerea satului românesc! Se vede foarte bine că obiectivele fundamentale ale agriculturii și dezvoltării rurale au fost abandonate. Produsele românești pierd bătălie după bătălie cu produsele străine.

Despre rolul primordial al agro-mediului în dezvoltarea rurală nici nu se vorbește. Gestionarea durabilă a terenurilor agricole și forestiere a ajuns obiectivul negustorilor de terenuri și nu al guvernanților. Gospodarii pierd bătălia cu fondurile europene și doar vârsta îi oprește să nu se revolte.

Domnilor, toată lumea recunoaște că agricultura și dezvoltarea rurală trebuie să reprezinte primele priorități ale României. Ministrul finanțelor ne îmbrobodește cu principiul echilibrului bugetar între sectoarele prioritare, în timp ce realitatea demonstrează că agricultura și dezvoltarea rurală au primit de zece ori mai puțin decât infrastructura, de opt ori mai puțin decât învățământul, de șase ori mai puțin decât sănătatea.

Dacă partidele aflate la guvernare nu înțeleg nimic din filozofia spațiului rural, nu înțeleg nimic din necesitatea elaborării unei strategii pentru cel mai important domeniu al momentului, atunci putem vorbi de pericolul pe care îl reprezintă această guvernare pentru pregătirea României pentru cea de a doua etapă a Politicii agricole comune.

Istoria se repetă. Pricina nenorocirilor din agricultură și dezvoltare rurală din trecut nu va deveni un izvor dătător de speranțe pentru viitor, așa cum ar fi fost normal. Nu există nici o nădejde de îndreptare, deoarece nu există nicio viziune de ansamblu asupra viitorului. Guvernul nu vede țara din cauza Bucureștiului, așa cum uneori pădurarul nu vede pădurea din cauza copacilor.

Urmașii răzeșilor din zonele de deal și de munte se vor pierde sub ochii indiferenți ai statului. Marile organizații agricole de la câmpie vor cădea pradă nepăsării, delăsării și incompetenței.

    Teodor Atanasiu - declarație politică: «Răzgândboc, premier cu prefecți când apolitici, apoi politici și brusc apolitici din nou...»;

Domnul Teodor Atanasiu:

«"Răzgândboc", premier cu prefecți când apolitici, apoi politici și brusc apolitici din nou... »

Ce să mai înțelegem din inițiativele trâmbițate vehement și apoi îngropate brusc ale actualei coaliții, care ne demonstrează zilnic apetitul pentru practicarea "sporturilor extreme" condimentate cu sărituri în gol și întoarceri de 360 de grade la fiecare pas?

Imediat după instalarea la putere, pesediștii și pedeliștii cântau în cor un nou refren: "E vremea schimbării politice pentru prefecți!" De la Suceava la Cluj, via București, membrii de seamă ai noii coaliții își exprimau îngrijorați temerea că prefecții cu statut de înalți funcționari publici nu pot contribui la prelungirea în județul reprezentat a actului guvernării în cele mai bune condiții.

Astfel, ziceau dumnealor atunci cu maximă determinare, necesitatea ca prefecții să fie din nou numiți politic este de extremă urgență. În consecință, s-au găsit repede doi parlamentari, unul pedelist, altul pesedist, care să pună în practică această nevoie absolută printr-o inițiativă legislativă rapid "plantată" în Parlament, pentru a reda liniștea deplină Guvernului și în teritoriu, dând astfel posibilitatea șefului de județ să-și "asorteze" ca partener cu funcție de prefect un coleg de aceeași culoare politică, pentru a nu încărca "paleta tabloului" local cu nepotriviri inutile.

Să facem însă, un simplu exercițiu de memorie: în 2005, ministrul Vasile Blaga, care deținea atunci portofoliul internelor și reformelor administrative, a promovat Legea 304 care prevedea ca, din 2006, prefecții să devină înalți funcționari publici. Prin această lege, prefecții nu mai puteau fi demiși pe criterii politice.

În 2007, când finul premierului Boc, Alin Tișe, a fost schimbat din funcție, pe principiul mobilității, acesta a catalogat decizia guvernului Tăriceanu drept "epurare politică".

Acum, când Domnul Boc schimbă absolut toți prefecții, deși aceștia au încă statut de înalți funcționari publici, nu mai este vorba de "epurare", ci doar de "necesitate"! Și, mai mult decât atât, premierul și-a schimbat la un moment dat total părerea despre modul în care trebuie numiți prefecții: "Prefectul este omul Guvernului în județ. El face politica Guvernului. Este firesc să fie om de încredere al Guvernului care să ducă politica acestuia".

Dar, surpriză! Când Comisia Europeană a dat semnale că inițiativa legislativă de repolitizare a prefecților nu este privită cu ochi buni și vor urma consecințe negative pentru România, deși aceasta se afla deja în dezbaterea comisiilor de resort la Senat, în regim de urgență, domnul Boc a ieșit precipitat în fața presei, în cursul unei vizite de lucru, cu o declarație fulminantă: ''Vreau să fac și aici precizarea că prefecții sunt și vor rămâne, în continuare, funcționari publici, în afara spectrului politic, deci nu vor putea avea calitatea de membru de partid''.

Ce părere aveți, stimați colegi, numele de "Râzgândeanu" îi era sigur potrivit fostului premier, sau "Răzgândboc" este mult mai aproape de realitate, etichetă meritată cu prisosință de actualul ... în funcție?

    Ioan Nelu Botiș - Pledoarie pentru parlamentul unicameral;

Domnul Ioan Nelu Botiș:

"Pledoarie pentru parlamentul unicameral"

În România, Parlamentul are vechi tradiții, el regăsindu-se încă din epoca medievală, dar sub altă formă și altă organizare. De-a lungul vremii a cunoscut numeroase transformări atât în modul de constituire, structurare, funcționare, a atribuțiilor și funcțiilor, cât și în privința rolului și locului în societate, a relațiilor cu celelalte instituții ale statului.

În perioada feudală, sfatul boieresc era o reprezentare limitată a unei anumite părți a unei clase, a marii boierimi, însă constituia totuși o formă incipientă de parlament sau de instituție de consultare de către domnitor.

Toate parlamentele românești până la primul război mondial au fost constituite pe principiul votului cenzitar, unde s-a menținut censul de sex, avere, vârstă și carte. Parlamentele din perioada interbelică aveau la baza constituirii lor votul universal, egal, direct și secret. În perioada regimului comunist, parlamentul a suferit importante limitări atât în ceea ce privește activitatea sa, funcțiile și atribuțiile, cât și în privința rolului și locului său în cadrul instituțiilor statale. Din structura sa politică dispare complet opoziția politică.

Reconstrucția vieții democratice după decembrie 1989, a cuprins, fără îndoială, și parlamentul, ca cea mai importantă instituție politică a statului de drept.

La ora actuală, în țara noastră funcționează Parlamentul bicameral sau chiar multicameral, ținând cont și de reprezentarea în Parlamentul European. Sistemul bicameral prezintă un mecanism mai greoi de adoptare a legilor, cu posibilitate mărită de respingere de către o cameră a unui proiect legislativ sau a imposibilității realizării medierii între cele doua camere funcționale.

Doresc să susțin în România un parlament unicameral, deoarece activitatea ar fi mult mai eficientă. Marile puteri ale lumii au parlamente unicamerale și se știe că sunt printre cele mai bine conduse. Țările din jurul nostru, Bulgaria, Ungaria, Serbia, Ucraina, Republica Moldova, Grecia, au Parlamente Unicamerale. La fel și țările nordice - Suedia, Norvegia, Danemarca și Finlanda.

Într-un astfel de sistem, se reduce timpul de adoptare a unor legi, nu se mai tergiversează procesul legislativ. De asemenea, un parlament unicameral ar asigura rapiditate, fluiditate și cursivitate activității legislative. Un asemenea parlament ar fi foarte util și eficient societăților care trec de la un sistem politic totalitar de genul comunismului la unul democratic, unde există o mare nevoie de reformare și restaurare legislativă. Va necesita mai puține cheltuieli pentru întreținerea și funcționalitatea sa, fiind redus numeric.

Existența sistemului parlamentar unicameral va ușura relația dintre parlament și executiv, evitând eventualele tensiuni, opoziții ce s-ar putea naște în cazul parlamentului bicameral, între camerele acestuia, între acesta și executivul sau instituția șefului statului.

    Gheorghe Ciobanu - declarație politică cu titlul «Moștenirea dezastruoasă nu e un mit!»;

Domnul Gheorghe Ciobanu:

«"Moștenirea dezastruoasă" nu e un mit!»

Noul parlament și-a început lucrul efectiv cu dezbaterea Legii bugetului de stat pe 2009. În mod normal, legea bugetului ar trebui promulgată înainte de sfârșitul anului, pentru ca activitățile tuturor instituțiilor să se desfășoare fără sincope. Fostul Guvern a pregătit un proiect de buget, l-a trimis în Parlament și, pe ultima sută de metri a guvernării, l-a retras. De ce oare? Voi arăta imediat.

În ultimii doi ani de guvernare, Partidul Național Liberal a adoptat un sistem propagandistic agresiv, spunând că "promovăm o Românie mândră și prosperă". În sprijinul acestui slogan, în campania electorală au fost vehiculate cifre amețitoare. România liberalilor mai avea puțin și devenea - așa cum spunea domnul Tăriceanu - a șaptea economie din Europa!

Propaganda liberală a avut, trebuie s-o spunem, un punct de pornire: statisticile privind creșterea economică. Nu e aici și acum momentul, dar se poate demonstra și că această creștere record nu a ținut de performanțele Guvernului. Dar creșterea economică e un indicator complex, care maschează detaliile. Și, cum se spune, diavolul se ascunde în detalii!

Realitatea economică pe care am preluat-o a fost cu totul alta și a pus coaliția PD-L-PSD în postura să gestioneze o criză mai adâncă decât ar fi trebuit. O spun răspicat: în România, criza economică are două cauze, nu una. Prima este criza economică mondială, iar cea de-a doua este extrem de proastă și, îndrăznesc să spun, răuvoitoarea și discreționara gestionare a banului public de către Guvernul Tăriceanu în ultimul său an de mandat.

Spun "răuvoitoare" pentru că statisticile o dovedesc: la începutul lunii noiembrie 2008, deficitul bugetar era de 2,6% din p.i.b. pentru ca datele pe care le avem acum să arate că acesta a ajuns la 5,2%, la sfârșitul anului. Deci, în numai două luni, deficitul bugetar a fost cât în precedentele 10 luni. Cum s-a ajuns la această situație? Simplu. Guvernul Tăriceanu, convins că liberalii nu pot fi excluși din viitoarea guvernare, a dat ultimele și cele mai mari tunuri din cei patru ani de mandat. Să mai aduc aminte de alocările bugetare către primăriile liberale din octombrie?

Astfel, pe de o parte, s-a anulat creșterea economică și, pe de altă parte, România și actualul Guvern au fost condamnate la plata facturilor liberale. Practic, au aplicat tactica pârjolirii holdelor și otrăvirii fântânilor. Un lucru inadmisibil și iresponsabil. Mai mult, au făcut toate astea cu serenitatea pe care ți-o dă conștiința faptului că niciodată nu ai putea fi tras la răspundere. Altfel, nu înțeleg cum un economist ca domnul Vosganian prognostica un deficit bugetar de cel mult 3,5%, în decembrie.

Culmea este că aceiași guvernanți trecuți și, sper eu, irepetabili, vorbesc acum despre deficiențele bugetului actual, uitând să spună că au cheltuit, în ultimele două luni de mandat, cu 12,3 miliarde de lei mai mult decât au încasat. Este o sumă mai mare decât întregul p.i.b. al Republicii Moldova, pentru a da numai un exemplu, iar beneficiile pentru România au fost zero. Ceea ce dovedește, fără tăgadă, că o perioadă economică promițătoare a fost ratată din cauza unor politicieni ce au călcat în picioare interesul național.

În egală măsură, nu pot să nu observ că același Guvern Tăriceanu a avut cei mai mulți miniștri anchetați pentru cazuri de corupție și obligați să-și dea demisia din funcție.

Noi, membrii Partidului Democrat-Liberal, dorim ca asemenea situații să nu se mai întâmple, iar astfel de guvernanți să fie cu adevărat "irepetabili". De aceea, cred că aici, în Parlament, putem și ar trebui să elaborăm o nouă lege a răspunderii ministeriale, să înlăturăm toate imunitățile foștilor, actualilor și viitorilor miniștri parlamentari. Numai astfel îi vom putea trage la răspundere pe cei care atentează la siguranța economică a României, așa cum consider că a făcut-o Guvernul Tăriceanu la sfârșitul lui 2008.

    Andrei Dominic Gerea - declarație politică: Încrederea în funcționarii angajați în aparatul Guvernului României este stabilită în funcție de gradul de rudenie sau de domiciliul stabil la Cluj;

Domnul Andrei Dominic Gerea:

"Încrederea în funcționarii angajați în aparatul Guvernului României este stabilită în funcție de gradul de rudenie sau de domiciliu stabil la Cluj"

În timp ce sute de angajați ai aparatului guvernamental sunt în prag de concediere pe motive de loialitate față de noul șef, o armată de clujeni sunt aduși rapid la București pentru că ei sunt mai buni, mai curați, mai legați într-un fel sau altul de fostul primar din Cluj.

Dar oare ce înseamnă pentru acești oameni lipsa de încredere a premierului Boc în capacitatea lor de a-și desfășura activitatea, "în interesul autorității neștirbite, prestigiului și realizării prerogativelor primului-ministru", fapt nemaiîntâlnit până acum în legislația niciunei țări?

E foarte trist: acest lucru nu înseamnă decât pierderea locurilor de muncă în plină criză economică, mai ales că printre acești angajați propuși pentru concediere sunt și femei însărcinate sau aflate în concediu pentru creșterea copilului, dar ce contează, este în interesul bunei guvernări!

Mă întreb cum poți să mai vii în fața oamenilor și să le spui cât de bun și de drept ești tu și cât de mult bine vrei să faci acestei țări, ce măsuri extraordinare vei adopta pentru a înlătura risipa, corupția și minciuna și, mai ales, le spui în fiecare zi, ca nu cumva să uite cei cu drept de vot, cât de răi sunt cei care au plecat de la guvernare, și în realitate treci pe șest la fapte care țin mai degrabă de perioada de tristă amintire de dinainte de 1989...

Care este noua abordare a actualului premier în ceea ce îi privește pe funcționarii guvernamentali? Nimic mai simplu: ești bun dacă ești clujean, ești loial dacă ai lucrat anterior la Primăria Clujului și ești perfect pentru a fi angajat la Cancelarie dacă ești chiar rudă cu șeful.

Nu contează că dai în acest sens ordonanțe ilegale, că încalci flagrant Codul muncii sau că legea fundamentală a țării, Constituția, este ignorată cu desăvârșire! Important este rezultatul acestui măreț demers: foștii colegi sau subordonați clujeni, dar și nepoata sunt acum angajații cei mai fideli din România, corespund exigențelor și au într-adevăr capacitatea de a semna un angajament de loialitate față de cel mai mare premier al tuturor timpurilor, nimeni altul decât domnul Boc.

    Maria Stavrositu - declarație politică cu tema Autoritățile locale trebuie să sprijine mai intens învățământul preșcolar prin înființarea de grădinițe;

Doamna Maria Stavrositu:

"Autoritățile locale trebuie să sprijine mai intens învățământul preșcolar, prin înființarea de noi grădinițe"

De câțiva ani, la începutul fiecărei primăveri, familiile cu copii mici se confruntă cu problema lipsei acute a locurilor în creșele și grădinițele de stat. Pentru a reuși să-și dea copilul la grădiniță, părinții trebuie să facă demersuri încă din primele luni ale anului. Am văzut cu toții pe posturile de televiziune și am citit în presă despre cozile care se formează, nopți întregi, în fața grădinițelor, listele de așteptare care ne aduc aminte de vremurile "epocii de aur".

La doi ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, reprezentanții învățământului preșcolar încă se mai confruntă cu dificultăți pe care speram să le fi lăsat în urmă. Cauzele le știm cu toții: pe de o parte a crescut numărul de copii, iar pe de altă parte a scăzut numărul grădinițelor de stat, unele fiind retrocedate, altele desființate, iar clădirile altora fiind folosite acum în alte scopuri.

Așadar, în loc să ne preocupăm de introducerea unor noi metode privind instruirea copiilor în perioada educației timpurii, noi nici măcar nu reușim să asigurăm numărul necesar de sedii pentru grădinițele de stat. La nivelul ministerului există, cu siguranță, o statistică referitoare la județele în care nu sunt suficiente locuri în grădinițe. Eu pot vorbi în special despre Constanța, județ pe care îl reprezint la nivel parlamentar.

Recent, am avut o serie de discuții cu directorii mai multor grădinițe de stat din municipiul Constanța, pentru a identifica modalitățile prin care voi putea sprijini învățământul preșcolar, din calitatea de membru al Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport din Camera Deputaților. Concluziile desprinse în urma discuțiilor nu sunt tocmai pozitive. De multe ori, nu sunt asigurate condițiile minimale de desfășurare a activității cu preșcolarii, din cauza lipsei de spațiu.

În județul Constanța, există 264 de grădinițe de stat, dintre care 59 de unități funcționează numai în municipiul reședință de județ. De asemenea, la nivel județean avem 38 de grădinițe cu program prelungit, dintre care 24 sunt în Municipiul Constanța. Din discuțiile cu reprezentanții învățământului preșcolar constănțean, s-a desprins ideea că lipsa locurilor se resimte mai intens în cazul creșelor și al grădinițelor cu program prelungit. Înscrierile pentru un loc la grădiniță, aferent anului școlar 2009-2010, vor începe peste aproximativ două luni, însă demersurile se fac încă de pe acum, dat fiind faptul că se preconizează un deficit, la nivelul Municipiului Constanța, de aproximativ 2000 de locuri. De aceea, ar mai fi nevoie de încă cinci grădinițe cu program prelungit, deoarece în ultimii ani s-a înregistrat o cerere mai mare de locuri special pentru acest tip de instituții din învățământul preșcolar. În privința creșelor, la nivel de municipiu există în prezent cinci unități, dar ar mai fi nevoie de cel puțin încă cinci pentru a face față numărului mare de cereri din partea părinților.

Până acum, au existat mai multe discuții între directorii de grădinițe și reprezentanții administrației locale, dar, din păcate, nu s-a materializat încă niciuna dintre promisiunile cu privire la extinderea unor grădinițe sau amenajarea altora noi.

Cu siguranță că problemele de la Constanța se regăsesc și în alte localități din țară, în special în orașele mai mari. În multe județe, sunt prea puține grădinițe, iar cele existente sunt prea mici. Este adevărat că au apărut cele private, dar știm, de asemenea, că nu oricine își permite să plătească anumite sume pentru a-și da copilul la învățământul privat. De aceea, statul trebuie să asigure în continuare spațiile necesare desfășurării activităților curriculare din cadrul educației timpurii, așa după cum se menționează și în reglementările Uniunii Europene, în domeniul educațional. Consider, totodată, că autoritățile locale trebuie să intensifice demersurile de a asigura sedii pentru grădinițele care acum funcționează în clădiri ce trebuie retrocedate, astfel încât să nu se întrerupă activitatea, iar copiii să nu aibă de suferit.

În aceeași ordine de idei, este nevoie ca autoritățile locale să se concentreze mai mult pe atragerea de fonduri europene pentru înființarea de grădinițe, renovarea și consolidarea celor existente, extinderea de spații și dotarea acestora cu instrumente moderne, care să asigure optimizarea instruirii copiilor în perioada educației timpurii.

    Octavian Marius Popa - declarație politică: Comisarul general Silvian Ionescu sfidează criza bugetară;

Domnul Octavian Marius Popa:

"Comisarul general Silvian Ionescu sfidează criza bugetară"

PNL, Grupul parlamentarilor liberali, dezaprobă modul în care comisarul general al Gărzii Naționale de Mediu înțelege să dimensioneze schema funcțiilor de conducere a instituției, în lumina crizei bugetare și economice la care facem cu toții referire. În timp ce Guvernul Boc negociază la sânge cu sindicatele tăierea plății orelor suplimentare, cea a salariilor de merit pentru profesori, scăderea sau reducerea unor drepturi cum ar fi primele și stimulentele, Silvian Ionescu crește numărul funcțiilor de conducere în procent de 80%. Printr-un proiect de hotărâre, Silvian Ionescu propune o structură organizatorică a GNM, triplând în mod artificial schema comisarilor generali adjuncți, fără ca aceștia să aibă stabilite clar atribuțiile ce le revin.

În structura organizatorică propusă prin hotărâre de Guvern, apar 5 posturi de directori generali, 3 posturi de comisari generali adjuncți și 5 posturi de directori generali adjuncți, la care se adaugă 8 la comisariatele regionale, însumând un total de 21 posturi în primul eșalon, fața de cele 3 existente acum.

Directorii generali și directorii generali adjuncți măresc efortul bugetar prin adăugarea de indemnizații de conducere și sporuri legale, toate pe fondul negocierii până la ultimul leu pe care le poartă sindicatele cu Guvernul.

Domnilor parlamentari, domnule ministru al mediului Nicolae Nemirschi, domnule prim-ministru Emil Boc, înțelegem nevoia de a schimba absolut toți funcționarii publici cu funcții de conducere, dar faceți acest lucru legal și fără a crește excesiv cheltuielile.

Dovada clară că Silvian Ionescu dorește să bage mâna adânc în buzunarul public, mai este faptul că reînființează aceste comisariate regionale cu 41 de directori generali adjuncți, ridicați pe treaptă superioară în funcție în mod artificial, întrucât cu excepția faptului că vor avea "obligația", și sper că ați sesizat ghilimelele, de a primi salarii mărite corespunzătoare rangului funcției publice, plus stimulentele obținute în urma muncii comisarilor de jos, alte obligații nu mai au prevăzute.

În timp ce Guvernul blochează posturile și pregătește trimiterea în șomaj a funcționarilor mărunți, reduce salariile de merit și orele suplimentare, fostul securist, dar nu al mediului, ci al odioasei securități incriminate de Emil Boc și de însuși Traian Băsescu, ce face?

Vă răspund eu. Pregătește funcții grase de conducere pentru cei asemenea domniei sale și mai mult decât atât. Pentru că pofta vine mâncând, cum zice securistul, pardon, românul verde pregătește "aleșilor" și niște stimulente grase. Cum? Diminuând din cei 25% fond stimulente rezultate în urma amenzilor aplicate de comisari. Cu alte cuvinte, unii cu sapa, alții cu mapa plină de bani.

Și asta în timp ce dumneavoastră, domnule prim-ministru Emil Boc, vă sacrificați cancelaria și nepoata!

    Sanda Maria Ardeleanu - declarație politică intitulată Nu este totul pierdut...;

Doamna Sanda Maria Ardeleanu:

"Nu este totul pierdut..."

La sfârșitul săptămânii trecute, obligațiile mele profesionale (o inspecție pentru obținerea gradului I în învățământ) m-au purtat într-o așezare românească cu totul specială și care mi-a trezit senzații și sentimente contradictorii. În România profundă, comuna Hudești, județul Botoșani, la granița cu Ucraina și vecină cu Prutul, când prieten, când dușman de moarte, întinsă, cu satele ei, pe minunatele coline moldovenești, roditoare în livezi și vie, pare, la prima vedere, o margine de lume.

De la Suceava pana la Hudești e preț de vreo oră și jumătate de mers cu mașina, cei optzeci de kilometri traversând locuri de poveste, precum pădurea Gorovei, dar și orașele în care timpul pare a se fi oprit, asemenea municipiului Dorohoi. Șoseaua este perfectă și multe ulițe din sate ca Vârfu Câmpului sunt asfaltate și într-o stare mult mai bună decât unele străduțe și alei din municipii reședința de județe. O liniște activă într-o Românie în care se simte mâna măiastră a omului, a primarului gospodar, a sătenilor ce își cresc păsările de curte și animalele așa cum o făceau strămoșii lor, pătrunde imediat în sufletul vizitatorului. Am văzut la Hudești, printre altele, cocoșul și găina din "Punguța cu doi bani" și am întâlnit dascăli ce mi-au amintit imediat de domnu' Trandafir.

Școala de la "Centru" are 200 de copii. Am fost primiți în corpul vechi de clădire, deoarece sobele de teracotă asigurau o temperatură confortabilă și am văzut partea nouă a școlii de pe geam. "E frig în noile săli de clasă", ne-a declarat doamna directoare, profesor devotat de o viață în această școală, coagulând în jurul său, tot ce înseamnă buna tradiție în învățământul românesc.

Întâlnirea cu copiii a fost însă atât de dinamică și emoționantă în același timp încât ne-am trezit, noi, importanta comisie de examen, cântând "Alouette, gentille alouette" în cor cu elevii de clasa a IV-a, sau vorbind franțuzește cu copiii ale căror caiete demonstrau truda la această disciplină. La Hudești, Botoșani, la capăt de țară și de Europa, prima limbă modernă este franceza: se vorbește și se scrie franțuzește, se cântă repertoriu francez în toalete "de hârtie creponată", se învață după bunele metode tradiționale ale școlii românești.

Le-am mulțumit învățătorilor și profesorilor pentru munca lor și am văzut lacrimi de bucurie. Nimeni nu s-a plâns de lipsuri într-o localitate ce are titlul de "sat european", titlu ce se acordă comunităților ai căror locuitori contribuie în mod direct la modernizarea așezării.

Primii ghiocei ai acestei primăveri i-am primit de la copiii din Hudești, copii frumoși, curați, veseli și hotărâți să învețe și franțuzește. Atunci ne-am spus: "Nu e totul pierdut în țara noastră, nu e totul pierdut în școala românească".

Doamna ministru al educației, copiii și dascălii din Hudești-Botoșani așteaptă noua Lege a învățământului în care speră să regăsească și elemente din buna tradiție a școlii românești.

    Ștefan Valeriu Zgonea - declarație politică cu tema PSD își onorează promisiunile;

Domnul Ștefan Valeriu Zgonea:

"PSD își onorează promisiunile"

Traversăm o perioadă dificilă și cred că România are multe de învățat din această lecție a crizei. Sunt multe schimbări, generate de regândirea rolului statului în economie și societate, sunt lucruri importante și principii de care trebuie să ținem cont atunci când luăm decizii: transparență, eficiență și solidaritate.

Până în acest moment, miniștrii PSD au reușit să impună o serie de măsuri în direcția protejării categoriilor vulnerabile. Una dintre aceste măsuri privește compensarea prețului medicamentelor cu 90%, începând cu data de 1 martie 2009, pentru pensionarii cu venituri mici, de sub șase sute de lei. Este o reglementare importantă, prevăzută atât în programul de guvernare, cât și în pachetul social de măsuri anticriză, prin care sprijinim o categorie defavorizată. În România sunt în jur de 3 milioane de pensionari cu venituri numai din pensii sub 600 de lei. Sunt oameni care au muncit și au nevoie de sprijin. Astfel, încă o promisiune făcută de PSD în campania electorală este onorată.

Atenția noastră se îndreaptă și spre agricultori. Ne vom ține de cuvânt și vom acorda, în acest an, subvenții de 1.500 de lei la hectar. Sunt deja asigurate sumele pentru campania de primăvară: 39 de lei/hectar - subvenție pentru motorină, 540 de lei - subvenția de 30% pentru credite de producție, 400 de lei - plată directă pentru anul 2008. Plățile vor fi făcute începând din 15 martie 2009.

La aceste sume se vor adăuga, pe parcursul anului, subvențiile pentru acciza la motorină, pentru energie electrică pentru irigații, prime speciale pentru legumicultură, prime compensatorii pentru agricultura ecologică, precum și subvențiile pentru campania de toamnă. Totodată, vom acorda sprijin pentru procurarea de îngrășăminte chimice și facilități fiscale pentru investitorii din agricultură și industria alimentară.

A demarat și campania de depunere a cererilor de plată pentru schemele de sprijin pe suprafață, care sunt finanțate din Fondul European de Garantare Agricolă din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală și din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale.

Pentru campania 2009, România beneficiază de o alocație financiară de 618,1 milioane de euro din Fondul European de Garantare Agricolă, pentru plata unică pe suprafață, ceea ce reprezintă circa 71 de euro pentru un hectar.

Trebuie să ne concentrăm pe atragerea fondurilor europene, pentru a reuși să absorbim banii pe care Uniunea Europeană ni-i pune la dispoziție până în 2013. Este vorba despre aproape 10 miliarde de euro pentru agricultură, plăți directe și pentru proiecte legate de agricultură și dezvoltare rurală.

După 4 ani de experiențe nefaste în agricultura românească, de politici inconsecvente și birocrație excesivă care i-au îndepărtat pe agricultorii români de fondurile europene, este timpul să promovăm un sistem coerent de susținere a producătorilor agricoli.

În acest sens, Grupul parlamentar al PSD+PC din Camera Deputaților a depus o inițiativă legislativă privind înființarea camerelor agricole, instituții care se vor ocupa, în mod direct, de activitatea fermierilor și a agricultorilor și vor asigura serviciile de consultanță la fața locului. Agricultorii vor primi subvențiile numai cu avizul camerelor agricole, urmând să dispară toate verigile intermediare între producătorii agricoli și Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale. Inițiativa legislativă este relevantă pentru un domeniu prioritar, motiv pentru care solicit urgentarea dezbaterii și susținerea acestui proiect de lege.

    Pavel Horj - declarație politică referitoare la Proiectul ordonanței de urgență a Guvernului privind înființarea Agenției Române pentru Dezvoltarea Durabilă în zone Industriale - ARDDZI;

Domnul Pavel Horj:

Declarație politică referitoare la "Proiectul Ordonanța de urgență a Guvernului privind înființarea Agenției Române pentru Dezvoltarea Durabilă în Zone Industriale - ARDDZI"

Agenția Națională pentru Dezvoltarea Zonelor Miniere (ANDZM) a fost înființată prin OUG 64/1997, aprobată prin Legea 43/1998, cu scopul asistării localităților miniere din România afectate de restructurarea sectorului minier.

La ora actuală, agenția funcționează pe lângă Ministerul Economiei, având 14 birouri și reprezentanțe locale în zone miniere și un colectiv central la București. Agenția are un număr de 68 posturi de funcționari publici, din care sunt ocupate 59, și o unitate de management a proiectului cu 10 posturi contractuale. Aria de operare a agenției cuprinde 386 localități asupra cărora s-a produs un impact negativ prin restructurarea activităților miniere din județele: Alba, Bacău, Bihor, Bistrița, Cluj, Caraș-Severin, Covasna, Dâmbovița, Gorj, Harghita, Hunedoara, Maramureș, Mehedinți, Neamț, Prahova, Sălaj, Suceava, Tulcea, Vâlcea.

În data de 03.02.2009, s-a depus la Secretariatul General al Guvernului de către inițiatorul Ministerul Economiei un proiect de ordonanță de urgență care vizează înființarea Agenției Române pentru Dezvoltare Durabila în Zone Industriale (ARDDZI) prin reorganizarea ANDZM.

Doresc să atrag atenția asupra unor aspecte privitoare la nota de fundamentare și proiectul ordonanței de urgență care, dacă va fi aprobată în forma propusă, va pune în pericol implementarea programelor ANDZM în zonele miniere, programe finanțate din contribuția României și împrumut de la Banca Mondială, acord de împrumut ratificat prin Legea nr.167/2005 încheiat între România și Banca Internațională de Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD) - nr.4759 RO - pentru finanțarea proiectului privind"Închiderea minelor, refacerea mediului si regenerarea socio-economică", semnat la București la 28 ianuarie 2005, lege publicată în Monitorul Oficial 515/17.05.2005.

Lărgirea sferei de activitate a agenției de la zone miniere la zone industriale, trebuie să fie una temeinic analizată, astfel încât să nu se producă disfuncționalități.

Comentarii punctuale:

1. În primul rând, considerăm că motivația actului normativ nu este în conformitate cu art.30 alin.(1) lit.g) din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, care impune în mod obligatoriu ca în nota de fundamentare a unui proiect de ordonanță de urgență să fie prezentate distinct elementele obiective ale situației extraordinare care impune reglementare imediată, cât și art. 115 alin. (4) din Constituție: "Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență numai în situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligația de a motiva urgența în cuprinsul acestora".

Motivația din nota de fundamentare și din proiectul de ordonanță, "deblocarea și absorbția fondurilor alocate programelor din zonele de operare", este una falsă, ea nu se rezolvă prin modificarea denumirii instituției, dimpotrivă va duce la întârzieri și blocaje a programelor actuale, agenția fiind în relații contractuale cu autorități locale, ONG-uri etc. în vederea finanțării/implementării proiectelor contractate.

Reorganizarea ANDZM putea să se facă printr-un proiect de act normativ (OUG, HG) care să completeze OUG 64/1997, republicatăla 24.12.2005, cu toate modificările și completările legislative, astfel încât trecerea de la o entitate la cealaltă să fie una firească. Înființarea unei noi instituții, ARDDZI, va necesita pentru a deveni operațională un proces instituțional și legislativ care va dura luni de zile, timp în care activitatea ANDZM este sistată, contractele de finanțare devin nule, încheiate fiind cu o instituție care nu mai există. Mai trebuie adăugat și faptul că nou înființata ARDDZI nu are programe, proceduri, personal, bugete / finanțări cu care sa intervină în zonele industriale, proces instituțional de pregătire a personalului, și de lansare a programelor ce poate dura ani de zile.

2. În nota de fundamentare, la descrierea situației actuale se menționează: "În implementarea acestuia au apărut întârzieri datorate disfuncționalităților instituționale".Eventualele întârzieri nu s-au datorat nici denumirii instituției, nici statutului de funcționar public al angajaților sau lipsei unui președinte salarizat ca secretar de stat, cele enumerate fiind singurele modificări instituționale propuse în proiectul ordonanței. Din informațiile noastre, aceste întârzieri au intervenit pe de o parte datorită managementului fluctuant generat de numirea a opt directori generali, din 2000 până în prezent, de către miniștrii în funcție ai Ministerului Economiei (fost MIR, MEC, MEF) iar, pe de altă parte, datorită lipsei sau insuficientei alocări de fonduri bugetare de către ordonatorul principal de credite.

În sprijinul celor afirmate mai sus stau și se pot consulta rapoartele Aide - memoire încheiate la fiecare 6 luni de proiect între reprezentanții BIRD și conducerea ministerului care sunt documente de evaluare a stadiului proiectului. Cităm din ultimul Aide memoire, încheiat ca urmare a misiunii Băncii Mondiale din octombrie 2008 "Resursele bugetare necesare în primăvara / vara anului 2008: nu au fost puse la dispoziție pentru proiect în timp util, ceea ce a dus la revizuiri ale graficului de lucrări și la întârzieri la plata antreprenorilor".

3. Se mai menționează în nota de fundamentare: "În cazul neluării acestor măsuri imediate, toate resursele financiare vor fi pierdute". Tocmai desființarea ANDZM preconizată de echipa de inițiatori din ME prin proiectul OUG la pct.8 alin (2) va conduce la anularea Acordului de împrumut și pierderea sursei de finanțare internațională, a circa 52 milioane USD, care ar trebui sa mai fie consumate prin implementarea proiectului de către ANDZM în beneficul comunităților miniere, până în 2010 - 2011, fonduri rămase neconsumate până acum din acordul de împrumut al BIRD pentru Guvernul României.

În județul Maramureș, agenția are un birou regional la Baia Mare și o reprezentanță locală la Baia Borșa. Peste 30 localități din județul Maramureș au proiecte în derulare sau urmează a fi finanțate prin intermediul programelor ANDZM. De asemenea, în cadrul componenței "Infrastructura municipală" sunt contracte încheiate pentru 5 lucrări de infrastructură, cu valori de 600.000 USD fiecare, la Cavnic, Borșa, Tăuții Măgherăuș, Baia Sprie, Băiuț. Aceste contracte ar putea deveni nule odată cu desființarea instituției.

Prin cele descrise mai sus, atrag atenția asupra unor posibile decizii eronate ale celor cu competențe în avizarea acestui act normativ, solicitând, totodată, Ministerului Economiei retragerea sau eventual modificarea lui astfel încât lucrurile să se deruleze cu coerență și eficiență.

Vă mulțumesc pentru atenția acordată.

    Florin Țurcanu - declarație politică cu titlul România tuturor posibilităților;

Domnul Florin Țurcanu:

"România tuturor posibilităților!"

Nici bine nu s-a terminat disputa pe marginea bugetului de stat că Guvernul Boc a început deja să introducă taxe și impozite noi și chiar să le majoreze pe cele deja existente, fapt ce a declanșat un nou val de discuții în contradictoriu și nemulțumiri.

Impresionați fiind de situația financiară "extraordinară" a românilor, miniștrii Guvernului Boc au considerat absolut necesară majorarea taxelor și impozitelor! Decizia de majorare a impozitelor se suprapune cu o serie de concedieri și coincide cu o perioadă neagră pentru români, precum și cu criza financiară presărată cu pierderea locurilor de muncă și totodată a "brumei" de venituri pe care le realizau și care abia dacă le ajungea pentru satisfacerea nevoilor imediate ale unui trai decent.

Majorarea taxelor și impozitelor se suprapune cu un val de nemulțumiri manifestate de mai multe categorii sociale. După introducerea "tichetelor de vacanță" ale doamnei ministru Udrea, care îngrădesc libertatea bugetarilor de a-și petrece vacanțele acolo unde-și doresc, aceștia se află în prag de a-și pierde și sporurile care le ofereau un trai decent și, în cazul reducerii numărului funcționarilor publici, chiar a locului de muncă.

Mărirea salariilor cu 50% a angajaților din învățământ, care a fost respinsă de guvernul Tăriceanu și pe care candidații PD-L și PSD la alegerile parlamentare au promis că o vor realiza, rămâne în continuare un vis pentru această categorie socială. Nu se poate! Nu sunt bani! Moștenirea lăsată de liberali este dezastruoasă! Dar, atunci când liberalii au spus că această mărire salarială nu are bază financiară, un "cor portocaliu - trandafiriu" a cântat fără întrerupere posibilitatea realizării acesteia. Acum de ce nu se mai poate?! Se știa că se apropie o perioadă de criză și, totuși, în campanie s-au făcut promisiuni pe care cei din învățământ le vor acum realizate.

Dar, ce mai contează! În condițiile în care toate posturile vacante din sistemul public vor fi blocate până în 2012, în condițiile în care tinerii nu vor avea un loc de muncă, în condițiile în care bunicuțele vor sta la serviciu în loc să-și plimbe nepoțeii prin parc, fiindcă va crește vârsta de pensionare, în condițiile în care majorările salariale promise în aprilie nu se vor putea realiza sau vor fi egale cu rata inflației, Guvernul majorează taxele!

Și dacă ar fi doar majorarea, dar se introduc și taxe noi cum ar fi impozitul forfetar. Se va aplica, spune ministrul finanțelor, celor care dețin restaurante, firme de construcții sau de transporturi, sau au afaceri în domeniul comerțului cu ridicata sau cu amănuntul. Deci, promisiunea că vom "trăi bine" se adeverește pe zi ce trece!

    Titi Holban - despre cum Guvernul Boc a inventat turismul de criză;

Domnul Titi Holban:

"Guvernul Boc a inventat turismul de criză!"

Este din ce în ce mai clar faptul că Guvernul Boc a debutat cu stângul. Aflat sub o puternică influență a președintelui Băsescu, cabinetul a luat câteva decizii controversate.

La sugestia Elenei Udrea și cu voia Ministerului Finanțelor Publice, Guvernul Boc a dat o gaură în buget de doua miliarde de lei, adică 0,35% din p.i.b., prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2009. Introducerea tichetelor de vacanță, trâmbițată de doamna Udrea și introdusă în planul anticriză, costă bugetul mai mult ca finanțările acordate sectorului auto, majorarea salariilor bugetarilor (cu inflația) sau finalizarea capitalizării CEC.

Aceste tichete constituie o cheltuială din bani publici pentru că, pe de-o parte, sunt deductibile la calculul impozitului pe profit, privând bugetul de stat de o sumă considerabilă, iar, pe de alta, mult mai important, se pot transforma în bonificații pentru personalul bugetar, așa cum, până acum, primele de vacanță sporeau consistent veniturile personalului de la stat. Mai mult, această ordonanță nu este în favoarea angajaților, așa cum eronat se afirmă în motivarea acesteia, întrucât prin impunerea prestării serviciilor turistice numai în cadrul unităților autorizate de Ministerul Turismului, se limitează practic dreptul de opțiune al angajaților.

Este evident că doamna Udrea nu reușește să înțeleagă care este rolul ei în cadrul Guvernului, acela de a crea cadrul instituțional de dezvoltare pentru turismul românesc. În niciun caz, menirea dumneaei și a angajaților ministerului nu este aceea de a promova activitatea operatorilor economici din turism. Trebuie să înceteze să se mai comporte ca agent al unei agenții private de turism care oferă pachete clienților și să se preocupe mult mai mult de strategiile de dezvoltare sectorială. Dincolo de aceste aspecte, această ordonanță ne poate pune în dificultate relația cu Uniunea Europeană, întrucât fondurile astfel alocate pot fi ușor asimilate cu ajutor de stat, ceea ce ar contraveni normelor europene la care am aderat.

Probabil că adoptarea tichetelor de vacanță, care reprezintă bani publici risipiți, face parte dintr-un scenariu mai larg al actualei guvernări. Acela prin care poporul primește circ și firimituri, nu pâine.

    Ioan Oltean - declarație politică intitulată: Curățenia de primăvară din guvern;

Domnul Ioan Oltean:

"Curățenia de primăvară din Guvern"

S-a vorbit destul de frecvent în ultima vreme despre necesitatea unei aerisiri a sistemului birocratic, a unei restructurări făcute în concordanță cu respectarea principiului transparenței actului decizional și pentru eficientizarea activității în sectorul public.

Având în vedere modelul oricărui prim-ministru din Uniunea Europeană, domnul Emil Boc va avea o echipă formată dintr-un corp de consilieri, de secretari de stat și consilieri de stat, purtător de cuvânt și șef de Cabinet, urmând ca actuala Cancelarie să fie desființată și să fie creată o nouă structură.

Dacă până în 2003 nu a fost nevoie de o Cancelarie, cu atât mai mult, în condițiile celei mai mari crize economice din ultimii 60 de ani, prim-ministrul se va descurca cu o echipă restrânsă, formată doar din profesioniști. Un avantaj major al acestei măsuri îi reprezintă banii economisiți care vor putea fi redirecționați către bugetul cercetării, în condițiile în care acesta din urmă nu se ridică la o sumă corespunzătoare necesităților acestui sector.

A venit timpul să punem în aplicare ceea ce s-a promis de atâta vreme, reducerea cheltuielilor abuzive ale statului și totodată, scăderea gradului de birocratizare. În acest mod, România va putea în viitor să scape de eticheta de "obezitate birocratică", în același timp creând oportunitatea demarării unui program de investiții publice mult mai eficient.

În condițiile în care în timpul Guvenului Tăriceanu II, Cancelaria a fost considerată a avea direcții paralele, multe dintre atribuțiile direcțiilor acestei structuri suprapunându-se celor din Secretariatul General al Guvernului, în acest moment se impune restructurarea propusă de actualul prim-ministru. Prezenta organigramă a fost elaborată în scopul eficientizării activității Guvernului, primul pas fiind reducerea numărului de angajați de la 304 la 167.

După îndeplinirea obiectivului cu privirela restructurarea funcțiilor de secretari de stat, reducerea personalului este doar o primă măsură dintr-un lung șir de modificări ce urmează a fi făcute, urmând a se acționa în vederea comasării și restructurării agențiilor și instituțiilor guvernamentale.

O altă măsură ce va fi luată în acest sens va fi aceea de a nu cumula în sistemul public pensia obținută în baza unor legi speciale cu salariul și eliminarea pensiilor speciale pentru parlamentari.

Noul Guvern are ca misiune rezolvarea problemelor imediate cu care se confruntă România, succesul acestei misiuni depinzând întru totul de respectarea planului strategic impus de actualul climat, criza exploatând "oportunitatea extraordinară" pe care țară o poate avea, și anume capacitatea de a se moderniza.

Fiecare dintre noi trebuie să conștientizeze necesitatea unui sacrificiu, măsurile luate trebuind a fi percepute ca aspre în prezent, dar corecte pentru viitor.

    Ioan Oltean - declarație politică intitulată: Accelerarea programelor operaționale sectoriale, o prioritate în activitatea Guvernului;

Domnul Ioan Oltean:

"Accelerarea programelor operaționale sectoriale, o prioritate în activitatea Guvernului"

În prezent, în România sunt auditate de către Comisia Europeană doar trei din cele șapte programe operaționale sectoriale. Mai precis, Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice și Programul Operațional Sectorial Mediu au fost auditate la începutul acestui an, la data de 16 ianuarie.

Trebuie spus că, în timpul fostei guvernări liberale, cu toate că România nu s-a confruntat ca acum cu o perioadă de criză economică, doar un singur program operațional sectorial a fost auditat de către Comisia Europeană. Este vorba despre Programul Operațional de Asistență Tehnică. Nu ne propunem acum să analizăm pe larg motivele care au dus la această slabă productivitate. Vrem doar să evidențiem că, atunci când există responsabilitate și expertiză, lucrurile se pot derula într-o normalitate constructivă. Celelalte patru programe care nu au fost auditate încă de către Comisia Europeană sunt: Programul Operațional Sectorial Transport, Programul Operațional Regional, Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative și Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane.

În acest context și, pentru a materializa cât mai rapid lucrurile, în data de 24 februarie 2009, membrii Comitetului interministerial pentru absorbția fondurilor comunitare au analizat proiectul de act normativ privind modificarea legislației în domeniul achizițiilor publice, urmând ca proiectul să intre cât de curând în procedura de avizare interministerială, iar, ulterior, pe agenda celei mai apropiate ședințe de Guvern.

Prezent la această întrunire, prim-ministrul Emil Boc a cerut miniștrilor și secretarilor de stat să promoveze cu prioritate acest proiect de act normativ. Astfel, prin reducerea termenelor și a birocrației va fi facilitat accesul la fondurile europene.

De asemenea, pentru creșterea gradului de absorbție al fondurilor europene, capitol la care România nu stă foarte bine în prezent, șeful Executivului a solicitat Autorității pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale să prezinte săptămânal o situație privind proiectele contractate, eligibile, care să fie finanțate din fonduri europene. Știm că este necesar să se acționeze în sensul identificării unei soluții pentru monitorizarea avizării proiectelor care urmează să fie finanțate din fonduri europene, în scopul scurtării termenelor în care acestea sunt avizate de către autoritățile guvernamentale.

Potrivit evaluării efectuate în privința pregătirii documentației necesare auditării sistemului de management și control din cadrul programelor operaționale, toate instituțiile responsabile au pregătit la standardele corespunzătoare toate documentațiile, iar cea mai mare parte a lor a fost trimisă experților europeni, astfel încât, în cel mai scurt timp, programele operaționale neauditate încă de către Comisia Europeană să poată deveni viabile.

Menționăm faptul că dând, ca de obicei, dovadă de operativitate maximă, Executivul, conștient că timpul trece în defavoarea celor care ar putea beneficia de rezultatele acestor programe, a stabilit date concrete și termene limită pentru pregătirea documentațiilor necesare pentru auditarea sistemului de management și control din cadrul programelor operaționale. Dând dovadă, ca întotdeauna, de seriozitate, Guvernul Boc nu a amânat nici o clipă exercitarea acestor responsabilități, cu atât mai mult cu cât fondurile comunitare absorbite până în acest moment sunt mult prea mici față de potențialul de absorbție pe care îl are România.

    Dan Bordeianu - declarație politică: Administrația publică, încotro?;

Domnul Dan Bordeianu:

"Administrația publică, încotro?"

De 20 de ani încoace ne punem cu toții această întrebare, în condițiile în care acest domeniu extrem de important al vieții sociale românești a trecut prin diferite faze ale existenței sale. Administrația publică a făcut obiectul aprecierilor succesive din partea reprezentanților europeni, și din păcate, întotdeauna aceste aprecieri nu au fost tocmai pozitive. Astăzi, într-o Românie europeană a anului 2009, întrebarea în cauză este mai mult decât actuală.

Guvernul Boc, în doar câteva săptămâni, a reușit să bulverseze întreg sistemul administrației publice românești, în condițiile în care cea mai mare parte a deciziilor din acest domeniu au fost luate fără a avea o strategie concretă, fără a avea măcar o idee clară legată de punctul terminus la care trebuie să ajungă administrația românească.

Cea mai gravă problemă cu care se confruntă astăzi administrația publică românească este managementul funcției publice sau, mai bine spus, lipsa totală a acestuia. Cine are o cât de mică legătură cu administrația publică știe cât de mici sunt veniturile funcționarilor comparativ cu munca depusă și cu răspunderea pe care o au. Nu spune nimeni că, în unele locuri, schemele de personal nu trebuie modificate, nu spune nimeni că unii funcționari (foarte puțini de altfel) au performanțe nu tocmai satisfăcătoare, dar marea masă a acestor oameni își fac treaba și o fac așa cum trebuie.

Guvernul Boc a avut neinspirata idee de a elimina sporurile și orele suplimentare pentru funcționari, în condițiile în care, așa cum spuneam, veniturile acestora erau oricum mici. O dovadă în acest sens este faptul general recunoscut că pe anumite domenii cheie în administrație (informatică sau managementul fondurilor europene) nu vine nimeni să se angajeze în administrație, tocmai datorită veniturilor mici. Nu trebuie să uităm că acești slujbași la stat sunt supuși unui statut care le interzice obținerea oricărui alt venit suplimentar și le impune o serie întreagă de constrângeri.

În condițiile impuse de guvernul Boc, cei care lucrează astăzi în administrație au două variante: să moară de foame sau să părăsească sistemul. Vorbim aici despre specialiști în administrație, oameni cu studii în domeniu, oameni pentru care statul roman a cheltuit o avere în ultimii 20 de ani pentru a-i forma și aduce la nivelul colegilor lor europeni.

Ceea ce face acum Guvernul Boc este mai mult decât o greșeală. Este o mare nedreptate făcută funcționărimii românești. Mai mult, consider că, prin măsurile luate, Guvernul face o invitație fără precedent la corupție. Una dintre cele mai eficiente măsuri anticorupție ar fi creșterea veniturilor funcționarilor și nu diminuarea lor.

Așadar, susțin cu toată tăria cererile sindicaliștilor din administrația publică, pentru că sunt convins că au dreptate, iar dacă guvernarea consideră că reducerea cheltuielilor bugetare se face prin adoptarea unor astfel de măsuri ilogice și total greșite, trebuie să își asume și efectele grave care vor urma, în contextul funcționării instituțiilor statului român.

Stimați domni de la PD și PSD, treziți-vă, campania electorală s-a terminat! Guvernați țara și conduceți administrația, nu stricați tot ce s-a făcut în ultimii 20 de ani!

    Oana Niculescu-Mizil Ștefănescu Tohme - intervenție pe tema De ce iubim ziua de 8 martie?;

Doamna Oana Niculescu-Mizil Ștefănescu Tohme:

"De ce iubim ziua de 8 martie"

Dacă în alte zile ale anului nu se întâmpla, în această zi, de 8 martie, femeile primesc flori, poezii, omagii, elogii. Doar pentru o zi femeile sunt lăudate, idealizate, stimate, iubite, apreciate nu pentru altceva, ci pentru ca sunt ceea ce sunt: femei. Iubim ziua de 8 martie pentru toate aceste lucruri frumoase, dar, mai ales, pentru ca reprezintă un simbol al luptei femeilor de pretutindeni pentru drepturi sociale, economice si politice.

Inițiativa sărbătoririi pe plan internațional a femeii a pornit de la o întâmplare tragică: în anul 1908, peste 100 de muncitoare au fost arse de vii într-o fabrică textilă americană numai pentru faptul că au vrut să se alăture unei demonstrații inițiate pentru drepturile muncitorilor.

În același an, 1908, în ultima duminică din luna februarie, femeile socialiste din SUA au organizat un marș de protest pentru apărarea drepturilor femeilor și comemorarea tristului eveniment. Pe 19 mai 1908, se sărbătorea pentru prima dată în Europa, în Germania, Austria, Danemarca și alte câteva țări vest europene, Ziua Internațională a Femeii. La Internaționala Socialistă din Copenhaga, în anul 1910, s-a hotărât ca o zi pe an să fie consacrată sărbătoririi pe plan internațional a femeii muncitoare, fără a se stabili cu exactitate data. Abia în anul 1977, Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a proclamat printr-o rezoluție ziua de 8 martie "Ziua Națiunilor Unite pentru Drepturile Femeilor și Pace Internațională", o sărbătoare asociată cu lupta femeii moderne pentru emancipare și drepturi egale cu bărbații pe toate planurile sociale și politice.

Următorul pas l-a constituit proclamarea, de către ONU, a anului 1975 ca Anul Internațional al Femeilor și declararea perioadei 1976-1985 ca Deceniul ONU pentru condiția femeii. Au urmat si alte evenimente internaționale care au influențat evoluția statutului femeii in lume prin adoptarea unor documente ce conțin norme si masuri obligatorii pentru statele semnatare.

La constituirea UE, principiul egalității de șanse a fost inclus în tratatele inițiale, conceptul și politicile specifice fiind dezvoltate ulterior în legislația europeană, începând cu anul 1975, prin adoptarea directivelor referitoare la egalitatea de șanse pentru femei și bărbați. La acestea se adaugă alte numeroase recomandări, rezoluții, decizii și declarații, pe teme ca: egalitatea de șanse și de tratament pentru femei și bărbați la locul de muncă; protecția maternității; participarea femeilor la procesul de luare a deciziilor; prevenirea și combaterea violenței domestice; prevenirea și combaterea traficului cu femei; reprezentarea femeilor în mass-media și publicitate etc. O dată cu aderarea României la spațiul comunitar, legislația UE este parte a legislației naționale și obligația aplicării acesteia se face, în țara noastră, de către instituțiile constituite pentru promovarea egalității de gen, ca o recunoaștere a valorii sociale egale a femeilor și bărbaților.

Așadar, au trecut peste trei decenii de la adoptarea rezoluției care simbolizează un moment de cotitură în istoria modernă a omenirii, și anume reconsiderarea condiției femeilor în societate, a rolului și contribuției acestora la dezvoltarea umanității. Începând cu anul 1975, s-au făcut eforturi considerabile pentru eliminarea discriminărilor de gen, dar, cu toate aceste eforturi, persistau inegalitățile între femei și bărbați, pe piața muncii, în economie, în sfera politică și în cea privată. Conform unor studii recente realizate de Organizația Națiunilor Unite, femeile sunt încă marginalizate, ignorate sau exploatate pentru simplul motiv că sunt femei. Cu toate că femeile reprezintă peste 50% din populația statelor, ele participă la procesul decizional din domeniile politic, economic, academic, financiar-bancar, într-un procent nesemnificativ și subreprezentativ față de ponderea și de nivelul de pregătire profesională a acestora.

Comisia Europeană semnalează persistența discriminării între sexe în studii statistice ce arată faptul că rata șomajului este mai crescută în rândul femeilor și că bărbații beneficiază de salarii și de pensii mai mari. De exemplu, în Germania, femeile câștigă cu 20 la sută mai puțin decât colegii lor bărbați.

În societățile patriarhale, cum este și cea românească, cu valori și tradiții ce distribuie inegal rolurile în familie, femeile sunt discriminate prin faptul că sunt încurajate să se ocupe de munca din gospodărie în defavoarea celei profesionale, cu toată multitudinea sarcinilor domestice și de îngrijire a copiilor care se adaugă programului zilnic de muncă. De multe ori, la acestea se adaugă tratamentul violent la care sunt supuse de către partenerul de cuplu, violența domestică tolerată și justificată de societate și chiar de mass-media.

Desigur că schimbările se produc și în societatea românească, emanciparea femeilor se face în timp și este o certitudine faptul că, în ultimii ani, a crescut reprezentativitatea femeilor în ierarhia administrativă și politică, iar progresul mai rapid spre o societate paritară depinde, în mare măsură, de fiecare dintre noi.

Potrivit sociologilor, secolul modernității actuale va fi unul predominant feminin. Și iată că avem motiv să fim optimiști și să sperăm că ziua de 8 martie nu va fi o excepție în calendar și că vor fi, poate, 365 zile de primăvară când femeile primesc flori, poezii, omagii, elogii și sunt lăudate, idealízate, stimate, iubite, apreciate, nu pentru altceva, ci pentru că sunt ceea ce sunt: femei.

    Culiță Tărâță - comentariu pe marginea unui subiect mult mai discutat și mediatizat: actuala criză economică;

Domnul Culiță Tărâță:

Actuala criză economică constituie subiectul cel mai discutat și mediatizat dintre toate problemele majore cu care se confruntă astăzi omenirea. De la FMI și Comisia Europeană, până la Banca Mondială, de la BERD până la agențiile de rating, de la patronate la sindicate și de la analiștii institutelor de specialitate și cei ai băncilor până la gazetarii de profil, toți vorbesc despre cauzele care au declanșat actuala criză mondială, despre persistența ei, dar, mai cu seamă, despre urmările acestui fenomen distructiv, apreciate de mulți mai dure decât consecințele recesiunii financiare din anii 1929-1932. În țara noastră, criza a venit în mod discret, prinzându-ne nepregătiți, așa cum ne surprind, de regulă, viscolele, inundațiile și alte calamități.

La începutul toamnei trecute, vorbeam despre criză ca despre cine știe ce tornadă de prin Caraibe, care nu va ajunge să biciuiască țărmurile Mării Negre ori Bărăganul. Chiar și autoritățile minimalizau acest fenomen, afirmând că dacă nu ne va ocoli, în niciun caz nu ne va pune pe jar, întrucât sistemul nostru bancar este solid, dar mai ales precaut.

Mai mult, unii analiști afirmau că noi nu vom fi afectați decât în foarte mică măsură, deoarece sistemul nostru bancar este mult prea slab, ca și economia. De fapt, și guvernanții și economiștii uitau un lucru esențial - acela că România se află de ani buni într-o criză politică, economică și socială acută, agravată enorm de concesionarea resurselor naturale pe comisioane grase încasate de "băieții deștepți", privatizarea pe nimica toată a obiectivelor industriale, degradarea agriculturii, creșterea permanentă a datoriei externe, deprecierea accentuată a monedei naționale, creșterea cheltuielilor publice, care s-au dublat în intervalul 2005-2008, sporirea excesivă a consumului de bunuri și servicii pe seama creditelor, ajunse acum la 50 miliarde de euro, din care 28 miliarde angajate de persoane fizice, dar și de politicile fiscale ultraliberale, aservite unor grupuri de interese (impozitul unic pe venit și pe profit de 16% determinând o reducere a veniturilor bugetare de circa 1,8 miliarde de euro anual), toate acestea accelerând recesiunea.

Specialiștii în materie consideră însă și azi că neajunsurile crizei se vor resimți la noi în lunile mai-iunie, fără să observe că factura socială s-a încărcat considerabil încă de la începutul anului, odată cu scăderea performanței economice, disponibilizarea a zeci și zeci de mii de angajați, scăderea vânzărilor pe piața imobiliară și pe cea a automobilelor, oprirea temporară a producției în cadrul unor mari companii, înghețarea salariilor și a pensiilor, desființarea cumulului, scumpirea medicamentelor și a alimentelor de bază și alte asemenea măsuri de austeritate.

Dacă guvernele mai tuturor țărilor au elaborat programe anticriză, noi lucrăm, ca de obicei, la voia întâmplării. Am pornit să reducem otova cheltuielile sociale, socotind că prin asemenea măsuri vom speria criza.

Recent, guvernanții noștri au mai găsit o soluție originală. Ei apelează la necesitatea unei solidarități naționale pentru a diminua efectele crizei agravate de vulnerabilitățile mai vechi ale economiei românești. De când se știu pe lume, românii au stat umăr lângă umăr în fața tuturor vitregiilor naturii și vicisitudinilor istoriei.

Dar vă întreb, stimați colegi, despre ce solidaritate poate fi vorba, când patronul îi trimite în șomaj pe mulți dintre angajații săi? Poate fi solidar angajatul care câștigă 800-900 de lei pe lună cu cel care primește opt-nouă mii de lei lunar, doar pentru faptul că amândurora le-au fost înghețate salariile?

Poate fi solidar angajatul care câștigă 700-800 de lei pe lună cu afaceristul care realizează profituri anuale de sute de mii sau de milioane de lei, pentru faptul că amândoi plătesc același impozit, de 16%?

Se spune, și nu fără temei, că o criză constituie un moment deosebit de prielnic pentru o solidaritate cât mai strânsă între guvernanți și guvernați, cu o singură condiție: ca guvernanții să nu arunce costurile crizei pe spatele marii majorități a guvernaților, dar, mai ales, să nu creeze noi oportunități pentru cei care nu ezită să prospere până și în vremurile de restriște. În aceste condiții, orice apel la solidaritate va fi respins de marea masă a cetățenilor noștri.

Vă mulțumesc pentru atenție.

    Mircea-Gheorghe Drăghici - declarație politică despre Situația românilor din Italia;

Domnul Mircea-Gheorghe Drăghici:

"Situația românilor din Italia"

Românii din Italia, o lume complexă. Fără doar și poate, o lume numeroasă și prea puțin conștientă de puterea pe care ar reprezenta-o. E cert că în Italia există această problemă a politicului, prin intermediul căruia poți, de fapt, să influențezi decizia, iar din punctul acesta de vedere, românii sunt inexistenți, deși sunt peste un milion de oameni cu acte în regulă, care muncesc și plătesc taxe.

Există peste 150 de mii de familii mixte în Italia și unele sunt chiar foarte bune cunoscătoare ale problematicii cu care se confruntă românii. Am fost impresionat să văd că avocați din familii mixte își dedică foarte mult timp rezolvării problemelor cu care se confruntă românii, mai ales legate de muncă și rezidență.

Situația explozivă generată în Italia de crima oribilă comisă la Roma de etnici rromi sau violurile comise cu o brutalitate ieșită din comun reprezintă consecința firească a nivelului insuportabil de infracționalitate din orașele italiene, unde infractorii români dețin primatul absolut la aproape toate categoriile de delicte comise cu violență.

Pentru cetățenii români onești, care muncesc din greu ca să asigure un viitor familiilor rămase în țară, situându-se printre cei care contribuie anual la miliardele de euro ce ajung în România din străinătate, susținând economia de consum, violențele conaționalilor lor de etnie rromă generează o catastrofă de imagine cu consecințe pe termen lung.

În imaginarul colectiv al italienilor, românii, fără a distinge între infractori, cei mai numeroși, ne place sau nu, fiind rromi, și cetățenii perfect integrați, care trudesc din greu și își asumă o existență monotonă plină de sacrificii, au ajuns să fie socotiți infractori înnăscuți, disprețuiți și evitați, delincvenți care umplu paginile cotidienelor cu faptele lor reprobabile.

Tragediile din capitala Italiei depășesc dimensiunile unei drame familiale, un popor întreg simțindu-se agresat și umilit de ceea ce, în percepția omului comun, a devenit un pericol pentru siguranța publică: infracționalitatea românească (la criminalitá romena).

Era de așteptat ca acesta să fie deznodământul unei stări de tensiune, alimentată de zecile de autocare și microbuze care debarcă zilnic în Italia nu doar persoane aflate în căutarea unui loc de muncă retribuit decent, ci și numeroși indivizi puși pe căpătuială, deveniți în scurtă vreme autorii unor furturi, tâlhării, crime, escrocherii, pe care mass-media italiană le prezintă cu lux de amănunte, spre oroarea cetățenilor care resimt situația din țară ca pe o stare de asediu latentă.

Determinați să părăsească țara, datorită salariilor africane în vreme ce prețurile bunurilor de consum și ale serviciilor le depășesc pe alocuri chiar și pe cele occidentale, aduși la disperare de imposibilitatea de a supraviețui dintr-un salariu mizer de 150-200 de euro/lună, românii care ajung în Italia sunt în cea mai mare parte truditori onești, oameni care nu se dau în lături de la munci dintre cele mai grele pentru a-și câștiga existența, obținând, chiar și în condiții dificile, într-o săptămână de lucru cel puțin cât retribuția lunară din România.

Evident că nu acești muncitori onești reprezintă acel pericol românesc invocat la ordinea zilei în Italia ca problemă prioritară de siguranță națională, ci miile de infractori, prostituate, proxeneți care, cu complicitatea unora dintre polițiștii de frontieră din România, ajung nestingheriți pe teritoriul italian, transportați mai ales de către amintitele autocare și microbuze ce tranzitează cu rapiditate vămile noastre datorită tainului pe care îl primesc cei care trebuie să vegheze la noile granițe ale Uniunii Europene, însă veghează de fapt la umplerea propriilor buzunare.

Astfel se explică de ce, cum și pe unde ajung în orașele italiene, venind din România, membră a Uniunii Europene, hoardele de cerșetori, hoți de buzunare, prostituate, tâlhari. Posturile italiene de televiziune centrale și locale transmit până la banalizare, știri și reportaje despre prostituatele românce, despre tâlharii care devalizează bancomatele și golesc de marfă magazinele, însă în ultimele zile, după îngrozitoarele violențe de la Roma, mass-media peninsulară încearcă să identifice rădăcinile răului, să caute la origine cauzele care au provocat emigrarea în Italia a acestui val nestăvilit de disperați care își abandonează țara cu atâta facilitate.

Astfel, telespectatorii italieni au putut urmări la ore de vârf imagini șocante din România profundă: sate dezolante, drumuri desfundate, nenumărate atelaje cu cabaline costelive, figuri abrutizate de alcool și foarte mulți rromi surprinși în diferite ipostaze, dar și, într-un final apoteotic, instantanee de la dizgrațioasele "reuniuni" cu manele ale comunității românești de la Roma.

Îndeosebi televiziunile locale (Telenuovo, Telenordest, Rete Veneta, Antenna 3 etc.) s-au dezlănțuit, pe bună dreptate, prezentând situația dezastruoasă a unor cartiere periferice în care românii sunt indicați de către rezidenți ca principală cauză a deteriorării dramatice a siguranței publice, iar imaginile din Padova și Vicența sunt un exemplu elocvent în acest sens.

Șocați, probabil, de rapiditatea evoluției evenimentelor și de valul de indignare care i-a obligat pe guvernanții italieni să adopte măsuri energice și să promoveze un decret care să înlesnească expulzarea cetățenilor români, politicienii noștri au reacționat previzibil.

Ambasada României la Roma a procedat cum a știut mai bine și, după o îndelungă tăcere (de aur), a răspuns printr-un comunicat oficial și un interviu lămuritor al însărcinatului cu afaceri ad-interim, care, într-o italiană chinuită, ușor timorat, a afirmat cu o siguranță dezarmantă că situația este sub control, de vreme ce în Italia au fost detașați de ceva vreme 7 (!) polițiști care colaborează cu forțele de ordine italiene pentru stăvilirea fenomenului infracțional românesc.

Răbufnirea xenofobă a unei părți a opiniei publice italiene îi afectează, neîndoielnic, în primul rând pe românii onești și truditori, constituind totodată un avertisment pentru clasa politică din România.

Consider că imaginea comunității românești din Italia a fost prea mult și pe nedrept deformată de o campanie mediatică negativă. Pare a se ignora faptul că majoritatea covârșitoare a românilor aflați în Italia sunt onești, muncitori, respectă legea și contribuie la prosperitatea economiei Italiei. Discriminarea unor cetățeni europeni cinstiți, prin vehicularea unor clișee simpliste și false, este de neacceptat.

Țara noastră nu își poate permite, ca membru al Uniunii Europene, să ignore faptul că, pe lângă furnizarea de mână de lucru calificată, a devenit principala exportatoare de infracționalitate în spațiul comunitar, iar soluția acestei probleme se află exclusiv la București, în responsabilitatea guvernanților ce au ca datorii prioritare eradicarea corupției din instituțiile publice și îmbunătățirea nivelului de trai.

    Cătălin Ovidiu Buhăianu-Obuf - declarație politică: Veșnica reformă din învățământ, un război al nervilor pentru elevi, profesori și părinți;

Domnul Cătălin Ovidiu Buhăianu-Obuf:

"Veșnica reformă din învățământ, un război al nervilor pentru elevi, profesori și părinți."

De aproape 20 de ani, asistăm, fie în calitate de elevi, studenți, profesori, fie de părinți sau politicieni la un fenomen absurd privind reforma sistemului educațional românesc. Trecut prin mai multe legislaturi, sub tutela multor miniștri ai educației, sistemul românesc de învățământ, elogiat de Occident pentru rezultatele obținute și prin absolvenții merituoși, a fost treptat schingiuit, schimbat și peticit în numele reformei. O reformă care a început după revoluție și care, odată cu schimbarea fiecărui ministru, a cunoscut direcții diferite.

Dacă e să facem o scurtă recapitulare în privința învățământului preuniversitar, am avut până în prezent multiple tentative eșuate de descentralizare a sistemului. O mare carență, resimțită din plin de elevi, profesori și părinți a fost continua modificare a curriculei, haosul manualelor alternative dar, cel mai grav, instabilitatea legislativă privind examenele naționale de admitere la liceu și bacalaureatul.

Sunt convins că mulți dintre dumneavoastră, în calitate de părinți, ați resimțit din plin inconsecvența sistemului în privința examenelor naționale. Câți elevi care știau că vor da admitere în liceu s-au trezit că noul ministru a introdus o altă metodă de evaluare: testele naționale, repartizarea computerizată în liceu sau tezele cu subiect unic.

Cu alte cuvinte, regulile jocului s-au schimbat în timpul acestuia, lucru care a bulversat atât pe colegii mei de la catedră, cât mai ales pe elevii care s-au trezit dezorientați în fața unui alt sistem de evaluare. Astfel, clamata reformă din sistemul educațional a devenit un război al nervilor pentru cei implicați în actul de învățământ. Și asta pentru că în orice sistem normal, la intrarea într-un ciclu de învățământ, atât elevii, cât și profesorii trebuie să știe ce-i așteaptă la ieșirea din acest ciclu pentru a-și concentra actul didactic pe performanța la examenul de finalizare a studiilor.

Falimentul reformei din învățământ n-a afectat însă doar mediul preuniversitar, ci și învățământul superior. Descentralizarea sistemului a obligat universitățile să renunțe la calitate în favoarea cantității, pentru că mai mulți studenți echivalenți înseamnă mai mulți bani de la buget, iar mai mulți studenți cu taxă înseamnă mai multe fonduri extrabugetare. Admiterea în universități a devenit o simplă formalitate, motiv pentru care școlile superioare românești scot pe bandă rulantă absolvenți din ce în ce mai slab pregătiți care nu fac față concurenței din piața reală.

O altă rană a educației românești este subfinanțarea, care în câțiva ani va avea efecte asupra calității procesului didactic atât prin degradarea spațiilor din învățământ, cât și prin scăderea calității corpului profesoral, absolvenții de valoare nefiind atrași de salariile mici din învățământ.

Având în vedere cele menționate, vă invit să tratăm educația românească cu o mai mare responsabilitate, deoarece riscăm să distrugem unul dintre puținele sisteme care aduc performanțe României.

    Eugen Bejinariu - declarație politică: Liniște și securitate - stări fundamentale în democrație;

Domnul Eugen Bejinariu:

"Liniște și securitate - stări fundamentale în democrație".

În producția industrială și agricolă, în instituțiile statului, în sistemul de educație sau sănătate, în mijloacele de transport, pe stradă sau la discotecă, starea de liniște și de securitate reprezintă o cerință de căpătâi pentru cetățeni, colectivele de muncă și comunități.

Mă opresc în declarația de astăzi, ca urmare, la aceste stări și le așez sub titlul "Liniște și securitate, stări fundamentale în democrație".

Am avut parte, în ultima vreme, de multe fapte, întâmplări și evenimente grave și foarte grave, unele zguduind puternic mari comunități locale: dubla crimă de la Brașov, furtul de armament de la Ciorogârla, atacul de la banca din cartierul Mănăștur, agresivitățile colective de la mall-ul din București și chiar punerea în funcție a legii pumnului în fața Primăriei municipiului Rădăuți, spațiu dintotdeauna de bună comunicare, înțelegere și conlucrare în Bucovina.

Tema aceasta poate deveni subiect de articol de presă, subiect de amplă investigare sociologică sau chiar titlu de carte, spre dezonoarea noastră. Prima întrebare și logică și morală privește cauzele acestor fapte, întâmplări și evenimente grave și foarte grave.

Nu dispunem de timpul necesar și nu sunt specialist în domeniu pentru a încerca un răspuns și de aceea vom face doar câteva considerații, sugerând demersuri pentru puterile din România - Parlament, Guvern, Justiție.

Sunt necesare completări, îmbunătățiri și precizări în reglementările care privesc domeniile implicate în astfel de situații, dar și mai multă severitate în aplicarea lor.

Dacă fiecare instituție a statului și fiecare persoană cu atribuții în ordinea publică, în judecarea și sancționarea abaterilor, în cercetarea stării de sănătate a cetățenilor participanți la fapte antisociale vor lucra și funcționa normal, vom avea perspectiva de a beneficia de o stare normală a vieții civice din toate comunitățile noastre, mijlocii sau mici.

Acordăm o mare însemnătate educației morale și civice, începând de la grădiniță și terminând cu instituțiile de cultură și, foarte important, cu reducerea violenței, agresivității și dușmăniei exprimate în diferite forme pe ecranele televiziunilor din România. Cu hiper democrație și noncultură e greu de trăit!

Și pe deasupra tuturor, ne trebuie modele, de la Președintele țării, la părinții din tânăra familie românească.

Și totuși mă întreb: oare ce fel de români sunt Gorbunov, Gribenco ori Preda și cum circulă ei așa de ușor peste tot prin România.

    Lucia Ana Varga - declarație politică: Guvernul Boc taie frunza (parcurilor) la câini;

Doamna Lucia Ana Varga:

"Guvernul Boc taie frunza (parcurilor) la căini".

Săptămâna trecută, la Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, în cadrul discuțiilor provocate de Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.114/2007 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.195/2005 privind protecția mediului, am avut ocazia să constatăm faptul că Ministerul Mediului nu susține adoptarea unui act normativ care protejează zonele verzi din localități, spre stupoarea deputaților prezenți, a mass-mediei și a ONG-urilor care au participat la lucrările comisiei.

Atitudinea Ministerului Mediului este cu atât mai surprinzătoare și supărătoare cu cât evaluarea situației spațiilor verzi din România a avut concluzii îngrijorătoare în ceea ce privește suprafața actuală a acestora și gradul de confort urban pe care pot ele să-l furnizeze locuitorilor, cu precădere în marile aglomerări urbane. Astfel, suprafața de parcuri și spații verzi la nivel național, comparativ cu anii '90, s-a înjumătățit. În București, de exemplu, suprafața (m.p.) de spațiu verde pe cap de locuitor este de doar 9,08 m.p.

Pentru comparație, capitalele cu cele mai mari suprafețe de spații verzi pe cap de locuitor sunt Stockholm care deține 83 m.p./cap de locuitor și Londra care are 64 m.p./cap de locuitor, în condițiile în care Uniunea Europeană recomandă o suprafață de spații verzi de minimum 26 m.p./cap de locuitor, iar Organizația Mondială a Sănătății recomandă o suprafață de spațiu verde de 52 m.p./cap de locuitor.

Spațiile verzi, în special parcurile, îmbunătățesc calitatea aerului în marile orașe sufocate de trafic și sunt locuri de recreere pentru locuitori, în special pentru copii și bătrâni.

Guvernul Tăriceanu a înțeles necesitatea existenței spațiilor verzi în marile aglomerări urbane și nu numai, a înțeles că nu este normal ca speranța medie de viață în România să fie cu 5 ani sub media europeană, iar a bucureștenilor cu 7 ani sub aceeași medie.

Guvernul Tăriceanu a ales să nu ignore datele oficiale ale Institutului Național de Statistică care ne arată că anual 11.000 de bucureșteni mor datorită unor boli cauzate de praful și suspensiile din atmosfera Bucureștiului care depășesc în mod constant de câteva ori valorile maxim admise.

Și nu numai că a înțeles. Guvernul Tăriceanu a și avut o politică concretă și susținută pentru protejarea și extinderea spațiilor verzi din localități. Guvernul Tăriceanu a interzis schimbarea destinației terenurilor amenajate și/sau prevăzute ca spații verzi, reducerea suprafețelor acestora ori strămutarea lor și a reglementat nulitatea actelor care încalcă aceste prevederi, blocând, astfel, până în acest moment, repetarea și iar repetarea cazului "Bordei".

De asemenea, a introdus obligația pentru autoritățile publice locale de a asigura din intravilanul localităților un minim de spațiu verde de 26 m.p./locuitor până cel mai târziu în anul 2013.

Pentru a susține investițiile necesare în amenajarea spațiilor verzi, Guvernul Tăriceanu a instituit "Programul național de îmbunătățire a calității mediului prin realizarea de spații verzi în localități", program în cadrul căruia au fost deja finanțate peste 300 ha de parcuri noi în toată țara.

Guvernanții actuali trebuie să înțeleagă că rezultatele nu se pot vedea peste noapte, nu se pot vedea nici chiar peste un mandat. Ținta de 26 de m.p. de spațiu verde/locuitor trebuie atinsă până la sfârșitul anului 2013, iar "Programul național de îmbunătățire a calității mediului prin realizarea de spații verzi în localități" este prevăzut să funcționeze până în 2017. Asta înseamnă dezvoltarea durabilă! Asta înseamnă viziune și politică susținută și aplicată într-un domeniu specific! Nu stopați o politică într-un domeniu atât de sensibil numai pentru că această politică nu a fost demarată de Guvernul Boc! Lăsați politicile de mediu și interesul public general să aibă întâietate în fața intereselor de partid.

Respingerea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.114/2007 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.195/2005 privind protecția mediului va îmbunătăți viața câtorva dezvoltatori imobiliari privilegiați, dar va distruge viața copiilor noștri.

Domnule Nemirschi, nu lăsați parcurile construite de Guvernul Tăriceanu să devină curțile din spatele caselor unor privilegiați!

Domnule Boc, nu lăsați "pomul copt" să cadă sub lama buldozerelor "oamenilor răi!"

    Ion Stan - Apel la transparență și responsabilitate în cheltuirea banilor publici pentru securitate și apărare națională, serviciile de informații și organele siguranței si ordinii publice;

Domnul Ion Stan:

Apel la transparență și responsabilitate în cheltuirea banilor publici pentru securitate și apărare națională, serviciile de informații și organele siguranței și ordinii publice.

Declarația noastră politică cu tema "Apel la transparență și responsabilitate în cheltuirea banilor publici pentru securitate și apărare națională, serviciile de informații și organele siguranței și ordinii publice" este determinată, strict ca moment, de o cerere de aviz adresată de Pentagon Congresului SUA, în legătură cu o posibilă livrare militară către România.

Pe fond, însă, declarația vizează suma unor realități îngrijorătoare privind risipa deșănțată și fără finalitate a banului public, într-o afacere internațională de reciclare a echipamentelor de uz militar învechite și scoase din dotarea altor armate, dar bune pentru a fi reciclate în România.

Precizăm, de la bun început, că nu dorim să credităm în vreun fel, ceva sau pe cineva anume, punând în atenție, de la tribuna Parlamentului, o opțiune sau alta cu privire la noile dotări de uz militar ale securității și apărării naționale, în particular și ale Alianței Nord-Atlantice, în ansamblu.

Ceea ce ne preocupă, în primul rând, este ușurința cu care, vreme de aproape două decenii, timpul a fost lăsat să lucreze împotriva conservării și valorificării patrimoniului de competență științifică și tehnologică pe care România l-a acumulat prin incomensurabile eforturi de inteligență creativ-aplicativă și ale cărei rezultate practice au căpătat validare internațională.

În pofida bunului renume al specialiștilor români, inclusiv și nu în ultimul rând, în cercetările și tehnologiile cu aplicație în aviația militară, astăzi pare a fi evident că locul specialiștilor în câmpul analizelor de oportunități și ale deciziilor este adjudecat de exponenții unor interese politice conjuncturale.

Amplul proces de destructurare și reorganizare a sistemului militar al apărării naționale în vederea aderării la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, ne apare astăzi, după ce trecerea timpului ne permite și impune o judecată retrospectivă, mai puțin entuziastă, dar mai lucidă și la rece - că nu a fost conceput ca o întreprindere constructivă, coerentă concepțional, cu obiective corect identificate și a căror realizare să fie posibil de cuantificat, ci mai mult ca o afacere păguboasă intereselor publice, înaltelor interese publice ale securității și apărării naționale, dar deosebit de profitabilă unora dintre actorii, interni și externi, implicați în modernizarea dotărilor Armatei României.

În domeniul aviației militare, de exemplu, totul pare a fi tranșat. Piața producătorilor și furnizorilor este cea cunoscută și regula este că nimeni nu mai are loc. Înțelegem. Caroiajul piețelor de desfacere este și el, în liniile sale esențiale, desenat și împărțit după criterii care țin mai mult de interesul politic al unui moment și mai puțin de decizia suverană a statului, care, în conjuncturi politice schimbătoare, va putea constata că ceea ce crede că investește astăzi în securitate, mâine s-ar putea dovedi că, de fapt, s-au aruncat banii pe insecuritate.

Anul trecut am fost spectatorii unei campanii mediatice fără perdea, în care aspiranții la contractele de multe miliarde pentru livrarea de noi avioane militare, și-au scos la înaintare "comisionații" (n.n. eufemism dâmbovițean utilizat pentru a desemna miniștrii, generalii și alți înalți demnitari mituiți să le susțină interesele) pentru a face reclama unei părți în defavoarea celeilalte și, chipurile, a demonstra naivilor contribuabili români ce mare greutate și ce imensă responsabilitate apasă umerii și cugetele celor care vor trebui să decidă de unde se vor cumpăra avioanele: de aici, din "casa comună europeană" sau de mai departe, de peste ocean.

S-au făcut și pariuri, cum că "targetul" viitorului ministru al apărării era, deja, stabilit de Corporația Lockheed, ale cărei produse din anii 70 au început să fie reciclate de Aviația Militară Română, în urma cu ".. 13 ani! Număr cu ghinion pentru unii, dar aducător de prosperitate pentru alții.

Știm ce înseamnă această corporație pe piața mondială a producătorilor de avioane militare. După cum știm câte ceva și despre rețeaua intereselor politice urzită de comisioanele care au sponsorizat chiar și o cădere a guvernului Japoniei, pe lângă alte câteva cutremure politice mai pe aproape, în Europa.

Știm și cât de sus se află protectorii politici ai acestei corporații. Altfel, cum am putea să ne explicăm declarația, cu mare putere de sugestie, a fostului președinte al SUA, Bush Jr., prin care își exprima certitudinea ca 24 de avioane F-16, pe jumătate, cică, noi, cealaltă jumătate "reeșapate", pardon, modernizate, vor zbura pe cerul prietenos al României, unde frumoase curcubee vor răsări să le ureze bun venit.

Oficiali de la Pentagon, loiali grupului de interese de afaceri reprezentat de fostul președinte, au înaintat, săptămâna trecută, Congresului American o cerere formală de solicitare a avizului pentru "posibila vânzare" către România a 24 de avioane.

Că "avizul" se va da, loc îndoielii nu poate exista. Afacerea înseamnă patru miliarde și jumătate de dolari, ceea ce semnifică mai mult decât o afacere. Este politica de anvergură mondială. Susținută de plătitorii de impozite și taxe din România. Apoi, să fim rezonabili: ce congrese sau parlamente naționale ar îndrăzni să închidă fermoarele buzunarelor, din care mai ies, nu doar intră bani, ale transnaționalelor Lockheed Martin, Boeing, B.A.E. Systems, Raytheon, Northrop Gruman, Pratt&Whitney, General Electric, Goodrich, L-3 Communications Holdings s.a.!

Nu putem ști, deși ar trebui să știm, cât de bună va fi această afacere pentru statul român, contribuabilii săi și securitatea lor, ca indivizi și comunitate națională, în condițiile în care mai există și alte oferte de avioane militare. Noi, de la corporații europene care dotează armate din N.A.T.O. mult mai interoperabile decât ar deveni Armata României cu niște avioane care, în loc să fie casate, primesc un pașaport tehnic "Bun pentru România", așa precum odinioară o țară, soră europeană ne fabrica, pe bani buni, medici, ingineri, arhitecți sau înalți demnitari civili ori militari, ale căror diplome se apostilau "Bun pentru Orient", ca beizadelele să nu-și aplice profesiile decât în țările de origine.

Substratul chestiunii este foarte serios și grav, în același timp. De când "cineva", instituții și persoane, a început să se ocupe de reînzestrarea armatei, statul folosește banul contribuabilului român pentru a cumpăra numai vechiturile altora, multiplicându-le profiturile inițiale. Dacă am face această schimbare de "look" a armiei noastre pe bani puțin și cu folos, mai treacă-meargă... Doar nu pe degeaba administrația noastră mai este uneori confundată cu Vămeșia Porții Levantului. Dar, schimbarea doar la față a dotării Armatei se face pe bani foarte mulți, chiar foarte mulți, încât până și Occidentul se întreabă, nu mai vorbim și de vecinii geopolitici de la Răsărit, de ce se cheltuie atât de mult cu înarmarea Europei de Est, fără a se ști că nu se urmărește atingerea unui țel strategic de securitate, ci...o variantă a programului "rabla", în versiune transnațională.

Din 1996 încoace, Aviația Militară Română a fost dotată cu cinci avioane Hercules, toate second-hand, și fabricate de aceeași corporație Lockheed Martin la începutul anilor 70, deci cu durata de exploatare... cam epuizată. Adică, "bun pentru în afara SUA". Ca să nu se spună că suntem singurii fraieri, la nivel de națiune, care am înghițit o asemenea..., nici nu știu cum să-i spunem, condotierii corporației din presa românească au titrat pompos "România este prima țară ex-comunistă care are în dotare avioane Hercules".

Era într-o după-amiază a verii trecute, cu puțin timp înaintea alegerilor locale, când un mare cotidian național a scos una dintre rarisimele sale ediții speciale gratuite, cu pagini întregi dedicate opțiunii privind furnizorul avioanelor militare. Desigur, pretextul ediției speciale de seară a gazetei era altul, chipurile niște potlogării electorale puse la cale, evident din partea Opoziției. Rețetă bine cunoscută, de altfel.

Avioane vechi, fregate vechi, transportoare blindate improvizate din componente livrate de vreo patru furnizori, din cele patru zări ale lumii, fără ca cineva să le dea coordonatele integrării produsului final și câte alte asemenea chilipiruri ce se vor în competiție cu celebrul scandal politico-militar, economic și de spionaj din perioada interbelică, intrat în istorie ca "Afacerea Skoda", cam la asta se rezumă tot ceea ce a devenit transparent din amplul și costisitorul proces de restructurare și reînzestrare a Armatei Române.

Că nu mai putem produce avioane, nu fiindcă nu am avea știința ori priceperea necesare, înțelegem. Ceea ce nu putem înțelege este de ce trebuie să acceptăm să devenim piața de reciclare a tehnicii militare a altora, fie chiar și a celui mai mare și mai puternic aliat? Nu am acceptat astfel de umilințe nici întrecut, de la un moment. Cu atât mai puțin ar trebui acceptate astăzi, în condițiile existenței, cel puțin pro forma, a mecanismelor de control democratic asupra sectorului de securitate și a eficienței cu care se folosește bugetul alocat apărării naționale și îndeplinirii îndatoririlor față de Alianță.

    Ioan Munteanu - declarație politică: România are, în sfârșit, ministru de externe;

Domnul Ioan Munteanu:

"România are, în sfârșit, ministru de externe".

În ultima vreme, deși situația nu este una nouă, ne-am confruntat cu un val de proteste și sentimente xenofobe la adresa românilor din Italia. Media a relatat aproape zilnic problemele cu care cetățenii români se confruntă în spațiul UE, dar mai ales în Italia.

În calitate de români și mai ales în calitate de reprezentanți ai poporului, nu putem sta și privi cu nepăsare la această situație. Așa cum au mai spus și alții înaintea mea, românii din Italia nu sunt românii infractori din Italia. Nu putem accepta ca, din cauza unui număr redus de persoane care comit infracțiuni, să fie blamată o comunitate întreagă. Este obligația noastră să luăm partea celor aproape un milion de români care trăiesc și muncesc legal în peninsulă. Sunt oameni care au plecat din România doar pentru a încerca să-și clădească o viață mai bună. Și sunt cetățeni activi care contribuie la dezvoltarea economică a Italiei.

Sunt deputat ales prin vot uninominal în Colegiul 5 din județul Neamț. Nu doar din colegiul meu, dar din întregul județ, mulți români au ales calea Italiei. Faptul că ei nu sunt "acasă", nu înseamnă că trebuie uitați. Acești oameni au nevoie de sprijinul nostru și au nevoie să știe că România face ceva și pentru ei. Doresc să salut, pe această cale, inițiativele colegilor din Parlamentul European.

Ceea ce doresc să subliniez, însă, este faptul că România are, în sfârșit, un ministru de externe, un șef al diplomației care este dispus să se ridice din fotoliul confortabil de la minister și să meargă acolo unde este problema, să ia partea cetățenilor români. Cristian Diaconescu este primul oficial român care a pus piciorul în prag în relațiile cu oficialii italieni. Poate că lipsa de atitudine a foștilor miniștri de externe a fost unul dintre motivele care au condus la situația nefericită de astăzi.

Ministrul Diaconescu a arătat oficialilor italieni că România are coloană vertebrală, că nu suntem o țară mai săracă, dispusă să accepte bătaia de joc sau indiferența, că românii sunt cetățeni europeni cu drepturi și obligații, liberi să circule în spațiul european.

Vreau să fac apel la dumneavoastră, la toți colegii parlamentari și la instituțiile și oficialii români să continuăm aceste demersuri pe care le-am început.

    Dan Ilie Morega - declarație politică: Finanțarea infrastructurii orașelor sub 10000 de locuitori cu peste 70% infrastructură rurală din fonduri europene prin programele POR și PNDR;

Domnul Dan Ilie Morega:

"Finanțarea infrastructurii orașelor sub 10.000 de locuitori cu peste 70% infrastructură rurală, din fonduri europene prin programele POR și PNDR."

Este bine știut faptul că, din dorința de a se "afirma", unii parlamentari au susținut atât în guvernele anterioare, cât și în Parlament, transformarea unor comune în orașe. În urma aderării României la UE, negociatorii de la nivel guvernamental în relația cu instituțiile Uniunii Europene, în mod incorect, nu au abordat problema finanțării unor orașe sub 10.000 de locuitori, dar chiar și peste această cifră și care, de fapt, reprezintă peste 70% infrastructură rurală.

Orașele sub 10.000 de locuitori, cazul celor din Gorj (dar nu numai, toate județele cunosc această situație) fiind edificator: Bumbești-Jiu, Tismana, Târgu-Cărbunești, Turceni, Țicleni, Novaci, deși au în componența lor 5-12 sate, nu pot realiza proiecte cu finanțare europeană, PNDR sau POR, fapt ce a condus și conduce în continuare ca ele să arate într-o stare deplorabilă sub aspectul infrastructurii (fără canalizări, alimentare cu apă, drumuri asfaltate etc.). Ceea ce este însă și mai dramatic e faptul că satele orașelor-fantomă nu se pot asocia cu comunele vecine pe proiecte asociative prin programe de finanțare PNDR. În concluzie, orașele sub 10.000 de locuitori nu-și pot moderniza infrastructura prin finanțare europeană sau prin programele POR și PNDR.

Din acest motiv se impune examinarea cât mai grabnică a acestei probleme și efectuarea de demersuri necesare (dacă este cazul, chiar la nivelul comisarului european pe acest domeniu) pentru ca localitățile devenite "peste noapte" orașe să poată accesa finanțări pe POR sau PNDR.

Modernizarea infrastructurii orașelor mici (criteriu neimpus de Comisia Europeană, ci mai degrabă stabilit de țara noastră) din România la standardele UE este o problemă deosebită, de interes național, și trebuie tratată cu maximă seriozitate de actualul Guvern.

    Filip Georgescu - exprimarea aprecierilor diferite asupra actualului buget.

Domnul Filip Georgescu:

Bugetul pe 2009 a devenit, în sfârșit, realitate, după ce a trecut prin furcile caudine ale dezbaterilor cu patronatele și sindicatele, dar mai ales după înverșunatele confruntări parlamentare, care s-au dovedit până la urmă inutile, de vreme ce senatorii și deputații puterii și-au însușit doar o singură propunere din miile de amendamente depuse de opoziție. "Dezbaterile" continuă acum și în afara Parlamentului, în ministere, în instituțiile ordonatoare de credite și în consiliile județene.

Aprecierile asupra actualului buget sunt împărțite, ca să nu spunem diametral opuse. În timp ce Puterea consideră că avem un buget echilibrat, capabil să scoată țara din criză, opoziția crede că bugetul acestui an este o aberație, care încearcă să împace cu resurse puține și incerte atât capra dezvoltării economice și atenuarea turbulențelor ce se tot accentuează, cât și varza fondurilor necesare realizării cerințelor sociale.

Mizând pe o creștere economică de 2,5%, Guvernul a estimat veniturile bugetare la 33,5% din p.i.b., reprezentând 193,7 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile au fost dimensionate la 35,5%, adică 205,5 miliarde de lei.

Conform prevederilor, în 2009 încasările din taxele principale vor scădea în produsul intern brut. Cea mai importantă sursă de alimentare a bugetului, TVA-ul, își va reduce ponderea de la 8% la 7,7%, iar impozitul pe profit de la 2,5% în 2008 la 2,3% în acest an.

Bazată pe artificii de calcul cu parametri fiscali îndoielnici și pe un schimb nerealist, de circa 4 lei pentru un euro, creșterea economică cu 2,5% a p.i.b. apare ca o pură ficțiune, cu consecințe imprevizibile pentru asigurarea resurselor financiare necesare evitării colapsului economic și social.

La unison cu liderii politici ai Puterii, guvernanții invocă fondurile europene drept sursă principală de finanțare a economiei românești în următorii ani. Din păcate, și în această privință încercăm să vindem pielea ursului din pădure și încă a jivinei care la această oră se află încă în vizuină, la hibernat și nicidecum lângă tomberonul din preajma casei.

Se știe prea bine că, din cele 30 miliarde de euro programate de Uniunea Europeană pentru România în perioada 2007-2013, fondurile postaderare contractate de guvernarea anterioară în 2007 și 2008 au fost de 1,25 miliarde de euro, deși suma care putea fi accesată era de 3 miliarde de euro.

În același interval de timp, însă, România a virat în conturile Bruxelles-ului, pentru bugetul UE, 2,5 miliarde. de euro, transformându-se dintr-o țară care, teoretic, ar fi trebuit să beneficieze de ajutor UE, într-un contribuabil al acesteia.

Nici eventualele împrumuturi pe care România ar putea să le obțină de la FMI, în condiții destul de grele pentru populația țării noastre, nu ar avea darul să ne repună pe linia de plutire.

Dacă Guvernul Boc nu va adopta un pachet de politici macro-economice credibile, menit să relanseze economia și să asigure locuri de muncă pentru 4-4,5 milioane de oameni, așa cum procedează aproape toate țările europene, care au posibilitatea să pună în mișcare programe anticriză susținute cu mii de miliarde de euro, România va resimți în modul cel mai dramatic efectele crizei economice mondiale.

Să sperăm că mintea cea de pe urmă a românului va fi și de această dată un bun și înțelept sfătuitor.

  Informare făcută plenului de către domnul Pavel Horj într-o problemă personală legată de domeniul justiției.  

- după pauză -

În continuare, lucrările au fost conduse de doamna Roberta Alma Anastase, președintele Camerei Deputaților, asistată de domnii Mihai Alexandru Voicu și Dumitru Pardău, secretari.

   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Doamnelor și domnilor deputați,

Continuăm ședința de astăzi a Camerei Deputaților și anunț că din totalul celor 334 de membri ai Camerei Deputaților, și-au înregistrat prezența 183; sunt absenți 151, din care 8 participă la alte acțiuni parlamentare.

Înainte de a intra, propriu-zis, în ordinea de zi vreau să-i dau cuvântul domnului Pavel Horj, de la PNL, pentru o problemă pe care vrea s-o expună plenului.

 
   

Domnul Pavel Horj:

Mulțumesc, doamna președintă.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Am să vă rog frumos să-mi acordați atenție pentru o problemă pe care o consider personală și o consider deosebit de gravă.

În calitate de reclamant într-un dosar civil la Judecătoria Vișeu din județul Maramureș, am avut neplăcuta surpriză să constat că judecătorul refuză să judece o cauză pentru care am plătit o taxă de timbru de 32 de milioane de lei. Este vorba de dosarul nr. 149/336/2009.

I-aș ruga pe colegii juriști să fie atenți, să vadă ce au scris în încheierea de ședință: "În baza art. 158 alin. (3) Codul procedură civilă declină competența de soluționare a cauzei Parchetului de pe lângă Judecătoria Vișeu."

Deci, vă dați seama ce aberație, o cauză civilă declinată spre soluționare Parchetului. Efectiv, refuzul de a judeca. Domnul judecător Mariș Gheorghe se face vinovat de acest abuz.

Am vrut să vă sesizez pe dumneavoastră și totodată opinia publică, mass-media, Consiliul Superior al Magistraturii și Ministerul Justiției.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc și eu.

 
Aprobarea completării ordinii de zi.  

Am să vă solicit acordul și evident punctul de vedere privind înscrierea pe ordinea de zi a Camerei Deputaților a două proiecte de lege al căror termen constituțional pentru adoptare este 3 martie 2009.

Este vorba de proiectul de Lege pentru ratificarea Codului European de Securitate Socială al Consiliului Europei, adoptat la Strasbourg la 16 aprilie 1964. Este lege ordinară.

Și proiectul Convenției nr. 102/1952 a Organizației Internaționale a Muncii privind normele minime de securitate socială, adoptat la Geneva la 28 iunie 1952, în cadrul Conferinței generale a Organizației Internaționale a Muncii.

Dacă sunt obiecții la această propunere? Dacă nu, supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Vă mulțumesc mult.

Acum intrăm în ordinea noastră de zi.

Dezbaterea propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată (rămasă pentru vot final).  

Punctul 22. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată.

Dacă inițiatorul dorește să intervină? Nu.

Din partea Comisiei pentru muncă și protecție socială, domnul Victor Paul Dobre.

   

Domnul Victor Paul Dobre:

Mulțumesc, doamnă președinte.

În temeiul art. 104 din Regulamentul Camerei, propunerea legislativă a fost retrimisă Comisiei pentru muncă și protecție socială în vederea întocmirii unui raport suplimentar.

În urma rediscutării, în ședința din 26 februarie 2009, comisia a hotărât, cu unanimitate de voturi, menținerea soluției inițiale de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

La lucrările comisiei au fost prezenți 18 deputați din totalul de 19. Camera Deputaților este Cameră decizională.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulțumesc.

Dacă la dezbateri generale există intervenții? Nu există. Vă reamintesc, proiectul are propunere de respingere, merge la votul final.

 
Dezbaterea propunerii legislative pentru completarea articolului 8 din Legea sindicatelor nr. 54/2003 (rămasă pentru vot final).  

Punctul 23. Propunerea legislativă pentru completarea articolului 8 din Legea sindicatelor nr. 54/2003.

Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul? Din partea comisiei propunerea este de respingere.

Dacă nu există intervenții la dezbateri generale, atunci rămâne pentru votul final.

Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea art. 1 lit. c) din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice (rămas pentru vot final).  

Punctul 24. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 1 lit.c) din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice.

Inițiatorul? Nu dorește să ia cuvântul.

Comisia a propus respingerea.

Dacă la dezbateri generale sunt intervenții? Nu sunt.

Rămâne pentru vot final.

Dezbaterea propunerii legislative pentru modificarea legii nr.482 din 2006 privind acordarea de trusouri pentru nou-născuți (rămasă pentru vot final).  

Punctul 25. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.482 din 2006 privind acordarea de trusouri pentru nou-născuți.

Inițiatorul? Nu dorește să ia cuvântul.

Comisia propune respingerea.

Există alte intervenții? Nu sunt.

Rămâne pentru vot final.

Dezbaterea propunerii legislative pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 7/2007 (rămasă pentru vot final).  

Punctul 26. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 7/2007.

Inițiatorul? Nu dorește să ia cuvântul.

Comisia propune respingerea.

Nu există alte intervenții.

Rămâne pentru vot final.

Dezbaterea propunerii legislative pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență nr.148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului, cu modificările și completările ulterioare (rămasă pentru vot final).  

Punctul 27. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență nr.148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului, cu modificările și completările ulterioare

Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul?

Comisia propune respingerea acestei inițiative.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea propunerii legislative pentru modificarea Anexei nr.VII/3 c a Ordonanței Guvernului nr.10/2007 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2007 personalului bugetar salarizat potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr.24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar și personalului salarizat potrivit anexelor nr.II și III la Legea nr.154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică (rămasă pentru vot final).  

Punctul 28. Propunerea legislativă pentru modificarea Anexei nr.VII/3 c a Ordonanței Guvernului nr.10/2007 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2007 personalului bugetar salarizat potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr.24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar și personalului salarizat potrivit anexelor nr.II și III la Legea nr.154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică.

Inițiatorul? Nu dorește să intervină.

Comisia propune respingerea.

Rămâne pentru vot final.

Dezbaterea propunerii legislative pentru completarea articolului 13, litera b) din Legea nr.44(r1) din 01/07/1994, republicată în Monitorul Oficial, Partea I nr.28/10/2002 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război (rămasă pentru vot final).  

Punctul 29. Propunerea legislativă pentru completarea articolului 13, litera b) din Legea nr.44(r1) din 01/07/1994, republicată în Monitorul Oficial, Partea I nr.28/10/2002 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război.

Inițiatorul? Nu dorește să intervină.

Comisia propune respingerea.

Proiectul de lege rămâne pentru vot final.

Dezbaterea propunerii legislative privind modificarea și completarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat(actualizată) (rămasă pentru vot final).  

Punctul 30. Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat.

Inițiatorul? Nu dorește să ia cuvântul.

Comisia propune respingerea.

Proiectul de lege rămâne la vot final.

Dezbaterea propunerii legislative pentru modificarea și completarea Ordinului nr.236/2008 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Contractului-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate (rămasă pentru vot final).  

Punctul 31. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordinului nr.236/2008 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Contractului-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate.

Inițiatorul dorește să ia cuvântul? Nu.

Comisia propune respingerea.

Proiectul de lege rămâne pentru ședința de vot final.

Dezbaterea propunerii legislative privind gratuități la asistență medicală, medicamente și proteze (rămasă pentru vot final).  

Punctul 32. Propunerea legislativă privind gratuități la asistență medicală, medicamente și proteze.

Inițiatorul nu dorește să ia cuvântul.

Comisia propune respingerea acestei inițiative.

Proiectul de lege rămâne pentru ședința de vot final.

Dezbaterea Proiectului de Lege privind controlul și conduita personalului cu atribuții de control (rămas pentru vot final).  

Punctul 33. Proiectul de Lege privind controlul și conduita personalului cu atribuții de control.

Inițiatorul nu dorește să susțină.

Comisia propune respingerea.

Proiectul de lege rămâne pentru ședința de vot final.

Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției (rămas pentru vot final).  

Punctul 34. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției.

Inițiatorul nu dorește să ia cuvântul.

Comisia propune respingerea.

Proiectul de lege rămâne pentru ședința de vot final.

Dezbaterea propunerii legislative pentru acordarea de despăgubiri cetățenilor aparținând comunității minorității turce din fosta insulă Ada - Kaleh (rămasă pentru vot final).  

Punctul 35. Propunerea legislativă pentru acordarea de despăgubiri cetățenilor aparținând comunității minorității turce din fosta insulă Ada - Kaleh.

Inițiatorul nu dorește să ia cuvântul.

Din partea comisiei avem raport de respingere.

Proiectul rămâne pentru la ședința de vot final.

Dezbaterea propunerii legislative privind raportul anual de activitate al Președintelui României (rămasă pentru vot final).  

Punctul 36. Propunerea legislativă privind raportul anual de activitate al Președintelui României.

Inițiatorul nu dorește să ia cuvântul.

Comisia propune respingerea.

Proiectul de lege rămâne la ședința de vot final.

Dezbaterea propunerii legislative pentru completarea și modificarea Legii nr. 47/1993 cu privire la declararea judecătorească a abandonului de copii (rămasă pentru vot final).  

Punctul 37. Propunerea legislativă pentru completarea și modificarea Legii nr. 47/1993 cu privire la declararea judecătorească a abandonului de copii.

Inițiatorul nu dorește să susțină.

Comisia a propus respingerea.

Proiectul de lege rămâne pentru ședința de vot final.

Dezbaterea Proiectului de Lege pentru ratificarea Codului European de Securitate Socială a Consiliului Europei, adoptat la Strasbourg la 16 aprilie 1964 (rămas pentru vot final).  

Și, așa cum ați încuviințat la începutul ședinței, punctul 38. Proiectul de Lege pentru ratificarea Codului European de Securitate Socială a Consiliului Europei, adoptat la Strasbourg la 16 aprilie 1964.

Îi dau cuvântul domnului Victor Paul Dobre, președintele Comisiei pentru muncă și protecție socială.

   

Domnul Victor Paul Dobre:

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulament, comisia a fost sesizată cu dezbaterea pe fond a Proiectului de Lege pentru ratificarea Codului european de securitate socială al Consiliului Europei.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei pentru politică externă, avizul favorabil al Comisiei pentru egalitate de șanse și punctul de vedere al Guvernului.

Proiectul are ca obiect de reglementare ratificarea codului. Codul european de securitate socială definește normele europene de securitate socială și stabilește condițiile de acordare a indemnizațiilor, precum și valorile minime de protecție pe care statele trebuie să le asigure în nouă domenii de securitate socială.

Comisia propune plenului Camerei aprobarea proiectului de lege în forma prezentată.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Dacă la dezbateri generale dorește să ia cineva cuvântul? Nu. Nefiind amendamente, urmează votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru ratificarea Convenției nr.102/1952 a Organizației Internaționale a Muncii privind normele minime de securitate socială, adoptată la Geneva la 28 iunie 1952 în cadrul Conferinței generale a Organizației Internaționale a Muncii (rămas pentru vot final).  

Punctul 39. Proiectul de lege pentru ratificarea Convenției nr. 102 din 1952 a Organizației Internaționale a Muncii privind normele minime de securitate socială, adoptată la Geneva la 28 iunie 1952 în cadrul Conferinței generale a Organizației Internaționale a Muncii.

Domnul Dobre, vă rog.

   

Domnul Victor Paul Dobre:

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulament, comisia a fost sesizată cu proiectul de lege.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, Comisiei juridice, de disciplină și imunități, Comisiei pentru egalitate de șanse, Comisiei pentru politică externă și punctul de vedere favorabil al Guvernului.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Convenției Organizației Internaționale a Muncii nr. 102/1952 privind normele minime de securitate socială.

Comisia propune plenului Camerei aprobarea proiectului de lege în forma prezentată.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulțumesc.

Dacă la dezbateri generale există intervenții? Dacă nu există, nefiind nici amendamente, urmează votul final.

 
Supunerea la votul final:  

În acest fel am epuizat ordinea de zi pentru dezbateri, urmând, conform programului votat în Biroul permanent, să avem vot final începând cu ora 12,00.

Deci ne revedem în plen la ora 12,00.

     

- după pauză -

 
  Proiectul de Hotărâre privind modificarea Regulamentului Camerei Deputaților (adoptat);

Doamna Roberta Alma Anastase:

O să vă rog să introduceți cartelele și să apăsați pe "prezent" pentru a verifica prezența.

O să vă rog încă o dată să vă înregistrați prezența, introducând cartela și apăsând pe "prezent".

   

Vă propun să începem votarea.

1. Proiectul de Hotărâre privind modificarea Regulamentului Camerei Deputaților.

Legea are caracter organic.

Se deschide votul.

 
   

177 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă și 13 abțineri.

Proiectul de hotărâre a fost adoptat.

 
  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 65/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.13/2006 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, prin reorganizarea Agenției pentru SAPARD, precum și pentru stabilirea unor măsuri pentru eficientizarea activității Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (adoptat);

2. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 65/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.13/2006 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, prin reorganizarea Agenției pentru SAPARD, precum și pentru stabilirea unor măsuri pentru eficientizarea activității Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.

Este lege ordinară.

Cameră decizională.

Vă rog să votați.

215 voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere.

Proiectul a fost adoptat.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2008 privind modificarea art.III alin.(1) lit.b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 29/2005 pentru modificarea Legii nr.290/2002 privind organizarea și funcționarea unităților de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare și a Academiei de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu - Șișești (adoptat);

3. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2008 privind modificarea art.III alin.(1) lit.b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 29/2005 pentru modificarea Legii nr.290/2002 privind organizarea și funcționarea unităților de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare și a Academiei de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu - Șișești".

Este lege organică.

Cameră decizională.

Începe votul.

S-a încheiat votul: 217 voturi pentru, o abținere și niciun vot împotrivă.

Proiectul a fost adoptat.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.102/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr.273/2004 privind regimul juridic al adopției (adoptat);

4. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.102/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr.273/2004 privind regimul juridic al adopției.

Lege organică.

Cameră decizională.

Vă rog să votați.

S-a încheiat votul.

226 de voturi pentru, un vot împotrivă și trei abțineri.

Proiectul este adoptat.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.273 din 21/06/2004 privind regimul juridic al adopției cu modificările și completările ulterioare (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

5. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.273 din 21/06/2004 privind regimul juridic al adopției cu modificările și completările ulterioare.

Lege organică.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Vă rog să votați.

S-a încheiat votul. 227 de voturi în favoarea propunerii de respingere, un vot împotrivă și o abținere.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.181/2008 pentru modificarea și completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002 (adoptat);

6. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.181/2008 privind modificarea și completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002.

Lege organică.

Vă rog să votați.

S-a încheiat votul. 231 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.2/2009 pentru ratificarea Memorandumului de înțelegere între Guvernul României și Guvernul Republicii Irak, semnat la Bagdad, la 26 ianuarie 2009 (adoptat);

7. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.2/2009 pentru ratificarea Memorandumului de înțelegere între Guvernul României și Guvernul Republicii Irak, semnat la Bagdad, la 26 ianuarie 2009.

Lege ordinară.

Vă rog să votați.

S-a încheiat votul. 235 de voturi pentru, trei voturi împotrivă și două abțineri.

Proiectul de lege a fost adoptat.

  Raportul Comisiei pentru agricultură asupra cererii Președintelui României de reexaminare a Legii privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu-Șișești și a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare la cererea Președintelui României, a Legii privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu-Șișești și a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare (adoptat raportul comisiei, prin care se propune adoptarea legii, cu amendamente);

8. Raportul Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice asupra cererii Președintelui României, a Legii privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Șișești" și a sistemului de cercetare-dezvoltare în domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare la cererea președintelui României, a Legii privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Șișești" și a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare.

Este lege organică.

Este vorba de admiterea cererii de reexaminare și adoptarea proiectului de lege cu amendamente.

Vă rog să votați.

231 de voturi pentru, cinci împotrivă și trei abțineri.

S-a admis și cererea, s-a adoptat și proiectul.

  Raportul Comisiei pentru învățământ asupra cererii Președintelui României de reexaminare a Legii privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 89/2008 pentru modificarea Legii învățământului nr. 84/1995 (adoptat raportul comisiei, prin care se propune respingerea cererii de reexaminare);

9. Raportul Comisiei pentru învățământ asupra cererii Președintelui României de reexaminare a Legii privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 89/2008 pentru modificarea Legii învățământului nr. 84/1995.

Este lege organică și este vorba de respingerea cererii de reexaminare a legii.

Vă rog să votați.

188 de voturi pentru, 48 de voturi împotrivă și două abțineri.

  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.539/2001 privind acordarea dreptului Editurii Academiei Române, Bibliotecii Academiei Române și Casei Oamenilor de Știință de a obține și folosi mijloace extrabugetare (adoptat);

10. Proiectul de Lege privind modificarea și completarea art.2 din Legea nr.539/2001 privind acordarea dreptului Editurii Academiei Române, Bibliotecii Academiei Române și Casei Oamenilor de Știință de a obține și folosi mijloace extrabugetare.

Este lege ordinară.

Vă rog să votați.

S-a încheiat votul. 229 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și două abțineri.

Proiectul de lege a fost adoptat.

  Proiectul de Lege privind transmiterea unor imobile, clădiri și terenuri, din domeniul public al statului și din administrarea Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca în domeniul public al comunei Jucu și în administrarea Consiliului local al comunei Jucu, județul Cluj (adoptat);

11. Proiectul de Lege privind transmiterea unor imobile din domeniul public al statului și din administrarea Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca în domeniul public al comunei Jucu și în administrarea Consiliului local al comunei Jucu, județul Cluj.

Este lege ordinară.

Vă rog să votați.

   

S-a încheiat votul. 226 de voturi pentru, nouă voturi împotrivă și două abțineri.

Vă rog!

 
   

Domnul Dorin Horea Uioreanu:

Mulțumesc, doamna președinte.

La acest proiect de lege, vizavi de comuna Jucu, Partidul Național Liberal, Grupul liberal a susținut acest proiect. Este făcut de colegul nostru Călian. Noi l-am susținut pentru că, într-adevăr, se face dreptate.

În speranța că locatarii acestor apartamente se vor bucura de legea noastră și în speranța că autoritățile locale de acolo vor finanța și vor susține reabilitarea acestor clădiri care, într-adevăr, sunt într-o stare jalnică.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Vă rog, domnule Călian.

 
   

Domnul Petru Călian:

Stimați colegi,

În calitate de inițiator al acestei legi, doresc să mulțumesc tuturor parlamentarilor pentru vot și vreau să spun doar atât: nu am făcut altceva decât să duc la bun sfârșit o promisiune a colegilor liberali, care a fost uitată undeva, într-un sertar al fostului Guvern.

În sfârșit, s-a făcut dreptate.

Mulțumesc mult.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Încă o explicație a votului. Vă rog.

 
   

Domnul Vasile Filip Soporan:

Vă mulțumesc, doamnă președintă.

Aș dori să mulțumesc și eu parlamentarilor pentru un vot de dreptate acordat oamenilor din Jucu, care de 20-30 de ani lucrează în agricultură și nu au putut să-și ia în folosință propriile locuințe.

Vă mulțumesc.

Aș dori să mai abordez o problemă de fond, aceea de a verifica prin instituțiile statului modul în care este folosit patrimoniul statului. Acest patrimoniu al statului care a fost dat Universității de Științe Agricole din Cluj nu a fost folosit la nivelul potențialului pe care îl are și cred că în această situație sunt foarte multe alte valori care nu produc, nu produc nici la nivelul cercetării, nu produc nici la nivelul producției agricole și nu cred că acest lucru face bine României. Să ne gândim la faptul că Institutul de Cercetări Agricole Român, înființat în 1924, a adus multe contribuții la creșterea producției agricole. Și astăzi, în anul 2009, constatăm faptul că nu există această preocupare pentru relansarea reală a agriculturii. Dacă nu vom avea grijă de patrimoniul pe care statul român îl are, vom ajunge în această situație ca lucrurile să se degradeze și să nu mai poată să fie reparate.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

S-au încheiat explicațiile la acest proiect de lege.

 
  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.19/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.29/2007 privind modul de alocare a instrumentelor structurale, a prefinanțării și a cofinanțării alocate de la bugetul de stat, inclusiv din Fondul național de dezvoltare, în bugetul instituțiilor implicate în gestionarea instrumentelor structurale și utilizarea acestora pentru obiectivul convergență (adoptat);

12. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.19/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.29/2007 privind modul de alocare a instrumentelor structurale, a prefinanțării și a cofinanțării alocate de la bugetul de stat, inclusiv din Fondul Național de Dezvoltare, în bugetul instituțiilor implicate în gestionarea instrumentelor structurale și utilizarea acestora pentru obiectivul convergență.

Lege ordinară.

Vă rog să votați.

S-a încheiat votul. 239 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și 2 abțineri.

Proiectul a fost adoptat.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.1/2008 pentru prorogarea unor termene prevăzute în Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989 nr. 341/2004 (adoptat);

13. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.1/2008 pentru prorogarea unor termene prevăzute în Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, nr. 341/2004.

Vă rog să votați.

S-a încheiat votul. 229 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă și 6 abțineri.

  Proiectul de Lege pentru completarea art.31 din Legea nr.218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române (adoptat);

14. Proiectul de Lege pentru completarea art.31 din Legea nr.218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române.

Este lege organică.

Vă rog să votați.

S-a încheiat votul. 243 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și nicio abținere.

Proiectul a fost adoptat.

  Proiectul de Lege pentru ratificarea Codului European de Securitate Socială al Consiliului Europei, adoptat la Strasbourg la 16 aprilie 1964 (adoptat);

15. Proiectul de Lege pentru ratificarea Codului European de Securitate Socială al Consiliului Europei, adoptat la Strasbourg la 16 aprilie 1964.

Este lege ordinară.

Vă rog să votați.

S-a încheiat votul. 245 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și 2 abțineri.

Proiectul a fost adoptat.

  Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenției nr.102/1952 a Organizației Internaționale a Muncii privind normele minime de securitate socială, adoptată la Geneva la 28 iunie 1952 în cadrul Conferinței generale a Organizației Internaționale a Muncii (adoptat);

16. Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenției nr.102/1952 a Organizației Internaționale a Muncii privind normele minime de securitate socială, adoptată la Geneva la 28 iunie 1952 în cadrul Conferinței generale a Organizației Internaționale a Muncii.

Vă rog să votați.

   

S-a încheiat votul. 250 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere.

Pe procedură, domnul Toader.

 
   

Domnul Mircea Nicu Toader:

Mulțumesc, doamnă președintă.

Fiindcă urmează numai vot pentru respingeri, toate inițiativele care sunt prevăzute pentru votul final, vă rog să fiți de acord să votăm cu ridicare de mână, ca să meargă mai repede, cu același efect.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă supun la vot propunerea făcută de domnul Toader. Vot electronic pentru această propunere a domnului Toader.

Înainte, pe procedură. Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Andrei Dominic Gerea:

Doamnă președintă, în primul rând, cred că este o aberație incredibilă. (Se adresează domnul deputat Mircea-Nicu Toader). Vă rog frumos, sunteți parlamentar cu experiență, om cu experiență în politică. Cum puteți să spuneți așa ceva? Vă rog frumos să indicați conform cărui articol ați făcut propunerea dumneavoastră de mai devreme.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Toader. Vă rog.

 
   

Domnul Mircea Nicu Toader:

Conform Regulamentului, pe care-l știți foarte bine dumneavoastră, procedura de vot poate fi și pe cartelă electronică și cu vot deschis. Plenul este cel care hotărăște.

Eu am făcut o propunere. Dumneavoastră puteți să votați împotrivă, nu vă oprește nimeni.

Vă rog să supuneți la vot.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă supun la vot. Votul este deschis. Vă rog să votați.

 
   

150 de voturi pentru, 88 împotrivă și 13 abțineri.

Propunerea a trecut. Vot deschis.

 
  Proiectul de Lege privind conservarea patrimoniului sonor al Societății Române de Radiodifuziune (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

17. Proiectul de Lege privind conservarea patrimoniului sonor al Societății Române de Radiodifuziune.

Lege ordinară.

Comisia propune respingerea proiectului de lege.

Cine este pentru? Împotrivă? Și abțineri? Nu sunt. (Membri ai Grupului parlamentar al PNL părăsesc sala de ședințe.) 250 de voturi pentru, 17 voturi împotrivă și nicio abținere.

Domnul Nicolăescu. Vă rog.

   

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Doamnă președintă, având în vedere că se încalcă Regulamentul, din acest moment vă rog să scădeți din cvorum numărul deputaților PNL care părăsesc sala.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă rog, domnule Márton Árpád.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Doamnă președintă,

Doamnelor și domnilor,

După cum s-a constatat, la momentul ultimului vot electronic pentru această procedură au votat 150 de deputați, membri PD-L și PSD. În ipostaza în care noi, care rămânem, UDMR-ul, votăm împotrivă, să plecați de la acest număr existent pentru toate voturile organice. Deci, 150. Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Daniel Buda. Vă rog.

 
   

Domnul Daniel Buda:

Doamnă președintă, revenim asupra solicitării din partea grupului parlamentar și mergem mai departe cu votul electronic. (Aplauze. Comentarii. Animație.)

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă supun la vot această propunere de revenire la votul electronic.

Domnul Bogdan Olteanu, pe procedură.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Doamnă președintă și stimați colegi,

Fără îndoială că în acest moment va trebui să verificați dacă aveți cvorum, întrucât v-ați stabilit că se votează prin ridicare de mâini și nu prin vot electronic. Grupul liberal a ieșit, Grupul UDMR a făcut un anunț și, ca atare, sunteți 150 în sală și nu puteți să votați nici măcar prin ridicare de mână revenirea la vot electronic, decât dacă se face un apel nominal.

De aceea, noi solicităm efectuarea unui apel nominal. (Rumoare; vociferări din partea grupurilor parlamentare PD-L și PSD+PC)

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Albu.

 
   

Domnul Gheorghe Albu:

Aș vrea să-i spun domnului Olteanu că Grupul UDMR nu a spus că o să părăsească sala. A spus numai să ținem cont la numărătoarea voturilor că ei s-au abținut, așa că suntem în cvorum.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

O să-l rog pe domnul secretar Mihai Voicu să facă apelul nominal.

Oricum, știți foarte bine că Biroul permanent a votat ca această ședință să dureze până la epuizarea ordinii de zi.

Acum îl invit pe domnul Mihai Voicu.

 
   

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

- Adomniței Cristian Mihai - prezent
- Albu Gheorghe - prezent
- Alecu Valeriu - prezent
- Almăjanu Marin - absent
- Amet Aledin - prezent
- Ana Gheorghe - prezent
- Anastase Roberta Alma - prezentă
- Andon Sergiu - prezent
- Andronache Gabriel - prezent
- Anghel Florin Serghei - prezent
- Antal István - prezent
- Antochi Gheorghe - prezent
- Apostolache Mihai Cristian - prezent
- Ardeleanu Sanda-Maria - prezentă
- Arion Viorel - absent
- Atanasiu Teodor - absent
- Avram Marian - prezent
- Axenie Carmen - prezentă
- Balan Ioan - prezent
- Balcan Viorel - prezent
- Banu Mihai - absent
- Barbu Sulfina - prezentă
- Barna Maria Eugenia - prezentă
- Bădălan Eugen - prezent
- Bădulescu Adrian - prezent
- Bănicioiu Nicolae - prezent
- Bărbulescu Daniel-Ionuț - prezent
- Bejinariu Eugen - prezent
- Berci Vasile - absent
- Béres Ștefan Vasile - prezent
- Blaga Iosif Veniamin - prezent
- Bleotu Vasile - prezent
- Boabeș Dumitru - prezent
- Bobeș Marin - absent
- Bode Lucian Nicolae - prezent
- Boghicevici Claudia - prezentă
- Boiangiu Victor - prezent
- Boldea Mihail - prezent
- Borbély László - prezent
- Bordeianu Dan - absent
- Bostan Emil - absent
- Bot Octavian - absent
- Botiș Ioan-Nelu - prezent
- Boureanu Cristian Alexandru - prezent
- Brătianu Matei Radu - absent
- Brînză William Gabriel - prezent
- Buciuta Ștefan - prezent
- Bud Nicolae - prezent
- Buda Daniel - prezent
- Buda Viorel-Vasile - absent
- Budurescu Daniel-Stamate - absent
- Buhăianu-Obuf Cătălin Ovidiu - prezent
- Buican Cristian - absent
- Burcău Doina - prezentă
- Burlacu Cristian-Ion - absent
- Burnei Ion - prezent
- Buta Sorin Gheorghe - prezent
- Calimente Mihăiță - absent
- Canacheu Costică - prezent
- Cantaragiu Bogdan - prezent
- Cazan Mircea Vasile - absent
- Călian Petru - prezent
- Călin Ion - prezent
- Cărare Viorel - prezent
- Cherecheș Cătălin - prezent
- Chircu Doinița-Mariana - prezentă
- Chirilă Constantin - prezent
- Chiriță Dumitru - prezent
- Chisăliță Ioan Narcis - prezent
- Chițoiu Daniel - absent
- Chiuariu Tudor-Alexandru - absent
- Cindrea Ioan - prezent
- Ciobanu Gheorghe - prezent
- Ciocan Gheorghe - prezent
- Cionca-Arghir Iustin-Marinel - prezent
- Ciucă Liviu-Bogdan - prezent
- Ciuhodaru Tudor - prezent
- Coclici Radu-Eugeniu - prezent
- Coroamă Gheorghe - absent
- Covaci Dorel - prezent
- Cristea Victor - prezent
- Cristian Horia - absent
- Croitoru Cătălin - prezent
- Damian Ioan - prezent
- Dascălu Constantin - prezent
- Derzsi Ákos - prezent
- Dobre Ciprian Minodor - absent
- Dobre Cristina Elena - absentă
- Dobre Victor Paul - absent
- Dolineaschi Andrei - absent
- Donțu Mihai-Aurel - absent
- Dragomir Gheorghe - absent
- Drăghici Mircea-Gheorghe - prezent
- Drăghici Sonia Maria - prezentă
- Drăgulescu Iosif-Ștefan - absent
- Dugulescu Marius-Cristinel - prezent
- Dumitrache Ileana Cristina - prezentă
- Dumitrescu Cristian-Sorin - prezent
- Dumitrescu Liana - prezentă
- Dumitrică George Ionuț - absent
- Dumitru Georgică - prezent
- Dumitru Ion - prezent
- Dușa Mircea - prezent
- Edler András György - prezent
- Erdei Dolóczki István - prezent
- Farago Petru - prezent
- Farkas Anna-Lili - absentă
- Fenechiu Relu - absent
- Firczak Gheorghe - prezent
- Florea Damian - prezent
- Florescu Adrian - prezent
- Frunzulică Doru-Claudian - absent
- Fuia Stelian - prezent
- Gabor Gheorghe - absent
- Ganț Ovidiu Victor - prezent
- Gavrilescu Grațiela Leocadia - absentă
- Geantă Florian Daniel - prezent
- Georgescu Filip - prezent
- Gerea Andrei Dominic - absent
- Gheorghe Tinel - prezent
- Gherasim Vasile - prezent
- Ghiță Cornel - prezent
- Ghiță-Eftemie Stelian - prezent
- Ghiveciu Marian - absent
- Giurgiu Mircia - prezent
- Gliga Vasile-Ghiorghe - prezent
- Göndör Marius-Sorin - prezent
- Gorghiu Alina-Ștefania - absentă
- Gospodaru Gabriel-Dan - prezent
- Grama Horia - prezent
- Grosaru Mircea - prezent
- Gurzău Adrian - prezent
- Gust Băloșin Florentin - prezent
- Hogea Gheorghe - prezent
- Holban Titi - absent
- Holdiș Ioan - prezent
- Horj Pavel - absent
- Hrebenciuc Viorel - absent
- Iacob-Ridzi Monica Maria - absent, Guvern
- Iacob Strugaru Stelică - prezent
- Ialomițianu Gheorghe - prezent
- Iancu Iulian - prezent
- Ibram Iusein - prezent
- Iftime Dragoș-Adrian - absent
- Ignat Miron - prezent
- Ionescu George - prezent
- Iordache Florin - absent
- Iordache Luminița - absentă
- Iorguș Zanfir - prezent
- Irimescu Mircea - absent
- Itu Cornel - prezent
- Jipa Florina Ruxandra - prezentă
- Jolța Nicolae - absent
- Kelemen Atila Béla-Ladislau - prezent
- Kelemen Hunor - prezent
- Kerekes Károly - prezent
- Korodi Attila - absent
- Kötö Iosif - prezent
- Lakatos Petru - prezent
- Leșe Doru Brașoan - prezent
- Liga Dănuț - absent
- Longher Ghervazen - prezent
- Lubanovici Mircea - absent
- Luca Ciprian-Florin - prezent
- Lup Silvestru Mircea - prezent
- Lupu Mihai - absent
- Macaleți Costică - absent
- Manda Iulian Claudiu - absent
- Manolescu Oana - prezentă
- Marian Dan Mihai - absent
- Marin Mircea - prezent
- Marinescu Antonella - prezentă
- Martin Eduard-Stelian - prezent
- Márton Árpád-Francisc - prezent
- Máté András-Levente - prezent
- Mazilu Constantin - prezent
- Merka Adrian-Miroslav - prezent
- Militaru Constantin Severus - prezent
- Mircovici Niculae - prezent
- Mitrea Manuela - absentă
- Mocanu Adrian - absent
- Mocanu Vasile - prezent
- Mocioalcă Ion - prezent
- Moldovan Carmen Ileana - absentă
- Moldovan Emil Radu - prezent
- Morega Dan Ilie - absent
- Motreanu Dan-Ștefan - absent
- Movilă Petru - prezent
- Munteanu Ioan - prezent
- Mustea-Șerban Răzvan - prezent
- Nassar Rodica - prezentă
- Năstase Adrian - absent
- Neacșu Marian - prezent
- Nechifor Cătălin-Ioan - prezent
- Neculai Marius - prezent
- Negoiță Robert Sorin - prezent
- Negruț Clement - prezent
- Nica Dan - absent, Guvern
- Nica Nicolae-Ciprian - prezent
- Nicolăescu Gheorghe-Eugen - absent
- Nicolicea Eugen - prezent
- Niculescu Duvăz Bogdan Nicolae - absent
- Niculescu-Mizil Ștefănescu Tohme Oana - absentă
- Nistor Laurențiu - prezent
- Niță Constantin - absent, Guvern
- Nițu Adrian Henorel - prezent
- Nosa Iuliu - prezent
- Novac Cornelia Brândușa - absentă
- Oajdea Vasile Daniel - prezent
- Olar Corneliu - prezent
- Olosz Gergely - prezent
- Oltean Ioan - prezent
- Olteanu Bogdan - absent
- Oprea Gabriel - absent
- Oprișcan Mihai Doru - prezent
- Orban Ludovic - absent
- Pál Árpád - prezent
- Paleologu Theodor - absent, Guvern
- Palașcă Viorel - absent
- Palăr Ionel - absent
- Pálfi Mozes Zoltan - prezent
- Pambuccian Varujan - absent
- Pandele Sorin Andi - prezent
- Panțîru Tudor - absent
- Pardău Dumitru - prezent
- Păduraru Nicușor - prezent
- Păsat Dan - absent
- Păun Nicolae - prezent
- Pâslaru Florin-Costin - prezent
- Petö Csilla-Mária - absentă
- Petrescu Cristian - prezent
- Petrescu Petre - prezent
- Pieptea Cornel - absent
- Pirpiliu Ștefan Daniel - prezent
- Plăiașu Gabriel - absent
- Pocora Cristina-Ancuța - Absentă
- Ponta Victor-Viorel - absent, Guvern
- Pop Georgian - absent
- Pop Virgil - absent
- Popa Daniela - prezentă
- Popa Florian - absent
- Popa Octavian-Marius - absent
- Popeangă Vasile - prezent
- Popescu Adrian - prezent
- Popescu Cosmin Mihai - absent
- Popescu Dan-Mircea - prezent
- Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton - absent
- Popov Dușan - prezent
- Popoviciu Alin Augustin Florin - prezent
- Postolachi Florin - prezent
- Potor Călin - prezent
- Preda Cezar-Florin - prezent
- Prigoană Vasile-Silviu - prezent
- Radan Mihai - prezent
- Rățoi Neculai - prezent
- Rebenciuc Neculai - absent
- Resmeriță Cornel-Cristian - prezent
- Riviș-Tipei Lucian - absent
- Rizea Cristian - prezent
- Rogin Marius - prezent
- Roman Gheorghe - prezent
- Roman Ioan Sorin - prezent
- Roșca Lucreția - absentă
- Rusu Valentin - prezent
- Sava Andrei-Valentin - prezent
- Săftoiu Ana Adriana - absentă
- Săniuță Marian-Florian - prezent
- Săpunaru Nini - absent
- Sârbu Marian - absent, Guvern
- Scutaru Adrian George - absent
- Seremi Ștefan - prezent
- Seres Dénes - absent
- Socaciu Victor - prezent
- Solomon Adrian - prezent
- Soporan Vasile Filip - prezent
- Spînu Teodor-Marius - prezent
- Stan Ioan - prezent
- Stan Ion - prezent
- Stan Nicolae - prezent
- Stanciu Anghel - prezent
- Stavrositu Maria - prezentă
- Steriu Valeriu-Andrei - prezent
- Stoica Mihaela - prezentă
- Stragea Sorin Constantin - prezent
- Stroe Ionuț-Marian - absent
- Stroe Mihai - absent
- Stroian Toader - prezent
- Surdu-Soreanu Raul-Victor - prezent
- Surpățeanu Mihai - prezent
- Surupăceanu Mugurel - prezent
- Șandru Mihaela Ioana - prezentă
- Ștefan Viorel - prezent
- Știrbeț Corneliu - prezent
- Știrbu Gigel-Sorinel - absent
- Tabără Valeriu - prezent
- Tabugan Ion - absent
- Taloș-Gheorghe Mirel - absent
- Tărâță Culiță - prezent
- Teodorescu Horia - absent
- Timiș Ioan - absent
- Tița-Nicolescu Gabriel - prezent
- Tîlvăr Angel - prezent
- Toader Mircea-Nicu - prezent
- Trășculescu Alin Silviu - prezent
- Tudose Mihai - prezent
- Turcan Raluca - prezentă
- Tușa Adriana Diana - absentă
- Țaga Claudiu - absent
- Țintean Ioan - absent
- Țîmpău Radu Bogdan - absent
- Țurcanu Florin - absent
- Țurea Răzvan - prezent
- Udrea Elena Gabriela - absent, Guvern
- Uioreanu Horea-Dorin - absent
- Uricec Eugen Constantin - prezent
- Vainer Aurel - prezent
- Varga Attila - prezent
- Varga Lucia-Ana - absentă
- Vasile Aurelia - prezentă
- Vasilică Radu Costin - prezent
- Vișan Gelu - prezent
- Vîlcu Samoil - prezent
- Vladu Iulian - prezent
- Vlase Petru Gabriel - prezent
- Vlădoiu Aurel - prezent
- Voicu Mădălin-Ștefan - prezent
- Voicu Mihai Alexandru - prezent
- Voinescu-Cotoi Sever - prezent
- Vreme Valerian - prezent
- Zamfirescu Sorin Ștefan - prezent
- Zătreanu Dan-Radu - prezent
- Zgonea Valeriu Ștefan - absent
- Zisopol Dragoș Gabriel - prezent
- Zoicaș Gheorghe - prezent

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Suntem în cvorum, acum am să vă supun aprobării propunerea făcută de domnul Daniel Buda de a reveni la votul electronic. Votul se face deschis prin ridicare de mână.

O să invit secretarii la prezidiu, pentru a mă ajuta la numărarea voturilor.

Domnule Daniel Buda, vă rog.

 
   

Domnul Daniel Buda:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Retrag propunerea de a reveni la sistemul de vot anterior, pentru că suntem în cvorum și putem proceda la un astfel de sistem de vot.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule Uioreanu, vă rog.

 
   

Domnul Horea-Dorin Uioreanu:

Mulțumesc, doamna președinte.

Având în vedere că persistați în încălcarea Regulamentului, am crezut că această pauză cu strigarea catalogului va limpezi un pic problema cu regulile și cu legile, noi rămânem atunci la aceeași situație, noi vom părăsi sala. Pot să vă las o propunere înainte de a pleca: să votați în bloc, că văd că... sau să vă asumați responsabilitatea.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule Marton Arpad, vă rog.

 
   

Domnul Marton Arpad-Francisc:

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Suntem în faza de voturi finale. Anumite legi necesită o majoritate calificată: deci, jumătate plus unu din numărul total de deputați. Ca atare, dincolo de faptul că dumneavoastră ați anunțat că suntem în cvorum, aș solicita să ne spuneți câți suntem în cvorum, că s-ar putea ca anumite legi să nu treacă sau să credem noi, unii care nu o votăm, că n-a trecut. Din moment ce nu avem vot electronic, deci o modalitate incontestabilă de numărare de voturi, eu totuși aș sugera că ar merge mai repede toată procedura dacă totuși ați reveni la revenire și am vota electronic; ar merge mult mai repede, mult mai ușor și cred și cu foarte multe voturi pentru. Dar dacă doriți cu tot dinadinsul să arătați că sunteți puternici, atunci vă rog, în primul rând, să arătați câți suntem prezenți în cvorum.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule Marton Arpad, în 3 minute, domnul secretar Mihai Voicu termină numărătoarea și vă pot anunța câți membri ai Camerei sunt prezenți în plen în acest moment.

 
   

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

La apelul nominal au răspuns prezent 227 de deputați din totalul de 334.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Vă propun să revenim la ordinea de zi.

 
  Proiectul de Lege pentru modificarea art.9 alin.(1) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

18. Proiectul de Lege pentru modificarea art.9 alin.(1) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public. Este lege ordinară. Comisia propune respingerea proiectului de lege.

Cine este pentru? 187 de voturi pentru.

Împotrivă? Nu există voturi împotrivă.

Abțineri? 19 abțineri.

Vă mulțumesc.

19. Propunerea legislativă ...

Da, domnule Marton Arpad, vă rog.

   

Domnul Marton Arpad-Francisc:

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

S-a anunțat că suntem 223 în sală.

Din sală:

227!

 
   

Domnul Marton Arpad-Francisc:

227. Totodată, Grupul parlamentar al PNL a părăsit sala.

Ca să nu fie nici o problemă, părăsim și noi sala și votați cu 230 pentru.

Vă mulțumesc. (Aplauze).

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mi-a făcut următoarele precizări domnul secretar Mihai Voicu: 227 deputați, fără PNL, care a anunțat că nu e prezent în sală. Deci, cred că lucrurile sunt lămurite și putem să mergem mai departe.

 
  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea OUG 110/2005 privind vânzarea spațiilor proprietate privată a statului sau a unităților administrativ - teritoriale, cu destinația de cabinete medicale, precum și a spațiilor în care se desfășoară activități conexe actului medical (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

19. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 110/2005 privind vânzarea spațiilor proprietate privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale, cu destinația de cabinete medicale, precum și a spațiilor în care se desfășoară activități conexe actului medical. Cameră decizională. Este lege organică, Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 187 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Propunerea legislativă privind vânzarea spațiilor cu destinație de cabinete medicale precum și a spațiilor în care se desfășoară activități conexe actului medical (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

20. Propunerea legislativă privind vânzarea spațiilor cu destinație de cabinete medicale, precum și a spațiilor în care se desfășoară activități conexe actului medical. Lege organică. Cameră decizională. Comisia propune respingerea.

Cine este pentru? 189 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Vă mulțumesc.

  Propunerea legislativă privind vânzarea spațiilor proprietate privată a unităților administrativ-teritoriale cu destinația de cabinete medicale, precum și a spațiilor în care se desfășoară activități conexe actului medical (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

21. Propunerea legislativă privind vânzarea spațiilor proprietate privată a unităților administrativ teritoriale cu destinația de cabinete medicale, precum și a spațiilor în care se desfășoară activități conexe actului medical. Este lege organică. Cameră decizională.

Propunerea este de respingere.

Cine este pentru? 189 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.598/2002 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.36/2002 privind reglementarea dreptului de proprietate al Federației Comunităților Evreiești din România asupra lăcașurilor de cult, cimitirelor și altor bunuri destinate activităților cultului mozaic, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr.802 din 05/11/2002 (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

22. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.598/2002 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.36/2002 privind reglementarea dreptului de proprietate al Federației Comunităților Evreiești din România asupra lăcașurilor de cult, cimitirelor și altor bunuri destinate activităților cultului mozaic, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr.802 din 05/11/2002. Lege organică. Cameră decizională.

Comisia propune respingerea proiectului de lege.

Cine este pentru? 187 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Propunerea de respingere a fost adoptată.

  Propunerea legislativă privind vânzarea spațiilor proprietate privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale, cu destinația de cabinete medicale, precum și a spațiilor în care se desfășoară activități conexe actului medical (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

23. Propunerea legislativă privind vânzarea spațiilor proprietate privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale, cu destinația de cabinete medicale, precum și a spațiilor în care se desfășoară activități conexe actului medical. Lege organică. Cameră decizională.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 189 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Propunerea de respingere a trecut.

  Propunerea legislativă privind reglementarea juridică a persoanelor aflate pe așa numitele liste de chiaburi (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

24. Propunerea legislativă privind reglementarea juridică a persoanelor aflate pe așa numitele liste de chiaburi. Lege ordinară. Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Cine este pentru? 187 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 10(r2) din 08/02/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, publicată în Monitorul Oficial , Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005 (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

25. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.10(r2) din 08.02. 2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr.798 din 2 septembrie 2005. Este lege organică. Cameră decizională. Comisia propune respingerea.

Cine este pentru? 184 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 21/1991 privind cetățenia română, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 44 din 6 martie 1991, republicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 98 din 6 martie 2000 (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

26. Propunerea legislativă pentru modificarea Legiinr.21/1991 privind cetățenia română, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr.44 din 6 martie 1991, republicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr.98 din 6 martie 2000. Lege organică, Cameră decizională.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Vă rog să votați.

Cine este pentru? 181 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.21/1991 privind cetățenia română (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

27. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.21/1991 privind cetățenia română. Lege organică. Cameră decizională. Comisia propune respingerea.

Cine este pentru? 185.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române nr.21/1991, republicată (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

28. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române nr.21/1991, republicată. Lege organică. Cameră decizională.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 186.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Propunerea legislativă pentru completarea art.7 din Legea nr.273/2004 privind regimul juridic al adopției (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

29. Propunerea legislativă pentru completarea art.7 din Legea nr.273/2004 privind regimul juridica al adopției. Lege organică. Cameră decizională.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 184.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Codului penal al României (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

30. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Codului penal al României. Lege organică. Cameră decizională.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 184 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Codului penal și a Codului de procedură penală (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

31. Propunerea legislativă modificarea și completarea Codului penal și a Codului de procedură penală. Lege organică. Cameră decizională.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 183 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 15/1968 Codul Penal al României, republicat (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

32. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.15/1968 Codul Penal al României, republicat. Lege organică. Cameră decizională.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 183 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Propunerea legislativă pentru abrogarea alineatului (8) al articolului 9 din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situației juridice a unor bunuri imobile cu destinația de locuințe, trecute în proprietatea statului (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

33. Propunerea legislativă pentru abrogarea alineatului (8) al articolului 9 din Legea nr.112/1995 pentru reglementarea situației juridice a unor bunuri imobile cu destinația de locuințe, trecute în proprietatea statului. Lege organică. Cameră decizională.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 183 de voturi.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Propunerea legislativă privind perioada de desfășurare a alegerilor și referendumului local (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

34. Propunerea legislativă privind perioada de desfășurare a alegerilor și referendumului local. Lege organică. Cameră decizională.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 183 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Proiectul de Lege pentru modificarea alin.(2) al art. 43 din Legea nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

35. Proiectul de Lege pentru modificarea alin.(2) al art.43 din Legea nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată. Lege organică. Cameră decizională.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 183 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Proiectul de Lege pentru modificarea art.5 din Legea nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, modificată și completată prin Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției și unele măsuri adiacente și republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.789/2005 (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

36. Proiectul de Lege pentru modificarea art.5 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, modificată și completată prin Legea nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției și unele măsuri adiacente și republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.789/2005.

Comisia propune respingerea proiectului de lege.

Vă rog să votați.

Cine este pentru? 182 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

37. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.119/1996 cu privire la actele de stare civilă. Este lege organică. Cameră decizională.

Comisia propune respingerea proiectului de lege.

Vă rog să votați.

Cine este pentru? 181 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea alineatului (1) al articolului 7 din Ordonanța de Urgență nr.214 din 29 decembrie 1999 privind acordarea calității de luptător în rezistența anticomunistă persoanelor condamnate pentru infracțiuni săvârșite din motive politice persoanelor împotriva cărora au fost dispuse, din motive politice, măsuri administrative abuzive, precum și persoanelor care au participat la acțiuni de împotrivire cu arme și de răsturnare prin forță a regimului comunist instaurat în România (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

38. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea alineatului (1) al articolului 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 214 din 29 decembrie 1999 privind acordarea calității de luptător în rezistența anticomunistă persoanelor condamnate pentru infracțiuni săvârșite din motive politice persoanelor împotriva cărora au fost dispuse, din motive politice, măsuri administrative abuzive, precum și persoanelor care au participat la acțiuni de împotrivire cu arme și de răsturnare prin forță a regimului comunist instaurat în România. Lege ordinară. Cameră decizională.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru această propunere? 184 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.3 din 22/02/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, versiune consolidată în data de 15.05.2007 (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

39. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.3 din 22/02/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, versiune consolidată în data de 15.05.2007. Lege organică. Cameră decizională.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru propunere? 183 de voturi.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Nu sunt abțineri.

  Propunerea legislativă de modificare și completare a Legii nr.230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

40. Propunerea legislativă de modificare și completare a legii nr.230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari. Lege ordinară. Cameră decizională.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 182 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Propunerea legislativă de modificare a Legii nr.14/2003, Legea partidelor politice (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

41. Propunerea legislativă de modificarea a Legii nr.14/2003, Legea partidelor politice. Lege organică. Cameră decizională.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru această respingere? 182 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

42. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale. Lege organică. Cameră decizională.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 180 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art.5 din Legea nr.24(r1)/2000 (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

43. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art.5 din Legea nr.24(rl)/2000. Lege ordinară. Cameră decizională.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 180 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Propunerea legislativă pentru modificarea Legii arendării nr. 112 din 25/11/1995 pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuințe, trecute în proprietatea statului (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

44. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii arendării nr.112 din 25/11/1995 pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuințe trecute în proprietatea statului. Lege organică. Cameră decizională.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 181 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 279 bis din 21/04/2003, cu modificările și completările ulterioare (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

45. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, publicată în Monitorul Oficial al României, nr.279 bis din 21/04/2003, cu modificările și completările ulterioare. Lege organică. Cameră decizională.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 181 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Propunerea legislativă pentru completarea Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996 (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

46. Propunerea legislativă pentru completarea Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr.7/1996. Lege organică. Cameră decizională.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 182 voturi pentru respingere.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Propunerea legislativă privind declararea de utilitate publică a Pieței Obor și Parcului PASARARI situate în București sectorul 2 (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

47. Propunerea legislativă privind declararea de utilitate publică a Pieței Obor și Parcului Păsărari situate în București sectorul 2. Lege organică. Cameră decizională.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 182 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Propunerea legislativă privind declararea depoului Ilie Pintilie ca fiind de utilitate publică, precum și transformarea acestuia în piața numită PIAȚA PENSIONARILOR, piața agroalimentară socială și un parc numit PARCUL PENSIONARILOR (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

48. Propunerea legislativă privind declararea depoului "Ilie Pintilie" ca fiind de utilitate publică, precum și transformarea acestuia în piața numită "Piața Pensionarilor", piață agroalimentară socială și un parc numit "Parcul Pensionarilor". Lege organică. Cameră decizională.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 182.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Propunerea legislativă de modificare și completare a Legii nr.75/16.07.1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

49. Propunerea legislativă de modificare și completare a Legii nr.75/16.07.1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiilor publice. Lege ordinară. Cameră decizională.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 182 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.335 din 3 decembrie 2007 a Camerelor de comerț din România (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

50. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.335 din 3 decembrie 2007 a Camerelor de comerț din România. Lege ordinară. Cameră decizională.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 182.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Propunerea legislativă privind statutul majorității cetățenilor de naționalitate română (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

51. Propunerea legislativă privind statutul majorității cetățenilor de naționalitate română. Lege organică. Cameră decizională.

Comisiile propun respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 182 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Propunerea legislativă privind înființarea Reprezentanțelor permanente ale cultelor religioase legal recunoscute, pe lângă Parlamentul României (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

52. Propunerea legislativă privind înființarea reprezentanțelor permanente ale Cultelor religioase legal constituite, pe lângă Parlamentul României. Lege organică. Cameră decizională.

Comisiile propun respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 181 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Propunerea legislativă privind stimularea întoarcerii în județele Harghita, Covasna și Mureș a familiilor de români alungate de către șovinii de etnie maghiară după 21 decembrie 1989, precum și a sprijinirii familiilor tinere de români care doresc să-și stabilească domiciliul în aceste județe (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

53. Propunerea legislativă privind stimularea întoarcerii în județele Harghita, Covasna și Mureș a familiilor de români alungate de către șovinii de etnie maghiară după 21 decembrie 1989, precum și a sprijinirii familiilor tinere de români care doresc să-și stabilească domiciliul în aceste județe. Lege ordinară. Cameră decizională.

Comisiile propun respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 182 de voturi pentru. Nici un vot împotrivă, nici o abținere.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

54. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor. Lege organică. Cameră decizională.

Comisiile propun respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 181 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea art.9 alin.(3) din Legea nr. 1/2000, actualizată, pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997 (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

55. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea art.9 alin.(3) din Legea nr.1/2000, actualizată, pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 și ale Legii nr.169/1997. Lege organică. Cameră decizională.

Comisiile propun respingerea proiectului de lege.

Cine este pentru? 181 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Propunerea legislativă pentru modificarea lit.f) a art. 41 din Legea zootehniei nr. 72/2002 și completarea art.13 din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006 (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

56. Propunerea legislativă pentru modificarea lit.f) a art.41 din Legea zootehniei nr.72/2002 și completarea art.13 din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr.407/2006. Lege organică. Cameră decizională.

Comisiile propun respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 181 voturi pentru respingere.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Absent Nu sunt.

  Propunerea legislativăprivind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit la Casa de Economii și Consemnațiuni-C.E.C., depozite pe livrete de economii cu dobândă și câștiguri și obligațiuni CEC cu câștiguri (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

57. Propunerea legislativă privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit la Casa de Economii și Consemnațiuni - CEC depozite pe livrete de economii cu dobândă și câștiguri și obligațiuni CEC cu câștiguri. Lege ordinară. Cameră decizională.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 181 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.312 din 28/06/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 582 din 30/06/2004 (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

58. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 312/28/06/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr.582 din 30/06/2004. Lege ordinară. Cameră decizională.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 180 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență nr.37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

59. Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar. Lege ordinară. Cameră decizională.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 180 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Propunerea legislativă privind completarea Ordonanței Guvernului nr.94/2004 privind reglementarea unor măsuri financiare (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

60. Propunerea legislativă completarea Ordonanței Guvernului nr. 94/2004 privind reglementarea unor măsuri financiare. Lege ordinară. Cameră decizională.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 181 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

61. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 cu privire la Codul fiscal. Lege ordinară. Cameră decizională.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 182 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.571 privind Codul Fiscal (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

62. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.571 privind Codul fiscal. Lege ordinară. Cameră decizională. Lege ordinară. Cameră decizională.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 182 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Propunerea legislativă privind completarea anexei 1 din Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

63. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Anexei nr.1 din Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal. Lege ordinară. Cameră decizională.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 182 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Propunerea legislativă pentru completarea articolului 201 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

64. Propunerea legislativă pentru completarea articolului 201 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal. Lege ordinară. Cameră decizională.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 182 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.571/2003 privind Codul Fiscal (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

65. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal. Lege ordinară. Cameră decizională.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 182 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Propunerea legislativă de modificarea și completarea a Legii nr. 571 privind Codul fiscal (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

66. Propunerea legislativă de modificarea și completarea aceleiași legi privind Codul fiscal, Legea nr.571/2003. Cameră decizională. Lege ordinară. Propunere de respingere.

Cine este pentru? 180 de voturi pentru. Nici un vot împotrivă. Nici o abținere.

  Propunerea legislativă de modificare și completare a Legii 163/2005 privind aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 138/2004 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571 privind Codul fiscal (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

67. Propunerea legislativă de modificare și completare a Legii nr.163/2005 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.138/2004 pentru modificarea și completarea Legii nr.571 privind Codul fiscal. Lege ordinară. Cameră decizională.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 180 de voturi pentru. Nici un vot împotrivă, nici o abținere.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

68. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare. Lege ordinară. Cameră decizională.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 181 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Propunerea legislativă privind modificarea și completarea art. 176 Legea 571/2003 privind Codul Fiscal (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

69. Propunerea legislativă privind modificarea și completarea art.176 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal. Lege ordinară. Cameră decizională.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 181 voturi pentru

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

70. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal. Lege ordinară. Cameră decizională.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 181 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Proiectul de Lege pentru modificarea alin.(4) al art.57 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

71. Proiectul de Lege pentru modificarea alin.(4) art.57 din Legea nr.571/2003 privind același Cod fiscal. Lege ordinară. Cameră decizională.

Comisia propune respingerea proiectului de lege.

Cine este pentru? 180 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Propunerea legislativă pentru modificarea alineatului (6) al articolului 258 din Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

72. Propunerea legislativă pentru modificarea alineatului (6) al articolului 258 din Legea nr.571/2003 privind același Cod fiscal. Lege ordinară. Cameră decizională.

Comisia propune respingerea punerii legislative.

Cine este pentru? 181 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

73. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. Lege ordinară. Cameră decizională.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 181 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Propunerea legislativă privind completarea articolului 214<SUP>1</SUP> din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.110/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr. 573/2003 privind Codul fiscal (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

74. Propunerea legislativă privind completarea articolului 2141 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 110/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr.573/2003 privind Codul fiscal. Lege ordinară. Cameră decizională.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 181 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

75. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate. Lege organică. Cameră decizională.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 181 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Comisiei Naționale de Acreditare a Spitalelor (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

76. Proiectul de Lege pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Comisiei Naționale de Acreditare a Spitalelor. Lege ordinară. Cameră decizională.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 181 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.307/2004 privind exercitarea profesiei de asistent medical și a profesiei de moașă, precum și organizarea și funcționarea Ordinului Asistenților Medicali și Moașelor din România (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

77. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 307/2004 privind exercitarea profesiei de asistent medical și a profesiei de moașă, precum și organizarea și funcționarea Ordinului Asistenților Medicali și Moașelor din România. Lege organică. Cameră decizională.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 182 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Propunerea legislativă pentru modificarea art.851 din Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

78. Propunerea legislativă pentru modificarea art.851 din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății. Lege organică. Cameră decizională.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 182 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

79. Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân. Lege ordinară. Cameră decizională.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 182 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Propunerea legislativă privind gestionarea populației canine (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

80. Propunerea legislativă privind gestionarea populației canine. Lege ordinară. Cameră decizională.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 182 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 10 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

81. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art.10 din Legea nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Lege organică. Cameră decizională.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 182 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Propunerea legislativă pentru modificarea articolului 71 al Ordonanței de urgență nr. 195 din 22/12/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea 265/2006, Legea protecției mediului cu modificările și completările ulterioare (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

82. Propunerea legislativă pentru modificarea articolului 71 al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195 din 22/12/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.265/2006, Legea protecției mediului cu modificările și completările ulterioare. Lege organică. Cameră decizională.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 183 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Propunerea legislativă privind unele măsuri pentru popularizarea drepturilor cetățenilor Uniunii Europene (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

83. Propunerea legislativă privind unele măsuri pentru popularizarea drepturilor cetățenilor Uniunii Europene. Lege ordinară. Cameră decizională.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 183 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Propunerea legislativă de modificare și completare a Legii nr.393 din 28/09/2004 privind Statutul aleșilor locali (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

84. Propunerea legislativă de modificare și completare a Legii nr.393 din 28/09/2004 privind Statutul aleșilor locali. Lege organică. Cameră decizională.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 183 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Propunerea legislativă pentru declararea de rezervație arheologică și bun de utilitate publică de interes național a unor zone din teritoriul localităților Sarmizegetusa, Mintia-Vețel și a Complexului cetăților dacice din Munții Orăștiei - Costești - Cetățuie; Cetățuia Înaltă; Ciocuța; Costești-Blidaru; Faieragu; Vârful lui Hulpe; Fețele Albe; Grădiștea Muncelului; Piatra Roșie - județul Hunedoara (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

85. Propunerea legislativă pentru declararea de rezervație arheologică și bun de utilitate publică de interes național a unor zone din teritoriul localităților Sarmizegetusa, Mintia-Vețel și a Complexului cetăților dacice din Munții Orăștiei - Costești - Cetățuie; Cetățuia Înaltă; Ciocuța; Costești-Blidaru; Faieragu; Vârful lui Hulpe; Fețele Albe; Grădiștea Muncelului; Piatra Roșie - județul Hunedoara. Lege ordinară. Cameră decizională.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 183 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Proiectul de Lege privind atribuirea unei locuințe doamnei Valeria Oancea (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

86. Proiectul de Lege privind atribuirea unei locuințe doamnei Valeria Oancea.

Comisia propune respingerea proiectului.

Cine este pentru? 182 de voturi.

Abțineri și voturi împotrivă? nu avem.

  Propunerea legislativă privind modernizarea drumurilor județene și comunale din credite externe (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

87. Propunerea legislativă privind modernizarea drumurilor județene și comunale din credite externe.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 180.

Voturi împotrivă, abțineri? nu avem.

  Propunerea legislativă privind abrogarea Art.32 din Legea nr. 350 din 6 iulie 2001, privind amenajarea teritoriului și urbanismului, cu modificările aduse de Legea nr. 289 din 7 iulie 2006; precum și modificarea legii prin adăugarea Art.32 indice(1) (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

88. Propunerea legislativă privind abrogarea art.32 din Legea nr.350 din 6 iulie 2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismului, cu modificările aduse de Legea nr.289 din 7 iulie 2006, precum și modificarea legii prin adăugarea art.32 indice (1).

Comisia propune respingerea.

Cine este pentru? 180.

Voturi împotrivă, abțineri? nu avem.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismului, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 373 din 10.07.2001, cu modificările și completările ulterioare (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

89. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.350 din 2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismului, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr.373 din 10.07.2001, cu modificările și completările ulterioare.

Comisia propune respingerea.

Cine este pentru? 181.

Voturi împotrivă, abțineri? nu avem.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.477/2004 privind Codul de conduită a personalului contractual din autoritățile și instituțiile publice (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

90. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.477/2004 privind Codul de conduită a personalului contractual din autoritățile și instituțiile publice.

Comisia propune respingerea.

Cine este pentru? 181.

Voturi împotrivă, abțineri? nu avem.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici, republicată (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

91. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.188/1999 privind statutul funcționarilor publici, republicată.

Comisia propune respingerea.

Cine este pentru? 182.

Voturi împotrivă, abțineri? nu avem.

  Propunerea legislativă pentru completarea art. 10 din Legea nr. 340/2004 privind instituția prefectului (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

92. Propunerea legislativă pentru completarea art.10 din Legea nr.340/ 2004 privind instituția prefectului.

Comisia propune respingerea.

Cine este pentru? 182.

Voturi împotrivă, abțineri? nu avem.

  Propunerea legislativăprivind parcările pe domeniul public (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

93. Propunerea legislativă privind parcările pe domeniul public.

Comisia propune respingerea.

Cine este pentru? 189.

Voturi împotrivă, abțineri? nu avem.

  Propunerea legislativă pentru construirea de creșe și grădinițe (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

94. Propunerea legislativă pentru construirea de creșe și grădinițe.

Comisia propune respingerea.

Cine este pentru? 182.

Voturi împotrivă, abțineri? nu avem.

  Propunerea legislativă pentru modificare art.7, alin.9 din Legea nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

95. Propunerea legislativă pentru modificarea art.7 alin.9 din Legea nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții.

Comisia propune respingerea.

Cine este pentru? 182.

Voturi împotrivă, abțineri? nu sunt.

  Propunerea legislativă pentru completarea articolului 11 din Legea nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

96. Propunerea legislativă pentru completarea art.11 din Legea nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții.

Comisia propune respingerea.

Cine este pentru? 183.

Voturi împotrivă, abțineri? nu sunt.

  Proiectul de Lege pentru modificarea alin.(9) al art.7 din Legea nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

97. Proiectul de Lege pentru modificarea alin.(9) al art.7 din Legea nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată.

Comisia propune respingerea proiectului de lege.

Cine este pentru? 185.

Voturi împotrivă, abțineri? nu sunt.

  Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

98. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici.

Comisia propune respingerea.

Cine este pentru? 185.

Voturi împotrivă, abțineri? nu avem.

  Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 188 din 8 decembrie 1999 privind Statutul funcționarilor publici (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

99. Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr.188 din 8 decembrie 1999 privind statutul funcționarilor publici.

Comisia propune respingerea.

Cine este pentru? 183 de voturi pentru.

Voturi împotrivă, abțineri? nu avem.

Supunerea la votul final: Propunerea legislativă de modificare a Legii nr.188(r2)/1999 privind Statutul funcționarilor publici (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

100. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.188(r2)/ 1999 privind statutul funcționarilor publici.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 183.

Voturi împotrivă, abțineri? nu avem.

  Propunerea legislativă privind vânzarea spațiilor aflate în proprietatea privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale, destinate sediilor editurilor de carte și/sau publicații culturale (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

101. Propunerea legislativă privind vânzarea spațiilor aflate în proprietatea privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale destinate sediilor editurilor de carte și/sau publicațiilor culturale.

Comisia propune respingerea.

Cine este pentru? 183.

Voturi împotrivă, abțineri? nu avem.

  Propunerea legislativă pentru instituirea Programului de stimulare a înnoirii Parcului național de tractoare și mașini agricole (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

102. Propunerea legislativă privind instituirea programului de stimulare a înnoirii parcului național de tractoare și mașini agricole.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 183 de voturi pentru.

Voturi împotrivă și abțineri? nu avem.

  Propunerea legislativă de modificare și completare a Legii nr.60(r1)/23.09.1991 privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

103. Propunerea legislativă de modificare și completare a Legii nr.60(rl)/23.09.1991 privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 183 voturi pentru.

Voturi împotrivă, abțineri? nu sunt.

  Proiectul de Lege privind declararea terenurilor și clădirilor dezafectate, aparținând Ministerului Apărării, ca fiind de utilitate publică, precum și amenajarea acestora ca clădiri de utilitate publică și spații verzi (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

104. Proiectul de Lege privind declararea terenurilor și clădirilor dezafectate, aparținând Ministerului Apărării, ca fiind de utilitate publică, precum și amenajarea acestora ca clădiri de utilitate publică și spații verzi.

Comisia propune respingerea.

Cine este pentru? 183.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

  Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

105. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.288/2004 privind organizarea studiilor universitare.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 181.

Voturi împotrivă, abțineri? nu sunt.

  Propunerea legislativă privind stimularea elevilor olimpici (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

106. Propunerea legislativă privind stimularea elevilor olimpici.

Comisia propune respingerea.

Cine este pentru? 181.

Voturi împotrivă, abțineri? nu sunt.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

107. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului.

Comisia propune respingerea.

Cine este pentru? 181.

Voturi împotrivă, abțineri? nu sunt.

  Propunerea legislativă pentru completarea art.80, alin.(1) din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

108. Propunerea legislativă pentru completarea art.80, alin.(1) din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Comisia propune respingerea.

Cine este pentru? 181.

Voturi împotrivă, abțineri? nu sunt.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

109. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare.

Comisia propune respingerea.

Cine este pentru? 178.

Voturi împotrivă, abțineri? nu sunt.

  Propunerea legislativă pentru completarea art.77 din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

110. Propunerea legislativă pentru completarea art.77 din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Comisia propune respingerea.

Cine este pentru? 178.

Voturi împotrivă, abțineri? nu sunt.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.116/2002 privind prevenirea și combaterea marginalizării sociale (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

111. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.116/2002 privind prevenirea și combaterea marginalizării sociale.

Comisia propune respingerea.

Cine este pentru? 178.

Voturi împotrivă, abțineri? nu sunt.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Decretului-Lege nr.118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

112. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Decretului-Lege nr.118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri.

Comisia propune respingerea.

Cine este pentru? 179.

Voturi împotrivă, abțineri? nu sunt.

  Propunerea legislativă privind salariul minim brut pe țară lunar, garantat în plată (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

113. Propunerea legislativă privind salariul minim brut pe țară lunar, garantat în plată.

Comisia propune respingerea.

Cine este pentru? 179.

Voturi împotrivă, abțineri? nu sunt.

  Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.220 din 04 iulie 2007 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.11/2007 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2007 personalului didactic din învățământ, salarizat potrivit Legii nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

114. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.220 din 4 iulie 2007 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.11/2007 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2007 personalului didactic din învățământ, salarizat potrivit Legii nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic.

Comisia propune respingerea.

Cine este pentru? 179.

Voturi împotrivă, abțineri? nu sunt.

  Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.220/2007 privind creșterile salariale ce se vor acorda personalului didactic din învățământ, salarizat potrivit Legii nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

115. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.220/2007 privind creșterile salariale ce se vor acorda personalului didactic din învățământ, salarizat potrivit Legii nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic.

Comisia propune respingerea proiectului de lege.

Cine este pentru? 178.

Voturi împotrivă, abțineri? nu sunt.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 334/2002 bibliotecilor (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

116. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 334/2002 a bibliotecilor.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 178.

Voturi împotrivă, abțineri? nu sunt.

  Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr.67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

117. Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr.67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 178.

Voturi împotrivă, abțineri? nu avem.

  Propunerea legislativă privind Statutul personalului aeronautic nenavigant tehnic din aviația civilă din România (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

118. Propunerea legislativă privind Statutul personalului aeronautic nenavigant tehnic din aviația civilă din România.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 178.

Voturi împotrivă, abțineri? nu avem.

  Propunerea legislativă privind urgentarea procesului de reconstituire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

119. Propunerea legislativă privind urgentarea procesului de reconstituire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 179.

Voturi împotrivă, abțineri? nu sunt.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

120. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 181.

Voturi împotrivă, abțineri? nu sunt.

  Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.373/2004 privind alegerea Camerei Deputaților și Senatului (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

121. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.373/2004 privind alegerea Camerei Deputaților și Senatului.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 179.

Voturi împotrivă, abțineri? nu sunt.

  Proiectul de Lege privind alegerea Camerei Deputaților și Senatului (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

122. Proiectul de Lege privind alegerea Camerei Deputaților și Senatului.

Comisia propune respingerea.

Cine este pentru? 180.

Voturi împotrivă, abțineri? nu sunt.

  Propunerea legislativă pentru modificarea art.1 din Legea nr.44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

123. Propunerea legislativă pentru modificarea art.1 din Legea nr.44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 180.

Voturi împotrivă, abțineri? nu sunt.

  Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

124. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 179.

Voturi împotrivă, abțineri? nu sunt.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență nr.50 din 09/06/2005 privind înființarea, organizarea și funcționarea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

125. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență nr.50 din 09/06/2005 privind înființarea, organizarea și funcționarea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 179.

Voturi împotrivă, abțineri? nu sunt.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

126. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 178.

Voturi împotrivă, abțineri? nu sunt.

  Propunerea legislativă pentru completarea articolului 8 din Legea sindicatelor nr. 54/2003 (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

127. Propunerea legislativă pentru completarea articolului 8 din Legea sindicatelor nr. 54/2003.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 178.

Voturi împotrivă, abțineri? nu avem.

  Proiectul de Lege pentru modificarea art. 1 lit.c) din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

128. Proiectul de Lege pentru modificarea art.1 lit.c) din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 178.

Voturi împotrivă, abțineri? nu avem.

  Propunerea legislativă pentru modificarea legii nr.482 din 2006 privind acordarea de trusouri pentru nou-născuți (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

129. Propunerea legislativă pentru modificarea legii nr.482 din 2006 privind acordarea de trusouri pentru nou-născuți.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 178.

Voturi împotrivă, abțineri? nu avem.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 7/2007 (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

130. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 7/2007.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 176.

Voturi împotrivă, abțineri? nu avem.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență nr.148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului, cu modificările și completările ulterioare (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

131. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență nr.148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului, cu modificările și completările ulterioare.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 176.

Voturi împotrivă, abțineri? nu avem.

  Propunerea legislativă pentru modificarea Anexei nr.VII/3 c a Ordonanței Guvernului nr.10/2007 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2007 personalului bugetar salarizat potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr.24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar și personalului salarizat potrivit anexelor nr.II și III la Legea nr.154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

132. Propunerea legislativă pentru modificarea Anexei nr.VII/3 c a Ordonanței Guvernului nr.10/2007 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2007 personalului bugetar salarizat potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr.24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar și personalului salarizat potrivit anexelor nr.II și III la Legea nr.154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 176.

Voturi împotrivă, abțineri? nu avem.

  Propunerea legislativă pentru completarea articolului 13, litera b) din Legea nr.44(r1) din 01/07/1994, republicată în Monitorul Oficial, Partea I nr.28/10/2002 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

133. Propunerea legislativă pentru completarea articolului 13, litera b) din Legea nr.44(r1) din 01/07/1994, republicată în Monitorul Oficial, Partea I nr.28/10/2002 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 175 de voturi.

Voturi împotrivă, abțineri? nu sunt.

  Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat(actualizată) (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

134. Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat(actualizată).

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 175.

Voturi împotrivă, abțineri? nu sunt.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordinului nr.236/2008 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Contractului-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

135. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordinului nr.236/2008 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Contractului-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 177.

Voturi împotrivă, abțineri? nu avem.

  Propunerea legislativă privind gratuități la asistență medicală, medicamente și proteze (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

136. Propunerea legislativă privind gratuități la asistență medicală, medicamente și proteze.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 177.

Voturi împotrivă, abțineri? nu avem.

  Proiectul de Lege privind controlul și conduita personalului cu atribuții de control (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

137. Proiectul de Lege privind controlul și conduita personalului cu atribuții de control.

Comisia propune respingerea proiectului de lege.

Cine este pentru? 178.

Voturi împotrivă, abțineri? nu avem.

  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

138. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției.

Comisia propune respingerea proiectului de lege.

Cine este pentru? 177.

Voturi împotrivă, abțineri? nu sunt.

  Propunerea legislativă pentru acordarea de despăgubiri cetățenilor aparținând comunității minorității turce din fosta insulă Ada-Kaleh (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

139. Propunerea legislativă pentru acordarea de despăgubiri cetățenilor aparținând comunității minorității turce din fosta insulă Ada - Kaleh.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 177.

Voturi împotrivă? 7 voturi împotrivă.

Abțineri? nu sunt.

  Propunerea legislativă privind raportul anual de activitate al Președintelui României (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

140. Propunerea legislativă privind raportul anual de activitate al Președintelui României.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 181.

Voturi împotrivă, abțineri? nu sunt.

  Propunerea legislativă pentru completarea și modificarea Legii nr. 47/1993 cu privire la declararea judecătorească a abandonului de copii (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie).

141. Propunerea legislativă pentru completarea și modificarea Legii nr. 47/1993 cu privire la declararea judecătorească a abandonului de copii.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 181.

Voturi împotrivă, abțineri? nu sunt.

Vă mulțumesc. Am epuizat ordinea de zi. S-a încheiat sesiunea de vot final.

   

Ședința s-a încheiat la ora 13,40.

 
       

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania wednesday, 11 december 2019, 19:06
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro