Mircea Grosaru
Mircea Grosaru
Sittings of the Chamber of Deputies of April 15, 2009
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.50/24-04-2009

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2009 > 15-04-2009 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of April 15, 2009

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.31 Mircea Grosaru - declarație politică intitulată "Serviciile, industria, agricultura și viitorul românilor";

 

Domnul Neculai Rebenciuc:

  ................................................
  nicicând și niciunde, Criza - fie ea "mică" ori "mare" - nu poate impune nimănui să adopte măsuri ori așa-zise programe de reformă la concurență cu Școala!".

Dar, astăzi, ceea ce nu înțeleg dascălii este formula antonimică: diminuări la învățământ/suplimentări la turism. Altfel zis, pe ce criterii se face solidarizarea în fața crizei? Cine știe, poate acum e la modă doar turismul! De educație cine are nevoie, cui folosește?

Astfel, după 5 luni de guvernare a Coaliției, profesorii au trecut de la extazul măririi legiferate a salariilor cu 50%, la agonia disponibilizărilor cu 5%, de la blocarea salariilor, la blocarea sistemului de învățământ.

 

Domnul Mircea Grosaru:

Declarație politică intitulată "Serviciile, industria, agricultura și viitorul românilor"

Institutul Național de Statistică, cu cifrele pe masă, a confirmat oficial ceea ce românii au început să simtă în portofel și la locul de muncă încă din toamna anului 2008, și anume că își face simțită prezența ceea ce cu toții o numim criză.

Ratele inflației au fost din ce în ce mai mici în ultimii cinci ani, însă în 2008 acestea au ajuns până la 7,9%, din cauza creșterii prețurilor alimentelor și ale serviciilor, ultimul trimestru fiind începutul declinului economiei autohtone.

Tot din date statistice am aflat că după o creștere economică de 9% în primele nouă luni, produsul intern brut din ultimul trimestru a crescut cu numai 2,9%, iar creșterea economică pe întreg anul 2008 s-a situat la 7,1%. Cea mai mare contribuție au avut-o serviciile, cu 2,6%, și construcțiile, cu 2,3%, însă construcțiile nu vor putea susține economia și anul acesta pentru că în ianuarie 2009 acestea au scăzut cu 64,9% față de decembrie 2008, din construcții provenind cea mai mare parte dintre șomerii care "au îngroșat" statisticile. Comparate cu datele din ianuarie 2008, se menține o creștere ușoară de 6%, mult redusă față de ritmurile de creștere de circa 30% din "vremurile bune", rata șomajului crescând repede, de la 3,9%, și ajungând la 5,3% luna trecută, numărul de salariați a scăzut lună de lună.

În luna decembrie 2008 exporturile au scăzut cu 15,6%, iar importurile cu 23,8%, potrivit aceleiași instituții de statistică, de unde aflăm și că actualmente în România sunt 4,74 milioane de salariați, cu circa 1 milion mai puțini decât în anul 2007. Managerii văd și ei un viitor sumbru, atât din cauza lipsei de finanțări, cât și a scăderii nivelului de trai atât de la noi, cât și în statele UE. Comenzile pentru companiile românești au scăzut simțitor și continuă să scadă, mai ales pentru industria prelucrătoare, reducându-se în prima lună din 2009 cu mai mult de o treime față de ianuarie 2008, cel mai lovit fiind sectorul metalurgic, unde numărul de comenzi a fost în ianuarie cu 75% mai mic. În tandem cu comenzile, și cifra de afaceri din industrie este în scădere cu 15,9% în ianuarie 2009, față de aceeași lună din 2008, și nici viitorul nu arată prea roz. Oamenii de afaceri chestionați de INS preconizează pentru următoarele luni scăderi în industria prelucrătoare, în construcții și comerț.

Cât despre agricultură...

O mare parte dintre managerii chestionați consideră că numărul de salariați va scădea, iar prețurile vor crește.

Este momentul potrivit ca noi, politicienii, să găsim soluții reale pentru criză, și nu doar pe hârtie.

În elaborarea declarației mele politice am folosit date obținute de la Institutul Național de Statistică, care nu fac decât să îmi întărească afirmațiile.

 

Domnul Mircia Giurgiu:

Declarație politică intitulată "Săptămâna patimilor la creștini ortodocși"

În perioada sărbătorilor pascale oamenii ar trebui să fie mai buni, să găsească liniștea necesară reculegerii, pentru a putea celebra Învierea Domnului Nostru Isus Hristos. Însă, săptămâna patimilor la români, dar nu numai, a căpătat noi contotații. În contextul crizei financiare mondiale, toată lumea se gândește mai mult la buzunar și la ce ar mai putea aduce ziua de mâine, decât la suflet.

Din nefericire, nimeni nu se gândește la izbăvirea sufletului: părinții ajung să își omoare copiii pentru că, din lipsa unui loc de muncă, nu mai au ce le pune pe masă; vecinii noștri din Moldova se luptă pentru putere - comunismul împotriva democrației - aruncă în direcția României, pentru a-și masca propria neputință, cuvinte grele, care ar putea isca un veritabil conflict diplomatic între două țări, altădată surori și chiar parte ale aceluiași stat.

O nouă revoluție ar trebui să fie una care să aducă liniștea atât de ncesară oamenilor, să fie o revoluție a credinței, nu a luptelor de stradă, care generează victime nu numai în rândul adulților, ci și chiar al copiilor.

Ei sunt cei pe care Isus i-a chemat la El. Ei reprezintă viitorul nostru, al tuturor. Lor trebuie să le dăm totul.

În aceste zile trebuie să ne aducem aminte de preceptele creștine și să ne întoarcem cu fața către Dumnezeu.

 

Domnul Mihai Cristian Adomniței:

"Mitropolia Moldovei și Bucovinei despre Codul penal și Codul civil"

În timpul alocat declarațiilor politice de astăzi vreau să vă expun un foarte important punct de vedere al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei în legătură cu noul Cod penal și noul Cod civil. În continuare, am să dau citire memoriului primit pe adresa Cabinetului parlamentar.

"Biserica Ortodoxă Română, ca instituție ce apără valorile morale în societate, nu este și nu poate fi niciodată de acord cu adoptarea unor acte normative care afectează demnitatea și identitatea omului, ca și creație a lui Dumnezeu.

În aceste vremuri tulburi, în care problemele sociale tot mai numeroase frământă întreaga societate, a considera că făcând parte din sfera normalului fapte precum prostituția și incestul, înseamnă a fi făcuți martori la degradarea demnității umane, trasându-se astfel coordonatele unei noi civilizații, în contrast evident cu modelul tradițional creștin.

Nu mă miră poziția acelor instituții ale statului român care consideră incestul ca fiind un caz de patologie socială, și nu o faptă penală, iar prostituția ca o faptă ce poate fi combătută doar prin sancțiuni de ordin administrativ.

Dacă luăm în considerare și faptul că o dată cu adoptarea noului Cod penal va fi adoptat și noul Cod civil, care prevede că divorțurile ar putea fi pronunțate mult mai ușor, iar logodnicii ar putea avea aceleași drepturi ca și persoanele căsătorite, putem afirma că preconizatele reglementări din noile coduri sunt un atac nu numai la valorile morale ale creștinismului, ci la valorile societății umane în ansamblul ei, care are la baza existenței sale instituția familiei." Memoriu semnat de Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, IPS Teofan.

Ce ar mai putea fi adăugat? Din păcate, instituțiile statului nu dau dovadă decât de dispreț față de valorile creștine și valorile morale, care ar trebui să fie la baza tuturor legilor statului.

 

Domnul Gabriel Plăiașu:

"Ilie Sârbu - această calamitate pentru agricultura din România"

În anul 2009, România are în fruntea agriculturii un om care a mai fost...

În anul 2009, România are în fruntea agriculturii un om care a negociat Capitolul "agricultură", necesar pentru ca țara noastră să devină membru UE.

În anul 2009, România are în fruntea agriculturii un om care a stat tot anul 2008 la televizor și a criticat politica agricolă practicată de vechea guvernare.

În anul 2009, România are în fruntea agriculturii un om care apare des la televizor, și, încordându-și mușchii, demite directorii "incompetenți'' și nu are soluții pentru acordarea ajutoarelor de stat, ignorând UE.

Ținând cont de cele de mai sus, ar trebui să spunem că peste România s-a prăvălit norocul atât de mult așteptat!

Din nefericire, însă, dorința de promovare mediatică a unor false imagini, dorința de formare politică a unui om fără resurse profesionale, creează o adevărată calamitate pentru agricultura din România. Vorbim aici, evident, despre domnul Ilie Sârbu.

Evident, ținând cont de cele prezentate mai sus, orice om de bun-simț se întreabă cum este posibil ca România să nu fie capabilă să promoveze în fruntea Ministerului Agriculturii pe cineva care să fie în stare măcar să continue ce au făcut cei care au condus instituția doar cu puțin timp înaintea lui.

Anume:

  1. În vara anului 2007, fermierii români au primit în timp util 5 000 000 lei/ ha. subvenție pentru cultura mare;
  2. În anul 2008, fermierul român a primit peste 99% din subvenția SAPS aferentă anului 2007;
  3. În anul 2009 sunt create premisele profesionale pentru ca subvenția SAPS aferentă anului 2008 să ajungă la timp la fermierul român.

Ce oferiți dumneavoastră, domnule ministru?

Vă spun eu... minciuni sfruntate!!!

Veniți și vorbiți despre subvenții de 15 000000lei / ha. la tv.

Vorbiți despre un buget important pentru agricultura din România, dar putem pierde și puținul oferit de bugetul ridicol, la proxima rectificare.

Într-un weekend de mare inspirație "managerială", v-ați apucat să vorbiți, nefundamentat, despre instituția Jandarmeria Silvică.

La final de martie v-ați continuat afirmarea în plan telegenic și ați anunțat românii că ați demis 60 de directori APIA, pe criterii profesionale, adică liderii unei instituții pe care ar fi trebuit să-i cultivați pentru profesionalismul lor.

La mijloc de aprilie dați buzna din nou la TV și anunțați că mai aveți de convins 15 directori APIA să demisioneze și, precum "Rambo", nu veți ceda ușor și îi veți decapita!

Domnule ministru Ilie Sârbu,

Față de penibilul în care ați adus o instituție de care românii își leagă speranțele, nu mai aveți decât următoarele soluții:

Încetați cu minciunile penibile că veți da bani pentru îngrășăminte agricultorilor români!

Încetați cu minciunile că România stă prost în ceea ce privește absorbția subvenției directe la hectar!

Încetați cu minciunile, amestecând rolul APDRP și APIA pe pământul României în ceea ce privește absorbția de fonduri europene!

Încetați să le mai dați speranțe agricultorilor din România și nu-i mai sfidați!

Încetați să vă mai ignorați colegii de partid care vă sugerează să vă retrageți către cugetare și lăsați altora implicarea!

Partidul Național Liberal, care dă dovadă de respect față de români, curând, vă va oferi ocazia unei retrageri televizate - așa cum vă place - din scena agriculturii.

Vom prezenta o moțiune simplă pe agricultură.

Este șansa pe care ar fi păcat să o ratați. Ea se numește demisia din calitatea de ministru, și credeți-mă pe cuvânt, că nu aveți nevoie de notificare la Bruxelles.

 

Domnul Florin Țurcanu:

"Vot de blam pentru PD-L!"

Nemulțumirea față de jumătatea potocalie a guvernării nu vine doar din partea liberalilor, ci chiar și a celor de la PSD, care asistă neputincioși la o manifestare de forță a domnului Băsescu și a acoliților săi!

În condițiile de față nu mai putem vorbi despre Guvern și Președinție, ci despre un partid politic care încearcă să conducă despotic o țară aflată în pragul falimentului economico-social.

Încercăm, în condițiile de față, să percepem informațiile în așa fel încât să reușim să pătrundem în complexitatea lor. Să vedem care este rostul impozitului forfetar aplicat întreprinderilor mici și mijlocii, care este rolul rectificărilor bugetare negative la diferite ministere, precum cel al agriculturii și al învățământului! Impozitul forfetar este necesar, spun guvernanții, pentru a pune capăt evaziunii fiscale! Dar scăderea bugetului la Ministerul Învățământului pentru ce a fost necesară?! Dar cea de la Ministerul Agriculturii?!

Din partea guvernanților PD-L explicația este relativ simplă: FMI a pus condiții extrem de grele pentru a ne putea acorda împrumutul "absolut necesar"! Și de aceea ei au considerat că normal ar fi să lovească acolo unde stăm cel mai prost: în întreprinderile mici și mijlocii, pentru a le opri dezvoltarea, în agricultură, pentru a favoriza importurile la produsele agricole, și în învățământ. Explicațiile fără sens ale guvernanților nu fac altceva decât să adâncească prăpastia spre care România este în cădere liberă.

O situație care nu va putea fi reglementată prea curând, pentru că soluții în acest sens nu sunt și nici nu sunt doritori prea mulți să le găsească, cel puțin în rândul celor aflați acum la guvernare!

 

Domnul Florin Iordache:

"Starea drumurilor - prioritate națională"

În campania electorală, fie că a fost cea locală sau națională, candidații au promis ca prioritate imediată refacerea drumurilor și a căilor de acces în localități.

Din păcate, campaniile trec, la fel și promisiunile, și constatăm cu toții că starea drumurilor se degradează pe zi ce trece. Pe orice investitor când vine într-o localitate îl interesează libertate de mișcare și o posibilitate de acces cât mai facilă.

Starea drumurilor din județul Olt este foarte proastă și din păcate sumele alocate de Guvern în acest an sunt foarte mici. Șomajul a început să fie îngrijorător de mare și în Olt și cred că singura alternativă pentru atragerea investitorilor români sau străini o constituie o infrastructură corespunzătoare.

Cred că programele naționale de cofinanțare cu fonduri de la UE ar reprezenta o soluție pentru îmbunătățirea și modernizarea infrastructurii și implicit pentru diminuarea șomajului în zonă.

 

Domnul Dumitru Pardău:

"Paștele în Bucovina"

În perioada 10 - 23 aprilie se desfășoară în județul Suceava o acțiune numită "Paștele în Bucovina".

Este o suită de acțiuni care conține cinci părți distincte: "Drumul ouălor încondeiate", "Spovedește-te în Bucovina!", "Veniți de luați lumină în Bucovina", "Săptămâna luminată în Bucovina" și "Plantează copacul tău în Bucovina".

Această acțiune este un efort comun al Ministerului Turismului, Consiliului județean Suceava, Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților și a primăriilor și consiliilor locale din județ împreună cu locuitorii tuturor acestor orașe, comune și sate.

Bucovina își deschide larg porțile și sufletul pentru a primi orice doritor flămând de tradiții bogate și bine păstrate, frumuseți ale naturii și liniște spirituală.

Se organizează vizite la minunatele mănăstiri din Bucovina, expoziții de pictură, icoane, meșteșuguri populare, lansări de carte, concerte de muzică sacră, expoziții gastronomice. Este minunat faptul ca cetățenii localităților participă cu mic - cu mare la această sărbătoare îmbrăcați în strai popular, făcând demonstrații turiștilor despre arta tradițională specifică Săptămânii Luminate.

Este adevărat că scopul acțiunii "Paștele în Bucovina" a fost popularizarea zonei, atragerea turiștilor, dar am constatat cu bucurie că un alt efect a fost renașterea tradițiilor atât de frumoase, dar care riscă să fie uitate. Ce a fost și este cu adevărat impresionant, este plăcerea cu care locuitorii zonei participă la aceste evenimente, cum se poate citi pe chipurile lor mândria de a fi bucovineni, de a fi parte dintr-un eveniment atât de special.

S-au realizat programe turistice specifice pentru elevi, pentru familii, pentru grupuri numeroase de turiști români și străini. La ora actuală, în Bucovina, se pot petrece două săptămâni de vis, în fiecare zi turiștii beneficiind de programe variate în locații diferite.

Salut această idee minunată și felul în care a fost pusă în practică, și sper că "Paștele în Bucovina" va deveni o tradiție el însuși, pentru că avem nevoie cu toții de un imbold pentru a redeveni mândri de originea și tradiția noastră.

 

Domnul George Ionescu:

"Banca Națională a României - 129 ani de existență"

O bancă națională se înalță acolo unde se întâlnesc economicul, politicul și socialul, cultura și mentalitatea colectivă, interesul general și cel particular, demnitatea națională și deschiderea internațională. Istoria BNR se confundă cu destinul național.

Constituirea statului național român și opțiunea hotărâtă pentru modernizare din timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, continuată și în vremea lui Carol I, au reprezentat cadrul favorabil pentru mai multe decizii și măsuri având conținut monetar și de organizare a creditului, care au introdus ordinea necesară construirii stabilității economice și au răspuns nevoilor de creditare resimțite atât la nivel particular, cât și de către guvern.

Ideea înființării unei bănci de credit și de emisiune a preocupat, încă de la 1848, diferite cercuri ale societății românești, dar în atenția factorilor politici a intrat mai ales după 1859. După această dată, se înmulțesc demersurile în favoarea unei astfel de inițiative, deși eșecurile nu au lipsit.

Unul din cei mai entuziaști și consecvenți promotori ai întemeierii unui așezământ de credit național a fost I. C. Brătianu, care, în Adunarea Electivă a Țării Românești (1859), declara cu convingere: "Nu vom putea face nici un pas înainte, ne trebuie bănci, până nu vom constitui aceste bănci, nu putem zice că trăim".

La 27 februarie 1880, președintele Consiliului de Miniștri, I. C. Brătianu, a depus în Parlament proiectul Legii constitutive a Băncii Naționale a României. Formula supusă dezbaterii Parlamentului de către guvern se baza pe întâlnirea capitalurilor particulare cu încrederea inspirată de stat. Banca Națională a României era o societate anonimă cu un capital social românesc de 30.000.000 lei (24.000 acțiuni) și avea privilegiul exclusiv de a emite bilete de bancă la purtător. Statul deținea o treime din acțiuni, iar restul de două treimi aparțineau particularilor. În schimbul concesionării privilegiului de emisiune de către stat pentru o perioadă de 20 de ani, Banca își asuma mai multe obligații: retragerea din circulație, în cel mult patru ani, a biletelor ipotecare; înființarea de sucursale și agenții în principalele orașe și, în special, în fiecare reședință de județ etc.

În cele 9 capitole și 105 articole ale Statutelor BNR publicate în Monitorul Oficial din 1880 erau reglementate cu strictețe operațiunile pe care le putea întreprinde noua bancă. Pentru a limita puterea de decizie a marilor acționari, în primul rând, a statului, la Adunarea Generală participau acționarii care dețineau un număr minim de patru acțiuni, ceea ce conferea dreptul la un vot. Indiferent de numărul acțiunilor, nimeni nu avea dreptul la mai mult de zece voturi personal și zece voturi ca mandatar.

Prima Adunare Generală a Acționarilor BNR a avut loc între 15 și 17 iulie 1880, prilej cu care a fost instalat primul guvernator, Ion I. Câmpineanu, și au fost aleși primii directori (Theodor Ștefănescu, Theodor Mehedințeanu, Emil Costinescu și Dinu Bilcescu) și primii cenzori (Ștefan Ioanid, Menelas Ghermani, Em. Hillel Manoah și Constantin Angelescu).

În același an fost puse în circulație primele bancnote ale BNR. Acestea erau vechile bilete ipotecare, emise în baza legii din iunie 1877. Ele au fost transformate în bancnote, prin aplicarea unui supratipar, în culoare galbenă sau neagră, care conținea titulatura băncii (Banca Națională a României), data (9 septembrie 1880), semnătura guvernatorului (I. I. Câmpineanu), a casierului (D. Bilcescu) și a cenzorului (S. Ioanide).

Din acest moment, BNR își asumase provocarea reprezentată de implicarea în modernizarea societății românești, iar civilizația bancară românească era în măsură să facă pasul decisiv de la stadiul timpuriu la organizarea temeinică a sistemului de credit.

 

Domnul Gheorghe Ciobanu:

"Atacarea impozitului forfetar, dovada neînțelegerii mecanismelor economice"

Probabil că ați auzit și dumneavoastră care este noul nod gordian al economiei românești, așa cum înțeleg că îl numească colegii liberali, dar și unii colegi social-democrați. Este vorba de impozitul forfetar creat de domnul Gheorghe Pogea, ministru al finanțelor. Voci sentențioase de aici din sală, dar și din media spun cât de rău este un asemenea impozit forfetar și cum vom distruge economia țării. Permiteți-mi să le spun că se înșeală. Mai mult, permiteți-mi să le spun că o asemenea măsură va ajuta economia.

Înainte de a-mi începe pledoaria, vă voi oferi câteva informații suplimentare pentru a contura portretul economic. După datele de la Registrul Comerțului, sunt peste 900.000 de firme în România și mai bine de jumătate din ele nu-și depun la timp bilanțurile contabile. Din aceste aproape 1 milion de firme, mai mult de 70% se află, conform propriilor declarații, pe minus sau pe zero. Din aproape 1 milion de firme, 25.000 acoperă colectările către bugetul de stat aproape de 98%, iar 2000 de firme mari acoperă 85% din aceste taxe și impozite. O asemenea stare de fapt nu este cauzată de criza economică, ci de o realitate perenă a economiei noastre, prezentă chiar în perioade de bunăstare, ca 2007 și 2008.

Se pune problema cui folosesc aceste firme și dacă nu cumva ele sufocă economia. Așa cum văd eu lucrurile, scopul unei firme, și am avut și eu asemenea firme, este de a face profit și de a se dezvolta. Până la urmă, nu putem presupune că avem de-a face cu masochismul financiar a milioane de oameni care au părți sociale la astfel de SRL-uri. Dacă aceste firme nu aduc beneficii patronilor, de ce aceștia nu le falimentează, nu le închid? Nu-i costă nimic! Până la urmă, nu putem fi toți ca Donald Trump, și cu spirit antreprenorial, dar și cu reușite deosebite.

Motivația reală este dată de scopul secundar pe care îl joacă aceste firme în viața patronilor. Este modalitatea cea mai eficientă de a transforma aproape o cincime din veniturile tale în profit. Mecanismul este simplu: aceste firme cer returnări de TVA anul următor sau pur și simplu evazionează, declarând alte venituri și cheltuieli față de cele reale. În cazul returnărilor de TVA, s-a luat o măsură minimală, legată de achiziționarea de mașini pe firmă, care sunt conduse de patroni. Nu sunt convins că este suficientă, dar este un pas înainte. În cazul firmelor care nu vor să plătească niciun fel de impozit, lucrurile sunt mai dificile din punct de vedere fiscal. Practica este simplă, scade numărul cheltuielilor pe firmă, crește numărul investițiilor în bunuri nenecesare, iar la sfârșit de an sunt pe minus, deci nu plătesc impozit.

Pe lângă colectarea redusă a unor taxe și impozite la buget, lucru neinteresant pentru jurnaliști, efectul pervers al acestei practici este tot în economia reală. Și de aceea cred că mulți dintre cei care dețin firme mă vor susține în afirmația mea. Încercând să facă totul corect, aceștia se vor lovi de concurența neloială a unor astfel de firme, care caută un profit mai mic, impun, deci, prețuri mai mici, știind că oricum nu vor trebui să plătească vreodată impozit. Această concurență neloială îl forțează și pe cel care este cinstit să treacă în tabăra cealaltă, ca să supraviețuiască economic.

Impozitul forfetar, și îmi pare rău că Ministerul Finanțelor nu a impus o taxare mai mare a firmelor cu venituri foarte mari, are scopul de a limita tocmai aceste practici evazioniste. Plătind o taxă mică, totuși, lucrurile se pot rezolva. Dacă nu-i convine taxa, atunci să facă tot posibilul să treacă pe plus și să plătească impozitul pe profit. Există un anumit tip de decență în alegere: ori plătești paușal, ori plătești impozit pe profit. În momentul în care mulți vor face pasul spre profit, putem vorbi chiar de o scădere a acestuia. Lucru care, în esență, este corect și liberal. Așa că, în locul domnului Orban care încurajează răzmerițe pe la Craiova, aș veni și aș susține o asemenea taxă care să curețe economia, să o încurajeze să meargă spre concurență corectă, loială.

O altă mare problemă pe care o observ și care poate reprezenta o critică mai aproape de adevărul economic ține de ANAF și Curtea de Conturi. Realitatea este că inspectorii Fiscului sau ai Curții de Conturi nu-și fac treaba cum trebuie și de aceea nu putem în acest moment, să-i găsim pe evazioniști. ANAF-ul și Curtea de Conturi se pot bloca din oricare dintre următoarele trei motive. Fie pentru că nu sunt suficient de bine pregătiți angajații de acolo, caz în care avem o problemă majoră, la nivel de instrucție. Fie pentru că au salarii de mizerie și atunci devin coruptibili, mai aderenți la micile șpăgi, problemă curentă a noastră. Fie pentru că sunt prea puțini pentru un volum atât de mare de muncă și atunci ar mai trebui angajați oameni, dar bugetul nu permite. Pot fi chiar toate trei la un loc drept cauze pentru această evaziune.

Vă adresez îndemnul, și dumneavoastră, dar și media, de a ne îndrepta mai mult atenția spre Fisc și Curtea de Conturi decât spre poziționările unor oameni politici avizi de voturi.

În final, vă aduc aminte care era principiul de bază al dreptului roman când venea vorba de comerț, în sens lărgit, economie, făcut în pierdere. Exista un fel de reglementare în care cel care făcea afaceri în pierdere, devenind astfel un "păgubos", era pus sub interdicția de a mai desfășura acea activitate comercială, pentru a nu mai reprezenta un pericol pentru familia și moștenitorii săi. Era un fel de piedică pusă prostiei generalizate. Veți înțelege, deci, de ce prefer o economie mai restrânsă numeric, mai liberală și mai solid așezată pe principii ca profit și dezvoltare.

 

Domnul Titi Holban:

La sfârșitul anului 2008, prin OUG 192/25 noiembrie 2008 privind aprobarea unor măsuri de relaxare fiscală în vederea creșterii economice și a locurilor de muncă, Guvernul Tăriceanu a stabilit, începând cu data de 1 ianuarie 2009, valoarea punctului de pensie la 763,7 lei. Se respecta, astfel, atât o prevedere din lege cât și din pactul cu partenerii sociali privind stabilirea punctului de pensie pentru anul 2009 la 45% din salariul mediu prognozat.

În decembrie 2008, prin OUG 226/2008, Guvernul Boc a abrogat această ordonanță și a stabilit punctul de pensie la o valoare mult mai mică, de 697,5 lei. Legea bugetului asigurărilor sociale pe anul 2009 prevede că valoarea punctului de pensie în perioada 1 aprilie - 1 octombrie va fi de 712 lei, după 1 octombrie urmând ca aceasta să crească la 738 de lei, ceea ce reprezintă 43,2% din salariul mediu prognozat. În anul 2009 pensiile vor crește cu 5% în două trepte, cu 3% în luna aprilie și 2% în luna octombrie. Numai că, raportat la 12 luni, această creștere este de doar 2,75%, cu mult sub nivelul inflației de 5% stabilite pentru 2009.

Săptămâna trecuta, OUG nr. 226/2008 prin care Guvernul Boc a abrogat punctul de pensie stabilit, potrivit legii, la 45% din salariul mediu prognozat, a venit pentru dezbatere la Camera Deputaților. Astfel, împreună cu colegii mei, deputații PNL din Comisia de buget, finanțe, bănci și Comisia de muncă și protecție socială am formulat un amendament la acestă ordonanță, amendament prin care PNL forțează Guvernul să respecte legea, astfel încât în anul 2009 punctul de pensie să reprezinte 45% din salariul mediu prognozat, demersul nostru fiind și un act moral față de pensionari.

Practic, ceea ce Guvernul Tăriceanu a stabilit în noiembrie, cu aplicare de la 1 ianuarie, Guvernul Boc nu reușește să stabilească nici măcar în trepte, anulând astfel întregul efort bugetar făcut în ultimii patru ani pentru o oferi pensionarilor un trai decent.

În termeni reali, din păcate, pensionarii vor primi mai puțin bani în 2009.

 

Domnul Mihai Cristian Apostolache:

Intervenția mea de astăzi se dorește a fi un îndemn pentru susținerea continuării lucrărilor de restaurare la Biserica Sf. Gheorghe Puchenii Mari, județul Prahova.

Încă din mandatul trecut am adus în atenția autorităților centrale situația acestui lăcaș de cult, pictat în parte de Nicolae Grigorescu. Biserica Sf. Gheorghe din localitatea Puchenii Mari a fost ctitorită în anul 1861, reprezentând astăzi un important monument istoric al județului Prahova. În urma demersurilor mele, lucrările de consolidare și restaurare au început, un sprijin important în această direcție venind din partea Ministerului Culturii și Cultelor. Dar cum un lucru început trebuie și finalizat, am reușit ca și în acest an să cuprind în buget suma de 100.000 lei pentru continuarea lucrărilor de restaurare, suma care este însă insuficientă pentru încheierea cu succes a procesului de consolidare și restaurare. De aceea, solicit Ministerului Culturii și Cultelor suplimentarea sumelor pentru acest lăcaș de cult, astfel încât, în cel mult un an de zile, lucrările să poată fi încheiate și să putem beneficia de opera rezultată.

Fiind în Săptămâna Mare, vă invit și pe dumneavoastră să treceți pragul acestei biserici aflată pe DN1 București-Ploiești și, dacă simțiți imboldul de a ajuta această biserică, ajutați-o.

În final, permiteți-mi să vă urez un Paște liniștit alături de familiile dumneavoastră, iar lumina sfântă să vă umple sufletele de bucurie.

 

Domnul Mircea Dușa:

"Descentralizare... ?"

Toate guvernele din 1990 încoace vorbesc de descentralizare, de creșterea autonomiei autorităților locale.

Practic nu s-a întâmplat nimic, au fost adoptate câteva legi, dar care nu conferă o autentică autonomie în ceea ce privește gestionarea activității economice și sociale din municipii, orașe și comune. Câțiva pași au fost făcuți în perioada 2000-2004, când au fost descentralizate activități din domeniul învățământului, evidența populației și pașapoarte, dar fără alocarea resurselor financiare necesare, creând probleme deosebite în funcționarea acestor servicii.

Există o contradicție între centru și teritoriu, ministerele cedează greu unele atribuții, iar administrațiile locale militează pentru creșterea competențelor în gestionarea problemelor din teritoriu.

Eu sunt un susținător al descentralizării, de altfel am avut mai multe inițiative în acest sens, care nu au fost înțelese de-a lungul timpului.

Descentralizarea este o problemă complexă, cu foarte multe conexiuni, de aceea trebuie să se facă cu multă atenție, pentru a nu crea probleme în funcționarea sistemelor.

Sper ca actualul Guvern să reușească să propună pachetul de legi care reglementează modul de descentralizare și în cursul acestui an să reușim o descentralizare reală.

Spuneam că descentralizarea trebuie să se facă cu mare atenție și mai ales în unele județe și la unele ministere. Aș da un singur exemplu: trecerea instituțiilor de cultură de la minister la autoritățile locale ar lăsa românii din județul Harghita fără nicio instituție culturală.

De aceea vor trebui elaborate criterii și obiective clare de descentralizare, iar unele instituții trebuie să rămână de interes național, în anumite zone ale țării.

 

Domnul Radu Bogdan Țîmpău:

"Nu este prea târziu pentru demisia doamnei Andronescu!"

În momentul preluării Ministerului Educației, doamna ministru Andronescu a creat aparența unei verticalități politice declarând că dacă nu va obține 6% din p.i.b. pentru bugetul învățământului, nu va ezita să demisioneze.

Iată că acum, doamna ministru se vede pusă în fața unei adevărate decimări a domeniului pe care îl gestionează: reducerea a 20.000 de posturi din învățământ sau înghețarea salariilor, precum și reducerea bugetului din educație cu 676 milioane lei, prin rectificare bugetară. Contează mult mai puțin dacă doamna ministru este victima războiului intern din coaliție care se traduce acum prin masive tăieri de bugete de la ministerele deținute de către PSD și alocări către ministerele PD-L. Am putea spune că nu contează deloc pentru miile de elevi și părinți care sunt victime colaterale - deși cele mai importante - ale vendetei politice.

Ceea ce este cu adevărat important este faptul că doamna ministru Andronescu nu este capabilă să își țină promisiunile enunțate în campania electorală. Deja nimeni nu mai are pretenția de mărire cu 50% a salariilor profesorilor, pentru că toate eforturile corpului profesoral și ale sindicatelor din învățământ sunt concentrate acum pe menținerea locurilor de muncă.

Doamna Andronescu va trebui să răspundă multor întrebări legate de buna gestionare a domeniului. Iar temerea noastră este că nu deține niciun răspuns viabil sau mulțumitor pentru oamenii din sistem.

De aceea, reamintesc faptul că există un precedent: domnul ministru Miclea. Este o cale care poate fi urmată și de către doamna ministru, îndeplinind astfel singura promisiune din campanie pe care o mai poate respecta: demisia de onoare.

 

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

«De la "Podul de flori" la "amestec în treburile interne"»

Ne confruntăm, în acest moment, cu o retorică destul de agresivă din partea autorităților de la Chișinău, cu atitudini brutale la nivel diplomatic, toate acestea neavând nici un fel de justificare.

Nu este pentru prima oară când Chișinăul acuză România de amestec în treburile interne. S-a întâmplat acest lucru și în 2007, după aderarea României la UE, când s-a vorbit despre "exagerarea numărului cererilor de acordare a cetățeniei române depuse de moldoveni" și de "interesul" României de a gestiona un viitor Centru european de vize.

Relațiile s-au tensionat ulterior, spre sfârșitul anului fiind expulzați doi diplomați români de la Ambasada din Chișinău, pentru așa-zise activități incompatibile cu statutul de diplomat.

Anul trecut, în noiembrie, ambasadorului român la Chișinău i s-a înmânat un document prin care Bucureștiului i se cerea să nu mai facă "declarații provocatoare" la adresa statalității, suveranității și integrității teritoriale Moldovei.

Acestea sunt doar câteva momente care relevă deteriorarea relațiilor dintre România și Moldova. Istoria comună a celor două țări a devenit, în timp, o istorie paralelă...

Dacă în 1990, România și Moldova se redescopereau, cetățenii din cele două state se bucurau de proiecte gen "Podul de flori" și exista un optimism privind viitorul relației dintre București și Chișinău, astăzi România este acuzată că a orchestrat protestele care au avut loc săptămâna trecută la Chișinău. Mai mult decât atât, ambasadorul României la Chișinău, Filip Teodorescu, a fost expulzat din Republica Moldova, fiind declarat persona nongrata de regimul Voronin. Trei jurnaliști români care își făceau meseria, încercând să filmeze revolta de la Chișinău, au fost expulzați la rândul lor. Cetățenii români nu mai pot călători în Republica Moldova fără vize.

România, stat membru al Uniunii Europene și al Alianței Nord-Atlantice, a suferit o ofensă fără precedent în istoria acestor organizații. Un ambasador al unei țări nu este expulzat dintr-o altă țară decât dacă cele două state se află în stare de război! Acuzații de o gravitate extremă, cum ar fi o tentativă de lovitură de stat împotriva unei țări vecine, nu se fac în lumea civilizată decât pe baza unor dovezi incontestabile, dovezi pe care regimul Voronin nu le deține, pentru că aceste dovezi nu există, pentru că acuzațiile sunt aberante.

România a susținut și susține în continuare Republica Moldova pentru a primi un statut privilegiat în raportul cu Uniunea Europeană. România a încurajat constant Republica Moldova să respecte statul de drept, să respecte drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor.

Am susținut flexibilizarea liberei circulații, micul trafic în zona de frontieră și facilități de acest ordin, pe care am reușit să le acordăm cetățenilor moldoveni.

Dacă la Chișinău, în timpul protestelor, tinerii au strigat slogane proromânești, motivul este unul simplu: tinerii din Moldova au alte idealuri, au aspirații europeniste. Își doresc o viață mai bună, își doresc un trai decent și libertate de exprimare. În plus, legăturile profunde dintre românii de pe ambele maluri ale Prutului depășesc barierele impuse de un regim politic vremelnic.

În aceste dispute cu Republica Moldova, România se comportă ca un stat membru al Uniunii Europene și al NATO. România nu dorește ca Republica Moldova să rămână izolată în plan european și cred că nici măcar președintele Voronin nu are acest interes.

Așadar, vom cultiva dialogul și vom susține dezvoltarea relațiilor economice și culturale, vom sprijini relațiile dintre comunitățile locale, vom acorda în continuare burse tinerilor care doresc să studieze în România.

România reprezintă un centru de stabilitate în această zonă și va sprijini în continuare Republica Moldova în procesul de apropiere de structurile europene.

 

Domnul Gigel-Sorinel Știrbu:

"Turismul ecumenic în România - față cu dezinteresul guvernamental"

Turismul ecumenic a fost identificat încă de la începutul anului drept o prioritate a actualului guvern prin nou-creatul Minister al Turismului. O inițiativă lăudabilă, apreciată atât de către reprezentanții bisericii, cât și de operatorii de turism din România. Ne putem aștepta ca pe fondul recesiunii economice, turiștii europeni să aibă tendința să renunțe la vacanțele exotice pentru destinații mai apropiate. Aceasta este șansa României de a atrage vizitatori.

Potențialul turistic al României poate fi valorificat foarte bine prin promovarea obiectivelor cultural-religioase. Circuitele religioase au variante diferite de configurare. Se pot viza doar bisericile de lemn din țară, sau doar bisericile având un anumit stil arhitectural. Mănăstirile pot constitui, de asemenea, un circuit distinct. Altfel spus, se pot stabili trasee tematice, care să vizeze un singur tip de obiective sau acestea pot fi intercalate pentru a realiza un circuit cât mai atractiv.

Pentru dezvoltarea acestei forme de turism, se impune însă promovarea ofertelor turistice bazate pe astfel de obiective, prin intermediul agențiilor de turism locale și pe baza unor parteneriate cu agenții din țară și din străinătate. În plus, pentru valorificarea corespunzătoare a obiectivelor vizate, este necesară restaurarea sau conservarea acestora.

La acestea se adaugă amenajarea în scopuri turistice a căilor de acces și a împrejurimilor, precum și demararea unor campanii publice de promovare externă a ofertei românești privind turismului ecumenic.

Acestea sunt doar câteva din măsurile pe care ne așteptam ca Ministerul Turismului să le promoveze în cadrul unui program mai mult sau mai puțin amplu de promovare a turismului religios.

Din păcate însă, în afara câtorva reclame televizate care încurajau petrecerea sărbătorilor de Paște la mănăstirile din Bucovina, nu a fost luată nicio măsură concretă. Proiectul doamnei ministru Elena Udrea de promovare a acestui sector turistic a rămas la stadiul de declarație, așa cum au fost toate inițiativele lansate până acum cu mare pompă în mass-media. Doamna Udrea ar trebui să știe că în viața reală contează mai puțin declarațiile de intenție și mult mai mult realizările concrete.

 

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

"Impozitul forfetar este un impozit minim obligatoriu"

Guvernul FSN (PSD + PDL) este disperat că economia merge din ce în ce mai prost, nu știe încotro să o mai apuce, ce să facă pentru a opri deteriorarea vieții de zi cu zi a românilor.

Este bine cunoscut faptul că Acordul cu FMI a fost încercarea ultimă a Guvernului de a-și ascunde incompetența și mai ales să aibă pe cine să dea vina pentru fiecare prostie pe care o anunță și pentru fiecare năzbâtie pe care o transmite în mod public.

Ce să mai vorbim de o rectificare bugetară la nici două luni de la adoptarea Legii bugetului de către Parlament în fuga calului, pentru că țara avea nevoie de buget. Se vede că bugetul este o ironie a sorții pentru acești ageamii în ale conducerii țării.

Ultima aberație este pretinsul impozit forfetar aplicat la toate întreprinderile care nu realizează profit și care, pentru că se chinuiesc să facă ceva, trebuie să plătească și când nu produc valoare adăugată impozabilă.

Am ascultat mai mulți pretinși analiști, care poartă haine politice ascunse, susținând că în perioada asta ar trebui să se aplice asemenea măsuri de fiscalizare excesivă fără nicio argumentare economică.

Câteva lucruri sunt foarte clare:

  • în perioade de recesiune economică, singura politică rațională este reducerea fiscalității în scopul creșterii gradului de competitivitate, a îmbunătățirii fluxurilor financiare, a preluării unei părți însemnate a economiei negre în sfera fiscalizării;
  • orice măsură de sporire a gradului de fiscalitate are exact efect invers, adică mărirea evaziunii fiscale și ocolirea plății obligațiilor fiscale;
  • nicio firmă nu își poate planifica numai profituri, unele înregistrând în primii ani pierderi planificate, până la pornirea cu toate motoarele a investițiilor;
  • microîntreprinderile erau oricum impozitate cu 3% pe cifra de afaceri, iar celelalte societăți cu 16% impozit pe profit, dar se pare că se dorește o plată mai mare și de aceea s-a aprobat o grilă care obligă și pe cel care plătește odată să mai plătească ceva în plus, pentru că bugetul este gol din cauza prostiei guvernanților.

Legislația adoptată de guvern este incoerentă cu restul legislației existente și introduce ceea ce nici comuniștii nu au făcut: impozitarea activității soldate cu rezultate negative. Comunismul impunea profituri planificate dar, când nu se realizau, nu impozitau pierderea.

În condițiile crizei accentuate de incompetența guvernanților sunt multe firme care încearcă să supraviețuiască și să rămână pe piață cu riscuri mari, cu împrumuturi pentru acoperirea pierderilor, cu credința că dacă vor rezista, este posibil să își revină și să nu intre în insolvență.

Din păcate, Guvernul nu dă voie micilor întreprinzători să mai trăiască și le ia și ultimii bănuți din familie, împrumutați de la prieteni, rude sau de unde mai pot face rost, fiindcă, în ciuda demagogiei statale, băncile preferă să nu crediteze economia.

Guvernul FSN introduce, de fapt, un impozit minim obligatoriu prin care să se ia și pielea de pe contribuabilul cinstit, corect și care creează locuri de muncă, produce alte impozite și taxe pentru bugetele țării.

În consecință, cred că toți cei circa 500.000 de întreprinzători care nu reușesc să obțină profiturile planificate de Guvernul Băsescu-Geoană trebuie să intre în grevă fiscală, să protesteze public și să își continue activitatea în baza unei legislații normale care există.

De asemenea, la dezbaterea în Parlament a Ordonanței guvernamentale PNL trebuie să convingă și parlamentarii puterii să voteze împotriva unei asemenea aberații economico-fiscale, să apeleze la toate formele democratice, inclusiv depunerea unei moțiuni de cenzură prin care să se sancționeze prostia și incompetența acestui Guvern cu apucături hoțești.

 

Domnul Ioan Stan:

Toată lumea știe că "obrazul subțire cu cheltuială se ține". Nu ca să vă reamintesc proverbul mi-am propus această intervenție, ci pentru că mi-a trecut prin cap că s-ar putea să nu fiți la curent cu ce poate face cineva pentru păstrarea subțirimii obrazului.

Chit că orașul meu de baștină este omis, cu bună știință sau aiurea, din mediatizatele planuri de promovare a frumuseților sucevene, rebotezate cu obstinație drept "bucovinene" de actuala conducere a județului, tot nu m-ar răbda inima să nu mă fălesc dinaintea domniilor voastre cu ce se va întâmpla pe meleagurile noastre de Sfintele Sărbători.

Așa că nu vă strică să știți că în municipiul Suceava (deocamdată nu i s-a schimbat numele în Bucovineava) va fi amplasat un ou.

"Iacă poznă", ar putea exclama un coborâtor al lui Creangă și ce-i cu asta?

Păi, este, doamnelor și domnilor, că nu e un ou ca toate ouăle, ci unul ouat, pardon de expresie, taman la Buzău, înalt de 8 și gros de mai bine de 5 metri, uite așa, să moară de invidie și mama avicolelor de pretutindeni!

Cât costă "specialitatea" aceasta ca și transportul ei în condiții de siguranță de la Buzău la Suceava, Dumnezeu bunul și drăguțul știe, dar ce mai contează câtă vreme face bine la subțirimea obrazului.

Odată "cuibărit" oul în buricul târgului, el va fi zugrăvit cu imagini și modele acceptate și chiar binecuvântate, la cererea primilor gospodari județeni, de înalte fețe bisericești aflate și ele pentru prima dată la o așa slujbă.

Și pentru că această sublimă inițiativă să nu rămână singulară, vin tare din urmă edilii șefi ai Rădăuțiului și Fălticeniului, primul cu o pască uriașă, iar al doilea cu un car cu iepurași purtători de oușoare vopsite, în lăbuțe, aceste toate minuni urmând a fi înfățișate cetățenilor uimiți și entuziaști în centrul fiecărui municipiu cu respect amintit mai sus.

Nici despre costurile acestor demersuri nu știu nimic dar, dacă așa "se poartă" la centru, n-o să rămână lateralele cu tenul îngroșat!

Odată împodobite municipiile județului bucovinean și chiar cele de dincolo de granița sa nescrisă, mă refer la regățeanul de Fălticeni, cetățenii bucovineni și de alte origini se vor învrednici a primi în noaptea Învierii Domnului lumină sfântă adusă taman de la Ierusalim!

Așa că, într-o lampă specială, despre care "se speră" că va mulțumi autoritățile responsabile cu securitatea pe aeroportul Ben Gurion, care ar trebui să permită călătoria, va fi adusă, de o delegație alcătuită din doi prelați și doi mireni, lumină din lumina sfântă.

Ca unul care m-am învrednicit a călca pe acele meleaguri și a "gusta" din procedurile responsabililor cu pricina, nu-mi doresc decât s-o văd și pe asta!

Sper să-mi fie iertate aceste îndoieli dacă voi mărturisi că știu cât costă lampa și transportul ei spre Suceava, adică 880 de euro recipientul și 20 000 de euro transportul.

Cred că nu se mai îndoiește nimeni că te costă dacă vrei "obraz subțire".

Numai că n-am terminat.

Din același respect pentru aceleași tradiții "bucovinene" știindu-se, vorba unui ziarist grozav de ascuțit la condei din Suceava încă suceveană, că la curțile împărătești de la Botoșana, Pârtești și Vicov se bucura din strămoși auzul domnilor și domnițelor cu alese muzici din harpe și lăute, în ziua de "Sfântul Gheorghe", pe stadionul sucevean, va concerta Richard Clayderman. Mi se pare absolut normal ca după bucuria pântecului scăpat de strânsorile postului să vină și pentru auz bucuria.

Cum se potrivește "Paște în Bucovina" cu Claydermanul numai organizatorii concertului ne-ar putea spune. Cât costă prezența reputatului concertist, a cărui muzică o apreciem nu doar de când aspirăm la statutul de bucovineni, ci de ceva mai multă vreme, doar aceiași ne-ar putea lămuri.

Dar că în teritoriu se ocupă de vânzarea biletelor, contra 40,00 lei pe bucată, înșiși primarii arzând de dorința evidențierii în ochii șefului Bucovinei, vă pot spune eu.

Doamnelor și domnilor colegi,

Cu umilință vă rog să nu-mi înțelegeți greșit demersul! Pământul sucevean este cu adevărat mirific. Oamenii locului și obiceiurile lor sunt unice prin autenticitate și forța caracteristicilor. Binecuvântata prezență a mănăstirilor este izvor de iertare, ocrotire și credință pentru toți cei care se învoiesc a le trece pragul cu smerenie.

El, Măria Sa pământul sucevean, merită a fi cunoscut în orice vreme și cu atât mai mult în vremea Sfintelor Sărbători!

Să lăsăm deci potentații locului să se scalde în exagerările emfatice cu care se străduiesc să ne impresioneze.

Dumneavoastră veniți să vă umpleți sufletele de lumina Învierii în orice bisericuță suceveană!

Să vă fie drumul împlinit!

 

Domnul Cornel Itu:

Propuneri și soluții concrete pentru producerea de energie electrică din surse regenerabile.

Pe plan mondial, a devenit o prioritate producerea de energie din surse regenerabile. Contextul actual impune eficientizarea sistemelor consumatoare de energie, reducerea consumului, ținându-se cont de scăderea continuă de rezerve fosile.

Piața energiei electrice din România a parcurs un proces complex de liberalizare, restructurare, reformă și privatizare. Utilizarea deșeurilor lemnoase aduce noi oportunități de afaceri în România, potențialul pentru afaceri fiind foarte mare.

Potrivit modificărilor legislative aduse de Legea nr.220/27.10.2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie prin care se atribuie 3 certificate verzi/MWh produs, s-a luat decizia strategică de construire a 3 centrale electrice de câte 25 MW fiecare, care să funcționeze pe deșeuri lemnoase. Tendința de utilizare a surselor regenerabile este justificată atât de obținerea de certificate verzi, cât și de trendul crescător al prețului gazului metan.

Solicitarea conducerii societății A6 IMPEX S.A. Dej, membră a grupului SCR, este de a se analiza posibilitatea accesării unor fonduri structurale de mediu, necesare pentru dezvoltarea investițiilor în domeniul producerii energiei din surse regenerabile. Această investiție constă în construcția unei centrale termoelectrice de capacitate 25MW, care va arde deșeuri lemnoase și biomasă, afacerea încadrându-se în producerea energiei din surse regenerabile.

S.C. A6 IMPEX S.A., s-a constituit în anul 2007, având ca obiect principal de activitate producerea și comercializarea energiei electrice din surse regenerabile de energie, cu doi asociați S.C. IASITEX S.A. Iași și S.C. SOMEȘ S.A. Dej, ambele membre ale grupului SCR.

Divizia Energetică a Grupului SCR are ca obiect construirea unor centrale electrice de 25 MW cu locație în Dej, bazându-se pe avantaje ca: existența resurselor suficiente de materie primă, costurile de achiziție materie primă mici în comparație cu alte tipuri de combustibili, experiența S.C.SOMEȘ S.A., dotarea tehnică existentă, existența infrastructurii constituită din căi ferate, șosele, depozite, racord la S.E.N. stație de epurare biologică, racord la magistrala de gaz metan, la instalația de apă și canalizare.

Prezint câteva dintre argumentele care stau la baza cererii societății, a eforturilor pe care societatea este gata să le facă pentru a se obține finanțarea solicitată și pe care le sprijin:

  • utilizarea acestora va crește gradul de recuperare a resurselor energetice secundare, una din prevederile directivei IPPC 96/61 a Uniunii Europene privind prevenirea și controlul integrat al poluării;
  • neexploatarea lemnului de celuloză rezultat preponderent din igienizarea pădurilor va crea probleme serioase în timp fondului forestier prin sufocarea acestora;
  • în prezent toți exploatatorii de lemn depind de societăți cu capital străin (Kronospan, Schweighofer Industries), ceea ce poate destabiliza puternic piața lemnului;
  • utilizarea unei surse regenerabile pentru producerea de energie și beneficierea de facilități acordate de Legea nr.220/2008 privind producerea de energie din surse regenerabile.

La nivelul european și mondial, utilizarea formelor alternative de energie reprezintă o soluție importantă atât pentru mediu, cât și pentru protejarea resurselor, acesta fiind principalul motiv pentru care ea constituie deja o parte consistentă a viitoarei strategii europene în domeniul energiei. Totodată, noua politică U. E. se concentrează pe reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20% până în anul 2020. Dacă nu începem acțiuni care să vizeze reducerea acestor emisii, în anul 2030, ele vor fi cu 25-90% mai mari față de nivelul actual.

România trebuie să facă eforturi și are de îndeplinit câteva angajamente clare în domeniul energiilor regenerabile. Țara noastră s-a angajat ca până în anul 2010, energia electrică provenită din surse verzi să reprezinte 33% din consumul național, ca apoi procentul să crească, ajungând până la 38% în anul 2020.

Subliniez efectul benefic al energiilor regenerabile nu doar în ceea ce privește protecția mediului, ci și în plan economic și social. Creșterea calității aerului, a securității energetice, dar și creșterea gradului de ocupare a forței de muncă și dezvoltarea mediului de afaceri sunt obiective cheie care pot fi atinse prin promovarea energiilor regenerabile. Zona rurală și industria chimică pot dezvolta noi piețe, statul poate să-și respecte angajamentele în materie de reducere a emisiilor de gaz carbonic, iar ecologiștii pot vedea aceste obiective ca pe inițiative reale de domolire a încălzirii globale.

Proiectul propus de S.C. A6 IMPEX S.A. și pe care îl susțin, poate rezolva probleme ecologice, sociale, de dezvoltare economică locală, aliniindu-se interesului mondial pentru energie electrică rezultată din resurse regenerabile, respectiv materie lemnoasă și biomasă. Rata șomajului în oraș este în creștere din cauza închiderii unor întreprinderi, a reducerii locurilor de muncă prin restrângerea activității altora. Este imperios necesar ca firmele existente, autoritățile locale să găsească soluții pentru a depăși situația grea socială și economică, să caute și să găsească sprijin pentru a se relansa și dezvolta activități economice și industriale. Subliniez existența unei vechi tradiții în industria chimică și de prelucrare a lemnului, a unor echipe manageriale cu experiență în afaceri și care s-au implicat cu toată responsabilitatea în acest proiect, a cărui realizare are o importanță deosebită și poate fi un real succes.

 

Domnul Ion Dumitru:

O investiție prioritară, cu efecte benefice multiple asupra echilibrului ecologic, protecția mediului, îmbunătățirea peisajului, absorbția bioxidului de carbon, protecția terenurilor agricole, a localităților, a căilor de comunicații, a digurilor și acumularea apei în sol o constituie plantarea terenurilor degradate și înființarea perdelelor de protecție.

România are acoperirea generală deficitară și repartizarea pe macrozonele de relief este deficitară, deoarece în zona de câmpie gradul de acoperire este de 10,9%. Cele mai deficitare zone, cu fenomene de deșertificare, se află în Câmpia Dunării (județele Ialomița, Călărași, Teleorman, Olt, Ilfov, Brăila, Constanța și parțial Tulcea), Câmpia de Vest (județele Timiș, Arad și Bihor).

Planul Național de Dezvoltare Rurală prevede ca acoperirea forestieră să crească, pe termen lung, de la 26,8% la 32%, fără să se specifice durata, reprezentând o creștere a suprafeței de pădure de 1,24 milioane hectare.

Ținând seama de urgența echilibrărilor zonale, în mod deosebit a zonei deficitare de câmpie, îmi exprim convingerea că se va acorda prioritate plantării perdelelor de protecție și a terenurilor neproductive din zonele de câmpie, astfel ca această zonă să ajungă la o acoperire forestieră de 14-15%. Județele prioritare pentru plantarea perdelelor de protecție trebuie să fie: Constanța, Brăila, Ialomița, Călărași, Ilfov, Teleorman, Olt, Dolj, Mehedinți și zona de vest a județelor Timiș și Arad.

Pentru realizarea obiectivelor din Planul Național de Dezvoltare Rurală privind creșterea acoperirii forestiere, în cazul în care termenul de realizare ar fi 14 ani, rezultă că ritmul mediu anual de împădurire ar trebui să fie de aproximativ 80.000 de hectare.

 

Domnul Adrian Mocanu:

Declarație politică: "Situația tinerilor basarabeni ce studiază în România".

România trebuie să adopte rapid o strategie clară în ceea ce privește relația cu Republica Moldova. Ani la rând, noi, toți românii, am avut mari așteptări vizavi de Republica Moldova, sperând, poate, sau înțelegând că, într-o zi, se poate repune în discuție istoria comună a celor două țări.

În realitate, însă, relațiile României cu Moldova și cu toate statele din est nu au fost conturate foarte clar într-o politică generală care să permită o relație solidă, cu drepturi și obligații pentru toate părțile. Probabil, aceasta este și una din cauzele care a dus la măsura introducerii vizelor pentru cetățenii români, de altfel discriminatorie și luată prin încălcarea acordului cu Uniunea Europeană.

În politica externă nu s-au făcut până acum pașii necesari care să corespundă în mod real unor aspirații comune românilor din cele două țări. În aceste momente deosebite pentru românii de peste Prut, trebuie să facem ceva pentru tinerii basarabeni ce studiază în prezent în România.

După cum se știe, în ultima perioadă, numărul tinerilor moldoveni veniți la studii în România a fost din ce în ce mai mare. Cei care au studiat în centrele universitare din Iași, București, Galați, Cluj, Timișoara și altele sunt de fapt formatorii și creatorii de opinie la întoarcerea pe meleagurile natale.

Această răbufnire a tinerilor din Republica Moldova este cu siguranță semnul unei maturități civice și istorice, în sensul că, după atâția ani de rusificare, sentimentul național este mai pregnant. Pentru ei, tinerii din Republica Moldova, România trebuie să regândească soluții rapide și clare de sprijin, având în vedere două aspecte foarte importante: sunt frații noștri, tot români ca și noi, și, dată fiind presiunea și teroarea la care le sunt supuse rudele ce-i sprijineau material din Republica Moldova, aceștia au nevoie acum de un ajutor aparte.

Este normal ca poporul român din Moldova să privească cu alți ochi spre România după integrarea în Uniunea Europeană și NATO, văzând ce alternativă le oferă estul. Vrând-nevrând, România a fost târâtă efectiv de către autoritățile comuniste de la Chișinău într-un scandal diplomatic ce putea fi evitat în condițiile existenței unei atitudini pragmatice față de Republica Moldova.

România nu trebuie să încerce să tranșeze de una singură criza din Moldova, ci să mizeze în continuare pe o susținere mai importantă din partea organizațiilor euroatlantice, din care face parte.

Trebuie să fim realiști și să înțelegem cu toții că acest conflict are loc la frontiera de est nu numai a României, ci și a întregii Uniuni Europene, iar condițiile în care politica noastră externă lasă loc de interpretări, situația din Moldova poate degenera și aduce prejudicii României.

 

Domnul Marian Ghiveciu:

Declarație politică: "Modernizarea rețelei de irigații trebuie să fie prima prioritate investițională în politica de alocare de fonduri în agricultura României."

Refuncționalizarea și modernizarea sistemelor de irigații sunt primele priorități investiționale în agricultură, în condițiile actuale din România. Subliniez această prioritate deoarece Programul Național pentru Dezvoltare Rurală, numai în "treacăt" lapidar, amintește de necesitatea refacerii sistemelor de irigații, plasând pe locul 6 modernizarea rețelelor de irigații primare.

Conform datelor Institutului Național de Statistică, la sfârșitul anului 1989, România avea amenajate, în sisteme mari, o suprafață de 3,1 milioane ha (21% din suprafața agricolă, aflându-se pe locul 4 în Europa). Cu toate acestea, efectele irigației nu s-au resimțit nici înainte de 1989 și nu se resimt nici în prezent la nivelul recoltelor.

Sistemele de irigații la noi, comparativ cu cele din țările performante în irigații, se caracterizează prin extensivitate și randament redus de utilizare. Cea mai izbitoare diferență între sistemele de irigații românești și cele din Spania, Italia, Franța constă în pierderile de apă prin infiltrare în canale și consumul mare de energie pentru transportul apei de la sursă la plantă. În majoritatea sistemelor de irigații din alte țări se folosește sistemul gravitațional de aducțiune pe canale magistrale, energia folosindu-se numai pentru distribuirea apei de la canale la plante.

Din datele statistice rezultă că și înainte de 1989, din motive de "economie" la energia electrică, nu s-au irigat mai mult de 1,5 milioane ha. După 1990, sistemele de irigații s-au deteriorat fizic, prin colmatare, distrugere și prin sustragerea din stații a echipamentelor și a conductelor de distribuție și udare.

Prin aplicarea Legii fondului funciar nr.18/1990 și a celor conexe acesteia, agricultura a intrat într-un proces profund de restructurare cu implicații importante asupra irigării culturilor. Din anul 1991 și până în prezent, s-a irigat în medie 11,2% din suprafața amenajată și 23,1% din suprafața reabilitată, producând pierderi imense de recoltă (circa.6-8 milioane tone în fiecare an).

Consider că investiția în reabilitarea și echiparea sistemelor de irigații în suprafață de circa.1,7 milioane de ha, în termen de 5 ani, în condițiile schimbărilor climatice, trebuie inclusă pe primul loc în programele strategice ale agriculturii și dezvoltării rurale românești, fie că sunt finanțate de resurse interne sau externe.

Noile sisteme de irigații, de dimensiuni mai reduse comparativ cu cele realizate în anii 1980, trebuie proiectate într-o altă concepție, să folosească apa din resurse interioare (râuri interioare, acumulări locale, apă subterană), prin aducțiune, pe cât posibil gravitațională, cu consum de energie mai redus și prețuri accesibile micilor fermieri.

Vă mulțumesc.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania friday, 15 november 2019, 1:44
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro