Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of April 15, 2009
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.50/24-04-2009

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2009 > 15-04-2009 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of April 15, 2009

  Declarații politice și intervenții ale deputaților:  

Ședința a început la ora 8,20.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de doamna Daniela Popa, vicepreședinte al Camerei Deputaților, și în a doua parte de doamna Roberta Alma Anastase, președintele Camerei Deputaților, asistată de domnii Valeriu Ștefan Zgonea și Dumitru Pardău, secretari.

*

  Cristian Rizea - declarație politică pe tema evenimentelor din Republica Moldova;

Doamna Daniela Popa:

Bună dimineața, stimați colegi.

Deschid lucrările ședinței de astăzi consacrată declarațiilor politice.

Din partea Grupului parlamentar al PD-L încă n-au sosit colegii noștri în sală.

Din partea Grupului parlamentar al PSD + PC, în ordinea înscrisă pe listă, urmează domnul deputat Cristian Rizea. Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

   

Domnul Cristian Rizea:

Mulțumesc, doamna președinte.

Declarație mea politică se referă la evenimentele din Republica Moldova.

Doamnelor și domnilor deputați,

Cu toții am urmărit în ultimele zile, cu mâhnire și indignare în același timp, cum Puterea comunistă de la Chișinău încearcă să înlocuiască "podul de flori" de peste Prut cu garduri de sârmă ghimpată.

Decidenții politici ai Republicii Moldova au recurs la gesturi inamicale nejustificate la adresa României, la fapte de ostilitate fățișă, care au culminat cu expulzarea ambasadorului țării noastre la Chișinău și declararea acestuia persona non grata, cu măsura de introducere a vizelor pentru cetățenii români și, nu în ultimul rând, cu agresarea și izgonirea jurnaliștilor români de televiziune și presă scrisă.

Mai mult, fără să prezinte probe, liderul comuniștilor, Vladimir Voronin, continuă să împroaște cu acuzații deosebit de grave, invocând implicarea unor cetățeni și instituții din România în organizarea evenimentelor așa-zis "destabilizatoare" care au avut loc săptămâna trecută la Chișinău.

Probele există, însă acestea sunt de altă natură decât ar vrea să acrediteze tovarășul Voronin. Sunt probe evidente de încălcare gravă a drepturilor omului, de acțiuni tipice unui stat milițienesc care reprimă cu brutalitate manifestările democratice. Probe de cruzime, de crimă chiar! În încercarea disperată de a masca dovezile incriminatoare ce ies la lumină în fiecare zi, de a reduce la tăcere victimele anchetelor de tip bolșevic, comuniștii lui Voronin acuză România, adică tocmai țara care a deschis ușa Republicii Moldova spre Europa!

În contextul acestui tip de provocări, de care în paranteză fie spus, școala rusă de specialitate ar fi mândră, este de salutat poziția Ministerului Afacerilor Externe la București, care a apreciat drept inacceptabil ca Puterea comunistă de la Chișinău să transfere responsabilitatea pentru problemele interne din Republica Moldova pe seama României și a cetățenilor români.

Doamnelor și domnilor deputați,

România se află într-o situație delicată. Evidențele geopolitice, relația specială dintre cele două state vorbitoare de aceeași limbă, poziția de membru al Uniunii Europene, toate acestea obligă România la prudență în reacții.

Este însă de așteptat ca structurile europene din care facem parte să reacționeze solidar în astfel de situații. Un exemplu bun este mesajul transmis săptămâna trecută de miniștrii de externe (francez, ceh și suedez) reprezentând țările care dețin președinția Uniunii, începând din vara anului trecut și până la sfârșitul acestui an, prin care s-a cerut Guvernului moldovean să restabilească relațiile normale cu România.

Un alt semnal important a fost lansat de organizația Reporters Sans Frontieres, care a cerut responsabililor din Republica Moldova să îi elibereze imediat pe ziariștii reținuți și să asigure condițiile pentru ca presa să-și poată desfășura liber activitatea.

În mod salutar, reputata organizație profesională a ziariștilor a avertizat autoritățile din țara vecină că stigmatizarea României și a ziariștilor români este o strategie periculoasă.

Doamnelor și domnilor deputați,

În ciuda semnalelor ostile și provocatoare emise de Puterea comunistă din Republica Moldova, România va rămâne același avocat activ în favoarea proiectelor prooccidentale pe care țara vecină le derulează.

România va continua să aibă o abordare europeană în raporturile sale cu statul vecin. Încetul cu încetul, personajele anacronice de la Chișinău, care au rămas încremenite cu fața spre Moscova, în vreme ce tineretul Basarabiei răspândit prin Europa se obișnuiește cu firescul societății democratice, vor dispare.

Este o chestiune de timp până când mentalitatea dominantă peste Prut va fi cea fundamentată pe valorile democrației, pe transparență și deschidere.

Închei prin a reproduce sugestivul crez al unui tânăr basarabean, Serafim Florea, care trăiește în Marea Britanie și care, potrivit unei informații de presă, spunea următoarele: "Suntem o națiune de diasporă. Emigrăm să ne găsim un loc mai bun, un trai decent. Oamenii s-au săturat de diurnele comunismului. Dar suntem pe cale de trezire și trebuie să ne trezim împreună. Moldova nu poate face nimic singură. Și noi și voi suntem același neam. Este acum ori niciodată!"

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Victor Cristea - declarație politică: 33 pentru 21 de milioane de români;

În ordinea înscrierii pe listă, tot de la Grupul parlamentar al PSD + PC, domnul deputat Nicolescu Gabriel. Este prezent? Nu.

Domnul deputat Mihai Apostolache nu este.

Domnul Victor Cristea, este? Da.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

   

Domnul Victor Cristea:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Declarația politică pe care vreau s-o susțin în fața dumneavoastră se intitulează "33 pentru 21 de milioane de români".

Stimați colegi,

Se apropie alegerile pentru Parlamentul European, eveniment care îmi oferă prilejul de a sublinia, în câteva cuvinte, importanța covârșitoare a acestui nou examen, atât al clasei politice în ansamblu, cât și al populației.

Este prima dată când vom trimite la Bruxelles, pentru un mandat plin, 33 de europarlamentari. Vor fi 33 de oameni de a căror prestație va depinde în bună măsură viitorul unei întregi țări.

Pe fondul crizei și al neîncrederii tot mai mari a populației în clasa politică, alegerea celor 33 de eurodeputați care să reprezinte interesele românilor și ale României este determinantă.

Așadar, pe cine trimitem? Mă întreb acest lucru și vă întreb și pe dumneavoastră aici și acum. Primul răspuns respectă automat litera manualului. Vom trimite 33 de oameni credibili, a căror carte de vizită este activitatea de până acum. 33 de oameni puternici, legitimați prin vot.

Dar, când vine vorba de vot, noi, românii, avem o mare problemă: avem partide de stânga, avem partide de dreapta. Avem, de asemenea, electorat de stânga și de dreapta. Dar mai avem o categorie de alegători: cei care nu mai aleg. Sunt românii care au fost mințiți de atâtea ori, încât nu mai pot recunoaște adevărul nici dacă le este demonstrat matematic.

Șomerii nu gândesc de stânga sau de dreapta; pensionarii și alte categorii defavorizate nu supraviețuiesc cu doctrine. În România de azi oamenilor le este frică de ziua de mâine, le este frică să mai aleagă. Și, iarăși, lucru știut, acolo unde s-a instalat frica, rațiunea a murit. De aici ura, de aici fracturarea societății și lipsa tot mai evidentă de legitimitate a reprezentanților aleși prin vot. Iată, pe scurt, de ce este atât de greu să trimitem 33 de europarlamentari la Bruxelles.

Îndrăznesc să spun că vina este a clasei politice în ansamblu, care a încetat să transmită idei către oameni, preferând să poarte un război al "pomenilor electorale". Cine dă mai mult, acela este mai bun. Oare așa să fie? Stați de vorbă cu oamenii simpli și veți vedea că foarte mulți nu știu care este misiunea europarlamentarilor; nu vor ști să spună că rolul acestor 33 de ambasadori ai României în Parlamentul European este și acela de a promova interesele țării din care provin, de a contribui la dezvoltarea ei economică și socială și de a reduce decalajele între România și restul statelor din Uniunea Europeană. Dacă nu știu, nu votează. Sau, dacă votează, o fac pentru că li s-a dat ceva în schimb.

Argumentele politice s-au pervertit și ele. Partidele îndeamnă electoratul să voteze cu anumiți candidați, pentru ca membrii acelor partide să nu-și piardă funcțiile sau privilegiile sau, în cazul aleșilor locali, finanțările.

Puși în fața unor astfel de comportamente, concluzia este una singură: nu votăm valorile, deși suntem conștienți că numai niște valori autentice pot promova interesele României. 33 de europarlamentari cu temele bine făcute sunt o garanție că problemele din agricultură, din sănătate, din educație și din economie vor fi ascultate și rezolvate. Dacă ținem la această țară, trebuie să trimitem valori la Bruxelles, nu produse politice de circumstanță, care au în spate voturi cumpărate.

Veți spune, pe bună dreptate, că avem elite. Așa este, dar de câte ori noi, românii, am ales să nu le punem în valoare? Din nefericire, elita nu particularizează. Ea gândește amplu, asigurând bazele teoretice ale funcționării societății. Altfel spus, elita descoperă formula medicamentului. Pastila o fabrică alții.

Din fericire, elitele se separă mai greu în "de stânga" și "de dreapta". Reprezentanți ai acestei categorii restrânse se află și aici, acum, printre noi, din belșug, chiar dacă mă uit cu atenție în jur.

De aceea, vă propun astăzi să ne trimitem valorile la Bruxelles.

Permiteți-mi, stimați colegi, să fac un apel către toate partidele politice, către toți candidații care vor lupta pentru un loc în Parlamentul European: mesajele pe care le veți transmite către popor să fie sincere și adecvate contextului intern și extern. Să nu inducem oamenii în eroare, să nu lansăm teme false și perdele de fum. Să nu promitem decât dacă ne vom putea respecta angajamentul luat.

Dacă noi vom da dovadă de sinceritate, și cetățenii vor putea să analizeze rațional ofertele tuturor partidelor și candidaților deopotrivă și vor ști imediat cine sunt aceia care le pot reprezenta interesele.

Acum mai mult decât oricând, România are nevoie de o reprezentare puternică și credibilă în Uniunea Europeană. Oamenilor trebuie să li se explice simplu și clar de ce trebuie să voteze și de ce trebuie să voteze un anumit candidat. Oamenii trebuie să-și gândească votul rațional, iar în acest demers clasa politică are un rol determinant. Numai așa cei 33 de viitori europarlamentari vor fi rezultatul unui consimțământ rațional, care va da legitimitate morală câștigătorilor. Beneficiind de încrederea populației, aceștia vor putea transmite problemele noastre, vor putea negocia și pune în aplicare soluții de pe poziție de egalitate cu toți partenerii europeni.

Permiteți-mi să închei spunând că oferta Partidului Social Democrat este o soluție în acest sens, verificată cu succes și întemeiată pe legătura strânsă care există între politicile interne și cele ale Bruxelles-ului.

Avem harta completă a problemelor cu care ne confruntăm, avem o strategie de dezvoltare durabilă a țării, care ține cont de toate provocările momentului, de la criza economică la încălzirea globală, dar această agendă trebuie susținută în context european.

Nu în ultimul rând, faptul că Partidul Social Democrat face parte din Grupul Socialist în Parlamentul European, vorbește despre influența și sprijinul de care beneficiem. Și noi vom trasa direcțiile viitoare ale Uniunii Europene, dar pentru a face asta, încă o dată o spun, este necesar un dram de rațiune.

De aceea, stimați colegi, este atât de important să trimitem oameni de valoare în Parlamentul European.

Vă mulțumesc, o zi bună!

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Nicolae Bud - declarație politică vizând evenimentele din Moldova;

Îl invit la microfon pe domnul deputat Nicolae Bud, din partea Grupului parlamentar al PD-L. Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

   

Domnul Nicolae Bud:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi vizează evenimentele din Moldova.

Mă număr printre cei care salută pozițiile oficiale exprimate de România în legătură cu evenimentele de la Chișinău. Ultima și cea mai la obiect a fost exprimată ieri de președintele României, domnul Traian Băsescu, în această sală.

Ceea ce s-a întâmplat în aceste zile la Chișinău mă umple de tristețe. La fel aș fi simțit și dacă evenimente dureroase de această factură se produceau în altă parte a planetei. Dar este vorba, de această dată, nu numai de ore, zile și nopți consumate foarte aproape de noi, geografic vorbind, ci și de trăire, care consider că mă privesc în mod direct chiar și pe mine, ca român.

N-am să cad în retorica practicată, în particular ori în public, de anumite persoane dispuse să abordeze situația din Republica Moldova din acest moment, după alegeri, vorbesc, care mi se pare mie nepotrivită.

Vreau să fi clar: nu ne ia nimeni dreptul de a avea păreri despre toate câte se întâmplă în lume și nici nu recunosc dreptul nimănui de a mă obliga să-i dau raportul pentru ce gândesc. Așadar, și cu privire la alegerile recente de dincolo de Prut îmi este permis să am orice punct de vedere și orice comentarii, favorabile sau nu celor ajunși la putere, salutare sau nu, din punctul meu de vedere. Dar nu-mi este permis, ca parlamentar, să ignor efectele, fie și de moment, ale spuselor și atitudinii mele.

Sentimental, mi-aș fi dorit și îmi doresc să văd Republica Moldova mergând decis pe calea democrației, a statului de drept, creând condiții pentru admiterea sa, într-un viitor previzibil, în organismele spre care aspiră - Uniunea Europeană și NATO.

Așteptam ca alegerile din Republica Moldova să se încheie cu rezultate încurajatoare pentru progres și democrație. Am fost contrazis prin configurația noului Parlament de la Chișinău. Dar dacă alegerile vor fi atestate drept satisfăcătoare sub aspectul criteriilor de corectitudine, de liberă exprimare a voinței electoratului care s-a prezentat la vot - aprecieri lăsate în seama observatorilor acreditați, eu unul, nu am ce face. Îmi rămâne, ca român, tristețea de a vedea cum statul vecin își întârzie, prin propriile opțiuni, desprinderea de un trecut atât de îndărătnic și apăsător.

Evenimentele de după alegeri ne pun însă în situația de a constata că există cineva care, cum se zice, se ia de viața noastră. Și dacă numele României n-ar fi fost căutat cu lumânarea pentru a-l terfeli iresponsabil, fără pic de jenă, și tot nu-mi puteam ascunde dezaprobarea față de tot ce se petrece acolo. Au ieșit în stradă mii de oameni pentru a se manifesta, pentru a-și exprima poziția în legătură cu rezultatele alegerilor.

N-am eu căderea să le dau sfaturi dacă este bine așa și nu altfel. Dar la violența cu care s-a reacționat mă pot referi, fie în calitate de cetățean, respingând aceste tratamente aplicate cetățeanului de rând oriunde s-ar produce. Violențele de stradă nasc violențe, știm asta, dar diferența o face capacitatea guvernanților de a stinge focarele de incendii prin metode care să nu afecteze libertatea individului și liniștea vieții de fiecare zi, starea de sănătate a întregii societăți.

Fie-mi permis, așadar, să revin. Prin vocea unei persoane foarte sus-puse de la Chișinău, țara mea, România, a fost arătată cu degetul ca fiind autoarea unor gesturi de care nu o cred în stare. Diplomația românească a fost umilită prin obligația de a primi acasă ca pe niște răufăcători, pe doi din oamenii săi calificați, între care unul, de ani buni, șeful misiunii din Republica Moldova.

Sunt rostite în batjocură, în ,,limba moldovenească" (e ca și cum la Viena s-ar pretinde că se vorbește limba austriacă) zicători care circulă între băieți de cartier, dar în niciun caz între două țări.

Nu face parte dintre cei care sunt gata să răspundă la înjurătură cu înjurături. Dar nici nu aș merge până acolo încât, pălmuit pe un obraz, să-l întorc cu voioșie pe celălalt, pentru a se bucura de același tratament.

Știm cum au reacționat autoritățile statului român la adresa incriminărilor venite de peste Prut, din partea unor inși debusolați, aflați în situații deloc de invidiat și care, în loc să caute rezolvări, se arată imediat dispuși să deconteze în contul nostru ceea ce nu ne aparține.

Dar, ca parlamentar, mă întreb de ce nu am face cunoscut ce gândim vizavi de vorbele murdare cu care suntem tratați?

Înțeleg: nu este cazul să înveninăm o dată în plus atmosfera dintre București și Chișinău. Doar cine nu vrea să vadă nu vede că în timp ce România își dorește consolidarea aspirațiilor și comportamentului său european, liderul la care ne referim gândește și se exprimă de pe cu totul alte poziții. Fără a jigni, fără a inflama atmosfera, fără a introduce accente grave, de care nu avem nevoie, mi se pare de la sine înțeles să spunem cu voce tare ce gândim când suntem luați drept cine nu suntem. Parlamentul este dator milioanelor de alegători care ne-au trimis aici cu un răspuns bazat pe adevăr și pe demnitate.

Nu cred că ar fi momentul să ne lansăm în controverse ori în altercații de ordin istoric. Să-i îndrumăm către bibliotecă pe cei care nu au avut timp să cunoască și să înțeleagă scurgerea evenimentelor.

Avem datoria să apelăm la cuvinte potrivite pentru a exprima punctul nostru de vedere ca parlamentari, ca cetățeni, ca oameni în toată firea ce știu să riposteze civilizat, dar hotărât la provocări de orice fel.

Sigur, Parlamentul de la Chișinău nu s-a constituit încă și nu ne putem adresa cuiva care încă n-a ajuns acasă. Dar alegătorii noștri au dreptul să cunoască ceea ce gândim despre un act ostentativ, dușmănos și lipsit de orice temei.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Gheorghe Ialomițianu - declarație politică intitulată Politica bugetară a României, încotro?

Din partea aceluiași grup parlamentar, respectiv Grupul parlamentar al PD-L, îl invit la microfon pe domnul deputat Gheorghe Ialomițianu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Gheorghe Ialomițianu:

Mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică se referă la "Politica bugetară a României încotro?".

Criza financiară ce s-a declanșat începând cu 2008 și care produce efecte și în anul 2009 afectează atât mediul de afaceri, cât și veniturile la bugetul statului. S-au înregistrat reduceri ale activității economice, producându-se o scădere a locurilor de muncă, impozitelor și taxelor ce le plătesc întreprinderile la bugetul general consolidat.

Guvernul Tăriceanu avea obligația de a lua o serie de măsuri pentru prevenirea efectelor crizei financiare. Mesajul Guvernului Tăriceanu către mediul de afaceri a fost că economia duduie, iar în anul 2009 se va înregistra o creștere economică într-un procent semnificativ.

Sigur că întreprinderile au contractat o serie de credite bancare pentru a pregăti anul 2009 în condiții de creștere economică, și nu de a lua măsuri în condiții de criză financiară. În schimb, populația a contractat o serie de credite bancare, bazându-se pe creșterea economică din perioada următoare, prognozată de Guvernul Tăriceanu.

Pe de altă parte, Guvernul Tăriceanu a repartizat resursele bugetare pe criterii politice, lăsând o serie de instituții publice cu datorii foarte mari, blocând activitatea economică a multor întreprinderi.

Guvernul Boc, încă de la începutul mandatului, a luat o serie de măsuri anticriză, prin realocarea resurselor bugetare pentru investiții în infrastructură, plata obligațiilor instituțiilor publice către furnizori și capitalizarea unor bănci de stat.

O altă măsură anticriză se referă la asigurarea lichidităților pentru finanțarea deficitului bugetar, pentru a se evita angajarea unor cheltuieli bugetare ce nu pot fi finanțate, evitând blocarea unor instituții publice.

După o analiză responsabilă a încasărilor bugetare pe primele două luni ale anului 2009, înregistrându-se o scădere cu 7% față de anul 2008, Guvernul Boc și BNR-ul au decis să apeleze la un împrumut de la FMI. Se va asigura prin acest împrumut finanțarea deficitului bugetar, care în urma rectificării bugetare va fi de 4,3%, menținerea cursului valutar și finanțarea unor proiecte naționale.

Totodată, prin rectificarea bugetară s-au redus cheltuielile bugetare, în primul rând, acele cheltuieli cu sporurile care depășesc bunul simț. S-a modificat și Codul Fiscal, care vizează în primul rând prevenirea și combaterea faptelor de evaziune și fraudă fiscală. Sigur că aceste măsuri pot afecta pe acei contribuabili de bună credință. În perioada următoare, trebuie să decidem dacă susținem investițiile în infrastructură sau stimulăm cheltuielile curente.

În perioade de criză nu putem neglija investițiile, dacă dorim ca efectele crizei să poată fi diminuate, iar perioada de criză să fie cât mai scurtă.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Pavel Horj - declarație politică: Toți păgubiții de autoturisme trebuie să beneficieze de un tratament egal;

Urmează Grupul parlamentar al PNL. Îl invit la microfon pe domnul deputat Pavel Horj.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Pavel Horj:

Mulțumesc, doamna președinte.

Declarația mea politică se intitulează "Toți păgubiții de autoturisme trebuie să beneficieze de tratament egal".

În luna octombrie 2008, a fost adoptată Legea nr. 232/2008 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 156/2007 privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii și Consemnațiuni C.E.C-S.A., în vederea achiziționării de autoturisme.

Această lege precizează că beneficiază de despăgubiri bănești și persoanele care și-au transferat de la Casa de Economii și Consemnațiuni C.E.C.-S.A. la BRD - Groupe Societe Generale S.A. - depozitele constituite pentru achiziționarea de autoturisme Dacia. Pentru stabilirea sumelor ce vor fi acordate efectiv de statul român, cu titlu de despăgubiri, precum și modalitatea de acordare efectivă a acestor despăgubiri a fost necesară aprobarea unui alt act normativ de către Guvernul României, care să reglementeze aceste aspecte.

Proiectul acestui act normativ a fost promovat de Ministerul Finanțelor.

Legea nr. 232/2008, adoptată de Parlamentul României la sfârșitul lunii octombrie, prevede că persoanele fizice care, până la data de 15 februarie 1992, au efectuat depuneri de sume la CEC, precum și cele care au transferat aceste sume după 22 decembrie 1989, în conturile Băncii Române pentru Dezvoltare (BRD), în vederea achiziționării de autoturisme, au dreptul să obțină despăgubiri bănești dacă depozitele astfel constituite, existente în conturile active ale CEC, respectiv ale BRD, îndeplinesc condiția neafectării soldului inițial.

Despăgubirile acordate deponenților CEC pentru achiziționarea de autoturisme au demarat pe 30 octombrie, cu două luni mai devreme față de termenul prevăzut inițial, măsura fiind luată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.113/2008.

Guvernul a extins, totodată, numărul total de beneficiari, de la 37.462 la 37.487 de persoane, iar valoarea totală a despăgubirilor a fost majorată de la 759,784 milioane lei, la 760,625 milioane lei.

Conform Protocolului ce a fost încheiat între BRD - Groupe Societe Generale S.A. - și Asociația Păgubiților de Autoturisme în România, BRD - Groupe Societe Generale S.A. - a centralizat datele referitoare la persoanele care au efectuat respectivele transferuri de la Casa de Economii și Consemnațiuni - C.E.C. - S.A. la BRD - Groupe Societe Generale S.A. întocmind în acest sens o listă care cuprinde informațiile solicitate de Ministerul Finanțelor și care îi sunt necesare acestuia la elaborarea proiectului menționat, și a transmis aceste informații Ministerului Finanțelor, prin adresa nr. 1080/21.11.2008.

În această adresă, BRD - Groupe Societe Generale S.A. - a indicat mai multe categorii de persoane îndreptățite să primească despăgubiri, conform criteriilor indicate de Ordonanța nr.156/2007, dar și conform documentelor prezentate de clienții băncii, care atestă îndeplinirea respectivelor criterii.

Clasificarea persoanelor îndreptățite să primească despăgubiri, în funcție de aceste criterii, a fost realizată de BRD - Groupe Societe Generale S.A. - tocmai pentru a ușura obligația Ministerului Finanțelor de a aplica criteriile legale și de a stabili suma finală pe care statul român o va avea de plătit acestor persoane.

Cu toate acestea, Ministerul Economiei și Finanțelor solicită prin adresa nr.440370/09.12.2008, ca BRD - Groupe Societe Generale S.A. - să aplice criteriile legale menționate, fără a indica și sursa de finanțare.

Ministerul Finanțelor a acceptat datele prezentate de BRD - Groupe Societe Generale S.A. - însă nici până acum nu a luat nicio măsură, astfel încât toți beneficiarii (ne referim la deponenții de la BRD) să beneficieze de tratament egal.

Solicităm Guvernului și Ministerului Finanțelor să facă diligența necesară (a se citi fondurile prevăzute de lege) asigurând tratamentul egal pentru toți păgubiții prevăzuți în condițiile acestei legi.

Vă mulțumesc pentru atenția acordată.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Aledin Amet - declarație politică intitulată Ziua culturii tătare;

Din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale, îl invit la microfon pe domnul deputat Amet Aledin.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Aledin Amet:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Ziua culturii tătare".

În urmă cu câteva săptămâni, a fost votată propunerea legislativă prin care s-a hotărât înființarea Institutului Cultural al Tătarilor din România "Sebat Husein".

Pentru comunitatea noastră această realizare înseamnă foarte mult, numai și dacă ne raportăm la rolul lui de bază, exemplificând acum valori spirituale precum păstrarea limbii materne, promovarea tradițiilor, cunoașterea istoriei etniei.

În acest context, se dorește organizarea acțiunilor culturale ale Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România sub egida respectivului institut, tocmai pentru a se ajunge la nivelul necesar de calitate.

Cu siguranță, deoarece numeroase personalități s-au afirmat și activează în diferite domenii, se vor desfășura acțiuni, inclusiv cu caracter științific.

Astfel, o primă manifestare importantă, pe care institutul o va coordona, se va numi "Ziua culturii tătare".

Pe lângă tradițiile populare, există și o dimensiune elitistă. Exact acest aspect dorim să-l evidențiem. Suntem convinși că va deveni, în următorii ani, o obișnuință ceea ce ne-am propus să realizăm. De asemenea, îi vom omagia, în fiecare an, pe eroii musulmani căzuți pentru România în cele două războaie mondiale, dar și pe deținuții politici care au murit în închisorile comuniste.

Nu trebuie neglijată însă nici latura științifică. Se cunoaște faptul că, în acest sens, mulți etnici tătari se disting.

Așadar, suntem pentru promovarea "Zilei culturii tătare".

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Alin Augustin Florin Popoviciu - declarație politică intitulată Nesimțire fără limite;

Din partea Grupului parlamentar al PD-L, domnul deputat Alin Popoviciu.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

   

Domnul Alin Augustin Florin Popoviciu:

Mulțumesc, doamna președinte.

Declarația mea politică de astăzi este intitulată "Nesimțire fără limite".

Am citit ieri, în mai toate cotidienele din România că peste 550 de foști, dar și actuali colegi de-ai noștri, și-au depus dosarele pentru a beneficia de așa-zisa pensie specială de demnitar.

Suma se ridică la zeci de milioane de lei, bani care, pe fondul actualei crize economice, ar putea fi folosiți mult mai bine în alte domenii decât să meargă în buzunarele și așa doldora de bani ale actualilor sau foștilor deputați ori senatori.

Mare mi-a fost însă mirarea când, în capul listei, l-am văzut trecut cu o nonșalanță demnă de invidiat pe fostul șef al statului, omul care în urmă cu ceva ani se lăuda că el este românul "sărac și cinstit", inducând în eroare milioane de români care l-au votat și l-au trimis trei mandate să se lăfăie în fotoliul de la Cotroceni. Ați ghicit că vorbesc despre domnul Ion Iliescu, care, dacă nu ați aflat încă, va câștiga lunar peste 11 mii de lei, el cumulând astfel pensia pentru vechimea în muncă cu indemnizația de fost președinte al României și pensia de fost senator.

Mă întreb ce-o face domnul Iliescu cu toți acești bani? Chirie nu plătește, copii nu are - ca să zici că își ajută odraslele - și nici n-am auzit să doneze lunar măcar sau la marile sărbători religioase ceva bani din bruma sa de câștig unor bătrâni nevoiași, care nu au nici bani de pâine, bătrâni care, încă, culmea îl mai și iubesc. Explicația poate consta poate în faptul că domnul Ion Iliescu, fiind un liber cugetător, care nu ține cont nici de Paște, nici de Crăciun și nici de o altă sărbătoare religioasă, nu știe când ar trebui să facă aceste donații, drept pentru care poate că acești români nevoiași ar trebui să-l înțeleagă.

Probabil că acești sărmani și nevoiași nu știu cât de sărac și de cinstit este idolul lor.

Tot pe această listă i-am văzut și pe săracii Triță Făniță sau Dumitru Puzdrea, ca să n-o mai pomenesc pe doamna Rodica Stănoiu, care câștigă și dânsa cam tot atât cât fostul său idol și șef de partid.

Am mai văzut că și fosta trâmbiță a lui Nicolae Ceaușescu, Adrian Păunescu, ar vrea și el să bage în buzunar vreo 5000 de lei lunar, fostul senator nefiind nici el vreun sărăntoc, atâta timp cât își permite să stea în centrul Bucureștiului și să editeze un ziar.

Vă rog pe dumneavoastră, stimați colegi, să-mi spuneți până unde poate merge nesimțirea acestor oameni.

Când o să-i mai sature Dumnezeu pe unii dintre noi?

Rog pe această cale conducerea Camerei Deputaților să urgenteze discutarea și anularea acestei legi nesimțite, care dă pensii nerușinate foștilor parlamentari, care și așa au beneficiat de multe privilegii din banii românilor pe perioada mandatului sau mandatelor pe care le-au avut.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Din partea Grupului parlamentar al PSD+PC, invit la microfon pe domnul deputat Tudor Ciuhodaru. Aveți cuvântul.

 
  Tudor Ciuhodaru - declarație politică intitulată Stop fenomenului Lăzărescu! Pastorală;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Declarația mea politică se intitulează "Stop fenomenului Lăzărescu! Pastorală".

"De la moarte la viața întru Hristos!"

Așa începe Înalt Prea Sființia Sa Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, Patorala din acest an.

Parafrazându-l, pot spune că, de la moarte la viață, putem ajunge printr-un sistem medical coerent.

Într-o singură zi, ce-i drept, de 13, șapte suicidari au ajuns la unitatea de primire a urgențelor de la Spitalul de urgență din Iași, mulți dintre aceștia după ce au fost plimbați între spitale.

Să nu uităm că a cincia Poruncă spune: "Să nu ucizi!", iar în săptămâna mare nu poate fi un păcat mai greu decât luarea propriei vieți.

E un record sumbru și nedorit. E un record izvorât dintr-o realitate socio-economică precară. E un semnal de alarmă.

Ce putem face pentru acești oameni? Cum suntem pregătiți să-i ajutăm? Avem o singură soluție: parteneriatul pentru stoparea fenomenului Lăzărescu - început la Iași și realizat prin colaborarea între Ministerul Sănătății, autorități locale, Colegiul medicilor și asociațiile pacienților, pentru finalizarea Spitalului Clinic de Urgență cu Centrul Integrat Regional de Tratamente, Intoxicații, Traume și Arsuri inclus.

Suntem în săptămâna mare!

Să nu uităm că el a fost primul ce a resuscitat, prin biblicul "Ridică-te și umblă!"

E timpul resuscitării întregului sistem medical românesc pentru ca fenomenul Lăzărescu să devină amintire.

Am început la Iași, corectând erorile organizatorice ale sistemului, și vă asigur că vom continua.

Nu pot să termin, fără să vă urez tuturor "Paște fericit!"

Vă mulțumesc.

   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Angel Tîlvăr - declarație politică referitoare la drogurile legale;

Domnul deputat Angel Tîlvăr, din partea Grupului parlamentar al PSD+PC. Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Angel Tîlvăr:

Vă mulțumesc foarte mult, doamnă președinte.

Astăzi, declarația mea politică se va referi la drogurile legale.

Un nou efect al globalizării și al democrației prost înțelese: drogurile legale. Deși această apropiere de cuvinte este nefirească datorită semnificației lor, este o expresie din ce în ce mai des întâlnită în conversațiile tinerilor, care au descoperit o alternativă legală la consumul de droguri. Ajutați de legislația insuficientă sau defectuos formulată, tinerii pot cumpăra, chiar cu bon fiscal, substanțe halucinogene cu "efecte psihoactive, sedative, relaxante și euforice", asemănătoare celor obținute în urma consumului de marijuana sau ecstasy. Fie că se comercializează pe internet sau în magazine denumite sugestiv "Smoke" sau "Magazinul de vise", sub denumirea de amestec de "plante etnobotanice" sau "aromoterapie", drogurile legale sunt recomandate de dealeri ca având rezultate garantate.

Piața de desfacere este una în plină dezvoltare în România, iar Brigada de Crimă Organizată și Antidrog este blocată de o legislație defectuoasă. În spiritul teribilismului care uneori îi caracterizează, tinerii sunt atrași de senzațiile euforice oferite de plantele etnobotanice, ignorând pericolele la care sunt supuși. Totodată, sunt specialiști în farmacologie care avertizează că produsele respective ar trebui să fie interzise prin lege, deoarece au un efect halucinogen și provoacă dependență.

Aceste plante cu conținut psihotrop pot influența starea psihică și pot provoca chiar accidente de circulație. Efectele sunt asemănătoare drogurilor interzise prin lege, apar în timp și pot crea reacții imprevizibile. Este vorba de tulburări psihice, stări halucinogene și o dependență psihică.

Doamnelor și domnilor,

Oricât de legală - dacă se poate spune așa - ar fi acest tip de afacere, ea este cu siguranță una imorală. Comercializarea acestor droguri, fie că se numesc plante etnobotanice, fie că se numesc ciuperci, duce la crearea unor dezechilibre la nivel emoțional, la destabilizare și, nu în ultimul rând, la victime.

Zilele trecute, la Spitalul de Urgență din Focșani, s-a prezentat un tânăr care folosise în exces substanțe etnobotanice. Acesta a declarat medicilor că de data aceasta a încercat o doză mai mare decât de obicei și a început să se simtă rău, necesitând spitalizare. Potrivit medicilor, acesta este primul caz de intoxicație de substanțe etnobotanice, dar medicii se așteaptă să urmeze altele, având în vedere că produsele sunt la îndemâna oricui. Îngrijorător e că, potrivit unui raport al Direcției de Sănătate Publică, anul trecut, 5% dintre liceenii vrânceni au recunoscut că au fumat marijuana, 1% au spus că au consumat metamfetamine, cocaină sau heroină, 6% dintre ei au declarat că li s-au oferit droguri la școală. De experiențe cu drogurile nu sunt străini nici elevii de gimnaziu. Același raport arată că 2% dintre aceștia au consumat droguri, iar alți 2% au inhalat aerosoli din spray, aurolac sau alte substanțe chimice. Și acestea sunt doar datele oficiale. Înclin să cred că realitatea este mult mai îngrijorătoare.

Dacă ele sunt legale, nu înseamnă însă că nu pot fi dăunătoare, că în mod automat sunt benefice organismului sau că nu pot da dependență. Legalitatea comercializării unui produs nu induce automat și un aspect benefic al acestuia.

Granița ce desparte produsele legale de cele ilegale este foarte subțire în acest domeniu. Observatorul european pentru Droguri și Toxicomanie a prezentat un raport anual privind situația drogurilor în Europa, având ca subcapitol: "Droguri noi și tendințe emergente". Se precizează importanța monitorizării tendințelor în ceea ce privește consumul de substanțe psihoactive noi, în vederea depistării compușilor sau substanțelor nocive, fiind presupusă apoi introducerea lor pe lista substanțelor interzise.

Vorbeam, doamnelor și domnilor, despre granița dintre legal și ilegal în consumul de plante euforice, etnobotanice sau aromoterapie. Plante precum salvia este comercializată cu succes la noi (fiind considerat și cel mai puternic psihoactiv din natură), dar în țări precum Belgia, Suedia, Germania această plată sau doar anumite substanțe ce intră în compoziția ei sunt interzise. Pentru a întări această linie între legal și ilegal în consumul de droguri legale, Belgia și-a restructurat legislația privind substanțele psihotrope, pentru a include o nouă categorie, care enumeră plante sau părți de plante aflate sub control, nu doar ingredientele psihoactive ale acestora.

Pentru a elimina suspiciunea de ilegalitate trebuie instaurat un control strict al plantelor comercializate sub titulatura de droguri legale. Expertizarea substanțelor conținute de produsele etnobotanice, catalogarea produselor controlate și interzicerea comercializării lor sunt pașii care ar trebui urmați pentru a înlătura cât mai mult posibil consumul de droguri.

Este alarmant, doamnelor și domnilor, numărul mare de magazine care s-au deschis într-un timp relativ scurt și care comercializează fără nicio problemă produse etnobotanice. Se fac, de asemenea, și precizări asupra numărului mare de consumatori care sunt atrași de efectele euforice, obținute la un preț scăzut. Astfel că, trebuie întocmită o legislație strictă în acest domeniu, în vederea stopării unei afaceri de nișă, care este la limita legalității. Fără un cadru legal complex, toate companiile împotriva consumului de droguri sunt sortite eșecului, iar titulatura de țară în care drogurile sunt la îndemâna oricui nu ne va face cinste.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Vasile Filip Soporan - declarație politică intitulată Taie bine și apoi măsoară cum poți!;

Invit la microfon pe domnul deputat Vasile Filip Soporan, din partea Grupului parlamentar al PSD+PC. Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Vasile Filip Soporan:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Doresc să prezint declarația politică "Taie bine și apoi măsoară cum poți!"

Am fost printre primii care au atenționat structurile executive ale anilor 2005-2008, asupra necesității îmbunătățirii sistemului administrativ, prin adoptarea unor măsuri legate de dimensionarea și selecția corectă a personalului și de realizarea, în context național, a unei legi a salarizării unice.

Actualul Guvern, pe care partidul din care fac parte îl sprijină, se pare de multe ori necondiționat, ne-a obișnuit cu adoptarea unor măsuri în care principiul "Măsoară și apoi taie" se transformă în "Taie bine", pentru ca apoi să vină echipe întregi să măsoare și să potrivească în așa fel ca întregul să capete o anumită funcționalitate, în general diferită de cea inițială.

Ordonanțele de urgență se încadrează în această categorie constructivă, iar ultima, cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 și reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, demonstrează pe deplin apartenența amintită.

Revenirile făcute prin rectificările realizate demonstrează faptul că, practic, construcția bugetară inițială s-a făcut fie prin ignorarea datelor oferite de Comisia de prognoză, fie prin interpretarea greșită a datelor oferite. Prin faptul că nu am văzut o reacție a primului-ministru față de Comisia de prognoză, pot să fac raționamentul că nu a existat capacitatea utilizării corecte a datelor oferite la construcția bugetară.

Consider că adoptarea fără stabilirea unor date limită artificiale ar fi dat răgazul Guvernului și Parlamentului pentru realizarea unei construcții bugetare mai bune.

Cine a creat presiunea adoptării bugetului? Vă las pe dumneavoastră să dați răspunsul.

Suspendarea ocupării prin concurs sau examen a posturilor vacante din autoritățile și instituțiile publice reprezintă recunoașterea faptului că sistemul administrativ în perioada 2005-2008 nu a fost evaluat corect, formațiunile politice aflate la guvernare și-au plasat un număr cât mai mare de partizani politici sau rude ale liderilor în posturi cât mai bine retribuite. Spun acest lucru, deoarece în anul 2005 s-au angajat în sistemul administrativ același număr de salariați care corespunde cu angajații din perioada 2001-2004.

Această operație are caracter amenințător prin modul în care ea este cuprinsă în ordonanța de urgență, prin faptul că ea a fost dată, și după aceea se vor număra victimele, pentru că altfel nu-mi explic precizarea că, în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a ordonanței, ordonatorii principali de credite ai autorităților și instituțiilor publice vor comunica Guvernului propunerile de reorganizare instituțională ale acestora și vor trimite Ministerului Finanțelor cuantumul sumelor de economii față de bugetul aprobat la cheltuieli de personal, iar Guvernul, în termen de 10 zile de la expirarea termenului de 15 zile, va prezenta situația centralizată a sumelor comunicate de ordonatorii principali de credite, urmând ca, după această ordonanță, să apară o nouă ordonanță de urgență, care va dispune asupra indexărilor salariale ce pot fi acordate în anul 2009, dacă acestea vor mai avea loc.

Consider că ar fi fost mai logic și mai eficient să faci o analiză, să stabilești o dimensionare corectă a personalului și a salarizării și, în urma acestora, să stabilești plapuma și lungimea acoperirii acesteia. Nu s-a făcut așa! De ce? Pot să vă întreb cine a fost patronul împărțirii funcționarilor în categoria "tăietorilor de frunze" și în categoria celor care trebuie să suporte cu stoicism mofturile declarațiilor cu impact mediatic fără acoperire în realitate? Pot! Dar vă las pe dumneavoastră să dați răspunsul la această întrebare.

În maniera în care se interzice achiziționarea pe termen nelimitat a mobilierului și a aparaturii de birotică, putem să constatăm recunoașterea faptului că s-au făcut, în perioada trecută, cheltuieli nejustificate în acest domeniu și există o neîncredere în utilizarea banului public, care duce la concluzia că tăierea este operația de eliminare cea mai bună, uitându-se că tăietura poate să conducă și la mutilare.

Revenind la un ton responsabil, nu pot să nu recunosc faptul că tinerii, și în special absolvenții anului 2009, vor fi cei mai afectați de această ordonanță de urgență.

Să se fi uitat măsurile luate pentru sprijinirea tinerilor? Pentru stimularea așezării lor în România?

Să nu uitați, dragi colegi aflați la guvernare, de aceste măsuri și să nu acționați pentru instituirea unei cotizații de a trăi în România, care nu are nimic de-a face cu eficiența și cu stimularea anteprenoriatului la nivelul tinerilor.

Mă așteptam, așa cum au fost luate în țări puternice, membre ale Uniunii Europene, la măsuri, care, pornind de la criză, să stimuleze dezvoltarea durabilă și să risipească tentația dezvoltării speculative.

În același timp, remarc lipsa de seriozitate cu care sunt respectate termenele pentru realizarea unor obiective. Exemplul cel mai bun este dat de modul în care se forțează apariția unor acte normative care ar urma să reglementeze descentralizarea. Parlamentul, comisiile de specialitate sunt eliminate din procesul de creație, activitățile desfășurându-se la nivelul ministerelor și al reprezentanților forțelor asociative ale comunităților locale.

Termenul de 4 mai, stabilit la nivelul structurilor executive, este unul apropiat și, probabil, iarăși va apărea o presiune ca o problemă importantă să fie adoptată printr-o ordonanță de urgență, ordonanță ce ar urma să fie aprobată iarăși în regim de urgență la nivelul Parlamentului.

Guvernul dorește să aibă inițiativă unică, Parlamentul fiind în continuare considerat ca o anexă păguboasă la tot ceea ce se întâmplă în România.

Am făcut această prezentare într-o manieră sinceră și consider constructivă, deoarece doresc ca această guvernare să fie una de succes, motivația fiind dublă. În primul rând pentru că partidul meu se află la guvernare, în al doilea rând pentru că nu aș dori ca primul-ministru, un strălucit absolvent al Clujului universitar, să nu aibă succes în importantul exercițiu pe care-l face.

Apropiați-vă de Parlament, dragi colegi aflați în exercițiul guvernării, chiar dacă scorul actualei majorități vă pune într-o situație în care ați putea să ne neglijați.

În anul 2009, vor fi multe bătălii. Unele nu le putem intui în momentul de față.

De aceea, puneți, dragi colegi, în fața tuturora interesul României și al românilor.

Putem să facem acest lucru? Consider că da!

Vă mulțumesc și vă doresc sărbători fericite.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Mihăiță Calimente - declarație politică intitulată Republica Moldova;

Din partea Grupului parlamentar al PNL, invit la microfon pe domnul deputat Mihăiță Calimente. Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Mihăiță Calimente:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică se intitulează "Republica Moldova"

Prin 1970, făceam prima vizită în URSS, vizitând și Chișinăul. Știam că Basarabia a fost pământ românesc, dar vicisitudinile istoriei ne-au făcut să îl pierdem. Surpriza a fost totală când am remarcat că nimeni nu vorbea românește și că aproape toți aveau nume rusești. Rareori, după ce se asigurau că nu îi vede nimeni, unii aveau curajul să îți spună în șoaptă câteva cuvinte în limba română.

Îmi aduc aminte că am fost duși să vedem statuia cneazului Ștefan cel Mare și Aleea clasicilor literaturii moldovenești: Vlahuță, Alecsandri, Creangă, Negruzzi.

Mirat, am întrebat seara, la cină, ghida, care vorbea românește, cum de oamenii nu vorbesc românește și de ce personajele istoriei și culturii românești, acolo sunt moldoveni, care sunt altceva decât români. Ghidul nostru mi-a tras un picior pe sub masă și a mutat discuția pe alt subiect.

Au trecut 20 de ani din 1989, o nouă generație s-a născut și s-a maturizat în Moldova. Internetul, televiziunea, telefonia mobilă, studiile făcute în străinătate, existența unei țări de 22 de milioane de oameni care vorbesc aceeași limbă ca și ei, le-au schimbat mentalitatea.

Acum nu mai vorbesc în șoaptă. Ies în piețe, vorbesc și strigă românește, își cer drepturile și contestă alegerile câștigate de comuniști. Cine sunt comuniștii? Părinții și bunicii lor, care nu aveau curajul să șoptească în limba română.

Din teroarea roșie nu a mai rămas decât tovarășul Voronin..., nomenclatura comunistă... și kaghebistă... și armata a 14-a rusească. Nu Voronin și ceata lui de mafioți de tip KGB conduc Moldova din punct de vedere politic. Ei o jefuiesc economic și îi mai amețesc pe cei care se bucură de o pensie de mizerie. Problema e la Mama Rusie și la Kremlin. Fără brațul lung al Rusiei, fără suportul logistic al Kremlinului, regimul Voronin s-ar prăbuși mâine. Rusia trebuie să înțeleagă că imperiul rus s-a prăbușit, că popoarele au dreptul să-și hotărască singure soarta. Chiar dacă există două state românești, ele trebuie respectate în mod egal. Din păcate, Rusia nu le respectă pe nici unul.

În 1812, Kutuzov, la București, spunea, atunci când boierii se plângeau de rechiziții și jafuri ale trupelor rusești: "Lăsați-le lacrimile să plângă!"

În 1944, Vîșinschi scotea pistolul, bătea cu pumnul în masă și îl înjosea pe Regele Mihai, prin venele căruia curgea sângele Romanovilor.

Când Rusia va înțelege că acele timpuri au trecut, că în secolul al XXI-lea nu mai poate fi vorba de teroare și amenințare cu forța, vom avea relații normale și cu Rusia și cu Moldova. Kremlinul trebuie să înțeleagă că epoca puhoaielor muscovite, care au ajuns la Paris, Constantinopol și, mai târziu, la Berlin, a apus și că, dacă vrea să fie respectată, trebuie să respecte toate popoarele care vremelnic au făcut parte din Imperiul Rus sau sovietic.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Antal Istvan - declarație politică intitulată Restabilirea ordinii de drept și aplicarea fermă a legii în comuna Racoș din județul Brașov;

Din partea Grupului parlamentar al UDMR invit la microfon pe domnul deputat Antal István. Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Antal István:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Declarația mea se numește: "Restabilirea ordinii de drept și aplicarea fermă a legii în comuna Racoș, din județul Brașov".

Este vorba de satul meu natal, unde, la începutul lunii aprilie, a avut loc un conflict între cetățenii de acolo, fapt prezentat pe larg de mass-media, relatându-se că ar fi fost un conflict interetnic între comunitatea maghiară și română și comunitatea rromă din localitate. Am participat, vinerea mare pentru catolici și protestanți, la adunarea generală din localitate, unde au fost prezenți și reprezentanții Prefecturii din Brașov, reprezentanții Poliției Județene și populația, pe drept revoltată, care se simte în nesiguranță, batjocorită și umilită de foarte mult timp.

Ultima dată, de la acest microfon și printr-o adresă adresată ministrului justiției de atunci, am intervenit în 2004, când relatam un fapt tragic, despre un bătrân jefuit și bătut, care, ulterior, a decedat în spitalul de la Brașov, solicitând atunci o intervenție din partea organelor de drept, totodată atrăgând atenția că, dacă nu se intervine, nu se restabilește ordinea în localitate, se riscă să se ajungă la un conflict între comunitățile de acolo.

Am avut atunci promisiuni care nu s-au respectat. În continuare, nici organele de drept, poliția și procuratura, n-au luat măsurile necesare pentru a stopa evenimentele nefericite de acolo și iată că, actualmente este în comună o tensiune de nedescris aproape, care riscă să denatureze, într-adevăr, într-un conflict îndelungat.

Aș dori să dau citire unui mesaj, întocmit de un locuitor din comună, care a relatat următoarele: "Consider că nu este vorba de un conflict interetnic, ci de unul produs de exponenții unui grup pentru trai parazit, dar care, în cazul de față, sunt de etnie rromă, care terorizează populația autohtonă și băștinașă, români și maghiari.

Între comunitățile băștinașe, de-a lungul istoriei, s-a înfiripat o legătură de prietenie și într-ajutorare, cu căsătorii mixte, cu respect reciproc.

În anii de după revoluție, acest renume al comunei, altădată vestită prin hărnicie și conviețuire pașnică, s-a deteriorat din cauza acestor acte antisociale și a nepedepsirii corespunzătoare a făptuitorilor, de rodul muncii depuse neputându-se bucura beneficiarul de drept, din cauza înstrăinării lor pe parcurs; toate lucrările necesare au devenit de prisos și, în aceste condiții, localitatea însăși a devenit foarte săracă, și într-o localitate săracă și contribuțiile adunate în folosul comunității sunt puține. Lipsa locurilor de muncă creează noi disensiuni; pentru aplanarea acelora sunt necesare alte și alte noi fonduri suplimentare.

Acesta este un motiv în plus pentru luarea unor măsuri împotriva celor care terorizează localitatea și fac imposibilă restaurarea condițiilor pentru un trai în siguranță și conviețuire pașnică.

Consider, în acest scop, că sunt necesare următoarele măsuri: consecvență în acțiunile de identificare și sancționare a agresorilor, bătăușilor și a făptuitorilor de hoții, jafuri și spargeri ce au avut loc în ultimii trei ani; întărirea, suplimentarea numărului organelor de ordine publică în comună - Jandarmerie și Poliție, în așa fel ca, în viitor, să nu predomine anarhia și hoția, ci munca cinstită, cu rodul ei binemeritat și, în acest sens, solicită, respectivul, ca localitatea să fie declarată localitate cu risc deosebit și să stea în atenția deosebită a prefectului, pentru reîntronarea liniștii și curmarea actelor fără de lege.

Sarcinile și nivelul de retribuire a organelor însărcinate cu asigurarea liniștii și conviețuirii în siguranță să fie stabilite la propunerea primarului și a Consiliului Local.

La nivelul postului de poliție comunal și primărie să funcționeze câte un afiș cu mediatizarea celor certați cu legea prin acte antisociale, și cei care stau în localitate fără să aibă domiciliu stabil și acte în regulă să fie scoși din rândul locuitorilor comunei.

Totodată, declararea localității ca zonă defavorizată pentru atragere de capital și chiar de noi locuri de muncă pentru forța de muncă disponibilă.

Și, ca locuitor al comunei, îmi exprim speranța că multiplele probleme ce perturbă viața de zi cu zi a comunității comunei vor fi auzite de organele competente pentru a găsi soluții adecvate și măsuri în consecință.

N-aș dori, doamnă președinte, ca intervenția mea să tulbure apele, eventual, dar doresc ca să ajungă la domnul ministru al administrației și internelor și la domnul ministru al justiției, în așa fel ca organele din județul Brașov să fie sensibilizate pentru restabilirea ordinii publice de acolo.

Este de datoria noastră, de altfel, a tuturor oamenilor politici, să atenționăm organele abilitate în cazul în care se întâmplă evenimente grave în zona pe care o cunoaștem, în care trăim ori avem cunoștință despre problemele celor de acolo, în a nu da curs unor evenimente, care, ulterior, dacă nu se intervine în timp, nu vor mai fi stăpânite de nimeni.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Victor Boiangiu - declarație politică cu tema De ce acordul cu FMI este important pentru România;

Urmează Grupul parlamentar al PD-L și invit la microfon pe domnul deputat Victor Boiangiu. Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Victor Boiangiu:

Mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Încerc, prin declarația mea politică, să arăt de ce acordul cu FMI este important pentru România.

Putem să remarcăm zilnic efectele crizei economice și financiare globale asupra României și asupra societății românești. Afacerile trenează sau se închid, oamenii își pierd locurile de muncă sau trăiesc în nesiguranță cu privire la viitor.

Nimeni nu știe, nimeni nu poate să spună exact când va fi inversată această tendință și când vor reporni economia românească și investițiile din mediul privat sau când vor reapărea, la un nivel susținut, investitorii străini sau slujbele pentru cetățenii români.

Acest moment - care sper să apară cât mai repede, spre binele României - nu o să vină de la sine, ci trebuie pregătit, trebuie ajutat să apară și este, în primul rând, responsabilitatea noastră, a decidenților și a celor care guvernează, să îl facilităm.

Acordul de împrumut, pe care Guvernul l-a agreat cu Fondul Monetar Internațional, Comisia Europeană și alte organisme financiare internaționale, este un reazem foarte important pentru România în această perioadă foarte grea și felicit Guvernul pentru această mișcare înțeleaptă și promptă.

Doamnelor și domnilor,

Leul românesc s-a întărit de când s-a anunțat semnarea acordului cu FMI.

Vedem cum, pe rând, alte state din Uniunea Europeană din regiune recurg la același gen de acord, iar monedele lor se întăresc. Ultima țară în această situație este Polonia. Nu cred că este întâmplător și consider că este aceeași reacție sănătoasă din partea mediului financiar și de afaceri, de încredere în perspectivele de refacere economică, sub garanția unui flux financiar acoperitor.

Acordul cu FMI și Comisia Europeană reprezintă un indice de stabilitate, de echilibru și ne asigură pe noi toți, pe cetățenii români, dar și pe partenerii externi, că politicile Guvernului nostru vor putea să lucreze, să dea rezultate, fără să fie amenințate de conjuncturile nefaste ale crizei, de speculații financiare sau de lipsuri temporare de lichidități.

Acordul nu mai este ceea ce era în '90. Cred că FMI-ul, cât și guvernanții au învățat din lecțiile trecutului, iar acum sunt finanțate economii care au dovedit că funcționează și au putere de restabilire și dezvoltare.

În această perioadă, apare cu atât mai importantă necesitatea continuării reformelor administrative. Suntem siliți de criză și de dorința de a îmbunătăți societatea românească să fim mai eficienți, să cântărim de două ori, de trei ori, fiecare resursă cheltuită, să îmbunătățim mediul de afaceri și absorbția fondurilor comunitare.

Insist pe rolul administrațiilor locale în ieșirea din criză. La acel nivel, trebuie să fie absorbită majoritatea fondurilor din partea Uniunii Europene și tot aici sunt și problemele cele dificile, dar și oportunități dintre cele mai mari de dezvoltare.

Vreau să subliniez în acest cadru lumea satului, lumea rurală, care este cel mai mare rezervor de creștere al României. Administrațiile din această zonă trebuie să fie cât se poate de îndrăznețe în a-și însuși dezvoltarea în comunitate, în a propune proiecte Guvernului, iar băncilor investitorilor le recomand să uite cu mai mare atenție către mediul rural. Sunt oportunități în domeniul modernizării agriculturii, turismului, dezvoltării infrastructurii rurale, energiilor regenerabile și mediului, iar reformele în aceste domenii vor continua, cu sau fără criză.

Doamnelor și domnilor,

Acordul de împrumut cu FMI și Comisia Europeană ne oferă o garanție de echilibru în finanțe și economie, o "umbrelă" pentru vremurile proaste pe care le traversăm. Nu va fi însă ușor să ieșim din criză, ci va fi la fel de greu în fapt, pentru că va trebui să mergem tot pe picioarele noastre și nu pe alte altora.

Ni s-a acordat un cec în alb, depinde de noi dacă știm să-l folosim și, în acest sens, trebuie să lucrăm și să muncim foarte mult.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Petru Călian - declarație politică cu titlul Riscăm un deficit excesiv?;

Invit la microfon pe domnul deputat Petru Călian, Grupul parlamentar al PD-L. Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Petru Călian:

Vă mulțumesc.

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi are titlul "Riscăm un deficit excesiv?"

Dacă la finele anului trecut încă mai existau umbre de îndoială în privința crizei financiare, care ar putea sau nu să afecteze economia României, astăzi, mai mult ca oricând, putem spune că ea este o certitudine pentru noi toți. Afectează afacerile private mici sau mari, vânzările, consumul, exporturile, construcțiile și nu în ultimul rând acțiunea guvernamentală, prin reducerea veniturilor înregistrate la bugetul de stat. Când spun asta mă refer la cifrele din ce în ce mai pesimiste pe care le primim lunar fie de la Institutul Național de Statistică, fie de la Ministerul de Finanțe și care ne dau imaginea cea mai fidelă a situației economice pe care o traversează România astăzi.

Ieri eram informați că, numai în primul trimestru al anului, veniturile colectate din impozitul pe profit au scăzut cu 13,8%, respectiv 339 milioane de lei, față de aceeași perioadă a anului trecut, iar veniturile colectate din taxa pe valoarea adăugată au coborât cu 16,9%, respectiv cu 1,7 miliarde lei.

Pe ansamblu, bugetul general consolidat a înregistrat, numai în acest interval, un deficit de 8,29 miliarde de lei, adică 1,56% din p.i.b., ca urmare a scăderii veniturilor cu 6,2% față de anul trecut și a creșterii cheltuielilor cu 14,2%.

Cifrele seci, pe care ni le furnizează aceste instituții, nu pot să nu ne pună pe gânduri atâta vreme cât Guvernul României luptă pe toate căile și cu toate instrumentele să mențină locurile de muncă ale românilor, să protejeze categoriile sociale defavorizate și, mai ales, să angajeze cel mai mare efort investițional public din istoria post-decembristă a României.

Nu trebuie să uităm că România a pornit deja pe un drum, acela al adoptării monedei unice în perspectiva anului 2014, iar condiția controlului deficitului bugetar nu este negociabilă. Cu toate acestea, vă rog să apreciați faptul că Guvernul României nu a apelat la nici o modificare fiscală care să afecteze în sens crescător nici cota unică, nici taxa pe valoarea adăugată și nici să împovăreze contribuțiile pentru asigurări. Mai mult, Ministerul de Finanțe dorește o diminuare a numărului excesiv de taxe existent astăzi.

Ceea ce ne poate salva de riscul de deficit bugetar excesiv este, cu siguranță, o mai bună colectare a tuturor taxelor și impozitelor datorate statului. Cred și sper că fiecare dintre dumneavoastră a înțeles atât rațiunile, cât și obiectivele urmărite de propunerea privind impozitul forfetar, pe care numai cei de rea-credință sau neavizați au înțeles să-l critice.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Dan-Radu Zătreanu - declarație politică cu subiectul Alegerile unificate, singura soluție;

Din partea aceluiași grup parlamentar, invit la microfon pe domnul deputat Dan-Radu Zătreanu. Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Dan-Radu Zătreanu:

Mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi are titlul "Alegerile unificate, singura soluție"

Vin în fața dumneavoastră pentru a-mi exprima poziția cu privire la un subiect ce se propagă din ce în ce mai insistent în media: posibilitatea ca alegerile prezidențiale să fie cuplate cu alegerile europarlamentare și să aibă loc pe 7 iunie. Este o idee care are la bază, în primul rând, rațiuni de ordin economic, dar nu numai, după cum voi arăta în cele ce urmează.

Se știe că orice scrutin presupune alocarea de resurse bugetare considerabile, fapt ce va accentua insuficiențele pe care le resimțim acum. Ne așteptăm la stagnare, dacă nu chiar la regres pe plan economic, la lipsa de lichidități, la reticența investitorilor, după cum prognozează analiștii. Or, știm bine cât ne costă un astfel de scrutin. Să ne aducem aminte că, pentru alegerile parlamentare din toamna trecută, suma alocată a fost de 164 de milioane de lei, adică peste 40 de milioane de euro, la care mai adăugăm încă vreo 50 de milioane de euro pentru "localele" din vară și iată, ne apropiem de suta de milioane de euro, bani pe care i-am cheltuit anul trecut cu alegerile! Așadar, o suprapunere a scrutinului europarlamentar peste cel prezidențial va permite economisirea unei sume importante, sumă ce poate fi redirecționată spre soluționarea unor probleme reale de pe agenda populației. Totodată, am avea de câștigat un timp prețios în care să ne ocupăm de combaterea efectelor crizei mondiale la nivelul economiei românești.

Guvernul, instituția prezidențială, Parlamentul și autoritățile locale trebuie să lucreze pentru accelerarea reformelor structurale în domeniile prioritare. Acestea ar trebui să fie acum pe primul loc, nu o continuă campanie electorală. Cele două scrutine de anul trecut și cele încă două care se prefigurează în acest an au generat și vor genera reticență în rândul investitorilor și vor antrena scăderi masive pe bursă, scăderi specifice oricărei perioade de incertitudine. Desigur, democrația presupune costurile sale, dar prin comasarea celor două teme electorale nu vom împiedica cu nimic exercițiul democratic.

Stimați colegi,

Dacă nu am judeca înfierbântați de orgolii politice, am putea să luăm în considerare următorul aspect: cuplarea scrutinelor ar avantaja și prezenta la votul pentru Parlamentul European, care, dacă ar fi organizat solitar, ar bate, cel mai probabil, orice record anterior de absenteism. Până acum, Comisia Europeană recomanda decuplarea alegerilor pentru Parlamentul European de orice alt tip de vot popular, insă acum, când prognozele la nivelul întregii Uniuni vorbesc de o prezență medie de 10%, îndemnul s-a inversat. Statelor le este recomandat să facă orice pentru o prezență mai bună, prezență care să confere o mai mare legitimitate forului european (și avem exemplul Bulgariei). Așadar, ca imagine externă, o prezență mai mare decât media europeană ar evidenția România.

Motivul pentru care această propunere nu este împărtășită de unii adversari politici ține de teama unora că devansarea prezidențialelor ar anula speranțele de impunere a unor figuri noi. Or, cei care s-au exprimat împotriva acestei idei sunt, cu siguranță, perfect conștienți de faptul că sunt aproape nule șansele ca un om providențial pentru România să apară brusc, chiar și fără această devansare a alegerilor. Și asta pentru că sistemul politic românesc nu are încă vigoarea să-l producă.

Ideea că alți candidați nu vor avea timpul necesar să se pregătească până în iunie, nu se susține, căci după cum bine știm, nu în pragul scrutinului se pregătește un partid de alegeri, ci imediat după ce le-a pierdut pe cele precedente.

Stimați colegi,

Contestatarii acestei idei își fac calcule nu în privința a ceea ce ar avea candidații lor de câștigat dacă "prezidențialele" s-ar ține în toamnă. Nu contabilizează nici cât ar avea țara de câștigat prin economia care s-ar putea face. Un singur lucru interesează, și anume cât ar avea președintele Băsescu de pierdut dacă ar mai înfrunta criza încă vreo câteva luni.

Doamnelor și domnilor deputați,

Am speranța că atât discuțiile purtate pe marginea acestui subiect, cât și deciziile pe care le vom adopta împreună vor demonstra că viața politică românească evoluează în spiritul atenuării contradicțiilor, al ameliorării tensiunilor politice, conform noilor modele politice consensuale.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
   

Domnul deputat Daniel Oajdea, Grupul parlamentar al PD-L, dacă este în sală? Nu este. Nici domnul deputat Valeriu Tabără.

Din partea Grupului parlamentar al PSD+PC, domnul deputat Gabriel Tița-Nicolescu. Nu este în sală.

Din partea Grupului PNL, nu.

Vă anunț că o serie dintre colegii noștri au depus în scris declarațiile lor politice, și anume: din partea Grupului parlamentar al PD-L: George Ionescu, Daniel Buda, Mircia Giurgiu, Claudia Boghicevici, Dumitru Pardău.

Din partea Grupului parlamentar al PSD+PC: Ștefan Valeriu Zgonea, Liviu Bogdan Ciucă, Mihai Cristian Apostolache, Costică Macaleți, Mircea Dușa, Adrian Mocanu, Ion Dumitru, Marian Ghiveciu, Ioan Stan, Cornel Itu, Florin Iordache, Daniela Popa, Mocanu Vasile.

Din partea Grupului parlamentar al PNL: Eugen Nicolăescu, Andrei Dominic Gerea, Teodor Atanasiu, Marin Almăjanu, Neculai Rebenciuc, Cristian Burlacu, Radu Bogdan Țimpău, Titi Holban, Gigel Știrbu, Virgil Pop, Horea Dorin Uioreanu, Viorel Buda, Cristian Adomniței și Florin Țurcanu.

Iar din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale, domnul deputat Mircea Grosaru.

Dacă a mai venit, totuși, cineva în sală care dorește să-și susțină declarația politică? Nu.

Cu aceasta, închidem ședința consacrată declarațiilor politice.

La ora 10,00, începe ședința Camerei Deputaților cu votul final.

Mulțumesc.

 
     

(Următoarele intervenții și declarații politice au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la președintele de ședință.)

 
    Costică Macaleți - declarație politică cu titlul Centrele de permanență din mediul rural, o șansă pentru ocrotirea sănătății

Domnul Costică Macaleți:

Declarația mea politică de azi se referă la centrele de permanență din mediul rural.

Centrele de permanență sunt asocieri de medici de familie care asigură asistența medicală de urgență pentru persoanele dintr-un anumit teritoriu arondat unor cabinete. Funcționarea unui centru de permanență este asigurată de medicii de familie dintr-o zonă care, în afara programului, asigură acest serviciu de urgență. Acestea sunt necesare mai ales zonelor cu deficit de medici de familie sau a unor sate, precum Adășeni sau Dimacheni, care nu au cabinete medicale pe raza localității. Din nefericire, din șapte astfel de centre de permanență din mediul rural din județul Botoșani, nu a mai rămas niciunul funcționabil și cu contract încheiat cu Casa de Asigurări de Sănătate, ceea ce nu le asigură deconturi pentru nimic. În lipsa acestora, oamenii din comunele mai izolate sau din zonele cu puțini medici de familie trebuie să apeleze direct la ambulanță pentru a fi transportați la spital pentru a primi asistență medicală. Și cum drumurile sunt anevoioase și distanțele mari, lipsa acestor centre de permanență se observă cu ușurință. În cazurile mai grave, în care șansele pacienților scad cu fiecare clipă în care nu beneficiază de asistență medicală de urgență, viețile sătenilor sunt puse în pericol și asta trebuie să determine autoritățile să ia măsuri urgente și ferme.

În prezent, numeroși medici fac apel și încearcă să contribuie la înființarea acestor centre care asigură asistență medicală de urgență mai ales în zonele în care sunt puține cabinete medicale. Reînființarea acestor centre de permanență va eficientiza acordarea asistenței medicale în județ și vor scuti și pe cei de la ambulanță de o avalanșă de solicitări, mai ales din zonele îndepărtate din județ, și vor ajuta la salvarea de vieți în cazurile cele mai grave.

Iată de ce fac un apel la autoritățile județene și naționale să-și intensifice eforturile de susținere a eforturilor medicilor, astfel încât centrele de permanență din mediul rural să poată fi finanțate și activitatea acestora să fie redeschisă pentru ca atât cetățenii, cât și medicii să beneficieze de servicii medicale la un nivel normal.

    Marin Almăjanu - declarație politică privind Rectificarea bugetară în minus pentru PSD și FMI;

Domnul Marin Almăjanu:

"Rectificare bugetară în minus pentru PSD și FMI"

Dacă în urmă cu numai o lună, Guvernul Boc trecea prin Parlamentul României, votând la unison, cu mare entuziasm în Coaliție, un buget care nu avea nicio legătură cu realitatea anului 2009, același guvern vine acum și ne pune spășit pe masă o uimitoare rectificare bugetară în minus, dar necesară mai ales pentru majoritatea ministerelor aflate în curtea PSD.

Tăieri de fonduri sunt acum posibile de la educație, sănătate, administrație, agricultură, dar nu de la turismul inventat special pentru un anume personaj de poveste, domeniu absolut de neclintit din punct de vedere rectificativ în jos, oricât ar fi austeritatea de clamată în guvern și nici de la dezvoltarea regională a celui mai serios ministru pd-list. Aceste fonduri nu erau necesare în Legea bugetului pentru continuarea proiectelor începute de guvernarea precedentă, dar acum sunt binevenite pentru județe, căci vor fi împrăștiate rapid în localitățile portocalii și, astfel, efectul benefic va fi imediat perceput în campaniile care urmează.

Constatăm cu regret că acest guvern nu-și poate menține promisiunile nici măcar o zi, iar legile în vigoare nici măcar o lună, de vreme ce Legea bugetului, aprobată la sfârșitul lunii februarie a.c., prevedea un deficit de numai 2% din p.i.b. pentru anul 2009, împotriva tuturor avertismentelor noastre, ale liberalilor și ale oficialilor europeni, că acest lucru este doar o fantasmagorie pd-listă - psd-istă de moment, iar acum, în aprilie, avem parte deja de un deficit de 1,6% din p.i.b., doar pentru primele trei luni ale anului.

Avem acum dovada faptului că acest guvern este incapabil de a evalua corect realitatea economică a țării, de a gestiona cu responsabilitate probleme dificile cu care ne confruntăm încă din toamna anului trecut, de a veni cu un plan coerent de măsuri anticriză cu aplicabilitate imediată.

Guvernul Boc a trecut în prezent de la promisiuni de campanie și programe de guvernare mincinoase, la alt tip de promisiuni, mai dure, pentru liniștea FMI: "Vom reduce cheltuielile cu peste 1,5 miliarde euro, vom disponibiliza zeci de mii de bugetari, le vom lua acestora sporuri, prime și tot ce se mai poate lua din această zonă, vom crește pensiile, foarte puțin, nesemnificativ, dar vom crește taxele, impozitele și rata inflației".

După numai trei luni de guvernare, domnul Boc și coaliția din care face parte ne demonstrează foarte clar lipsa unei minime voințe politice de a găsi soluții care pot fi implementate rapid pentru a salva economia românească, de a veni cu o reală strategie necesară României pe termen scurt și mediu.

Este acum cât se poate de limpede că între nivelul veniturilor prevăzute în Legea bugetului pe anul 2009 și colectările reale există deja o diferență impresionantă, de peste 20%, fapt care ne va conduce spre o scădere semnificativă a veniturilor prognozate, de peste 5 miliarde de euro. Și, astfel, domnul Boc și echipa sa au avut grijă să transforme în certitudine situația aproape dezastruoasă din punct de vedere economic a României, după aceste trei luni de guvernare ineficientă, iresponsabilă și demagogică.

România nu are, din păcate, în acest moment, un guvern capabil să recunoască realitatea cu care ne confruntăm: avem nevoie de o strategie de dezvoltare pe termen scurt și mediu, avem nevoie de măsuri eficiente și credibile care să pună în mișcare economia, avem nevoie de o nouă lege a bugetului și nu de o rectificare pompieristică, care peste o lună ne va aduce în același stadiu de dezastru.

    Andrei Dominic Gerea - declarație politică: «Turism forțat pentru mai mult de 100 de inspectori guvernamentali»;

Domnul Andrei Dominic Gerea:

«"Turism forțat" pentru mai mult de 100 de inspectori guvernamentali»

După ce guvernul Boc a intenționat, imediat după instalare, politizarea în regim de urgență a prefecților și subprefecților, în virtutea necesității implementării plenare a carnetelor de partid la conducerea județelor, acesta a renunțat subit, constatând ulterior că semnalele venite dinspre Comisia Europeană nu sunt, în niciun caz, de susținere a unei asemenea idei destabilizatoare a administrației publice, care ar fi pus în dificultate România după ce, în prealabil, ne asumasem depolitizarea acesteia în anul 2005, în timpul guvernării Tăriceanu, prin promovarea Legii 304, care prevedea ca, din anul 2006, prefecții să devină înalți funcționari publici.

Astfel, prin Legea 304, prefecții nu mai puteau fi demiși pe criterii politice, fiind în acest mod realizat cu succes un efort de preaderare al României la Uniunea Europeană în ceea ce privește depolitizarea funcțiilor publice.

Însă, domnul Boc a uitat rapid că acea lege a fost promovată chiar cu concursul unui coleg al dumnealui de partid, și anume ministrul PD-L Vasile Blaga, care deținea atunci portofoliul internelor și reformei administrative și care fusese foarte vocal la acea vreme în ceea ce privește subiectul depolitizării administrației publice. Dar, același ministru a fost apoi lovit de amnezie, ca și premierul Boc care a susținut vehement la începutul instalării sale în funcție că "prefectul trebuie sa fie un om politic, un om de încredere al partidului", după care s-a răzgândit și a reluat tema apoliticului explicând că "prefecții exercită controlul de legalitate și de aceea ei trebuie să rămână în corpul înalșilor funcționari publici și să rămână apolitici".

Și așa, după mai multe episoade de răzgândeli bociene, Guvernul actual a găsit o altă modalitate de a aduce la îndeplinire scopul politic al partidelor aflate în coaliția guvernamentală, și anume acela de a-și numi reprezentanții în conducerea prefecturilor prin înlăturarea tuturor prefecților și subprefecților în funcție și transformarea acestora în inspectori guvernamentali, în baza principiului mobilității. Nimic de zis la prima vedere, dar nu este vorba de o persoana, două, trei.

S-a găsit de cuviință ca printr-o ordonanță de urgență să fie înființate 100 de posturi de inspectori guvernamentali, ducând în derizoriu prin această decizie ideea desfințării Cancelariei premierului și implicit a mediatizării intense a reducerilor de cheltuieli realizate prin acest demers.

Și mai mult, "turismul forțat" la care sunt obligați acești inspectori guvernamentali, prin mutarea lor în posturi aflate la sute de kilometri de casă, ce implică cheltuieli de cazare și transport, nu justifică în niciun caz necesitatea stringentă a unei mai bune gestionări a banului public, în această perioadă grea pentru România din punct de vedere economic și financiar.

Unde sunt toate acele măsuri vehiculate intens și cu sonorul la maximum de domnul Boc în ceea ce privește reducerea drastică a tuturor cheltuielilor inutile, utilizarea banilor foarte puțini rămași pentru protecție socială și investiții, bani care oricum sunt aproape pe cale de dispariție în "vistieria" statului?

Care mai este rațiunea unei rectificării bugetare, în sensul reducerii cheltuielilor tuturor instituțiilor publice, dacă domnul Boc ia cu o mână de la un minister și cheltuie înzecit la guvern prin punerea în aplicare a unor astfel de ordonanțe, hotărâri sau decizii fără niciun fundament economic, ci doar strict politic?

Cred că răspunsul este unul singur: avem un guvern și, mai ales, un premier al cărui singur principiu de guvernare este demagogia!

Tot acest demers costisitor va avea o singură consecință: ca acești funcționari publici puși în dificultate prin detașări la sute de kilometri de domiciliu și pe alte domenii decât cele în care au pregătire, să demisioneze de bunăvoie pentru a face astfel loc altor inspectori guvernamentali posesori virtuali de carnet de partid de o anumită culoare agreată.

    Teodor Atanasiu - declarație politică cu titlul «Doar doamna ministru Udrea are cuvânt în Guvernul Boc»;

Domnul Teodor Atanasiu:

«Doar doamna ministru Udrea are "cuvânt" în Guvernul Boc»

Ce poate fi mai important de susținut și promovat în acest prim an de guvernare pd-listă - psd-istă, indiferent cu ce sacrificii, decât turismul de propagandă al doamnei Udrea, ridicat acum la nivel de prioritate bociană?

Absolut nimic, după cum se poate lesne constata: nici educația sau profesorii, nici investițiile în infrastructură - peste 800 de km de autostrăzi promise rămân în așteptare -, nici cele în domeniul sănătății - spitale, aparatură medicală, programe pentru pacienții - și nici măcar agricultura care ar trebui acum să fie ridicată la rang de cel mai important obiectiv strategic al României, în această grea perioadă de criză pe care o traversăm.

Dar altele sunt prioritățile guvernamentale în acest moment: doar a fost înființat un minister al turismului special, pentru a fi demonstrată urgența demarării cu tam-tam a tuturor proiectelor turistice visate de doamna Udrea până la momentul învestirii: insule artificiale, turism ecumenic doar în Bucovina domnului Flutur, tichete de vacanță cu trasee prestabilite în biroul de la minister, căutarea brandului de țară prin castelele bântuite de Dracula sau dezgroparea izvoarelor terapeutice bucureștene, mai pragmatice și de viitor...căci, celelalte vechi stațiuni balneoclimaterice nu mai au potențialul necesar de vindecare. Și, astfel, putem avea acum liniștiți parte de cea mai răsunătoare și responsabilă promovare turistică, marca Elena Udrea, de care nu visam vreodată să fim legați în vreun fel, noi, românii!

Avem tichete de vacanță în rectificarea bugetară ce se vrea austeră, chiar dacă FMI spune că nu e cazul anul acesta să facem o astfel de cheltuială inutilă, avem acum, în prag de Sărbători Pascale, cu concursul inovativ al domnului Flutur, mare președinte de consiliu județean sucevean, un drum al ouălor încondeiate, care să fie descoperit de doamna Udrea în Bucovina, deși dumneaei ar trebui să descopere mai întâi infrastructura necesară turiștilor, cu drumuri jalnice în zona respectivă și în multe alte zone cu potențial, avem spectacole special puse în scenă și tot tacâmul necesar minuțios regizat, astfel încât doamna ministru să fie mândră și fericită că are onoarea de a inaugura cu fast pd-list un important proiect de promovare a turismului ecumenic bucovinean.

Dar, poate ar fi bine să-i amintim doamnei Udrea că era mai important și decent chiar, mai ales acum în prag de sărbători, ca toate aceste proiecte să fie inițiate doar pentru turiști, fie ei români sau străini, fără trâmbițări și inaugurări propagandistice, pline de scenarii pd-liste și reflectoare special montate în peisajul fluturian și să-i lase pe aceștia să descopere în tihnă minunățiile bucovinene, dobrogene sau chiar cele din Țara Moților, pe care dumneaei a uitat-o cu desăvârșire, deși ar avea multe de promovat și aici.

Cu regret vă comunic, domnilor profesori, că trebuie să fiți consecvenți cu actualul guvern și să jurați că nu aveți nevoie de salarii mărite, de locuri de muncă păstrate integral sau de infrastructură școlară îmbunătățită! Nu reprezentați o prioritate!

E mai bine să vi se înghețe salariile, să fiți pensionați în masă sau să predați mai puține ore pentru că, oricum, puteți sta liniștiți în perioada următoare, aveți de primit cel mai important cadou anul acesta, ca premiu de consolare: tichetele de vacanță ale doamnei ministru Udrea, care vă vor vindeca de tot stresul acumulat peste an și vă vor transforma în turiștii beneficiari ai proiectelor special gândite pentru dumneavoastră!

Și cum turismul este cel mai important obiectiv bocian, udrian și cum mai doriți, trebuie să vă simțiți minunat deoarece vacanța de vară vine cu cel mai generos concediu de care ați avut parte până în prezent și, cu siguranță, nu vă veți mai putea dori altceva timp de patru ani.

    Claudia Boghicevici - declarație politică cu tema Investiția în educația tinerilor din Republica Moldova reprezintă cheia integrării europene a fraților noștri de peste Prut;

Doamna Claudia Boghicevici:

Tema: "Investiția în educația tinerilor din Republica Moldova reprezintă cheia integrării europene a fraților noștri de peste Prut"

Evenimentele care s-au petrecut în Republica Moldova, după scrutinul electoral de săptămâna trecută, reprezintă una dintre cele mai clare și mai convingătoare expresii ale regimurilor totalitare. I-am văzut pe tinerii moldoveni manifestând contra comunismului de tip bolșevic, de care s-au săturat și pe care doresc să-l arunce acolo unde îi este locul, adică în negura istoriei. Dar, în același timp, nu trebuie să uităm că, în Republica Moldova, alegerile au fost câștigate de către comuniști. Probabil că alegerile au fost fraudate, cu atât mai mult cu cât manifestările ulterioare ale liderilor comuniști de la Chișinău n-au oferit nici cea mai mică garanție asupra faptului că ar putea respecta măcar minimele norme ale democrației. Dar, totuși, au fost votați de suficienți alegători și nu întâmplător, în ziua alegerilor, la Chișinău circula sloganul : "Ascundeți pașaportul bunicii !" Altfel spus, tinerii erau pe deplin conștienți despre faptul că deceniile de rusificare și de contaminare ideologică au amprentat extrem de negativ în ceea ce privește capacitatea generațiilor îmbătrânite de a putea discerne fenomenul electoral într-un mod democratic.

Având în vedere cele arătate mai sus, am convingerea că singura șansă a fraților noștri de peste Prut de a se integra în Europa Unită stă în mâinile tinerei generații. Fără a ne implica în problemele interne ale țării vecine, putem veghea la educarea tinerei generații în spiritul valorilor democratice. Există numeroși studenți moldoveni care învață în diferite centre universitare de la noi din țară. Este obligația noastră, morală și de sânge, ca să-i sprijinim în demersul lor educațional, să-i ajutăm să devină, alături de noi, adevărați cetățeni europeni.

    Cristian-Ion Burlacu - declarație politică cu titlul Propaganda doamnei Udrea, desființată de către propriul Guvern;

Domnul Cristian Ion Burlacu:

"Propaganda doamnei Udrea, desființată de către propriul Guvern"

În ultima vreme asistăm la o serie de "bâlbe" ale actualului guvern. Nu mai departe de începutul acestui an, noul ministru al turismului, doamna Udrea, anunța cu mult aplomb, o inițiativă care va revoluționa serviciile de turism din România și va revigora turismul intern: este vorba de introducerea tichetelor de vacanță. Însă guvernul a pregătit un proiect de OUG, în acord cu noile condiții de austeritate, în care menționează că niciuna dintre autoritățile și instituțiile publice nu vor mai putea acorda tichetele de vacanță și tichetele cadou până la sfârșitul anului 2009.

Din punctul nostru de vedere, al liberalilor, această inconsecvență a executivului la nivelul deciziilor este dăunătoare și bulversează agenții economici implicați în acest proces, precum și beneficiarii acestor tichete. Să nu uităm că această ordonanță se află în procesul legislativ la Camera Deputaților, după ce a fost adoptată de Senat. Acum ne așteptăm să vină din urmă un nou act normativ care să blocheze această ordonanță un an. Este mai rău decât în anii 90, când eram criticați pentru instabilitate legislativă, iar investitorii evitau cât puteau România.

Pe lângă această bâlbâială a Guvernului, această ordonanță este una dedicată exclusiv firmelor din turism. Nu ar fi nimic rău în asta dacă s-ar avea în vedere și interesul beneficiarilor, adică al angajaților și angajatorilor. Dar acest lucru nu se întâmplă.

În art. 1 al acestei legi se stipulează clar: "... pentru recuperarea și întreținerea capacității de muncă a personalului salariat..." Nimeni nu spune să nu încurajăm operatorii din turism și să adoptăm măsuri de stimulare a acestui domeniu. Considerăm că există și alte metode pentru a stimula turismul, mai degrabă prin investiții în infrastructură. Aceasta ar fi cu adevărat o gură de oxigen acordată turismului românesc.

Din declarațiile doamnei Udrea reiese faptul că prin acest act normativ s-a dorit să se lase la latitudinea angajatorilor acordarea acestor bonuri. Lucru care nu transpare din lectura textului ordonanței. De aceea propun introducerea unui nou alineat în care să se prevadă în mod explicit posibilitatea ca angajatul să opteze între aceste tichete și alte drepturi bănești, cum sunt primele de vacanță, la care avea dreptul până acum. Nu putem îngrădi dreptul de opțiune al salariatului.

În ceea ce privește categoria funcționarilor publici, situația este puțin mai complicată, pentru că dacă s-ar aplica această ordonanță, această categorie ar pierde un drept reglementat prin Legea 188/1999 privind statutul funcționarului public. În alin (2) al art. 35 al aceste legi se precizează că "Funcționarul public are dreptul, pe lângă indemnizația de concediu, la o primă egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu, care se impozitează separat."

Dacă nu avem grijă și nu punem în acord actele normative, există riscul să creăm un haos legislativ,din care vom ieși cu greu. Să nu uităm că până la data de 31 decembrie 2006, prevederile referitoare la acordarea primelor, cu ocazia plecării în concediul de odihnă, au fost suspendate prin legile bugetare anuale, iar anul trecut aceste drepturi salariale au trebuit plătite din urmă de fostul Guvern.

Pentru a preîntâmpina astfel de situații, cred că este binevenită o completare a legii cu un alineat în care funcționarii publici să aibă garantat acest drept la primă în continuare.

    Liviu-Bogdan Ciucă - declarație politică: Pledoarie pentru interzicerea organismelor modificate genetic;

Domnul Liviu Bogdan Ciucă:

"Pledoarie pentru interzicerea organismelor modificate genetic"

Aduc în discuție încă odată o temă care în acest moment este trecută, în liniște și premeditat, cu vederea de către factorii responsabili, respectiv autoritățile publice, este vorba despre produsele alimentare și nealimentare obținute prin prelucrarea organismelor modificate genetic. În calitate de parlamentar am inițiat o propunere legislativă pentru reglementarea situației, precum și mai multe declarații politice, întrebări și interpelări adresate ministerelor de resort, pentru a-mi comunica parametrii reali ai acestor culturi modificate genetic și impactul lor asupra sănătății populației.

Am primit răspunsuri referitoare la faptul că legea română nu reglementează punerea pe piață a produselor procesate - alimentare sau hrană pentru animale - obținute din plante modificate genetic, de exemplu: uleiul obținut din soia, șroturi de soia etc., iar plantele modificate genetic cultivate în România reprezintă un risc "neglijabil", beneficiind de prevederi speciale, care transpun legislația specifică a Uniunii Europene în domeniu.

Dar iată care este situația în Uniunea Europeană, problematica ingineriei genetice fiind foarte controversată, oficialii europeni încercând să creeze un cadru legal cât mai complet în domeniu pentru a înlătura orice temere a consumatorului european față de plantele modificate genetic. Astfel, în 2003, Parlamentul European și Consiliul Europei adoptau Regulamentul 1829 privind alimentele și hrana pentru animale modificate genetic, care obliga firmele producătoare de alimente modificate genetic să facă teste și să le publice. Numai că, în momentul de față, acest lucru nu se întâmplă.

Această situație confuză din Uniunea Europeană se transpune și în România, care a devenit un însemnat producător și consumator de organisme modificate genetic, asta din cauza faptului că nu avem o legislație adecvată în domeniu și a lipsei informării consumatorilor. Potrivit Greenpeace, în România, pe lângă soia modificată genetic, se mai comercializează și cartofi, orez, porumb și prune modificate genetic, iar autoritățile competente "închid ochii" la o problemă atât de gravă, cetățenii devenind cobai pentru aceste produse, constatându-se că cei care consumă O.M.G.-uri sau lucrează cu acestea, pot suferi afecțiuni foarte grave ale rinichilor, ale pancreasului sau ale sistemului nervos, mărirea riscului de avort la femei, precum și nașterea copiilor cu malformații genetice.

Riscurile pe termen lung asupra oamenilor, animalelor și solului nu sunt cunoscute, însă studiile arată că, pe termen scurt - trei luni - există semne de toxicitate în organele interne - ficat și rinichi - la animalele testate, iar toxina produsă de porumbul MG are efecte negative asupra speciilor nevizate și asupra solului. Aceleași argumente au fost folosite și de către Stavros Dimas, comisarul european pentru mediu, pentru a bloca alte soiuri de porumb MG de același tip care produce toxina Bt.

Conștientizând pericolul pe care îl reprezintă cultivarea porumbului modificat genetic, cinci state membre ale Uniunii Europene - Franța, Austria, Ungaria, Polonia și Grecia - au interzis deja importul și cultivarea MON810. De asemenea, articolul 23 din Directiva Europeană 2001/18/EC permite statelor membre ale Uniunii Europene să folosească clauza de salvgardare pentru a interzice plantele MG autorizate în Uniunea Europeană.

Problema devine gravă dacă ne gândim că există magazine de produse naturiste care comercializează aceste produse obținute din plante modificate genetic. Deci, așa-zisa valoare nutrițională îmbunătățită a organismelor modificate genetic nu este decât o poveste frumoasă, menită să ademenească credulii. Nu ne putem imagina cât de nelimitate pot fi efectele secundare și accidentele în cazul tuturor acestor tehnologii care se "joacă" cu ordinea și echilibrul atât de fragil al celulelor vieții.

    Liviu-Bogdan Ciucă - declarație politică: Trebuie respectate drepturile personalului de specialitate juridică din cadrul instanțelor judecătorești;

"Trebuie respectate drepturile personalului de specialitate juridică din cadrul instanțele judecătorești"

Justiția română este într-un proces de reformă și revitalizare care presupune organizarea pe noi baze a actului de justiție prin respectarea, în primul rând, a drepturilor celor care contribuie la înfăptuirea justiției. Cu toții știm că volumul de muncă din instanțele românești este foarte mare raportat la numărul de judecători, procurori și personal de specialitate existent în instanțele românești. Dacă magistrații au un sistem particular de salarizare, bine structurat și fundamentat, personalul de specialitate juridica din cadrul instanțelor judecătorești se confruntă cu mari probleme în ceea ce privește atât salarizarea, cât și condițiile de muncă. Lipsa spațiului de muncă, lipsa calculatoarelor și clădirile șubrede sunt tot atâtea probleme care îngreunează activitatea acestor oameni și implicit randamentul lor profesional. Majoritatea dintre ei au studii superioare juridice, iar cei mai tineri au absolvit Școala Națională de Grefieri. Tocmai din acest motiv, cred că nu este normal ca ei să fie remunerați cu o sumă, care de cele mai multe ori este sub salariul unui șofer sau al unei femei de serviciu.

O justiție dintr-o țară care este membră a comunității europene nu-și poate permite să nu fie performantă și eficientă, dar cu astfel de condiții pentru cei care ajută la înfăptuirea actului de justiție nu se poate aspira la prea multe. Nu ne putem permite să ne batem joc de acești oameni care preiau 75% din volumul de muncă al judecătorilor, care lucrează, datorită volumului mare de muncă, câte 10 -12 ore pe zi și pe care Ministerul Justiției si Libertăților Cetățenești îi disprețuiește și umilește, cu atât mai mult cu cât restanțele salariale pe care ei le solicită au fost recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, mă refer aici la sporurile de suprasolicitare neuropsihică.

Trebuie identificate de urgență o serie de măsuri de salarizare a personalului de specialitate juridică din instanțele judecătorești, începând cu recunoșterea și respectarea drepturilor obținute prin hotărâri judecătorești, drepturi care să se regăsească într-un nou pachet legislativ privind salarizarea în domeniul justiției, rațional, fundamentat și care să corespundă realităților sociale actuale.

    Gheorghe Coroamă - despre Insuccesele doamnei Udrea;

Domnul Gheorghe Coroamă:

"Insuccesele doamnei Udrea"

La data numirii doamnei Elena Udrea în funcția de ministru al turismului, o țară întreagă se întreba care este legătura domniei sale cu acest domeniu, care este expertiza deținută și mai ales care sunt proiectele pentru acest sector. Dacă la primele dileme nu avem nici acum un răspuns, la ultima întrebare ni s-a răspuns rapid: obiectivul major al doamnei ministru este revoluționarea turismului prin introducerea tichetelor de vacanță și încurajarea turismului ecumenic.

În ceea ce privește chestiunea tichetelor de vacanță, problema s-a simplificat foarte mult: deși actul normativ de reglementare a fost adoptat de către Senat și se află în dezbaterea Camerei Deputaților, deja surse guvernamentale anunță înghețarea programului pentru anul 2009. Deci, programul tichetelor de vacanță debutează cu stângul: nu există decât pe hârtie, nu se mai aplică. De asemenea, fiind deputat al unui colegiu din Suceava, cu largă tradiție în agroturism și de promovare a frumoaselor mănăstiri din Nordul Moldovei, nu am resimțit în nici un fel beneficiile revigorării turismului ecumenic.

În afara câtorva reclame televizate care încurajau petrecerea sărbătorilor de Paști în Bucovina, nu a fost luată nicio măsură concretă. Aici vorbim despre posibilele contracte avantajoase cu mari agenții de turism, despre promovarea pe site-urile de profil a agenților din turism, precum și despre facilități acordate pentru depășirea perioadei de criză.

Iată că, dacă am face un bilanț al primului trimestru de guvernare al doamnei Udrea, concluzia ar fi una singură: eșec în toate proiectele propuse.

    Daniel Buda - declarație politică cu titlul Presa pusă la zid de comuniști;

Domnul Daniel Buda:

"Presa pusă la zid de comuniști"

În virtutea rolului său, presa are obligația de a aduce la cunoștința publică toate informațiile de interes general supuse condiției ca jurnaliștii să acționeze cu bună-credință, astfel încât să furnizeze informații exacte și credibile, cu respectarea deontologiei jurnalistice. Presa are menirea de a fi martorul din umbră al evenimentelor, chemată să informeze în mod obiectiv asupra evenimentelor care se petrec. Acest drept de liberă exprimare noi, românii, l-am câștigat după evenimentele din decembrie 1989 și s-a consacrat ca și un simbol al democrației. Presa românească a evoluat, devenind un pion indispensabil în viața publică care își pune amprenta asupra activității noastre, a parlamentarilor, în special.

Cel mai mare pericol care afectează libertatea presei este, fără îndoială, cenzura informațiilor, în contradicție cu prevederile Art. 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care prevede următoarele: "Orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea de opinie și libertatea de a primi sau de a comunica informații ori idei fără amestecul autorităților publice și fără a ține seamă de frontiere. Prezentul articol nu împiedică statele să supună societățile de radiodifuziune, de cinematografie sau de televiziune unui regim de autorizare."

Ceea ce s-a întâmplat în ultima perioadă în Republica Moldova, când mai mulți jurnaliști, inclusiv corespondenți ai televiziunilor din România, au fost supuși unor acțiuni de intimidare și de reducere a presei la tăcere, prin urmăriri demne unor filme polițiste, cu scopul de îngrădire a accesului la informație, de hărțuire a presei, este în clară contradicție cu practicile europeane menite să respecte principiile libertății presei și a libertății de exprimare. În aceste condiții, putem vorbi de instaurarea unui regim restrictiv asupra unui șir de drepturi și libertăți care pot fi exercitate numai sub supravegherea partididului guvernant.

Efectul unor astfel de acțiuni nu poate fi altul decât acela de bumerang împotriva autorilor lor, deoarece atâta timp cât presa este și va rămâne a patra putere în stat, există certitudinea unui echilibru al puterilor, echilibru care ar fi denaturat prin cenzură și ar crea o gravă instabilitate politică.

Autoritățile moldovene ar trebui să înțeleagă că s-a depășit, de mult, epoca în care mass-media loială puterii, docilă, se bucură de prioritate în ceea ce privește accesul la informația de interes public. În conformitate cu principiile unei societăți democratice și cu normele internaționale în vederea asigurării unei libertăți reale a presei, autoritățile au un rol esențial în a reacționa pentru pedepsirea vinovaților în cazurile de agresiune împotriva jurnaliștilor, și nu numai, de intimidare și hărțuire a presei, de violare a dreptului de exprimare, de îngrădire a accesului la informația de interes public.

Rolul autorităților nu este nici pe departe acela de monopolizare a mass-media, ci acela de a crea cadrul instituțional corect astfel încât toate acțiunile de interes public să fie transmise în mod obiectiv și chiar negativ, dacă așa consideră mijloacele de presă.

Desigur, știm cu toții că rolul presei într-o societate democratică este vital, dar nu mai puțin important este modul în care știm să colaborăm, să dialogăm cu ea, transparența fiind un cuvânt cheie al oricărei democrații tinere sau mature. Îmi exprim regretul și consternarea cu privire la modul în care autoritățile moldovene au încercat să anihileze orice modalitate de transmitere a situației reale cu care se confruntă cetățenii acestei țări, să păstreze toate informațiile sub cenzura comunismului.

Însă un lucru este esențial de evidențiat, și anume acela că nu presa a fost promotorul acestor acțiuni declanșate pe fondul unui val de nemulțumiri constante, ci guvernanții. Sigur, este greu de acceptat ca după ani în care măsurile aplicate nu au fost contestate, nu au fost denigrate, acum a venit momentul ca și vocea cetățenilor să fie ascultată, cei care nu mai pot trăi în condițiile impuse de o putere comunistă cu tendințe dictatoriale.

Îmi exprim regretul pentru faptul că Republica Moldova a înțeles să trateze jurnaliștii cu dispreț și opresiune fizică. Cu toții suntem de acord că relația dintre presă și autoritățile statului trebuie să treacă prin corpul social, care este sursa de legitimitate a amândurora, dar presa nu impune opinia ei proprie, ci mediază formarea unei opinii comune care reflectă fidel evoluția unei societăți, în cazul de față regresul statului vecin.

    Daniela Popa - referire la propunerea legislativă privind regimul juridic al patrimoniului sindical din România;

Doamna Daniela Popa:

Ne preocupă reglementarea regimului juridic și procedura de dobândire a dreptului de proprietate asupra imobilelor preluate de statul român sau de organizațiile cooperatiste în perioada 6 martie 1945 până în prezent, și care au fost în proprietatea Confederației Generale a Muncii, Consiliului General al Sindicatelor, Uniunii Generale a Sindicatelor din România, inclusiv imobilele prevăzute în Decretul nr. 358/20.08.1949 al Ministerului Muncii și Prevederilor Sociale.

Astfel, statul român, rămas ultimul în Uniunea Europeană care nu a reglementat acest domeniu, își îndeplinește o obligație fundamentală, cu implicații majore pentru mișcarea sindicală. Beneficiind de patrimoniul care le aparține de drept, sindicatele vor avea asigurată independența față de factorii politici sau economici și vor putea garanta respectarea drepturilor legitime ale forței de muncă din România. Această nouă dimensiune a sindicatelor va genera puternice efecte pozitive atât asupra eficienței economiei naționale, cât și asupra echilibrului social.

În urma dizolvării sindicatelor din perioada comunistă, nu a existat o soluție juridică de preluare a bunurilor imobile de la vechile structuri sindicale la cele constituite după reinstaurarea regimului democratic. Având o situație juridică incertă, acest vast patrimoniu imobiliar a fost expus, pe de o parte, încercărilor de preluare abuzivă și, pe de altă parte, unei degradări accelerate datorate inexistenței unui sistem coerent de finanțare și întreținere.

Am depus ieri la Biroul permanent al Camerei Deputaților o propunere legislativă privind regimul juridic al patrimoniului sindical din România. Prezenta propunere legislativă a fost elaborată în urma unui proces consultativ complex desfășurat împreună cu toate confederațiile sindicale din România și aplică prevederile privind necesitatea elaborării unei legi speciale referitoare la patrimoniul sindical, conținute de articolul 8 alineatul (4) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.

Restituirea bunurilor către Uniunea Națională pentru Preluarea Patrimoniului Sindical, persoană juridică ce urmează a fi constituită prin asocierea confederațiilor sindicale reprezentative se va face în natură, iar în cazurile în care acest lucru nu este posibil vor fi stabilite măsuri reparatorii care se vor acorda în conformitate cu prevederile Titlului VII din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății justiției.

În scopul aplicării dispozițiilor prezentei propuneri legislative, se va constitui în subordinea Guvernului Comisia pentru stabilirea regimului juridic al imobilelor care au aparținut patrimoniului sindical, care va fi formată din președintele Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților sau un reprezentant desemnat de acesta, precum și câte un reprezentant al Ministerului Justiției, al Ministerului Economiei, al Ministerului Finanțelor Publice, al Secretariatului General al Guvernului, al Ministerului Internelor și Reformei Administrative și al fiecărei confederații sindicale reprezentative.

În consecință, am rugămintea ca grupurile parlamentare din Camera Deputaților să adopte această inițiativă legislativă, care recunoaște mișcarea sindicală din România, drepturile legitime asupra unui patrimoniu de care a fost privată în mod abuziv.

    Horea-Dorin Uioreanu - declarație politică intitulată Guvernul Boc, pitit în spatele Elenei Udrea;

Domnul Horea Dorin Uioreanu:

"Guvernul Boc, pitit în spatele Elenei Udrea"

Observând, zilele acestea, toate mișcările politice și administrative ale coaliției PSD-PDL, nu pot să nu remarc că cei de la putere traversează cea mai puternică criză de imagine de la instalarea acestora în fruntea țării. Un sondaj recent al INSOMAR arată că premierul Emil Boc a pierdut aproape 20% din încrederea populației, față de începutul anului, iar șeful său direct, președintele Traian Băsescu, a pierdut 14 procente. Aceste cifre ne arată două evidențe: în primul rând, ne demonstrează, fără tăgadă, că cei ce ne guvernează astăzi cu stângăcie i-au amăgit pe români cu promisiuni fără acoperire reală și, în al doilea rând, aceste cifre ne indică faptul că cetățenii României, exasperați de măsurile economice îngrăditoare pe care guvernul Boc le aplică, le bat deja obrazul acelora care, în toamna anului trecut, arătau cum în țara noastră curge doar lapte și miere. Asumându-și această realitate, acțiunile PDL de a contracara căderea liberă în sondaje s-au regăsit, la cerere, pe lista de teme a ministrului prezidențial preferat, Elena Udrea, mandatată de președinte să scoată partidul din gaura neagră a picajului electoral.

În consecință, guvernul Boc lucrează de câteva zile pe două fronturi, ca într-un tandem antagonic. Astfel, în vreme ce guvernul propunea măsura agresivă a impozitului forfetar, Elena Udrea împărțea prin parcuri ciocolată și flori, alături de mezina Băsescu. Sau, în timp ce Emil Boc tăia cu sârg din bugetele ministerelor și se contra cu colegii săi social-democrați din guvern, Elena Udrea le oferea românilor ouă supradimensionate de Paște, concerte la malul mării sau bucate tradiționale de sărbători.

Este clar ca lumina zilei că toate acțiunile pseudo-electorale ale Elenei Udrea au ca scop definitoriu "îndulcirea" măsurilor impuse de Guvernul Boc, dar și creșterea în popularitate a numelui "Băsescu", însă am o veste proastă pentru voi, domnilor guvernanți: românii nu mai pot fi păcăliți cu orice. Nu se vor extazia la vederea ouălor supradimensionate de Paște din București, când știu că bucatele de pe masa de sărbătoare s-au împuținat vizibil. Nu vor merge la concert pe malul mării când știu că, prin grija actualei puteri, combustibilul s-a scumpit. Și nu vor accepta ciocolată în parc, știind că e otrăvită electoral.

Stimați guvernanți, nu ar fi mai simplu ca, în loc să creați o acțiune de imagine pozitivă pentru fiecare măsură nepopulară pe care o adoptați, să vă regândiți planul de acțiune, pentru a propune soluții anticriză reale și decente pentru români? Nu ar fi mai onest să nu vă mai ascundeți, de fiecare dată când aveți ședință de guvern, în spatele Elenei Udrea? Pentru că, în ciuda eforturilor dumneavoastră, românii vă văd, domnilor guvernanți. Și, după câte se observă, au început deja să vă taxeze politic pentru această lașitate.

    Viorel-Vasile Buda - declarație politică cu titlul Declarații ministeriale tipice anilor '50 și '80;

Domnul Viorel Vasile Buda:

"Declarații ministeriale tipice anilor '50 și '80"

S-a bătut mult moneda în ceea ce privește reforma clasei politice românești. S-a afirmat în ultimii ani, în special de către Președintele României și de către liderii PD-L, că alegerile în sistem uninominal vor conduce la o reformă a clasei politice românești, la creșterea credibilității politicienilor, a Parlamentului etc. Realitatea contrazice însă flagrant declarațiile pompoase anterioare, iar o contribuție esențială la actuala realitate o au tocmai cei care au propovăduit reforma clasei politice.

În campania electorală s-a văzut ce înseamnă politicianul de tip nou: cel care croșetează în direct în cadrul unei emisiuni televizate, care dă cu mopul sau cel care dă din coate pentru a-și face loc în față ca să apară în cadrele televizate la o ceremonie funerară.

Să admitem că în campanie faci tot posibilul pentru a obține voturi și din piatră seacă. Mai grav este însă faptul că odată ajuns la guvernare, pentru a ieși din anonimatul unei activități pentru care nu ai chemare și nici pricepere, încerci să captezi atenția mass-media prin idei și teme năstrușnice. Un exemplu de politician aflat într-o astfel de situație este doamna Monica Iacob Ridzi, numită ministru al tineretului și sportului, deși nu avea vocație pentru acest post. În trei luni de mandat, nimeni nu a mai auzit nimic despre ministrul Monica Iacob Ridzi. Nu este nimic rău dacă un demnitar preferă să lucreze sub protecția discreției. Dar în acest caz nu este vorba de discreție. Este vorba pur și simplu de inactivitate. Nimeni nu a auzit în trei luni de zile de elaborarea vreunui program pentru tineret, de vreo măsură care să scoată sportul românesc din alunecarea pe tobogan.

Și totuși, săptămâna trecută, doamna ministru Ridzi a ținut ca românii să afle că ea există. Iată ce a declarat zilele trecutei unei agenții de știri:

"Voi cere tuturor angajaților din cadrul MTS sa meargă pe stadion si sa practice sport, sa fim noi un exemplu pentru ceea ce înseamnă încurajarea sportului de masa. Trebuie sa dam un exemplu în acest sens si mă gândesc sa blocam lifturile din când în când, sa urcam cele opt etaje al ministerului pe jos, sa încercam sa ne mișcăm puțin mai mult, pentru ca munca la birou nu ne face bine".

Nu am auzit de mult o declarație mai penibilă venită din partea unui ministru. De fapt nu am auzit deloc. Dacă ne-am fi aflat în perioada anilor '50, atunci poate nu m-ar fi mirat o astfel de declarație. Da, atunci, erau la modă astfel de declarații, iar gazetele de perete din fabrici și instituții, cât și media oficială erau pline de relatări privind astfel de acțiuni "mobilizatoare". Dacă ne-am fi aflat în ultima parte a anilor '80, atunci cu siguranță n-aș fi avut ce să obiectez privind intenția de a bloca lifturile. Cu siguranță ar fi fost vorba de o măsură de economisire a energiei.

Dar suntem la 20 de ani de la căderea comunismului și nu credeam că în anul 2009 voi auzi astfel de declarații. Astfel de declarații nu fac decât să arunce în derizoriu clasa politică. Nu este corect ca toți politicienii să fie judecați după modul în care vorbesc și se comportă unii politicieni care se încadrează principiului "omul nepotrivit, la locul potrivit".

PS: Doamna ministru Ridzi susține că de rezultatele slabe ale sportului românesc nu sunt de vină nici MTS, nici Agenția pentru Sport, ci federațiile de specialitate. Deși nu sunt specialist în domeniu, îi atrag atenția doamnei ministru că rezultatele slabe se datorează în primul rând scăderii drastice a ariei de selecție la nivel de copii și juniori, a marginalizării sportului școlar și, nu în ultimul rând, a foartei slabe salarizări a tehnicienilor care se ocupă de sectoarele de copii și juniori. Și cred că, în aceste situații, unele responsabilități îi revin și ministrului de resort.

    Virgil Pop - declarație politică: Guvernul dă undă verde economiei gri și subterane;

Domnul Virgil Pop:

"Guvernul dă undă verde economiei gri și subterane"

Ani buni, până în primele luni anului 2005, România era caracterizată ca având un segment important al economiei care se derula în subteran. Economia "gri" era la ordinea zilei. Cauzele erau multiple. Lipsa unui cadru legislativ modern, perpetuată de-a lungul timpului, aplicarea defectuoasă a legilor existente și, nu în ultimul rând, neimplicarea autorităților din cauza protejării unor grupuri de interese oculte.

În foarte puține luni de la venirea la Putere, Guvernul Tăriceanu a reușit prin măsurile economice adoptate să reducă drastic economia subterană și toate aspectele negative ce decurgeau de aici. Mai mult, respectivele măsuri au permis crearea unui cadru propice pentru investitorii români și străini. Dar cum orice minune nu durează mult, măsurile guvernului liberal nu au fost continuate de către noul Cabinet, deși, declarativ, unul din partidele din coaliția aflată la guvernare se revendică a fi de centru-dreapta.

Ultimele măsuri luate de guvernul Boc riscă să arunce economia României într-un haos mai mare decât criza propriu-zisă. Mă voi referi doar la consecințele nefaste ale aberantei măsuri luate de guvern, și anume impozitarea forfetară a firmelor.

În primul rând, va reveni în forță economia gri și subterană. Conducerile firmelor, mai ales cele de anvergură mică și mijlocie, pentru a supraviețui, vor face tot posibilul pentru a evita sau minimaliza acest impozit forfetar și vor încuraja munca la negru, raportări fictive etc. În acest fel, sumele ce vor fi încasate la buget vor fi foarte mici, cu mult sub ce se preconizează.

În al doilea rând, se va înregistra pierderea a circa 200.000 de locuri de muncă. Nu o spun eu, o spun majoritatea analiștilor economici. Pierderea acestor locuri de muncă din cauza aplicării impozitului forfetar va avea, în afara consecințelor dramatice pentru viitorii șomeri și familiile lor, și consecințe negative în ceea ce privește încasările bugetare. 200.000 de locuri de muncă mai puțin înseamnă tot atâtea impozite și taxe mai puțin la bugetul de stat.

În al treilea rând, măsura introducerii impozitului forfetar va conduce la o inevitabilă creștere a prețurilor serviciilor, cu toate efectele negative în lanț care decurg de aici. Acest sistem implică taxarea în cascadă.

Un alt motiv pentru care nu este necesară introducerea acestui impozit este acela că pe lângă 400 sau 500 de impozite pe care le are România, avem deja cel mai mare număr de impozite din toate țările europene.

Nu în ultimul rând, tot acest tablou pe care vi l-am prezentat, și care este generat de total inabila măsură economică luată de guvern, va face ca interesul investitorilor străini pentru România să scadă dramatic. Iată cum ceea ce a construit în patru ani un guvern liberal, este demolat printr-o singură măsură de un guvern de stânga, dar ai cărui lideri, în campania electorală, i-au mințit pe români așa cum nu a mai făcut-o nimeni în 20 de ani.

Fac un apel la toți colegii din Parlament ca, măcar în ceasul al 12-lea, să respingă ceea ce a propus guvernul Boc - impozitarea forfetară. În caz contrar ne vom întoarce, din punct de vedere economic, cu mulți, foarte mulți ani înapoi.

    Neculai Rebenciuc - declarație politică: Educația: de la promisiune la amenințare sau 5 luni de guvernare = 5% disponibilizări - 50% majorări;

Domnul Neculai Rebenciuc:

Declarație politică: "Educația: de la promisiune la amenințare sau 5 luni de guvernare 5% disponibilizări-50% majorări"

În declarația mea politică de săptămâna trecută, referitoare tot la salariile profesorilor, îl parafrazam pe președintele Traian Băsescu, punând, îndreptățit, întrebarea: De ce nu se pot mări salariile profesorilor de acum și se pot mări în mai sau...mai târziu? Previzionasem corect amânarea, dar n-am avut viziunea dezastrului, al înghețului bocnă din învățământ, deși a venit primăvara, iar astă iarnă se accelerase până la refuz pe ideea dezghețului, al urcării salariilor profesorilor cu 50%, lucru ce a și fost legiferat, de altminteri.

Evident, nu s-a renunțat la ideea majorării salariale, dar ea se va efectua în 2010, deci la anul...și la mulți ani! În precedenta declarație politică am fost excesiv de optimist, pentru că m-am oprit la punctul zero, la ideea de stagnare a situației, de temporizare, fără ameliorări, neintuind că majorarea degresivă a salariilor, decisă prin Ordonanța 31, va primi drept replică, prin rectificarea regresivă a bugetului Ministerului Educației, diminuarea numărului cadrelor didactice, lucrurile intrând, cum a recunoscut și Mircea Geoană, într-o "fază contrară" față de promisiunile din campanie.

S-a trecut, după cum vedem, de la păcăleli, abrambureli, tergiversări la...amenințări: ori 20.000 de profesori pleacă acasă, ori se îngheață salariile. Grea opțiune, mai ales în condițiile în care există, totuși, bunăvoință și înțelegere, chiar mângâiat, patern(alist), pe creștet: dacă nu se poate alege una din cele două propuneri, se acordă dreptul la a treia variantă: un melanj între cele două! Iar acest lucru înseamnă curbă de sacrificiu. Ceea ce pentru dascăli este o obișnuință...istorică. Profesorii de istorie știu bine de ce. Criza din 1929-1933, care s-a sfârșit în spațiul nostru abia prin 1937, a făcut adevărate ravagii. Și atunci, ca și acum, Școala a fost prima sacrificată, iar acest sacrificiu a generat, în acel moment, o armată de analfabeți (peste 42% din totalul populației ce depășea vârsta de 7 ani) cu care România a trebuit să răspundă provocărilor cumplite din secolul trecut.

La finalul unui studiu privitor la "Criza din 1933 și Școala", istoricul Gheorghe Buzatu conchidea: "

    Mircea Grosaru - declarație politică intitulată Serviciile, industria, agricultura și viitorul românilor; nicicând și niciunde, Criza - fie ea "mică" ori "mare" - nu poate impune nimănui să adopte măsuri ori așa-zise programe de reformă la concurență cu Școala!".

Dar, astăzi, ceea ce nu înțeleg dascălii este formula antonimică: diminuări la învățământ/suplimentări la turism. Altfel zis, pe ce criterii se face solidarizarea în fața crizei? Cine știe, poate acum e la modă doar turismul! De educație cine are nevoie, cui folosește?

Astfel, după 5 luni de guvernare a Coaliției, profesorii au trecut de la extazul măririi legiferate a salariilor cu 50%, la agonia disponibilizărilor cu 5%, de la blocarea salariilor, la blocarea sistemului de învățământ.

     

Domnul Mircea Grosaru:

Declarație politică intitulată "Serviciile, industria, agricultura și viitorul românilor"

Institutul Național de Statistică, cu cifrele pe masă, a confirmat oficial ceea ce românii au început să simtă în portofel și la locul de muncă încă din toamna anului 2008, și anume că își face simțită prezența ceea ce cu toții o numim criză.

Ratele inflației au fost din ce în ce mai mici în ultimii cinci ani, însă în 2008 acestea au ajuns până la 7,9%, din cauza creșterii prețurilor alimentelor și ale serviciilor, ultimul trimestru fiind începutul declinului economiei autohtone.

Tot din date statistice am aflat că după o creștere economică de 9% în primele nouă luni, produsul intern brut din ultimul trimestru a crescut cu numai 2,9%, iar creșterea economică pe întreg anul 2008 s-a situat la 7,1%. Cea mai mare contribuție au avut-o serviciile, cu 2,6%, și construcțiile, cu 2,3%, însă construcțiile nu vor putea susține economia și anul acesta pentru că în ianuarie 2009 acestea au scăzut cu 64,9% față de decembrie 2008, din construcții provenind cea mai mare parte dintre șomerii care "au îngroșat" statisticile. Comparate cu datele din ianuarie 2008, se menține o creștere ușoară de 6%, mult redusă față de ritmurile de creștere de circa 30% din "vremurile bune", rata șomajului crescând repede, de la 3,9%, și ajungând la 5,3% luna trecută, numărul de salariați a scăzut lună de lună.

În luna decembrie 2008 exporturile au scăzut cu 15,6%, iar importurile cu 23,8%, potrivit aceleiași instituții de statistică, de unde aflăm și că actualmente în România sunt 4,74 milioane de salariați, cu circa 1 milion mai puțini decât în anul 2007. Managerii văd și ei un viitor sumbru, atât din cauza lipsei de finanțări, cât și a scăderii nivelului de trai atât de la noi, cât și în statele UE. Comenzile pentru companiile românești au scăzut simțitor și continuă să scadă, mai ales pentru industria prelucrătoare, reducându-se în prima lună din 2009 cu mai mult de o treime față de ianuarie 2008, cel mai lovit fiind sectorul metalurgic, unde numărul de comenzi a fost în ianuarie cu 75% mai mic. În tandem cu comenzile, și cifra de afaceri din industrie este în scădere cu 15,9% în ianuarie 2009, față de aceeași lună din 2008, și nici viitorul nu arată prea roz. Oamenii de afaceri chestionați de INS preconizează pentru următoarele luni scăderi în industria prelucrătoare, în construcții și comerț.

Cât despre agricultură...

O mare parte dintre managerii chestionați consideră că numărul de salariați va scădea, iar prețurile vor crește.

Este momentul potrivit ca noi, politicienii, să găsim soluții reale pentru criză, și nu doar pe hârtie.

În elaborarea declarației mele politice am folosit date obținute de la Institutul Național de Statistică, care nu fac decât să îmi întărească afirmațiile.

 
     

Domnul Mircia Giurgiu:

Declarație politică intitulată "Săptămâna patimilor la creștini ortodocși"

În perioada sărbătorilor pascale oamenii ar trebui să fie mai buni, să găsească liniștea necesară reculegerii, pentru a putea celebra Învierea Domnului Nostru Isus Hristos. Însă, săptămâna patimilor la români, dar nu numai, a căpătat noi contotații. În contextul crizei financiare mondiale, toată lumea se gândește mai mult la buzunar și la ce ar mai putea aduce ziua de mâine, decât la suflet.

Din nefericire, nimeni nu se gândește la izbăvirea sufletului: părinții ajung să își omoare copiii pentru că, din lipsa unui loc de muncă, nu mai au ce le pune pe masă; vecinii noștri din Moldova se luptă pentru putere - comunismul împotriva democrației - aruncă în direcția României, pentru a-și masca propria neputință, cuvinte grele, care ar putea isca un veritabil conflict diplomatic între două țări, altădată surori și chiar parte ale aceluiași stat.

O nouă revoluție ar trebui să fie una care să aducă liniștea atât de ncesară oamenilor, să fie o revoluție a credinței, nu a luptelor de stradă, care generează victime nu numai în rândul adulților, ci și chiar al copiilor.

Ei sunt cei pe care Isus i-a chemat la El. Ei reprezintă viitorul nostru, al tuturor. Lor trebuie să le dăm totul.

În aceste zile trebuie să ne aducem aminte de preceptele creștine și să ne întoarcem cu fața către Dumnezeu.

 
     

Domnul Mihai Cristian Adomniței:

"Mitropolia Moldovei și Bucovinei despre Codul penal și Codul civil"

În timpul alocat declarațiilor politice de astăzi vreau să vă expun un foarte important punct de vedere al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei în legătură cu noul Cod penal și noul Cod civil. În continuare, am să dau citire memoriului primit pe adresa Cabinetului parlamentar.

"Biserica Ortodoxă Română, ca instituție ce apără valorile morale în societate, nu este și nu poate fi niciodată de acord cu adoptarea unor acte normative care afectează demnitatea și identitatea omului, ca și creație a lui Dumnezeu.

În aceste vremuri tulburi, în care problemele sociale tot mai numeroase frământă întreaga societate, a considera că făcând parte din sfera normalului fapte precum prostituția și incestul, înseamnă a fi făcuți martori la degradarea demnității umane, trasându-se astfel coordonatele unei noi civilizații, în contrast evident cu modelul tradițional creștin.

Nu mă miră poziția acelor instituții ale statului român care consideră incestul ca fiind un caz de patologie socială, și nu o faptă penală, iar prostituția ca o faptă ce poate fi combătută doar prin sancțiuni de ordin administrativ.

Dacă luăm în considerare și faptul că o dată cu adoptarea noului Cod penal va fi adoptat și noul Cod civil, care prevede că divorțurile ar putea fi pronunțate mult mai ușor, iar logodnicii ar putea avea aceleași drepturi ca și persoanele căsătorite, putem afirma că preconizatele reglementări din noile coduri sunt un atac nu numai la valorile morale ale creștinismului, ci la valorile societății umane în ansamblul ei, care are la baza existenței sale instituția familiei." Memoriu semnat de Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, IPS Teofan.

Ce ar mai putea fi adăugat? Din păcate, instituțiile statului nu dau dovadă decât de dispreț față de valorile creștine și valorile morale, care ar trebui să fie la baza tuturor legilor statului.

 
     

Domnul Gabriel Plăiașu:

"Ilie Sârbu - această calamitate pentru agricultura din România"

În anul 2009, România are în fruntea agriculturii un om care a mai fost...

În anul 2009, România are în fruntea agriculturii un om care a negociat Capitolul "agricultură", necesar pentru ca țara noastră să devină membru UE.

În anul 2009, România are în fruntea agriculturii un om care a stat tot anul 2008 la televizor și a criticat politica agricolă practicată de vechea guvernare.

În anul 2009, România are în fruntea agriculturii un om care apare des la televizor, și, încordându-și mușchii, demite directorii "incompetenți'' și nu are soluții pentru acordarea ajutoarelor de stat, ignorând UE.

Ținând cont de cele de mai sus, ar trebui să spunem că peste România s-a prăvălit norocul atât de mult așteptat!

Din nefericire, însă, dorința de promovare mediatică a unor false imagini, dorința de formare politică a unui om fără resurse profesionale, creează o adevărată calamitate pentru agricultura din România. Vorbim aici, evident, despre domnul Ilie Sârbu.

Evident, ținând cont de cele prezentate mai sus, orice om de bun-simț se întreabă cum este posibil ca România să nu fie capabilă să promoveze în fruntea Ministerului Agriculturii pe cineva care să fie în stare măcar să continue ce au făcut cei care au condus instituția doar cu puțin timp înaintea lui.

Anume:

  1. În vara anului 2007, fermierii români au primit în timp util 5 000 000 lei/ ha. subvenție pentru cultura mare;
  2. În anul 2008, fermierul român a primit peste 99% din subvenția SAPS aferentă anului 2007;
  3. În anul 2009 sunt create premisele profesionale pentru ca subvenția SAPS aferentă anului 2008 să ajungă la timp la fermierul român.

Ce oferiți dumneavoastră, domnule ministru?

Vă spun eu... minciuni sfruntate!!!

Veniți și vorbiți despre subvenții de 15 000000lei / ha. la tv.

Vorbiți despre un buget important pentru agricultura din România, dar putem pierde și puținul oferit de bugetul ridicol, la proxima rectificare.

Într-un weekend de mare inspirație "managerială", v-ați apucat să vorbiți, nefundamentat, despre instituția Jandarmeria Silvică.

La final de martie v-ați continuat afirmarea în plan telegenic și ați anunțat românii că ați demis 60 de directori APIA, pe criterii profesionale, adică liderii unei instituții pe care ar fi trebuit să-i cultivați pentru profesionalismul lor.

La mijloc de aprilie dați buzna din nou la TV și anunțați că mai aveți de convins 15 directori APIA să demisioneze și, precum "Rambo", nu veți ceda ușor și îi veți decapita!

Domnule ministru Ilie Sârbu,

Față de penibilul în care ați adus o instituție de care românii își leagă speranțele, nu mai aveți decât următoarele soluții:

Încetați cu minciunile penibile că veți da bani pentru îngrășăminte agricultorilor români!

Încetați cu minciunile că România stă prost în ceea ce privește absorbția subvenției directe la hectar!

Încetați cu minciunile, amestecând rolul APDRP și APIA pe pământul României în ceea ce privește absorbția de fonduri europene!

Încetați să le mai dați speranțe agricultorilor din România și nu-i mai sfidați!

Încetați să vă mai ignorați colegii de partid care vă sugerează să vă retrageți către cugetare și lăsați altora implicarea!

Partidul Național Liberal, care dă dovadă de respect față de români, curând, vă va oferi ocazia unei retrageri televizate - așa cum vă place - din scena agriculturii.

Vom prezenta o moțiune simplă pe agricultură.

Este șansa pe care ar fi păcat să o ratați. Ea se numește demisia din calitatea de ministru, și credeți-mă pe cuvânt, că nu aveți nevoie de notificare la Bruxelles.

 
     

Domnul Florin Țurcanu:

"Vot de blam pentru PD-L!"

Nemulțumirea față de jumătatea potocalie a guvernării nu vine doar din partea liberalilor, ci chiar și a celor de la PSD, care asistă neputincioși la o manifestare de forță a domnului Băsescu și a acoliților săi!

În condițiile de față nu mai putem vorbi despre Guvern și Președinție, ci despre un partid politic care încearcă să conducă despotic o țară aflată în pragul falimentului economico-social.

Încercăm, în condițiile de față, să percepem informațiile în așa fel încât să reușim să pătrundem în complexitatea lor. Să vedem care este rostul impozitului forfetar aplicat întreprinderilor mici și mijlocii, care este rolul rectificărilor bugetare negative la diferite ministere, precum cel al agriculturii și al învățământului! Impozitul forfetar este necesar, spun guvernanții, pentru a pune capăt evaziunii fiscale! Dar scăderea bugetului la Ministerul Învățământului pentru ce a fost necesară?! Dar cea de la Ministerul Agriculturii?!

Din partea guvernanților PD-L explicația este relativ simplă: FMI a pus condiții extrem de grele pentru a ne putea acorda împrumutul "absolut necesar"! Și de aceea ei au considerat că normal ar fi să lovească acolo unde stăm cel mai prost: în întreprinderile mici și mijlocii, pentru a le opri dezvoltarea, în agricultură, pentru a favoriza importurile la produsele agricole, și în învățământ. Explicațiile fără sens ale guvernanților nu fac altceva decât să adâncească prăpastia spre care România este în cădere liberă.

O situație care nu va putea fi reglementată prea curând, pentru că soluții în acest sens nu sunt și nici nu sunt doritori prea mulți să le găsească, cel puțin în rândul celor aflați acum la guvernare!

 
     

Domnul Florin Iordache:

"Starea drumurilor - prioritate națională"

În campania electorală, fie că a fost cea locală sau națională, candidații au promis ca prioritate imediată refacerea drumurilor și a căilor de acces în localități.

Din păcate, campaniile trec, la fel și promisiunile, și constatăm cu toții că starea drumurilor se degradează pe zi ce trece. Pe orice investitor când vine într-o localitate îl interesează libertate de mișcare și o posibilitate de acces cât mai facilă.

Starea drumurilor din județul Olt este foarte proastă și din păcate sumele alocate de Guvern în acest an sunt foarte mici. Șomajul a început să fie îngrijorător de mare și în Olt și cred că singura alternativă pentru atragerea investitorilor români sau străini o constituie o infrastructură corespunzătoare.

Cred că programele naționale de cofinanțare cu fonduri de la UE ar reprezenta o soluție pentru îmbunătățirea și modernizarea infrastructurii și implicit pentru diminuarea șomajului în zonă.

 
     

Domnul Dumitru Pardău:

"Paștele în Bucovina"

În perioada 10 - 23 aprilie se desfășoară în județul Suceava o acțiune numită "Paștele în Bucovina".

Este o suită de acțiuni care conține cinci părți distincte: "Drumul ouălor încondeiate", "Spovedește-te în Bucovina!", "Veniți de luați lumină în Bucovina", "Săptămâna luminată în Bucovina" și "Plantează copacul tău în Bucovina".

Această acțiune este un efort comun al Ministerului Turismului, Consiliului județean Suceava, Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților și a primăriilor și consiliilor locale din județ împreună cu locuitorii tuturor acestor orașe, comune și sate.

Bucovina își deschide larg porțile și sufletul pentru a primi orice doritor flămând de tradiții bogate și bine păstrate, frumuseți ale naturii și liniște spirituală.

Se organizează vizite la minunatele mănăstiri din Bucovina, expoziții de pictură, icoane, meșteșuguri populare, lansări de carte, concerte de muzică sacră, expoziții gastronomice. Este minunat faptul ca cetățenii localităților participă cu mic - cu mare la această sărbătoare îmbrăcați în strai popular, făcând demonstrații turiștilor despre arta tradițională specifică Săptămânii Luminate.

Este adevărat că scopul acțiunii "Paștele în Bucovina" a fost popularizarea zonei, atragerea turiștilor, dar am constatat cu bucurie că un alt efect a fost renașterea tradițiilor atât de frumoase, dar care riscă să fie uitate. Ce a fost și este cu adevărat impresionant, este plăcerea cu care locuitorii zonei participă la aceste evenimente, cum se poate citi pe chipurile lor mândria de a fi bucovineni, de a fi parte dintr-un eveniment atât de special.

S-au realizat programe turistice specifice pentru elevi, pentru familii, pentru grupuri numeroase de turiști români și străini. La ora actuală, în Bucovina, se pot petrece două săptămâni de vis, în fiecare zi turiștii beneficiind de programe variate în locații diferite.

Salut această idee minunată și felul în care a fost pusă în practică, și sper că "Paștele în Bucovina" va deveni o tradiție el însuși, pentru că avem nevoie cu toții de un imbold pentru a redeveni mândri de originea și tradiția noastră.

 
     

Domnul George Ionescu:

"Banca Națională a României - 129 ani de existență"

O bancă națională se înalță acolo unde se întâlnesc economicul, politicul și socialul, cultura și mentalitatea colectivă, interesul general și cel particular, demnitatea națională și deschiderea internațională. Istoria BNR se confundă cu destinul național.

Constituirea statului național român și opțiunea hotărâtă pentru modernizare din timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, continuată și în vremea lui Carol I, au reprezentat cadrul favorabil pentru mai multe decizii și măsuri având conținut monetar și de organizare a creditului, care au introdus ordinea necesară construirii stabilității economice și au răspuns nevoilor de creditare resimțite atât la nivel particular, cât și de către guvern.

Ideea înființării unei bănci de credit și de emisiune a preocupat, încă de la 1848, diferite cercuri ale societății românești, dar în atenția factorilor politici a intrat mai ales după 1859. După această dată, se înmulțesc demersurile în favoarea unei astfel de inițiative, deși eșecurile nu au lipsit.

Unul din cei mai entuziaști și consecvenți promotori ai întemeierii unui așezământ de credit național a fost I. C. Brătianu, care, în Adunarea Electivă a Țării Românești (1859), declara cu convingere: "Nu vom putea face nici un pas înainte, ne trebuie bănci, până nu vom constitui aceste bănci, nu putem zice că trăim".

La 27 februarie 1880, președintele Consiliului de Miniștri, I. C. Brătianu, a depus în Parlament proiectul Legii constitutive a Băncii Naționale a României. Formula supusă dezbaterii Parlamentului de către guvern se baza pe întâlnirea capitalurilor particulare cu încrederea inspirată de stat. Banca Națională a României era o societate anonimă cu un capital social românesc de 30.000.000 lei (24.000 acțiuni) și avea privilegiul exclusiv de a emite bilete de bancă la purtător. Statul deținea o treime din acțiuni, iar restul de două treimi aparțineau particularilor. În schimbul concesionării privilegiului de emisiune de către stat pentru o perioadă de 20 de ani, Banca își asuma mai multe obligații: retragerea din circulație, în cel mult patru ani, a biletelor ipotecare; înființarea de sucursale și agenții în principalele orașe și, în special, în fiecare reședință de județ etc.

În cele 9 capitole și 105 articole ale Statutelor BNR publicate în Monitorul Oficial din 1880 erau reglementate cu strictețe operațiunile pe care le putea întreprinde noua bancă. Pentru a limita puterea de decizie a marilor acționari, în primul rând, a statului, la Adunarea Generală participau acționarii care dețineau un număr minim de patru acțiuni, ceea ce conferea dreptul la un vot. Indiferent de numărul acțiunilor, nimeni nu avea dreptul la mai mult de zece voturi personal și zece voturi ca mandatar.

Prima Adunare Generală a Acționarilor BNR a avut loc între 15 și 17 iulie 1880, prilej cu care a fost instalat primul guvernator, Ion I. Câmpineanu, și au fost aleși primii directori (Theodor Ștefănescu, Theodor Mehedințeanu, Emil Costinescu și Dinu Bilcescu) și primii cenzori (Ștefan Ioanid, Menelas Ghermani, Em. Hillel Manoah și Constantin Angelescu).

În același an fost puse în circulație primele bancnote ale BNR. Acestea erau vechile bilete ipotecare, emise în baza legii din iunie 1877. Ele au fost transformate în bancnote, prin aplicarea unui supratipar, în culoare galbenă sau neagră, care conținea titulatura băncii (Banca Națională a României), data (9 septembrie 1880), semnătura guvernatorului (I. I. Câmpineanu), a casierului (D. Bilcescu) și a cenzorului (S. Ioanide).

Din acest moment, BNR își asumase provocarea reprezentată de implicarea în modernizarea societății românești, iar civilizația bancară românească era în măsură să facă pasul decisiv de la stadiul timpuriu la organizarea temeinică a sistemului de credit.

 
     

Domnul Gheorghe Ciobanu:

"Atacarea impozitului forfetar, dovada neînțelegerii mecanismelor economice"

Probabil că ați auzit și dumneavoastră care este noul nod gordian al economiei românești, așa cum înțeleg că îl numească colegii liberali, dar și unii colegi social-democrați. Este vorba de impozitul forfetar creat de domnul Gheorghe Pogea, ministru al finanțelor. Voci sentențioase de aici din sală, dar și din media spun cât de rău este un asemenea impozit forfetar și cum vom distruge economia țării. Permiteți-mi să le spun că se înșeală. Mai mult, permiteți-mi să le spun că o asemenea măsură va ajuta economia.

Înainte de a-mi începe pledoaria, vă voi oferi câteva informații suplimentare pentru a contura portretul economic. După datele de la Registrul Comerțului, sunt peste 900.000 de firme în România și mai bine de jumătate din ele nu-și depun la timp bilanțurile contabile. Din aceste aproape 1 milion de firme, mai mult de 70% se află, conform propriilor declarații, pe minus sau pe zero. Din aproape 1 milion de firme, 25.000 acoperă colectările către bugetul de stat aproape de 98%, iar 2000 de firme mari acoperă 85% din aceste taxe și impozite. O asemenea stare de fapt nu este cauzată de criza economică, ci de o realitate perenă a economiei noastre, prezentă chiar în perioade de bunăstare, ca 2007 și 2008.

Se pune problema cui folosesc aceste firme și dacă nu cumva ele sufocă economia. Așa cum văd eu lucrurile, scopul unei firme, și am avut și eu asemenea firme, este de a face profit și de a se dezvolta. Până la urmă, nu putem presupune că avem de-a face cu masochismul financiar a milioane de oameni care au părți sociale la astfel de SRL-uri. Dacă aceste firme nu aduc beneficii patronilor, de ce aceștia nu le falimentează, nu le închid? Nu-i costă nimic! Până la urmă, nu putem fi toți ca Donald Trump, și cu spirit antreprenorial, dar și cu reușite deosebite.

Motivația reală este dată de scopul secundar pe care îl joacă aceste firme în viața patronilor. Este modalitatea cea mai eficientă de a transforma aproape o cincime din veniturile tale în profit. Mecanismul este simplu: aceste firme cer returnări de TVA anul următor sau pur și simplu evazionează, declarând alte venituri și cheltuieli față de cele reale. În cazul returnărilor de TVA, s-a luat o măsură minimală, legată de achiziționarea de mașini pe firmă, care sunt conduse de patroni. Nu sunt convins că este suficientă, dar este un pas înainte. În cazul firmelor care nu vor să plătească niciun fel de impozit, lucrurile sunt mai dificile din punct de vedere fiscal. Practica este simplă, scade numărul cheltuielilor pe firmă, crește numărul investițiilor în bunuri nenecesare, iar la sfârșit de an sunt pe minus, deci nu plătesc impozit.

Pe lângă colectarea redusă a unor taxe și impozite la buget, lucru neinteresant pentru jurnaliști, efectul pervers al acestei practici este tot în economia reală. Și de aceea cred că mulți dintre cei care dețin firme mă vor susține în afirmația mea. Încercând să facă totul corect, aceștia se vor lovi de concurența neloială a unor astfel de firme, care caută un profit mai mic, impun, deci, prețuri mai mici, știind că oricum nu vor trebui să plătească vreodată impozit. Această concurență neloială îl forțează și pe cel care este cinstit să treacă în tabăra cealaltă, ca să supraviețuiască economic.

Impozitul forfetar, și îmi pare rău că Ministerul Finanțelor nu a impus o taxare mai mare a firmelor cu venituri foarte mari, are scopul de a limita tocmai aceste practici evazioniste. Plătind o taxă mică, totuși, lucrurile se pot rezolva. Dacă nu-i convine taxa, atunci să facă tot posibilul să treacă pe plus și să plătească impozitul pe profit. Există un anumit tip de decență în alegere: ori plătești paușal, ori plătești impozit pe profit. În momentul în care mulți vor face pasul spre profit, putem vorbi chiar de o scădere a acestuia. Lucru care, în esență, este corect și liberal. Așa că, în locul domnului Orban care încurajează răzmerițe pe la Craiova, aș veni și aș susține o asemenea taxă care să curețe economia, să o încurajeze să meargă spre concurență corectă, loială.

O altă mare problemă pe care o observ și care poate reprezenta o critică mai aproape de adevărul economic ține de ANAF și Curtea de Conturi. Realitatea este că inspectorii Fiscului sau ai Curții de Conturi nu-și fac treaba cum trebuie și de aceea nu putem în acest moment, să-i găsim pe evazioniști. ANAF-ul și Curtea de Conturi se pot bloca din oricare dintre următoarele trei motive. Fie pentru că nu sunt suficient de bine pregătiți angajații de acolo, caz în care avem o problemă majoră, la nivel de instrucție. Fie pentru că au salarii de mizerie și atunci devin coruptibili, mai aderenți la micile șpăgi, problemă curentă a noastră. Fie pentru că sunt prea puțini pentru un volum atât de mare de muncă și atunci ar mai trebui angajați oameni, dar bugetul nu permite. Pot fi chiar toate trei la un loc drept cauze pentru această evaziune.

Vă adresez îndemnul, și dumneavoastră, dar și media, de a ne îndrepta mai mult atenția spre Fisc și Curtea de Conturi decât spre poziționările unor oameni politici avizi de voturi.

În final, vă aduc aminte care era principiul de bază al dreptului roman când venea vorba de comerț, în sens lărgit, economie, făcut în pierdere. Exista un fel de reglementare în care cel care făcea afaceri în pierdere, devenind astfel un "păgubos", era pus sub interdicția de a mai desfășura acea activitate comercială, pentru a nu mai reprezenta un pericol pentru familia și moștenitorii săi. Era un fel de piedică pusă prostiei generalizate. Veți înțelege, deci, de ce prefer o economie mai restrânsă numeric, mai liberală și mai solid așezată pe principii ca profit și dezvoltare.

 
     

Domnul Titi Holban:

La sfârșitul anului 2008, prin OUG 192/25 noiembrie 2008 privind aprobarea unor măsuri de relaxare fiscală în vederea creșterii economice și a locurilor de muncă, Guvernul Tăriceanu a stabilit, începând cu data de 1 ianuarie 2009, valoarea punctului de pensie la 763,7 lei. Se respecta, astfel, atât o prevedere din lege cât și din pactul cu partenerii sociali privind stabilirea punctului de pensie pentru anul 2009 la 45% din salariul mediu prognozat.

În decembrie 2008, prin OUG 226/2008, Guvernul Boc a abrogat această ordonanță și a stabilit punctul de pensie la o valoare mult mai mică, de 697,5 lei. Legea bugetului asigurărilor sociale pe anul 2009 prevede că valoarea punctului de pensie în perioada 1 aprilie - 1 octombrie va fi de 712 lei, după 1 octombrie urmând ca aceasta să crească la 738 de lei, ceea ce reprezintă 43,2% din salariul mediu prognozat. În anul 2009 pensiile vor crește cu 5% în două trepte, cu 3% în luna aprilie și 2% în luna octombrie. Numai că, raportat la 12 luni, această creștere este de doar 2,75%, cu mult sub nivelul inflației de 5% stabilite pentru 2009.

Săptămâna trecuta, OUG nr. 226/2008 prin care Guvernul Boc a abrogat punctul de pensie stabilit, potrivit legii, la 45% din salariul mediu prognozat, a venit pentru dezbatere la Camera Deputaților. Astfel, împreună cu colegii mei, deputații PNL din Comisia de buget, finanțe, bănci și Comisia de muncă și protecție socială am formulat un amendament la acestă ordonanță, amendament prin care PNL forțează Guvernul să respecte legea, astfel încât în anul 2009 punctul de pensie să reprezinte 45% din salariul mediu prognozat, demersul nostru fiind și un act moral față de pensionari.

Practic, ceea ce Guvernul Tăriceanu a stabilit în noiembrie, cu aplicare de la 1 ianuarie, Guvernul Boc nu reușește să stabilească nici măcar în trepte, anulând astfel întregul efort bugetar făcut în ultimii patru ani pentru o oferi pensionarilor un trai decent.

În termeni reali, din păcate, pensionarii vor primi mai puțin bani în 2009.

 
     

Domnul Mihai Cristian Apostolache:

Intervenția mea de astăzi se dorește a fi un îndemn pentru susținerea continuării lucrărilor de restaurare la Biserica Sf. Gheorghe Puchenii Mari, județul Prahova.

Încă din mandatul trecut am adus în atenția autorităților centrale situația acestui lăcaș de cult, pictat în parte de Nicolae Grigorescu. Biserica Sf. Gheorghe din localitatea Puchenii Mari a fost ctitorită în anul 1861, reprezentând astăzi un important monument istoric al județului Prahova. În urma demersurilor mele, lucrările de consolidare și restaurare au început, un sprijin important în această direcție venind din partea Ministerului Culturii și Cultelor. Dar cum un lucru început trebuie și finalizat, am reușit ca și în acest an să cuprind în buget suma de 100.000 lei pentru continuarea lucrărilor de restaurare, suma care este însă insuficientă pentru încheierea cu succes a procesului de consolidare și restaurare. De aceea, solicit Ministerului Culturii și Cultelor suplimentarea sumelor pentru acest lăcaș de cult, astfel încât, în cel mult un an de zile, lucrările să poată fi încheiate și să putem beneficia de opera rezultată.

Fiind în Săptămâna Mare, vă invit și pe dumneavoastră să treceți pragul acestei biserici aflată pe DN1 București-Ploiești și, dacă simțiți imboldul de a ajuta această biserică, ajutați-o.

În final, permiteți-mi să vă urez un Paște liniștit alături de familiile dumneavoastră, iar lumina sfântă să vă umple sufletele de bucurie.

 
     

Domnul Mircea Dușa:

"Descentralizare... ?"

Toate guvernele din 1990 încoace vorbesc de descentralizare, de creșterea autonomiei autorităților locale.

Practic nu s-a întâmplat nimic, au fost adoptate câteva legi, dar care nu conferă o autentică autonomie în ceea ce privește gestionarea activității economice și sociale din municipii, orașe și comune. Câțiva pași au fost făcuți în perioada 2000-2004, când au fost descentralizate activități din domeniul învățământului, evidența populației și pașapoarte, dar fără alocarea resurselor financiare necesare, creând probleme deosebite în funcționarea acestor servicii.

Există o contradicție între centru și teritoriu, ministerele cedează greu unele atribuții, iar administrațiile locale militează pentru creșterea competențelor în gestionarea problemelor din teritoriu.

Eu sunt un susținător al descentralizării, de altfel am avut mai multe inițiative în acest sens, care nu au fost înțelese de-a lungul timpului.

Descentralizarea este o problemă complexă, cu foarte multe conexiuni, de aceea trebuie să se facă cu multă atenție, pentru a nu crea probleme în funcționarea sistemelor.

Sper ca actualul Guvern să reușească să propună pachetul de legi care reglementează modul de descentralizare și în cursul acestui an să reușim o descentralizare reală.

Spuneam că descentralizarea trebuie să se facă cu mare atenție și mai ales în unele județe și la unele ministere. Aș da un singur exemplu: trecerea instituțiilor de cultură de la minister la autoritățile locale ar lăsa românii din județul Harghita fără nicio instituție culturală.

De aceea vor trebui elaborate criterii și obiective clare de descentralizare, iar unele instituții trebuie să rămână de interes național, în anumite zone ale țării.

 
     

Domnul Radu Bogdan Țîmpău:

"Nu este prea târziu pentru demisia doamnei Andronescu!"

În momentul preluării Ministerului Educației, doamna ministru Andronescu a creat aparența unei verticalități politice declarând că dacă nu va obține 6% din p.i.b. pentru bugetul învățământului, nu va ezita să demisioneze.

Iată că acum, doamna ministru se vede pusă în fața unei adevărate decimări a domeniului pe care îl gestionează: reducerea a 20.000 de posturi din învățământ sau înghețarea salariilor, precum și reducerea bugetului din educație cu 676 milioane lei, prin rectificare bugetară. Contează mult mai puțin dacă doamna ministru este victima războiului intern din coaliție care se traduce acum prin masive tăieri de bugete de la ministerele deținute de către PSD și alocări către ministerele PD-L. Am putea spune că nu contează deloc pentru miile de elevi și părinți care sunt victime colaterale - deși cele mai importante - ale vendetei politice.

Ceea ce este cu adevărat important este faptul că doamna ministru Andronescu nu este capabilă să își țină promisiunile enunțate în campania electorală. Deja nimeni nu mai are pretenția de mărire cu 50% a salariilor profesorilor, pentru că toate eforturile corpului profesoral și ale sindicatelor din învățământ sunt concentrate acum pe menținerea locurilor de muncă.

Doamna Andronescu va trebui să răspundă multor întrebări legate de buna gestionare a domeniului. Iar temerea noastră este că nu deține niciun răspuns viabil sau mulțumitor pentru oamenii din sistem.

De aceea, reamintesc faptul că există un precedent: domnul ministru Miclea. Este o cale care poate fi urmată și de către doamna ministru, îndeplinind astfel singura promisiune din campanie pe care o mai poate respecta: demisia de onoare.

 
     

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

«De la "Podul de flori" la "amestec în treburile interne"»

Ne confruntăm, în acest moment, cu o retorică destul de agresivă din partea autorităților de la Chișinău, cu atitudini brutale la nivel diplomatic, toate acestea neavând nici un fel de justificare.

Nu este pentru prima oară când Chișinăul acuză România de amestec în treburile interne. S-a întâmplat acest lucru și în 2007, după aderarea României la UE, când s-a vorbit despre "exagerarea numărului cererilor de acordare a cetățeniei române depuse de moldoveni" și de "interesul" României de a gestiona un viitor Centru european de vize.

Relațiile s-au tensionat ulterior, spre sfârșitul anului fiind expulzați doi diplomați români de la Ambasada din Chișinău, pentru așa-zise activități incompatibile cu statutul de diplomat.

Anul trecut, în noiembrie, ambasadorului român la Chișinău i s-a înmânat un document prin care Bucureștiului i se cerea să nu mai facă "declarații provocatoare" la adresa statalității, suveranității și integrității teritoriale Moldovei.

Acestea sunt doar câteva momente care relevă deteriorarea relațiilor dintre România și Moldova. Istoria comună a celor două țări a devenit, în timp, o istorie paralelă...

Dacă în 1990, România și Moldova se redescopereau, cetățenii din cele două state se bucurau de proiecte gen "Podul de flori" și exista un optimism privind viitorul relației dintre București și Chișinău, astăzi România este acuzată că a orchestrat protestele care au avut loc săptămâna trecută la Chișinău. Mai mult decât atât, ambasadorul României la Chișinău, Filip Teodorescu, a fost expulzat din Republica Moldova, fiind declarat persona nongrata de regimul Voronin. Trei jurnaliști români care își făceau meseria, încercând să filmeze revolta de la Chișinău, au fost expulzați la rândul lor. Cetățenii români nu mai pot călători în Republica Moldova fără vize.

România, stat membru al Uniunii Europene și al Alianței Nord-Atlantice, a suferit o ofensă fără precedent în istoria acestor organizații. Un ambasador al unei țări nu este expulzat dintr-o altă țară decât dacă cele două state se află în stare de război! Acuzații de o gravitate extremă, cum ar fi o tentativă de lovitură de stat împotriva unei țări vecine, nu se fac în lumea civilizată decât pe baza unor dovezi incontestabile, dovezi pe care regimul Voronin nu le deține, pentru că aceste dovezi nu există, pentru că acuzațiile sunt aberante.

România a susținut și susține în continuare Republica Moldova pentru a primi un statut privilegiat în raportul cu Uniunea Europeană. România a încurajat constant Republica Moldova să respecte statul de drept, să respecte drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor.

Am susținut flexibilizarea liberei circulații, micul trafic în zona de frontieră și facilități de acest ordin, pe care am reușit să le acordăm cetățenilor moldoveni.

Dacă la Chișinău, în timpul protestelor, tinerii au strigat slogane proromânești, motivul este unul simplu: tinerii din Moldova au alte idealuri, au aspirații europeniste. Își doresc o viață mai bună, își doresc un trai decent și libertate de exprimare. În plus, legăturile profunde dintre românii de pe ambele maluri ale Prutului depășesc barierele impuse de un regim politic vremelnic.

În aceste dispute cu Republica Moldova, România se comportă ca un stat membru al Uniunii Europene și al NATO. România nu dorește ca Republica Moldova să rămână izolată în plan european și cred că nici măcar președintele Voronin nu are acest interes.

Așadar, vom cultiva dialogul și vom susține dezvoltarea relațiilor economice și culturale, vom sprijini relațiile dintre comunitățile locale, vom acorda în continuare burse tinerilor care doresc să studieze în România.

România reprezintă un centru de stabilitate în această zonă și va sprijini în continuare Republica Moldova în procesul de apropiere de structurile europene.

 
     

Domnul Gigel-Sorinel Știrbu:

"Turismul ecumenic în România - față cu dezinteresul guvernamental"

Turismul ecumenic a fost identificat încă de la începutul anului drept o prioritate a actualului guvern prin nou-creatul Minister al Turismului. O inițiativă lăudabilă, apreciată atât de către reprezentanții bisericii, cât și de operatorii de turism din România. Ne putem aștepta ca pe fondul recesiunii economice, turiștii europeni să aibă tendința să renunțe la vacanțele exotice pentru destinații mai apropiate. Aceasta este șansa României de a atrage vizitatori.

Potențialul turistic al României poate fi valorificat foarte bine prin promovarea obiectivelor cultural-religioase. Circuitele religioase au variante diferite de configurare. Se pot viza doar bisericile de lemn din țară, sau doar bisericile având un anumit stil arhitectural. Mănăstirile pot constitui, de asemenea, un circuit distinct. Altfel spus, se pot stabili trasee tematice, care să vizeze un singur tip de obiective sau acestea pot fi intercalate pentru a realiza un circuit cât mai atractiv.

Pentru dezvoltarea acestei forme de turism, se impune însă promovarea ofertelor turistice bazate pe astfel de obiective, prin intermediul agențiilor de turism locale și pe baza unor parteneriate cu agenții din țară și din străinătate. În plus, pentru valorificarea corespunzătoare a obiectivelor vizate, este necesară restaurarea sau conservarea acestora.

La acestea se adaugă amenajarea în scopuri turistice a căilor de acces și a împrejurimilor, precum și demararea unor campanii publice de promovare externă a ofertei românești privind turismului ecumenic.

Acestea sunt doar câteva din măsurile pe care ne așteptam ca Ministerul Turismului să le promoveze în cadrul unui program mai mult sau mai puțin amplu de promovare a turismului religios.

Din păcate însă, în afara câtorva reclame televizate care încurajau petrecerea sărbătorilor de Paște la mănăstirile din Bucovina, nu a fost luată nicio măsură concretă. Proiectul doamnei ministru Elena Udrea de promovare a acestui sector turistic a rămas la stadiul de declarație, așa cum au fost toate inițiativele lansate până acum cu mare pompă în mass-media. Doamna Udrea ar trebui să știe că în viața reală contează mai puțin declarațiile de intenție și mult mai mult realizările concrete.

 
     

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

"Impozitul forfetar este un impozit minim obligatoriu"

Guvernul FSN (PSD + PDL) este disperat că economia merge din ce în ce mai prost, nu știe încotro să o mai apuce, ce să facă pentru a opri deteriorarea vieții de zi cu zi a românilor.

Este bine cunoscut faptul că Acordul cu FMI a fost încercarea ultimă a Guvernului de a-și ascunde incompetența și mai ales să aibă pe cine să dea vina pentru fiecare prostie pe care o anunță și pentru fiecare năzbâtie pe care o transmite în mod public.

Ce să mai vorbim de o rectificare bugetară la nici două luni de la adoptarea Legii bugetului de către Parlament în fuga calului, pentru că țara avea nevoie de buget. Se vede că bugetul este o ironie a sorții pentru acești ageamii în ale conducerii țării.

Ultima aberație este pretinsul impozit forfetar aplicat la toate întreprinderile care nu realizează profit și care, pentru că se chinuiesc să facă ceva, trebuie să plătească și când nu produc valoare adăugată impozabilă.

Am ascultat mai mulți pretinși analiști, care poartă haine politice ascunse, susținând că în perioada asta ar trebui să se aplice asemenea măsuri de fiscalizare excesivă fără nicio argumentare economică.

Câteva lucruri sunt foarte clare:

  • în perioade de recesiune economică, singura politică rațională este reducerea fiscalității în scopul creșterii gradului de competitivitate, a îmbunătățirii fluxurilor financiare, a preluării unei părți însemnate a economiei negre în sfera fiscalizării;
  • orice măsură de sporire a gradului de fiscalitate are exact efect invers, adică mărirea evaziunii fiscale și ocolirea plății obligațiilor fiscale;
  • nicio firmă nu își poate planifica numai profituri, unele înregistrând în primii ani pierderi planificate, până la pornirea cu toate motoarele a investițiilor;
  • microîntreprinderile erau oricum impozitate cu 3% pe cifra de afaceri, iar celelalte societăți cu 16% impozit pe profit, dar se pare că se dorește o plată mai mare și de aceea s-a aprobat o grilă care obligă și pe cel care plătește odată să mai plătească ceva în plus, pentru că bugetul este gol din cauza prostiei guvernanților.

Legislația adoptată de guvern este incoerentă cu restul legislației existente și introduce ceea ce nici comuniștii nu au făcut: impozitarea activității soldate cu rezultate negative. Comunismul impunea profituri planificate dar, când nu se realizau, nu impozitau pierderea.

În condițiile crizei accentuate de incompetența guvernanților sunt multe firme care încearcă să supraviețuiască și să rămână pe piață cu riscuri mari, cu împrumuturi pentru acoperirea pierderilor, cu credința că dacă vor rezista, este posibil să își revină și să nu intre în insolvență.

Din păcate, Guvernul nu dă voie micilor întreprinzători să mai trăiască și le ia și ultimii bănuți din familie, împrumutați de la prieteni, rude sau de unde mai pot face rost, fiindcă, în ciuda demagogiei statale, băncile preferă să nu crediteze economia.

Guvernul FSN introduce, de fapt, un impozit minim obligatoriu prin care să se ia și pielea de pe contribuabilul cinstit, corect și care creează locuri de muncă, produce alte impozite și taxe pentru bugetele țării.

În consecință, cred că toți cei circa 500.000 de întreprinzători care nu reușesc să obțină profiturile planificate de Guvernul Băsescu-Geoană trebuie să intre în grevă fiscală, să protesteze public și să își continue activitatea în baza unei legislații normale care există.

De asemenea, la dezbaterea în Parlament a Ordonanței guvernamentale PNL trebuie să convingă și parlamentarii puterii să voteze împotriva unei asemenea aberații economico-fiscale, să apeleze la toate formele democratice, inclusiv depunerea unei moțiuni de cenzură prin care să se sancționeze prostia și incompetența acestui Guvern cu apucături hoțești.

 
     

Domnul Ioan Stan:

Toată lumea știe că "obrazul subțire cu cheltuială se ține". Nu ca să vă reamintesc proverbul mi-am propus această intervenție, ci pentru că mi-a trecut prin cap că s-ar putea să nu fiți la curent cu ce poate face cineva pentru păstrarea subțirimii obrazului.

Chit că orașul meu de baștină este omis, cu bună știință sau aiurea, din mediatizatele planuri de promovare a frumuseților sucevene, rebotezate cu obstinație drept "bucovinene" de actuala conducere a județului, tot nu m-ar răbda inima să nu mă fălesc dinaintea domniilor voastre cu ce se va întâmpla pe meleagurile noastre de Sfintele Sărbători.

Așa că nu vă strică să știți că în municipiul Suceava (deocamdată nu i s-a schimbat numele în Bucovineava) va fi amplasat un ou.

"Iacă poznă", ar putea exclama un coborâtor al lui Creangă și ce-i cu asta?

Păi, este, doamnelor și domnilor, că nu e un ou ca toate ouăle, ci unul ouat, pardon de expresie, taman la Buzău, înalt de 8 și gros de mai bine de 5 metri, uite așa, să moară de invidie și mama avicolelor de pretutindeni!

Cât costă "specialitatea" aceasta ca și transportul ei în condiții de siguranță de la Buzău la Suceava, Dumnezeu bunul și drăguțul știe, dar ce mai contează câtă vreme face bine la subțirimea obrazului.

Odată "cuibărit" oul în buricul târgului, el va fi zugrăvit cu imagini și modele acceptate și chiar binecuvântate, la cererea primilor gospodari județeni, de înalte fețe bisericești aflate și ele pentru prima dată la o așa slujbă.

Și pentru că această sublimă inițiativă să nu rămână singulară, vin tare din urmă edilii șefi ai Rădăuțiului și Fălticeniului, primul cu o pască uriașă, iar al doilea cu un car cu iepurași purtători de oușoare vopsite, în lăbuțe, aceste toate minuni urmând a fi înfățișate cetățenilor uimiți și entuziaști în centrul fiecărui municipiu cu respect amintit mai sus.

Nici despre costurile acestor demersuri nu știu nimic dar, dacă așa "se poartă" la centru, n-o să rămână lateralele cu tenul îngroșat!

Odată împodobite municipiile județului bucovinean și chiar cele de dincolo de granița sa nescrisă, mă refer la regățeanul de Fălticeni, cetățenii bucovineni și de alte origini se vor învrednici a primi în noaptea Învierii Domnului lumină sfântă adusă taman de la Ierusalim!

Așa că, într-o lampă specială, despre care "se speră" că va mulțumi autoritățile responsabile cu securitatea pe aeroportul Ben Gurion, care ar trebui să permită călătoria, va fi adusă, de o delegație alcătuită din doi prelați și doi mireni, lumină din lumina sfântă.

Ca unul care m-am învrednicit a călca pe acele meleaguri și a "gusta" din procedurile responsabililor cu pricina, nu-mi doresc decât s-o văd și pe asta!

Sper să-mi fie iertate aceste îndoieli dacă voi mărturisi că știu cât costă lampa și transportul ei spre Suceava, adică 880 de euro recipientul și 20 000 de euro transportul.

Cred că nu se mai îndoiește nimeni că te costă dacă vrei "obraz subțire".

Numai că n-am terminat.

Din același respect pentru aceleași tradiții "bucovinene" știindu-se, vorba unui ziarist grozav de ascuțit la condei din Suceava încă suceveană, că la curțile împărătești de la Botoșana, Pârtești și Vicov se bucura din strămoși auzul domnilor și domnițelor cu alese muzici din harpe și lăute, în ziua de "Sfântul Gheorghe", pe stadionul sucevean, va concerta Richard Clayderman. Mi se pare absolut normal ca după bucuria pântecului scăpat de strânsorile postului să vină și pentru auz bucuria.

Cum se potrivește "Paște în Bucovina" cu Claydermanul numai organizatorii concertului ne-ar putea spune. Cât costă prezența reputatului concertist, a cărui muzică o apreciem nu doar de când aspirăm la statutul de bucovineni, ci de ceva mai multă vreme, doar aceiași ne-ar putea lămuri.

Dar că în teritoriu se ocupă de vânzarea biletelor, contra 40,00 lei pe bucată, înșiși primarii arzând de dorința evidențierii în ochii șefului Bucovinei, vă pot spune eu.

Doamnelor și domnilor colegi,

Cu umilință vă rog să nu-mi înțelegeți greșit demersul! Pământul sucevean este cu adevărat mirific. Oamenii locului și obiceiurile lor sunt unice prin autenticitate și forța caracteristicilor. Binecuvântata prezență a mănăstirilor este izvor de iertare, ocrotire și credință pentru toți cei care se învoiesc a le trece pragul cu smerenie.

El, Măria Sa pământul sucevean, merită a fi cunoscut în orice vreme și cu atât mai mult în vremea Sfintelor Sărbători!

Să lăsăm deci potentații locului să se scalde în exagerările emfatice cu care se străduiesc să ne impresioneze.

Dumneavoastră veniți să vă umpleți sufletele de lumina Învierii în orice bisericuță suceveană!

Să vă fie drumul împlinit!

 
     

Domnul Cornel Itu:

Propuneri și soluții concrete pentru producerea de energie electrică din surse regenerabile.

Pe plan mondial, a devenit o prioritate producerea de energie din surse regenerabile. Contextul actual impune eficientizarea sistemelor consumatoare de energie, reducerea consumului, ținându-se cont de scăderea continuă de rezerve fosile.

Piața energiei electrice din România a parcurs un proces complex de liberalizare, restructurare, reformă și privatizare. Utilizarea deșeurilor lemnoase aduce noi oportunități de afaceri în România, potențialul pentru afaceri fiind foarte mare.

Potrivit modificărilor legislative aduse de Legea nr.220/27.10.2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie prin care se atribuie 3 certificate verzi/MWh produs, s-a luat decizia strategică de construire a 3 centrale electrice de câte 25 MW fiecare, care să funcționeze pe deșeuri lemnoase. Tendința de utilizare a surselor regenerabile este justificată atât de obținerea de certificate verzi, cât și de trendul crescător al prețului gazului metan.

Solicitarea conducerii societății A6 IMPEX S.A. Dej, membră a grupului SCR, este de a se analiza posibilitatea accesării unor fonduri structurale de mediu, necesare pentru dezvoltarea investițiilor în domeniul producerii energiei din surse regenerabile. Această investiție constă în construcția unei centrale termoelectrice de capacitate 25MW, care va arde deșeuri lemnoase și biomasă, afacerea încadrându-se în producerea energiei din surse regenerabile.

S.C. A6 IMPEX S.A., s-a constituit în anul 2007, având ca obiect principal de activitate producerea și comercializarea energiei electrice din surse regenerabile de energie, cu doi asociați S.C. IASITEX S.A. Iași și S.C. SOMEȘ S.A. Dej, ambele membre ale grupului SCR.

Divizia Energetică a Grupului SCR are ca obiect construirea unor centrale electrice de 25 MW cu locație în Dej, bazându-se pe avantaje ca: existența resurselor suficiente de materie primă, costurile de achiziție materie primă mici în comparație cu alte tipuri de combustibili, experiența S.C.SOMEȘ S.A., dotarea tehnică existentă, existența infrastructurii constituită din căi ferate, șosele, depozite, racord la S.E.N. stație de epurare biologică, racord la magistrala de gaz metan, la instalația de apă și canalizare.

Prezint câteva dintre argumentele care stau la baza cererii societății, a eforturilor pe care societatea este gata să le facă pentru a se obține finanțarea solicitată și pe care le sprijin:

  • utilizarea acestora va crește gradul de recuperare a resurselor energetice secundare, una din prevederile directivei IPPC 96/61 a Uniunii Europene privind prevenirea și controlul integrat al poluării;
  • neexploatarea lemnului de celuloză rezultat preponderent din igienizarea pădurilor va crea probleme serioase în timp fondului forestier prin sufocarea acestora;
  • în prezent toți exploatatorii de lemn depind de societăți cu capital străin (Kronospan, Schweighofer Industries), ceea ce poate destabiliza puternic piața lemnului;
  • utilizarea unei surse regenerabile pentru producerea de energie și beneficierea de facilități acordate de Legea nr.220/2008 privind producerea de energie din surse regenerabile.

La nivelul european și mondial, utilizarea formelor alternative de energie reprezintă o soluție importantă atât pentru mediu, cât și pentru protejarea resurselor, acesta fiind principalul motiv pentru care ea constituie deja o parte consistentă a viitoarei strategii europene în domeniul energiei. Totodată, noua politică U. E. se concentrează pe reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20% până în anul 2020. Dacă nu începem acțiuni care să vizeze reducerea acestor emisii, în anul 2030, ele vor fi cu 25-90% mai mari față de nivelul actual.

România trebuie să facă eforturi și are de îndeplinit câteva angajamente clare în domeniul energiilor regenerabile. Țara noastră s-a angajat ca până în anul 2010, energia electrică provenită din surse verzi să reprezinte 33% din consumul național, ca apoi procentul să crească, ajungând până la 38% în anul 2020.

Subliniez efectul benefic al energiilor regenerabile nu doar în ceea ce privește protecția mediului, ci și în plan economic și social. Creșterea calității aerului, a securității energetice, dar și creșterea gradului de ocupare a forței de muncă și dezvoltarea mediului de afaceri sunt obiective cheie care pot fi atinse prin promovarea energiilor regenerabile. Zona rurală și industria chimică pot dezvolta noi piețe, statul poate să-și respecte angajamentele în materie de reducere a emisiilor de gaz carbonic, iar ecologiștii pot vedea aceste obiective ca pe inițiative reale de domolire a încălzirii globale.

Proiectul propus de S.C. A6 IMPEX S.A. și pe care îl susțin, poate rezolva probleme ecologice, sociale, de dezvoltare economică locală, aliniindu-se interesului mondial pentru energie electrică rezultată din resurse regenerabile, respectiv materie lemnoasă și biomasă. Rata șomajului în oraș este în creștere din cauza închiderii unor întreprinderi, a reducerii locurilor de muncă prin restrângerea activității altora. Este imperios necesar ca firmele existente, autoritățile locale să găsească soluții pentru a depăși situația grea socială și economică, să caute și să găsească sprijin pentru a se relansa și dezvolta activități economice și industriale. Subliniez existența unei vechi tradiții în industria chimică și de prelucrare a lemnului, a unor echipe manageriale cu experiență în afaceri și care s-au implicat cu toată responsabilitatea în acest proiect, a cărui realizare are o importanță deosebită și poate fi un real succes.

 
     

Domnul Ion Dumitru:

O investiție prioritară, cu efecte benefice multiple asupra echilibrului ecologic, protecția mediului, îmbunătățirea peisajului, absorbția bioxidului de carbon, protecția terenurilor agricole, a localităților, a căilor de comunicații, a digurilor și acumularea apei în sol o constituie plantarea terenurilor degradate și înființarea perdelelor de protecție.

România are acoperirea generală deficitară și repartizarea pe macrozonele de relief este deficitară, deoarece în zona de câmpie gradul de acoperire este de 10,9%. Cele mai deficitare zone, cu fenomene de deșertificare, se află în Câmpia Dunării (județele Ialomița, Călărași, Teleorman, Olt, Ilfov, Brăila, Constanța și parțial Tulcea), Câmpia de Vest (județele Timiș, Arad și Bihor).

Planul Național de Dezvoltare Rurală prevede ca acoperirea forestieră să crească, pe termen lung, de la 26,8% la 32%, fără să se specifice durata, reprezentând o creștere a suprafeței de pădure de 1,24 milioane hectare.

Ținând seama de urgența echilibrărilor zonale, în mod deosebit a zonei deficitare de câmpie, îmi exprim convingerea că se va acorda prioritate plantării perdelelor de protecție și a terenurilor neproductive din zonele de câmpie, astfel ca această zonă să ajungă la o acoperire forestieră de 14-15%. Județele prioritare pentru plantarea perdelelor de protecție trebuie să fie: Constanța, Brăila, Ialomița, Călărași, Ilfov, Teleorman, Olt, Dolj, Mehedinți și zona de vest a județelor Timiș și Arad.

Pentru realizarea obiectivelor din Planul Național de Dezvoltare Rurală privind creșterea acoperirii forestiere, în cazul în care termenul de realizare ar fi 14 ani, rezultă că ritmul mediu anual de împădurire ar trebui să fie de aproximativ 80.000 de hectare.

 
     

Domnul Adrian Mocanu:

Declarație politică: "Situația tinerilor basarabeni ce studiază în România".

România trebuie să adopte rapid o strategie clară în ceea ce privește relația cu Republica Moldova. Ani la rând, noi, toți românii, am avut mari așteptări vizavi de Republica Moldova, sperând, poate, sau înțelegând că, într-o zi, se poate repune în discuție istoria comună a celor două țări.

În realitate, însă, relațiile României cu Moldova și cu toate statele din est nu au fost conturate foarte clar într-o politică generală care să permită o relație solidă, cu drepturi și obligații pentru toate părțile. Probabil, aceasta este și una din cauzele care a dus la măsura introducerii vizelor pentru cetățenii români, de altfel discriminatorie și luată prin încălcarea acordului cu Uniunea Europeană.

În politica externă nu s-au făcut până acum pașii necesari care să corespundă în mod real unor aspirații comune românilor din cele două țări. În aceste momente deosebite pentru românii de peste Prut, trebuie să facem ceva pentru tinerii basarabeni ce studiază în prezent în România.

După cum se știe, în ultima perioadă, numărul tinerilor moldoveni veniți la studii în România a fost din ce în ce mai mare. Cei care au studiat în centrele universitare din Iași, București, Galați, Cluj, Timișoara și altele sunt de fapt formatorii și creatorii de opinie la întoarcerea pe meleagurile natale.

Această răbufnire a tinerilor din Republica Moldova este cu siguranță semnul unei maturități civice și istorice, în sensul că, după atâția ani de rusificare, sentimentul național este mai pregnant. Pentru ei, tinerii din Republica Moldova, România trebuie să regândească soluții rapide și clare de sprijin, având în vedere două aspecte foarte importante: sunt frații noștri, tot români ca și noi, și, dată fiind presiunea și teroarea la care le sunt supuse rudele ce-i sprijineau material din Republica Moldova, aceștia au nevoie acum de un ajutor aparte.

Este normal ca poporul român din Moldova să privească cu alți ochi spre România după integrarea în Uniunea Europeană și NATO, văzând ce alternativă le oferă estul. Vrând-nevrând, România a fost târâtă efectiv de către autoritățile comuniste de la Chișinău într-un scandal diplomatic ce putea fi evitat în condițiile existenței unei atitudini pragmatice față de Republica Moldova.

România nu trebuie să încerce să tranșeze de una singură criza din Moldova, ci să mizeze în continuare pe o susținere mai importantă din partea organizațiilor euroatlantice, din care face parte.

Trebuie să fim realiști și să înțelegem cu toții că acest conflict are loc la frontiera de est nu numai a României, ci și a întregii Uniuni Europene, iar condițiile în care politica noastră externă lasă loc de interpretări, situația din Moldova poate degenera și aduce prejudicii României.

 
     

Domnul Marian Ghiveciu:

Declarație politică: "Modernizarea rețelei de irigații trebuie să fie prima prioritate investițională în politica de alocare de fonduri în agricultura României."

Refuncționalizarea și modernizarea sistemelor de irigații sunt primele priorități investiționale în agricultură, în condițiile actuale din România. Subliniez această prioritate deoarece Programul Național pentru Dezvoltare Rurală, numai în "treacăt" lapidar, amintește de necesitatea refacerii sistemelor de irigații, plasând pe locul 6 modernizarea rețelelor de irigații primare.

Conform datelor Institutului Național de Statistică, la sfârșitul anului 1989, România avea amenajate, în sisteme mari, o suprafață de 3,1 milioane ha (21% din suprafața agricolă, aflându-se pe locul 4 în Europa). Cu toate acestea, efectele irigației nu s-au resimțit nici înainte de 1989 și nu se resimt nici în prezent la nivelul recoltelor.

Sistemele de irigații la noi, comparativ cu cele din țările performante în irigații, se caracterizează prin extensivitate și randament redus de utilizare. Cea mai izbitoare diferență între sistemele de irigații românești și cele din Spania, Italia, Franța constă în pierderile de apă prin infiltrare în canale și consumul mare de energie pentru transportul apei de la sursă la plantă. În majoritatea sistemelor de irigații din alte țări se folosește sistemul gravitațional de aducțiune pe canale magistrale, energia folosindu-se numai pentru distribuirea apei de la canale la plante.

Din datele statistice rezultă că și înainte de 1989, din motive de "economie" la energia electrică, nu s-au irigat mai mult de 1,5 milioane ha. După 1990, sistemele de irigații s-au deteriorat fizic, prin colmatare, distrugere și prin sustragerea din stații a echipamentelor și a conductelor de distribuție și udare.

Prin aplicarea Legii fondului funciar nr.18/1990 și a celor conexe acesteia, agricultura a intrat într-un proces profund de restructurare cu implicații importante asupra irigării culturilor. Din anul 1991 și până în prezent, s-a irigat în medie 11,2% din suprafața amenajată și 23,1% din suprafața reabilitată, producând pierderi imense de recoltă (circa.6-8 milioane tone în fiecare an).

Consider că investiția în reabilitarea și echiparea sistemelor de irigații în suprafață de circa.1,7 milioane de ha, în termen de 5 ani, în condițiile schimbărilor climatice, trebuie inclusă pe primul loc în programele strategice ale agriculturii și dezvoltării rurale românești, fie că sunt finanțate de resurse interne sau externe.

Noile sisteme de irigații, de dimensiuni mai reduse comparativ cu cele realizate în anii 1980, trebuie proiectate într-o altă concepție, să folosească apa din resurse interioare (râuri interioare, acumulări locale, apă subterană), prin aducțiune, pe cât posibil gravitațională, cu consum de energie mai redus și prețuri accesibile micilor fermieri.

Vă mulțumesc.

 
  Aprobarea unor modificări în componența nominală a unor comisii permanente ale Camerei Deputaților.  

*

(În continuare, lucrările ședinței au fost conduse de doamna Roberta Alma Anastase, președintele Camerei Deputaților, asistată de domnii Valeriu Ștefan Zgonea și Dumitru Pardău, secretari.)

   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnilor deputați,

Continuăm ședința de astăzi a Camerei Deputaților.

Din totalul celor 334 de deputați și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 212, sunt absenți 122, din care 57 participă la alte acțiuni parlamentare.

Pentru a verifica cvorumul, în schimb o să vă propun să facem apel nominal. Înainte de a face, însă, apelul nominal, o să vă prezint propunerile de modificări în componența nominală a unor comisii permanente ale Camerei Deputaților.

Este vorba de Grupul parlamentar al PD-L care propune trecerea doamnei deputat Elena Gabriela Udrea de la Comisia juridică, de disciplină și imunități la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții în calitate de membru.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

În același timp, tot Grupul parlamentar al PD-L propune trecerea domnului deputat Marius Nicolai de la Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic la Comisia pentru buget, finanțe și bănci în calitate de membru.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Iar a treia propunere se referă la trecerea domnului deputat Dumitru Pardău de la Comisia pentru sănătate și familie la Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic în calitate de membru.

Dacă sunt observații?

Vă supun la vot aceste propuneri, prin vot deschis.

Cine este pentru?

Cine este împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, propunerile privind modificarea componenței unor comisii au fost aprobate.

Acum vă propun să facem apel nominal. Am să-l rog pe domnul secretar Pardău să citească lista.

 
   

Domnul Dumitru Pardău:

- Adomniței Cristian Mihai
- Albu Gheorghe
- Alecu Valeriu - prezent
- Almăjanu Marin - absent
- Amet Aledin - prezent
- Ana Gheorghe - prezent
- Anastase Roberta Alma - prezentă
- Andon Sergiu
- Andronache Gabriel - prezent
- Anghel Florin-Serghei - prezent
- Antal István
- Antochi Gheorghe - prezent
- Apostolache Mihai Cristian - prezent
- Ardeleanu Sanda-Maria - prezentă
- Arion Viorel - prezent
- Atanasiu Teodor - absent
- Avram Marian - prezent
- Axenie Carmen - prezentă
- Balan Ioan - prezent
- Balcan Viorel - prezent
- Banu Mihai - prezent
- Barbu Sulfina - prezentă
- Barna Maria Eugenia - prezentă
- Bădălan Eugen - prezent
- Bădulescu Adrian - prezent
- Bănicioiu Nicolae
- Bărbulescu Daniel-Ionuț - prezent
- Bejinariu Eugen - prezent
- Berci Vasile
- Béres Ștefan Vasile - prezent
- Blaga Iosif Veniamin - prezent
- Bleotu Vasile
- Boabeș Dumitru - prezent
- Bobeș Marin
- Bode Lucian Nicolae - prezent
- Boghicevici Claudia - prezentă
- Boiangiu Victor - prezent
- Boldea Mihail - prezent
- Borbély László - absent
- Bordeianu Dan - prezent
- Bostan Emil - absent
- Bot Octavian - prezent
- Botiș Ioan-Nelu - prezent
- Boureanu Cristian Alexandru
- Brătianu Matei Radu - prezent
- Brînză William Gabriel - prezent
- Buciuta Ștefan - prezent
- Bud Nicolae
- Buda Daniel - prezent
- Buda Viorel-Vasile - prezent
- Budurescu Daniel-Stamate - prezent
- Buhăianu-Obuf Cătălin Ovidiu - prezent
- Buican Cristian
- Burcău Doina - prezentă
- Burlacu Cristian-Ion - absent
- Burnei Ion
- Buta Sorin Gheorghe - absent
- Calimente Mihăiță - prezent
- Canacheu Costică
- Cantaragiu Bogdan - prezent
- Cazan Mircea-Vasile - absent
- Călian Petru - prezent
- Călin Ion - prezent
- Cărare Viorel - prezent
- Cherecheș Cătălin - absent
- Chircu Doinița-Mariana - prezentă
- Chirilă Constantin - prezent
- Chiriță Dumitru - prezent
- Chisăliță Ioan-Narcis - prezent
- Chițoiu Daniel - absent
- Chiuariu Tudor-Alexandru - absent
- Cindrea Ioan - prezent
- Ciobanu Gheorghe - prezent
- Ciocan Gheorghe - prezent
- Cionca-Arghir Iustin-Marinel - prezent
- Ciucă Liviu-Bogdan - prezent
- Ciuhodaru Tudor - prezent
- Coclici Radu-Eugeniu - prezent
- Coroamă Gheorghe - absent
- Covaci Dorel - prezent
- Cristea Victor - prezent
- Cristian Horia - prezent
- Croitoru Cătălin - prezent
- Damian Ioan
- Dascălu Constantin
- Derzsi Ákos - absent
- Dobre Ciprian Minodor - absent
- Dobre Cristina-Elena - prezentă
- Dobre Victor-Paul - prezent
- Dolineaschi Andrei - absent
- Donțu Mihai-Aurel - prezent
- Dragomir Gheorghe - prezent
- Drăghici Mircea-Gheorghe - prezent
- Drăghici Sonia-Maria - prezentă
- Drăgulescu Iosif Ștefan - prezent
- Dugulescu Marius Cristinel - prezent
- Dumitrache Ileana Cristina - prezentă
- Dumitrescu Cristian-Sorin - prezent
- Dumitrescu Liana - prezentă
- Dumitrică George Ionuț - prezent
- Dumitru Georgică - prezent
- Dumitru Ion - prezent
- Dușa Mircea - prezent
- Edler András-György - prezent
- Erdei Dolóczki István - absent
- Farago Petru - prezent
- Farkas Anna-Lili - prezentă
- Fenechiu Relu - absent
- Firczak Gheorghe - prezent
- Florea Damian - prezent
- Florescu Adrian - prezent
- Frunzulică Doru-Claudian - prezent
- Fuia Stelian - prezent
- Gabor Gheorghe - prezent
- Ganț Ovidiu Victor - prezent
- Gavrilescu Grațiela Leocadia - prezentă
- Geantă Florian-Daniel - prezent
- Georgescu Filip - prezent
- Gerea Andrei Dominic - absent
- Gheorghe Tinel - prezent
- Gherasim Vasile - prezent
- Ghiță Cornel - prezent
- Ghiță-Eftemie Stelian - prezent
- Ghiveciu Marian - absent
- Giurgiu Mircia - prezent
- Gliga Vasile Ghiorghe - prezent
- Göndör Marius-Sorin - prezent
- Gorghiu Alina-Ștefania - prezentă
- Gospodaru Gabriel-Dan - prezent
- Grama Horia - prezent
- Grosaru Mircea - prezent
- Gurzău Adrian - prezent
- Gust-Băloșin Florentin
- Hogea Gheorghe - prezent
- Holban Titi - prezent
- Holdiș Ioan - prezent
- Horj Pavel - prezent
- Hrebenciuc Viorel
- Iacob Ridzi Monica Maria - Guvern
- Iacob-Strugaru Stelică - prezent
- Ialomițianu Gheorghe - prezent
- Iancu Iulian - prezent
- Ibram Iusein - prezent
- Iftime Dragoș-Adrian - prezent
- Ignat Miron - absent
- Ionescu George - prezent
- Iordache Florin - prezent
- Iordache Luminița - absentă
- Iorguș Zanfir - prezent
- Irimescu Mircea - prezent
- Itu Cornel - prezent
- Jipa Florina Ruxandra - absentă
- Jolța Nicolae - prezent
- Kelemen Atila Béla-Ladislau - absent
- Kelemen Hunor - absent
- Kerekes Károly - prezent
- Korodi Attila
- Kötö Iosif - prezent
- Lakatos Petru - prezent
- Leșe Doru Brașoan - prezent
- Liga Dănuț
- Longher Ghervazen - prezent
- Lubanovici Mircea
- Luca Ciprian-Florin - prezent
- Lup Mircea Silvestru - prezent
- Lupu Mihai
- Macaleți Costică - prezent
- Manda Iulian Claudiu - absent
- Manolescu Oana
- Marian Dan Mihai - absent
- Marin Mircea - prezent
- Marinescu Antonella - absentă
- Martin Eduard-Stelian - absent
- Márton Árpád-Francisc - prezent
- Máté András-Levente
- Mazilu Constantin - prezent
- Merka Adrian-Miroslav - absent
- Militaru Constantin Severus - prezent
- Mircovici Niculae - absent
- Mitrea Manuela
- Mocanu Adrian - prezent
- Mocanu Vasile - prezent
- Mocioalcă Ion - prezent
- Moldovan Carmen Ileana
- Moldovan Emil Radu - prezent
- Morega Dan Ilie - prezent
- Motreanu Dan-Ștefan
- Movilă Petru - prezent
- Munteanu Ioan - prezent
- Mustea-Șerban Răzvan
- Nassar Rodica - prezentă
- Năstase Adrian - absent
- Neacșu Marian - prezent
- Nechifor Cătălin-Ioan - prezent
- Neculai Marius - prezent
- Negoiță Robert Sorin
- Negruț Clement - prezent
- Nica Dan - Guvern
- Nica Nicolae-Ciprian
- Nicolăescu Eugen Gheorghe - prezent
- Nicolicea Eugen - prezent
- Niculescu Duvăz Bogdan Nicolae
- Niculescu-Mizil Ștefănescu Tohme Oana - prezentă
- Nistor Laurențiu - prezent
- Niță Constantin - Guvern
- Nițu Adrian Henorel - prezent
- Nosa Iuliu - prezent
- Novac Cornelia Brîndușa - prezentă
- Oajdea Daniel Vasile - prezent
- Olar Corneliu - prezent
- Olosz Gergely - absent
- Oltean Ioan - prezent
- Olteanu Bogdan
- Oprea Gabriel - prezent
- Oprișcan Mihai Doru - prezent
- Orban Ludovic
- Pál Árpád - absent
- Palașcă Viorel
- Palăr Ionel
- Paleologu Theodor - Guvern
- Pálfi Mozes-Zoltan - absent
- Pambuccian Varujan - absent
- Pandele Sorin Andi - prezent
- Panțîru Tudor - prezent
- Pardău Dumitru - prezent
- Pâslaru Florin-Costin - prezent
- Păduraru Nicușor - prezent
- Păsat Dan - prezent
- Păun Nicolae
- Petö Csilla-Mária - absentă
- Petrescu Cristian - prezent
- Petrescu Petre - prezent
- Pieptea Cornel - absent
- Pirpiliu Ștefan Daniel - prezent
- Plăiașu Gabriel - prezent
- Pocora Cristina-Ancuța - prezentă
- Ponta Victor-Viorel - prezent
- Pop Georgian - prezent
- Pop Virgil - prezent
- Popa Daniela - prezentă
- Popa Florian - prezent
- Popa Octavian-Marius - prezent
- Popeangă Vasile - prezent
- Popescu Adrian - prezent
- Popescu Cosmin Mihai - prezent
- Popescu Dan-Mircea - prezent
- Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton - prezent
- Popov Dușan - prezent
- Popoviciu Alin Augustin Florin - prezent
- Postolachi Florin - prezent
- Potor Călin - prezent
- Preda Cezar-Florin
- Prigoană Vasile-Silviu - prezent
- Radan Mihai
- Rățoi Neculai - prezent
- Rebenciuc Neculai - prezent
- Resmeriță Cornel-Cristian - prezent
- Riviș-Tipei Lucian - prezent
- Rizea Cristian
- Rogin Marius - prezent
- Roman Gheorghe - prezent
- Roman Ioan Sorin - prezent
- Roșca Lucreția - prezentă
- Rusu Valentin
- Sârbu Marian - Guvern
- Sava Andrei-Valentin - prezent
- Săftoiu Ana Adriana - absentă
- Săniuță Marian-Florian - prezent
- Săpunaru Nini - absent
- Scutaru Adrian George - prezent
- Seremi Ștefan - prezent
- Seres Denes - prezent
- Socaciu Victor - prezent
- Solomon Adrian - prezent
- Soporan Vasile Filip - prezent
- Spînu Teodor-Marius - prezent
- Stan Ioan - prezent
- Stan Ion - prezent
- Stan Nicolae
- Stanciu Anghel - prezent
- Stavrositu Maria - prezentă
- Steriu Valeriu-Andrei - prezent
- Stoica Mihaela - prezentă
- Stragea Sorin Constantin - prezent
- Stroe Ionuț-Marian - absent
- Stroe Mihai - prezent
- Stroian Toader - prezent
- Surdu-Soreanu Raul-Victor - prezent
- Surpățeanu Mihai - prezent
- Surupăceanu Mugurel - prezent
- Șandru Mihaela Ioana - prezentă
- Ștefan Viorel - prezent
- Știrbeț Cornel - prezent
- Știrbu Gigel-Sorinel - prezent
- Tabără Valeriu - prezent
- Tabugan Ion - absent
- Taloș Gheorghe-Mirel - prezent
- Tărâță Culiță - prezent
- Tîlvăr Angel - prezent
- Teodorescu Horia - prezent
- Timiș Ioan - absent
- Tița -Nicolescu Gabriel
- Toader Mircea-Nicu - prezent
- Trășculescu Alin Silviu - prezent
- Tudose Mihai
- Turcan Raluca - prezentă
- Tușa Adriana Diana - prezentă
- Țaga Claudiu - prezent
- Țintean Ioan - prezent
- Țîmpău Radu-Bogdan - prezent
- Țurcanu Florin - prezent
- Țurea Răzvan - prezent
- Udrea Elena Gabriela - Guvern
- Uioreanu Horea-Dorin - prezent
- Uricec Eugen Constantin - prezent
- Vainer Aurel - prezent
- Varga Attila - absent
- Varga Lucia-Ana - prezentă
- Vasile Aurelia - prezentă
- Vasilică Radu Costin - prezent
- Vișan Gelu - prezent
- Vîlcu Samoil - prezent
- Vladu Iulian - prezent
- Vlase Petru Gabriel
- Vlădoiu Aurel - prezent
- Voicu Mădălin-Ștefan - prezent
- Voicu Mihai Alexandru - prezent
- Voinescu-Cotoi Sever - prezent
- Vreme Valerian - prezent
- Zamfirescu Sorin Ștefan - prezent
- Zătreanu Dan-Radu - prezent
- Zgonea Valeriu Ștefan - prezent
- Zisopol Dragoș Gabriel - prezent
- Zoicaș Gheorghe - prezent

(S-a reluat apelul cu citirea deputaților absenți).

- Adomniței Cristian Mihai - absent
- Almăjanu Marin - absent
- Antal Istvan - absent
- Atanasiu Teodor - absent
- Bănicioiu Nicolae - prezent
- Berci Vasile - prezent
- Bleotu Vasile - absent
- Borbely Lazslo - absent
- Boureanu Cristian Alexandru - prezent
- Buda Viorel-Vasile - prezent
- Buican Cristian - absent
- Burlacu Cristian-Ion - prezent
- Burnei Ion - prezent
- Buta Sorin Gheorghe
- Calimente Mihăiță
- Canacheu Costică - prezent
- Cazan Mircea Vasile - absent
- Cherecheș Cătălin - absent
- Chițoiu Daniel - prezent
- Chiuariu Tudor-Alexandru - absent
- Coroamă Gheorghe - prezent
- Damian Ioan - prezent
- Derzsi Ákos - absent
- Dobre Ciprian Minodor - absent
- Dumitrescu Cristian-Sorin - prezent
- Erdei Doloczki István - absent
- Fenechiu Relu - prezent
- Ghiveciu Marian - prezent
- Gust Băloșin Florentin - absent
- Ignat Miron - absent
- Iordache Luminița - prezentă
- Jipa Florina Ruxandra - absentă
- Kelemen Atilla Bela-Ladislau - absent
- Kelemen Hunor - absent
- Korodi Attila - prezent
- Liga Dănuț - prezent
- Lubanovici Mircea - absent
- Lupu Mihai - absent
- Marian Dan Mihai - absent
- Marinescu Antonella
- Máté Andras-Levente - absent
- Mircovici Niculae - absent
- Moldovan Carmen Ileana - prezentă
- Mustea Șerban-Răzvan - prezent
- Negoiță Robert Sorin - absent
- Năstase Adrian - absent
- Niculescu Duvăz Bogdan Nicolae - absent
- Olosz Gergely - absent
- Orban Ludovic - absent
- Pal Arpad - absent
- Palașcă Viorel - absent
- Palăr Ionel
- Palfi Mozes Zoltan - prezent
- Pambuccian Varujan - prezent
- Păsat Dan
- Petö Csilla-Mária - absentă
- Pieptea Cornel - prezent
- Radan Mihai - prezent
- Rizea Cristian - prezent
- Roșca Lucreția - absentă
- Rusu Valentin - prezent
- Săftoiu Ana Adriana - absentă
- Săpunaru Nini - absent
- Stroe Ionuț-Marian - prezent
- Tabugan Ion - absent
- Tița-Nicolescu Gabriel - absent
- Varga Attila - absent
- Vlase Petru Gabriel - prezent

(Prezența sau absența deputaților a fost consemnată în stenogramă corespunzător mențiunii făcute în cursul apelului nominal.)

 
Supunerea la votul final:  

Doamna Roberta Alma Anastase:

Există cvorum, prin urmare putem purcede la vot. Vă rog să vă pregătiți cartelele de vot.

  Proiectul de Hotărâre privind încuviințarea efectuării de către Comisia pentru industrii și servicii a unei anchete privind acordul petrolier al Companiei Sterling Resources Ltd. în contextul modificării Legii petrolului nr.238/2004 și a altor acte normative conexe. (adoptat)

1. Proiectul de Hotărâre privind încuviințarea efectuării de către Comisia pentru industrii și servicii a unei anchete privind acordul petrolier al Companiei Sterling Resources Ltd. în contextul modificării Legii petrolului nr.238/2004 și a altor acte normative conexe.

Vă rog să votați.

S-a încheiat votul: 172 de voturi pentru, 4 împotrivă și 7 abțineri.

Proiectul a fost adoptat

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.155/2008 pentru modificarea Legii nr.142/1999 privind sprijinul statului pentru salarizarea clerului. (adoptat)

2. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 155/2008 pentru modificarea Legii nr.142/1999 privind sprijinul statului pentru salarizarea clerului.

Votul este deschis, vă rog să votați. S-a încheiat votul: 201 voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere.

   

Domnul Surdu vrea să-și explice votul, bănui.

 
   

Domnul Raul-Victor Soreanu-Surdu:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Legea vine în ajutorul bisericii, vine în ajutorul oamenilor care astăzi, în România, se situează pe primul loc în efortul pe care îl fac oamenii cu școală și cu educație aleasă pentru ca în România să triumfe rațiunea asupra violenței.

Legea este una dintre cele mai bune fapte pe care le-am făcut noi, Parlamentul, și mai ales în săptămâna mare. Grupul nostru PSD+PC a votat această lege, conștienți fiind de faptul că prin acest sprijin dat Bisericii, cultelor, probabil Ministerul de Interne va avea, în ani, mai puțin de lucru.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

 
  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 116/2008 pentru modificarea alin.(2) și (4) ale art.6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2005 privind unele măsuri pentru derularea și finalizarea privatizării societăților comerciale filiale de distribuție și furnizare a energiei electrice Electrica Moldova-S.A. și Electrica Oltenia-S.A. (adoptat)

3. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 116/2008 pentru modificarea alin.(2) și (4) ale art.6 din Ordonanța de urgență a Guvernului 114/2005 privind unele măsuri pentru derularea și finalizarea privatizării societăților comerciale filiale de distribuție și furnizare a energiei electrice "Electrica Moldova" S.A. și "Electrica Oltenia" S.A.

Vă rog să votați.

S-a încheiat votul: 199 de voturi pentru, 2 împotrivă și 6 abțineri.

  Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 69/2008 privind actualizarea participației la capitalul social deținute de Societatea Comercială Fondul Proprietatea-S.A. la Societatea NaționalăNuclearelectrica-S.A. (adoptat)

4. Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 69/2008 privind actualizarea participației la capitalul social deținut de Societatea Comercială "Fondul Proprietatea" S.A. la Societatea Națională "Nuclear-Electrica" S.A.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului, se înregistrează 209 deputați prezenți, 176 voturi pentru, 25 împotrivă și 8 abțineri.)

O să rog pe doamna Aura Vasile și pe domnul Toader să vină puțin la prezidiu.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.118/2008 privind modificarea și completarea unor acte normative în vederea eliminării legăturilor dintre nivelul unor drepturi de asistență socială și nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată. (adoptat)

5. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 118/2008 privind modificarea și completarea unor acte normative în vederea eliminării legăturilor dintre nivelul unor drepturi de asistență socială și nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată.

Vă rog să votați. Votul este deschis. 204 voturi pentru, nicio abținere și nici un vot împotrivă.

Proiectul este adoptat.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.139/2008 privind modificarea și completarea unor acte normative în vederea organizării Agenției Naționale pentru Prestații Sociale. (adoptat)

6. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 139/2008 privind modificarea și completarea unor acte normative în vederea organizării Agenției Naționale pentru Prestații Sociale.

Vă rog să votați. Votul este deschis. 199 de voturi pentru și 4 abțineri.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.206/2008 privind măsurile de sprijin financiar acordat de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului operatorilor economici din portofoliu, în vederea depășirii efectelor crizei economice financiare mondiale. (adoptat)

7. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 206/2008 privind măsurile de sprijin financiar acordat de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului operatorilor economici din portofoliu în vederea depășirii efectelor crizei economice financiare mondiale.

Vă rog să votați. S-a încheiat votul: 197 de voturi pentru, 2 împotrivă și 4 abțineri.

Proiectul este adoptat.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.190/2008 privind efectuarea plății contribuției României la Fondul de Cercetare pentru Cărbune și Oțel. (adoptat)

8. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 190/2008 privind efectuarea plății contribuției României la Fondul de Cercetare pentru Cărbune și Oțel.

Votul este deschis. Vă rog să votați.

S-a încheiat votul: 202 voturi pentru, 1 vot împotrivă și 3 abțineri.

Proiectul a fost adoptat.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.188/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.63/1999 cu privire la gestionarea fondurilor nerambursabile alocate României de către Comunitatea Europeană, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente acestora. (adoptat)

9. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 188/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 63/1999 cu privire la gestionarea fondurilor nerambursabile alocate României de către Comunitatea Europeană, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente acestora.

Votul este deschis. Vă rog să votați.

S-a încheiat votul: 203 voturi pentru, nici un vot împotrivă și o abținere.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.161/2008 privind alocarea de la bugetul de stat a fondurilor necesare pentru continuarea și finalizarea proiectelor PHARE. (adoptat)

11. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 161/2008 privind alocarea de la bugetul de stat a fondurilor necesare pentru continuarea și finalizarea proiectelor PHARE.

Votul este deschis. Vă rog să votați. 200 de voturi pentru și o abținere, niciun vot împotrivă.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.169/2008 privind majorarea contribuției României la realizarea investițiilor finanțate prin împrumutul extern acordat de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, prin Acordul de împrumut pentru finanțarea Proiectului de modernizare a rețelei energetice feroviare. (adoptat)

12. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 169/2008 privind majorarea contribuției României la realizarea investițiilor finanțate prin împrumut extern acordat de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare prin Acordul de împrumut pentru finanțarea a "Proiectului de modernizare a rețelei energetice feroviare".

Votul este deschis. Vă rog să votați.

S-a încheiat votul: l96 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și două abțineri.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.205/2008 privind plata costurilor naționale de participare la proiectele din cadrul Programului de cooperare tehnică cu Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA). (adoptat)

10. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 205/2008 privind plata costurilor naționale de participare la proiectele din cadrul Programului de cooperare tehnică cu Agenția Internațională pentru Energia Atomică.

Vă rog să votați. A-a încheiat votul: 199 de voturi pentru, un vot împotrivă și 3 abțineri.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2008 pentru asigurarea de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătății Publice, a sumelor necesare acoperirii plății TVA aferente bunurilor și serviciilor achiziționate în cadrul programelor privind combaterea HIV/SIDA și tuberculozei în România, implementate de Fundația Romanian Angel Appeal. (adoptat)

13. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2008 pentru asigurarea de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătății Publice, a sumelor necesare acoperirii plății TVA aferente bunurilor și serviciilor achiziționate în cadrul programelor privind combaterea HIV/SIDA și tuberculozei în România, implementate de Fundația Romanian Angel Appeal.

Vă rog să votați. Votul este deschis. 202 voturi pentru, un vot împotrivă și 3 abțineri. Proiectul este adoptat.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.217/2008 privind reluarea pentru anul 2009 a Programului de stimulare a înnoirii Parcului auto național. (adoptat)

14. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.217/2008 privind reluarea pentru anul 2009 a programului de stimulare a înnoirii parcului auto național.

Vă rog să votați.

S-a încheiat votul. 195 de voturi pentru, 4 abțineri și un vot împotrivă.

Proiectul este adoptat.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.227/2008 pentru modificarea art.12 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății (nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru adoptare).

15. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.227/2008 pentru modificarea art.12 din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Votul este deschis. Vă rog să votați.

161 de voturi pentru, 47 împotrivă și 3 abțineri. Proiectul este respins.

Se reia votul pentru că nu s-a întrunit cvorumul, nu în acest moment. (Amuzament.) Nu în acest moment, puteți să stați liniștiți. (aplauze din partea Opoziției)

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 14/2008 pentru acordarea unui ajutor suplimentar familiilor și persoanelor singure cu venituri reduse, care utilizează gaze naturale pentru încălzirea locuinței. (adoptat)

17. Trecem la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.14/2008 pentru acordarea unui ajutor suplimentar familiilor și persoanelor singure cu venituri reduse, care utilizează gaze naturale pentru încălzirea locuinței.

Este lege ordinară.

Vă rog să votați.

S-a încheiat votul. 200 voturi pentru, un vot împotrivă și două abțineri.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.177/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.15/1998 privind înființarea, organizarea și funcționarea Institutului European din România. (adoptat)

18. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.177/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.15/1998 privind înființarea, organizarea și funcționarea Institutului European din România.

Lege ordinară.

Vă rog să votați.

S-a încheiat votul. 193 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și 3 abțineri.

Proiectul este adoptat.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.39/2007 privind interoperabilitatea sistemelor electronice de tarifare pentru utilizarea infrastructurii rutiere. (adoptat)

19. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.39/2007 privind interoperabilitatea sistemelor electronice de tarifare pentru utilizarea infrastructurii rutiere.

Vă rog să votați. Votul este deschis.

S-a încheiat votul. 192 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă și o abținere.

Proiectul este adoptat.

  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.82/2001 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unitățile de cult aparținând cultelor religioase recunoscute din România. (adoptat)

20. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.82/2001 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unitățile de cult aparținând cultelor religioase recunoscute din România.

Lege ordinară.

Vă rog să votați.

196 de voturi pentru, 5 abțineri și nici un vot împotrivă.

Proiectul este adoptat.

  Proiectul de Lege pentru completarea art. 8 din Legea bibliotecilor nr. 334/2002. (adoptat)

21. Proiectul de Lege pentru completarea art.8 din Legea bibliotecilor nr.334/2002.

Lege ordinară.

Vă rog să votați.

S-a încheiat votul. 200 de voturi pentru, 2 împotrivă și o abținere.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 334/2002 bibliotecilor. (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie).

22. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.334/2002, Legea bibliotecilor.

Lege ordinară.

Vă rog să votați. Comisia propune respingerea.

Proiectul de lege a fost respins. 199 de voturi în favoarea propunerii comisiei de respingere. 2 voturi împotrivă și 2 abțineri.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.4/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 109/2005 privind instituirea indemnizației pentru activitatea de liber profesionist a artiștilor interpreți sau executanți din România. (adoptat)

23. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.4/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr.109/2005 privind instituirea indemnizației pentru activitatea de liber-profesionist a artiștilor interpreți sau executanți din România.

Lege ordinară.

Vă rog să votați. 199 de voturi pentru, 6 abțineri și 2 voturi împotrivă.

Proiectul este adoptat.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 3/2009 privind unele măsuri fiscale în domeniul taxelor consulare. (adoptat)

24. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.3/2009 privind unele măsuri fiscale în domeniul taxelor consulare.

Lege ordinară.

Vă rog să votați.

S-a încheiat votul. 200 voturi pentru, 3 voturi împotrivă și o abținere.

Proiectul este adoptat.

  Propunerea legislativă privind construirea unor case parohiale. (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie).

25. Propunerea legislativă privind construirea unor case parohiale.

Este lege ordinară. Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați.

S-a încheiat votul. 194 voturi pentru, 7 voturi împotrivă și 5 abțineri.

Propunerea comisiei de respingere a fost adoptată.

  Propunerea legislativă privind protecția spațiilor verzi. (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie).

26. Propunerea legislativă privind protecția spațiilor verzi.

Lege organică.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

189 de voturi pentru, 10 împotrivă și 3 abțineri. Propunerea comisiei a fost adoptată.

  Propunerea legislativă privind reglementarea activității agenților imobiliari și a societăților de intermediere imobiliară din care fac parte aceștia. (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie).

27. Propunerea legislativă privind reglementarea activității agenților imobiliari și a societăților de intermediere imobiliară din care fac parte aceștia.

Lege ordinară.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Vă rog să votați.

S-a încheiat votul. 169 voturi pentru, 35 împotrivă și o abținere.

Propunerea comisiei a trecut.

  Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 578/2004 privind acordarea unui ajutor lunar pentru soțul supraviețuitor. (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie).

28. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.578/2004 privind acordarea unui ajutor lunar pentru soțul supraviețuitor.

Lege ordinară.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați.

S-a încheiat votul. 156 voturi pentru, 48 de voturi împotrivă și 5 abțineri.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență nr. 187 din 20 decembrie 2001 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2002 personalului din sectorul bugetar. (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie).

29. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.187 din 20 decembrie 2001 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2002 personalului din sectorul bugetar.

Lege ordinară.

Comisia propune respingerea propunerii.

Vă rog să votați.

S-a încheiat votul. 193 voturi pentru, 9 voturi împotrivă, 4 abțineri.

  Propunerea legislativă privind gratuitatea la transportul în comun pentru pensionari. (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie).

30. Propunerea legislativă privind gratuitatea la transportul în comun pentru pensionari.

Lege ordinară.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Vă rog să votați.

S-a încheiat votul. 183 voturi pentru, 19 voturi împotrivă și 9 abțineri.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordinului nr.14/2007 al secretarului de stat al Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului pentru aprobarea Standardelor minime obligatorii privind Serviciul pentru dezvoltarea deprinderilor de viață independentă și a ghidului metodologic de implementare a acestor standarde. (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie).

31. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordinului nr.14/2007 al secretarului de stat al Autorității Naționale pentru protecția drepturilor copilului pentru aprobarea standardelor minime obligatorii privind serviciul pentru dezvoltarea deprinderilor de viață independentă și a ghidului metodologic de implementarea acestor standarde.

Lege ordinară.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați.

S-a încheiat votul. 195 voturi pentru, 2 voturi împotrivă și 6 abțineri.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.226 din 2006 privind încadrarea unor locuri de muncă în condiții speciale. (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie).

32. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.226 din 2006 privind încadrarea unor locuri de muncă în condiții speciale.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Vă rog să votați.

S-a încheiat votul. 165 voturi pentru, 34 voturi împotrivă, 5 abțineri.

Propunerea a trecut.

  Propunerea legislativă pentru modificarea alin.(1) al art.134 din Legea nr.53/2003-Codul muncii. (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie).

33. Propunerea legislativă pentru modificarea alin.(1) al art.134 din Legea nr.53/2003, Codul muncii.

Cameră decizională.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

S-a încheiat votul. 162 voturi pentru, 37 voturi împotrivă și 4 abțineri.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.309/2002 privind recunoașterea și acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950-1961. (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie).

35. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.309/2002 privind recunoașterea și acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției generale a serviciului muncii în perioada 1950-1961.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați.

S-a încheiat votul. 185 voturi pentru, 12 voturi împotrivă și 4 abțineri.

Propunerea comisiei este aprobată.

   

Da, poftiți.

 
   

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Doamna președinte,

Este al doilea proiect de lege pe care-l săriți de pe ordinea de zi, este vorba de poziția 34, fără să anunțați de ce nu respectați ordinea care este trecută în această ședință de vot. Și, mai departe, la punctul anterior, nu ați anunțat, așa cum era corect, că propunerea legislativă a trecut. Și vă rog să faceți aceste mențiuni și pentru stenogramă și pentru colegii noștri.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

 
  Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.109/2005 privind instituirea indemnizației pentru activitatea de liber-profesioniști a artiștilor interpreți sau executanți din România. (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie).

37. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.109/2005 privind instituirea indemnizației pentru activitatea de liber-profesioniști a artiștilor interpreți sau executanți din România.

Lege ordinară.

Comisia propune respingerea.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Vă rog să votați. (Vociferări.)

Da. Domnule Nicolăescu, înțeleg că dumneavoastră ați stricat sistemul.

Vă propun să votăm deschis. (Vociferări)

Repet: Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.109 din 2005...

(Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu dorește să intervină)

După vot. Imediat după vot. După ce terminăm acest vot.

(Domnul Márton Árpád-Francisc dorește să intervină)

   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

S-a anunțat o modificare a sistemului de vot și imediat am ridicat mâna să intervin pe procedură. Deci, sunteți obligați să mă ascultați. (Rumoare)

Eu am înțeles că s-a stricat din nou mașinăria de vot. Ca atare, noi nu vă îngreunăm lucrările și părăsim sala de ședința.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Nicolăescu.

 
   

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Doamna președinte,

Pentru restabilirea adevărului, dumneavoastră ați stricat sistemul de vot, nu eu. Ca să nu fie dubii.

În al doilea rând, schimbarea sistemului de vot presupune aprobarea de către plen a schimbării sistemului de vot.

În situația în care la votul anterior electronic Puterea era în sală la un număr de 162 de deputați, prin părăsirea sălii de către grupurile PNL și UDMR, nu mai aveți cvorum de ședință.

În consecință, stimată doamnă președinte, anulați această ședință de vot pentru că nu mai este legală.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Pe procedură, domnul Zgonea.

 
   

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Doamna președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

În primul rând, să le urez triferment cât mai mult și colebil cât mai mult, că au avut Paștele, să fie sănătoși, să aibă o primăvară frumoasă cei care au sărbătorit duminica trecută Paștele și dumneavoastră (celor din PNL) să vă urez un Paște fericit.

Mi-am dat seama că aveți probleme cu ouăle și cu mielul și vreți să plecați mai repede. E o procedură pe care o făceați și când erați la guvernare. De aceea, vă ajutăm noi să votați pe dumneavoastră, nu e o problemă.

De fapt, aș vrea să vă reamintesc că în Regulamentul Camerei Deputaților, pe care dumneavoastră l-ați făcut în 2005 și 2006 cu distinșii noștri parteneri, pentru România de astăzi, această procedură pe care dumneavoastră ați ridicat-o, ați omis-o. Și în patru ani de zile dumneavoastră ați folosit de vreo patru sute și ceva de ori, vedeți că sunt în stenograme, defectarea prin ruperea cartelei în interior, cum vă place dumneavoastră să faceți.

Deocamdată, pentru noi, dacă se întrerupe procedura electronică, în Regulamentul Camerei Deputaților, procedura cu votul prin ridicare de mână nu necesită supunerea la vot pentru plenul Camerei Deputaților.

Doi. Prezența, prin apăsarea cartelei dumneavoastră acolo, nu este obligatorie pentru confirmarea cvorumului, decât dacă se constată de către președinte că există cvorumul de ședință 167. Puteți să stați în sală, să ridicați cartela și pot să vă număr eu să fiți mai mulți.

De aceea, am să vă spun, distinși colegi, că suntem mai mult de 200, chiar dacă dumneavoastră plecați, noi rămânem mai mult decât 200.

Vă urez Paște fericit și dumneavoastră, și familiilor dumneavoastră și alegărilor, în numele celor două grupuri parlamentare care rămân, din păcate, și miercurea să lucreze pentru dumneavoastră. "Succesuri!" (Vociferări)

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Repet: Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.109/2005 privind instituirea indemnizației pentru activitatea de liber-profesioniști a artiștilor interpreți sau executanți din România.

Lege ordinară.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 184 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

 
  Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 109/2005 privind instituirea indemnizației pentru activitatea de liber-profesionist a artiștilor interpreți sau executanți din România. (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie).

38. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.109/2005 privind instituirea indemnizației pentru activitatea de liber-profesionist a artiștilor interpreți sau executanți din România.

Lege ordinară.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 183 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.17/2009 privind desființarea Cancelariei Primului-Ministru și stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului. (adoptat)

39. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.17/2009 privind desființarea Cancelariei Primului-Ministru și stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului.

Lege organică.

Termenul pentru dezbatere și vot final fiind depășit, proiectul de lege se consideră adoptat, în conformitate cu prevederile art.115 din Constituție.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 113/2008 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.156/2007 privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii și Consemnațiuni C.E.C.-S.A. în vederea achiziționării de autoturisme. (adoptat)

40. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.113/2008 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.156/2007 privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii și Consemnațiuni C.E.C.-S.A., în vederea achiziționării de autoturisme.

Voturi pentru? 186 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.129/2008 pentru completarea art.5 din Ordonanța Guvernului nr.39/1996 privind înființarea și funcționarea Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar. (adoptat)

41. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.129/2008 pentru completarea art.5 din Ordonanța Guvernului nr.39/1996 privind înființarea și funcționarea Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar.

Lege ordinară.

Vă rog să votați.

Cine este pentru? 184.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.38/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 59/1934 asupra cecului. (adoptat)

42. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.38/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr.59/1934 asupra cecului.

Lege organică.

Vă rog să votați.

Cine este pentru? 184.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.39/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin. (adoptat)

43. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.39/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr.58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin.

Suntem Cameră decizională.

Lege ordinară.

Cine este pentru? 184.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 117/2007 pentru modificarea alin.(19) al art. 35 din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare și supravegherea asigurărilor. (adoptat)

44. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.117/2007 pentru modificarea alin.(19) al art.35 din Legea nr.32/2000 privind activitatea de asigurare și supravegherea asigurărilor.

Lege organică.

Cine este pentru? 182.

Cine este împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.134/2008 privind transmiterea unei suprafețe de teren, proprietate publică a statului, din administrarea Academiei de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu-Șișești-Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Suceava în administrarea Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului, pentru Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava, în scopul construirii unui laborator complex pentru controlul alimentelor. (adoptat)

45. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.134/2008 privind transmiterea unei suprafețe de teren, proprietate publică a statului, din administrarea Academiei de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Șișești" Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Suceava în administrarea Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului, pentru Universitatea "Ștefan cel Mare" din Suceava, în scopul construirii unui laborator complex pentru controlul alimentelor.

Cine este pentru? 184 voturi pentru.

Cine este împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.150/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2006 privind prevenirea și combaterea dopajului în sport. (adoptat)

46. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.150/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2006 privind prevenirea și combaterea dopajului în sport.

Cine este pentru? 184.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 118/2007 pentru completarea titlului VII din Legea nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente. (adoptat)

47. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 118/2007 pentru completarea titlului VII din Legea nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente.

Lege organică.

Cine este pentru? 183.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.62/2008 pentru modificarea și completarea titlului VII din Legea nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente. (adoptat)

48. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.62/2008 pentru modificarea și completarea titlului VII din Legea nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente.

Voturi pentru? 182.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.219/2008 privind prorogarea termenelor de aplicare a dispozițiilor art.III din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.135/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2008 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici. (adoptat)

49. Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.219/2008 privind prorogarea termenelor de aplicare a dispozițiilor art.III din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.135/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2008 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici.

Cine este pentru? 182.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.128/2008 privind unele măsuri de reorganizare a sectorului energetic prin preluarea de către Societatea Comercială de Distribuție și Furnizare a Energiei Electrice Electrica- S.A. a unor pachete de acțiuni. (adoptat)

50. Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.128/2008 privind unele măsuri de reorganizare a sectorului energetic prin preluarea de către Societatea Comercială de Distribuție și Furnizare a Energiei Electrice" Electrica" - S.A. a unor pachete de acțiuni.

Cine este pentru? 183.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.92/2008 privind statutul funcționarului public denumit manager public. (adoptat)

51. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.92/2008 privind statutul funcționarului public denumit manager public.

Cine este pentru? 183.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? O abținere.

  Proiectul de Lege pentru modificarea art.6 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, cu modificările și completările ulterioare. (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie).

52. Proiectul de Lege pentru modificarea art.6 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, cu modificările și completările ulterioare.

Comisia propune respingerea proiectului de lege.

Cine este pentru? 182.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.30/2008 privind unele măsuri financiare. (adoptat)

53. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.30/2008 privind unele măsuri financiare.

Cine este pentru? 181.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.216/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr.290/2004 privind cazierul judiciar. (adoptat)

54. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.216/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr.290/2004 privind cazierul judiciar.

Voturi pentru? 182.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2009 privind aprobarea unor măsuri economico-financiare și organizatorice pentru desfășurarea activității unităților sanitare în cadrul procesului de reformă și operaționalizare. (adoptat)

55. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2009 privind aprobarea unor măsuri economico-financiare și organizatorice pentru desfășurarea activității unităților sanitare în cadrul procesului de reformă și operaționalizare.

Voturi pentru? 183.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.2/2000 privind organizarea activității de expertiză tehnică judiciară și extrajudiciară. (adoptată)

56. Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.2/2000 privind organizarea activității de expertiză tehnică judiciară și extrajudiciară.

Voturi pentru? 183.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? O abținere.

  Proiectul de Lege privind organizarea activității de expertiză tehnică judiciară și extrajudiciară. (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie).

57. Proiectul de Lege privind organizarea activității de expertiză tehnică judiciară și extrajudiciară.

Comisia propune respingerea proiectului de lege.

Cine este pentru? 182.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? O abținere.

  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar. (adoptat)

58. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar.

Vă rog să votați.

Cine este pentru? 181 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 1 abținere.

  Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (1) al art.26 din Legea nr.346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii. (adoptată)

59. Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (1) al art.26 din Legea nr.346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii.

Voturi pentru? 182 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Proiectul de Lege pentru modificarea art.2 din Legea nr. 562/2004 privind autorizarea instituțiilor publice din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională de a vinde personalului propriu unele locuințe de serviciu pe care acestea le au în administrare. (adoptat)

60. Proiectul de Lege pentru modificarea art.2 din Legea nr.562/2004 privind autorizarea instituțiilor publice din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională de a vinde personalului propriu unele locuințe de serviciu pe care acestea le au în administrare.

Voturi pentru? 182 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 146/2007 privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii și Consemnațiuni C.E.C.-S.A. în vederea achiziționării de autoturisme Dacia, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 357/25.25.05.2007. (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie).

61. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.146/2007 privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii și Consemnațiuni - CEC S.A. - în vederea achiziționării de autoturisme Dacia, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Voturi pentru? 182 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 2 abțineri.

  Propunerea legislativă privind interzicerea utilizării E-urilor nocive sănătății în pâine și produse de panificație, carne și produse din carne, dulciuri, băuturi răcoritoare și alcoolice. (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie).

62. Propunerea legislativă privind interzicerea utilizării E-urilor nocive sănătății în pâine și produse de panificație, carne și produse din carne, dulciuri, băuturi răcoritoare și alcoolice.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Voturi pentru? 181 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 5 voturi împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

  Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.18/1991 privind fondul funciar. (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie).

63. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.18/1991 privind fondul funciar.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Voturi pentru? 180 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

  Propunerea legislativă pentru abrogarea Capitolului II<SUP>1</SUP> din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal. (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie).

64. Propunerea legislativă pentru abrogarea Cap.II1 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal.

Lege organică.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Voturi pentru? 182 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Anexei 4.1 la Titlul VII Accize și alte taxe speciale din Ordonanța de Urgență nr. 110/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal. (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie).

65. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Anexei 4.1 la Titlul VII "Accize și alte taxe speciale" din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 110/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal.

Lege organică.

Comisia propune respingerea propunerii legislative

Voturi pentru? 182 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Propunerea legislativă de modificare a Ordonanței de Urgență nr.110 din 21/12/2006 privind modificarea și completarea Legii nr.571/2003 privind Codul Fiscal. (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie).

66. Propunerea legislativă de modificare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.110 din 21.12.2006 privind modificarea și completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal.

Lege organică.

Comisia propune respingerea propunerii legislative

Voturi pentru? 182 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

  Proiectul de Lege pentru abrogarea art.214<SUP>1</SUP>-214<SUP>3</SUP> din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie).

67. Proiectul de Lege pentru abrogarea art. 2141 - 2143 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal.

Comisia propune respingerea propunerii legislative

Voturi pentru? 181 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Proiectul de Lege pentru abrogarea Capitolului II<SUP>1</SUP> al Titlului VII din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie).

68. Proiectul de lege pentru abrogarea Cap.II1 al Titlului VII din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal.

Comisia propune respingerea propunerii legislative

Voturi pentru? 183 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Propunerea legislativă privind instituirea celei de-a 13-a pensii. (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie).

69. Propunerea legislativă privind instituirea celei de-a 13-a pensii.

Comisia propune respingerea propunerii legislative

Voturi pentru? 181 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 7 voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Vă mulțumesc.

  Propunerea de respingere a Proiectului de hotărâre privind înființarea unei Comisii parlamentare de anchetă având ca scop verificarea abuzurilor săvârșite față de cei 60 de șefi de centre județene ai APIA din țară, prin încălcarea Statutului funcționarului public. (adoptată)

70. Propunerea de respingere a Proiectului de hotărâre privind înființarea unei Comisii parlamentare de anchetă având ca scop verificarea abuzurilor săvârșite față de cei 60 de șefi de centre județene ai APIA din țară, prin încălcarea statutului funcționarului public.

Voturi pentru? 179 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.127/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. (adoptat)

71. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.127/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal.

Cameră decizională.

Voturi pentru? 183 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.201/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.136/2000 privind măsurile de protecție împotriva introducerii și răspândirii organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România. (adoptat)

72. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.201/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 136/2000 privind măsurile de protecție împotriva introducerii și răspândirii organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România.

Voturi pentru? 182 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.170/2008 pentru modificarea Legii nr. 51/1993 privind acordarea unor drepturi magistraților care au fost înlăturați din justiție pentru considerente politice în perioada anilor 1945-1952, precum și pentru modificarea art.213 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății. (adoptat)

73. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 170/2008 pentru modificarea Legii nr.51/1993 privind acordarea unor drepturi magistraților care au fost înlăturați din justiție pentru considerente politice în perioada anilor 1945-1952, precum și pentru modificarea art.213 alin. (1) lit. c) din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Voturi pentru? 181 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.220/2008 pentru modificarea art.1 alin.(2) lit.i) din Ordonanța Guvernului nr. 29/2007 privind modul de alocare a instrumentelor structurale, a prefinanțării și a cofinanțării alocate de la bugetul de stat, inclusiv din Fondul național de dezvoltare, în bugetul instituțiilor implicate în gestionarea instrumentelor structurale și utilizarea acestora pentru obiectivul convergență. (adoptat)

74. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 220/2008 pentru modificarea art.1 alin. (2) lit. i) din Ordonanța Guvernului nr. 29/2007 privind modul de alocare a instrumentelor structurale, a prefinanțării și a cofinanțării alocate de la bugetul de stat, inclusiv din Fondul național de dezvoltare, în bugetul instituțiilor implicate în gestionarea instrumentelor structurale și utilizarea acestora pentru obiectivul convergență.

Voturi pentru? 181 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.149/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.46/2007 privind modul de alocare a fondurilor externe nerambursabile și a contribuției naționale în bugetul instituțiilor implicate în gestionarea și utilizarea acestora, pentru obiectivul Cooperare teritorială europeană. (adoptat)

75. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 149/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 46/2007 privind modul de alocare a fondurilor externe nerambursabile și a contribuției naționale în bugetul instituțiilor implicate în gestionarea și utilizarea acestora, pentru obiectivul "Cooperare teritorială europeană".

Voturi pentru? 183 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.131/2008 pentru completarea art.3 din Ordonanța Guvernului nr.14/1998 privind utilizarea veniturilor realizate de instituțiile publice finanțate integral din venituri extrabugetare. (adoptat)

76. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 131/2008 pentru completarea art.3 din Ordonanța Guvernului nr. 14/1998 privind utilizarea veniturilor realizate de instituțiile publice finanțate integral din venituri extrabugetare.

Voturi pentru? 181 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.178/2008 privind aprobarea achiziționării unui teren de către Universitatea Politehnica din Timișoara. (adoptat)

77. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 178/2008 privind aprobarea achiziționării unui teren de către Universitatea "Politehnica" din Timișoara.

Voturi pentru? 182 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.140/2008 pentru modificarea art.3 alin.(1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.45/2008 privind unele măsuri pentru întărirea capacității administrative a României în vederea îndeplinirii obligațiilor ce îi revin în calitatea sa de stat membru al Uniunii Europene. (adoptat)

78. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 140/2008 pentru modificarea art.3 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 45/2008 privind unele măsuri pentru întărirea capacității administrative a României în vederea îndeplinirii obligațiilor ce îi revin în calitatea sa de stat membru al Uniunii Europene.

Voturi pentru? 181 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.1/2009 privind unele măsuri în domeniul salarizării personalului din sectorul bugetar. (adoptat)

79. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2009 privind unele măsuri în domeniul salarizării personalului din sectorul bugetar.

Voturi pentru? 179 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.20/2009 pentru modificarea art.13 alin.(2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Administrației și Internelor și pentru reorganizarea unor unități din subordinea Ministerului Administrației și Internelor (adoptat ca urmare a depășirii termenului constituțional).

80. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 20/2009 pentru modificarea art.13 alin. (2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Administrației și Internelor.

Termenul pentru dezbatere și vot final fiind depășit, proiectul de lege se consideră adoptat, în conformitate cu prevederile art.115 alin. (5) din Constituție și ale art.113 din Regulamentul Camerei Deputaților.

  Proiectul de hotărâre privind modificarea art.10 alin.(2) din Hotărârea Camerei Deputaților nr.5 din 24 februarie 2009 privind înființarea unei comisii parlamentare de anchetă pentru verificarea situației Societății Comerciale Nicolina - S.A. și a modului în care Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a gestionat activele acesteia în perioada ianuarie 2005 - decembrie 2008. (adoptat)

81. Proiectul de hotărâre privind modificarea art.10 alin. (2) din Hotărârea Camerei Deputaților nr.5 din 24 februarie 2009 privind înființarea unei comisii parlamentare de anchetă pentru verificarea situației Societății Comerciale "Nicolina" - S.A. și a modului în care Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a gestionat activele acesteia în perioada ianuarie 2005 - decembrie 2008.

Voturi pentru? 181 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Propunerea legislativă pentru modificarea art.31 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.50/2005 privind înființarea, organizarea și funcționarea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private. (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie).

82. Propunerea legislativă pentru modificarea art.31 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2005 privind înființarea, organizarea și funcționarea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Voturi pentru? 181 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Propunerea legislativă privind înființarea Autorității Naționale pentru Comunicații ca autoritate publică autonomă sub control parlamentar. (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie).

83. Propunerea legislativă privind înființarea Autorității Naționale pentru Comunicații ca autoritate publică autonomă sub control parlamentar.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Voturi pentru? 181 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.24/2009 privind stabilirea unor competențe pentru ordonatorul principal de credite al aparatului de lucru al Guvernului. (adoptat)

84. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2009 privind stabilirea unor competențe pentru ordonatorul principal de credite al aparatului de lucru al Guvernului.

Voturi pentru? 182 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.175/2008 privind înlocuirea referirilor la Grupul nr. 1 din Centrala Termoelectrică Mintia-Deva cu referirile la Grupul nr.4 din Centrala Termoelectrică Mintia-Deva, în vederea executării lucrărilor de reabilitare aprobate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 214/2000 privind unele măsuri pentru execuția lucrărilor de reabilitare a Grupului nr.1 din Centrala Termoelectrică Mintia-Deva. (adoptat)

85. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 175/2008 privind înlocuirea referirilor la "Grupul nr.1" din Centrala Termoelectrică Mintia-Deva cu referirile la "Grupul nr.4" din Centrala Termoelectrică Mintia-Deva, în vederea executării lucrărilor de reabilitare aprobate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 214/2000 privind unele măsuri pentru execuția lucrărilor de reabilitare a Grupului nr.1 din Centrala Termoelectrică Mintia-Deva.

Voturi pentru? 181 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.4/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 293/2004 privind Statutul funcționarilor publici din Administrația Națională a Penitenciarelor. (adoptat)

86. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr.293/2004 privind Statutul funcționarilor publici din Administrația Națională la Penitenciarelor.

Voturi pentru? 181 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.229/2008 privind măsuri pentru reducerea unor cheltuieli la nivelul administrației publice. (adoptat)

87. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 229/2008 privind măsuri pentru reducerea unor cheltuieli la nivelul administrației publice.

Voturi pentru? 179 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Niciun vot împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 119/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.22/2007 privind organizarea și funcționarea Comisiei Naționale de Prognoză. (adoptat)

88. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 119/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței de Guvernului nr. 22/2007 privind organizarea și funcționarea Comisiei Naționale de Prognoză.

Voturi pentru? 182 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.209/2008 pentru modificarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale. (adoptat)

89. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 209/2008 pentru modificarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Voturi pentru? 181 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.100/2008 pentru completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale. (adoptat)

90. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2008 pentru completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Voturi pentru? 182 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.196/2008 privind înființarea activității de derulare și gestionare a proiectelor de înfrățire instituțională finanțate de Uniunea Europeană, pentru care România are calitatea de donator de asistență tehnică. (adoptat)

91. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2008 privind înființarea activității de derulare și gestionare a proiectelor de înfrățire instituțională finanțate de Uniunea Europeană, pentru care România are calitatea de donator de asistență tehnică.

Voturi pentru? 181 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.148/2008 pentru modificarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii. (adoptat)

92. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 148/2008 pentru modificarea Legii nr.53/2003 - Codul muncii.

Voturi pentru? 181 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 1vot împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

  Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.192/2008 privind aprobarea unor măsuri de relaxare fiscală în vederea creșterii economice și a numărului locurilor de muncă. (adoptat)

93. Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 192/2008 privind aprobarea unor măsuri de relaxare fiscală în vederea creșterii economice și a numărului locurilor de muncă.

Voturi pentru? 182 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abțineri? 1 abținere.

Revenim la proiectele pe care le-am sărit.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.147/2008 pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române nr.21/1991. (adoptat)

16. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 147/2008 pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române nr.21/1991.

Voturi pentru? 179 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Propunerea legislativă pentru modificarea alin.(1) al art.134 din Legea nr.53/2003-Codul muncii. (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie).

33. Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (1) al art.134 din Legea nr.53/2003 - Codul muncii.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Voturi pentru? 181 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Propunerea legislativă privind modificarea alineatului (1) al articolului 134 din Legea nr.53/2003-Codul muncii. (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie).

34. Propunerea legislativă privind modificarea alin. (1) al art.134 din Legea nr.53/2003 - Codul muncii.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Voturi pentru? 181 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale. (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie).

36. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Voturi pentru? 179 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 1 abținere.

Am epuizat ordinea de zi.

  Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.109/2005 privind instituirea indemnizației pentru activitatea de liber-profesioniști a artiștilor interpreți sau executanți din România. (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie).

Domnul deputat Ovidiu Ganț, vă rog, aveți cuvântul.

   

Domnul Ovidiu Victor Ganț:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Datorită anunțului făcut de domnul secretar Valeriu Zgonea, că două grupuri parlamentare care nu părăsesc sala etc., etc., aș dori să precizez că Grupul parlamentar al minorităților naționale nu numai că n-a părăsit, dar și-a și exercitat dreptul de vot asupra punctelor de la ordinea de zi. (Aplauze.)

Doi: date fiind urările făcute, aș dori ca în numele Grupului parlamentar al minorităților naționale să urez tuturor acelora care sărbătoresc duminică Paștele, un Paște fericit!

Vă mulțumesc frumos. (Aplauze)

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și noi mulțumim domnului Ovidiu Ganț și întregului grup al minorităților naționale.

 
Dezbateri procedurale și aprobarea punctului de vedere al Comisiei pentru regulament solicitat de Biroul permanent la propunerea liderilor grupurilor parlamentare în legătură cu dezbaterea moțiunii simple inițiate de 63 de deputați.  

Doamnelor și domnilor deputați,

Potrivit ordinii de zi și programului de lucru aprobat pentru ședința de astăzi, reluăm dezbaterile la moțiunea simplă inițiată de 63 de deputați.

Vă reamintesc faptul că, în ședința din 23 martie, s-au constatat diferențe semnificative între textul moțiunii simple prezentate în plen de reprezentantul semnatarilor și textul moțiunii simple depuse, înregistrată și distribuită deputaților, afișată în locuri anume destinate și comunicată Guvernului.

Ca urmare acestui fapt, dezbaterile au fost suspendate pentru consultări ale membrilor Biroului permanent și liderilor grupurilor parlamentare. Pe baza acestor consultări, în temeiul prevederilor art.227 din Regulamentul Camerei Deputaților, s-a hotărât să se solicite Comisiei pentru regulament un punct de vedere referitor la aplicarea textelor regulamentare care stabilesc procedura prezentării și dezbaterii moțiunilor simple.

Punctul de vedere elaborat de Comisia pentru regulament a fost distribuit tuturor deputaților.

Am să-l invit la microfon pe președintele comisiei, pentru a prezenta punctul de vedere al comisiei.

   

Domnul Iustin-Marinel Cionca-Arghir:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Nu voi citi textul punctului de vedere al Comisiei pentru Regulament, deoarece el a fost difuzat și îl cunoașteți. Voi prezenta doar, în sinteză, argumentația cuprinsă în acest punct de vedere, care este susținut de către patru dintre membrii comisiei noastre, reprezentanți ai P.D.-L, PSD + PC, UDMR și minorități.

După cum știți, al cincilea membru al Comisiei pentru Regulament, respectiv reprezentantul Grupului parlamentar al PNL, a depus în scris o opinie separată.

Stimați colegi, în Constituția României există doar două articole, respectiv art.67 și art.112 alin. (2), în care se fac referiri directe la moțiunile simple, iar aceste referiri nu detaliază procedura de dezbatere a moțiunii simple. Condițiile de admisibilitate, procedurile prealabile dezbaterii moțiunii și procedurile privind dezbaterea și votarea acesteia sunt detaliate în Regulamentul Camerei Deputaților, la art.158 - 164.

Pentru ca președintele Camerei să ia în considerare o moțiune simplă, trebuie ca, în conformitate cu prevederile art.158 alin. (4), să o verifice dacă îndeplinește cerințele prevăzute la art.158 alin. (1) și ale art.159 alin. (1), respectiv să se refere la o problemă de politică internă sau externă, ori - după caz - cu privire la o problemă care a făcut obiectul unei interpelări și, în toate cazurile, dacă este motivată și dacă a fost inițiată de cel puțin 50 de deputați.

În cazul în care textul prezentat, în continuarea căruia se află cele peste 50 de semnături, corespunde cerințelor regulamentare, președintele Camerei este obligat, în conformitate cu prevederile art.159, să comunice moțiunea simplă de îndată Guvernului, s-o aducă la cunoștința Camerei și s-o afișeze la sediul Camerei, iar în conformitate cu art.160 alin. (1) să-i stabilească o dată de dezbatere ce nu poate depăși 6 zile de la înregistrarea acesteia.

Dacă am accepta faptul că reprezentantul inițiatorilor unei moțiuni simple ar putea citi la tribuna Camerei alt text decât cel pe care l-a înregistrat oficial cu câteva zile înainte, ce sens ar mai avea afișarea textului inițial, ce sens ar mai avea sesizarea Camerei, prin anunțarea moțiunii și difuzarea respectivului text, și ce sens ar mai avea ca acest text inițial să fie comunicat Guvernului.

În analiza speței supuse atenției dumneavoastră sunt esențiale prevederile articolului nr.163, al cărui text îl cunoașteți: "La moțiunile simple prezentate nu pot fi propuse amendamente".

Este evident în opinia noastră că prevederile art.163 cuprind interdicția de a modifica textul moțiunii simple așa cum el a fost depus în timpul ședinței plenului Camerei, la președintele de ședință, în conformitate cu prevederile art.159, așa cum el a fost comunicat Guvernului, conform, așa cum el a fost afișat la sediul Camerei și așa cum el a fost adus la cunoștința Camerei și difuzat deputaților.

Analizând prevederile art.158 - 164 din Regulament, rezultă fără niciun dubiu că prezentându-se în plenul Camerei un alt text decât cel care a fost depus de semnatarii moțiunii, s-au încălcat prevederile regulamentare.

Încălcarea prevederilor art.163, constatată în data de 23 martie în ședința dedicată moțiunii privind învățământul, face ca dezbaterea asupra textului moțiunii, depusă inițial, să devină inadmisibilă. Pe de altă parte, textul nou citit de la tribuna Camerei în data de 23 martie nu îndeplinește condițiile de inadmisibilitate cerute de către Regulament pentru a fi dezbătut.

În concluzie, dacă semnatarii moțiunii simple depuse inițial doresc, în continuare, să fie dezbătută în plenul Camerei problema învățământului, trebuie să se reia procedura prevăzută în Regulament și să depună textul unei moțiuni simple cu acest subiect, în timpul unei ședințe a plenului Camerei Deputaților, la președintele de ședință, în conformitate cu prevederile art.159 din Regulament.

Respectivul text trebuie să respecte toate condițiile regulamentare pentru acceptarea sa și trebuie să parcurgă procedurile prevăzute la art.158-164 din Regulamentul Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă în cadrul dezbaterilor generale sunt intervenții?

Domnul Mircea Toader, vă rog.

 
   

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Știți că ne-am aflat într-o situație unică în istoria Parlamentului: o moțiune simplă depusă, alta a fost citită. Ne-am situat într-un blocaj, am solicitat noi, liderii de grup, suspendarea; am discutat cam jumătate de oră ceea ce se întâmplă cu această moțiune, dacă o considerăm moțiune sau n-o considerăm moțiune; liderul PNL a susținut că este moțiune. până la urmă, pentru a ieși din blocaj, că nu era o prevedere regulamentară expresă, am hotărât să ne adresăm Comisiei pentru Regulament, care să ne dea un punct de vedere. cel pe care l-a prezentat ni-l însușim, același punct de vedere am avut și noi în cadrul discuțiilor, dar pentru a nu crea o dispută politică am considerat necesar să ne adresăm acestei comisii.

fiind inadmisibil, i-am pus o întrebare foarte clară domnului Tăriceanu: dacă ar fi să aprobăm această moțiune, ce text respectă Ministerul Educației, cel pe care-l votăm, sau pe cel care a fost citit?

Pe aceste considerente, noi, Grupul parlamentar al P.D.-L, susținem ceea ce a propus Comisia pentru Regulament. Dacă PNL-ul dorește să depună o moțiune, să o depună așa cum prevede Regulamentul.

Și pentru a nu mai veni încă o dată la microfon, în numele Grupului parlamentar al Partidului Democrat-Liberal, urez tuturor colegilor mei și colegilor de Parlament, chiar și celor plecați, sărbători fericite și să ne vedem cu bine după Paște. (Aplauze)

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mai sunt alte intervenții?

Domnul Stanciu, vă rog, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Doamna președinte,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne și stimați domni deputați,

Domnilor miniștri,

Îmi cer scuze că voi începe cu o mică butadă, și îmi cer scuze, în primul rând, domnului prieten Vainer, pentru că voi face referire la doi distinși ipotetici colegi de-ai domniei sale. Ițic și cu Ștrul aveau un diferend și se certau între ei. Au căzut de acord să meargă la rabin, deci nu la comisie, și zic: "Avem o problemă, rabi". "Ce problemă?" "Spuneți-ne dacă albul este culoare?...Păi, stați să vedem în talmud, acolo!" Se uită și zice: "Da, albul este culoare". "Bine, și spuneți-ne dacă negrul este culoare?". Se uită rabi acolo și zice: "Da, și negrul este culoare". Atunci Ițic îi spune lui Ștrul: "Vezi măi, deșteptule, că ți-am vândut un televizor color?!".

Așa au încercat și distinșii noștri liberali să ne vândă o moțiune. Dar, ea nu-i moțiune. Nu-i moțiune pentru că au plecat la târg cu una și au ajuns cu alta. Și textul de Regulament spune destul de clar că această moțiune, care se concretizează și ea într-un text, nu poate fi modificată.

Parlamentului i se aduc la cunoștință inițiative legislative, propuneri legislative, proiecte de hotărâri. Acestea, prin procedură parlamentară, pot fi modificate. Modificarea ca atare incumbă amendamente. Niciun text care este prezentat sub o formă sau alta Parlamentului nu poate fi modificat nici în comisii, nici în plen, decât prin amendamente.

Regulamentul precizează foarte clar la art. 163: "La moțiunile simple prezentate nu pot fi propuse amendamente." Pentru că moțiunea exprimă poziția unui grup parlamentar față de o anumită problemă internă sau externă, de politică internă sau externă. Or, nu poate să-și schimbe poziția față de cea comunicată Guvernului, afișată public și față de care grupurile parlamentare celelalte și-au pregătit, să spunem, într-un fel sau altul, apărarea.

De aceea, domnilor colegi, este timpul ca, după ce ne-ați vândut patru ani o "economie care duduie", să nu ne mai vindeți moțiuni negre ca fiind albe.

Vă urăm sărbători fericite și așteptăm cu moțiunea de cenzură.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Mihai Voicu din partea Grupului parlamentar al PNL.

 
   

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Cred că ar fi o idee bună modificarea Regulamentului, pentru că, sigur, oricât de multe argumente s-ar aduce și, până la urmă, votul plenului este cel care decide, Regulamentul nu este deloc clar din punctul de vedere al moțiunilor simple. Pentru că există o distincție în Regulament între moțiunile de cenzură, care este precizat că trebuie citite, și moțiunile simple, unde scrie că trebuie prezentate.

Dacă viziunea asupra prezentării unei moțiuni este aceea că ea trebuie să fie citită, cred că Regulamentul trebuie modificat în acest sens. Pentru că se poate interpreta oricând că obiectul unei moțiuni simple este reprezentat de concluziile, de cerințele acelei moțiuni și nu de expunerea de motive, dacă vreți, care este textul care precede solicitările celor care au semnat moțiunea simplă. Nici în Parlament, atunci când votăm o lege, votăm legea și nu expunerea de motive, iar ea poate fi prezentată în diverse feluri.

Cred că, pentru viitor, e necesară o precizare suplimentară în Regulament, dacă viziunea plenului este în sensul celor precizate de Comisia pentru Regulament.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Valeriu Zgonea, pe procedură.

 
   

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea (de la tribună):

Doamnă președinte,

Distinși colegi,

De fapt, de vreo câțiva ani de zile, de când unii dintre colegii noștri au făcut un regulament, avem mai multe probleme decât soluții. Și nu vrem niciodată să recunoaștem că toate lucrurile pe care le-am făcut sunt atât de interpretabile, încât astăzi, cei care l-au făcut în 2005, se lovesc de el și găsesc tot felul de soluții inedite în Parlamentul României.

Eu cred că, din păcate, noi plecăm de la fondul problemei. În acest moment, avem tot felul de soluții și ne ducem către soluția de moțiune orală, pe asta o inventăm mai nou și i-am explicat-o și distinsului lider al Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal din Camera Deputaților, în care cineva, dimineața, marți la 9,30, citește o declarație politică "moțiunea mea pe agricultură", după care, pe procedură, 51 de parlamentari, începând cu ora 10,00, spun că sunt de acord cu textul dinainte și a apărut moțiunea orală. Inventivitatea românului este, trebuie să recunoaștem, peste capacitatea europenilor de a înțelege.

Dar să ne întoarcem la chestiune. Comisia pentru Regulament a spus foarte clar: în momentul în care nu respecți procedura, nu ai o moțiune, pentru că nu ai îndeplinit procedura, iar moțiunea în sine nu și-a îndeplinit toate etapele ca ea să poată să fie dezbătută de plen.

Și aici avem două variante. Varianta în care putem să închidem acest joc și acest dialog, care nu își are nicio substanță, este ca punctul de vedere al Comisiei de Regulament, deși neregulamentar să facem acest lucru, să fie supus votului plenului, care decide în orice situație ambiguă și să acceptăm și să le cerem colegilor ca, dacă vor să depună o moțiune, să respecte procedura așa cum scrie în Regulament și ei bineînțeles că vor veni imediat și o vor depune.

Această chestiune, supunând Regulamentul din nou plenului Camerei Deputaților este că de fiecare dată când noi avem câte o găselniță de interpretare și constatăm că interpretarea regulamentară este alta, trebuie să supunem la vot articolul pe care l-am votat acum câțiva ani de zile. Pentru că cineva are o viziune, pe care, acum două luni de zile, când dormea sau acum patru ani de zile, o avea sub altă formă. Și ce facem noi este să ne încălcăm propriul regulament, supunând la vot de fiecare dată articolul așa cum trebuie interpretat.

Dar, trecem și peste această chestiune și vă rog, doamna președinte, să plecăm de la principiul că plenul este suveran, ca să lăsăm aceste miștouri pe care unii dintre colegii mei le aduc în Parlament, și să mă întorc la moțiune, care cred că este esența pe care distinsa mea colegă (pe care am botezat-o acum câteva săptămâni și cred că trebuie să fiu dator în aceste zile să bat la ușă, în colegiul domniei sale) a prezentat-o și rămân la ideea că textul depus trebuie prezentat la acest microfon.

Și sper că problemele de învățământ nu se vor duce în probleme de tehnică legislativă sau de tehnica Regulamentului, ci vom discuta pe principii și pe valori, încercând să nu mai avem asemenea idei inovatoare acolo unde, acolo unde - repet, ne îngreunăm propria noastră muncă și de o lună și jumătate încercăm să rezolvăm o problemă foarte simplă.

Doamna președintă, președintele Comisiei pentru Regulament v-a spus un punct de vedere pe care eu îl susțin, acela că etapele procedurale nu au fost îndeplinite de către distinșii noștri colegi, care s-au limitat numai la a crede că, dacă depun o moțiune la președintele de ședință, un text, aceea este o etapă îndeplinită și vă propun să constatăm prin votul plenului că procedura regulamentară nu a fost îndeplinită, drept pentru care nu avem moțiunea de dezbătut și îi rugăm pe distinșii noștri colegi să repete această procedură. Dacă vor patru ani, patru ani o repetăm, nu avem nicio problemă.

Probabil că textul de azi nu mai este textul de ieri și textul de mâine, sigur, nu este textul de astăzi.

Vă mulțumesc și vă urez tuturor, inclusiv celor care depun azi o moțiune, în Săptămâna Mare, sărbători fericite și Paște fericit.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Înțeleg că ne apropiem de o concluzie și vă supun atenției dumneavoastră și o să vă rog să vă exprimați prin vot propunerea făcută de Comisia pentru Regulament, conform căreia procedurile nu au fost îndeplinite, condițiile procedurale nu au fost îndeplinite pentru a continua dezbaterea acestei moțiuni simple pe educație.

Cine este pentru? 183 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Trei voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Vă mulțumesc mult.

Înțeleg că vreți să vă explicați votul? Vă rog.

 
   

Domnul Horea Dorin Uioreanu:

Mulțumesc, doamna președinte.

Domnilor colegi,

Doamnelor colege,

Partidul Național Liberal, câți am rămas în sală, am votat împotriva acestei soluții date de Comisia de statut. Reprezentantul nostru din această comisie, domnul Ciprian Dobre, a și motivat aparte, pe lângă raportul comisiei, motivele pentru care Partidul Național Liberal are alt punct de vedere vizavi de ceea ce s-a prezentat în raport.

În consecință, noi depunem o nouă moțiune legată de problema învățământului și aici o rog pe colega mea Alina Gorghiu să facă acest lucru. Moțiune simplă, urmează și cea de cenzură.

În final, dacă un distins prieten și bun cunoscut de-al meu, care a vorbit înainte vorbea de miștocăreală și de miștocăreli, cred că mai mare miștocăreală în Săptămâna Mare decât a minți că există cvorum în sală, a minți că se strică aparatura electronică, nu este.

Deci, dragi colegi, având în vedere că încheiem încet lucrările și ne apropiem de sărbătorile noastre pascale, doresc în numele Partidului Național Liberal și al Grupului liberal tuturor colegilor noștri: Sărbători fericite și Hristos a înviat!

 
Informare privind depunerea moțiunii simple Educația sub cenzura Ecaterinei Andronescu. Istoria se repetă.  

Doamna Roberta Alma Anastase:

Doamna deputat Alina Gorghiu.

   

Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:

În conformitate cu art. 112 din Constituție și art. 158, 164 din Regulamentul Camerei Deputaților, deputații din Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal au depus moțiunea simplă "Educația sub cenzura Ecaterinei Andronescu. Istoria se repetă"

Stimați colegi,

Paște fericit!

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă confirm faptul că Grupul parlamentar al PNL a depus această moțiune.

 
Informare privind depunerea unor legi la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de a sesiza Curtea Constituțională.  

În încheiere, aș vrea să vă informez că s-a depus la secretarul general și lista legilor adoptate pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale.

Dragi colegi, pentru toți cei care sărbătoresc Paștele la acest sfârșit de săptămână, vreau să vă urez și eu sărbători cu bine și să ne întoarcem cu bine.

La începutul săptămânii viitoare reluăm lucrările începând cu ziua de marți.

Și reprezentanților presei Sărbători fericite!

   

Ședința s-a încheiat la ora 12,15.

 
       

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania friday, 15 november 2019, 2:02
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro