Plen
Ședința Senatului din 16 martie 2009
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.32/26-03-2009

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
01-03-2021 (comună)
24-02-2021
17-02-2021 (comună)
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2009 > 16-03-2009 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 16 martie 2009

19. Întrebări și interpelări adresate Guvernului de către doamnele și domnii senatori:

 

- DUPĂ PAUZĂ -

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Trecem la ultima parte a ședinței noastre de astăzi.

La punctul 17 din ordinea de zi sunt înscrise întrebări, interpelări și răspunsuri.

Întrebările și interpelările sunt adresate reprezentanților Executivului, care sperăm să ne ofere și răspunsuri.

 
Alexandru Mocanu

Dau cuvântul domnului senator Alexandru Mocanu, Grupul parlamentar al PD-L, care are 11 minute - vă rog să vă încadrați în timp adresând Executivului o întrebare scurtă -, se pregătește domnul senator Marius Sorin Ovidiu Bota, de la Grupul parlamentar al PSD.

Aveți cuvântul, domnule senator.

 

Domnul Alexandru Mocanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea de astăzi este adresată domnului Radu Mircea Berceanu, ministrul transporturilor și infrastructurii.

Stimate domnule ministru, Din informațiile pe care le dețin, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii a scos din uz și are disponibile în stoc 6 seturi de pod metalic demontabil, simbol PMDT-G1, cod 156/8.991.

Aceste poduri s-ar afla depozitate câte unul la Regionalele CF din Craiova, Galați, Timișoara și Constanța și două la Regionala CF din București.

Stimate domnule ministru, Vă rog respectuos să îmi comunicați dacă puteți transfera, cu titlu gratuit, două astfel de poduri către Consiliul Local al Comunei Drăgănești de Vede, din județul Teleorman.

Fac precizarea că în timpul inundațiilor din 2006 a fost distrus complet podul de peste pârâul Burdea din comuna amintită.

Din lipsa banilor, administrația locală nu a putut reface podul, iar din cauza acestui fapt cetățenii fac zilnic un ocol de 11 kilometri pentru a ajunge la suprafețele de teren pe care le au în proprietate dincolo de acest pârâu.

Două astfel de poduri asamblate ar asigura deschiderea necesară de 22 de metri.

Aștept răspuns în scris.

Mulțumesc.

Domnule președinte de ședință, Am și o interpelare pe care doresc numai să o amintesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Doar o amintiți.

Vă rog.

Nu suntem la secțiunea interpelări.

 
 

Domnul Alexandru Mocanu:

Mulțumesc.

Interpelarea este adresată doamnei Ecaterina Andronescu, ministrul educației, cercetării și inovării, și se referă la managementul abuziv și discreționar practicat în continuare de conducerea Inspectoratului Școlar Județean Teleorman.

Acest lucru l-am mai reamintit și în întrebările din 13.02.2008 și 24.09.2008, în calitate de deputat de Teleorman.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Interpelările le depuneți la secretariatul ședinței.

Mulțumesc.

 
Marius Sorin Ovidiu Bota

Are cuvântul domnul senator Marius Sorin Ovidiu Bota, Grupul parlamentar al PSD, se pregătește domnul senator Emilian Frâncu, Grupul parlamentar al PNL.

Aveți cuvântul domnule senator.

 

Domnul Marius Sorin Ovidiu Bota:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am două întrebări pentru domnul Radu Mircea Berceanu, ministrul transporturilor și infrastructurii.

Stimate domnule ministru, La votarea Legii bugetului de stat pe 2009 s-a acceptat o alocare bugetară de 1 milion de lei pentru două proiecte extrem de importante în zona Maramureșului.

Primul proiect se referă la centura orașului Baia Sprie, continuată cu tunel pe sub Muntele Gutin.

Al doilea proiect se referă la drumul expres sau rapid, în funcție de decizia dumneavoastră, pentru racordarea Maramureșului la Autostrada Transilvania pe traseul Baia Mare - Seini - Cehu Silvaniei.

Vă întreb, domnule ministru, când veți dispune măsurile necesare pentru începerea, respectiv continuarea pașilor aferenți proiectelor mai sus menționate, care pentru prima dată beneficiază de o alocare bugetară expresă.

A doua întrebare are ca temă locuințele de serviciu din vecinătatea Stadionului Rapid din București.

Stimate domnule ministru, După cum se știe, anul 2008 a fost pentru Ministerul Transporturilor, pentru Compania de Căi Ferate Infrastructură și Societatea Feroviară de Turism un an prolific din punct de vedere al afacerilor imobiliare.

Vă întreb, pe această cale, dacă aveți cunoștință de executarea silită prevăzută pentru data de 18.03.2009, care va avea loc la blocul de locuințe de serviciu situat vizavi de Stadionul Rapid, în care sunt cazați sportivii Clubului Rapid, și dacă veți întreprinde ceva pentru a împiedica această executare.

Cum veți rezolva problema locuințelor de serviciu din vecinătatea Stadionului Rapid, cât și a celor situate în peluza de nord a stadionului, pentru că sportivilor cazați li se cere o chirie de 250 euro pe lună, în timp ce salariații ministerului nu plătesc chirie, iar directorii de la Căile Ferate Române plătesc chirie doar 100 de lei.

Pentru ambele întrebări aștept răspuns în scris și oral.

Vreau să amintesc că am și o interpelare pe care nu o mai citesc, o depun în scris.

Este adresată domnului Gheorghe Pogea, ministrul finanțelor publice, și se referă la exonerarea de la plata TVA a Serviciului Județean de Pază Maramureș, Baia Mare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
Emilian Valentin Frâncu

Are cuvântul domnul senator Emilian Valentin Frâncu - două întrebări, una adresată Ministerului Economiei și una adresată Ministerului Turismului -, se pregătește doamna senator Anca Daniela Boagiu, Grupul parlamentar al PD-L.

Aveți cuvântul, domnule senator.

 

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Prima întrebare este adresată doamnei Elena Udrea, ministrul turismului, și are ca obiect măsurile de sprijinire a turismului balnear, turismului mănăstiresc și agroturismului.

Doamnă ministru, Reprezint un colegiu în care există foarte multe obiective turistice atât în domeniul balnear și mănăstiresc, cât și în domeniul agroturismului.

În mod firesc, locuitorii din colegiul meu aflat în județul Vâlcea sunt interesați în ce măsură ministerul pe care îl conduceți are conturată o strategie în aceste domenii de mare importanță.

Vă rog, doamna ministru, să-mi comunicați care sunt acțiunile prioritare pe care ați început să le întreprindeți în primul trimestru din 2009 în direcția sprijinirii celor trei tipuri de turism enunțate mai sus?

Solicit răspuns în scris și verbal.

Emilian Frâncu, senator de Vâlcea.

A doua întrebare este adresată domnului Adriean Videanu, ministrul economiei, și are ca obiect utilizarea fondurilor externe de care dispune România.

Domnule ministru, Potrivit președintelui Traian Băsescu, în acest moment, România dispune de un total de 9 miliarde euro, fonduri puse la dispoziția statului de diverse instituții financiare, din care 5,5 miliarde euro sunt din partea Uniunii Europene, sume care "nu au fost utilizate în dezvoltarea economică".

Vă rog să-mi comunicați, domnule ministru, cât mai detaliat cu putință, prin riguroasă exemplificare cu privire la sectoare economice și proiecte de dezvoltare, cum vedeți dumneavoastră rezolvarea acestei situații?

Solicit răspuns în scris.

Emilian Frâncu, senator de Vâlcea.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
Anca Daniela Boagiu

Doamna senator Anca Daniela Boagiu, Grupul parlamentar al PD-L, se pregătește domnul senator Cornel Popa, Grupul parlamentar al PNL.

 

Doamna Anca Daniela Boagiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prima întrebare este adresată domnului Gabriel Sandu, ministrul comunicațiilor și tehnologiei informațiilor, și vizează situația acoperirii broadband în România.

Domnule ministru, Comisia Europeană își propune, ca parte a Planului european de redresare economică, să atingă obiectivul "Servicii de bandă largă pentru toți" până în anul 2010, fiind alocate și fonduri de circa un miliard euro pentru dezvoltarea acestor servicii în mediul rural.

Pe 10 martie anul curent ministerul pe care îl conduceți a lansat Strategia guvernamentală de dezvoltare a comunicațiilor electronice în bandă largă pentru perioada 2009-2015.

Având în vedere cele expuse, vă rog să-mi răspundeți la următoarele întrebări:

Care este stadiul acoperirii cu internet de bandă largă în România în momentul de față?

Care sunt măsurile avute în vedere pentru a respecta propunerile și calendarul Comisiei Europene?

Care este bugetul prevăzut pentru atingerea obiectivului acoperirii cu internet de bandă largă?

Senator Anca Boagiu, București.

A doua întrebare este adresată doamnei ministru Ecaterina Andronescu, ministrul educației, cercetării și inovării, și vizează situația planului de școlarizare pentru Liceul teologic penticostal "Emanuel" din București.

Stimată doamnă ministru, Reprezentanții Liceului teologic penticostal "Emanuel" din București mi-au adus la cunoștință o situație extrem de gravă care riscă să pericliteze buna funcționare a procesului educațional în această instituție de învățământ.

Mai precis, planul de școlarizare pentru anul 2009-2010 prevede funcționarea cu o singură clasă a acestui liceu, în ciuda faptului că trebuie să asigure pregătirea cadrelor de cult pentru slujirea în peste 180 de biserici care deservesc aproximativ 10.000 de credincioși ce compun această comunitate.

Menționez că reprezentanții Liceului teologic penticostal "Emanuel" din București au depus o solicitare pentru aprobarea a două clase cu profil teologic atât la ministerul pe care îl conduceți, cât și la Inspectoratul Școlar al Municipiului București.

Având în vedere cele expuse mai sus, precum și faptul că liceul dispune atât de spațiul necesar pentru funcționarea cu două clase, cât și de personal didactic calificat, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

În baza căror evaluări a fost decisă reducerea numărului de clase cu profil teologic de la liceul în cauză?

Aveți în vedere reconsiderarea planului de școlarizare pentru a accepta solicitarea liceului?

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, doamna senator.

 
Cornel Popa

Are cuvântul domnul senator Cornel Popa, Grupul parlamentar al PNL, se pregătește domnul senator Viorel Badea, Grupul parlamentar al PD-L.

Aveți cuvântul, domnule senator.

 

Domnul Cornel Popa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prezenta întrebare este adresată domnului ministru Nicolae Nemirschi și vizează evoluția proiectelor de construire a rețelelor de apă și canalizare în localitățile bihorene.

Prin Hotărârea Guvernului nr. 904/2007 și Hotărârea Guvernului nr. 465/2007 a fost aprobată lista subprogramelor și a obiectivelor de investiții ce se vor executa în perioada 2007-2013 și care fac parte din programele multianuale prioritare de mediu și gospodărire a apelor.

În cadrul acestei liste a fost aprobată și finanțarea proiectelor de construire a rețelelor de apă și canalizare ce se derulează în 22 de localități din județul Bihor:

Aleșd, Aușeu, Avram Iancu, Beiuș, Bratca, Câmpani, Diosig, Marghita, Nucet, Pomezeu, Răbăgani, Rieni, Roșiori, Salonta, Săcueni, Ștei, Suplacu de Barcău, Șuncuiuș, Tileagd, Tulca, Vadul Crișului și Vașcău.

Având în vedere că pentru locuitorii acestor localități bihorene accesul la aceste utilități are o importanță deosebită, vă solicit o informare exactă asupra sumelor prevăzute pentru finalizarea lucrărilor care fac obiectul programelor multianuale prioritare de mediu și gospodărire a apelor, precum și a etapelor de realizare și finalizare a acestor lucrări.

Menționez, cu regret, că aceste lucrări, deși au fost demarate, în momentul de față stagnează din cauza lipsei de finanțare.

Solicit răspuns în scris și verbal.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
Viorel Riceard Badea

Dau cuvântul domnului senator Viorel Badea, Grupul parlamentar al PD-L, se pregătește domnul senator Arcaș Viorel.

Două întrebări, domnule senator Viorel Badea.

Aveți cuvântul.

 

Domnul Viorel Riceard Badea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată ministrului afacerilor externe, domnul Cristian Diaconescu.

Obiectul întrebării privește măsurile luate de Ambasada Română din Cehia referitor la situația celor 40 de români molestați în localitățile Melnik și Voykovice.

Situația în care s-au aflat, timp de mai multe luni, cei 40 de români aflați pe teritoriul Cehiei este revoltătoare.

Tratamentul inuman la care au fost supuși românii de către această rețea de traficanți de carne vie nu poate și nu trebuie să se repete.

Acestor români li s-au încălcat aproape toate drepturile și libertățile omului garantate de Constituție.

Ca urmare a celor arătate mai sus, vă rog, domnule ministru, să-mi transmiteți care au fost măsurile luate de Ambasada României din Cehia pentru protejarea românilor.

Vă mulțumesc.

Viorel Badea, senator PD-L, Circumscripția 43 - Străinătate.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
Viorel Arcaș

Dau cuvântul domnului senator Arcaș Viorel, pentru două întrebări:

Ministerul Mediului și Ministerul Educației, Cercetării și Inovării, se pregătește domnul senator Marius Gerard Necula, Grupul parlamentar al PD-L.

 

Domnul Viorel Arcaș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prima întrebare este adresată domnului ministru al mediului Nicolae Nemirschi.

În Colegiul 2, Senat, Circumscripția nr. 34 - Sibiu, sunt suprafețe foarte mari de teren contaminate de diferite activități industriale.

Care sunt măsurile și fondurile prevăzute în programul și bugetul Ministerului Mediului pe anul 2009 ce vizează decontaminarea terenurilor poluate de diferite activități industriale actualmente sistate, terenuri care ar putea fi folosite pentru agricultură sau pentru construirea de locuințe?

Care sunt indicatorii de poluare care, odată depășiți, determină introducerea terenurilor agricole în categoria terenurilor poluate?

Care sunt măsurile ce trebuie luate pentru ca aceste terenuri să iasă din categoria celor poluate și în atribuțiile cui ar trebui să intre aceste măsuri?

Vă mulțumesc.

A doua întrebare este adresată doamnei Ecaterina Andronescu, ministrul educației, cercetării și inovării.

Care este numărul elevilor ce au abandonat școala în perioada 2005-2008, cu detaliere pe fiecare an în parte.

Cât la sută din numărul elevilor reprezintă numărul celor care au abandonat școala?

Care este structura de vârstă a elevilor care au abandonat școala în perioada 2005-2008?

Care sunt principalele motive identificate de Ministerul Educației, Cercetării și Inovării ca stând la baza abandonului școlar?

Vă mulțumesc.

Senator Arcaș Viorel.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Dau cuvântul domnului senator Marius Gerard Necula.

Nu este prezent.

Din sală: A depus întrebarea în scris!

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

A depus în scris întrebarea.

Vă mulțumesc.

 
Gheorghe Bîrlea

Urmează domnul senator Gheorghe Bîrlea, două întrebări pentru Ministerul Sănătății.

Aveți cuvântul, domnule senator.

 

Domnul Gheorghe Bîrlea:

Întrebările mele se adresează domnului Ion Bazac, ministrul sănătății.

Domnule ministru, În conformitate cu Ordinul Ministerului Sănătății nr. 2.114 din 9.12.2007 pentru modificarea Ordinului ministrului sănătății publice și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 1.419/533/2006 pentru aprobarea Metodologiei privind condițiile și modalitatea de stingere a obligațiilor de plată ale unităților sanitare cu paturi înregistrate până la data de 31.12.2005, plata datoriilor înregistrate până la data mai sus menționată va fi efectuată de Ministerul Sănătății.

De ce la Spitalul Municipal din Sighetu Marmației - în această situație se mai află doar câteva spitale din țară - nu s-au plătit aceste datorii în valoare de 1.200.000 lei?

Aștept răspuns în scris.

A doua întrebare adresată tot domnului ministru Ion Bazac.

Conform Hotărârii Guvernului nr. 806/31.07.2008 pentru modificarea și completarea Contractului-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anul 2008, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 324/2008, art. 17 alin. (1), toate cheltuielile compartimentului de primire a urgențelor din cadrul spitalelor vor fi decontate de la bugetul de stat.

În acest sens, vă întreb, domnule ministru, de ce de la data de 1.09.2008 nu s-au finanțat de la buget compartimentele de primire urgențe din cadrul spitalelor cu structuri de urgențe, potrivit dispozițiilor legale?

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
Marian Iulian Rasaliu

Vă informez că au depus întrebări în scris, la secretariatul ședinței, domnii senatori: Marius Gerard Necula, Dan Voiculescu, Raymond Luca, Dumitru Oprea, Șerban Valeca și Orest Onofrei.

Ele nu sunt susținute, dar sunt depuse la secretariatul ședinței.

 

Domnul Marian Iulian Rasaliu (din sală):

Și eu!

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Nu sunteți pe listă.

Vă rog, domnule senator Rasaliu, dar de acum încolo să vă înscrieți pe listă.

Din partea Grupului parlamentar al PD-L, domnul senator Marian Rasaliu.

O întrebare adresată ministerului...

Îmi spuneți dumneavoastră, vă cer scuze, dar nu erați pe listă.

Aveți cuvântul, domnule senator.

 
 

Domnul Marian Iulian Rasaliu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă cer scuze pentru această sincopă.

Mă numesc Marian Rasaliu, sunt senator de Brașov.

Am o întrebare adresată domnului Adriean Videanu, ministrul economiei.

Domnule ministru, În memoriului primit din partea Sindicatului Liber "Nitramonia-Rompiro" Făgăraș, aceștia semnalează faptul că în cadrul societății comerciale "Fabrica de Pulberi Făgăraș" nu s-au efectuat plățile salariaților, conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2002 privind industria de apărare, pe lunile ianuarie și februarie 2009.

Pe parcursul anului 2009 salariații au desfășurat activități de pază, administrare, menținere în stare de siguranță a instalațiilor, dar nu și-au primit drepturile salariale.

În acest context, vă rog, domnule ministru, să-mi comunicați care sunt măsurile pe care intenționați să le adoptați pentru remedierea acestei situații.

Vă mulțumesc.

Doresc răspuns în scris. (Aplauze.)

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Trecem la interpelări.

 
Vasile Nedelcu

Dau cuvântul domnului senator Vasile Nedelcu, Grupul parlamentar al PNL, pentru a susține interpelarea adresată primului-ministru.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Se pregătește doamna senator Anca Daniela Boagiu, Grupul parlamentar al PD-L.

 

Domnul Vasile Nedelcu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Obiectul interpelării: situația imobilului destinat Asociației Generale a Medicilor Veterinari.

Este adresată domnului ministru Cătălin Predoiu, Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești.

În perioada 1929-1933, în București, a fost construit imobilul din Bulevardul Regina Elisabeta nr. 33, sector 5, denumit Palatul Asociației Generale a Medicilor Veterinari, prin contribuția bănească a medicilor veterinari care, timp de 10 ani, au cotizat cu 10% din salariul lor lunar.

După finalizarea construcției, asociația a acceptat închirierea clădirii către Ministerul Justiției, care nu avea sediu propriu, pentru a putea restitui un împrumut luat de la Casa de Drepturi și Consemnațiuni.

Contractul de închiriere a fost prelungit ulterior pentru a putea fi efectuate reparații, ca urmare a distrugerilor provocate de cutremurul din 1940 și de bombardamentele din 1944.

În anul 1949 Asociația Generală a Medicilor Veterinari din România a fost interzisă, iar imobilul respectiv a fost preluat în mod abuziv, fără titlu, și dat în administrare Ministerului Justiției.

După 1989, Asociația Generală a Medicilor Veterinari și-a reluat activitatea și a solicitat, în repetate rânduri, prim-miniștrilor, precum și miniștrilor care s-au aflat la conducerea Ministerului Justiției restituirea respectivei proprietăți.

Refuzându-i-se retrocedarea imobilului, Asociația Generală a Medicilor Veterinari a dat în judecată Ministerul Justiției.

Procesul durează de peste zece ani, timp în care doar un singur judecător, în anul 2001, a hotărât ca Ministerul Justiției să lase Asociației Generale a Medicilor Veterinari, în deplină proprietate și posesie, imobilul revendicat.

Hotărârea a fost însă imediat anulată la Curtea de Apel de către doamna ministru Stănoiu.

Procesul se află, în prezent, la Înalta Curte de Casație și Justiție, după care, din păcate, singura instanță la care se poate apela rămâne Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg.

Pentru a nu se ajunge la Strasbourg, vă rog, domnule ministru, să ne explicați de ce nu se face dreptate într-un caz în care dreptul de proprietate este evident.

Semnează:

Vasile Nedelcu, senator PNL.

Solicit răspuns în scris și oral.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

O rectificare, pentru stenogramă, domnul senator Rasaliu era înscris pe listă, dar a fost înscris pe lista de interpelări, dumnealui prezentând o întrebare.

 
Anca Daniela Boagiu

Are cuvântul doamna senator Anca Daniela Boagiu, se pregătește doamna senator Doina Silistru.

Vă rog, aveți cuvântul, doamna senator.

 

Doamna Anca Daniela Boagiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului Gheorghe Pogea, ministrul finanțelor publice, și are ca obiect armonizarea regimului taxei pe valoarea adăugată în România cu directivele în materie ale Uniunii Europene.

În ultima perioadă, în România există o problemă cauzată de neplata taxei pe valoarea adăugată de către un număr din ce în ce mai crescut de operatori economici.

Este lesne de înțeles că, pe fondul resimțirii efectelor crizei financiare, această problemă se va amplifica.

Având în vedere acest viciu, prezent și la nivelul altor state membre ale Uniunii Europene, Comisia Europeană a formulat, la începutul acestui an, două propuneri pentru modificarea unor directive europene în vederea unei bune gestionări și colectări a taxelor.

În primul rând, Comisia Europeană dorește începerea utilizării, pe o scară cât mai largă, a facturii electronice, un mecanism ce ar putea aduce o serie de avantaje statelor care s-ar alinia la această procedură.

Atuurile utilizării acestui tip de factură ar fi resimțite atât de stat, în sensul unei mai bune depistări a fraudei fiscale și a unor costuri de facturare mai reduse, cât și de către întreprinderile mici și mijlocii, în sensul renunțării la mecanismele greoaie specifice administrației românești.

Totodată, trebuie specificat că, prin această modificare, Comisia Europeană dorește ca TVA-ul să fie plătit numai după ce este livrată marfa care face obiectul tranzacției.

Prin aceasta, cumpărătorul primește o motivație în plus în achitarea taxei, eliminându-se astfel obligația plății anterioare.

În propunere se stipulează, de asemenea, că statele membre vor trebui să-și armonizeze atât regulile de plată a TVA-ului, cât și să accepte introducerea unui termen comun de depozitare a acestuia.

Cea de-a doua propunere vizează crearea unui cadru care să favorizeze asistența mutuală între statele membre ale Uniunii Europene în vederea recuperării taxelor și accizelor.

Având în vedere toate cele prezentate anterior, aș dori să știu care vor fi măsurile adoptate de statul român, în general, și de ministerul pe care îl conduceți, în special, pentru a se ralia acestor propuneri de îmbunătățire a sistemului fiscal și, nu în ultimul rând, pentru a informa din timp cetățenii României despre modificările care urmează să se producă.

Senator de București, Anca Daniela Boagiu.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, doamna senator.

 
Doina Silistru

Are cuvântul doamna senator Doina Silistru, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Emilian Frâncu, Grupul parlamentar al PNL.

Aveți cuvântul.

 

Doamna Doina Silistru:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea este adresată domnului Gheorghe Pogea, ministrul finanțelor publice.

Domnule ministru, Am fost sesizată de mai multe persoane din județul Vaslui, membre ale Asociației păgubiților de autoturisme din România, care întâmpină dificultăți în a primi despăgubirile ce li se cuvin, deși, prin Legea nr. 232/2008 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 156/2007 privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii și Consemnațiuni - CEC SA în vederea achiziționării de autoturisme, s-a stabilit ca și persoanele fizice care după 22 decembrie 1989 și-au transferat la Banca Română pentru Dezvoltare depunerile existente la CEC să beneficieze de despăgubiri, dacă îndeplinesc condiția neafectării soldului inițial și dacă nu s-au efectuat retrageri.

Banca Română pentru Dezvoltare a transmis o situație Ministerului Finanțelor Publice, cu adresa nr. 1.080 din data de 21.11.2008, prin care identifică numai 3.114 persoane care și-au transferat depozitele de la CEC la BRD, din care 1.714 au prezentat dosare complete și au fost regăsite în evidențele băncii, 138 persoane au prezentat dosare complete, însă nu au fost regăsite în evidențele băncii, iar 38 de persoane au prezentat dosare complete, au fost regăsite în evidențele băncii, dar există date despre efectuarea unor operațiuni în conturile respective, fără să se poată stabili însă dacă este vorba de retrageri de sume.

Restul de 1.224 persoane nu au depus dosare la BRD.

Având în vedere că BRD nu a transmis Ministerului Finanțelor Publice datele complete, vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicați ce măsuri veți lua pentru identificarea cât mai rapidă a tuturor persoanelor care și-au transferat depunerile existente la CEC la Banca Română pentru Dezvoltare și când estimați că se vor acorda despăgubirile.

De asemenea, vă solicit o informare privind situația deponenților din județul Vaslui, atât a celor care au primit despăgubiri, cât și a celor care au dreptul să fie despăgubiți.

Solicit răspuns în scris.

Senator de Vaslui, Doina Silistru.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, doamna senator.

 
Emilian Valentin Frâncu

Dau cuvântul domnului senator Emilian Frâncu, Grupul parlamentar al PNL, se pregătește domnul senator Gheorghe Bîrlea, Grupul parlamentar al PD-L.

 

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea este adresată domnului Emil Boc, prim-ministru al Guvernului României, și are ca obiect acordarea unui sprijin financiar, în perioada de criză, pentru familiile monoparentale.

Domnule prim-ministru, Urmărind, într-un recent interviu în direct la un post de televiziune, răspunsurile dumneavoastră, am avut ocazia să constat ușurința cu care tratați situația financiară, pe timp de criză, a familiilor monoparentale.

Vă întreb, de aceea, domnule prim-ministru, dacă aveți idee la ce sumă se ridică alocația suplimentară pe care ați invocat-o cu acel prilej și dacă aveți de gând să găsiți și alte mijloace de a sprijini, preferabil ceva mai substanțial, mamele care își cresc copiii minori dintr-o singură leafă sau dintr-un singur ajutor de șomaj.

Solicit prezentarea răspunsului dumneavoastră verbal și în scris.

Semnează Emilian Frâncu, senator de Vâlcea, Colegiul uninominal nr. 2.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
Gheorghe Bîrlea

Are cuvântul domnul senator Gheorghe Bîrlea, Grupul parlamentar al PD-L, se pregătește doamna senator Elena Mitrea, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

 

Domnul Gheorghe Bîrlea:

Interpelarea mea se adresează domnului Gheorghe Pogea, ministrul finanțelor publice, și are ca obiect problematica societăților comerciale care au datorii la buget.

Domnule ministru, În cadrul colegiului al cărui reprezentant sunt, există un număr semnificativ de societăți comerciale care mi-au solicitat sprijinul în vederea susținerii lor în problematica pe care v-o aduc la cunoștință.

Multe dintre aceste societăți se află în pericol de a fi închise din cauza acumulării de datorii la stat, pe fondul resimțirii efectelor crizei economicofinanciare.

Factorii cel mai adesea invocați de către managerii societăților comerciale sunt: scăderea piețelor interne și externe, devalorizarea leului, creșterea costurilor bancare, dificultatea în obținerea de credite.

De asemenea, modul de decontare, prin programul de calculator, a plăților la buget este considerat demobilizator.

Ordinea de decontare are în vedere, în primul rând, majorările, și nu debitele, care sunt purtătoare de majorări.

Din discuțiile antamate, am desprins două propuneri ce merită a fi evaluate:

1. Plata către buget a debitelor, cu precădere, și prorogarea termenului cu cel puțin șase luni în cazul majorării.

Această facilitate ar încuraja agenții economici să-și plătească debitele către bugete, evitând majorări și penalități suplimentare.

2. Reeșalonarea unor majorări sau chiar debite care nu au șanse reale de încasare imediată, dar care, altfel, pot antrena pierderea definitivă a contribuabilului, generând șomaj și cheltuieli sociale aferente.

În condițiile în care una dintre principalele probleme ale județului Maramureș este rata crescută a șomajului, închiderea acestor societăți nu ar face decât să sporească acest indicator, cu costuri sociale considerabil mai mari.

Situația mai sus menționată este comună, de altfel, pentru majoritatea societăților comerciale din România.

Domnule ministru, Vă rog să considerați această interpelare ca un demers rezultat din interesul nostru comun, la nivelul tuturor instituțiilor, de a identifica soluții anticriză cât mai pragmatice și eficiente, fiind receptivi inclusiv la propunerile avansate de operatorii economici și mediul de afaceri.

Aștept răspuns în scris.

Senator de Maramureș, Gheorghe Bîrlea.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
Elena Mitrea

Are cuvântul doamna senator Elena Mitrea, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Nicolae Robu, Grupul parlamentar al PNL.

Aveți cuvântul, doamna senator.

 

Doamna Elena Mitrea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelare adresată domnului Ion Bazac, ministrul sănătății.

Obiectivul interpelării: scoaterea la concurs a postului de farmacist din Spitalul Orășenesc Buhuși, județul Bacău.

Stimate domnule ministru, De aproximativ o lună de zile Spitalul Orășenesc Buhuși din județul Bacău se confruntă cu o problemă care nu și-a găsit încă rezolvarea.

Farmacia cu circuit închis a spitalului, rămasă fără farmacist în urma demisiei acestuia și a expirării autorizației de funcționare, nu mai poate funcționa până la angajarea prin concurs a unui alt cadru de specialitate.

Deși conducerea spitalului a solicitat Direcției de Sănătate Publică Județeană Bacău scoaterea la concurs a acestui post pentru deblocarea situației create, nu a primit nici până acum aprobare pentru acest lucru.

Dată fiind importanța punctului farmaceutic care deservește un număr de aproape 40.000 locuitori din oraș și localitățile limitrofe, vă rog să analizați această situație și să luați măsurile care se impun.

Anexez la interpelare și memoriul adresat dumneavoastră de conducerea Spitalului Orășenesc Buhuși.

Asigurându-vă, stimate domnule ministru, de prețuirea mea, aștept din partea dumneavoastră răspuns în scris și oral.

Senator de Bacău, Elena Mitrea.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, doamna senator.

 
Nicolae Robu

Are cuvântul domnul senator Nicolae Robu, Grupul parlamentar al PNL, se pregătește domnul senator Trifon Belacurencu, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Poftiți, aveți cuvântul.

 

Domnul Nicolae Robu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Interpelarea mea se adresează doamnei ministru al tineretului și sportului Monica Iacob-Ridzi și are ca subiect Casa de Cultură a Studenților din Timișoara.

Timișoara este unul dintre cele mai mari și renumite centre universitare din România, totalizând, la ora actuală, peste 60.000 studenți în cele patru universități de stat și trei private, localizate în perimetrul său.

În acest centru funcționează de peste 50 de ani Casa de Cultură a Studenților, un locaș care a permis, de-a lungul timpului, pe de o parte, manifestarea talentelor artistice existente cu prisosință la toate generațiile de studenți, iar, pe de altă parte, accesul facil al studenților consumatori de artă la producțiile colegilor lor, dar și la fenomenul cultural-artistic, în general.

Aici au apărut și s-au afirmat formații muzicale precum: "Phoenix", "ProMuzica", "Amicii", "Progresiv TM", "Cargo", "Genius", "Activ", trupa de teatru "Thespis", Ansamblul folcloric "Doina Timișului" etc.

Tot aici s-au desfășurat numeroase festivaluri studențești naționale și internaționale de mare succes.

La ora actuală, clădirea Casei de Cultură a Studenților din Timișoara este retrocedată către Episcopia Romano-Catolică.

Aceasta a făcut cunoscut că va permite continuarea activității instituției Casa de Cultură a Studenților în respectiva clădire, contra unei chirii, doar condiționat de demararea procesului de construire a unui nou locaș.

Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului a aprobat, în noiembrie 2008, nota de fundamentare a obiectivului de investiție "Casa de Cultură a Studenților din Timișoara", prevăzut a se realiza în mijlocul principalului campus universitar al Timișoarei, pe un teren pus la dispoziție de Primăria Municipiului Timișoara și Universitatea Politehnică din Timișoara.

Față de cele prezentate mai sus, vă rog, stimată doamnă ministru, să precizați:

  1. Ați inclus în portofoliul dumneavoastră de priorități pentru anul 2009 - așa cum v-ați angajat s-o faceți în fața comisiilor reunite de învățământ, știință, tineret și sport ale celor două Camere ale Parlamentului României, cu ocazia discutării Proiectului de lege privind bugetul de stat pe anul 2009 -, continuarea procesului de realizare a obiectivului de investiție "Casa de Cultură a Studenților din Timișoara", inițiat de Guvernul Tăriceanu 2?
  2. Dacă răspunsul la întrebarea nr. 1 este afirmativ, ce sumă de bani intenționați să alocați, ca ordonator principal de credite, în 2009 pentru acest obiectiv și în ce lună?
  3. În ce an vă propuneți ca noua Casă de Cultură a Studenților din Timișoara să fie finalizată și dată în folosință?

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

Senator de Timiș, Nicolae Robu.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
Trifon Belacurencu

Are cuvântul domnul senator Trifon Belacurencu, se pregătește domnul senator Paul Ichim, Grupul parlamentar al PNL.

Aveți cuvântul, domnule senator.

 

Domnul Trifon Belacurencu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Interpelarea mea este adresată doamnei ministru Ecaterina Andronescu, Ministerul Educației, Cercetării și Inovării.

Stimată doamnă ministru, Pe parcursul anului 2007, conform unor necesități stringente, pe cheltuiala autorităților locale din județul Tulcea au fost realizate proiecte de reabilitare a unor unități școlare sau proiecte de execuție, cum este cazul unor grădinițe noi.

Pentru unele dintre aceste lucrări, autoritățile locale au încheiate contracte de execuție în ultimul trimestru al anului, cuprinzând lucrări ce depășeau sumele alocate prin hotărâre de guvern ca transferuri de la bugetul Ministerului Educației, Cercetării și Inovării către bugetele locale, prin intermediul Inspectoratului Școlar Județean Tulcea.

Sumele erau alocate Inspectoratului Școlar Județean Tulcea, iar acesta le distribuia pe lucrări.

Sumele alocate consiliilor locale în urma celor trei hotărâri de guvern, în valoare de 72,3 miliarde lei vechi, în cursul anului 2008 au fost insuficiente pentru definitivarea tuturor lucrărilor.

A fost imperios necesară efectuarea unor lucrări care au condiționat deschiderea anului de învățământ sau care din punct de vedere tehnic nu au putut fi amânate.

În aceste condiții, volumul lucrărilor executate, conform contractelor încheiate și nedecontate la sfârșitul anului 2008 la nivelul județului Tulcea, este de 33,21 miliarde lei vechi, iar pentru lucrările de la Școala generală Pecineaga, Școala generală Mahmudia și grădinița din Beștepe constructorii au solicitat și penalizări pentru sumele neîncasate.

Doamna ministru, Deși cunoaștem ce presiune mare este asupra bugetului Ministerului Educației, Cercetării și Inovării pentru anul 2009, apreciem că este necesară identificarea unei soluții de finanțare a lucrărilor la cele opt unități școlare din județul Tulcea, lucrări strict necesare care au fost contractate și executate, însă au rămas fără finanțare.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris și oral.

Semnează Trifon Belancurencu, senator, Colegiul uninominal nr. 2, Tulcea.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

 
Paul Ichim

Are cuvântul domnul senator Paul Ichim, Grupul parlamentar al PNL.

 

Domnul Paul Ichim:

Domnule președinte de ședință, Tare mi-aș dori să nu vorbesc la normă, să mă aud la radio, ci să mă audă la radio cei care mi-au trimis acest material.

Această criză a scos la iveală faptul că România nu are nici strategie și nici nimic strategic - a se vedea cercetarea, căreia i s-a alocat cel mai mic buget.

Obiectul interpelării se referă la nerespectarea contractului de privatizare a Institutului de Cercetare și Proiectare Navală ICEPRONAV Galați și se adresează domnului Marius Ursache, președintele Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului.

Despre ce este vorba?

Odată cu privatizarea Institutului de Cercetare-Proiectare Navală din Galați - bază de cercetare hidrodinamică navală unică în România -, investitorul străin care a cumpărat institutul a inițiat o serie de măsuri ce vor duce, cu siguranță, la desființarea activității de cercetare.

Concret, primele măsuri se referă la desființarea bibliotecii tehnice, distrugerea arhivei de filme și fotografii - toate reprezentând tezaurul de informații al industriei navale românești -, dar și destituirea personalului specializat, cu ani de experiență în domeniu.

Ca o paranteză, acest material istoric nu face nici măcar obiectul vreunui muzeu al construcției și proiectării navale din România, muzeul, de altfel, nici nu există.

Vă rog să vedeți țările din vest: toate au câte un muzeu în porturi.

Mai mult, patronul face demersuri pentru demolarea laboratoarelor de hidrodinamică navală.

O adevărată crimă îndreptată împotriva patrimoniului național.

În mod normal, Institutul de Cercetări și Proiectări Navale ICEPRONAV Galați nu trebuia privatizat.

Trebuia să rămână institut național, cu atât mai mult cu cât avea o piață de desfacere, își asigura finanțarea și dispunea de resurse financiare care îi asigurau funcționarea independent.

Investitorii au interzis desfășurarea activității de cercetare și au desființat titulatura de cercetător.

Au desființat școala românească de hidrodinamică navală, formată pe parcursul a patru decenii de muncă.

Cel mai grav, nu au respectat contractul, clauzele contractului de privatizare în care s-a specificat că se păstrează obiectul de activitate al institutului de cercetare.

Astfel, conform contractului de vânzarecumpărare de acțiuni CT1 din 6 ianuarie 2001, întocmit de APAPS - Sucursala Regională Sud-Est Constanța, se specifica, Capitolul 8, art. 8.4: "Cumpărătorul, în calitate de acționar al societății, se obligă ca în adunarea generală a acționarilor să nu aprobe schimbarea, pe o perioadă de 10 ani, a obiectului principal de activitate al societății, prevăzut în statutul acesteia."

Art. 8.5 - "Nerespectarea de către cumpărător, în tot sau în parte, a prevederilor art. 8.4 în decursul unui an financiar conduce la desființarea prezentului contract, dacă această situație nu este remediată."

Situația nu este remediată de trei ani, iar statul stă și se uită.

De aceea, este necesar ca statul român, prin AVAS - Direcția generală contracte postprivatizare, să se implice cât mai repede cu putință pentru a promova acțiuni eficiente în vederea păstrării și valorificării acestei averi naționale.

Acum urmează - cred eu - cea mai importantă parte: Subliniez faptul că ICEPRONAV Galați a fost principalul institut de cercetare navală din estul Europei, iar noi nu mai avem nimic strategic în România, nici cercetare, nici proiectare, nici flotă - o să se ocupe alții -, nici construcții navale, nu mai avem nimic strategic.

A fost o strategie foarte bine gândită, capitalistă, adică, decât să omori concurența, mai bine o cumperi, o falimentezi și o închizi.

Vă rog, domnule președinte, să-mi răspundeți la întrebare:

Ce măsuri intenționați să luați pentru respectarea clauzelor contractului CT1 din 6 ianuarie 2001? Încă nu au trecut 10 ani.

Solicit răspuns în scris și oral.

Să vă audă și pe dumneavoastră cei care m-au pus să citesc acest material și care au dreptate.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
 

Oricum, să știți că v-ați auzit la radio, pentru că suntem în transmisie directă până la finalul ședinței.

Am epuizat și lista interpelărilor, dar vă anunț că au depus interpelările în formă scrisă la secretariat domnii senatori Iulian Urban - interpelare adresată Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești, domnul senator Traian Constantin Igaș - două interpelări, o interpelare adresată Ministerului Mediului și o interpelare adresată Ministerului Educației, Cercetării și Inovării, domnul senator Dan Voiculescu - interpelare adresată Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, domnul senator Marius Sorin Ovidiu Bota - interpelare adresată Ministerului Finanțelor Publice și domnul senator Vasile Cosmin Nicula - interpelare adresată Ministerului Transporturilor și Infrastructurii.

 
   

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 2 martie 2021, 16:10
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro