Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of April 22, 2009
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.53/04-05-2009

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
12-12-2019 (joint)
12-12-2019 (joint)
12-12-2019 (joint)
11-12-2019
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2009 > 22-04-2009 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of April 22, 2009

  Declarații politice și intervenții ale deputaților:  

Ședința a început la ora 8,30.

Lucrările au fost conduse de domnul Ioan Oltean, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Dumitru Pardău și Mihai Alexandru Voicu, secretari.

*

  Vasile Mocanu - declarație politică intitulată Un proiect de viitor;

Domnul Ioan Oltean:

Bună dimineața!

Stimați colegi,

Deschid ședința noastră de astăzi consacrată declarațiilor politice.

În mod normal, ar trebui să începem cu un reprezentant al Opoziției, dar nu avem niciun reprezentant prezent în sală, așa că am să-l rog pe domnul, distinsul nostru coleg, Vasile Mocanu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, să-și prezinte declarația și să deschidă, efectiv, luările de cuvânt de la tribuna Camerei Deputaților.

Domnule coleg, aveți cuvântul.

   

Domnul Vasile Mocanu:

Vă mulțumesc mult, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi am intitulat-o "Un proiect de viitor".

Ultimele evenimente din Republica Moldova au arătat că mica țărișoară de la est de România are încă probleme în ceea ce privește instaurarea unei democrații veritabile. Mai mult, nivelul de sărăcie, corupția, lipsa de oportunități pentru generația tânără din Republica Moldova îi obligă pe foarte mulți cetățeni ai acestei țări să plece în străinătate.

În anii de după 1989, mii de tineri basarabeni au venit la studii la Iași. O parte importantă dintre aceștia au solicitat cetățenia română și au rămas aici. La fel s-a petrecut și în alte câteva centre universitare ale României. Iar acest proces continuă pe toate palierele.

Datele oficiale arată că la Ministerul Justiției există circa 20.000 cereri de acordare a cetățeniei române, venite din partea cetățenilor basarabeni. Alte date, mai puțin oficiale, de data aceasta, ne spun că la sediul Ambasadei Române din Chișinău ar fi fost depuse aproape un milion de solicitări de acordare a cetățeniei române. Cifra este, s-o recunoaștem, impresionantă. Tocmai de aceea, România este obligată să acorde o atenție sporită fraților de peste Prut, care doresc o viață mai bună.

Iașiul trebuie să devină placa turnantă dintre România și Republica Moldova. Poziția geostrategică, dar și prestigiul istoric, de veche capitală a Moldovei, recomandă Iașiul pentru această demnitate. De aceea, am militat și militez, încă, pentru deschiderea unui Consulat al Republicii Moldova la Iași. Știu că nu este suficientă doar bunăvoința autorităților de la București, dar mai știu că atunci când oficialii de la Chișinău chiar au discutat despre acest proiect, nu s-a profitat de această șansă.

Un Consulat al Republicii Moldova la Iași nu poate fi decât foarte util pentru toate părțile. În pofida relațiilor încordate, din acest moment, dintre România și autoritățile comuniste de la Chișinău, merită de analizat un astfel de proiect. Este un bun proiect de viitor.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Marian Ghiveciu - declarație politică cu titlul Reconsiderarea fenomenului apicol pentru renașterea agriculturii;

Dacă din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, domnul Rizea este? Nu.

Domnul Cherecheș? Atunci mai așteptăm puțin, până când apar colegii noștri pentru a-și putea susține declarațiile politice.

Îl rog pe domnul Marian Ghiveciu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, să-și prezinte declarația politică.

Domnule coleg, aveți cuvântul.

   

Domnul Marian Ghiveciu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi am intitulat-o "Reconsiderarea fenomenului apicol pentru renașterea apiculturii".

Albina este parte integrantă a zootehniei naționale cu rol economic, ecologic, social, valorificând nectarul florilor, pe care îl transformă în miere, polen, propolis, ceară, apilarnil, venin, lăptișor de matcă, produse care, în trei cuvinte, se rezumă în hrană, sănătate, frumusețe.

Dar, pentru a obține toate aceste produse, intervine apicultorul care prin dragoste, pricepere și profesionalism ajută albina să-și exprime aceste calități.

Apicultura a fost îndeletnicirea de milenii a locuitorilor de pe aceste meleaguri. apicultorii, susținuți prin diverse modalități, pentru creșterea efectivelor și a producțiilor pe familia de albine, au obținut venituri prin valorificarea producției obținute, în funcție de dimensiunea exploatației și priceperea acestora.

După 1989, apicultura a înregistrat un regres, astfel încât efectivele, care atinseseră 1.418.000 familii de albine, au scăzut în 1999 la 620.000. Astăzi, efectivele au depășit limita de 1.000.000 de familii de albine.

În prezent, apicultura, apicultorii și familia de albine, în general, prin prevederile legislative, și anume prin sprijinul financiar al Planului Apicol Național, cât și prin fondurile structurale prevăzute în Programul FDAR, pot simți susținerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Datorită "birocrației" excesive și modului de interpretare a actelor normative la nivelul județelor, sprijinul acordat apicultorilor și-a găsit soluționare în "ceasul al 12-lea". Lipsa de colaborare a personalului direcțiilor sanitar-veterinare județene a determinat imposibilitatea apicultorilor din județele Bistrița-Năsăud și Timiș, în totalitate, și izolat în majoritatea județelor țării, să depună la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, în termen, dosarele pentru obținerea sprijinului financiar în conformitate cu prevederile Planului Apicol Național pentru anul 2008.

În aceste condiții, este necesară o colaborare între instituțiile statului, Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, Autoritatea Națională Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, direcțiile sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene și Asociația Crescătorilor de Albine, pentru desfășurarea în bune condiții a Programelor și a Planului Apicol Național privind accesarea fondurilor puse la dispoziția apiculturii.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc și eu foarte mult.

 
  Cristian Ion Burlacu - declarație politică cu tema Valea Prahovei, uitată de politicile doamnei Udrea;

Îl invit acum la microfon pe domnul Burlacu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, pentru a-și prezenta declarația politică.

Îl rog pe domnul deputat Cătălin Cherecheș, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, să se pregătească pentru a face și domnia sa prezentarea declarației politice.

Domnule coleg, aveți cuvântul.

   

Domnul Cristian Ion Burlacu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Întâi de toate, "Cristos a Înviat!".

Declarația mea politică se intitulează "Valea Prahovei, uitată de politicile doamnei Udrea".

Am asistat în ultimele două săptămâni la o promovare, pe toate canalele media, a turismului în Bucovina și pe litoralul românesc, în perioada sărbătorilor de Paști.

Ar fi o inițiativă lăudabilă, dacă nu ar fi incompletă. Din păcate, Valea Prahovei - zonă cu puternică tradiție turistică - a lipsit cu desăvârșire din "spiritul fabulos" al doamnei Udrea.

Cu toate acestea, Valea Prahovei este zona care ar necesita în cea mai mare măsură o strategie de promovare turistică, având un număr mare de stațiuni și o infrastructură ce trebuie dezvoltată în continuare. Și, când vorbesc de o strategie de promovare, nu mă gândesc la plimbările pe bicicletă ale doamnei Udrea, și nici la îmbrăcarea cu costume populare, ci la conceperea unor modalități de atragere a turiștilor români și străini.

Includ aici susținerea turismului ecologic care, deși se dezvoltă cu repeziciune în toate statele europene, nu beneficiază în momentul de față de atenția autorităților din România.

Ar mai trebui spus că adevărata dezvoltare a turismului are loc prin crearea unui cadru legislativ și economic favorabil, cu exploatarea punctelor forte ale României. De asemenea, cred că efortul mediatic al doamnei ministru ar putea fi preluat cu succes de către o agenție de publicitate, rolul doamnei ministru fiind de a concepe strategii axate pe indicatori economici și de potențial, și nu de a juca în pseudo-clipuri publicitare menite, de altfel, de a crea un statut de imagine personală și nicidecum de imagine a României.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Cătălin Cherecheș - declarație politică despre Ineficiența Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură;

Îl invit la microfon pe domnul deputat Cherecheș, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Stimate coleg, aveți cuvântul.

   

Domnul Cătălin Cherecheș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am intitulat declarația mea politică de astăzi "Ineficiența Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură".

Deși au trecut câțiva ani de la înființarea Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, eficiența acestei structuri nu se vede. Un argument este și decizia recentă a ministrului agriculturii de a-i demite pe toți cei 60 de directori ai APIA, 42 locali și l8 la nivel central.

Începând cu 1 ianuarie 2007, APIA derulează, sau ar trebui să deruleze, fondurile europene pentru implementarea măsurilor de sprijin, finanțate din Fondul European pentru Garantare în Agricultură. 15 martie a fost data limită pentru finalizarea dosarelor cu sumele rămase restante de un an. Vorbim aici de circa 1.200.000 de persoane care nu și-au primit banii de la Uniunea Europeană și ale căror dosare trebuiau procesate.

Trist este faptul că, deși fermierii n-au primit bani de la Uniunea Europeană, directorii au primit sporuri în valoare de 75% din salariu, adică au beneficiat de toate facilitățile care se acordă unei munci eficiente. Vorbim aici despre lipsa de implicare. Neimplicarea unor oameni plătiți cu salarii foarte bune, din cauza cărora România ar putea plăti corecții și penalizări de peste 78 de milioane de euro către Comisia Europeană, din cauza incapacității de funcționare a conducerii Agenției de Plăți și Intervenție în Agricultură.

Penalitățile pentru întârzierea plăților pe suprafață, impuse fermierilor în 2008 sunt estimate la aproximativ 28 milioane euro. Cifrele exacte despre banii pe care trebuie să-i plătească țara noastră se vor ști abia în octombrie. Până atunci, se estimează că 8,4 milioane euro ar putea fi plătiți pentru întârzierea în acordarea plăților aferente anului 2007. Din calculele celor de la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, alte 70 de milioane de euro vor consta în corecții.

Cine va răspunde pentru faptul că pentru plățile efectuate, după 15 octombrie, penalitățile vor fi de 100%, în sensul că toți banii dați fermierilor vor fi acoperiți de la buget?

Ce face Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru a impulsiona activitatea acestei instituții?

Putem să dăm un răspuns afirmativ fermierilor?

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule coleg.

Mai rămânem în așteptarea celor care s-au trezit mai târziu puțin.

 
  Marian Neacșu - declarație politică cu titlul Al 12-lea ceas pentru APIA;

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, îl invit pe domnul deputat Marian Neacșu să-și prezinte declarația politică.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

   

Domnul Marian Neacșu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Al 12-lea ceas pentru APIA".

Înființată în 2004, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură are o schemă de personal uriașă, de circa 5.000 de angajați, cu 546 de funcții publice de conducere, 42 de centre județene și 210 centre locale. Această impresionantă armată de funcționari publici a pierdut, însă, "bătălia" pentru accesarea fondurilor europene în ultimii ani.

Cine este responsabil pentru dezastrul plăților din agricultură? O eventuală anchetă la scară națională ar risca să blocheze activitatea instituției. Știm că, în prezent, APIA lucrează pentru aplicarea schemelor de plăți directe pentru cererile depuse în anul 2008, până la termenul stabilit de Uniunea Europeană, ziua de 30 iunie.

În condițiile în care România trebuie să plătească penalități de 8,4 milioane de euro numai pentru întârzierile din perioada iulie - 15 octombrie 2008, schimbarea conducătorilor APIA la nivel central și local era minima măsură care se putea adopta. Penalitățile vor crește la 100% pentru întârzierile de plăți, după data de 15 octombrie 2008, putând atinge 70 de milioane de euro, ceea ce înseamnă și achitarea acestora din bugetul de stat al României. O grea amendă pentru incompetența și comoditatea unora!

Partidul Național Liberal a amenințat, pe 1 aprilie, cu o moțiune simplă privind agricultura, o farsă proastă pe care nu am gustat-o. De ce nu am luat în serios acest anunț? Pentru că însuși PNL a administrat defectuos această activitate esențială pentru agricultură, până în decembrie 2008. reprezentanții PNL sunt principalii vinovați pentru acest rușinos și păgubos eșec al APIA.

Liberalii au mai solicitat o comisie de anchetă privind demiterea celor 60 de directori de la APIA, cerând verificări care să cântărească care a fost partea fiecăruia de vină, în penibila poveste a banilor-cadou de la Uniunea Europeană pentru fermierii români, care nu au ajuns la aceștia.

Ce-ar fi să-i întrebăm pe fermierii români care nu și-au primit banii pentru cererile depuse în 2007 și care au intrat în blocaje financiare din cauza APIA?

Ce-ar fi să-i întrebăm pe fermierii care nu și-au primit banii cuveniți, deoarece sistemul de teledetecție nu le-a recunoscut suprafețele recoltate?

Ce-ar fi să-i întrebăm pe românii săraci pentru care Uniunea Europeană a oferit gratuit alimente în valoare de 17 milioane de euro, dar nu au primit niciun kilogram, deoarece APIA s-a încurcat la licitații, în toamna lui 2007? Toți aceștia și-au exprimat un punct de vedere la alegerile parlamentare, iar acesta a fost clar: faceți orice trebuie făcut pentru ca lucrurile să intre în normal, iar banii Uniunii Europene să ajungă la fermieri.

Pentru a lămuri situația plăților restante pentru anul 2007, am încercat să discut cu șefii direcțiilor din APIA: direcția de plăți, direcția economică, serviciul de contabilitate. aceștia mi-au spus că nu știu când se vor efectua aceste plăți, nu știu câte cereri din 2007 nu au fost onorate și nici ce cuantum au acestea. Directorul general adjunct nu este de găsit, iar un funcționar de la direcția economică a APIA mi-a oferit cel mai concis și simptomatic răspuns: habar n-am!

Aceasta este situația în care a ajuns APIA, iar într-o situație atât de gravă, cineva trebuie să răspundă pentru acest dezastru: PNL trebuia să piardă guvernarea, iar șefii de la APIA trebuiau cel puțin schimbați. Domnul Tăriceanu a solicitat constituirea unei comisii de anchetă privind destituirea șefilor din APIA. eu cred că ar trebui să creăm o comisie pentru anchetarea tuturor celor responsabili de dezastrul programelor gestionate de APIA, mergând până la membrii de frunte ai "Partidului Național al Pălincii și Caltaboșilor." Să fim realiști: dacă firmele domnului Tăriceanu ar fi funcționat ca APIA, dânsul ar vinde acum semințe în Gara Chitila.

În condițiile în care funcționarea APIA este vitală, trebuie ca partidele de la guvernare să își asume răspunderea politică a unor măsuri radicale și necesare. Să sperăm că ele nu vor fi și tardive pentru plățile corespunzătoare anului 2008.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

Mai așteptăm să vină colegii, pentru a-și susține declarațiile politice.

 
  Iosif Veniamin Blaga - prezentarea unui Apel întregii clase politice la înțelepciune și responsabilitate, la unitate spirituală;

Îl invit la microfon pe domnul deputat Iosif Blaga, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, să-și prezinte declarația politică.

Domnule coleg, aveți cuvântul.

   

Domnul Iosif Veniamin Blaga:

Mulțumesc, domnule președinte.

Cristos a Înviat!

Declarația politică pe care vreau s-o prezint în fața dumneavoastră și a colegilor mei se referă la "Apel întregii clase politice la înțelepciune și responsabilitate, la unitate spirituală."

Stimată doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Marea sărbătoare a creștinătății, Paștele, a fost întâmpinată de către clasa politică a României printr-o prelungită "săptămână a patimilor". Conflicte acute și deseori absurde au măcinat clasa politică, îndepărtând-o de la misiunea ei firească.

Furtunile politice din perioadele electorale și postelectorale generează profunde probleme de ordin economic, politic, social și moral și face prea adeseori să pălească candela spiritualității noastre. Este motivul pentru care adresez și eu un apel întregii clase politice românești, îndemnând-o la înțelepciune și responsabilitate, la unitate spirituală pentru binele națiunii.

La învestire, noi, parlamentarii, am jurat pe Cartea Sfântă, Biblia, să ne îndeplinim cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor. Parlamentarii, clasa politică, în general, are așadar obligația ca la temelia exercițiului politic să așeze normele moralei creștine, sintetizate atât de elocvent în cele zece porunci.

Dacă vom gândi și acționa conform îndemnului "să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți (Matei, 22 - 39), atunci vom putea găsi căile de înțelegere între partide, între Putere și Opoziție, între clasa politică și popor.

Susțin cu convingere că valorile creștine, care fac parte din valorile fundamentale ale poporului român și ale Europei, pot fi aplicate în actualitatea politică și pot să conducă la obținerea echilibrului etic atât de necesar.

Stimați colegi,

Sperăm ca Lumina Învierii să contribuie din ce în ce mai mult, în următorii ani, la limpezirea necesară în viața politică românească, astfel încât pentru toți românii să devină actual citatul: "Ei s-au bucurat că valurile s-au liniștit și Domnul i-a dus în limanul dorit". (Ps. 107:30).

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Varujan Pambuccian - referire la Comemorarea primului genocid al secolului al XX-lea, genocidul armean;

Îl rog pe domnul deputat Varujan Pambuccian să-și prezinte declarația.

De asemenea, îl rog să se pregătească domnul deputat Amet Aledin.

   

Domnul Varujan Pambuccian:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

La sfârșitul lui aprilie, pe 24 aprilie, armenii din întreaga lume, și nu numai, precum și o mare parte a comunității internaționale comemorează primul genocid al secolului al XX-lea.

El a avut loc în imperiul otoman în destrămare. lui i-au căzut victime peste un milion și jumătate de armeni. a fost un puseu ilogic al istoriei, la fel cum a fost și cel din Germania hitleristă și alte asemenea atrocități care au avut loc în Crimeea împotriva tătarilor, în Africa, la mijlocul secolului al XX-lea, în foarte multe locuri, din păcate, din lume.

Spre deosebire de multe din aceste atrocități, genocidul armean nu a fost încă acceptat în totalitatea comunității internaționale ca atare. Am vorbit aproape în fiecare an despre acest lucru, iar lucrul acesta îl fac nu pentru a cere în mod direct Parlamentului Român, așa cum au făcut alte parlamente, recunoașterea. Știu că pentru România nu este încă un moment potrivit să fac acest lucru, dar cred că orice crimă împotriva umanității, care încearcă să fie uitată și ignorată, nu poate să ducă la nimic bun în istorie.

Probabil că dacă genocidul armean și recunoașterea lui și-ar fi urmat calea, așa cum a început, din chiar zorii Turciei moderne, prin decizia pe care Tribunalul Militar a luat-o în 1919, de condamnare a capilor junilor turci, unul dintre capetele de acuzare fiind și atrocitățile comise împotriva armenilor, probabil că dacă această cale a recunoașterii ar fi fost urmată de către toți locuitorii planetei, ar fi fost mult mai greu, poate chiar imposibil, ca holocaustul să se întâmple.

Fiecare din lucrurile acestea recunoscute la timp și acceptate ca atare sunt frânele care opresc, prin amintirea lor, repetarea lor. Și acesta este rostul pentru care și eu, și ceilalți armeni, și foarte mulți dintre oamenii contemporani nouă, cerem ca un lucru care s-a petrecut foarte de mult să fie acceptat și catalogat ca atare, nu pentru că am dori într-un fel sau în altul. Ar fi o prostie ca generația noastră să aibă o tensiune cu actuala generație, de exemplu, din Turcia. Ar fi o prostie. Nici noi, nici ei, nu avem o legătură directă cu ce s-a întâmplat atunci, ci pentru ca toate aceste lucruri să nu se mai poată întâmpla niciodată în viitor.

Sper că va veni o zi în care, de la această tribună, voi mulțumi Parlamentului României că a votat o rezoluție prin care genocidul armean este recunoscut.

Lucrul acesta îl voi face, sper, cu gândul la strămoșii mei și cu dorința ca popoarele acestei lumi să nu mai treacă niciodată prin așa ceva.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Aledin Amet - prezentarea unui punct de vedere în problema faptelor petrecute în Crimeea la începutul secolului al XX-lea;

Îl invit la microfon pe domnul deputat Amet Aledin, din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale, pentru a-și susține și domnia sa declarația politică.

   

Domnul Amet Aledin:

Bună dimineața.

Mulțumesc, domnule președinte.

Subiectul de astăzi se referă, bineînțeles, la comunitatea tătară. Dar, dați-mi voie ca reprezentant al unei comunități care face parte din lumea turcă, să am câteva comentarii la ceea ce a afirmat domnul deputat, prietenul nostru, domnul deputat Pambuccian.

Istoria, după cum cunoașteți, consemnează date și evenimente. Anumite evenimente însă sunt indiscutabil neclare din perspectivă istorică. Într-adevăr, de la această tribună am comentat și eu faptele care s-au petrecut în Crimeea. Într-adevăr, au existat astfel de fapte regretabile. într-adevăr, este un lucru discutat, și anume faptul că această comunitate a armenilor din România încearcă să promoveze an de an ideea cum că în Turcia s-a petrecut un genocid.

Dați-mi voie să am o altă părere, cunoscând faptul că statul turc are o deschidere deosebit în ceea ce privește acest subiect, un subiect de altfel delicat. Istoriografia trebuie să consemneze faptele reale. Spuneam că statul turc are o astfel de deschidere. Haideți să lăsăm istoricii să stabilească care este adevărul sau să stabilească care sunt faptele reale, Pentru că, altfel, cred eu, vom intra într-o confuzie regretabilă.

Se spunea aici de posibilitatea unei rezoluții. Eu, ca reprezentant al unei comunități turce, sunt împotriva unei astfel de rezoluții aici, în Parlamentul României, pentru că, știți foarte bine, s-a încercat așa ceva și în Parlamentul Franței și nu a fost posibil.

Haideți să lăsăm istoricii să judece faptele care s-au petrecut.

Vă mulțumesc.

 
  Aledin Amet - pledoarie pentru Înființarea unui post de radio în limba tătară;

Dați-mi voie să intru acum în problema, în subiectul pe care doresc să-l abordez. De altfel, am două idei pe care le-am dezvoltat.

În primul rând, ne dorim să înființăm un post de radio în limba tătară. După anul 1990, când s-a înființat Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România, prioritățile noastre s-au raportat la păstrarea identității etnice și religioase.

Am reușit să construim lucruri durabile, am reușit să promovăm legi, am reușit să reintroducem, după mulți ani, în cadrul sistemului de învățământ, la nivel oficial, cursurile de limba tătară.

A venit vremea ca preocuparea noastră să însemne și înființarea unui post de radio în limba maternă. Voi face demersurile necesare, fiind convins că va exista sprijinul autorităților competente.

Un post de radio în limba tătară reprezintă cu siguranță un fapt benefic. Aminteam de instituțiile abilitate din România. În aceeași măsură, însă, nu este de neglijat posibilitatea de a accesa fonduri europene, cu atât mai mult cu cât sunt, în acest sens, semnale pozitive.

Firesc, la un astfel de post de radio, vor putea fi concepute și emisiuni în limba română, dar și în limba turcă. Etnia tătară dorește să aibă parte de o astfel de realizare. Este de datoria noastră să reușim.

  Aledin Amet - referire la Ziua copilului din Turcia și celebrarea zilei Școlii Negip Hagi Fazâl;

Celălalt subiect se referă la Ziua copilului din Turcia.

Data de 23 aprilie are pentru poporul turc o semnificație deosebită.

În anul 1928, data respectivă, la inițiativa întâiului președinte al Republicii Turcia, marele om politic Mustafa Kemal Atatûrc, devine un simbol al tineretului, fiind la acea vreme prima inițiativă de acest fel. De atunci, în fiecare an, se desfășoară manifestări care promovează evenimentul. Mai mult, sărbătoarea a fost preluată, găsindu-se în majoritatea țărilor lumii turce. Firesc, și comunitatea tătară din România organizează, anual, la data de 23 aprilie, spectacole dedicate tinerilor.

În această săptămână, la Palatul Copiilor din Constanța, are loc un astfel de spectacol. Deja a devenit, pentru noi, o tradiție, astfel încât se poate afirma că păstrarea identității se raportează, indiscutabil, la datele semnificative ale istoriei.

Într-o altă ordine de idei, în cursul lunii aprilie, se celebrează, în localitatea Tătaru, județul Constanța, ziua școlii "Negip Hagi Fazâl". Este singura unitate de învățământ din România, care poartă numele unui conațional.

Ne propunem să inițiem și alte demersuri de acest gen, pentru a putea promova imaginea etniei tătare. Sunt oameni care s-au afirmat în această țară, cetățeni români fiind, și care merită întregul nostru respect.

Iată de ce inițiativele legislative deja adoptate au, în titlu, numele unor astfel de personalități: Mehmet Niyazi și Sebat Husein.

Vă mulțumesc.

   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule coleg.

 
   

Dacă mai sunt colegi, care, între timp au sosit pentru a-și susține declarațiile politice?

Se pare că astăzi avem o productivitate a muncii foarte scăzută. Doar opt colegi au prezentat declarațiile de la tribuna Camerei Deputaților, iar 20 de colegi le-au depus în scris.

Am să dau citire acestora, pentru a fi reținuți în stenograma ședinței.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal au depus în scris declarațiile politice următorii colegi: Stroian Toader, Iacob Strugaru, Militaru Severus, George Ionescu, Marin Mircea, Petru Călian, Mircia Giurgiu și William Brînză.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat domnii deputați: Florin Iordache, Victor Surdu și Ion Dumitru.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal domnii deputați: Gigel Știrbu, Horea Uioreanu, Gheorghe Coroamă, Virgil Pop, George Dumitrică, Dan Bordeianu, Bogdan Țîmpău, Cristian Adomniței, Titi Holban și doamna deputat Diana Tușa.

Domnul deputat Costică Macaleți, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, de asemenea, a depus în scris declarația politică.

Domnilor colegi, nemaiexistând colegi de-ai noștri doritori să-și susțină declarațiile politice, declar închisă ședința dedicată declarațiilor politice.

Ne revedem la ora 10,00, la dezbaterile pe marginea proiectelor de lege înscrise pe ordinea de zi.

O zi bună, tuturor!

 
     

(Următoarele intervenții și declarații politice au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la președintele de ședință.)

 
    Costică Macaleți - declarație politică intitulată Euro 200 - o șansă pentru educația elevilor botoșăneni;

Domnul Costică Macaleți:

Declarație politică intitulată "Euro 200 - o șansă pentru educația elevilor botoșăneni".

Declarația mea politică de azi se refera la educație. Este vorba mai exact de faptul că tot mai mulți elevi din județul Botoșani, pe care-l reprezint în Parlament, își depun dosarele pentru Programul Euro 200, conform căruia elevii cu situație materială precară vor beneficia de 200 de euro în vederea achiziționării unui computer. Conform statisticilor oficiale, anul acesta sunt 2.786 de solicitări eligibile, din 144 de unități de învățământ. Dintre acestea, 390 de cereri sunt din mediul urban, iar 2.368 sunt din mediul rural. S-au înregistrat 1.086 de cazuri în care venitul era zero, 167 fiind din mediul urban, iar 919 din mediul rural. Ei, bine, acest fapt trebuie să atragă cât se poate de serios atenția autorităților. Există foarte mulți copii provenind din familii sărace pentru care dorința de a învăța se împletește cu speranța de a avea o șansă să scape din ghearele sărăciei lucii. Știm cu toții că în județul nostru gradul de sărăcie este unul dintre cele mai ridicate din regiune, și că gradul de educație este din ce în ce mai redus. O dovadă în plus este și aceea că luna trecută, un număr de aproximativ 7000 de persoane fără calificare căutau un loc de muncă, în timp ce numai circa 200 de persoane cu studii universitare nu aveau serviciu la nivelul județului Botoșani.

Până pe 24 aprilie, aceste cereri trebuie sa fie validate de comisia județeană. În 2004 au existat 1.054 de cereri, în 2005 au fost 1.283 de solicitări, în 2006 s-au primit 1.264 de cereri, în anul 2007 au existat 1.845, iar în 2008 alte 2.061 de solicitări. După cum se observă, de la an la an, crește numărul celor care beneficiază de acest program.

Fac un apel la autoritățile competente. Asigurați-vă că fiecare elev își va primi banii pentru achiziționarea mult doritului calculator. Nu lăsați pe niciunul dintre acești copii fără dreptul la educație! Nu putem să compromitem oportunitățile lor la o viață mai bună.

    William Gabriel Brînză - argumente pentru trecerea Departamentului pentru Relațiile Românilor de Pretutindeni în subordinea primului-ministru;

Domnul William Gabriel Brînză:

În declarația mea politică de astăzi am să vă prezint motivele milioanelor de români din diaspora care susțin trecerea Departamentului pentru Relația Românilor de Pretutindeni de la MAE în subordinea primului-ministru.

Au fugit din România de regimul comunist, s-au născut pe teritorii românești aflate sub dominație străină sau împinși de lipsurile financiare au emigrat, părăsindu-și familia și țara. Sunt românii care formează comunitățile românești din afara granițelor țării.

Odată cu revoluția din 1989, destinul nemilos care le-a ținut departe de țară pe milioanele de români din diaspora părea că se luminează, iar Dumnezeu le zâmbește românilor. Clasa politică înțelegea importanța comunităților românești din străinătate pentru viața economică și politică din România și în ianuarie 1999 înființa Departamentul pentru Relațiile cu Românii de peste Hotare. Instituția nou formată urma să asigure păstrarea și afirmarea identității etnice, culturale, lingvistice și religioase a românilor din afara granițelor țării. Concomitent cu înființarea acestei instituții, în câteva ministere au fost organizate structuri de specialitate privind raporturile cu diaspora.

Ceea ce la început părea a fi renașterea și îmbunătățirea relațiilor României cu cetățenii ei din străinătate s-a dovedit a fi în timp o situație pe care fostele guverne cu greu au gestionat-o. Problemele românilor din afara granițelor țării s-au dovedit a fi mult mai apăsătoare și complexe decât au calculat inițial foștii guvernanți, care au mutat DRRH-ul de la o instituție la alta, sperând că vor găsi formula corectă pentru a conduce această structură. Ce a urmat ne-a dovedit contrariul. Inițial activitatea DRRH a fost coordonată de Guvern, dar în scurt timp a trecut în subordinea Ministerului Informațiilor Publice, urmând ca în 2003 să revină în subordinea primului-ministru, cu denumirea - Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. În această situație, lucrurile păreau să intre pe un făgaș normal. Bucuria românilor a fost însă de scurtă durată. În 2005, Guvernul Tăriceanu hotărăște să treacă DRP în subordinea Ministerului Afacerilor Externe. Comunitățile de români sunt contrariate de această decizie, dar strigătul lor de nemulțumire a fost ignorat de guvernul Tăriceanu.

În aceste condiții, misiunea DRRP cu greu se poate realiza. Birocrația îi taie avântul. În umbra MAE, DRRP a ajuns un simplu departament, motiv pentru care finanțarea proiectelor a fost încetinită și chiar sistată pentru o bună perioadă de timp. Dezinteresul fostei guvernări pentru românii de pretutindeni s-a văzut în bugetul alocat DRRP. În 2007, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni a avut un buget de 20 de milioane de RON, în timp ce în 2008 acesta a fost redus la jumătate, din care o altă jumătate au fost datorii plătite în contul lui 2007. În aceste condiții, în 2008 DRRP a dispus de cel mult 1,5 milioane euro. În ciuda crizei financiare, actualul guvern a reușit să aloce un buget mai mare pentru DRRP. Sunt fonduri insuficiente pentru susținerea acțiunilor românilor de pretutindeni, dar sunt mai mulți bani decât a alocat fosta guvernare.

În subordinea MAE, românii din afara granițelor țării se plâng că nu știu cu exactitate care îi sunt atribuțiile DRRP-ului. Unde este competența MAE și unde începe cea a DRRP în derularea programelor pentru românii de pretutindeni?

Iată de ce DRRP trebuie să revină în subordinea primului- ministru, să devină o instituție puternică, eficientă și capabilă să multiplice contactele între organizațiile comunităților de români și instituțiile statului român și totodată să aprofundeze relațiile bilaterale dintre statele în care trăiesc și România. Le-o datorăm milioanelor de români din afara țării, celor care au promovat valorile și cultura poporului nostru, care au susținut financiar economia țării.

    Petru Călian - declarație politică intitulată Viitorul agriculturii românești, încotro?;

Domnul Petru Călian:

"Viitorul agriculturii românești, încotro ?"

Potențialul însemnat al agriculturii românești, precum și creșterea prețurilor la produsele agricole pe plan internațional ar putea menține ridicat interesul investitorilor străini asupra acestui sector. Aceasta este una dintre concluziile analiștilor economici cu preocupări în domeniul agriculturii. România are cel mai mare nivel de utilizare a lucrătorilor familiali neremunerați în agricultura din UE. De asemenea, ratele scăzute de investiții au crescut vulnerabilitatea agriculturii românești în fața condițiilor meteorologice și au indus acestui sector un comportament foarte volatil.

România are o poziție privilegiată din punctul de vedere al resurselor agricole. Terenul arabil reprezintă 39,5% din suprafața totală a teritoriului. Sectorul agricol autohton este privit în mod frecvent drept un principal beneficiar al aderării României la Uniunea Europeană. Oportunitățile reies din fondurile europene importante care pot fi atrase în cadrul Politicii Agricole Comune - aproximativ 7,5 miliarde euro în perioada 2007-2013.

România poate deveni a treia putere agricolă a Europei, după Franța și Germania, în condițiile unei absorbții bune a fondurilor europene până în 2013, a unor investiții străine directe semnificative și a unui anumit sprijin guvernamental.

Zona rurală este caracterizată de existența unui segment considerabil de populație vulnerabilă din punct de vedere economic și social, ce întâmpină dificultăți în îndeplinirea noului set de cerințe europene complexe din domeniul agriculturii. Structura foarte fragmentată a suprafeței agricole reprezintă un obstacol în atragerea de noi investiții, afectând în același timp productivitatea muncii.

Dincolo de fondurile europene, oportunitățile la nivel local pot apărea și din aplicarea unui cadru de reglementare mai stabil și mai predictibil, ca urmare a implementării Politicii Agricole Comune, cu efecte pozitive în ceea ce privește stabilizarea prețurilor. Valorificarea deplină a avantajelor integrării României în Uniunea Europeană ar putea deschide noi oportunități pentru fermierii români, ce vor putea aproviziona o piață cu o populație ce depășește 80 milioane de locuitori.

Stimați colegi,

Fermierul român trebuie să își redobândească statutul pe care îl merită. Acest lucru necesită, în această ordine:

  • elaborarea și aplicarea de politici sectoriale agricole;
  • absorbția fondurilor europene pentru infrastructura agricolă;
  • respectul pentru acest sector socio-profesional.
    Dan Bordeianu - apel în favoarea respectării Constituției și a legilor;

Domnul Dan Bordeianu:

În urmă cu câteva săptămâni, Parlamentul a adoptat o inițiativă legislativă a unor parlamentari PSD și PD-L privind modificarea Legii nr.188 privind Statutul funcționarilor publici. PNL a atacat această lege la Curtea Constituțională, aceasta urmând să se pronunțe pe 6 mai.

Ignorând Constituția, atribuțiile și competențele Curții Constituționale, pe furiș, guvernul Băsescu-Geoană a adoptat o ordonanță de urgență cu același conținut ca și legea adoptată de Parlament Această ordonanță nu a fost anunțată la briefingul guvernamental și nici nu a fost trimisă la Monitorul Oficial, acestei instituții cerându-i-se să rezerve spațiu de publicare pentru ziua de marți.

Miza acestui act normativ este una foarte importantă pentru actuala guvernare. Astfel, se scot din corpul funcționarilor publici toți directorii și directorii adjuncți ai serviciilor publice deconcentrate, ai ministerelor și ai celorlalte autorități ale administrației publice centrale.

Prin ordonanța de urgență adoptată de Guvern au fost încălcate o serie de reglementări legale, printre care aș numi și încălcarea Legii nr.52 privind transparența în administrația publică.

Mai mult, ordonanța reprezintă un uriaș pas înapoi în ceea ce privește funcționarea administrației publice în România.

În aceste condiții, fac un apel de la tribuna Parlamentului, în favoarea respectării Constituției și a legilor, dar și a atribuțiilor instituțiilor statului român.

    Horea-Dorin Uioreanu - declarație politică intitulată Guvernul PSD-PD-L, după chipul și asemănarea președintelui;

Domnul Horea-Dorin Uioreanu:

Declarație politică intitulată "Guvernul PSD-PD-L, după chipul și asemănarea președintelui".

La instalarea noului guvern, în luna decembrie a anului trecut, președintele Traian Băsescu vorbea despre coaliția PSD-PD-L ca fiind un "vis împlinit" al domniei sale. La acea vreme, afirmația președintelui părea de înțeles, știută fiind dorința sa de a controla funcțiile de conducere din țara noastră, prin diferiți interpuși. Acum, însă, când au trecut câteva luni de activitate guvernamentală, o altă intenție a președintelui ni se arată privirilor: Traian Băsescu și-a dorit, într-adevăr, un guvern doar al său, pe care să-l poată controla după bunul plac, dar, mai presus de toate, președintele țării și-a creat un guvern potrivit pe croiala sa: conflictual și incapabil de a vedea un alt interes în afara celui propriu.

Săptămâna trecută, pe fondul apropierii alegerilor europarlamentare și prezidențiale și determinat probabil de scăderea în popularitate a domniei sale, președintele Traian Băsescu a dat "dezlegare" la atacul împotriva PSD. Astfel, în contextul unor declarații publice ale președintelui, domnia sa l-a țintit pe Adrian Năstase, pentru ca mai apoi să își continue tirada împotriva președintelui PSD, Mircea Geoană, prin intermediul unor afirmații necuviincioase la adresa membrilor familiei sale. Totodată, în cadrul strategiei de campanie electorală pentru europarlamentare a PD-L, democrat-liberalii au dat undă verde atacurilor la adresa membrilor PSD, marcând astfel startul în strategia de îndepărtare a social-democraților de la guvernare.

Departe de mine gândul de a le plânge de milă social-democraților, care s-au trezit brusc a fi principalii dușmani electorali ai celor din PD-L, însă, în timp ce partidele din coaliție se angrenează în lupta politică electorală, românii suferă din cauza lipsei de competență a guvernului. Pentru că, stimați colegi, guvernul creat după chipul și asemănarea președintelui arată astăzi ca un teren de ping-pong unde, pe de o parte, jumătatea PD-L lansează atacuri la adresa social-democraților pentru ca, de cealaltă parte, PSD să le încaseze, adoptând mai degrabă o atitudine de partid aflat în opoziție, decât a unei formațiuni aflate într-o coaliție la guvernare.

În acest context conflictual, România trebuie să traverseze cu bine o criză economică. Din păcate, însă, observăm cum guvernanții, în locul unui program coerent anticriză, conduc țara printre loviturile aplicate, respectiv încasate în cadrul coaliției: impun un climat de genocid fiscal, sabotează locurile de muncă ale românilor sau împrumută bani internaționali în numele lor.

Domnilor guvernanți,

Observ că ați început campania electorală prematur, uitând brusc de interesele românilor și de promisiunile electorale din toamna anului trecut. Remarc, totodată, că ați transformat guvernul într-un teatru de operațiuni, uitând pentru cine trebuie să luptați, de fapt. Din aceste motive, vă cer, stimați guvernanți, să vă îndepărtați privirile din propria ogradă înspre români, pentru a realiza, în ceasul al doisprezecelea, că nu Traian Băsescu, Mircea Geoană sau Adrian Năstase sunt dușmanii României, ci criza economică și sărăcia!

    Virgil Pop - declarație politică având titlul Mai mult decât penibil: PD-L, campanie electorală cu lumina sfântă;

Domnul Virgil Pop:

Declarație politică având titlul: "Mai mult decât penibil: PD-L, campanie electorală cu lumina sfântă".

Știu că suntem într-un an electoral cu două scrutinuri: cel pentru alegerea Parlamentului European și cel pentru alegerea Președintelui României. Știu că foarte mulți politicieni sunt deja în campanie electorală, mai mult sau mai puțin pe față. Nu este pentru prima oară când se fură startul campaniilor electorale. Dar nu credeam însă că se va putea ajunge până aici, și anume la utilizarea simbolurilor sfinte drept instrumente electorale.

Și totuși acest lucru s-a întâmplat acum, cu ocazia Sfintelor sărbători de Paști.

Pentru că doar acțiune de campanie electorală se numește ceea ce a făcut fruntașul PD-L-ist Gheorghe Flutur prin demersul său de a aduce lumină sfântă de la Ierusalim. Dacă făcea acest gest pe linie privată, fără tam-tam-ul publicitar aferent, era cu totul altceva. Atunci, domnul Gheorghe Flutur era demn de stimă, pentru că în urma unor eforturi, a ținut ca pentru persoana sa sau a unor apropiați să ia lumină sfântă de la Ierusalim. Domnia sa însă a dat unui demers neoficial o calitate oficială, a implicat funcția de președinte al consiliului județean Suceava și bisericile din zonă, precum și cele de pe litoral în această acțiune. Și a făcut-o deși exista un demers oficial al Patriarhiei Române în acest sens. Demers dus până la capăt și care merită salutat. Demers ocazionat de împlinirea a 650 de ani de la recunoașterea oficială a Mitropoliei Țării Românești.

Demersul domnului Gheorghe Flutur a fost însă unul pur electoral, care să servească PD-L. Altfel nu se explică implicarea clerului local și a celui de pe litoral, unde organizator al manifestărilor adiacente sărbătorii Învierii a fost un ministru al PD-L.

Argumentul domnului Flutur privind imposibilitatea ca Lumina Sfântă adusă de la Ierusalim de delegația Patriarhiei să ajungă la Suceava și - mai ales - la Constanța, nu este viabil. Aceasta pentru că extraordinara organizare piramidală a acțiunii Patriarhiei - mă alătur și eu celor care au felicitat conducerea BOR pentru intenție și rezolvarea ei - a permis ca Lumina Sfântă să ajungă în timp util în toate colțurile României.

În timp ce acțiunea Patriarhiei a fost însă una discretă, cea la care a participat domnul Flutur a fost una zgomotoasă, însoțită de nelipsita baie de mulțime. În timp ce delegația oficială a Patriarhiei a beneficiat de o sponsorizare care s-a dorit a fi anonimă, domnul Flutur a declarat pe toate canalele de televiziune că demersul său a costat 20.000 de euro și că a fost suportat de parlamentarii PD-L de Suceava. Dacă ar fi avut un pic de decență, atunci domnul Flutur ar fi trebuit să nu amintească autorii achitării notei de plată. Sunt convins că nimeni nu l-ar fi întrebat cine este sponsorul. Anunțarea faptului că parlamentarii PD-L au contribuit financiar la deplasare reprezintă de altfel unul dintre elementele ce țin de campanie electorală. Mai mult, prin tot ceea ce a făcut și în general prin tot ceea ce face, domnul Flutur dovedește că nu este președintele unui Consiliu județean, ci este doar președintele PD-L-iștilor din județ.

Este regretabil ceea ce au făcut domnul Flutur și PD-L Suceava. Este de asemenea, regretabil că preoții din Suceava și Constanța au girat actul pur electoral al lui Gheorghe Flutur.

Dacă demersul domnului Flutur ar fi vizat cele 154 de sate românești și cele 46 mixte din zona Timoc-ului, atunci aș fi salutat inițiativa, pentru că românii de acolo sunt printre cei mai oropsiți și, în plus, un demers oficial al Patriarhiei în zonă este imposibil.

    Stelică Strugaru Iacob - declarație politică intitulată Nevoia de infrastructură;

Domnul Stelică Strugaru Iacob:

Declarație politică intitulată "Nevoia de infrastructură".

Înainte de toate țin să vă adresez Sfânta urare de Paște: "Hristos a Înviat!". Învierea Domnului reprezintă, cu siguranță, pentru toți creștinii cea mai importantă sărbătoare religioasă, iar cei mai mulți dintre români au găsit de cuviință să o cinstească alături de familiile lor.

Nu putem să nu constatăm că singurul eveniment notabil, care a marcat aceste Sfinte Sărbători, a fost legat de dificultatea de a circula pe șoselele din România. De oriunde ai fi plecat sau venit situația a fost aceeași, blocaje, ambuteiaje, accidente, pericole și ore întregi de așteptare în coloane de autovehicule. Pentru mulți dintre români, bucuria Învierii Domnului s-a transformat într-un adevărat calvar.

Mulți au fost aceia care și-au dat cu presupusul și au afirmat că aglomerația de pe șoselele României e cauzată de numărul prea mare de mașini existente în parcul național. Vreau să le amintesc acestora că, pe viitor, o dată cu dezvoltarea economică a țării și cu creșterea standardului de viață al românilor, numărul de autovehicule la mia de locuitori va fi și mai mare. Și cine oare nu-și dorește ca economia națională să crească sau ca românii să trăiască mai bine și să-și poată permite o mașină?

Stimați colegi,

Problema nu este numărul crescând de mașini la nivel național, ci starea națională a infrastructurii rutiere. În ultimii 20 de ani s-a făcut puțin, dacă nu deloc în acest sens. Avem, chiar în istoria recentă a României, guverne care pot intra cu succes în Cartea Recordurilor pentru ineficiența lor în managementul politicii de transporturi, lăudându-se cu nu mai mult de 5 km de autostradă în 4 ani sau cu pietruirea unor drumuri comunale.

Știm cu toții că infrastructura de transporturi reprezintă elementul cheie nu numai pentru confortul românului de rând, dar mai ales pentru dezvoltarea schimburilor și a producției. În prezent, drumurile din România nu pot face față nici unui trafic greu și nici unuia rapid. Reabilitarea rețelelor rutiere existente nu este cu nimic mai puțin ieftină decât construirea altora noi, presupunând eforturi investiționale de miliarde de euro. Chiar dacă aceste costuri sunt extrem de ridicate, stimați colegi, ele trebuie asumate. Nu putem vorbi de atracție investițională a României în aceste condiții. Nu putem vorbi de atragerea turiștilor străini pe litoralul Mării Negre, atâta timp cât de la intrarea în țară și până la Constanța sunt necesare cel puțin 12 ore de chin, fără a lua în calcul un trafic rutier intens. Nu putem vorbi de competitivitatea firmelor românești, atâta vreme cât orice manager sau economist știe că toate cheltuielile de transport sunt o componentă foarte importantă a costului total al produsului.

Pentru toate acestea actualul guvern, împotriva criticilor, și-a asumat rolul de a face cele mai importante investiții publice din ultimii 20 de ani, între care infrastructura reprezintă domeniul prioritar. Noi, ca parlamentari, dar și administrațiile locale și orice alt factor public sau privat de care ar depinde succesul acestui efort investițional, ar trebui să acordăm tot concursul pentru modernizarea nu numai a infrastructurii, ci a țării noastre.

    Toader Stroian - declarație politică având titlul Economia românească, încă foarte neagră;

Domnul Toader Stroian:

"Economia românească, încă foarte neagră"

Hristos a Înviat!

Sfintele Sărbători au trecut și cu toții trebuie să ne concentrăm, mai mult ca niciodată, asupra problemelor stringente din economia și societatea românească. Programul de guvernare care ghidează acțiunea actualului cabinet se confruntă cu o dublă provocare. Pe de o parte, trebuie să vegheze la atenuarea efectelor sociale negative produse de criza economică, iar pe de altă parte, să ducă la îndeplinire proiectele de investiții pe care și le-a asumat. Nu este o necunoscută pentru nimeni faptul că veniturile colectate la bugetul de stat al României au înregistrat numai în primele trei luni ale anului un deficit de 8,29 miliarde de lei, adică 1,56% din p.i.b. Aceasta înseamnă mai puțini bani disponibili pentru proiectele guvernamentale, sau cel puțin devansarea realizării unor proiecte esențiale pentru români.

Cei mai mulți dintre specialiștii în economie pun această scădere pe seama contractării afacerilor din România, adică pe scăderea cifrei de afaceri a firmelor, și în consecință o scădere a taxelor și impozitelor datorate bugetelor publice. Nu pot să contest aceste concluzii, însă nu pot să nu spun că, în economia românească, în ultimii 20 de ani, comportamentul evazionistului s-a dovedit a fi mult mai profitabil decât cel al bun-platnicului. Altfel spus, dacă ești corect și plătești impozite și taxe, nu poți rezista concurenței neloiale de pe piața românească.

S-a ajuns, astfel, ca în anumite sectoare, pierderile bugetare să fie impresionante. De exemplu, doar în industria de morărit și panificație, evaziunea fiscală ajunge până la 700 de milioane de euro anual. Știm cu toții că exemple asemănătoare pot fi date și în alte sectoare economice. Ajungem, astfel, la concluzia că bani pentru nevoile guvernamentale există, însă ingineriile contabile privează cetățenii de proiectele de care au atâta nevoie. În plus, cei care evită plata taxelor beneficiază de un avantaj competitiv față de bun-platnici, care nu au practic nici o șansă: fie devin și ei evazioniști, fie dispar de pe piață.

Soluția, stimați colegi, este reprezentată de o bună colectare a impozitelor, indiferent de calibrul agentului economic care le datorează, fără excepții, fără privilegii, fără arierate. Guvernul României, chiar în plină criză economică, face eforturi deosebite pentru a diminua fiscalitatea din România și a veni în sprijinul celor care acționează liber și corect pe diferitele piețe. Cred că soluția finanțării bugetului de stat se află la noi, și ea presupune un lucru foarte simplu: colectarea tuturor taxelor și impozitelor, de la toți.

    Raul-Victor Soreanu-Surdu - declarație politică intitulată Lumina învierii;

Domnul Raul-Victor Soreanu-Surdu:

"Lumina învierii"

Hristos a Înviat!

Sfintele Paști, moment care reprezintă apogeul unei perioade de tainică și temeinică rugăciune - postul mare - aduce multe bucurii ale mântuirii neamului omenesc.

Învierea Domnului nostru Iisus Hristos reprezintă pentru români, în fiecare primăvară, cea mai profundă purificare sufletească și începutul unei noi speranțe de viață.

În anul acesta, un an greu pentru foarte multe familii de români, s-a încercat și s-a reușit în multe locuri, de către autorități și de către fiecare familie în parte, să se creeze un cadru deosebit momentului învierii Domnului nostru Iisus Hristos, atât de către catolici, cât și de către ortodocși.

Biserica ortodoxă, prin binecuvântarea Prea Fericitului Patriarh Daniel, a avut inițiativa de a duce lumina sfântă de la Ierusalim. Ne-am bucurat, ca de fiecare dată când Biserica ortodoxă, prin acțiunile sale, a reușit să unească spiritele și acțiunile românilor, spre triumful rațiunii asupra violenței.

Îmi exprim regretul și mă alătur credincioșilor care nu au înțeles sau au considerat stranie încercarea de a oferi lumină în noaptea învierii și pe alte căi decât Patriarhia.

    Cristian Mihai Adomniței - despre Câteva probleme în România;

Domnul Cristian Mihai Adomniței:

"Câteva probleme din România"

Hristos a înviat!

Stimați colegi, zilele acestea sunt sigur că majoritatea românilor s-au rugat pentru sănătate, o viață mai bună și poate pentru un trai decent pentru familiile lor. Haideți să le dam o mână de ajutor!

Din păcate, cei de la guvernare refuză să facă acest lucru, ba chiar mai mult, vor să facă tot posibilul ca românii să aibă o viață din ce în ce mai dificilă. Să vă dau și câteva exemple: OUG nr.34/2009 care impune impozitul forfetar și care este împotriva legilor economice firești.

Acest OUG nu va face decât să adâncească criza existentă pentru că multe microîntreprinderi care deja înregistrează pierderi fie vor da faliment, fie vor fi nevoite să disponibilizeze o mare parte din angajați cărora le va fi foarte greu să reintre în câmpul muncii pentru că piața locurilor de muncă este din ce în ce mai săracă.

Falimentarea microîntrepriderilor va însemna în același timp și mai puțini bani la buget. Un guvern responsabil nu încearcă să adâncească criza economică, ci caută soluții pentru a ieși din criză. Ce vor face tinerii, care până acum erau încurajați de stat să deschidă o afacere? Acum Guvernul nu că nu îi mai încurajează, ba chiar le pune piedici.

În altă ordine de idei, poporul român a fost mințit cu nerușinare în campania electorală de către actualii guvernanți, care au promis în schimbul voturilor majorarea salariilor profesorilor cu 50%, majorarea salariilor pentru celelalte categorii de funcționari publici, pentru cei din sistemul sanitar, pentru pensionari, dar, după ce au ajuns la guvernare, au uitat de aceste promisiuni.

O altă măsură care marchează eșecul acestei guvernări este rectificarea bugetară, venită numai după o lună și jumătate de la adoptarea bugetului pe anul 2009 și nu dovedește altceva decât lipsa de credibilitate a politicii fiscal - bugetare. Au fost diminuate bugetele de cheltuieli la Ministerul Agriculturii, Apărării, Educației, MAI, Mediului, Justiției, Public și Transporturilor, iar reforma și investițiile în agricultură, educație, justiție, apărare, ordine publică și infrastructură sunt compromise.

În România, toate aceste măsuri, alături de nealocarea resurselor bugetare către proiecte cu efect multiplicator în economie, nu numai că nu atenuează efectele crizei economice, ci amplifică efectele acesteia.

În concluzie, stimați colegi, cetățenii au nevoie de speranță în aceste vremuri dificile și tot ei îi vor taxa foarte scump pe guvernanți pentru toate promisiunile false de până acum.

    Ion Dumitru - declarație politică: Zona montană - o șansă pentru România;

Domnul Ion Dumitru:

"Zona montană - o șansă pentru România"

Zona montană, prin resursele pe care le deține, reprezintă una din problemele economice și sociale de primă importanță pentru România. Zona montană se întinde pe 29% din suprafața țării, unde locuiesc 2,1 milioane locuitori în 1,2 milioane de gospodării și care dețin 2,9 milioane de hectare de teren agricol.

Potențialul agricol și silvic al zonei montane și arhitectura specifică mediului rural sunt factori care favorizează turismul rural. La această dată, deși există unele semnale pozitive de extindere a agroturismului, totuși câțiva factori restrictivi blochează extinderea turismului la capacitatea oferită de peisaj și cultură tradițională. Factorii restrictivi sunt infrastructura (șosele, căi ferate, servicii bancare, poștale, telecomunicațiile rapide și sigure), condițiile de locuit modeste, de neacceptat chiar și pentru turiștii mai puțin pretențioși, oferite de majoritatea gospodăriilor țărănești montane, instrucția insuficientă a gospodarilor, nesiguranța și insecuritatea personală a turiștilor.

Faptul că numai 0,1% din economia rurală a României provine din agroturism, comparativ cu 4,4% din țările Uniunii Europene, este un indicator economic edificator pentru starea agroturismului românesc. Sunt necesare investiții importante în agroturism pentru punerea în vedere a resurselor rurale.

În cazul zonei montane, economia agricolă montaniardă, economia forestieră și cea agroturistică se întrepătrund.

Economia agricolă montaniardă, în mare parte ecologică sau organică axată pe creșterea vacilor de lapte, a tineretului taurin și pe activități pastorale de oierit estival poate fi împletită cu activitatea de recoltare și prelucrare a fructelor de pădure și a plantelor medicinale din flora spontană montană, iar ambele conexate cu activități agroturistice de iarnă și vară sau legată de obiceiurile pastorale și etnofolclorice, religioase, activități sportive și de drumeție, toate acestea constituind căi de sporire importantă a economiei rurale montane, de valorificare superioară a capitalului natural al zonei montane.

A doua problemă a dezvoltării rurale, în zonele predominant silvice, o reprezintă economia forestieră (exploatarea și prelucrarea masei lemnoase). Economia forestieră românească este departe de a fi o componentă importantă a economiei rurale din zona montană.

În cadrul extins al economiei forestiere, două aspecte trebuie să constituie obiective ale programelor de dezvoltare și amenajare rurală. Primul se referă la extinderea pădurilor, a perdelelor forestiere de protecție, întreținerea celor actuale, iar al doilea aspect cuprinde exploatarea rațională a pădurilor și prelucrarea materialului lemnos brut în produse finite înalt prelucrate cu valoare adăugată brută. România obține, în medie, pe tona de produs lemnos de 3,2 ori mai puțin față de țările din Uniunea Europeană (80 euro/tonă în România și 260 euro/tonă în Uniunea Europeană). Explicația este simplă: o parte ridicată a valorii produsului forestier provine din exportul de bușteni (46%).

Pentru România, extinderea pădurilor este o prioritate a reconstrucției ecologice în multe zone ale țării, deoarece sunt încă multe zone colinare cu acoperire forestieră mică. În condițiile proprietății funciare private, împădurirea trebuie făcută prin programe de lungă durată și cu avantaje economice pentru proprietari.

O altă componentă importantă a economiei rurale din zona montană o reprezintă vânatul și pescuitul sportiv, activități extrem de căutate de turiștii români și străini.

Lipsa infrastructurii și echipării montane a pensiunilor reprezintă factori restrictivi, care fac încă economia vânătorii și pescuitului necompetitive comparativ cu alte țări, inclusiv cu vecinii adevărați.

Starea de sărăcie severă a locuitorilor din zonele montane rezultă și din faptul că au depins, în proporție covârșitoare, de economia forestieră.

    Florin Iordache - declarație politică: Vânzările de copii - un fenomen prezent în România anului 2009;

Domnul Florin Iordache:

"Vânzările de copii - un fenomen prezent în România anului 2009"

Am aflat cu stupoare că o femeie din Bragadiru și concubinul acesteia și-au scos la vânzare un copil de patru ani și un altul care urma să se nască. Femeia le-a cerut cumpărătorilor să-i achiziționeze o garsonieră de 23 de mii de euro în Bragadiru.

Copilul de patru ani urma să fie scos din Casa de copii, unde se afla, și apoi dat cuplului, iar celălalt luat direct de la maternitate.

Reprezentanții Direcției de Protecție a Copilului susțin că vânzarea copiilor se practică destul de frecvent în România, însă se pot aplica pedepse doar dacă părinții vânzători sunt prinși în flagrant.

În acest caz, trebuie să revizuim legislația care privește adopția copiilor, iar pe de altă parte, în momentul adoptării Codului penal, trebuie ca sancțiunile pentru astfel de fapte să fie de ajuns de mari pentru a descuraja pe cei care intenționează să le facă.

Este de neacceptat ca în România anului 2009 să existe un astfel de fenomen.

    George Ionuț Dumitrică - declarație politică: Modelul Boc, preluat de DNA: oamenii lui Morar din Cluj sunt aduși în funcții importante la centru;

Domnul George Ionuț Dumitrică:

"Modelul Boc, preluat de DNA: oamenii lui Morar din Cluj sunt aduși în funcții importante la centru"

Actuala guvernare tinde să intre în cartea recordurilor. Nu este vorba de vreo realizare de excepție pe linie economică sau politică. La aceste capitole, Guvernul Boc nu doar că nu excelează, din contră, se află cu șanse mari în cursa pentru obținerea titlului de cel mai slab guvern posdecembrist al României.

Alta este "performanța" actualei guvernări: promovarea în masă, în aparatul central, a prietenilor și clienților politici din Cluj-Napoca, fieful actualului premier Emil Boc. Nimeni nu poate contesta dreptul unui înalt demnitar ca în imediata sa apropiere să angajeze persoane cu care are colaborări de mai multă vreme. Dar de aici, la a aduce din localitatea în care a activat anterior premierul, în diverse instituții și în aparatul propriu peste 35 de persoane - printre care și fostul șofer și o nepoată - este cale lungă.

Dar dacă despre aceste aduceri de "specialiști" de la Cluj-Napoca se poate spune că sunt imorale, că afectează bugetul anumitor instituții și, nu în ultimul rând, că au contribuit la eliminarea funcționarilor publici existenți acolo - unii dintre ei nefiind nici măcar numiți de fosta guvernare, despre alte "transferuri" din Cluj-Napoca se poate spune că sunt și suspecte.

Astfel, începând cu data de 1 aprilie 2009, procurorul Laura Oprean, până atunci șeful Serviciului Teritorial Cluj al Direcției Naționale Anticorupție, a fost numită, cu delegație, prim-adjunct al procurorului-șef al DNA, Daniel Morar. (Nu mai comentez faptul că procurorul general al României și șeful DNA au fost numiți în funcții - în timpul în care și PD se afla la guvernare între 2005 și 2007 și deținea portofoliul justiției - după ce anterior activase și deținuse portofoliul justiției - după ce anterior activaseră tot la... Cluj-Napoca).

Îmi pun câteva întrebări de bun simț: doar în Cluj-Napoca există procurori care pot conduce la nivel național Parchetul General și DNA? Doar în Cluj-Napoca există procurori care să poată ocupa funcțiile de adjuncți? În restul României nu mai sunt procurori capabili să îndeplinească - haideți să nu mă mai întorc în trecut - funcții de procurori adjuncți la nivel de DNA?

Recenta numire a Laurei Oprean poate fi interpretată și ca o intenție a procurorului șef al DNA, domnul Daniel Morar de a acționa discreționar, ținând cont că nu poate fi tras de mânecă de către adjuncții săi clujeni. Și nu trebuie omis nici faptul că DNA este o instituție acuzată mereu de faptul că acționează la comandă politică.

Mai trebuie menționat că modul în care a fost numită doamna Laura Oprean este cel puțin suspect. Numirea prin delegație, pe termen de 90 de zile reprezintă o modalitate de ocolire a firescului examen pentru acest post. Și coincidență, pe 1 ianuarie 2008, doamna Laura Oprean a fost numită în fruntea DNA Cluj tot prin varianta delegării.

Există deci numeroase motive ca în ceea ce privește această numire să existe suficiente suspiciuni. Și când este vorba de o instituție cum este DNA, aceste suspiciuni pot reprezenta o pată de imagine. Evident, nu mă aștept ca domnul Daniel Morar sau procurorul general al României să explice rațiunile acestei numiri.

PS: Aducerea doamnei Laura Oprean de la Cluj-Napoca la București implică și unele cheltuieli în plus la bugetul instituției. Probabil că la nivelul DNA nu se știe că ne aflăm în plină criză financiară și economică.

    Titi Holban - despre necesitatea mai multor decizii cu impact pozitiv din partea Guvernului;

Domnul Titi Holban:

Am aflat din relatările de presă ale acestor zile că domnul Boc, prim-ministru al României, a ținut să facă unele cadouri de Paști celor 110 bătrâni instituționalizați în Centrul de Îngrijire și Asistență Cluj-Napoca. În declarațiile publice, acesta a precizat că gestul domniei sale are valoare de simbol, încadrându-se în spiritul sărbătorilor Pascale.

În mod normal nu aș fi avut nimic de comentat asupra acțiunii inițiate de către domnul Boc, trecând chiar cu vederea puternicul iz electoral. Însă astfel de gesturi au o puternică notă de falsitate, mai ales atunci când vin din partea autorităților care ar trebui să asigure o protecție reală pentru bătrânii din România. Și mă refer aici la decizia guvernului Boc de nerespectare a legilor României care stipulau punctul de pensie la 45% din salariul mediu brut din economie și care cunoaște acum o scădere, dramatică pentru pensionari, cu aproximativ 2%. Traducerea acestui fapt constă în bani mai puțini în buzunarele pensionarilor din România și așa afectate grav de criza economică.

De asemenea, trebuie să menționez că oferirea unor cozonaci bătrânilor dintr-un azil nu este chiar ceea ce se așteaptă de la premierul țării. Vorbesc aici de necesitatea elaborării unor politici coerente și a unor prevederi legislative eficiente pentru îmbunătățirea condițiilor de viață pentru bătrânii care se află în astfel de instituții și care se confruntă, de cele mai multe ori, cu o umilire fizică și morală cauzată de lipsurile accentuate.

Așteptăm, așadar, mai puține gesturi "simbolice" și mai multe decizii cu impact pozitiv din partea guvernului condus de Emil Boc.

    George Ionescu - intervenție pe tema Zilei Pământului;

Domnul George Ionescu:

"Ziua Pământului"

În fiecare an, în ziua de 22 aprilie se sărbătorește Ziua Pământului, când se marchează aniversarea nașterii mișcării moderne a interesului pentru mediul înconjurător, a luptei împotriva poluării și problemelor climaterice.

«Ziua Pamântului» - eveniment simbol al responsabilității civice în protecția mediului - a apărut cu scopul de a conștientiza populația și factorii de decizie privind necesitatea conservării resurselor naturale ale lumii. Protejând resursele naturale (plante, animale, depozite minerale, soluri, apă, aer, combustibili fosili ca petrolul, gazele naturale, cărbunii etc.) protejăm biosfera, dar mai ales protejăm viața și sănătatea oamenilor, implicit planeta albastră - PĂMÂNTUL.

Apărută în 1970, Ziua Pământului a fost celebrată în primul an de circa 20 milioane de cetățeni americani. După 2 decenii, în anul 1990, Ziua Pământului devenise un eveniment internațional, mobilizând 200 de milioane de oameni din 141 țări, aducând astfel pe scena mondială chestiunile mediului înconjurător. Ziua Pământului 1990 a dat un mare imbold eforturilor internaționale pentru reciclare și a ajutat la pavarea căii pentru Summit-ul Națiunilor Unite pentru Pământ din 1992 de la Rio de Janeiro.

Ziua Pământului a avut și are un rol foarte important în mediatizarea problemelor climaterice ale Pământului. Ea a dat naștere unei organizații (Earth Day Organization) cu filiale în peste 170 de țări și rezultate notabile în conștientizarea omenirii asupra problemelor de mediu, efectelor poluării etc.

Ziua Pământului a transmis un mesaj foarte clar și foarte puternic, și anume că cetățenii întregii lumi vroiau măsuri rapide și decisive legate de energia curată.

Rețeaua «Ziua Pământului», constituită cu prilejul celebrării acestei zi importante cuprinse în "Calendarul evenimentelor ecologice", include multe tipuri de organizații din diferite domenii de activitate, care promovează acțiuni cu scopul de a educa populația și de a favoriza participarea publicului în acțiunile ecologice.

Activitățile și programele de Ziua Pământului implică participarea tuturor nivelurilor sociale. Pot participa țări, grupuri sociale, guverne locale, afaceriști, vecini, școli, universități și grupuri bazate pe încredere și speranță.

În România, Ziua Pământului a fost sărbătorită după 1990. Organizații de protecție a mediului, școli și alte instituții se întrec în a desfășura activități cât mai pline de fantezie: demonstrații practice de transport ecologic, igienizări, seminarii, proiecții de filme și diapozitive, prezentări, concursuri, programe artistice și carnaval, vizitarea rezervațiilor naturale, plantare de arbori.

Ziua Pământului este acum sărbătorită pe plan internațional ca o expresie comună, ca o dorință publică de a construi o societate stabilă. Unind cetățenii activiști, această zi educă și mobilizează oamenii din întreaga lume pentru a proteja mediul înconjurător și inspiră necesitatea de a acționa, la nivel personal, comunitar, național și internațional.

    Mircea Marin - declarație politică intitulată De la 1907, o problemă mereu nerezolvată în România: problema agrară;

Domnul Mircea Marin:

"De la 1907, o problemă mereu nerezolvată în România: problema agrară"

"ne găsim dinaintea unei încurcături interne din cele mai complicate, care zguduie din temelie statul nostru". (primul-ministru D.A. Sturdza, 13 martie 1907 - discurs parlamentar)

La începutul secolului XX a avut loc cea mai gravă răscoală țărănească din istoria României. În acea perioadă, proprietatea agrară era inegal răspândită și nedrept administrată. Conform statisticilor, existau 4171 de proprietăți mai mari de 100 ha. Ele reprezentau 54,52% din suprafața agricolă. Pe de altă parte, 920 939 țărani aveau proprietăți mai mici de 10 ha și reprezentau 45,28% din suprafața agricolă. Cauzele răscoalei sunt multiple. N. Iorga amintea existența a două Românii, una instituțională, urbană, și o alta rurală, tradițională. La declanșarea răscoalei au mai contribuit crizele economice, seceta și dezvoltarea arendășiei, acest fenomen luând o mare amploare. În 1907, dintre 180 de mari proprietari funciari, doar 40 preferau să nu-și arendeze pământul.

Problema agrară nu a fost rezolvată prin reforma lui Al. I. Cuza din 1864. Chiar dacă țăranii au primit pământ, nu s-a dezvoltat o categorie stabilă de mici proprietari agricoli care să consolideze clasa de mijloc. Cele două partide politice ale epocii - liberal și conservator - nu au avut soluții la această problemă.

Răscoala începută în nordul Moldovei s-a răspândit cu repeziciune în tot Vechiul Regat. În mijlocul evenimentelor, Carol I i-a înlăturat pe conservatori de la putere și a dat ordin de a face ordine în țară liberalilor în frunte cu D.A. Sturdza, I.I.C. Brătianu la interne, și Al. Averescu la război. La 18 martie 1907, liberalii au declarat starea de asediu pe întreg teritoriul României, urmată de moblilizarea generală.

Numărul victimelor represiunii este dificil de precizat cu exactitate. Ion I. C. Brătianu menționa în Parlament numărul de 419 țărani uciși. Ziarele de stânga patronate de C. Mille, "Adevărul" și "Dimineața", dădeau cifra de 12.000-13.000 de victime. Regele Carol I declara ministrului Angliei la București că era vorba de "mai multe mii". Răscoala a obligat clasa politică la reconsiderarea problemei agrare în România și la căutarea unor soluții pentru îmbunătățirea nivelului de trai al țăranilor.

A trecut mai bine de un secol de la izbucnirea marii răscoale și problema agrară din România nu s-a rezolvat încă, de fapt parcă nu s-a schimbat nimic. Țăranii, chiar dacă au pământ, nu au acces la credite ieftine, la mijloace agricole și la alte facilități fiscale care să le permită să-și pună în valoare proprietățile. Guvernul liberal nu a reușit nici de data aceasta să ofere soluții concrete pentru oamenii care nu sunt încurajați să producă și nu sunt ajutați să-și desfacă produsele. Ba, mai mult, din cauza unor interese oculte sunt sabotați și împiedicați să-și promoveze produsele naturale, mai ieftine și mai bune calitativ. Tot mai multe terenuri au fost scoase din circuitul agricol și România, o țară cu un teren și o climă excelentă pentru agricultură, a ajuns să importe peste 75% din produsele alimentare din țări mult mai puțin avantajate natural, dar în care se practică o agricultură subvenționată și în care clasa politică se implică în rezolvarea problemelor oamenilor.

Ceea ce se întâmplă acum în agricultura românească "este doar un spectacol ieftin", ca să îl citez pe domnul Ilie Sârbu, ministrul agriculturii, când se referea la pichetarea de către fermieri a sediului Ministerului Agriculturii. "Eu discut doar cu organismele profesionale reprezentative. Pot sa protesteze în continuare, pe noi nu ne deranjează", a mai spus domnul Sârbu.

Problemele sesizate de acei fermieri, "nereprezentativi" în opinia domnului ministru, sunt, din nefericire, reale și reprezentative, de aceea îl rog pe domnul Ilie Sârbu, pe care de altfel îl apreciez ca pe un om echilibrat, să-și reconsidere atitudinea și să aprecieze ca reprezentativ orice fermier care readuce în atenție probleme reale ale agricultorilor noștri.

    Constantin Severus Militaru - intervenție cu titlul Proiectul pentru Pace a împlinit 58 de ani;

Domnul Constantin Severus Militaru:

"Proiectul pentru Pace a împlinit 58 de ani"

Hristos a Înviat!

Sfârșitul de săptămână care tocmai a trecut a reprezentat un prilej de mare sărbătoare, atât pentru creștinii ortodocși, prin cinstirea Învierii Domnului, cât și pentru toți cetățenii europeni, prin celebrarea celor 58 de ani care au trecut de la semnarea Tratatului de la Paris, la 18 aprilie 1951, tratat care punea bazele Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului.

Este meritul lui Jean Monnet de a fi răspuns profetic la o problemă permanent generatoare de tensiuni între Franța și Germania, prin găsirea unei soluții pașnice. Era vorba despre cărbunele și oțelul aflat la granița ce separa cele două state europene: "Atât cărbunele, cât și oțelul erau cheia spre puterea economică, deci și spre arsenalul armamentului de război. Această dublă putere le dădea o imensă încărcătură simbolică pe care noi am utilizat-o" avea să spună Monnet.

Acum, la aproape șase decenii de la acest eveniment, cred că merită să cinstim eforturile tuturor celor care au făcut posibil acest Proiect pentru Pace, proiect care a generat mai multă securitate și pace, mai multă prosperitate și mai multe certitudini pentru cetățenii europeni.

Drumul construcției europene a fost un drum lung și dificil, marcat mai degrabă de scepticism decât de optimism, mai degrabă de piedici decât de sprijin. Cu toate acestea, Uniunea Europeană se poate mândri astăzi ca fiind cel mai avansat proiect integraționist din lume, regrupând, pe vechiul continent, "Marea familie europeană".

Noi, românii, și România, datorăm Uniunii Europene sprijinul constant al acesteia pentru ameliorarea democrației din țara noastră, suportul trecerii la economia de piață și integrarea noastră în anul 2007, chiar dacă anumite aspecte ale criteriilor de la Copenhaga nu au fost îndeplinite în totalitate.

Astăzi, ca membri ai Uniunii Europene, avem atât oportunitatea, cât și datoria de a lupta pentru realizarea proiectului politic european. România nu mai este un simplu spectator al construcției europene, ci trebuie să devină un membru activ, o adevărată portavoce a intereselor tuturor cetățenilor europeni.

    Gigel-Sorinel Știrbu - pledoarie pentru formularea unei politici noi între România și Republica Moldova;

Domnul Gigel-Sorinel Știrbu:

Ultimele săptămâni au cunoscut o nouă evoluție negativă a relațiilor dintre România și Republica Moldova, în contextul organizării alegerilor parlamentare în țara vecină și a contestării la scară largă a modalității în care au fost organizate aceste alegeri. Expulzarea ambasadorului român la Chișinău, precum și a altor cetățeni români, printre care numeroși jurnaliști, acuzațiile aduse României de intervenționism în politica internă a statului vecin, toate acestea sunt doar câteva exemple de atitudine agresivă manifestată de autoritățile comuniste din Moldova față de țara noastră.

Reacția autorităților române, marcată prin discursul susținut săptămâna trecută în plenul Parlamentului de președintele Traian Băsescu, a fost considerată ca fiind mult întârziată, din moment ce scandalul de la Chișinău izbucnise cu cel puțin două săptămâni înainte.

Cu toate acestea nu reacția întârziată este aspectul cel mai îngrijorător. Preocuparea președintelui Băsescu pentru situația din Republica Moldova este, în general, de apreciat, dar discursul șefului statului pe această temă este contrazis de politica dusă de Guvernul de la București și deciziile luate de acesta, printre care aceea de a desființa Oficiul pentru gestionarea relațiilor cu Republica Moldova.

Din 1992, când a fost creat Comitetul interministerial pentru relațiile cu Republica Moldova, acesta a fost conceput, împreună cu organismul similar de la Chișinău, ca un cadru instituțional, de lucru, al celor două guverne. Acest comitet interministerial avea 25 de comisii de specialitate pe diverse zone (perechile de ministere și instituții centrale) prin care se realiza o influență la nivel de lucru asupra structurilor guvernamentale.

Date fiind importanța și specificitatea relațiilor cu Republica Moldova, precum și necesitatea asigurării unei acțiuni coerente și unitare pe acest spațiu, în anul 2003 această structură s-a transformat într-un oficiu mult mai important sub autoritatea primului ministru.

Decizia recentă a Guvernului Boc de desființare a acestei structuri de cooperare cu autoritățile de la Chișinău riscă să creeze o nouă blocadă în relația de cooperare dintre cele două state. Singura modalitate de a merge înainte și de a sprijini Republica Moldova este o abordare pragmatică. Atâta timp cât la Chișinău se va afla la putere partidul comunist, palierul politic nu va putea constitui o direcție de cooperare funcțională. În acest context consider că în relația cu Republica Moldova, România trebuie să adopte o atitudine pragmatică, iar relațiile dintre cele două state ar trebui să se dezvolte pe cât mai multe paliere, în afara celui politic.

Avem nevoie de sprijin pentru dezvoltarea economică, de sprijin pentru zona culturală, pentru educație și învățământ, inclusiv burse, avem nevoie de o dezvoltare a relațiilor la nivelul societății civile. Aceasta trebuie sa fie politica noastră. Iar această politică ar trebui coordonată de o structură administrativă care să asigure comunicarea interguvernamentală permanentă la nivel sectorial între cele două guverne.

    Adriana Diana Tușa - declarație politică: Măsurile anticriză ale Guvernului Boc. Doar pe hârtie;

Doamna Adriana Diana Tușa:

"Măsurile anticriză ale Guvernului Boc. Doar pe hârtie"

Declarația mea politică de astăzi se referă la măsurile anticriză adoptate de Guvernul Boc, însă doar pe hârtie.

Încă din primele zile ce au urmat învestirii în funcție, atât domnul Boc, actual premier al României, cât și membrii Guvernului pe care, cu onoare, domnia sa îl conduce, au anunțat public, în nenumărate rânduri, adoptarea în perioada imediat următoare a unei serii de măsuri menite să atenueze efectele crizei economice, pe de-o parte, dar și să contribuie la menținerea a cât mai multe locuri de muncă și la stimularea creșterii economice, pe de altă parte.

Reluate, însă tot la nivel declarativ, cu prilejul dezbaterilor ce au avut loc în Parlamentul României asupra Proiectului Legii privind bugetul de stat pe anul în curs, niciuna dintre măsurile ce vizau protejarea mediului de afaceri de consecințele imediate ale crizei economice nu a fost transpusă în practică.

După patru luni de bâjbâieli și veșnice promisiuni, într-un final, sub presiunea patronatului românesc, la sfârșitul lunii martie, Guvernul Boc a adoptat Ordonanța de urgență nr.28 privind reglementarea unor măsuri de protecție socială, ordonanță prin care s-a reglementat scutirea de impozite și taxe a șomajului tehnic, prevăzându-se ca, pentru primele 3 luni ale perioadei în care angajații sunt trimiși acasă cu plata a 75% din salariu, din lipsă de comenzi a firmei, angajatorul să fie scutit de plata contribuțiilor sociale pentru aceștia.

Deși adoptată cu întârziere, măsura reglementată prin ordonanță de urgență ar fi reprezentat o gură de oxigen pentru un mediu de afaceri supus unor grele încercări nu atât din cauza efectelor crizei economice internaționale asupra economiei autohtone, cât mai ales din cauza lipsei de consecvență și acțiune a Guvernului.

Din păcate, la fel ca și celelalte măsuri adoptate până în prezent, și aceasta s-a dovedit a fi, în realitate, doar o altă mare gogoașă a Guvernului Boc. În primul rând, deși, potrivit actului normativ, scutirea de taxe și impozite a șomajului tehnic ar fi trebuit să se aplice începând cu data de 1 aprilie, ea nu poate fi pusă în practică deoarece Casa de Pensii, Agenția pentru Ocuparea Forței de Muncă și Casa de Asigurări de Sănătate nu au binevoit să-și adapteze aplicațiile informatice pentru declararea contribuțiilor.

Trecând însă peste problemele tehnice, care se pare că se țin scai de actuala Coaliție (și aici îmi permit să fac o mică paranteză, colegii din Parlament știu cel mai bine cât de des se defectează sistemul de vot din sală, tocmai atunci când este vorba de un vot într-o problemă spinoasă) trecând, așadar, peste problemele tehnice, de care actuala Coaliție pare că nu mai scapă, însăși prevederile ordonanței de urgență adoptate de Guvernul Boc fac ca măsura anunțată cu atâta tam-tam să fie, pur și simplu, inaplicabilă. Aceasta deoarece Guvernul Boc a omis reglementarea situației comune, uzuale, a șomajului tehnic, cu alte cuvinte, situația care se întâlnește cel mai des în practică, și anume faptul că, în cursul unei luni de zile, un angajat poate lucra o perioadă, iar o altă perioadă se poate afla în întrerupere de activitate. Consecința acestei omisiuni? Una singură: ordonanța de urgență nu este operațională.

Prin urmare, deși pe hârtie figurează ca fiind adoptată ca măsură anticriză, menită să contribuie la protejarea mediului de afaceri și la menținerea a cât mai multe locuri de muncă, scutirea de taxe și impozite a șomajului tehnic se dovedește a fi doar paf în ochii patronatului român.

Având în vedere toate acestea, mă întreb care a fost dorința reală a Guvernului Boc în ceea ce privește protejarea mediului de afaceri din România prin acordarea scutirii de impozite și taxe a șomajului tehnic. În condițiile în care mai toate măsurile de reducere a cheltuielilor bugetare s-au dovedit a fi doar modalități de asigurare de locuri de muncă pentru rubedenii și clientela politică și nicidecum măsuri reale de economisire a banului public, oare nu tocmai dorința de a nu priva bugetul de stat de banii reprezentați de aceste scutiri, a fost motivul pentru care o astfel de măsură anticriză a fost reglementată printr-un act normativ care nu poate fi pus în aplicare?

    Radu Bogdan Țîmpău - declarație politică intitulată Din seria promisiunilor neonorate ale Guvernului Boc;

Domnul Radu Bogdan Țîmpău:

"Din seria promisiunilor neonorate ale Guvernului Boc..."

În plină campanie electorală, actualii guvernanți, pe atunci simplii candidați ce tânjeau după votul cetățenilor, vorbeau cu aplomb despre reformele majore și de mare importanță pe care le vor implementa odată cu preluarea guvernării.

Una dintre cele mai vehiculate promisiuni a fost cea privitoare la reducerea numărului de instituții bugetare și, respectiv, a numărului de funcționari.

Iată că la acea vreme - acum uitată, de altfel - PD-L-iștii promiteau o "analiză, în primele 60 de zile ale guvernării PD-L, a tuturor agențiilor guvernamentale si desființarea acelora care nu răspund unei cerințe reale a populației si firmelor". Sursa acestor afirmații este un document asumat la acea vreme în mod public de către partidul domnului Boc, adică Planul anticriză al PD-L, așa cum apare pe site-ul www.pdlcluj.ro.

Iată că, nu numai că nu a fost prezentată o analiză a acestui sector (al agențiilor) de către guvernanții PD-L-PSD, cu toate că s-a depășit de mult timp termenul de 60 de zile, dar una dintre primele măsuri a fost sporirea numărului de ministere. În acest fel au fost posibile restructurările și concedierile pe criterii politice, dar și mărirea numărului de posturi pentru mulțumirea clientelei politice.

Înțelegem, în acest fel, că încă odată interesele de partid au prevalat asupra promisiunilor electorale. Ceea ce uită însă guvernanții este că majoritatea cetățenilor monitorizează, chiar și în tăcere, toate aceste grave încălcări ale moralității politice. Iar rezultatul va fi contabilizat la următoarele alegeri, când toți actualii demnitari vor trebui să dea socoteală pentru neîmplinirile lor.

    Mircia Giurgiu - declarație politică intitulată Energia electrică - încă un lux în secolul al XXI-lea.

Domnul Mircia Giurgiu:

Declarație politică intitulată "Energia electrică - încă un lux în secolul al XXI-lea".

În secolul al XXI-lea există localități din România care nu beneficiază de binfacerile civilizației: apă, gaze și curent electric. Apa, de bine de rău, oamenii o pot capta de la izvoare, și de cele mai multe ori e chiar mai bună decât cea furnizată de regiile de profil. Gazele natuale provoacă adevărate drame și conflicte între națiuni - cel mai recent exemplu este cel dintre Rusia și Ucraina: motivul - prețul gazelor care tranzitează teritoriul ucrainean. Fără gaze naturale de la conductă oamenii pot rezista, mai ales că pot folosi lemne.

Dar energia electrică este esențială: copiii sunt obligați să învețe la lumina lumânării, părinții citesc pruncilor povești cu zâne tot la lumina palidă a lumânării, iar bunicii povestesc nepoților cum era cândva pe același întuneric.

În județul Cluj există localități care deși se află la marginea civilizației nu se pot bucura de curent electric ori apă potabilă la robinete sau gaz metan la aragaze și sobe.

Nu mi se pare normal ca în anul 2009 - an din secolul vitezei - românii să trăiască în întuneric. Autoritățile din domeniu ridică din umeri și tot pun condiții care mai de care, numai pentru a nu face nimic. Vreau să cred ca Lumina Învierii Domnului nostru Iisus Hristos le va da gândul cel bun și să-i ajute pe cei aflați în nevoie.

Trebuie să ne gândim la viitorul copiilor noștri. Multe minți luminate provin din mediul rural, tocmai de acolo unde nu este lumină. Pentru ei, dacă nu și pentru părinții lor, trebuie să facem ceva.

  Dezbateri asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 41/2007 privind transmiterea unei suprafețe de teren din domeniul public al statului și din administrarea Institutului Național de Cercetare - Dezvoltare pentru Cartof și Sfeclă de Zahăr Brașov, județul Brașov, în domeniul public al județului Brașov și în administrarea Consiliului Județean Brașov, pentru realizarea obiectivului Aeroport Internațional Brașov - Ghimbav (retrimis comisiei).  

- după pauză -

Ședința a fost reluată la ora 10,15.

Lucrările au fost conduse de domnul Ioan Oltean, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Dumitru Pardău și Mihai Alexandru Voicu, secretari.

   

Domnul Ioan Oltean:

Bună dimineața, doamnelor și domnilor!

Hristos a înviat! tuturor celor prezenți în sala de ședințe.

Vă rog să ocupați locurile pentru a putea să intrăm în ordinea de zi.

Doamnelor și domnilor colegi,

Vă rog să vă ocupați locurile în sala de ședințe.

Vă informez că, din totalul celor 334 de deputați, și-au înregistrat prezența la lucrările de astăzi un număr de 202 deputați, absenți sunt 132, din care 62 de deputați participă la acțiuni parlamentare.

Continuăm ordinea de zi aprobată în ședința de Biroul permanent de ieri. Suntem la poziția 7 de pe ordinea de zi.

Da, domnul deputat Márton Árpád, pe procedură. Aveți cuvântul, domnule coleg.

(Continuă dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.41/2007 privind transmiterea unei suprafețe de teren din domeniul public al statului și din administrarea Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof și Sfeclă de Zahăr Brașov, județul Brașov, în domeniul public al județului Brașov și în administrarea Consiliului Județean Brașov, pentru realizarea obiectivului Aeroport Internațional Brașov - Ghimbav.)

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreședinte,

Doamnelor și domnilor,

Ieri, am cerut cuvântul pe procedură înainte de a trece de la punctul 4 la punctul 5. Doamna președinte, încălcând grav Regulamentul Camerei Deputaților, nu mi-a dat cuvântul.

Vroiam să vă anunț că, având în vedere că doamna președinte a încălcat grav art.109, care-i permite domniei sale să retrimită la comisie un proiect de lege numai dacă în dezbaterea pe articole se ridică anumite amendamente de fond și n-am ajuns nici măcar la dezbaterile generale, grupul nostru parlamentar va părăsi sala de ședințe, lăsând la îndemâna acestui 30 și ceva la sută din Parlament, care are o dictatură asupra întregului Parlament, abuzând de puterea dată de președinte și un vicepreședinte, că noi părăsim lucrările ședinței.

Am avut o discuție ieri, între liderii de grup, unde majoritatea liderilor de grup au susținut ideea că acest proiect de lege trebuie să fie dezbătut.

Mai mult, trebuie să vă anunț că, în conformitate cu Regulamentul nostru, dacă un proiect de lege de aprobare a unei ordonanțe din comisia care a fost sesizată în fond n-a ieșit cu amendamente, ea se dezbate general și se trimite la vot final direct, fără dezbatere pe articole. Deci nici n-am fi avut cum să ajungem la dezbatere pe articole, neexistând acest raport.

Domnule președinte,

Vă anunț că, dacă dumneavoastră persistați în ideea de a dezbate punctele 5, 6, 7 sau altele, le veți dezbate fără prezența noastră. Singurul deputat care este din partea noastră prezent în sală, după cum vedeți, este cel de Brașov. Poate sunt și din alte partide deputați de Brașov foarte interesați ca să aibă acel aeroport, pe care în programul dumneavoastră de guvernare l-ați promis brașovenilor; vă anunț că aveți un program de guvernare aprobat de Parlament, unde județul Brașov apare cu acest aeroport pe care dumneavoastră să-l susțineți. Văd că faceți altceva.

Deci noi vă lăsăm să lucrați fără noi.

Vă mulțumesc. Nu vă voi mai deranja astăzi cu problemele procedurale și de Regulament, că oricum n-o să le țineți.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumesc, domnule deputat. Sincer să fiu, îmi exprim regretul că n-o să ne mai deranjați.

Îl rog pe domnul ministru Nicolăescu să ia cuvântul pe procedură.

 
   

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Bună dimineața!

În calitatea mea de deputat în Parlamentul României și de vicelider al Grupului parlamentar al PNL, vreau să vă informez și pe dumneavoastră, stimați colegi, dar și pe președintele de ședință, că ieri, la sfârșitul lucrărilor plenului, a avut loc o întâlnire a liderilor grupurilor parlamentare, în prezența doamnei președinte Roberta Anastase. O ședință a liderilor, convocată nestatutar, neregulamentar de președintele Camerei Deputaților și, cu această ocazie, s-au discutat aspectele care sunt controversate în ceea ce înseamnă acest proiect de lege și vorbesc de aspecte procedurale.

După o discuție de peste o jumătate de oră, liderii grupurilor parlamentare, inclusiv cel al PD-L, au căzut de acord că atitudinea doamnei președinte a fost complet neregulamentară și dânsa a convenit ca astăzi să se reia discuția de la punctul 5 din ordinea de zi, adică proiectul de lege privind atribuirea terenului pentru realizarea aeroportului la Brașov. Dacă dumneavoastră nu ați fost informat de această hotărâre, domnule președinte de ședință, nu este vina noastră.

Liderii grupurilor parlamentare așa au convenit, președinta Camerei a fost de acord să recunoască că a încălcat Regulamentul și că se reiau discuțiile de la punctul 5, de acolo de unde ele rămăseseră, și anume, de la dezbateri generale. Nici măcar nu se intervenise pe textul proiectului de lege.

În consecință, vă rog să respectați hotărârea liderilor grupurilor parlamentare. În caz contrar, eu rog din nou să avem o pauză de consultări cu liderii grupurilor parlamentare, pentru a face ordine o dată pentru totdeauna în această Cameră.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Gabor, pe procedură. Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Gheorghe Gabor:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cred că este în afara oricărei îndoieli că eu am un respect deosebit pentru dumneavoastră, personal.

Astăzi, însă, dacă dumneavoastră luați o asemenea hotărâre, de a nu supune dezbaterii plenului Camerei Deputaților această ordonanță de urgență, eu consider că săvârșiți un abuz și regret foarte mult că faceți acest lucru.

Iată cum un lucru bun, un lucru menit să dezvolte o zonă a țării, o regiune importantă, face o dezbatere politică incorectă, pentru că primarul Brașovului nu dorește ca lângă municipiul Brașov să fie construit un aeroport internațional, ci dorește unul de dimensiuni reduse, pe care să nu poată ateriza decât avioane cu cel mult două locuri.

Oare este corect ca acest lucru să fie admis de Parlamentul României? Un punct de vedere îngust și meschin? Eu cred că nu. Eu cred că noi, deputații, suntem reprezentanți ai poporului român și trebuie să muncim de așa manieră, încât să fim folositori poporului român.

Trebuie să vă reamintesc că ideea Aeroportului internațional Brașov-Ghimbav a pornit sau s-a născut sub Guvernul Năstase.

Sigur că ideea acestuia a pornit de la președintele Consiliului Județean Brașov, care, întâmplător, este membru PNL. Oare nu ar fi frumos, nu ar fi extraordinar ca acest aeroport internațional să fie construit sub guvernarea PD-L - PSD?

Și atunci, am demonstra că noi, parlamentarii, indiferent ce culoare politică avem, nu facem altceva decât să muncim în folosul poporului român, pentru că construcția acestui aeroport va crea locuri de muncă numeroase. După finalizarea lui, locurile de muncă se vor păstra pentru cei care vor lucra în cadrul aeroportului. Aceasta înseamnă dezvoltarea țării, aceasta înseamnă a privi în perspectivă.

Un stimat coleg de-al meu amintea ieri că, în urmă cu mai mulți ani, un foarte important lider politic spunea că nu avem nevoie de autostrăzi. S-a dovedit a fi o viziune politică îngustă, măruntă, pentru că astăzi se dovedește că avem nevoie de autostrăzi și ministrul Berceanu dorește să facă autostrăzi concesionând construcția acestora. Foarte bine! Pentru că și Aeroportul internațional Brașov-Ghimbav se construiește pe bani privați, nu pe banii statului român. Aceasta înseamnă a avea viziune.

România are nevoie de aeroporturi. De cât mai multe aeroporturi. Pentru că aceasta este dezvoltarea viitoare a țării și vrem ca România să fie așezată pe locul care i se cuvine în Europa și în lume. Or, dacă noi ne împiedicăm și punem piedici construcției unui aeroport, nu facem altceva decât să punem piedici României.

De aceea, domnule președinte, respectuos vă rog să repuneți pe rol și în discuția Camerei acest proiect de lege, pentru ca să-l putem discuta și să-l putem vota.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat Gabor.

Vreau să vă asigur și pe dumneavoastră și pe toți colegii deputați și deputate de întreaga mea considerație. Însă, Regulamentul este regulament și el trebuie respectat.

Domnule ministru, pe procedură, doar pe procedură, vă rog foarte mult să nu existe devieri de la acest segment al ședinței.

Vă rog, domnule ministru, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Domnule președinte,

Eu sunt un deputat vechi în Camera Deputaților. Totuși, un președinte de Camera Deputaților are o onoare. Ieri, s-a discutat cu liderii grupurilor parlamentare că astăzi se repune pe rol această ordonanță. Chiar să nu mai avem onoare?

Chiar un președinte al Camerei Deputaților să nu-și respecte cuvântul? Chiar așa am ajuns în acest for deliberativ al țării?

Eu cred că trăim în altă lume, dacă gândim așa. Păi ce, se pune problema unui aeroport la Brașov, în condițiile în care s-au făcut atâtea lucrări în această țară, un oraș în jurul căruia peste 30 de mii de locuri de cazare și faceți patru ore până în Poiana Brașov? Dumneavoastră cum vreți să dezvoltați turismul? Declarăm cu toții că vrem turism în Țara Românească. Cu ce vreți să-l faceți? Cu căruța? Cu ce vreți să-l faceți? Pe străzile acestea de șase metri? Aeroport nu. Căi ferate nu. Autostrăzi nu. Păi cum Dumnezeu vreți să dezvoltăm țara asta?

Mai mult decât atât, spunea domnul Tabără că sunt prea multe hectare acolo. Dar la Cluj câte hectare sunt, domnule Tabără, știți? Sunt vreo 360. Dumneavoastră ați semnat raportul. De ce nu respectați raportul pe care dumneavoastră înșivă l-ați semnat?

Mai mult decât atât, este incorect, domnule Tabără, ce faceți dumneavoastră. Ați semnat acel raport, v-ați pus semnătura, ați votat pentru. De ce, în momentul de față, nu vă țineți cuvântul? Pentru ce? Pentru că niște șmecheri vor să-și folosească avioanele personale pe un aeroport mic? Asta înseamnă responsabilitate în fața țării?

Domnule președinte, vă rog să respectați Regulamentul și să treceți la dezbaterea acestei ordonanțe extrem de importante pentru comunitatea brașoveană. De 20 de ani așteaptă comunitatea brașoveană să-și facă un aeroport, să-și facă o autostradă. Este timpul să le facem.

Dacă dumneavoastră nu vreți, atunci, în mod cert, noi nu vom sta să asistăm la această bătaie de joc în Camera Deputaților.

Mulțumesc. (Aplauze).

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

Drept la replică, domnul deputat Tabără.

Și se pregătește domnul deputat Adrian Năstase.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Și ieri am luat cuvântul și în cuvântul meu nu am vorbit împotriva Aeroportului internațional Brașov. Eu am vorbit despre ceea ce înseamnă legalitatea unui conținut și a anexelor care sunt la această ordonanță și nu de altceva.

Și vreau să vă spun că-mi sunt la fel de dragi cetățenii Brașovului ca și cei ai Timișoarei, ca și cei ai Recașului, în care am candidat ș.a.m.d.

Doi. Nu-mi este străină lupta pentru ceea ce înseamnă progresul în această țară. Dar, ceea ce vrem să legiferăm aici, fără să corectăm, este absolut anormal.

Vă dau un exemplu. Acum am primit datele de la Timișoara - Aeroportul internațional Timișoara, pe o altă zonă, cu o altă extindere, are 360 de hectare; atât are Aeroportul internațional Timișoara la această dată. Și nu numai la această dată, cu posibilități de extindere și cu un volum de marfă, cu un număr de pasageri care, de departe, este argumentat pentru ceea ce e acolo. 200 de hectare și, de fapt, sunt 91,7 hectare aici, nu sunt normale.

Am toată stima, domnule deputat Gabor și o știți, domnule ministru Niță, toți ceilalți colegi, am toată stima și repet pentru ceea ce se încearcă să se facă și la Brașov. Îmi pare rău că atâtea unități economice de acolo au dispărut prin greșeli mari, făcute inclusiv la Brașov, inclusiv când eram eu ministru.

Dar, stimați colegi, prezentați cetățenilor Brașovului în totalitate acest proiect, nu pe jumătate. Nu numai partea frumoasă a lui, ci ceea ce trebuie să corectăm.

Și, domnule ministru Niță, eu vă asigur că, dacă n-aș fi primit documentul, n-aș fi fost poate împotriva a ceea ce anul trecut și tot anul trecut colegii noștri, toți din Comisia pentru agricultură sau aproape toți, inclusiv colegii PSD au respins din motivele pe care eu le-am expus acum aici.

Și vreau să vă spun că aceste lucruri trebuie spuse cetățenilor Brașovului. Și nu trebuie să mai repetăm elemente sau lucruri care s-au petrecut nu demult și care s-au lăsat inclusiv cu arestări.

Îmi spunea cineva că noi nu suntem puși să măsurăm. Dar suntem puși să veghem ca un act legislativ să nu legifereze o ilegalitate sau o nedreptate, pentru că nu se poate ca, în construcție, aceste societăți să aibă 64% sau 60%, este pentru acest investitor străin, 10% Consiliul Județean, nu știu cât, 5% Brașovul și se merge 0,5% pe Harghita Covasna.

Dar terenul respectiv servește pentru garanții bancare sau nu servește? Cu ce ne alegem dacă, în final, nu l-am folosit, îl dăm înapoi; nu se va mai da niciodată înapoi și nu va mai reveni la starea inițială.

Eu ceea ce am cerut, atunci când am propus și când s-a propus aici retrimiterea la comisie, stimați colegi, a fost pentru a clarifica această problemă din ordonanță. Pentru că suprafețele respective nu se așează peste proiect. Și n-o spun eu, este vorba de specialiști în domeniu, care au făcut analiza tuturor parcelelor legate de această ordonanță. Haideți să le clarificăm și nimeni și vă asigur că nici Tabără nu se opune aeroportului, am spus-o și ieri. Eu mă opun unei ilegalități, pe care suntem puși s-o legiferăm. Și așa cum repet ce-mi spunea acel jurist eminent - nu-i dau numele, fost prefect de Timiș: "Da, domnule Tabără, au fost cu ilegalități, dar le-am legalizat prin lege." Asta facem noi astăzi aici.

Nu ne opunem unui astfel de proiect. Este falsă chestiunea și este politică. O politică proastă și ați adus-o în competiție. E o prostie, e o prostie. Pentru că noi am cerut, așa cum oricare dintre noi, oricare comisie serioasă ar face și nu este prima dată, să revenim cu conținutul unui proiect de lege sau a unei ordonanțe guvernamentale la așezarea lui în normalitate și în legalitate. Asta am cerut eu, în calitate de președinte al comisiei, după ce, repet, s-a propus retrimiterea la comisie. Am așteptat răspunsul de la Guvern, îl așteptăm încă; nu a avut răbdare nimeni să ni-l trimită, să îl avem aici. Și, ca atare, iată, suntem puși în situația să votăm ceva ce nu este normal, nu este legal.

Și vreau să vă mai spun acum, cu două legi se continuă ilegalitățile pe domeniul public al statului, pentru că domeniul statului a devenit o halcă de rupt cu dinții, de oricine și oricând.

Vorbim de agricultură și de dezvoltări rurale. Cu ce, stimați colegi? La Fundulea se iau 240 de hectare din irigat, fără nicio justificare; la Șimnic se iau și se suprapun inclusiv terenuri de-ale fotbaliștilor pe teren public al statului și peste ceea ce înseamnă producție de material biologic necesar în ceea ce înseamnă proiectele de dezvoltare rurală. România este importatoare.

Eu nu discut acum problema patrimoniului Institutului Cartofului, pe care Guvernul anterior vroia să-l desființeze, că este lângă Brașov, sau al altor unități de cercetare. Se poate și așa.

Dar repet, stimați colegi, informați cetățenii Brașovului că se ia acest teren.

Nu mai discutăm de eficiențe economice. Nu sunt eu în măsură să discut așa ceva.

Dar problema respectivă este extrem de importantă, pentru că noi votăm o ilegalitate, stimați colegi.

De asta am cerut răbdare, n-am cerut amânare sau anulare. Nu, nu anulare, ci amânare, să clarificăm, domnule ministru.

 
     

Domnul Constantin Niță (din bancă):

Ba da; vor să facă alții.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Nu, domnule ministru, nu alții să facă, e chestiunea de termene și de "...

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Vă rog să nu antrenați sala în discuții cu dumneavoastră.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Aceasta este chestiunea și este o problemă de procedură. Eu, ca președinte, poate trebuia să fiu chemat la Biroul permanent, să mă întrebe cineva: Dom'ne de ce n-ați venit cu raportul?

Pentru că vreau să vă spun că se întâmplă un lucru incredibil. Adresa noastră cu dosarul a ajuns la ministere, dar n-a ajuns la primul-ministru. Cine a blocat acest dosar pe drum, ca să ni se dea răspuns?

Mă întreb, stimați colegi, aici s-a ajuns azi: să se blocheze un dosar pe drum, ca să nu ajungă să se dea răspunsul la el.

Mulțumesc. (Aplauze).

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Adrian Năstase.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Am urmărit cu interes și ieri și urmăresc și astăzi o discuție extrem de încrâncenată, căreia nu-i găsesc rostul.

Toți vorbim despre nevoia de investiții, toți dorim să dezvoltăm infrastructura, mai ales cea care poate să ajute turismul. Știm cu toții dificultățile legate de construcțiile pentru autostrăzi. Nu vreau să revin.

Sunt câteva lucruri care m-au nedumerit. Ieri, cineva invoca o discuție telefonică cu primul-ministru și, în cazul acesta, eu am să vă sugerez să introducem în Regulamentul de ședință ca o condiție pentru dezbaterea proiectelor de lege și confidențele primului-ministru. Până acum, știam că procedurile sunt altele.

Pe de altă parte, dacă avem puncte de vedere din partea ministrului agriculturii și din partea unora dintre miniștri, poate chemăm și ministrul culturii să ne spună sau ministrul turismului să expună punctul de vedere al Guvernului.

Lăsând gluma la o parte, eu cred că este, de fapt, o chestiune dincolo de proceduri și de faptul că, în felul acesta, nu reușim să avansăm și să găsim o soluție.

În definitiv, avem, la nivelul unuia dintre grupurile parlamentare, două moduri de a ataca aceste proiect diferite.

Domnul ministru Berceanu, într-o procedură ad-hoc, căreia nu i-am găsit încă un fundament în Regulamentul nostru, a prezentat un punct de vedere personal (pentru că nu am înțeles că ar fi fost un punct de vedere al Guvernului), în care spunea că, de fapt, un aeroport la Brașov nu este oportun. E o chestiune, pe care, în definitiv, nu o decide nici domnul ministru și o decide eventual Parlamentul într-un sens sau într-altul. E bine, e rău, este de discutat.

În 1997, un alt ministru al transporturilor considera că nu este oportun să facem autostrăzi, spunând: "Traficul nu justifică autostrăzi." Alții au spus: "Dacă vom avea autostrăzi, vom avea și trafic." La fel se poate spune în acest moment. Într-adevăr, nu există un trafic în ceea ce privește Aeroportul de la Brașov, pentru că aeroportul nu există. Dacă va exista, în măsura în care s-au făcut eventuale evaluări și sunt convins că ele au fost făcute, atunci probabil că este vorba de o dezvoltare utilă.

În ceea ce privește punctul de vedere al comisiei, înțeleg că nu se pune în discuție oportunitatea proiectului, ci se pune în discuție legalitatea operațiunii de transfer. Dacă sunt nereguli, atunci trebuie sesizate organele competente pentru a face o anchetă în această zonă. Dar eu cred că, la acest moment, având un text pe care Guvernul l-a transmis, care a fost introdus pe ordinea de zi chiar în condițiile în care nu a existat un raport sau comisia nu a putut sau nu a dorit să transmită un raport în legătură cu această inițiativă de la acest proiect de la Guvern, eu cred că trebuie să ne pronunțăm prin vot în legătură cu oportunitatea lui. Și consider că acesta este modul cel mai corect de a da un răspuns în legătură cu un proiect de infrastructură foarte important, care intră în strategia generală de dezvoltare a țării și, în măsura în care vor fi unele probleme, eventual, unele probleme de ilegalitate, ele vor trebui rezolvate, nu de către Parlament, ci de către cei care, eventual, se ocupă de aceste chestiuni.

Am primit și eu o documentație în legătură cu suprafețele respective, necesarul pentru construirea unui aeroport. Nu sunt un specialist și nu am să comentez aceste lucruri, dar îmi dau seama că este vorba de o analiză totuși serioasă și care justifică suprafețele care au fost invocate, nu doar suprafața necesară pentru pista de zbor, ci și celelalte suprafețe adiacente.

Eu aș considera că trebuie să revenim la procedura normală, dincolo de punctele de vedere transmise indirect pentru un anumit tip de vot aici. Cred că pentru Brașov un astfel de proiect poate să fie extrem de util și sunt convins că trebuie să-l sprijinim.

Dacă sunt aspecte care trebuie corectate, ele vor putea fi corectate pe parcurs. Este important însă că acest proiect care, iată, de doi ani de zile și mai bine, este blocat, să poată să meargă mai departe. Noi, în acest moment, îl blocăm și cred că acest lucru nu este util. De aceea, vă rog, domnule președinte, să revenim la o chestiune, care este firească, de procedură și, sigur, dacă din punctul de vedere al oportunității majoritatea parlamentarilor aici, în sală, nu vor fi de acord cu el, evident se va considera decizia aceea ca fiind o decizie finală.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Bogdan Olteanu.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor colegi,

Fără îndoială, putem să facem foarte multe discuții pe fond și aștept cu nerăbdare să le facem. Ca să aflăm, poate, cum crede Puterea că se poate folosi drept garanție bancară un teren aflat în proprietatea publică a statului sau a unei unități administrativ-teritoriale, poate la PD-L, dar, deocamdată, stimați colegi, suntem la discuții de procedură și vreau să mă rezum la discuții de procedură.

Și, domnule președinte de ședință, există o decizie a comitetului liderilor, pe care sunteți obligat să o puneți în aplicare, pentru că Ordinea de zi se aprobă de Comitetul liderilor.

Comitetul liderilor a stabilit că astăzi începem discuția cu pct.5 la ordinea de zi și vă rog să puneți în aplicare această decizie, pentru a reintra în acord cu Regulamentul Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Nicolicea. V-aș ruga să vă rezumați la procedură și dumneavoastră.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Ca și ieri, și astăzi, deși m-am înscris printre primii, vorbesc printre ultimii, ceea ce mă face să protestez față de acest mod în care dumneavoastră respectați procedura.

În ceea ce-l privește pe domnul ministru Berceanu, îmi pare rău că n-am luat cuvântul ieri, când era și dânsul de față, domnul ministru Berceanu a creat un fapt fără precedent, și anume a prezentat un punct de vedere fals în fața Parlamentului, în numele Guvernului, deși Guvernul nu-și schimbase punctul de vedere.

Fapta domnului Berceanu, conform Legii răspunderii ministeriale, de a prezenta date și informații false Parlamentului constituie infracțiune, conform art.8 alin.(1) lit.b), iar tentativa se pedepsește.

Deci, este cazul ca Parlamentul să nu mai permită astfel de infracțiuni comise chiar în interiorul Parlamentului, mai ales că acțiunea dânsului este aceea de a împiedica aflarea adevărului cu privire la unele aspecte penale pe care le relevă chiar colegul de partid Valeriu Tabără care, nu știu de ce, nu sesizează Parchetul, ci socotește să acopere această ilegalitate, pe care dânsul zice că o cunoaște, printr-un vot al Parlamentului.

În aceea ce privește maniera de conducere a ședințelor, a doamnei președinte, trebuie să remarcați cu toții că de o foarte bună bucată de vreme, practic, nu se mai poate da un vot final pentru anumite legi, decât dacă se strică aparatura electronică, lucru foarte ciudat, având în vedere că ea conduce o ședință și beneficiază de 70% susținere. Altădată, când era un Guvern minoritar, și altcineva conducea ședințele, mergeau legile mult mai repede și nu aveam blocajul de astăzi. Deci, este un blocaj, pentru că nu se... au spus colegii de la PD-L, ați nominalizat o persoană la conducerea Camerei, care nu numai că nu cunoaște Regulamentul, dar și atunci când îl înțelege...

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Domnule coleg, vă rog să reveniți la obiectul discuției. Vă rog eu foarte mult, domnule coleg!

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Obiectul era încălcarea Regulamentului de către doamna președinte Anastase.

Și sugestia mea către Grupul parlamentar al PD-L era aceea ca în momentele mai dificile să lase chiar pe domnul vicepreședinte Oltean să prezideze ședințele. Chestiunea este că înainte de a-mi exprima această dorință, ea a fost și îndeplinită.

Din nefericire, văd că dumneavoastră încercați să procedați exact ca doamna Anastase, ceea ce mă face să cred că nu există alt leac decât să rugăm din nou Grupul PD-L de a pune în aplicare prevederile art.25 și să solicite schimbarea din funcție, revocarea din funcție a doamnei președinte.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

Sper că membrii Grupului PD-L să fi reținut recomandarea dumneavoastră.

Domnul deputat Cezar Preda, din partea Grupului parlamentar al PD-L.

 
   

Domnul Cezar Florin Preda:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Eu aș vrea, pe procedură, să fiu destul de scurt și să resping aici modul în care se încearcă reintroducerea pe ordinea de zi, invocând chestiuni clare de înțelegeri.

Nu sunt de acord cu punctul de vedere al unui antevorbitor care, din punctul meu de vedere, a dezonorat funcția aceasta de președinte, fugind, în legislatura trecută, cu ordinea de zi numai ca să nu supună votului nostru ceea ce aveam aprobat pe ordinea de zi și ne aducem aminte cu toții cum fugea și cum sărea peste anumite puncte de pe ordinea de zi, fără să dea socoteală. Aceasta a fost o practică pe care noi am agreat-o 4 ani, parte din noi, și acum nu suntem de acord cu anumite chestiuni care nu ne convin.

Resping aici, tot pe procedură, o abordare a unui fost coleg de-al nostru, fost prim-ministru, care invocă aici dorința domniei-sale ca noi să fim decidenții pe oportunitate în România și să lăsăm pe legalitate altora să corijeze problema. Mi se pare o abordare total greșită care ține, într-adevăr, de o anumită dependență de o funcție executivă.

Pot fi prim-ministru și să rămână ancorat în decidentul oportunității într-o țară. Legislativul, însă, este obligat să facă, să emită legi aici, să facem o chestiune care, pur și simplu, să ne ducă într-o corectitudine a actului pe care îl elaborăm. Iar punctul nostru de vedere este nu să antagonizăm disputa sau să antagonizăm relația cu grupul PSD sau PNL, ci dorim din tot sufletul să emitem un document care să aibă o legalitate și să funcționeze. De ce trebuie să aprobăm o ordonanță care nu se bate cu documentele care au fost în susținerea acestei ordonanțe.

Ce vină are Grupul Partidului Democrat Liberal? Că aceste documente nu coincid, că ordonanța prevede o suprafață care este prin lege dată, iar documentele însoțitoare relevă o altă suprafață? Chiar nu mai e niciun inginer în toată această sală? Nu mai e niciun jurist, niciun avocat, niciun notar în această sală, să vadă că nu se pot legaliza ilegalitățile? Ce ne împiedica pe noi, comisie, guvern, ca până acum să aducem aceste două documente în aceeași formă? Cine ne-a împiedicat pe noi? Ca să ajungem să ne certăm astăzi! Să începem să ne spunem lucruri grele, că unii vor sau unii nu vor investiții? Nu e corect. Eu vă rog, și aici cred că este absolut obligatoriu, ca de acum înainte orice document, orice act normativ, când vine însoțit de documente să fie exact în consonanță cu ceea ce prevede actul normativ. Altfel ne obligă pe noi să facem o ilegalitate, să legalizăm un act normativ care n-are la bază, de fapt, adevărul.

Vă mulțumesc. (Aplauze).

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Adrian Năstase pe motiv de replică, dar v-aș ruga să fiți extrem de scurt și succint.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Încerc să fiu succint, scurt nu cred că o să reușesc.

Domnule președinte de ședință și stimați colegi,

Nu vreau să fiu greșit înțeles. Eu am evidențiat faptul că această lege a fost atacată din două direcții diferite și că, într-un fel, justificarea de la comisie a venit pe o chestiune de eventuală nelegalitate, iar aici, eu cu toată..., chiar dacă nu coordonez încă Comisia SRI, îmi permit totuși să spun că elementele de legalitate nu pot fi controlate, acoperite, justificate, judecate, adoptate, votate de către Parlament. Nu.

Aceste elemente, dacă sunt descoperite, în cadrul procedurii respective, se poate sesiza DNA-ul, știu că aveți prieteni acolo, există... vorbesc, în general, de unele grupuri parlamentare și se poate sesiza, eventual, procurorul șef de la DNA în legătură cu ilegalitățile respective. Aici, deocamdată, problema pe care am avut-o a fost aceea de a judeca între un text care a venit de la Guvern, care, bănuiesc că a fost evaluat și în termeni de oportunitate și de legalitate, și care aici, în cadrul plenului, a avut, pe de o parte, o susținere din partea Guvernului în aceeași direcție, iar, pe de altă parte, unul dintre membrii săi, spre deosebire de un alt membru al Guvernului, care a vorbit și astăzi aici, spre deosebire de alți membri ai Guvernului prezenți ieri în această ședință, inclusiv ministrul pentru relația cu Parlamentul care ne-au spus că nu există un punct de vedere diferit al Guvernului în această chestiune... Ei bine, unul dintre miniștri a venit și a expus un punct de vedere, care înțeleg că era un punct de vedere personal, în legătură cu oportunitatea acestui proiect. Or, eu cred că aici era, de fapt, o chestiune care, într-un fel, a creat o anumită confuzie. Pentru că, dacă sunt probleme cu parcelele, tema aceasta trebuie tratată într-un fel, dacă e o problemă de oportunitate, că nu e nevoie de un aeroport acolo, chestiunea asta este mult mai gravă. Și, atunci, dacă am accepta punctul de vedere al domnului Berceanu, atunci n-ar mai trebui să discutăm nici despre parcele, pentru că, nemaifăcând aeroportul acolo, nu se mai pune problema parcelelor. Dacă acceptăm punctul de vedere al domnului Tabără, înseamnă că aeroportul este util, este necesar, dar trebuie să clarificăm parcelele. Și eu am spus că, până la urmă, în chestiunea parcelelor dacă sunt, eventual, neclarități, acestea trebuie judecate de către o altă structură de putere din România, iar în ceea ce privește oportunitatea, în continuitatea guvernamentală, noi trebuie să ne pronunțăm, da sau nu, în legătură cu acest proiect.

Asta este ceea ce am spus eu. În niciun caz nu cred că Parlamentul trebuie să se pronunțe asupra unor eventuale ilegalități privind terenurile respective.

Revin la ce am spus inițial, cred că trebuie să intrăm în procedura normală de vot în legătură cu acest proiect. El va fi acceptat sau nu de către Parlament, aceasta este o altă chestiune pe care, sigur, o vor judeca cei care sunt locuitorii Brașovului și cei care, eventual, ar putea să beneficieze de acest proiect.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc și eu, domnule deputat.

Într-adevăr, dumneavoastră nu puteți fi scurt, dar n-ați fost nici succint, domnule deputat.

Îl rog pe domnul Eugen Nicolăescu să ia cuvântul.

 
   

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule președinte,

Constat că procedurile în Camera Deputaților și în cadrul acestei ședințe, pe care o conduceți dumneavoastră, se referă la cu totul altceva decât la proceduri.

Eu vreau să vă atrag atenția și, mai ales președintelui Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară, silvicultură și servicii specifice că vorbește demagogic și mai ales își bate joc de noi. Ne consideră niște oameni care nu știu să citească.

Vă reamintesc tuturor, stimați colegi, că avem un raport din 16 februarie al Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară, silvicultură și servicii specifice în care se spune: "La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, Comisiei juridice, de disciplină și imunități, Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic și al Comisiei pentru industrie și servicii".

Oare, am uitat că am avut toți deputații, un asemenea raport transmis la casetă? Și astăzi vine și ne spune altceva domnul președinte al comisiei? Când mai departe, în același raport, pe care îl semnează dumnealui spune că "La lucrări au participat 28 de deputați din totalul de 28 și s-au înregistrat 25 de voturi pentru și 3 abțineri", în forma proiectului de lege prezentat de Senat? Ce discutăm noi aici? Și s-a găsit cineva peste noapte, i s-a părut că a visat ceva sau a venit o indicație de partid ca să blocheze un obiectiv de investiții? Păi, e problema dumnealor, nu-i problema noastră!

Dumneavoastră, domnule președinte, n-ați aplicat Regulamentul. V-am spus la prima intervenție că există o hotărâre a Comitetului liderilor, prin care se revine la ordinea de zi. N-ați făcut niciun pas pentru a reintra în normalitate.

În consecință, mă obligați să fac ceea ce trebuia să fac de la început, să vă solicit acum o pauză de consultări, din nou, cu liderii de grupuri, ca să respectați Regulamentul. Nu am altă soluție. Deci vă solicit pauză de consultări, conform Regulamentului.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Da. Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Tabără.

 
     

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Nu i-am pronunțat numele...

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Drept la replică. Vă rog să vă reamintiți, domnule deputat, că i-ați pronunțat numele.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

În primul rând, există un singur președinte la Comisia pentru agricultură, industrie alimentară, silvicultură și servicii specifice din Camera Deputaților și acela sunt eu. Și vă asigur, domnule ministru, domnule deputat, că sunt un om cu respect și față de dumneavoastră și față de oricare din această sală, pe care îi consider colegi și, în același timp, cred că toți lucrăm după același regulament.

Domnule ministru,

Vreau să vă reamintesc că, în urmă cu două săptămâni, din această sală, am primit aceste sesizări, de la această tribună s-a cerut retrimiterea la comisie a acestei ordonanțe. S-a retrimis la comisie, noi am făcut demersuri către Guvern, sesizând aceste nereguli și am așteptată răspunsul, ne-am încadrat exact pe ceea ce hotărâse Camera Deputaților. Nu s-a mai așteptat să elaborăm noi raportul și această ordonanță s-a pus pe ordinea de zi. E regulamentar ce s-a făcut. Deci, nu ne-am opus cu absolut nimic și nu am venit cu altceva decât în ceea ce privește comportamentul nostru pe Regulament și n-am avut decât să sesizăm că există lucruri neclare, iar Camera Deputaților a hotărât retrimiterea. Noi veneam cu un raport acum, cu un raport suplimentar, așa cum se procedează.

Si vă rog, domnule ministru, eu vă înțeleg, sunteți în opoziție, aveți puține lucruri pe care să ni le reproșați, vă rog să vedeți și dumneavoastră Regulamentul ca și oricare și să-l recitiți și, mai ales, să vă modificați limbajul.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Da. Domnul deputat Mihai Voicu, pe procedură.

 
   

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

O corecție față de ce s-a spus la acest microfon acum câteva secunde. Nu este vorba de două săptămâni, am fost prezent și în ședința de plen, am fost prezent și la ședințele Biroului permanent.

În data de 24 februarie, domnule președinte al comisiei, s-a cerut retrimiterea la comisie și dumneavoastră ați solicitat retrimiterea la comisie cu termen de 2 săptămâni. Sunt 6 sau 7 săptămâni de atunci, deci dumneavoastră, ca președinte al comisiei, nu v-ați respectat termenul pe care chiar dumneavoastră l-ați propus.

Iată motivul, și este perfect regulamentar, liderii de grup și Biroul permanent pot decide acest lucru dacă există o depășire nejustificată și foarte lungă, cum este în această situație, a unei comisii pentru depunerea raportului, liderii de grup și Biroul permanent pot decide introducerea pe ordinea de zi fără raport, ceea ce s-a și făcut. De fapt, nu este vorba de introducerea fără raport, pentru că există un raport favorabil cu 25 de voturi din 28. Dumneavoastră, timp de 6 sau 7 săptămâni, nu l-ați modificat. Considerăm că el este în continuare valabil și de aceea trebuie să înaintăm în dezbaterea în plen.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc.

Tot procedură, domnule deputat?

 
   

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Domnule președinte de ședință, vă rog să-mi calificați și mie intervenția, că nu mi s-a întâmplat de mult, și-mi era dor să mi-o calificați și mie cum i-ați calificat-o unui alt coleg de-al meu.

Domnule președinte de ședință.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Vă rog să interveniți!

 
   

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Nu, intervenția mea este pe procedură și pe o procedură profundă. Adică, pot să las, ca parlamentar cu mai mare experiență, ca și dumneavoastră, să treacă pe lângă noi multe lucruri. Dar, lucrurile fundamentale, lucrurile care pot să ne transforme pe noi dintr-o adunare reprezentativă a cetățenilor acestei țări într-o adunare politică și demagogică nu pot să las să treacă.

Domnul deputat Preda, pentru care am un respect deosebit, pentru că e un om care, într-adevăr, știe să-și expună punctul de vedere, nu, în Parlamentul României nu suntem în situația de a nu ne exprima pe oportunitate. Ne exprimăm pe oportunitate. Controlul legislativ în fază constituțională se face în precontrol la Comisia juridică, de disciplină și imunități și la Curtea Constituțională. Legea, dacă este în concordanță cu legislația, o face Consiliul Legislativ. Noi suntem în control de oportunitate. Poate să vină Guvernul României să ne spună că trebuie să facă o Centrală nucleară aici, să ne demonstreze prin studiu de fezabilitate și noi s-o respingem. Deci, suntem pe oportunitate. Deci punctul acesta de vedere... nu de alta, dar sunt colegi mult mai tineri aici și ar putea să creadă că o intervenție care e de apreciat sub aspectul susținerii argumentației și care mai mult avocățească, deși știu că sunteți inginer, dar totuși să nu deturnăm fundamentele pentru care... Eu nu pot să las, domnule președinte, să treacă lucrurile astea și mă scuzați pentru intervenție.

Acum puteți să spuneți orice despre mine, numai să nu mă lăudați că m-aș simți prost.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Mihai Donțu a cerut mai devreme cuvântul.

Vă rog, domnule deputat, să interveniți și dumneavoastră.

 
   

Domnul Mihai-Aurel Donțu:

Onorat prezidiu,

Stimați colegi,

Nu credeam că o să iau cuvântul la această etapă a discuțiilor, mi-l rezervasem pentru discuțiile pe fond, dar trebuie să fac acest lucru ca urmare a numeroaselor și consistentelor declarații privind ilegalitatea acestui proiect.

În urmă cu trei ani, în Consiliul județean, fiind consilier, am făcut parte din comisia specială care s-a ocupat de această investiție importantă, nu mai dezvolt acum subiectul, esențială pentru dezvoltarea Brașovului.

În ceea ce privește aranjamentul financiar care, până în ziua de ieri, mi se părea cel mai complicat și cel mai dificil obstacol de trecut pentru acest aeroport, s-au găsit soluții. Investiția este privată, garanția statului nu există, este o garanție de diferența de încasări a Consiliului județean, posibil într-un viitor. Dar, acum, ajungem să discutăm despre această problemă privind terenurile, falsă, după părerea mea, și vreau să menționez faptul că în acel raport pe care l-am văzut la domnul Tabără, n-a ajuns la toți colegii, deși, noi, cel puțin, deși am pus la dispoziție toate documentele necesare colegilor, dacă mai sunt necesare putem pune la dispoziție și altele, se face referire la diferența de suprafață privind investiția.

Problema este că, în acel raport, viziunea îngustă se referă la investiții doar ca pistă, ca teren de sub pista de aterizare. Sunt și alte elemente, este terminalul, este calea de rulare a avionului până la acest terminal, balizele, suprafața de protecție... Toate aceste lucruri fac parte din investiție. Deci este răuvoitoare această gândire și această punere în viziune asupra faptului că doar pista este investiția pe aeroport. Pe de o parte.

Pe de altă parte, dacă citiți cu atenție ordonanța, toată suprafața privind tehnica specială, respectiv pista, turnul de control, suprafața de balizaj, va reveni domeniului statului înapoi, este o condiție a autorității aviatice pentru a primi agrementarea aeroportului. Deci, aceste false probleme privind ilegalități, cuvântul ilegalitate s-a pronunțat de mai multe ori aici, nu sunt decât praf în ochi pentru a încerca să blocăm, pentru a nu știu câta oară, un aeroport la Brașov.

La momentul cuvenit, dacă este cazul, voi face și alte declarații, dar în ceea ce privește ilegalitatea v-aș ruga, stimați colegi, care considerați că aceasta este o temă de discuții și dezbatere parlamentară, să fiți mai rezervați, să citiți cu atenție documentația și dacă nu aveți această documentație s-o cereți și noi vă vom pune la dispoziție.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

Și domnul deputat Munteanu Ioan. Sperăm că e ultimul vorbitor.

 
   

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Nu o să mă refer la proiectul de lege în sine, ci doar la faptul că atât ieri, cât și astăzi, noi am avut aici intervenții pe procedură. De fapt, au fost declarații politice sau de susținere a acestui proiect de lege.

Domnule președinte,

Eu ridic o problemă de regulament. Noi avem lideri de grup, avem Biroul permanent la Camera Deputaților. S-a aprobat o ordine de zi. Nici nu știu dacă aseară mai era cazul să se discute din nou cu liderii de grup. Nu cred că președintele de ședință, din motive pe care nu le spun aici, au fost spuse ieri, poate să trimită un proiect de lege înapoi sau îl retrimite la comisia de specialitate fără să dezbată, sunt de acord că are posibilitatea regulamentară, subliniez, ca la momentul în care consideră că un amendament nu corespunde cu ceea ce s-ar dori prin proiectul de lege să poată să-l trimită fără aprobarea plenului, dar nu s-a ajuns acolo. Or, noi facem declarații politice.

Domnule președinte, aveți posibilitatea să îndreptați această eroare care s-a făcut aseară.

Trecem la dezbateri generale care, de altfel, au loc de ieri și până acum continuu, nu știu dacă mai sunt și alte noutăți, după părerea mea nu cred, cred că am putea spune că le-am încheiat, trecem la dezbaterea proiectului de lege și dacă veți găsi de cuviință că acolo există un astfel de amendament, o puteți face fără a trezi atâtea patimi, aici, războinice pentru o investiție despre care putem, fiecare dintre noi, vorbi oricât de mult, cu mai multe sau mai puține argumente, mai pricepuți sau mai nepricepuți.

De aceea, vă rog, domnule președinte, și cred că nu este corect cum s-a procedat nici aseară, vă reamintesc că v-am atenționat la orele 18,15 că ședința nu se încheiase, nimeni nu ne-a anunțat că s-a încheiat ședința, haideți să revenim la lucrurile din Regulamentul Camerei Deputaților, că altfel s-ar putea să avem într-una din zile neplăcerea să constatăm că facem aici doar întâlniri, fără să mai ținem cont de ordinea de zi, și prin presiuni și prin forță, unul sau mai mulți pot decide ce să dezbatem noi aici și când.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

Doamnelor și domnilor colegi,

Am ascultat cu foarte multă atenție absolut toate intervențiile și n-am încercat să îngrădesc pe nimeni în a-și exprima punctul de vedere, tocmai pentru ca decizia ce va fi luată să fie una în strictă concordanță cu punctele de vedere exprimate.

Sunt luări de cuvânt care pledează în favoarea dezbaterii, alte puncte de vedere care pledează împotriva dezbaterii și a trimiterii spre comisie pentru o nouă analiză la nivelul comisiei sesizate în fond.

Pe bună dreptate, apreciez că doamna președinte, aseară, a făcut corect aplicarea prevederilor art.109 din Regulamentul Camerei Deputaților.

În consecință, mențin această decizie a doamnei președinte, trimitem proiectul de lege la comisia sesizată în fond, cu rugămintea ca în două săptămâni să întocmească raportul și să-l prezinte spre dezbatere plenului Camerei Deputaților.

Dacă domnul Eugen Nicolăescu își mai menține... mai stăruie în propunerea de a face pauză, îl rog s-o spună și am să îi dau cuvântul.

 
   

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule președinte,

Nu trebuia să mă întrebați dacă mai stărui. Eu v-am făcut o propunere și vă rog, dumneavoastră, în clipa de față, să o aplicați.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Da. Mulțumesc, domnule deputat.

Dragi colegi,

O pauză de 10 minute. Reluăm dezbaterile la 11,35 de minute.

 
     

- după pauză -

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Doamnelor și domnilor colegi,

Vă rog să vă ocupați locurile pentru a putea relua dezbaterile.

Rog liderii de grup să-și invite colegii în sala de ședință.

Invit secretarii de ședință să-și ocupe locurile la prezidiu pentru a putea continua dezbaterile.

Domnul deputat Mihai Voicu este invitat la prezidiu.

Doamnelor și domnilor colegi,

Punctul 7 de pe ordinea de zi.

Da. Doamna Aura Vasile. Procedură.

Dragi colegi,

Vă rog să vă ocupați locurile în sala de ședințe.

 
   

Doamna Aurelia Vasile:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Vreau să informez plenul Camerei că, aseară, când doamna președinte a solicitat timp de consultare cu liderii grupurilor parlamentare, la această consultare s-a hotărât revenirea la punctul 4 al ordinii de zi, deoarece nu a fost respectat Regulamentul Camerei Deputaților, iar art.109, la care faceți și dumneavoastră referire, domnule președinte, nu are nimic în conținutul lui, față de expunerea și teza pe care dumneavoastră ați dezvoltat-o.

Pentru acest lucru, solicit timp de consultare și întâlnirea liderilor grupurilor parlamentare cu dumneavoastră pentru a putea să ne punem de acord.

Solicit o oră timp de consultare ca să putem să vedem cum vom continua mai departe lucrările Camerei Deputaților.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Da. Mulțumesc, doamna deputat.

Timp de consultare 30 de minute. Ne revedem la ora 12,20.

Invit liderii grupurilor parlamentare în sala de ședințe a Biroului permanent, pentru a ne pune de acord cu continuarea dezbaterilor pe ordinea de zi.

Mulțumesc.

 
     

- după pauză -

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Doamnelor și domnilor colegi,

Vă rugăm să ocupați locurile pentru a continua ședința noastră.

Domnilor colegi,

Invit reprezentanții Grupului Partidului Democrat Liberal să-și ocupe locurile în sala de ședințe.

Invit secretarii de ședință să poftească la tribună.

Domnule secretar Dumitru Pardău și domnule secretar Mihai Voicu, vă rog să vă exercitați atribuțiile conferite de regulament.

Rog liderii grupurilor parlamentare ai PD-L și PNL să-și aducă secretarii în prezidiu.

Domnul Mitică Pardău și-a ocupat locul. Domnul ministru Mihai Voicu, cine-l vede să-l anunțe să vină la prezidiu.

Domnul secretar Mihai Voicu este rugat să se prezinte de îndată la tribună.

Domnul ministru Eugen Nicolăescu. Probabil ne spune și unde este Mihai Voicu.

Vă rog.

 
   

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule președinte de ședință,

Nu știu unde este Mihai Voicu, dar nu cred că asta este important în acest moment.

Important este că este ora 12,30 și, în acest moment, încep voturile finale și, după cum mă uit în sală, cred că este bine să verificați cvorumul, printr-un vot electronic.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

În absența unuia dintre cei doi secretari..., Partidul Național Liberal obstrucționează votul final.

Domnilor colegi,

Până vine secretarul, o să vă rog să facem prezența prin votul electronic. Rog tehnicienii noștri să găsească soluția tehnică prin care să funcționeze până la sfârșitul votului final instalația noastră, să nu dăm ocazia liberalilor să părăsească sala.

Vă rog... înțeleg că instalația este pusă la dispoziția dumneavoastră.

Vă rog să votați, să facem prezența.

Da. Tehnicienii noștri, vă rog să ni se comunice dacă funcționează sau nu instalația.

Acum, domnilor colegi, haideți să repetăm votul.

Vă rog.

Cred că oamenii fostei Puteri au rămas în continuare la instalația de vot, o blochează întotdeauna când e votul final.

 
     

Domnul Bogdan Olteanu (din bancă):

I-am schimbat pe toți!

 
     

Domnul Ioan Munteanu:

Se vede și cu ochiul liber prezența în sală.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Domnilor colegi,

În sfârșit, 107 parlamentari prezenți.

Constatăm că nu este cvorumul de ședință necesar pentru a intra în votul final.

Declar închise lucrările ședinței de astăzi.

Ne revedem în plenul Camerei săptămâna viitoare.

După-masă, astăzi și mâine dimineață, ședințe în comisiile permanente ale Camerei Deputaților.

Poftă bună și o după-amiază plăcută tuturor!

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 12,35.

 
       

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania thursday, 12 december 2019, 16:18
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro