Plen
Ședința Camerei Deputaților din 27 aprilie 2009
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.54/07-05-2009

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
24-02-2021
17-02-2021 (comună)
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2009 > 27-04-2009 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 27 aprilie 2009

2. Prezentarea și dezbaterea moțiunii simple cu titlul "Educația sub cenzura Ecaterinei Andronescu - istoria se repetă" (respingerea moțiunii).

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

  ................................................

Intrăm pe ordinea de zi și urmează să luăm în dezbatere moțiunea simplă inițiată de 59 de deputați.

Vă precizez că, de la ora 19,00, va avea loc primirea de răspunsuri la interpelările adresate primului-ministru și membrilor Guvernului.

În legătură cu prezentarea și dezbaterea acestei moțiuni simple, Biroul permanent și Comitetul liderilor grupurilor parlamentare au stabilit că moțiunea simplă va fi prezentată de unul dintre semnatari. Guvernului i se vor aloca 45 de minute, pe care le utilizează la începutul și la sfârșitul dezbaterilor, iar grupurilor parlamentare li se alocă timpul maxim corespunzător numărului inițial al membrilor lor, luându-se în calcul câte 20 de secunde pentru fiecare deputat, după cum urmează: Grupul parlamentar al PD-L - 38 de minute; PSD+PC - 38 de minute; PNL - 22 de minute; UDMR - 7 minute și minoritățile naționale - 6 minute.

Dacă sunt observații în legătură cu aceste propuneri. Nu sunt.

Vă rog să pregătiți cartelele de vot pentru a vota aceste propuneri.

Votul este deschis. Vă rog să votați.

Cu 128 de voturi pentru, 3 împotrivă și 2 abțineri, propunerile au fost aprobate.

Conform Regulamentului, întreb dacă cineva dintre semnatari își retrage semnătura de pe moțiunea simplă. Nu.

Reamintesc faptul că la moțiunea simplă nu pot fi propuse amendamente.

Doamna deputat Alina Gorghiu va prezenta moțiunea simplă.

Vă rog, doamna deputat.

Doamna Alina Ștefania Gorghiu:

Stimată doamnă președinte,

Stimată doamnă ministru,

Stimați colegi deputați,

Stimate cadre universitare prezente astăzi la dezbatere,

În numele Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, am să prezint varianta sintetizată a acestei moțiuni simple depusă de colegii mei.

Subsemnații, membri ai Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal din Camera Deputaților, vă înaintăm prezenta moțiune, în urma acțiunilor doamnei ministru Ecaterina Andronescu cu privire la reorganizarea sistemului de învățământ preuniversitar.

În anul 2009, la conducerea Ministerului Educației, Cercetării și Inovației, doamna Andronescu și-a lansat activitatea printr-un set de măsuri drastice legate de reducerea orelor din aria curriculară, prin diminuarea orelor de sport, istorie si limbă modernă. Mai mult, ordinele emise de doamna ministru dovedesc lipsa unei strategii unitare privind sistemul de învățământ preuniversitar. Încă de la începutul mandatului său, acțiunile doamnei ministru Andronescu au dovedit incoerența și incompetența Guvernului Boc în a gestiona procesul de reformă al educației.

1. Eliminarea orelor de istorie

Potrivit Ordinului ministerial nr.3310 din data de 2 martie 2009 al doamnei ministru Andronescu, în aproximativ 60% din structurile învățământului liceal românesc, istoria nu ar mai fi fost disciplină de studiu în clasa a XII-a. Materia a fost ștearsă pur și simplu din orarul elevilor, la puțin timp după ce orele de educație fizică, dirigenție și limbă străină au fost scoase din programa obligatorie.

Prin acest ordin al Ministerului Educației, Cercetării și Inovării, din 2 martie 2009, istoria nu se mai găsea în aria curriculară de la învățământul pentru ciclul superior al liceului, filiera tehnologică. La Anexa nr.4 a acestui ordin, la rubrica arie curriculară ''Om si societate'', istoria nu mai avea nicio oră alocată. Această excludere abuzivă a singurei ore de istorie, cu referire explicită la o istorie integratoare, s-ar fi aplicat, conform ordinului mai sus menționat, din anul școlar 2009-2010 la aproape 60 de specializări din învățământul românesc.

Practic, s-a lăsat doar o oră de istorie numai la liceele de elită, încălcându-se grav atât dreptul la educație democratică și integratoare al tuturor elevilor, cât și egalitatea șanselor în privința accesului la cunoașterea ''cărții de căpătâi'' a fiecărui popor. Ca o consecință directă, marea majoritate a viitorilor cetățeni ar fi ajuns să nu cunoască și să nu înțeleagă noțiuni precum: constituție, parlament, guvern, putere si opoziție, vot universal, pluralism politic, separarea puterilor în stat, democrație sau totalitarism, război rece, integrare și globalizare, cunoștințe pe care le deprind în chiar acest curs.

În urma protestelor cadrelor didactice, a presiunii publice și, mai ales, grație Partidul Național Liberal, ora de istorie a fost reintrodusă la profilul tehnologic, prin Ordinul 3410 din data de 16.III.2009.

Prin acțiunile sale și reprezentând interesele profesorilor, Partidul Național Liberal a forțat-o pe doamna Ecaterina Andronescu să facă un gest de bun simț și să anuleze decizia luată.

Pentru a vă convinge de incoerența actului de guvernare al Ecaterinei Andronescu, vă prezentăm situația orei de istorie din învățământul liceal românesc, profilul tehnologic, în cursul lunii martie. Până în data de 9 martie, disciplina Istoria Românilor a fost eliminată complet de la clasa a XII - a la profilul tehnologic. Pe 11 martie, doamna ministru lansează varianta alternării săptămânale a unei ore de istoria românilor cu o oră de geografie, la același profil. Pe 12 martie, în urma discuțiilor cu factorii implicați și a presiunii PNL, doamna ministru declară revenirea la varianta cu o oră de istorie și o oră de geografie pe săptămână.

Ordinul ministerial în care apare publicată această reglementare apare abia pe 16 martie. Având în vedere acest parcurs oscilant, vă invităm, stimați colegi deputați, să trageți singuri concluziile privind consecvența politicilor promovate de Ecaterina Andronescu la conducerea Ministerului Educației, Cercetării și Inovației.

2. Eliminarea orelor de educație fizică și sport

Este binecunoscut faptul că statele din cadrul Uniunii Europene pun foarte mare accent pe importanța educației fizice, printr-un număr minim obligatoriu săptămânal de 2 ore de educație fizică (cazul Belgiei, Italiei, Olandei), ajungându-se chiar și la 5 ore în anumite situații (este cazul Germaniei, al Danemarcei și al Spaniei).

Poziția Uniunii Europene asupra acestui subiect este clar exprimată prin rezoluția Parlamentului European din 13 noiembrie 2007 privind rolul sportului în educație. Această rezoluție prevedea ca toate statele europene "să confere educației fizice un caracter obligatoriu în școli și licee și să accepte acele principii conform cărora, în orar, ar trebui să se prevadă cel puțin trei ore de educație fizică pe săptămână, în vreme ce școlile ar trebui să fie încurajate să depășească acest prag, în funcție de posibilități".

Deciziile doamnei ministru cuprinse în Ordinul nr.3310 din 2.03.2009 sunt cu atât mai surprinzătoare cu cât nu a existat o dezbatere pe această temă între ministerul pe care îl conduce și Ministerul Tineretului și Sportului, reînființat de actuala guvernare tocmai pentru a sublinia importanța pe care o acordă celor două elemente: tinerii și sportul.

De altfel, printre deciziile anterioare luate de doamna ministru în materie de sport se regăsesc, din păcate, și alte acte dezastruoase. În timpul mandatului precedent de ministru, în anul 2003, doamna Andronescu desființa cluburile sportive școlare independente. Avem totuși speranța ca doamna Ecaterina Andronescu să fi învățat diferența dintre educația fizică și sportul de performanță, până la acest al doilea mandat de ministru.

Îi reamintim doamnei ministru că educația prin sport este singura metodă viabilă, pentru tinerii de pretutindeni, de menținere a echilibrului vital. Doamna ministru Andronescu, având și experiență de cadru didactic universitar, ar trebui să conștientizeze că activitățile mentale trebuiesc suplimentate cu un sistem riguros de întreținere și menținere a sănătății, fapt exprimat încă din antichitate prin expresia Mens sana in corpore sano.

În aceeași ordine de idei, îi reamintim doamnei ministru că România se află pe locul trei la capitolul obezitate infantilă, 54 % din preșcolarii români consumând zilnic alimente cu un număr prea mare de calorii. Numărul copiilor cu probleme de greutate crește în fiecare an cu 500.000. Aceste probleme au ca principală cauză modul de viață nesănătos și alimentația nepotrivită. Pentru îndreptarea acestor situații, mediul școlar ar trebui să acționeze ca un factor reparator, educația prin sport fiind un astfel de mecanism. Din păcate, doamna ministru le-a oferit acestor copii cu probleme de greutate "neșansa" de a face o singură oră de sport pe săptămână într-o perioadă a vieții în care efortul fizic are un rol esențial pentru dezvoltarea organismului.

Problema creată prin eliminarea orei de educație fizică nu a fost rezolvată nici prin noile ordine ministeriale date în data de 16 martie. Astfel, în trunchiul comun al programei a rămas o singură oră de educație fizică, eliminarea realizată prin Ordinul nr.3310 fiind menținută.

3. Eliminarea orelor de limbă modernă

Este inadmisibil ca un stat membru al Uniunii Europene să elimine studiul unei limbi străine din programa de învățământ preuniversitar. În sistemul educațional românesc, aprofundarea unei limbi străine este calea sigură a unui progres civilizațional. Or, actuala atitudine nu face altceva decât să încurajeze o alienare față de valorile supranaționale promovate de către o Uniune Europeană în ale cărei idei și principii România ar trebui să se integreze. În același timp, se creează premisele pentru o restrângere a posibilității de comunicare a elevilor români într-o Europă din care și România face parte.

Eliminarea orelor de limbă modernă aduce cu sine pierderea unui avantaj major pe care liceele românești îl ofereau. Prin orele de limbă modernă studiate și, implicit, prin cunoașterea unei limbi străine suplimentare, elevii români aveau un avantaj în momentul absolvirii studiilor și intrării fie în sistemul universitar, fie pe piața muncii. Odată cu reducerea numărului de ore de limbă modernă, avantajul absolvenților români de a se integra mai ușor pe piața muncii dispare. Considerăm că această reducere a orelor de limbă modernă nu are niciun temei rațional și, cu siguranță, reducerea numărului de ore din programa preuniversitară la 30 nu prezintă nicio justificare în acest sens.

Din păcate, nicio persoană responsabilă din minister și nici doamna ministru ca semnatară a ordinelor în cauză nu a anticipat efectele măsurilor luate. Oricare ar fi persoana din spatele acestei decizii, este inadmisibil să permitem implementarea unei măsuri care ne va duce sistemul educațional mai rău ca pe vremea Republicii Socialiste România. În cazul eliminării limbii moderne din orarul elevilor, Ecaterina Andronescu a procedat la fel ca anterior, printre măsurile acestuia numărându-se și diminuarea orelor de limbă străină studiate în școli și licee.

Suntem de părere că studierea unei limbi străine trebuie făcută de toți elevii, indiferent de profilul pe care îl studiază, astfel încât îi solicităm doamnei ministru reintroducerea a două ore din a doua limbă modernă în trunchiul comun al programei de la profilul tehnologic. De asemenea, considerăm ca fiind jignitoare pentru profesori cât și pentru elevi includerea unor prevederi care ar trebui să aibă un rol reparatoriu, dar nu produc nici un efect.

În continuarea punctelor enumerate mai sus, ținem să vă oferim o serie de precizări legate de alte măsuri ale doamnei Andronescu, mai puțin mediatizate, dar la fel de importante pentru elevi, pentru cadrele didactice și întreg sistemul de învățământ preuniversitar din România.

Un lucru mai puțin știut este că doamna Ecaterina Andronescu, profesor universitar de chimie, a luat decizia introducerii unei ore suplimentare de chimie la clasa a IX-a de la liceele de profil tehnologic, suplimentar față de cea existentă. În urma presiunilor publice și a scandalului iscat datorită planurilor-cadru ale învățământului liceal, doamna Ecaterina Andronescu a eliminat pe 12 martie această oră de chimie introdusă cu o săptămână mai devreme. Și în acest caz, suntem nerăbdători să aflăm motivele care au determinat-o pe doamna ministru sa introducă această oră de chimie în contextul eliminării unor discipline cum ar fi istoria, educația fizică sau a doua limbă modernă. Având în vedere experiența de cadru didactic universitar pe care doamna Ecaterina Andronescu o are, suntem convinși că ora de chimie nu a fost introdusă datorită unui subiectivism profesional. Așteptăm, astfel, să aflăm motivele obiective ce stau în spatele deciziei.

O altă situație deosebită este cea a orelor de informatică. Prin ordinul din data de 16 martie, la clasa a IX-a profil tehnologic, s-a eliminat una din cele două ore de informatică din trunchiul comun. Această situație se menține și la clasele X-XII, neținând cont de faptul că toate programele de la disciplina Tehnologia informațiilor și comunicațiilor au fost elaborate pentru două ore pe săptămână.

Prin emiterea noilor planuri-cadru la clasa a IX-a a apărut o diferențiere între filiera tehnologică și filierele teoretică și vocațională în ceea ce privește numărul de ore alocate disciplinei Tehnologia informațiilor și comunicații. La filiera tehnologică a rămas prevăzută o singură oră pe săptămână, iar la filierele teoretică și vocațională, disciplina are o alocare orară de 2 ore pe săptămână. Între timp nu s-a pus problema unei schimbări a programei, aceasta rămânând aceeași. Considerăm că această diferență constituie o discriminare a elevilor din învățământul profesional și tehnic. În aceste condiții, este obligatorie decizia ministerului de a reveni la două ore de studiu al informaticii la filiera tehnologică și includerea acestor ore în trunchiul comun al ariei curriculare, ținând cont de importanța formării abilităților de operare pe calculator pentru viitorul unui tânăr.

Eliminarea acelei ore de informatică și tratarea discriminatorie a profilurilor tehnic și vocațional produce mai multe efecte decât s-ar putea crede. Competența-cheie de tehnologia informațiilor și comunicațiilor este una dintre cele opt competențe-cheie stabilite de către Comisia Europeană, pe care trebuie să le promoveze și România. Mai mult decât atât, importanța formării competențelor digitale la elevi este afirmată în toate documentele de politică și strategie educațională emise de minister până în prezent. Prin masurile luate de doamna ministru Ecaterina Andronescu și studierea unei singure ore de informatică pe săptămână la liceu, formarea acestor competențe este practic imposibilă.

O altă faptă mai puțin cunoscută a doamnei ministru este eliminarea disciplinei "Logică și argumentare" din studiul claselor a IX-a, toate filierele si profilurile. Ora de logică a fost înlocuită cu o nouă disciplină, numită "Educație pentru societate". Urmarea concretă a acestei schimbări este că profesorii de discipline socio-umane rămân cu același număr de ore, dar disciplina logică dispare din planurile cadru. După cum precizează și Societatea Română de Filosofie, precum și facultățile și departamentele de filosofie de la Universitățile din București, Cluj, Iași, Timișoara, Baia Mare și Oradea, "Această măsură nu are niciun fundament științific și educațional și trădează o lipsă cronică de înțelegere a importanței disciplinelor umaniste pentru formarea generală a tinerilor, prin cultivarea unei gândirii critice și echilibrate"

Împărtășim opinia Societății Române de Filosofie și ne aliniem demersului de a solicita ministerului și doamnei ministru să reanalizeze decizia luată și efectele sale și să revină asupra acestor măsuri improvizate ce pot avea urmări dezastruoase pentru formarea tinerilor și implicarea acestora în viața socială.

În consecință solicităm oficial doamnei ministru să revină asupra eliminării disciplinei Logică din studiul clasei a IX-a.

Reamintim că Programul de guvernare votat de Parlamentul României odată cu învestirea guvernului Boc conține un întreg capitol dedicat domeniului educației. Capitolul V din Programul de guvernare își propune ca obiective "realizarea unui sistem educațional stabil, echitabil, eficient și relevant și introducerea unui curriculum școlar bazat pe competențe". Doamna Andronescu, prin ordinele ministeriale date, a făcut uitat acest set de idei cu care coaliția de guvernare PSD - PD-L s-a prezentat în fața Parlamentului pentru învestitură. Prin măsurile luate, doamna ministru nu a făcut altceva decât să creeze premise pentru destabilizarea sistemului educațional. Atâta timp cât prin modificarea planurilor-cadru de învățământ preuniversitar nu s-a creat nicio nouă orientare, bazată pe competențe, a învățământului, constatăm că ministrul educației a încălcat grav prevederile programului de guvernare, prin nerespectarea principiile acestuia.

În același program de guvernare al PD-L din campania electorală sunt identificate o serie de probleme cu care se confruntă sistemul educațional din România. Să fi găsit acum Executivul condus de Emil Boc soluțiile cheie pentru problemele identificate în campania electorală "grație" demersurilor doamnei Andronescu de eliminare a orelor de istorie, sport și limbă modernă din orarul elevilor?

Dacă membrii guvernului Boc și parlamentarii PD-L și PSD, consideră în continuare că obiectivele din programul de guvernare cu care au cerut votul electoratului pot fi realizate prin măsurile doamnei Andronescu, atunci răspunsul este clar: ar trebui să lase actul de guvernare pe seama unor persoane mai pricepute. Altfel, stimați deputați susținători ai coaliției de guvernare și a guvernului din care face parte și doamna Andronescu, vă solicităm să luați act de gravitatea greșelilor acesteia și să-i sancționați activitatea de până acum, votând această moțiune simplă.

Până în acest moment, doamna ministru nu a reușit să ofere o explicație plauzibilă pentru renunțarea la orele respective. Mai mult decât atât, a încercat să paseze răspunderea asupra deciziilor luate altor structuri de specialitate din minister, cum ar fi Centrul Național de Curriculum și Centrul pentru Învățământ Profesional și Tehnic. Este cu atât mai grav că doamna ministru nu înțelege responsabilitățile funcției pe care o ocupă și ia decizii pripite fără o consultare cu mai mulți factori implicați în procesul educațional, în ciuda experienței de cadru didactic universitar pe care o are.

Solicităm în continuarea celor spuse argumente pertinente pentru eliminarea orelor de istorie, educație fizică, limbă modernă și informatică din programa de învățământ preuniversitar.

Este de menționat și faptul că doamna ministru a fost chemată să dea explicații pentru aceste decizii și de către membrii Comisiei de învățământ a Camerei Deputaților, mai ales de cei ai partidului partener la guvernare, Partidul Democrat Liberal.

În timpul ședinței Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport din data de 11 martie 2009, mai mulți deputați PD-L din comisie au cerut explicații doamnei ministru în legătură cu modificările pe care dumneaei intenționează să le aducă planului de învățământ, afirmând chiar că acestea creează "incoerență" în sistemul de învățământ.

Aceeași parteneri de guvernare ai doamnei Andronescu au apreciat că ministerul nu a făcut nicio analiză și niciun studiu de impact al modificărilor planului-cadru de învățământ, acuzând-o pe doamna ministru că ia deciziile singură sau în cerc restrâns.

De asemenea, au fost criticate deciziile de a reduce numărul de ore din planul de învățământ. o măsură "contabilicească" a fost calificată scoaterea orelor pentru a doua limbă din orar. Nici vorbă de consultări între doamna Andronescu și profesori sau reprezentanți ai acestora, din moment ce dumneaei nu a cerut nici măcar opinia partenerilor de guvernare înainte de a lua aceste măsuri.

Poziția oficială a ministerului a fost că modificările nu afectează decât anul școlar 2009/2010. Dar inspectoratele școlare au fost anunțate deja că vor dispărea 500 de norme didactice pentru anul școlar respectiv. Nu își asumă nimeni din minister responsabilitatea, în mod public, pentru ceea ce vor face profesorii rămași fără ore de predat în anul școlar respectiv? Se gândește doamna Andronescu cum vor fi atrase înapoi în sistem cadrele didactice aflate în situația de a rămâne fără activitate din cauza deciziilor dumneaei?

Atitudinea doamnei ministru este incalificabilă și în ceea ce privește lipsa de dialog dinaintea luării acestor decizii. Acest refuz al dialogului cu toți factorii implicați denotă disprețul pe care doamna Ecaterina Andronescu îl arată deschis profesorilor, sindicatelor din învățământ, elevilor, chiar și părinților, aceștia fiind cei mai în măsură să judece viitorul propriilor copii.

Prezenta moțiune simplă are drept scop principal apărarea intereselor elevilor și apoi ale cadrelor didactice și ale normelor acestora. În contextul creat, considerăm necesară organizarea unei dezbateri publice având ca temă reconsiderarea planului-cadru de învățământ preuniversitar. Rolul acestei dezbateri este de a identifica soluția potrivită pentru păstrarea acelor discipline utile și eliminarea sau diminuarea celor care încarcă programul elevilor.

Afirmăm în mod deschis că Partidul Național Liberal și semnatarii acestei moțiuni sprijină reducerea numărului de ore din programa elevilor, dar această diminuare nu trebuie să fie făcută după metodele doamnei Andronescu, care conduc la dispariția unor discipline din studiul elevilor.

Se pare că doamna ministru a găsit prin aceste măsuri o formă a a-și arăta obediența față de solicitările primului-ministru Emil Boc de a face economii în toate domeniile. Din păcate, doamna Ecaterina Andronescu nu realizează că "economiile" propuse în programa școlară sunt făcute pe seama viitorului României.

Constatăm că toate deciziile și toate declarațiile doamnei ministru din ultimele săptămâni nu fac altceva decât să demonstreze incoerența activității ministrului, lipsa de fermitate, lipsa unei viziuni în domeniul educației și inconsecvența actului de guvernare.

Solicităm prin această moțiune, în mod oficial, Guvernului și ministrului educației, în speță, să se preocupe de soarta sistemului educațional din România prin elaborarea și aplicarea unei strategii responsabile și eficiente pentru gestionarea problemelor învățământului preuniversitar. Guvernul are obligația să respecte prevederile programului de guvernare votat de Parlamentul României și să identifice soluții pentru îndeplinirea obiectivelor asumate prin acesta.

În aceste condiții, pentru a nu lăsa în derizoriu educația în cadrul învățământului preuniversitar, pentru a proteja interesele copiilor noștri și a generațiilor viitoare, este obligatoriu ca doamna ministru să revină asupra deciziilor de eliminare a orelor de educație fizică, limbă modernă și informatică din programa preuniversitară, printr-o recalculare a tuturor factorilor implicați si a repercusiunilor sociale, educative și sportive ce ar putea fi afectate. Ca o datorie esențială a poziției pe care o ocupă, doamna ministru trebuie să aplice o strategie responsabilă în domeniul educației și care să țină cont de particularitățile și beneficiile necesare fiecărei părți implicate în sistemul de învățământ, fie ei profesori, elevi sau părinți.

Totodată, Ecaterina Andronescu își creează obligația de a organiza o dezbatere publică înaintea adoptării unui act normativ ministerial cu implicații atât de adânci asupra sistemului educațional din România. Rolul acestor dezbateri publice este de a implica în procesul decizional al ministerului pe cei care știu cu adevărat ce înseamnă educația, fie că ei sunt în categoria părinților sau a profesorilor.

În calitatea pe care o are, Ecaterina Andronescu are obligația de a asculta și opiniile părților implicate - elevi, profesori sau părinți - înaintea unor decizii de reorganizare a procesului de învățământ.

Până la soluționarea completă a problemelor semnalate, în sensul reinstaurării situației precedente, toate bâlbâielile doamnei Andronescu nu demonstrează decât faptul că noul ministru conduce educația după bunul său plac, aplicând criterii subiective unui sistem care afectează sute de mii de copii și schimbând de la o zi la alta destinele oamenilor implicați în sistem.

Doamnelor și domnilor deputați,

ca reacție la cele prezentate mai sus și înțelegând efectele nocive ale acțiunilor doamnei ministru, ne facem datoria față de sistemul de învățământ românesc și vă solicităm votul pentru a o determina pe Ecaterina Andronescu să dispună următoarele: reintroducerea orei de educație fizică și sport în trunchiul comun al ariei curriculare a programei de învățământ preuniversitară; garantarea publică că nu se va reveni asupra ordinului de reintroducere a disciplinei istoria românilor în trunchiul comun al ariei curriculare la clasele a IX-a - a XII-a profilul tehnologic; reintroducerea a două ore de limbă modernă în aria curriculară, prin mutarea orei din curriculul diferențiat în trunchiul comun; garantarea publică că nu vor mai fi emise ordine ministeriale făcute cu încălcarea prevederilor Legii învățământului și fără consultarea partenerilor de dialog social și a sindicatelor, așa cum s-a întâmplat în cazul Ordinelor nr.3.310, 3.313; anularea Ordinului nr.3.304/27.02.2009 privind revocarea prevederilor Ministerului nr.6.319/19.XII.2008 privind echivalarea în credite netransferabile a unor activități de perfecționare sau formare continuă a cadrelor didactice din învățământul preuniversitar, prevăzute în Legea nr.128/1997, republicată, cu modificările și completările ulterioare; elaborarea și aplicarea unei strategii responsabile și eficiente pentru gestionarea problemelor învățământului preuniversitar, care să țină cont de particularitățile și beneficiile necesare fiecărei părți implicate în sistemul de învățământ, fie ei profesori, elevi sau părinți; respectarea prevederilor programului de guvernare votat de Parlamentul României și îndeplinirea obiectivelor din Capitolul V "Educație", în special realizarea unui sistem educațional stabil, echitabil, eficient și relevant; organizarea unei dezbateri publice asupra planului-cadru de învățământ, analizarea temeinică a acestuia de către minister, împreună cu toți factorii implicați, și luarea unor decizii care să creeze un echilibru între disciplinele studiate, în funcție de vârstă și de profilul studiat; organizarea de dezbateri publice, înaintea adoptării tuturor ordinelor ministeriale cu prevederi de impact asupra sistemului de învățământ, și respectarea și aplicarea prevederilor care impun consultarea publică înaintea adoptării unui act normativ, în baza prevederilor Capitolul II "Proceduri privind participarea cetățenilor și asociațiilor legal constituite la procesul de elaborare a actelor normative și la procesul de luare a deciziilor din Legea nr.52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, cu modificările și completările ulterioare".

În calitate de deputați aleși în Parlamentul României, este de datoria noastră, față de comunitățile din colegiile pe care le reprezentăm, să sancționăm activitatea doamnei ministru Ecaterina Andronescu prin votarea acestei moțiuni și îndreptarea greșelilor comise.

Ne bazăm în votarea acestei moțiuni și pe sprijinul deputaților Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, partid aflat în Coaliția de guvernare, dar care nu a fost consultat cu privire la aceste decizii.

Mai mult decât atât, PD-L are datoria de a susține și de a vota această moțiune, având în vedere promisiunile din campania electorală cuprinse în programul de guvernare pe tema educației.

Votul pozitiv al deputaților PD-L pentru această moțiune ar reprezenta o urmare firească a nemulțumirilor exprimate de aceștia pe linie parlamentară, în cadrul Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport a Camerei Deputaților.

Considerăm că orice vot împotriva acestei moțiuni dat de cei care susțin actuala guvernare ar reprezenta un act de ipocrizie politică și incoerentă în susținerea și îndreptarea strategiilor educaționale.

Orice vot împotriva acestei moțiuni lovește direct în interesul dezvoltării armonioase a copiilor României.

Noi, semnatarii acestei moțiuni, avem însă convingerea că toți membrii Camerei Deputaților conștientizează reacția opiniei publice și a factorilor implicați și direct afectați de deciziile asumate de doamna ministru la începutul mandatului, pentru a vota favorabil această moțiune.

Stimați colegi,

aveți obligația, unii dintre dumneavoastră chiar în calitate de părinți, să fiți preocupați de soarta și viitorul învățământului românesc și să vă manifestați îngrijorarea față de problemele sistemului, prin votarea acestei moțiuni.

Mulțumesc frumos, doamna președinte. (Aplauze din partea Opoziției.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Din partea Guvernului, dau cuvântul doamnei ministru Ecaterina Andronescu.

Doamna Ecaterina Andronescu (ministrul educației, cercetării și inovării):

Doamna președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Sigur că moțiunea este un prilej pe care din punctul meu de vedere este firesc să-l discutăm în Parlament, cu atât mai mult cu cât se referă la un sistem de importanță a sistemului de învățământ.

Aș fi avut foarte multe motive, poate, să fiu amărâtă de lucrurile care, într-o manieră total neadevărată, s-au spus de la acest microfon. Aș vrea, doar, să precizez din start, din respect față de profesiunea doamnei deputat care a citit moțiunea, câteva lucruri: reorganizarea învățământului se face conform Constituției, prin lege organică, nu printr-un ordin de ministru; ministerul se numește Ministerul Educației, Cercetării și Inovării.

Și sigur că aș putea să aduc foarte multe alte lucruri de clarificat, care sunt lipsite de conținut prin modul în care au fost exprimate aici.

Doamnelor și domnilor deputați,

Art.141 din Legea nr.84/1995, republicată, precizează, în ceea ce privește atribuțiile Ministerului Educației, între altele, următoarele: aprobă curriculumul național și sistemul național de evaluare, asigură și supraveghează respectarea acestora.

Ca urmare, vreau să precizez de la început că prin aprobarea planurilor-cadru, nu a programelor de disciplină, ele fiind parte a curriculumului național, Ministerul Educației, Cercetării și Inovării și-a exercitat una din atribuțiile conferite prin legea aprobată de Parlamentul României.

Moțiunea pe care Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal a depus-o pe domeniul educației este, fără nicio urmă de îndoială, greu de justificat. Dacă ne-am referi numai la titlu, aceasta dovedește necunoașterea definiției pe care dicționarul explicativ al limbii române o conferă cuvântului "cenzură", și mai ales necunoașterea persoanei cu care se asociază acest cuvânt.

Sunt un om de bun simț și slujesc școala românească de un număr important de ani. Aparțin sistemului de învățământ, îi respect pe oamenii școlii, sunt alături de părinți și de elevi, și de studenți, și le înțeleg așteptările.

De aceea, consider nepotrivită și total incompatibilă asocierea sintagmei "cenzură" cu modul în care mi-am desfășurat activitatea de dascăl sau activitatea presupusă de funcțiile pe care le-am avut: prodecan, decan, secretar de stat, rector sau ministru.

În moțiune se afirmă că ordinele emise dovedesc lipsa unei strategii unitare privind sistemul preuniversitar de învățământ, ceea ce determină aproape pe oricine să pună mai multe întrebări, evident, retorice.

Care a fost strategia partidului pe care îl reprezentanți, în domeniul educației? Cum a fost posibil să aduceți în fruntea sistemului pe cei care erau doar decidenți politici, creând un precedent foarte păgubos pentru sistem? Care sunt măsurile de reformă pe care le-ați întreprins? Acestea sunt doar câteva întrebări dintr-un șir care ar putea continua foarte mult.

Poate că nu aș fi menționat aceste aspecte, dacă cei care au gestionat sistemul de educație în guvernarea PNL nu ar fi preluat și continuat proiectele demarate în guvernarea precedentă, în care m-am implicat și dintre care menționez: învățământul obligatoriu de 10 clase; informatizarea învățământului; admiterea computerizată în liceu; înființarea centrelor de excelență; reabilitarea școlilor și a căminelor; dezvoltarea învățământului din mediul rural; dotarea școlilor cu microbuze; cornul și laptele; rechizite școlare gratuite pentru copiii provenind din familii cu probleme sociale; bursa "bani de liceu" de la guvern; bursa "Guvernul României"; bursa pentru studenții din mediul rural etc.

Evident, nu aștept răspunsuri, dar nici nu cred că reprezentanții PNL sunt îndreptățiți să vorbească de incoerență și de incompetență.

Doamnelor și domnilor deputați,

Școala românească se confruntă cu numeroase probleme, și cred că o discuție în acest sens în Parlamentul României este oricând bine-venită, dar subiectul ales de semnatarii moțiunii nu susține interesul firesc pentru învățământul românesc, ci mai degrabă este o încercare de a face din ministrul educației ținta unei agresivități greu de explicat și de susținut cu argumente.

Planurile-cadru reprezintă o parte a curriculumului național, regândirea acestora fiind un obiectiv al strategiei care are în vedere modernizarea școlii românești și care este asumată de Guvernul României.

Acțiunile pe care le-am demarat pentru realizarea acestui obiectiv, și care sunt astăzi cenzurate de autorii moțiunii, au la bază un principiu, și anume: reducerea numărului de ore și descongestionarea programului foarte încărcat al elevilor de liceu.

După cum mulți dintre dumneavoastră cunosc, planurile-cadru de învățământ aplicate în prezent în sistemul național de învățământ pentru clasele a IX-a - a XII-a de liceu, filiera teoretică, vocațională și tehnologică, conțineau un număr cuprins între 33 și 36 de ore pe săptămână. Prea mult, după opinia mea de dascăl, pentru un elev care are între 14 și 18 ani.

Observațiilor personale le adaug opiniile exprimate adesea în presă de părinți, de profesori, de elevi. În acest context, era mai mult decât necesar să se adopte o măsură care să conducă la readecvarea planurilor-cadru de învățământ, în raport cu nivelul de vârstă, de dezvoltare a elevilor, precum și de specificul disciplinei ca modul de pregătire profesională.

În ceea ce privește critica adusă de autori referitoare la eliminarea orelor de educație fizică, vă rog să-mi permiteți să vă informez că specialiștii ministerului, pe baza analizei evoluției alocării orelor de educație fizică din perioada 1999 - 2008, ținând seama de numărul mare de scutiri la orele de educație fizică, precum și de solicitările părinților și elevilor, au propus schimbarea modalității de abordare pentru desfășurarea orelor de educație fizică.

Doamnelor și domnilor deputați,

Aveam de ales între două variante: să mă fac că nu văd că, așa cum s-au desfășurat până acum orele de educație fizică și sport, au redus aproape la zero mișcarea sportivă de masă și au îngustat extraordinar de mult baza selecției pentru sportul de performanță, sau să încerc să regândim, împreună cu toți cei care sunt specialiști în acest domeniu, modul în care se derulează orele de educație fizică și sport. Ceea ce am propus prin noile planuri-cadru acest lucru încearcă să facă, pentru că argumentele pe care dumneavoastră le aduceți aici, cu copiii care au o anumită obezitate în creștere, cu faptul că nu mai există mișcare sportivă de masă, nu sunt rezultatul deciziei de acum o lună, ci acestea reprezintă efectul modului în care au fost efectuate orele de educație fizică și sport de până acum.

Ce au planurile-cadru în acest moment? Au o oră în trunchiul comun; mai poate fi, din curriculumul la decizia școlii - prin decizia școlii -, luată încă o oră și alocată educației fizice și sportului. Sunt două ore în plus pentru organizarea sportului de echipe și încă o oră pentru ansamblurile sportive.

Deci, pentru sport, pentru educația fizică și pentru sportul de masă, în acest moment în planurile-cadru sunt minimum trei ore și maximum cinci ore.

Dacă vom ști să gestionăm, și voi avea o preocupare specială pentru acest capitol, dacă vom ști să gestionăm cu performanță aceste ore, cu siguranță vom produce o schimbare în ceea ce privește mișcarea sportivă de masă.

Aș vrea să mă refer puțin și la sportul de performanță: Ministerul Educației are mai multe cluburi sportive școlare; pe mandatul anterior, contrar celor menționate aici în moțiune, am încercat să cresc eficiența bazelor sportive ale acestor cluburi sportive și să încerc ca această bază sportivă să fie în egală măsură folosită de liceele cu profil de sport.

Am fost în urmă cu trei săptămâni la Dej și am fost fericită să văd cum, prin asocierea dintre un liceu sportiv și un club sportiv școlar, s-a dezvoltat un centru de performanță, care face mândrie nu numai județului. Este, după părerea mea, o mândrie la nivel național.

Deci, prin toate demersurile mele, n-am încercat decât să încurajez sportul de performanță și, prin actualele demersuri pe care le avem în vedere, nu vom face decât să punem standarde de performanță pentru cluburile școlare sportive, și sunt convinsă că ele vor da rezultatele așteptate.

Doamnelor și domnilor deputați,

O altă critică adusă de autorii moțiunii se referă la eliminarea orelor de limbă modernă. Și de această dată, trebuie să vă spun că autorii moțiunii sunt în eroare, deoarece curriculumul național din România acordă importanța cuvenită dobândirii de către elevi a competențelor de comunicare în limbi moderne, așa cum sunt ele definite în documentele de referință care orientează studierea limbilor străine la nivel european, respectiv documentele Comisiei Europene referitoare la dezvoltarea competențelor-cheie și cadrul european comun de referință pentru limbi, învățare, predare, evaluare, publicat de Consiliul Europei în 1998 și revizuit în anul 2000.

Planurile-cadru aprobate răspund cerințelor obiectivului "Barcelona", limba maternă plus doi, încurajează profesorii de limbi străine să-și folosească propriile aptitudini interculturale și să valorifice potențialul elevilor. Comunicarea în limba maternă și comunicarea în limbi străine reprezintă competențele-cheie pentru procesul de învățare de-a lungul vieții, aflate la baza reușitei personale, incluziunii sociale, cetățeniei active și posibilității de angajare în societate.

Planurile-cadru aprobate, care vor fi implementate în anul școlar 2009 - 2010, prevăd două ore de studiu pentru fiecare din cele două limbi moderne studiate, la toate clasele pentru filierele teoretică și tehnologică.

Reducerea cu o oră pe săptămână a bugetului de timp alocat pentru studierea disciplinei limba modernă doi din ciclul inferior al liceului, la profilurile artistic, teologic și sportiv este compensată în totalitate în ciclul superior al liceului, prin alocarea a cel puțin o oră pe săptămână din curriculum la decizia școlii.

De asemenea, pentru majoritatea specializărilor din cadrul profilului teologic, posibilitatea unei compensări a orei reduse există chiar în ciclul inferior, prin alocarea acesteia din curriculum la decizia școlii, în funcție de interesele de învățare ale elevilor din unitatea școlară respectivă și de opțiunile formulate.

Totodată, în învățământul liceal sunt organizate clase cu program de studiu intensiv al unei limbi moderne. La aceste clase se alocă patru ore pe săptămână pentru studierea limbii moderne unu, clasele cu program de studiu în regim bilingv, la aceste clase se alocă cinci ore pe săptămână pentru limba modernă unu, precum și câte o oră săptămânală în fiecare an de studiu pentru studierea geografiei - în clasa a IX-a, a istoriei - în clasa a X-a, a elementelor de cultură și civilizație - în clasele a XI-a și a XII-a - specifice spațiului lingvistic respectiv, disciplinei care se studiază în limba modernă unu a programului de studiu.

Menționăm faptul că la nivelul Uniunii Europene este o situație foarte variată în ceea ce privește predarea limbilor străine moderne. Spre exemplu, în 2007, în Irlanda se studiau doar limba irlandeză și limba engleză; în Anglia, abia în anul 2010 copiii între 7 și 14 ani vor studia, în mod obligatoriu, o limbă străină.

Potrivit documentului date privind predarea limbilor străine la școală în Europa, ediția din 2008, la nivelul învățământului secundar superior există țări în care un procent mic de elevi învață două limbi străine. De exemplu, în Anglia sub 10%, în Portugalia sub 10%, în Italia 20%, în Spania 30%.

Doamnelor și domnilor deputați,

Autorii moțiunii mă mai acuză de revocarea prevederilor Ordinului nr.6.319/19.XII.2008 privind echivalarea în credite, îmi cer scuze pentru modul în care pronunț, dar este preluat din moțiune ca atare, netransferabile a unor activități de perfecționare, formare continuă a cadrelor didactice din învățământul preuniversitar, prevăzute de Legea nr.128, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Aș vrea să precizez, în primul rând, pentru informarea autorilor moțiunii, că de fapt ordinul invocat se referă la credite transferabile, și nu netransferabile, noțiune de bază în ceea ce privește cuantificarea și echivalarea activităților din învățământ.

Trebuie să-mi permiteți să vă mărturisesc, în continuare, că luarea acestei decizii a fost fundamentată de experții Centrului Național de Formare a Personalului din Învățământului Preuniversitar. Argumentele: formatorul avea dublă calitate - obiect și subiect al formării, astfel că dobândea credite profesionale transferabile pentru ambele ipostaze. Mai mult, formatorul putea dobândi credite profesionale transferabile la fiecare derulare a aceluiași curs sau program de formare continuă.

Simpla participare la activitățile precizate în ordin era echivalată în credite, mai mult, doar prezența la o activitate se finaliza cu acordarea punctelor de credit. De aici rezultă că atât alocarea creditelor, cât și participarea cadrelor didactice la aceste activități erau puse sub semnul întrebării.

În consecință, pe baza acestor exemple s-a demonstrat necesitatea revocării acestui ordin.

Tot legat de acest subiect, menționez că modelul românesc în domeniul asigurării calității formării continue a cadrelor didactice, elaborat în conformitate cu strategia - elaborată la rândul ei în perioada 2001 - 2003 - a fost considerat un exemplu de bună practică la nivel european.

De altfel, la Bruxelles, s-a discutat în ședința din 27 noiembrie, în cadrul Programului "educație și formare 2010", oportunitatea de a disemina experiența românească printr-o conferință care să fie organizată în România, în anul 2010, așa încât nu putem vorbi decât de un model unitar și coerent de formare, confirmat internațional.

Doamnelor și domnilor deputați,

Consider că sunt îndreptățită să spun că autorii moțiunii exercită mai degrabă un atac la persoana ministrului, decât analizează în mod real consecințele actelor promovate.

În acest sens, se poate observa cu ușurință afirmația privitoare la introducerea unei ore la disciplina chimie, la clasa a IX-a, profil tehnologic. Pentru informarea dumneavoastră, vă comunic că numărul de ore alocat acestei discipline, în cadrul specializărilor filierei tehnologice, se referă la specializările: industrie alimentară, chimie industrială, protecția mediului, materiale de construcții, textile, pielărie, adică specializări cu strictă aplicație pentru domeniul disciplinei, și că acest cuantum de ore ar fi fost necesar să fie crescut.

În plus, în cazul învățământului profesional și tehnic, studiul științelor reprezintă cel mai bun predicator al angajabilității pe termen lung. Eu nu cred că autorii moțiunii nu știu care sunt deciziile luate la nivel european, în legătură cu promovarea domeniului de științe.

Eu cred că și noi avem obligația să ne uităm la ce se întâmplă cu atractivitatea domeniului științe, și să luăm măsurile necesare, în așa fel încât să preîntâmpinăm diminuarea celor care se orientează spre zona tehnologiilor, pentru că fără dezvoltarea tehnologiilor, practic nu există dezvoltarea economiei naționale.

Doamnelor și domnilor deputați,

Autorii moțiunii afirmă că am scos o oră de informatică din trunchiul comun. Revizuirea planurilor de învățământ la liceul tehnologic a avut în vedere raportarea la standardele de pregătire profesională, astfel încât la finalizarea pregătirii profesionale, elevii să aibă posibilitatea obținerii unui certificat de competență profesională.

Precizăm că la liceele tehnologice, la cultura de specialitate se formează competențele tehnice generale sau de specialitate, care integrează utilizarea calculatorului, conform precizărilor din standardele de pregătire profesională. Această măsură s-a bazat pe faptul că majoritatea disciplinelor tehnologice se studiază folosind tehnica de calcul și soft-uri educaționale dedicate, astfel încât crearea competențelor de bază în domeniul tehnologiei, informației și comunicării este asigurată.

Întreb, evident, retoric, cum văd autorii moțiunii descongestionarea planurilor-cadru, altfel decât prin eliminarea unor suprapuneri?

În ceea ce privește eliminarea disciplinei logică și argumentare, din studiul claselor a IX-a la toate filierele și profilurile, precizăm următoarele: planurile-cadru de învățământ pentru ciclul inferior și ciclul superior al liceului, filierele tehnologică, vocațională și teoretică aprobate prevăd introducerea la clasa a IX-a a modulului educație pentru societate, în cadrul disciplinelor socio-umane, ca extensie la competențele și cunoștințele dobândite prin studiul culturii civice.

Practic, la disciplinele socio-umane, s-a adăugat la clasa a IX-a un modul nou - educație pentru societate, alături de modulul științe socio-umane, care cuprinde logica și argumentarea.

Acest fapt nu generează, deci, eliminarea disciplinei logică și argumentare și nici nu minimalizează importanța acesteia în educația elevilor, ci, dimpotrivă, aduce o creștere a gradului de aplicabilitate practică a disciplinelor socio-umane.

În ceea ce privește ora de dirigenție, precizăm faptul că, prin modul în care au fost gândite planurile-cadru, Ministerul Educației a flexibilizat modalitatea în care se asigură consilierea și dirigenția pentru fiecare clasă în parte. De altfel, probabil că autorilor moțiunii le este cunoscut că un profesor care este și diriginte, primește automat indemnizația de diriginte și, de aceea, am considerat că în modul acesta își poate mai bine organiza activitatea de consiliere și dirigenție pe grupuri de interese ale elevilor, părinților și ale școlii.

Doamnelor și domnilor deputați,

Nu mi-am propus și n-am să-mi propun niciodată să dau lecții de proiectare curriculară prin răspunsurile la această moțiune. Sigur că aici s-a pus întrebarea: care este priceperea mea în domeniul învățământului și în domeniul conținuturilor din curriculum. O invit pe cea care a citit moțiunea să afle, printr-un dialog direct. Și sunt convinsă că n-o să rămână fără informațiile de care are nevoie, ca să-și schimbe punctul de vedere. Și, de altfel, trebuie să precizez că orice om învață toată viața. Nu cred că ajungem vreodată să le știm pe toate.

De aceea, n-am să fac referire la foarte multe dintre elementele cuprinse în moțiune și care n-au nicio legătură cu substanța la care fac referire, substanța sistemului de învățământ.

În concluzie - și n-am să fac referire nici la greșelile gramaticale care sunt cuprinse în moțiune -, în concluzie, prin modificările operate asupra planurilor-cadru în vigoare, s-a urmărit în primul rând interesul elevilor, imprimarea și manifestarea flexibilității ofertei de învățare venită dinspre școală, adică structurarea unui învățământ pentru fiecare, și nu a unui învățământ uniform și unic pentru toți.

Menționăm că pentru punerea în aplicare a obiectivelor cuprinse în Programul de guvernare 2009-2012, introducerea unui curriculum bazat pe formarea de competențe în perioada imediat următoare, a pus Ministerul Educației, Cercetării și Inovării să modifice deocamdată planurile-cadru. În continuare, a demarat deja procedurile pentru conținutul programelor școlare și pentru adecvarea lor la realitățile și la necesitățile de modernizare ale școlii românești.

Revizuirea acestora are ca obiectiv principal restructurarea din perspectiva formării competențelor-cheie acceptate și enunțate de toate documentele europene. Acest demers, extrem de important pentru modernizarea școlii românești și pentru creșterea atractivității ei, a fost inițiat și sunt convinsă că va face obiectul multora dintre dezbaterile publice ale celor care sunt interesați de sistemul de educație.

Doamnelor și domnilor deputați,

Planurile-cadru pentru învățământul liceal cuprind modificări care se referă la poziționări noi ale unor discipline școlare, cu respectarea documentelor strategice de planificare a educației și formării profesionale, în care competențele-cheie stabilite la nivelul european sunt cuprinse ca finalitate.

Prin urmare, noile planuri-cadru realizează o diminuare a numărului total de ore pe săptămână, în scopul reducerii orarului zilnic al elevilor și al flexibilizării programului de studiu pentru aceștia.

Vă mulțumesc foarte mult pentru atenție. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Acum vor lua cuvântul reprezentanții grupurilor parlamentare.

Din partea Partidului Democrat Liberal, doamna Doinița-Mariana Chircu.

Doamna Doinița-Mariana Chircu:

Mulțumesc.

Doamnă președinte,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi deputați,

În concordanță cu formațiunea mea profesională, consider că o moțiune simplă, dar lipsită total de conținut, comportă doar un comentariu asupra formei și mi-aș permite, cu acceptul dumneavoastră, să încep cu o mică analiză a titlului.

Consider că o minimă și inteligentă prudență i-ar fi obligat pe deputații PNL semnatari ai moțiunii simple să nu folosească în titlu cuvântul "istorie", pentru că, invocându-l, ne-au obligat să ne gândim cu tristețe la istoria recentă, consumată între anii 2007-2008, când PNL-ul a instalat la conducerea Ministerului Educației doi iluștri nimeni, din punct de vedere al carierei didactice și al competențelor manageriale, care au hepatizat sistemul de învățământ, lăsându-l galben, amorțit și rece. (Rumoare, vociferări în Grupul parlamentar al PNL.)

Fatidicul cuplu Cristian Adomniței și Zvetlana Preoteasa, amețiți de înălțimea demnităților la care fuseseră cocoțați de premierul Tăriceanu și de propria lor aroganță, nu au înțeles niciodată ce prejudicii au adus sistemului într-o perioadă esențială a reformării și compatibilizării sale cu școala europeană. Fără a avea nimic comun cu reforma școlii românești, printre singurele așa-zise performanțe ale domniilor lor, putem aminti câteva: au reușit crearea unei profunde crize de autoritate atât la nivelul ministerului, cât și la nivelul instituțiilor subordonate; au contabilizat investiții cu adresă, adică investiții către primarii PNL în special, haotic, fără a ține cont de necesitățile reale și solicitările fundamentate transmise de inspectoratele școlare din teritoriu. Astfel, și-au sufocat primarii cu mormane de bani, investind în școli nepopulate, lipsite de viabilitate, iar acum noi inventariem câteva mii de unități de învățământ care, deși au o mare speranță de viață, nu pot asigura un microclimat decent pentru copiii noștri și nu pot avea autorizațiile de funcționare, punând în pericol sănătatea și securitatea acestora.

O altă așa-zisă performanță face dovada concretă a atingerii interesului învățământului și ignoră egalitatea de tratament privind accesul elevilor la serviciile educaționale.

Mă refer, desigur, la modul cum a înțeles conducerea PNL, fosta conducere PNL a ministerului, să-și distribuie - am spus "să-și distribuie" - microbuzele școlare pe criterii politice, împărțind copiii României în copiii noștri, ai PNL-ului, și restul copiilor - ai căror părinți și primari nu aduceau voturi PNL-ului și nu îi interesau. Așa, sub semnătura domniilor lor, au ajuns microbuzele școlare în localități în care nu se realiza și nu se realizează nici acum transport școlar, în timp ce în zone montane, izolate, greu accesibile, copiii parcurg și astăzi distanțe între 8 și 10 kilometri, între domiciliu și școală.

Proiectul pachetului legislativ, atât de necesar, a fost fluturat precum un steguleț de fostul ministru Adomniței, în vizitele sale de campanie electorală prin județele țării, iar în cadrul așa-ziselor dezbateri, prestația sa submediocră a convins cadrele didactice, încă pe de atunci, că domnia sa, neavând nimic comun cu educația, nu-l putea nici promova, nici susține, dintr-un motiv extrem de simplu: nu-l înțelegea și nici nu-l interesa. Fosta conducere PNL a Ministerului Educației, incompetentă și ignorantă, ne-a lăsat un sistem în suferință, care are nevoie de o intervenție chirurgicală pentru a putea fi scos din încremenire și pus de acord cu sistemele educative europene.

Există o emanație înțeleaptă a poporului român, potrivit căreia a privi în urmă este păgubitor și îți epuizează energia și timpul. Revenim în prezent și avem în față nu o moțiune, ci o maculatură. Și este trist că, în timp ce unii fac ca România să prindă rădăcini, plantând câte un pom, alții fac eforturi în a risipi resursele, ca și când nu ar fi contribuit destul la managementul defectuos și păgubitor al resurselor țării.

Comentariile sunt inutile și este jenant pentru semnatarii moțiunii că sesizează niște aspecte care, între timp, ca urmare a intervențiilor și consultărilor, au fost deja puse într-un cadru normal și transmise inspectoratelor școlare din țară.

Toate verbele din frazele referitoare la disciplina istorie, fiind la condițional-optativ, exprimă niște acțiuni posibil realizabile și, tocmai datorită intervenției deputaților PD-L, a profesorilor și a partenerilor sociali, s-a revenit cu Ordinul nr.3.410 din 16.III.2009, prin care ora de istorie a fost reintrodusă la profilul tehnologic.

Deci, în prezenta moțiune, o pătrime din conținut reprezintă "fraze goale, ce din coadă vor să sune" ale domnițelor și domnilor deputați PNL. Ora de educație fizică din trunchiul comun este completată cu cel puțin trei ore extracurriculare, pentru a oferi elevilor posibilitatea de a exersa atât activitatea sportivă colectivă, cât și pe cea individuală, în vederea dezvoltării spiritului de echipă și competițional al acestora.

Opinia noastră este că factorii de răspundere din minister trebuie, în continuare, să organizeze dezbateri temeinice pe această temă, iar decizia actuală poate suporta, în timp, modificări, în urma unei analize realiste, în parteneriat cu Ministerul Tineretului și Sportului și cu toți cei implicați și interesați cu adevărat de dezvoltarea fizică și intelectuală a copiilor noștri.

Educația este un obiectiv mult prea important în evoluția societății românești, cu efecte pe termen lung, și nu trebuie să devină motiv de fanfaronadă politică a unor politicieni PNL, care, de teama intrării în anonimat, inventează moțiuni.

S-au făcut referiri tendențioase cu privire la atitudinea deputaților Partidului Democrat Liberal în ședința Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport din 11 martie 2009, care ne obligă la câteva precizări: este incorect să-ți motivezi o inițiativă plasându-te în spatele unui paravan. Noi, deputații PD-L, cunoaștem îndeaproape nevoile și realitățile învățământului românesc, suntem convinși de faptul că sistemul nostru educativ înregistrează decalaje semnificative față de standardele, practicile și rezultatele din țările Uniunii Europene și suntem realmente îngrijorați de asigurarea calității și competitivității acestuia, de statutul, prestația și demnitatea cadrelor didactice, precum și de gradul de satisfacere a cerințelor beneficiarilor serviciilor educative - copii și părinți.

Avem convingerea că numai printr-o intervenție decisivă și un efort comun și real, Pactul național pentru educație și Strategia "Educația și cercetarea pentru societatea cunoașterii" pot deveni realități, în forma în care au fost asumate.

Dialogul eficient și deschis între noi, în cadrul Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport este o dovadă clară că deputații Partidului Democrat Liberal nu sunt simple mașini de vot, ci doresc să contribuie efectiv, dar cu bună-credință, în baza expertizei și mandatului pe care îl au, la materializarea angajamentelor asumate cu privire la legiferarea unei noi structuri a sistemului de învățământ, reformarea curriculei și a procedurilor de evaluare, la descentralizare și asigurarea calității, la reformarea politicilor în domeniul resursei umane, la stimularea educației permanente, la promovarea universităților centrate pe studenți.

Nouă ne pasă, cu adevărat, de viitorul școlii românești și, de aceea, suntem dispuși la dialog și implicare, pentru a ne asigura că vom recupera timpul pierdut. Nu ne erijăm în avocatul nimănui, dar nici nu întoarcem spatele partenerilor împreună cu care ne-am asumat responsabilitățile.

Considerăm că reformarea sistemului constituie o necesitate absolută, iar o atitudine corectă este să susținem demersurile făcute în acest sens, să ne implicăm, să gândim să acționăm responsabil și să taxăm, când este cazul, devierile de la Pactul național pentru educație și strategiile asumate pentru realizarea unui sistem de învățământ echitabil, stabil și performant.

Educația are nevoie de acțiuni, nu de moțiuni, iar deputații PD-L resping categoric inițiativele politicianiste care nu concordă intereselor școlii.

Noi credem că este important să vedem ceea ce este și ceea ce ar putea fi, să ne ridicăm asupra lucrurilor lipsite de importanță, să ne concentrăm asupra obiectivelor majore și, de aceea, deputații Partidului Democrat Liberal vor vota împotriva acestei așa-zise moțiuni.

Vă mulțumesc. (Rumoare, vociferări în Grupul parlamentar al PNL.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Din partea Grupului parlamentar al PSD+PC, domnul președinte Cristian Dumitrescu, președintele Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Și eu care voiam să am un discurs, doamnă președinte Roberta Anastase, doamnă ministru, domnilor colegi, doamnelor și domnilor prezenți în sală. Ați auzit, domnilor profesori, cum tratează Parlamentul - și pe dumneavoastră vă tratează - colegii de la liberali? Nici nu am venit la tribună și au aruncat invective în partea aceasta. Și este urât! Pentru că sunteți dumneavoastră aici, care i-ați învățat, care i-ați educat și uitați ce au ajuns! (Râsete, aplauze.)

Doamnelor și domnilor,

Sunt printre parlamentarii cu cea mai mare experiență postdecembristă și cu o practică și un respect deosebite referitor la instrumentele acțiunii parlamentare.

Fac parte dintre aceia care consideră că, din păcate, prin acțiunea noastră, a tuturor, a tuturor grupurilor politice, a tuturor parlamentarilor, am dus în derizoriu unele dintre instrumentele de forță ale Parlamentului, printre care și moțiunea simplă.

Am abuzat, s-a abuzat și probabil că vom abuza de acest instrument care ar trebui să fie principala formă de control a Parlamentului asupra activității ministerelor și miniștrilor și, bineînțeles, alături de moțiunea de cenzură, pentru exercitarea controlului parlamentar.

Vă spun toate acestea pentru că eu cred în acest instrument, pentru că eu cred în moțiune, pentru că moțiunea este necesară și vreau să spun că am fost unul dintre aceia care au fost foarte neplăcut impresionați, dar asta e viața, asta e realitatea, când Curtea Constituțională a decis că, în urma unei moțiuni simple, răspunderea ministrului este mult mai redusă decât în alte parlamente și în alte sisteme de drept parlamentar.

Vă spun toate acestea pentru a vă arăta că eu cred în această instituție. Și, iată de ce, după ce v-am spus această profesiune de credință, vreau să afirm că din păcate nu am mai întâlnit până acum o mostră de diletantism, un text de moțiune atât de lipsit de substanță, cu o tratare atât de desuetă, inoportună și îngustă a unui domeniu atât de vast și complex, cum este educația și, mai ales, reforma în Educație.

V-o spun cu mare sinceritate că am asistat la începutul acestei sesiuni parlamentare la o ridiculizare a acestei instituții care este moțiunea simplă. Toată tevatura și tot parcursul procedural legat de prezentarea moțiunii - alta decât cea care a fost depusă - într-o formulă amendată și extinsă - de către o distinsă doamnă colegă care, împinsă, probabil, de la spate de către colegii domniei sale, a făcut exces de zel. Astăzi, am constatat că aceeași doamnă deputat ne-a prezentat o moțiune sintetizată. Nu există nici moțiune extinsă, nici moțiune sintetizată. Există un text al moțiunii.

Aceste inovații ne duc pe noi, de fapt, către acel derizoriu pe care nu-l susțin, pe care nu-l apreciez și care face rău și instituției noastre.

De aceea, cred că nu este cazul să analizez acuzele, multe dintre ele vizând persoana, și nu politica ministerială, din păcate, pe care onorații semnatari ai moțiunii le-au adresat doamnei ministru Ecaterina Andronescu.

Răspunsul Ministerului Educației, Cercetării și Inovării, prin vocea doamnei ministru, a demontat cu ușurință inconsistentele critici încropite de dumneavoastră, domnilor colegi liberali! (Rumoare, vociferări în Grupul parlamentar al PNL.)

Nu mă provocați, domnilor, că iarăși o să avem... Ați văzut cât de serios vreau să fiu și, într-adevăr, tratez această instituție cu multă seriozitate și nu vreau să mă atrageți dumneavoastră în derizoriul concepției dumneavoastră - a dumneavoastră, că cea liberală o respect.

Deci, am lecturat întâi și am ascultat astăzi, cu un sentiment de crescută mirare și jenă, textul complet al moțiunii, atât de simplu "după vorbă și după port", nu așa elegant, ca domnul coleg, cum ar spune poetul național, adică simpluță și cu argumentație extrem de subțire în conținut.

Surprinderea mea se transformă în stupefacție văzând cine sunt persoanele care semnează moțiunea, lista începând cu domnul deputat Cristian Adomniței, fost ministru al educației în ultimii doi ani, a cărui prestație și, mai apoi, plecare din fruntea Ministerului Educației, este cunoscută tuturor, și nu doresc să continui.

Iată de ce întreb: au domniile lor, semnatarii, vreun drept moral să se refere la reforma în Educație, după patru ani de guvernare, după patru ani în care au avut la dispoziție resurse pe care țara asta, poate mult timp de acum încolo, nu le va mai avea, pentru a le folosi în domeniul Educației?

Și, ca să nu fiu acuzat de o interpretare personală, și mai ales să nu cad în demagogia argumentației făcută de la acest microfon de către cei care au prezentat moțiunea, eu am să vorbesc - și am și datoria, fiind președintele comisiei de resort din Camera Deputaților - pe argumentul informației furnizate de documente. Și se află, din fericire, în dezbaterea Parlamentului și a Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, Rapoartele privind starea sistemului național de învățământ din anii 2007 și 2008, care vor fi prezentate, probabil, săptămâna viitoare și pentru dezbaterea în plen.

De fapt, aceste două rapoarte sunt o radiografie a situației din învățământul românesc după patru ani de guvernare de dreapta. Sunt o radiografie a ceea ce ați lăsat dumneavoastră în învățământul românesc și, din păcate, ceea ce ați lăsat nu vă îndreptățește nici să faceți afirmații și să propuneți amendamente și, mai mult decât atât, nu vă îndreptățește să acuzați pe cei care încearcă să facă ceva. Pentru că dumneavoastră spuneți - să nu se schimbe nimic din ceea ce există acum. Or, acest lucru este împotriva ideii de reformă. Iar concluziile pe care le desprindem din aceste rapoarte sunt următoarele: nu există, în aceste rapoarte și în acești doi ani la care se face referire, nicio reformă curriculară. Aceste rapoarte arată că există o lipsă cronică de programe, se constată o creștere alarmantă a abandonului școlar, îndeosebi în mediul rural, unde rata ajunge la 20% la clasa a VIII-a.

Constatăm, de asemenea, o mare risipă de fonduri, fapt ce a determinat acumularea unor mari datorii către furnizorii și prestatorii de servicii, iar acum, în condiții de criză, aceste datorii sunt cu atât mai importante și grevează cu atât mai mult asupra educației și a reformei în educație.

De asemenea, constatăm stoparea unor direcții de investiții în perioada 2007-2008, cum ar fi sălile și terenurile de sport. Reamintim că în guvernarea liberală s-au promis o mie de noi terenuri de sport, din care nu s-a realizat nimic. Guvernul Năstase a lăsat, după cum bine ne amintim, 400 de săli de sport.

Și, iată, domnilor, cum se relevă din cifrele unor rapoarte și ale unor documente oficiale care este realitatea în legătură cu preocuparea dumneavoastră pentru starea de sănătate a tineretului, a școlarilor, prin sport.

Noi, doamnă ministru, putem să vorbim despre sport în școală, pentru că avem acest drept dat de faptul că am făcut și am demonstrat că vrem să facem.

Dumneavoastră, domnilor semnatari ai moțiunii, puteți doar să vă prefaceți că vorbiți.

Aduc la cunoștința autorilor moțiunii, care au făcut mereu trimitere la normele europene, că nicăieri în Europa și în Uniunea Europeană programa elevilor nu are un număr atât de mare de ore pe săptămână, precum în România.

Uitate au fost de către autorii moțiunii torentele de critici pe care media le-a formulat în ultimii patru ani la adresa insuportabilei încărcări a programei școlare.

Reamintim remarcile referitoare la faptul că actuala programă obligă un elev din clasele primare să transporte la școală un ghiozdan atât de greu, încât îi periclitează sănătatea și potențialul de creștere.

Și, atunci, la întrebarea: Ce a dorit să rezolve "cenzura" doamnei ministru Ecaterina Andronescu?, răspunsul este limpede: să înlăture, să îndrepte această nefirească realitate.

De altfel, autorii moțiunii nu se dezmint în perpetua lor practică de a neglija factorul uman în educație. Afirm cu tărie că politica guvernării liberale s-a îndreptat constant spre bani, și deloc spre oamenii Școlii.

Este suficient să constatăm că aproape toate programele sociale din școală sunt cele introduse de guvernarea PSD în perioada 2000-2004. Nimic nu s-a mai adăugat în ultimii ani.

Lectura textului moțiunii ne arată că a fost construită din două perspective: pe o direcție și un singur subiect, respingerea descongestionării programei școlare; și a doua direcție, după regula celor trei E - eroare, eroare și iar eroare - eroare de cunoaștere, eroare de înțelegere și eroare de apreciere.

Textul moțiunii, pe cât de sărac este în argumente, pe atât de bogat este, din păcate, în invective. Spre jena autorilor, textul este presărat și cu unele greșeli de redactare și, mă jenez eu să citesc de aici, gramatical.

Am remarcat, de asemenea, și un alt aspect, surprinzător pentru cei cu gândire liberală: pasaje întregi din textul moțiunii sunt parcă desprinse din manualele de educație politică de la fosta Academie Ștefan Gheorghiu din timpul comunismului.

Chiar dacă am vrea, nu avem niciun argument pentru prezumția de bună credință a colegilor liberali, care au întocmit acest text și, pe cale de consecință, a celor care l-au semnat.

După cum vedeți, domnilor colegi, încerc să păstrez un nivel al discuției care se referă efectiv la niște realități și nu încerc să fac aprecieri nici la persoane, nici la modul cum a fost expusă moțiunea sintetizată...

 

Domnul Bogdan Olteanu (din bancă):

Te rugăm.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Textul... nu, domnule coleg Olteanu, ...

Domnul Ioan Oltean:

Domnule deputat, v-aș ruga să nu vă angajați în discuții cu distinșii noștri colegi.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Domnule președinte, atunci, vedeți, încercați să ...

Domnul Ioan Oltean:

Nu, eu vă atenționez pe dumneavoastră și pe urmă o să-l atenționez pe domnul Bogdan Olteanu.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Sigur, vă rog foarte mult; a fost președinte de Cameră.

În moțiune doar se critică, se critică steril, fără argumente, fără ca în schimb să se propună, din păcate, vreo soluție. Se pare că semnatarii liberali nu au aflat încă că un vechi și înțelept proverb românesc spune că nu se poate face omletă fără a sparge ouăle.

Iată de ce trebuie să explicăm autorilor moțiunii că în învățământul liceal există mai multe filiere: cea teoretică, cea tehnologică, cea vocațională. În interiorul fiecărei filiere, există, de asemenea, diferențieri semnificative de curriculă, cum este cazul claselor intensive.

Se constată ușor că în gândirea care se vrea, din păcate, liberală a autorilor moțiunii este promovat egalitarismul, cu tendințe de a șterge diferențierile între pregătirile pe diverse filiere, ceea ce ar anula însuși conceptul de filieră educațională.

Este cazul să explicăm colegilor noștri, spre exemplu, că un elev al filierei tehnologice nu poate avea o programă care să cuprindă tot ceea ce se predă la filiera teoretică, la care să se adauge ceea ce este specific filierei tehnologice. Ar rezulta o încărcare insuportabilă a programei și nu ar fi atins nici scopul împărțirii în filiere a învățământului modern, specializarea încă din școală a elevului, în funcție de aptitudini, înclinații și potențial.

Trebuie să fii de cea mai mare rea credință, fie să fii total ignorant pentru a te preface că nu înțelegi propunerea Ministerului Educației, Cercetării și Inovării de diminuare a orelor de istorie de la filiera tehnologică și că această motivație este una logică.

În legătură cu orele de sport, Ministerul Educației, Cercetării și Inovării a luat o măsură în concordanță cu realitățile din școală. Orele obligatorii de sport sunt evident necesare, dar, din păcate, ocolite de prea mulți elevi, care prezintă scutiri medicale și ajutați iarăși, din păcate, de părinți, le ocolesc. În schimb, pentru elevii doritori de sport, orele obligatorii sunt, evident, insuficiente.

În consecință, Ministerul Educației, Cercetării și Inovării a înaintat o propunere, a încercat să medieze o soluție, fără a afecta câtuși de puțin normele didactice de care autorii moțiunii fac atâta caz.

Sunt 400 de noi săli de sport, cu o bază logistică, care astfel ar putea fi mai bine folosite în sprijinul îmbunătățirii activității sportive în școală, a stării de sănătate și de pregătire fizică, în cele din urmă, a sănătății tinerilor ca finalitate.

În legătură cu consultarea de către Ministerul Educației, Cercetării și Inovării a partenerilor privitor la măsurile luate, este evident în primul rând că autorii moțiunii sunt primii care nu au consultat pe nimeni, nici măcar specialiști în domeniu, când au atacat măsurile ministerului de descongestionare a programei elevilor.

Unde sunt opiniile elevilor și ale părinților privitoare la încărcarea programei școlare? - vă întrebăm și noi. Unde sunt opiniile administrației locale? Nu mai întreb de opinia sindicatelor, care se arată mai preocupate decât colegii noștri liberali de adevăratele probleme ale învățământului.

În concluzie, dacă ar fi să caracterizez într-o propoziție prezenta moțiune, aș putea spune "furtună într-un pahar cu apă" ca oportunitate politică și formă fără fond în ceea ce privește justificarea în punct de vedere al sistemului educațional.

Nu închei înainte de a sugera colegilor noștri liberali că ar fi fost mult mai productiv să observe, spre exemplu, că doamna ministru Ecaterina Andronescu a inițiat măsuri extrem de interesante, cum este transferul către liceele tehnologice a misiunii îndeplinite până acum de școlile de arte și meserii, cu consecințe foarte favorabile și benefice privitor la simplificarea admiterii în liceu. Practic, toți absolvenții clasei a VIII vor putea deveni, de acum înainte, elevi de liceu. Măsura va necesita extinderea rețelei liceelor în mediul rural, ceea ce este o măsură de reformă, ceea ce ar conduce la reducerea abandonului școlar, diminuarea problemelor sociale legate de școlarizarea elevilor din mediul rural, ridicarea nivelului cultural al comunelor ș.a.m.d. Exact neîmplinirile pe care le relevă Raportul asupra educației pentru anii 2007-2008, când puterea liberală a dus în școală politica banilor, a finanțărilor, cu unele aspecte pozitive. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PNL.)

Eu recunosc că au fost aspecte pozitive legate de îmbunătățirea bazei materiale, dar ați neglijat un factor extrem de important și l-ați neglijat, din păcate, într-o perioadă când se putea face ceva, factorul uman, adică profesorii și elevii. Ați avut atunci bani, când, împărțindu-i acești bani și distribuindu-i rațional, puteați să faceți și investiții și puteați să acoperiți această problemă care se perpetuează de foarte mult timp, a salariilor extrem, extrem de joase din învățământul românesc. N-ați făcut-o, nouă, în perioadă de criză, ne va fi foarte greu.

Iată suficiente motive pentru a vă îndemna, cu toată raționalitatea și respectul pentru acest instrument parlamentar, stimați colegi, să respingeți această primă încercare de moțiune din noul legislativ și acest lucru vi-l spun cu toată sinceritatea.

Îmi cer scuze că am intrat, provocat de către colegii liberali, domnule președinte, în discuție cu dânșii, ducând puțin în derizoriu probabil dezbaterea la care vreau să particip și n-a fost intenția mea.

Mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat. Ați epuizat 18 minute din timpul alocat Grupului parlamentar al PSD.

Îi oferim acum ocazia domnului deputat Bogdan Olteanu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, să intre într-un dialog direct cu sala.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte de ședință.

Domnul Ioan Oltean:

Vă rog, domnule deputat, aveți microfonul.

Domnul Bogdan Olteanu:

Voi intra în dialog, sigur, cu cei care vorbesc suficient de încet și de inteligent încât să ne putem auzi, în rest, de unde nu e, nici Dumnezeu nu cere.

Moțiunile, stimați colegi, se fac atunci când se întâmplă și sunt de spus lucruri proaste. Ca opozant constructiv ce mă știți, doamnă ministru, eu nu reușesc, însă, să vorbesc de lucrurile proaste decât observându-le și pe cele bune. Și am să încep cu ce am bun de spus. Am o veste bună, doamnă ministru, și o iau la fel de mult în serios, ca și lucrurile rele pentru care am făcut această moțiune.

Vă spun cu toată puterea că nu dau doi bani pe șmecheria doamnei Mungiu Pippidi, care umilește fără nicio justificare universități de prestigiu din România, printre care cea pe care o conduceți. Doamna Mungiu și cârdașii săi sunt într-un vădit conflict de interese, în care nu fac decât să se războiască cu acei universitari cu care n-au fost de acord de-a lungul istoriei. Apreciez și apreciem munca și rezultatele de la Universitatea Politehnică București. Dacă veți reuși asemenea rezultate și la minister, pot să vă asigur, doamna ministru, că veți auzi aceleași cuvinte de laudă din partea opoziției pentru asemenea prestație.

Din păcate, însă, deocamdată, veștile proaste sunt ceva mai multe decât cele bune. Iată, aflăm că nu mai aveți 6% din p.i.b. pentru învățământ. Ați tăiat chiar în săptămâna trecută 8000 de miliarde în cea mai gravă reducere, care s-a făcut vreunui minister prin rectificarea bugetară pe care ați operat-o. Nu veți majora cu un leu în anul 2009 salariile profesorilor; ministrul de finanțe a spus-o, este prevăzut în rectificarea bugetară, este prevăzut în angajamentul cu Fondul Monetar Internațional (ca de obicei, băieții răi de la FMI sunt vinovații), dar lucrurile rămân - niciun leu profesorilor, nu 50%, niciun leu.

În sfârșit, 4000 de șantiere de școli vor rămâne în nelucrare; poate pentru noi e o bună ocazie de comparație între prestația celor două guvernări, dar am impresia, stimați colegi și doamnă ministru, că această comparație nu se face pe spinarea cui trebuia.

La 30 august, 68 de mii de suplinitori vor rămâne fără slujbe, potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34, pe care cineva n-a citit-o sau cineva n-a fost interesat de ea, 68 de mii de suplinitori rămân fără slujbe, dintre ei, conform aceleiași ordonanțe, alineatul următor, 10200 au o șansă, dacă li se permite să se întoarcă la muncă.

Ce să zic, domnule Pogea, că probabil dumneavoastră sunteți titularul acestei chestiuni, Doamne, ajută învățământul românesc, fără cei 68 de mii de oameni.

De altfel, marea concediere a început în ciuda afirmațiilor, în ciuda a ceea ce s-a spus și s-a susținut, aflăm: catedrele de educație fizică se rostogolesc una după alta în capitală și în țară, în urma măsurilor luate. Profesorii încep să plece acasă, numărul de posturi din învățământ a început, deja, să fie redus.

În sfârșit, prin Ordonanța de urgență (ce a venit un pic mai târziu) nr. 37 încălcați, stimată Coaliție majoritară, stimat Guvern, Pactul pentru educație pe care l-ați semnat prin liderii dumneavoastră. Ați vorbit acolo și colegii mei vor detalia și vor explica acest lucru mai bine decât mine, despre stabilitatea și depolitizarea sistemului de învățământ. Tocmai ați hotărât că fiecare director de școală din România va fi dat afară și înlocuit cu unul numit politic.

În sfârșit, ultima veste tristă și cea de-a șaptea, că suntem în perioada celor "șapte vaci slabe", nu-i așa? Mare lucru nu s-a schimbat în problemele ridicate de moțiune. Ați scăpat istoria - norocul nostru și al copiilor; a căzut răpusă în locul ei informatica, însă. Iar despre limbile străine și sport ce să spunem? Se pot practica și acasă.

Așa că, doamnă ministru și stimați colegi, noi susținem în continuare moțiunea și avem chiar mai multe motive decât am avut atunci când am depus-o.

Am aflat, iată, astăzi, de la doamna ministru și de la onorabilii colegi din majoritate, am aflat cum se cheamă în această săptămână ministerul; noi o să continuăm să-i spunem deocamdată Ministerul Educației, pentru că, așa cum spuneau colegii din bănci, despre cercetare nu se mai pune problema, că s-au tăiat banii, iar de inovare voi vorbi când vom vedea că ați inovat ceva bun în acel minister.

Am aflat, de asemenea, ce credeți despre Dicționarul limbii române. N-am să intru în detalii, n-am să vorbesc despre colegi, echipe și altele. Am aflat, în sfârșit, doamna ministru, ce ați făcut acum opt ani și am aflat ce credeți astăzi. Am aflat răspunsul la întrebările noastre.

Lucrurile sunt clare: nu ne trebuie limbi străine, nu ne trebuie tehnologia informației și comunicațiilor, nu ne trebuie sport, nu ne trebuie logică. Cred că lipsa logicii de la clasa a IX-a explică și lipsa logicii de la minister, stimați colegi. De aceea, stimată doamnă ministru, eu am să vă exprim o poziție foarte diferită de a celorlalți critici ai dumneavoastră.

Vi s-a propus în public, de mai multe ori, să urmați exemplul domnului Miclea, să vă folosiți de prilejul faptului că vi s-au tăiat, în mod nerușinat, aș spune, 8000 de miliarde de lei, că au fost batjocorite angajamentele cu care ați intrat în campania electorală, că au fost batjocorite prevederile Pactului pentru educație și ale legislației în vigoare, care prevede 6% din p.i.b. să profitați de acest moment și de acest pretext și să vă dați demisia.

Ar fi un mare deserviciu pe care ni-l faceți, doamna ministru, vă rog, de aceea, să rămâneți ministru, rămâneți acolo, că mai avem multe de discutat cu dumneavoastră. (Aplauze.)

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat. Ați epuizat șapte minute, mai aveți 15 minute.

O rog să poftească la microfon pe doamna deputat Farkas Anna-Lili, din partea Grupului parlamentar al UDMR, și se pregătește domnul deputat Ovidiu Ganț, din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale.

Vă rog, doamna deputat, aveți microfonul.

Doamna Farkas Anna-Lili:

Domnule președinte de ședință,

Doamna ministru,

Stimați colegi deputați,

În Programul de guvernare, la Capitolul V, "Educație", se precizează următoarele: "Educația reprezintă, pentru orice societate, vectorul dezvoltării durabile." Durabilitate înseamnă o strategie de lungă durată, bazată pe nevoile dezvoltării societății pieței forței de muncă, formând o generație competitivă, capabilă să răspundă provocărilor secolului științei și evoluției tehnice. În consecință, în acest proces, nu este permisă improvizația, luarea unor decizii fără a analiza și a evalua efectele directe asupra sistemului.

Moțiunea prezentată înșiră documente incontestabile că actuala conducere a Ministerului Educației, Cercetării și Inovării a încălcat această regulă de bază. Sistemul a fost bulversat de diferite ordine. De exemplu, planul cadru, directorii unităților școlare fiind nevoiți ca, în termen de două săptămâni, să refacă proiectul încadrărilor pentru anul școlar 2009-2010 de cel puțin trei ori.

Calendarul mișcării personalului didactic a fost modificat. În acest sens, întregind șirul exemplelor moțiunii, putem aminti ordonanța de urgență care a apărut numai în presă, nefiind publicată încă în Monitorul Oficial, privind posibilitatea transferării cadrelor didactice din mediul rural în mediul urban, dacă au obținut media șapte la concurs. Pentru acest lucru, trebuie o metodologie, dar cererile pentru acest transfer, pretransfer și restrângere de activitate se depun săptămâna aceasta până în 30 aprilie, adică joi.

Cum vor putea inspectoratele școlare să aplice această ordonanță de urgență? Nu doresc să repet cele ridicate în moțiune, pentru că au fost destul dezbătute aici. Dovadă că aceste ordine au fost improvizate este faptul că însuși ministerul a fost nevoit să revizuiască propriile ordine.

Toate aceste exemple relevă lipsa profundă de profesionalism. În această direcție, amintim odiseea planului cadru. În loc de diminuarea numărului de ore din planul cadru - educație fizică, consiliere - ar fi trebuit să se realizeze introducerea unui curriculum școlar, bazat pe competență, cu materia descongestionată.

Întrebarea mea este: cum se va asigura, de exemplu, ceea ce v-ați propus în direcțiile de acțiune în programul de guvernare, referitor la valențele educative, dacă eliminăm serviciile de consiliere și orientare școlară, profesională și de asistență psihopedagogică? Cum vom elimina, de exemplu, violența din școală și din jurul ei? Lipsa orei de consiliere îngrădește latura educativă a școlii, neacordând corpului profesional șansa de a contribui la formarea personalității elevilor, în vederea integrării lor sociale.

O altă măsură inacceptabilă de către cadrele didactice este revocarea prevederii Ordinului Ministerului Educației și Cercetării nr. 6319 din decembrie 2008 privind echivalarea în credite transferabile a unor activități de perfecționare, formare continuă a cadrelor didactice. Prin această măsură nu se va îmbunătăți calitatea învățământului românesc, având în vedere faptul că, cadrele didactice vor pierde elanul de a se perfecționa continuu sau vor participa la cursuri impuse de universitățile din țară (știm care este calitatea acestora).

Având în vedere că Guvernul actual al României, condus de domnul prim-ministru Emil Boc, dorește descentralizarea rapidă a învățământului, și nu numai, mi se pare că măsurile luate de Ministerul Educației, Cercetării și Inovării în ultima vreme, fără consultarea ISJ-urilor, a asociațiilor profesionale ale cadrelor didactice, a agenților economici, neavând nicio întâlnire la nivel național cu inspectorii școlari generali în cele patru luni de guvernare, contravin acestui deziderat.

Lipsa de comunicare în vederea studierii mecanismului de aplicare a descentralizării poate să ducă la compromiterea acestei idei importante.

Toate aceste improvizații atrag după sine și abandonul școlar.

În acest sens, pot aminti următoarele. Cifra de școlarizare pentru clasa a IX-a nu cuprinde decât învățământ liceal, ceea ce înseamnă că mulți elevi care provin din grupuri dezavantajate din mediul rural vor abandona școala, neavând posibilitatea să frecventeze patru ani de școală pentru a-și însuși competențele necesare practicării unei meserii.

Moțiunea relevă situația că inițiativele Ministerului Educației, Cercetării și Inovării au bulversat sistemul, nu s-au implementat idei de reformă. Sistemul de învățământ are nevoie de reformă, de o reformă aprofundată, închegată, implementabilă.

Din păcate, expunerile politice privind strategia Ministerului Educației, Cercetării și Inovării sunt foarte frumoase, dar ele sunt afirmate doar verbal, fără a exista și pași efectivi în punerea lor în practică. Acest fapt este susținut și de Ordonanța de urgență nr. 34, prin care se diminuează foarte mult bugetul Ministerului Educației, Cercetării și Inovării și prin care multe clase vor rămâne fără cadre didactice din toamnă.

În consecință, Grupul parlamentar al UDMR va vota această moțiune.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, doamna deputat.

Îl invit pe domnul deputat Ovidiu Ganț la microfon și îl rog pe domnul deputat Răzvan Șerban-Mustea să se pregătească, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal.

Domnul Ovidiu Victor Ganț:

Stimate domnule președinte,

Stimată doamnă ministru,

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Grupul parlamentar al minorităților naționale nu susține moțiunea simplă "Educația sub cenzura Ecaterinei Andronescu - istoria se repetă".

Suntem preocupați de probleme specifice ale învățământului în limbile minorităților naționale, probleme cronice și nu apărute în ultima vreme.

Spre exemplu, lipsa de cadre didactice calificate. Aici solicităm coeficienți crescuți la finanțarea locurilor din facultățile de filologie, cu specializările de limbi materne. Și eventual eliminarea unor situații discriminatorii, unde diferite limbi materne sunt tratate diferențiat, unele beneficiind de coeficientul 2,5 și altele doar de coeficientul 1,5.

Înlesnirea participării cadrelor didactice care predau în școlile noastre la programe de perfecționare profesională interne și externe.

Intensificarea colaborării în plan extern cu țările de care suntem legate prin limbă și cultură, prin comisii mixte, burse de studii, acorduri internaționale, în care să fie implicați și reprezentanții minorităților naționale.

Până la realizarea descentralizării, solicităm stoparea titularizărilor acelora care nu cunosc limba de predare, soluția fiind suplinirea până la apariția unui vorbitor de limbă maternă. În multe situații, testele de limbă, făcute în anii precedenți, au fost mai degrabă formale; ne-am trezit în situația în care nevorbitori de limbă maternă au venit în școli, având calitatea de titulari.

Ocuparea unor funcții de inspectori și directori cu profesori care predau în limbile minorităților naționale în județele și școlile unde există învățământ de acest gen, lucru prevăzut, de altfel, și în Legea învățământului, situații de aplicare voit eronată, respectiv prost înțelese de către autoritățile județene, existând în anii precedenți suficiente.

Acordarea cu celeritate de către Ministerul Educației a aprobărilor pentru clasele sub efectiv, în baza solicitărilor existente ale părinților, în condițiile legii.

Finanțarea și editarea cât mai urgentă a manualelor în limba maternă pentru clasele I-X, care lipsesc; sugerăm tiraje mai mari și pentru mai mulți ani, situația din teritoriu fiind îngrijorătoare.

Reabilitarea și construcția clădirilor școlare să se îndrepte și către școli cu secții de predare în limbile minorităților naționale.

Suntem profund dezamăgiți de programul P.R.I.Ș., aș spune că am fost dus cu preșul sau cu P.R.I.Ș-ul, pentru cunoscători, dat fiind faptul că nu s-au realizat proiectele pe care le-am depus.

În cazul proiectelor ce nu vor mai fi finanțate în acest sens, solicităm cesionarea studiilor de fezabilitate și proiectelor tehnice realizate către consiliile locale, care se obligă să realizeze reabilitările, eventual cu finanțare din fonduri europene.

Totodată, așteptăm cu interes demersurile de descentralizare a învățământului în sensul mai bunei finanțări și a unui management mai apropiat de necesitățile comunităților din care facem parte.

Sperăm că va exista voința politică a actualului Guvern pentru rezolvarea unor astfel de probleme, pe baza unui dialog permanent cu Grupul parlamentar al minorităților naționale.

Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze.)

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Șerban din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal este invitat să ia cuvântul și se pregătește doamna deputat Doina Burcău, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Domnul Răzvan Șerban-Mustea:

Mulțumesc.

Stimate domnule președinte,

Stimată doamnă ministru,

Stimați colegi și invitați,

Nu am venit aici să comentez măsurile de reformă, pe care actualul ministru al educației dorește să le aplice în domeniu și pe care le susținem, conform parteneriatului politic dintre cele două partide. Pentru că, oricâtă rea intenție am avea, nu putem judeca un ministru după numai patru luni de activitate.

Putem însă analiza activitatea de patru ani a unui Cabinet și eficiența programelor, pe care executivul PNL s-a făcut că le aplică în acest domeniu.

Constatăm, așadar, că textul așa-zisei moțiuni nu ne convinge deloc că școala românească a evoluat în ultimii patru ani, că acum se respectă standardele europene sau că performanțele din învățământ au crescut.

Mai mult chiar, semnatarii acestui document au omis, cu sau fără intenție, să ne amintească sumedenia de experimente făcute pe programa școlară de un ministru care s-a remarcat doar prin proba de cultură generală dată în fața unor copii sau prin identificarea cu titlul unei faimoase poezii a lui Ion Heliade Rădulescu, denumită "Sburătorul".

Cu siguranță că elevii și profesorii sunt cei mai fericiți că au scăpat de un ministru și de un guvern ai cărui membri au dorit cu orice preț să ne arate cât de adevărată este afirmația că ipocrizia este distanța între tine și tine însuți.

Campionii absoluți ai jocului de întrajutorare a clienților politici, denumit "Cine poate irosi mai mulți bani publici la o creștere economică de 8%?", foștii guvernanți uită că, din deficitul record de 5,2% nu au alocat bani școlii românești decât pentru garduri care au costat cât Zidul Chinezesc sau pentru latrine la preț de toalete de Burj Al Arab.

Toate acestea, desigur, pentru ca ministrul constructor să-și arate respectul deosebit față de banul public, dar și pentru profesori, elevi sau părinți.

Colegii dumneavoastră, stimați semnatari ai acestei așa-zise moțiuni, ne-au arătat în toți anii în care au guvernat România că sunt mari admiratori ai domnitorului Ștefan cel Mare. Au împrumutat strategiile de luptă ale marelui domnitor care pârjolea totul în calea turcilor și otrăvea fântânile. Pentru a ne arăta că au "capacitatea să analizeze cu spirit critic evenimentele și procesele istorice și să le aprecieze la justa lor valoare", am citat aici din textul moțiunii, marii specialiști tăriceni au rafinat aceste strategii și le-au perfecționat într-o așa măsură, încât niciunul dintre succesorii lor să nu mai poată găsi calea unei guvernări coerente.

Este adevărat că sistemul de învățământ poate fi comparat cu o construcție care are nevoie de o fundație trainică și de o succesiune de proceduri clare menite să asigure obținerea unui produs finit, solid și durabil. Fostul ministru inginer a încercat însă să rezolve problemele școlii cu metode împrumutate din rezistența materialelor, uitând probabil că sistemul în cauză este un sistem viu și într-o permanentă dinamică ce are la bază acțiunea unor ființe umane caracterizate prin nevoi specifice. Nici măcar doctoratul pe care îl urmează în stabilitatea versanților nu l-a ajutat să oprească alunecarea învățământului românesc pe panta abruptă a instabilității, inechității, ineficienței și irelevanței.

Dar cine și-ar putea da seama, stimați colegi, de frământările unui sistem privind urdoarea în treacăt din elicopterul plătit neapărat din banii contribuabililor de la înălțimea unui cer brăzdat de 15 steluțe și confundând spațiul educațional cu lumea idilică a lui Nică al lui Ștefan a Petrei. În niciun caz un domn ajuns ministru din întâmplare, care și în momentul în care păstorea destinele învățământului românesc declara că este un domeniu pe care nu-l stăpânește și nici nu-și propune să-l stăpânească.

Așa și-au manifestat interesul pentru școala românească cei implicați în guvernarea Tăriceanu II care astăzi se erijează în protectorii cadrelor didactice, ai profesorilor și ai elevilor și freamătă în cadență cu problemele acestora.

Ca deputat al Partidului Democrat Liberal, înțeleg foarte bine dificultățile cu care se confruntă învățământul românesc și împreună cu colegii mei din Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a Camerei Deputaților încercăm să propunem doamnei ministru cele mai bune soluții pentru relansarea școlii românești și implementarea standardelor europene în domeniu. În acest sens, purtăm discuții constructive, atât în ședințele comisiei, dar și cu alte ocazii în care avem posibilitatea de a dialoga cu reprezentanții ministerului.

Este adevărat că doamna Ecaterina Andronescu poartă prima responsabilitatea aplicării măsurilor de reformă, dar în spiritul parteneriatului dintre cele două partide, încercăm și noi, parlamentarii PD-L, să contribuim la eficientizarea acestui domeniu.

Așa cum spunea Winston Churchill, unitatea nu înseamnă totdeauna unanimitate, dar confruntarea de idei este apanajul oamenilor progresiști și doritori să facă bine. Acest partid al școlii, cum denumim noi Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, așteaptă pe toți oamenii politici cu brațele deschise în caz că ar dori în mod real să se pună în slujba unor valori adevărate.

Mulți dintre deputații Partidului Democrat Liberal suntem parlamentari aflați la primul mandat și suntem persoane responsabile și loiale unor principii solide. De aceea, atâta timp cât valorile în care credem și care se regăsesc, printre altele, în Pactul pentru educație și în strategia derivată din acesta vor fi promovate, noi vom susține cu tărie miniștrii actuali ai coaliției de guvernare. Atunci când vom considera că anumite măsuri nu sunt în concordanță cu ideile noastre, vom avea aceeași tărie pe care am demonstrat-o până acum în susținerea propriilor opinii.

Deși părerea că liberalii trăiesc din politică și din averea statului, pentru ei principiile sunt pretexte de a ajunge la putere ar putea părea una emisă de un contemporan care a suferit ca noi toți de pe urma unei guvernări nechibzuite, trebuie să vă spun că ea aparține unei figuri proeminente a culturii românești, Mihai Eminescu. Același Mihai Eminescu pe care guvernarea liberală Tăriceanu II l-a eliminat din programa pentru bacalaureat, alături de alți clasici ai literaturii române, înlocuindu-i cu iluștrii necunoscuți, cu scopul declarat de a îmbunătăți abilitățile de comunicare ale elevilor. Curată competență, nu credeți, dragi colegi?

Trebuie să vă mărturisesc că port un respect deosebit principiilor liberale pe care partidul din care fac parte le promovează și mă alătur părerii marelui Eminescu, considerând că oamenii sunt cei care aruncă o pată de noroi asupra ideilor nobile.

Timpul nu este însă pierdut. Există o mare șansă pe care colegii liberali o au în a schimba atitudinea contraproductivă a fostului guvern cu una în folosul cetățenilor, prin recentele schimbări care au avut loc în sânul acestei formațiuni politice. Astfel, există șansa ca aceștia să înțeleagă că Opoziția nu înseamnă neapărat șicanarea partidelor aflate la putere, ci poate reprezenta o implicare proactivă în bunul mers al țării.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat Mustea-Șerban.

Invit la microfon pe doamna deputat Doina Burcău, din partea Grupului parlamentar al PSD, și rog să se pregătească domnul deputat Cristian Adomniței, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Aveți cuvântul, stimată colegă.

Doamna Doina Burcău:

Domnule președinte de ședință,

Stimată doamnă ministru,

Stimați colegi,

Am fost obligați să citim, să recitim un text, un altul modificat, remodificat, spicuit astăzi. Am constatat următoarele. a face ceva la întâmplare înseamnă întotdeauna a face ceva prost. Deputații aparținând grupului parlamentar al PNL afirmă că prin moțiunea "Educația sub cenzura Ecaterinei Andronescu - istoria se repetă" își fac datoria față de sistemul de învățământ românesc. Ca dascăl, mă bucur. Mă bucură această luare de poziție, pentru că îmi dau seama că după 4 ani de guvernare, membrii PNL conștientizează faptul că au o datorie față de învățământul românesc, o datorie pe care însă nu și-o vor putea achita niciodată. Guvernul PNL și guvernarea PNL a fost unul și una lipsită de coerență și de responsabilitate, mai ales în domeniul educației. Sistemul românesc de învățământ avea și are nevoie de o strategie, de un cadru legislativ armonizat și de profesioniști care să-i permită modernizarea și creșterea performanțelor. Deși PNL promitea în cadrul Programului de guvernământ promovarea unor legi destinate educației, acestea nu au fost adoptate în timpul guvernării liberale.

În data de 8 septembrie 2008, Grupul parlamentar al PSD a depus moțiunea "Guvernarea de dreapta, un eșec pentru educație" unde se preciza că pentru inventarierea deficiențelor Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului este necesară o bibliotecă care să cuprindă toate referințele. Ministrul educației de la acea vreme, azi colegul nostru Cristian Adomniței, a recunoscut voalat că responsabilitatea redactării unui pachet de legi în domeniul educației îl depășește și prin urmare, preferă să o lase pentru următorul ministru al educației.

Nu ne miră faptul că membrii Partidului Național Liberal nu înțeleg măsurile ministrului educației. E firesc să nu le înțeleagă. PNL a dat învățământului românesc un ministru care ne-a făcut să înțelegem principiul "întotdeauna e loc pentru mai rău". Pentru guvernarea de dreapta învățământul românesc a fost și rămâne o enigmă.

Domnul Cristian Adomniței a reușit să fie timp de doi ani ministru al educației, deși nu a intrat într-o instituție de învățământ decât să obțină o diplomă sau, eventual, la maturitate, niște voturi. Chiar dacă presa sau partidele politice au pus la zid decizia PNL de a-l desemna pe dânsul candidat al acestei formațiuni politice la Primăria Municipiului Iași, noi, profesorii, ne-am bucurat că domnul ministru, suspendându-se mai mult sau mai puțin din funcție de demnitate publică pe care o deținea, a intrat în campania electorală. Ne-am bucurat, pentru că astfel, intrând în școli, în calitate de candidat, întâlnindu-se cu profesori sau părinți, domnul Cristian Adomniței putea cunoaște realitatea din învățământul nostru, acea realitate pe care a ignorat-o în orice decizie pe care aluat-o în calitate de ministru.

Ne-am bucurat și mai tare în toamna lui 2008, când ministrul PNL și-a anunțat candidatura într-un colegiu uninominal din Iași, pentru că putea aprofunda cunoștințele dobândite în campania electorală.

Pe scurt, domnul Cristian Adomniței a fost un ministru cu idei originale, dar puține și fixe. Oricât de cinic ar suna, a fost un ministru simpatic. A numărat stelele de pe steagul Uniunii Europene, a folosit elicopterul Ministerului de Interne pentru a ajunge la propria nuntă, a fost supranumit de ziarul "Adevărul" "Jupânul microbuzelor școlare".

Nu fac atâtea referiri și eforturi de memorie la adresa domnului Adomniței pentru că, în calitate de dascăl, îmi lipsesc deciziile sau acțiunile dumnealui de la șefia ministerului, ci pentru că mi se pare inadmisibil ca domnul deputat Adomniței să semneze, alături de ceilalți colegi, o moțiune, mai ales cea referitoare la educație, mai ales cea la un ministru, indiferent care ar fi acela, al educației. Dar să trecem la materialul depus de deputații PNL.

Moțiunea se referă la câteva dintre subiectele ce fac obiectul modificărilor propuse de noua guvernare, în ceea ce privește învățământul preuniversitar:

1. Pagini întregi sunt alocate dispariției orei de istorie de la clasa XII-a de la liceele tehnologice.

Stimați colegi, ora de istorie există în planul cadru la aceste licee, iar dovada acestui fapt este un ordin al ministrului din martie 2009. Elevii din ciclul superior al liceului, filiera tehnologică, au în programă conținuturi, cum ar fi: descoperitori de noi spații și culturi între secolele XV-XIX, sate, târguri și orașe din Europa și din spațiul românesc, politicile culturale și românii din afara granițelor etc., etc.

Așadar, elevii din învățământul tehnologic nu sunt defavorizați în comparație cu ceilalți, întrucât ei au primit anterior suficiente informații, și-au format abilități, și-au dobândit deprinderi de a înțelege fenomene istorice, iar profilul tehnologic implică, înainte de istorie, studiul acelor discipline care să-i formeze mai mult pentru o viitoare profesie, având un plan cadru mai simplificat, un orar zilnic descongestionat și orientat spre pregătirea unei profesii și nu în primul rând pe dezvoltarea culturii generale, ale căror baze au fost puse anterior.

2. Am fost bucuroasă să citesc, în prima variantă a moțiunii PNL, aprecierea la adresa ambițiosului proiect din guvernarea Năstase care viza dezvoltarea sistemului de educație fizică și sport prin construirea a 400 de săli de sport în toată țara. Este știut faptul că numărul de 400 a fost depășit. Dar odată cu schimbarea guvernării, acest proiect nu numai că nu a fost continuat, dar nu s-a mai construit nicio sală de sport în perioada 2004-2008.

Studiind planurile cadru veți observa că elevii pot face ore suplimentare de sport, dar în domenii preferate de ei, cum ar fi volei, fotbal, handbal. Fiecare profesor de educație fizică va trebui să creeze echipe sportive în funcție de opțiunea elevilor. Nu se vor face numai echipe sportive, ci se pot face și sporturi individuale. Pentru cele două ore extracurriculare, profesorul va fi normat numai dacă va crea echipe și formații sportive. De unde ideea că profesorii de sport intră în restrângere de activitate? Se urmărește prin această măsură ca tinerilor să li se dezvolte spiritul competițional și cel de echipă. Această măsură a fost luată ținându-se seama de numărul foarte mare de elevi, 76.139 la nivel național, care în anul școlar trecut, au beneficiat de scutiri medicale, ceea ce a condus ca împreună cu alți factori, România să ocupe o poziție fruntașă la capitolul obezitate infantilă.

3. Referitor la studierea limbilor moderne, voi face trimitere la același ordin de ministru din martie 2009, unde, atenție, sunt prevăzute în planurile-cadru la toate calificările profesionale două ore pentru fiecare limbă studiată. Deci, nu înțelegem ce anume sau la ce anume se referă punctul 3 din moțiune.

4. Revocarea de către doamna ministru Andronescu, în februarie 2009, a ordinului dat de domnul ministru Anton Anton, privind echivalarea în credite transferabile, cum bine s-a precizat aici, a unor activități de perfecționare sau formare continuă, este o măsură lăudabilă și o anulare a unor inechități, ce ar fi putut apărea în rândul cadrelor didactice, ca urmare a ordinului anterior.

Doamna ministru, aici de față, nu a lăsat să devină funcțional ordinul vechi, deoarece are toate datele din sistemul preuniversitar că în ultimul timp preocuparea unor cadre didactice de a produce dovezi de participare la sesiuni de comunicări, schimburi de experiență, instruiri a devenit acută. Mai mult, ordinul revocat de doamna ministru ar fi presupus constituirea unor noi comisii la nivel central care să verifice sute și mii de pagini pentru fiecare dosar al fiecărui cadru didactic în parte și care să decidă, poate subiectiv, cine își poate și cine nu echivala numărul de credite profesionale.

Dorim descentralizarea sistemului de ani de zile, dorim să crească nivelul calității actului de predare și nu abilitatea fiecărui cadru didactic de a-și produce un dosar impresionant de adeverințe.

5. Referitor la nemulțumirea semnatarilor moțiunii legată de subiectul informatică, noi, cei din învățământ, am constatat confuzia făcută și nu este singura, între disciplinele informatică și tic. Aș face o mică paranteză pentru a clarifica diferențele dintre cele două. Prima presupune programare și limbaj de programare, iar a doua materie înseamnă dezvoltarea abilităților de utilizare a tehnicii de calcul și nici într-un caz a competențelor digitale, sintagmă folosită în redactarea moțiunii, dar care încă nu există în obiectivele programei școlare românești. Nu lungesc explicația, pentru a nu plictisi colegii.

Având în vedere că cea de-a doua alfabetizare, așa cum este denumit studiul informaticii, nu începe la clasa IX-a, ci mult mai devreme, ora rămasă în trunchiul comun este suficientă pentru dezvoltarea deprinderilor deja existente ale elevilor de la filiera tehnologică.

În orice caz, acești elevi pot să mai opteze și pentru a doua oră, mai mult decât atât, la filiera tehnologică, programele școlare la cultura de specialitate au conținuturi care presupun utilizarea calculatorului și se vorbea aici de laboratorul tehnologic, de exemplu. De ce ne îngrijorăm atunci?

Salutăm, de asemenea, introducerea la clasa a IX-a a disciplinei "Educație pentru societate" în locul disciplinei "Logică și argumentare". O modificare benefică, venind în sprijinul unei nevoi sociale de pregătire și educare a elevilor pentru viața socială.

Informațiile dobândite pe parcursul anilor de gimnaziu, în cadrul orelor de cultură civică, vor putea fi supuse unui alt nivel de înțelegere, deoarece copiii se află în plin proces de maturizare, de consolidare a schemelor gândirii formale și de dezvoltare a eului social.

Societatea are nevoie de educarea indivizilor în înțelegerea ei, a principiilor și a valorilor de care dispune. Disciplina "Logică și argumentare" la nivelul clasei a IX-a este abstractă. Este o disciplină căreia copiii îi pot găsi mai greu utilitatea, deoarece sunt obișnuiți să opereze în sfera concretă. Educația pentru societate este mai aproape de sfera concretă, are o aplicabilitate imediată, iar elevii pot înțelege rolul și importanța instituțiilor și al asumării unei identități sociale, odată cu creionarea personalității lor, ceea ce ne dorim cu toții.

Se amintește de către semnatarii moțiunii că, în urma modificărilor aduse la planul cadru, se va reduce numărul de norme didactice. Totuși, se constată, după un calcul simplu, că aceste măsuri care presupun reducerea de posturi la nivel național duc la un număr care este sub numărul de profesori necalificați și pensionari care sunt la ora actuală în sistemul de învățământ preuniversitar, situație cunoscută și de partenerii sociali, care acum văd că au părăsit sala de plen și care erau invitați de către grupul PNL, probabil, sus.

Primii pași spre descentralizare, spre descentralizarea învățământului românesc au fost făcuți în 2004. Odată cu instalarea guvernării de dreapta, s-a constatat nu numai că nu a continuat acest proces, dar măsurile luate în învățământul preuniversitar au readus decizia la nivel central.

Stimați colegi,

Sunt foarte puține măsurile luate până acum de noua guvernare, dar începutul este bun. Mai întâi trebuie redus numărul săptămânal de ore al elevilor și apoi refăcută programa școlară, nu cum propune Grupul PNL. Programa școlară se face după planul cadru și nu invers, așa cum semnalează colegii noștri, semnatari ai moțiunii.

Există proiecte strategice elaborate de Ministerul Educației, Cercetării și Inovării, finanțate de fonduri structurale care vor permite revizuirea tuturor programelor școlare, astfel încât acestea să fie concepute în funcție de competențele pe care trebuie să le dobândească elevii și nu invers, cum era până acum.

Avem speranța că schimbările spre descentralizare și reformă reală decurg în ritm accelerat, pentru ca învățământul românesc să se ridice la așteptările tuturor beneficiarilor.

Analizând toate aceste evidențe, ne întrebăm: oare care este motivul pentru care se solicită votarea acestei moțiuni?

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, doamnă deputat.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Cristian Adomniței, din partea Grupului parlamentar al PNL, și-l rog să se pregătească pe domnul profesor Anghel Stanciu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Domnule deputat, aveți microfonul.

Domnul Cristian Mihai Adomniței:

Nu știu la ce moțiune am venit, pentru că moțiunea referitoare la ministrul Adomniței, moțiunile au fost anul trecut.

Nu știu dacă ați observat, dragi colegi, dar... (Vociferări în Grupul parlamentar al PNL.)

Domnul Ioan Oltean:

Domnule deputat, domnilor colegi, vă rog.

Domnul Cristian Mihai Adomniței:

Personajul principal al moțiunii de astăzi nu este deputatul Adomniței sau ministrul Adomniței, cât doamna ministru Ecaterina Andronescu, despre care am să spun numai lucruri de bine, cu eleganță și cu echilibru, să știți.

Am să comentez doar două dintre intervențiile anterioare ale celor două doamne care, cu foarte multă eleganță în discurs, mi s-au adresat. doamnă deputat Chircu, sper că vă simțiți mult mai bine, pentru că pe perioada cât am fost ministru, la fiecare cerință pe care ministerul o avea la dumneavoastră, ca și inspector general de educație în județul dumneavoastră, erați în permanent concediu medical,... (Aplauze.) Și, oricum, în comparație cu plângerile penale pe care mi le-ați făcut, cuvintele de astăzi le găsesc ca o mângâiere.

În ceea ce o privește pe doamna deputat Burcău, repet, starul de astăzi este doamna ministru Andronescu și nu eu, cu umilință vă spun acest lucru.

Și vreau să vă spun de la bun început, să înlătur o confuzie, Partidul Național Liberal susține procesul de reducere a numărului de ore de la clase și noi considerăm că elevii participă la prea multe ore pe săptămână și acest lucru trebuie rectificat. Numai că, am dat un exemplu pozitiv, în anul 2008 a fost un proces prin care la nivelul gimnaziului, procesul de descongestionare a materiei s-a realizat, urmând ca actuala putere să facă același lucru și la liceu. nefăcându-l și oprind, avem cauzele moțiunii de astăzi.

Sper, doamna ministru, să vedeți ce s-a făcut în 2008 la nivelul de gimnaziu și să aplicați pentru cele două cicluri de liceu. Oricum, ar fi doar rezolvări temporare, pentru că rezolvarea definitivă vine în urma centrării cu adevărat a educației românești pe competențe. Acest lucru nu doar se afirmă, se și face. Și tot de pe timpul ministeriatului meu datează cele patru proiecte pe fonduri europene de rescriere a curriculei pentru învățământul primar, cel gimnazial, cel liceal și un proiect integrator depuse pe fonduri europene. Sper că la acestea a făcut doamna ministru referire când a spus că ministerul a început demersurile și chiar vă doresc tot succesul, să le și încheiați.

Intenția partidului nostru nu este și nu a fost de a obține demisia doamnei ministru, dimpotrivă, cu tărie spun aici, că o sprijin, pentru că o schimbare la doar patru luni nu aduce nimic bun nici părinților, nici copiilor și nici Partidului Liberal, cum cu siguranță nu ar aduce mari deservicii PSD-lui sau PD-ului.

În schimb, mi-aș fi dorit, ne-am fi dorit ca această moțiune să vină măcar la un an de activitate. pentru că nu ne-am așteptat ca un ministru cu atât de multă cunoaștere asupra sistemului și asupra ministerului să nu se apuce din prima zi de o muncă susținută și bună care să nu aducă aceste acuze pe care liberalii le aduc. Numai că aceste schimbări aduse în scurtele luni, puținele luni de la preluarea mandatului ne-au făcut să depunem această moțiune care, repet, o consider și eu încă prematură, dar necesară, pentru că scopul ei, cel puțin parțial, a fost atins. O parte din ordinele pe care noi le considerăm nepotrivite au fost revocate. Cea mai mare încălcare, în schimb, și nu a fost suficient dezbătută aici, nu o reprezintă ordinele pe care doamna ministru le-a dat. Domnia sa, recunosc, este poate mai mult o victimă.

Și am să vă prezint, dragi colegi, prima pagină doar, sau și a doua, Pactul național pe educație, semnat de președintele României, domnul Traian Băsescu, de președintele Partidului Social Democrat, domnul Mircea Geoană și de președintele Partidului Democrat Liberal Emil Boc, printre alții, actualul premier. Deci, primii trei oameni în stat. Și pot să vă spun, dragi prieteni, ce spune Pactul pe educație la art.1 și la art.2. Art.1: "Ne angajăm să respingem improvizațiile și să asigurăm modernizarea sistemului de educație cu responsabilitate". Or, acest lucru s-a făcut. Am adus improvizații prin acele ordine și 2: "Garantăm familiilor elevilor și profesorilor că regulile sistemului de educație nu se vor schimba de la an la an".

Și am să vă invit să-mi spuneți, cel puțin pe perioada mandatului meu, care au fost regulile noi introduse în sistem. Pentru că exact aceste prime două articole din pact reprezintă filosofia care luptă cu practica, practică care spunea că fiecare ministru al educației nou care vine face ceva ca să schimbe ce a făcut cel dinaintea lui. Și am scris cu toții, iar doamna ministru a lucrat personal aceste articole, pe care le-am semnat, să nu mai facem improvizații de dragul de a arăta că muncim față de cei de dinaintea noastră.

N-am să fac decât o scurtă referire, reducerea orelor de educație fizică, a fost menționat ce efecte nebenefice are, dar consider o crimă la adresa națiunii române să dăm înapoi la numărul de ore de istorie. Conștiința națională, nu ne naștem cu ea, ea este rezultatul sensibil al educației formale, nonformale, informale a școlii, a familiei și care reprezintă, dacă vreți, ființa noastră românească, pe care trebuie să o creăm copiilor noștri. Or, a scoate istoria de la clasa a XII-a, exact istoria românilor, găsesc ca fiind cel mai nepotrivit lucru.

În ceea ce privește cea de-a doua oră pentru a doua limbă modernă studiată la școală, pot să vă spun că pe vremea... fiind la modă aducerile aminte, cum era când eram fiecare dintre noi în liceu, pot să vă spun când eram eu în liceu și n-a fost decât în perioada '86-'90, deci ultima perioadă a comunismului, studiam 4 ore, nu 3 de limbi străine, 2 de engleză, 2 de franceză. Deci, măcar comuniștii sau socialiștii, în Republica Socialistă România se studiau 4 ore de limbi moderne la școală. Să aducem la 3 mi se pare, nu că ne întoarcem în Republica Socialistă România, dragi prieteni, mi se pare că ne întoarcem în Republica Populară Română.

Am să închei prin a vă spune că cel mai important lucru pe care cred că îl omorâți în această perioadă este speranța oamenilor, a profesorilor și a părinților. Și cea mai gravă încălcare a pactului, despre care atât de mult ați invocat aici, ați vorbit, este cea pe care v-o citez, tot de la art.2: "Garantăm, de asemenea, depolitizarea și profesionalizarea managementului instituțiilor de educație și cercetare". Semnat: Traian Băsescu, Mircea Geoană, Emil Boc.

Și am să vă citez din poate deja, prea cunoscuta Ordonanță nr. 37, cea care decapitează toate instituțiile de conducere, conducerile tuturor instituțiilor deconcentrate din România, la pct.2 din art.II al ordonanței: "Contractele de management educațional încheiate în temeiul Legii nr.128/1997 privind statutul personalului didactic, cu modificările și completările ulterioare și aflate în derulare, încetează în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe." Nu face referire că e vorba de contractele de management educațional ale inspectorilor generali și adjuncți, așa cum sunt sigur că și-a dorit doamna, pentru că la art.21 al aceluiași statut nemodificat de ordonanță spune că și directorii de școli și directorii adjuncți încheie tot contract de management educațional. Or, în lipsa acestei specificări, găsesc că este juridic, nefiind un specialist, că nu numai inspectorii generali și adjuncți sunt demiși în 15 zile, ci toți directorii de la acele aproape 8000 de școli și adjuncții lor, în prag de bacalaureat, îndată. cum să vă spun, o trădare mai mare a Pactului și a ideilor bune care poate au animat conceperea lui decât aceasta nu găsesc.

Găsesc jenant să aduc amintire despre lucrurile curente cu care ne certăm, dar Pactul pe educație, care rămâne singurul pact semnat în România pe vreun domeniu, educație, care poate și datorită mie era o primadonă a discuțiilor publice anul trecut, iată, a fost încălcat groaznic. Nici nu vă mai amintesc de cele opt mii de miliarde care fac ca 6%, cum scrie la pct.4 din pact, să nu mai fie respectat.

Așa că, dragi colegi, vă rog, cu mult calm, cu mult echilibru, să o sprijinim pe doamna ministru și să-i cerem Președintelui Băsescu, domnului Geoană, președintele PSD, domnului Boc, președintele PD-L, ultimii doi fiind și președinte al Senatului și premier, să respecte pactul pentru educație. Și eu vă promit, în numele meu personal și al colegilor mei, că, în măsura în care toate prevederile pactului vor fi respectate, nu vom mai avea pe parcursul mandatului doamnei Andronescu moțiuni de orice fel, fie ele simple sau de cenzură.

Vă mulțumesc foarte mult și vă urez succes.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal i-au mai rămas trei minute pentru ultima intervenție.

Până atunci, îi dau cuvântul domnului Anghel Stanciu, care are la dispoziție patru minute.

Domnul Anghel Stanciu:

Doamna președinte,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne și stimați domni deputați,

Domnilor miniștri,

Distinsă doamnă Andronescu,

Cred că vă dau "Bună seara!" și revin la loc, că au trecut deja trei minute, sau mă cronometrați de când încep.

Evident că mă pregătisem să spun mult mai multe, dar pentru că timpul este foarte scurt, vă adresez rugămintea de a spune "da" moțiunii simple. Motivul este clar. John Stuart Mill, în 1865, preciza: "Principala îndatorire a unei adunări parlamentare este de a supraveghea și de a controla guvernământul. Prea multă critică paralizează, iar prea puțină poate conduce la tiranie. Deci trebuie dreaptă cumpătare."

Ca atare, acestea au fost gândurile bune care mi-au venit în minte când am auzit că distinșii mei colegi liberali vor lansa prima lor moțiune de când sunt în opoziție. Pe celelalte pe care le-am trimis noi către dânșii, le-au respins pe toate. Și nu a respectat niciuna.

Citind însă moțiunea, mi-a venit în minte răspunsul lui Winston Churchill la o întrebare a unui reporter: "Ce lucruri în viață vi s-au părut mai greu de făcut?". Venerabilul om politic a răspuns: "Să te sui pe o scară aplecată spre tine, să săruți o față aplecată în partea opusă ție, să ții un discurs după cine?"

Se vede, stimați colegi, că liberalul Winston Churchill, înainte de a trece la conservatori, n-a citit o moțiune liberală. E mai ușor să te urci pe o scară aplecată spre tine, să săruți o față aplecată invers, decât să faci o analiză pragmatică a unei moțiuni scrise de domnii liberali.

Cum nu vreau să spun mai multe, aș vrea să citesc câteva chestiuni foarte interesante. Faci o moțiune pe tema educației și nu știi denumirea ministerului - Ministerul Educației, Cercetării și Inovației. Inovație, stimați colegi, este această varză, nu creață, pe care ne-o vindeți pe post de moțiune, încurcând în mod conștient și ariile curriculare. Sunt următoarele: limbă și comunicare, matematică și științele naturii, om și societate, arte, educație fizică și sport, tehnologii, consiliere și orientare.

V-aș ruga să vă aplecați cu ajutorul prietenului meu și doctorandului meu, Adomniței, spre a deosebi ariile curriculare și nu a încadra orele de sport, de educație fizică, de istorie, de informatică și așa mai departe, în aceeași arie curriculară, așa cum Legea nr.69/2000 face o distincție foarte clară între educație fizică și sport.

Închei, pentru că ăsta e timpul care mi-a rămas, cu ceea ce distinșii noștri colegi au spus la sfârșit, și apreciez, citez ceea ce au spus, ce a spus domnul ministru Adomniței: dânșii sunt pentru reducerea orelor în programa școlară. Aceste aserțiuni - pe de o parte critică reducerea orelor, pe de altă parte este împotriva lor -, se încadrează temeinic în discursul celebrului Farfuridi: "Din două una: dați-mi voie, ori să se revizuiasă primesc...", adică să reducă orele, "...dar să nu se schimbe nimica, ori să nu se revizuiască primesc, dar atunci să se schimbe pe ici, pe colo, și anume în punctele esențiale".

Din această dilemă, stimați colegi liberali, nu puteți ieși. Și ca pe viitor să puteți elabora moțiuni simple și respectând gramatica limbii române, vă fac o dedicație, Îndrumarul ortoepic, morfologic și de punctuație al limbii române, pentru că abundă în greșeli gramaticale, ceea ce este inadmisibil.

De aceea, vă fac și un motto: "Distinșilor colegi liberali, spre creșterea limbii românești și-a patriei cinstire, din partea distinșilor colegi PSD". Domnule secretar Voicu, vă rog s-o citiți cu atenție.

(Domnul deputat Anghel Stanciu îi dă domnului secretar Mihai Alexandru Voicu Îndrumarul ortoepic, morfologic și de punctuație. Aplauze din partea deputaților aflați la Putere.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Îi dau cuvântul, în încheierea intervențiilor din partea grupurilor parlamentare, domnului Știrbu, Grupul parlamentar al PNL, care are la dispoziție trei minute.

Domnul Gigel-Sorinel Știrbu:

Mulțumesc, doamna președinte.

Stimată doamnă ministru,

Stimați colegi,

Îmi e greu să vorbesc în 3 minute, mai ales după Winston Churchill și după Farfuridi.

Doamna ministru,

Mare mi-a fost mirarea când, în deschiderea alocuțiunii dumneavoastră, primul cuvânt pe care l-ați rostit a fost obiecțiune la adresa moțiunii simple, ați constatat că există, cum ați spus, greșeli de exprimare. N-aș fi luat în calcul cuvintele dumneavoastră dacă n-ar fi fost rostite de cineva pe imaginea politică a căreia scrie "Garantat Marian Vanghelie". Bun.

Acum trecând la subiect, dați-mi voie, stimată doamnă ministru și stimați colegi, în intervenția mea să vă vorbesc despre una din problemele pe care Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal le-a inclus în textul moțiunii de astăzi, și anume educația sportivă în școli.

Încă din perioada de dinainte de 1989, în cadrul curriculei școlare, ora de educație fizică avea statut de cenușăreasă, totodată fiind privită ca o materie mai mult opțională. Odată cu deschiderea către Uniunea Europeană, tot mai mulți membri ai corpului didactic, precum și majoritatea profesorilor, au început să acorde un interes crescut pentru orele de sport, acestea fiind privite ca o condiție obligatorie în buna dezvoltare fizică și mentală a copiilor. Tocmai de aceea consider îngrijorătoare decizia ministerului de resort de a reduce la o singură oră obligatorie educația fizică, restul de două fiind introduce în activitatea extracurriculară.

La nivelul Uniunii Europene au fost luate măsuri pentru combaterea bolilor care afectează generația tânără, datorită modului de viață sedentar adoptat. Măsurile au vizat îndeosebi recunoașterea rolului pe care îl joacă sportul în societate, în beneficiul sănătății, educației, integrării sociale și culturii.

Ca urmare, doamnă ministru, în țări membre ale Uniunii Europene, precum Belgia, Italia, Olanda, s-au introdus două-trei ore obligatorii de educație fizică, iar în anumite țări, precum Germania și Spania, chiar 5 ore obligatorii.

Doamna Roberta Alma Anastase:

O să vă rog să vă apropiați de final.

Domnul Gigel-Sorinel Știrbu:

O să mă apropii de finala, doamna președinte.

Aveam mult mai multe de spus, dar, doamna ministru, și recunoaștem cu toții că dumneavoastră sunteți o persoană recunoscută de mediile universitare românești, pentru că aici au fost citați Eminescu, Churchill și mai știu eu cine, vreau să vă spun că un vechi dicton latin, și anume Mens sana in corpore sano, nu se referă la calitățile nutritive ale laptelui "Sana".

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Îi dau cuvântul, în încheierea dezbaterilor, doamnei ministru Ecaterina Andronescu.

Doamna Ecaterina Andronescu:

Mulțumesc, doamna președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Aș vrea mai întâi să le mulțumesc tuturor celor care, cu bună credință de la acest microfon, au tratat această moțiune așa cum merită sistemul de învățământ să fie tratat, cu toată considerația și cu toată seriozitatea. De aceea, nu o să răspund celor care au considerat că altfel merită să se adreseze Parlamentului României și sistemului de învățământ.

Aș vrea, totuși, să fac câteva precizări ca să nu rămână lucrurile neașezate la locul lor. Domnului deputat Bogdan Olteanu, fostului președinte al Camerei Deputaților, aș vrea să-i spun că, într-adevăr, avem o mare problemă că în sistemul de învățământ avem 68 de mii de suplinitori. Și, stimate domnule deputat, mă întreb, cum a fost posibil ca de pe mandatul meu anterior de la 23 de mii să ajungem la 68 de mii? Este o modalitate prin care ați gestionat sistemul și trebuie să recunoaștem că nu aduce stabilitate sistemului și că noi trebuie să găsim soluția să-i titularizăm în sistemul de învățământ, în așa fel încât performanța sistemului să crească. Dacă ne-ar fi păsat puțin de sistem, n-am fi ajuns acum în această situație.

S-a făcut vorbire, și îmi pare nespus de rău, într-o manieră care nu este onorantă pentru ceea ce ar trebui să fie o persoană publică, membru al Parlamentului României, de depolitizarea sistemului și de depolitizare. Îmi pare rău să vă spun, stimate domnule ministru, dar găsesc sistemul acum excesiv de politizat. Este inacceptabil ca printr-un ordin de ministru către inspectoratele școlare, să transmit anumite normative și acolo către directorii de școli să se facă altceva. De ce? Pentru că inspectorul școlar nu înțelege cu profesionalism să-și facă datoria, înțelege să răspundă într-o manieră politică în sistemul de învățământ.

Îmi pare rău, din punctul meu de vedere nu va găsi la mine niciodată un om care va aplauda o asemenea dezbatere. De aceea, am spus în mod public și repet și de la acest microfon: nu sunt pentru politizarea învățământului, dar sunt pentru profesionalizarea celor care îl gestionează, indiferent că este director de școală sau inspector general.

Și pentru că a venit vorba de directorii de școală, vă rog să căutați în Statutul personalului didactic și să comparați cu ordonanța. În ordonanță se face vorbire numai de inspectorii școlari. Ca urmare, articolul acela din statut la care face referire art.II din ordonanță, o să vedeți că se referă la inspectorii școlari. Dacă dumneavoastră vreți să extrapolați, vă privește. Eu vă spun că acesta este spiritul ordonanței și o să vă rog să constatați rezultatele pe care ea le va produce.

În orice caz, vreau să vă asigur că îmi doresc de la toți cei care gestionează sistemul de învățământ, indiferent că sunt profesori, directori, inspectori, inspectori generali, să facem echipe și să creștem performanța sistemului. Și cred că acest lucru este așteptat de toată lumea, de tot sistemul, de toată societatea și, fără îndoială, probabil de aici ați pornit și dumneavoastră când ați scris moțiunea. Ce-a ieșit, asta este altceva.

Mai vreau să adaug un lucru. Vă rog să luați planurile-cadru, să nu mai vorbim de faptul că istoria a fost scoasă, pentru că spuneți un neadevăr. Să nu mai vorbim de numărul de ore de sport care a scăzut, pentru că iarăși este un neadevăr. Să luăm lucrurile așa cum sunt și, într-adevăr, toți cei pentru care sistemul de învățământ contează, cred că pot prin ideile, prin demersurile lor, să aducă contribuții să crească performanța.

Este ceea ce așteaptă societatea nu numai de la ministrul educației, cred că, în egală măsură, de la toți responsabilii politici, și, fără îndoială, sunt convinsă, și de la Parlamentul României.

Încă o dată vreau să adresez cu respect mulțumiri tuturor celor care s-au aplecat spre problemele educației și au vorbit cu prilejul acestei moțiuni de la acest microfon. În același timp, să vă asigur de toată buna mea credință în slujirea sistemului de învățământ și de toată deschiderea spre dialog pe care o am și pe care v-o pun la dispoziție.

Vă mulțumesc foarte mult. (Aplauze din partea deputaților aflați la Putere.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc, doamna ministru.

Acum, vă rog să pregătiți cartelele de vot. Pentru început, o să vă rog să vă înregistrați prezența, pentru a putea constata dacă suntem în cvorum sau nu.

193 de deputați sunt prezenți în momentul ăsta în sală.

Acum, vă propun să ne exprimăm prin vot asupra moțiunii depuse de colegii noștri.

Votul este deschis. Vă rog să votați.

S-a încheiat votul. 52 de voturi pentru, nici o abținere, 137 voturi împotrivă. Moțiunea a fost respinsă. (Aplauze din partea deputaților aflați la Putere.)

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 26 februarie 2021, 23:16
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro