Plen
Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of April 28, 2009
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.57/08-05-2009

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
12-11-2019
04-11-2019 (joint)
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2009 > 28-04-2009 Printable version

Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of April 28, 2009

  Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru.

Ședința a început la ora 10.40.

Lucrările sedinței au fost conduse de doamna deputat Roberta Alma Anastase, președintele Camerei Deputaților, și domnul senator Alexandru Pereș, vicepreședinte al Senatului, asistați de domnul deputat Sever Voinescu-Cotoi, secretar al Camerei Deputaților, și de domnul senator Orest Onofrei, secretar al Senatului.

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Stimați colegi, vă rog să luați loc pentru a putea începe lucrările sedinței noastre de astăzi.

Declar deschisă sedința comună a Camerei Deputaților și Senatului și vă anunț că, din totalul de 471 de deputați și senatori, si-au înregistrat prezența 322 de deputați și senatori, iar 149 sunt absenți.

Cvormul legal de lucru este astfel îndeplinit.

Birourile permanente reunite ale celor două Camere ale Parlamentului au adoptat proiectul ordinii de zi și proiectul programului de lucru pentru sedința comună de astăzi, în forma în care cele două proiecte v-au fost deja distribuite.

Sunt observații în legătură cu ordinea de zi? Nu sunt observații.

Supun votului dumneavoastră ordinea de zi.

Cine este pentru?

Cine este împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Sunt abțineri? Nu sunt abțineri.

Ordinea de zi a fost aprobată cu unanimitate de voturi.

Sunt observații în legătură cu programul de lucru? Nu sunt observații.

Supun votului dumneavoastră programul de lucru.

Cine este pentru?

Cine este împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Sunt abțineri? Nu sunt abțineri.

Programul de lucru a fost aprobat cu unanimitate de voturi.

 
Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 112/2008 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2008, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 186/2008 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2008 și Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34 /2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 și reglementarea unor măsuri financiar - fiscale (L596/2008, L54/2009, L106/2009) (dezbateri procedurale, dezbateri generale)

Sunt înscrise în ordinea de zi trei proiecte de lege pentru aprobarea unor ordonanțe de urgență ale Guvernului, care privesc rectificări ale bugetului de stat pe anul 2008 și anul 2009, precum și reglementarea unor măsuri financiar-fiscale.

Pentru operativitatea dezbaterilor, vă propun următoarea procedură: prezentarea acestor trei proiecte, prezentarea rapoartelor comune ale Comisiei pentru buget, finanțe și bănci din cadrul Camerei Deputaților și ale Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital din Senat, dezbateri generale comune asupra acestor proiecte de lege, după care, dezbaterea pe articole și votul în ansamblu asupra fiecărui proiect de lege în parte.

Sunt observații în legătură cu această procedură? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră această procedură.

Cine este pentru?

Cine este împotrivă? Un vot împotrivă.

Cine se abține? Sunt 19 abțineri.

Propunerea a fost aprobată cu majoritate de voturi.

Îi ofer cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta cele trei proiecte de lege.

   

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu (din sală):

Doresc să iau cuvântul pe procedură, doamnă președinte.

 
 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă rog, domnule deputat Nicolăescu.

 
 

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Doamnă președinte,

Stimați colegi deputați și senatori,

Consider că, înainte de a începe dezbaterile, conform ordinii de zi aprobate, trebuie să aducem în față o procedură care, din punctul meu de vedere și al Grupurilor parlamentare ale PNL din Camera Deputaților și Senat, face imposibilă dezbaterea proiectului de lege privind rectificarea bugetară și unele măsuri financiar-fiscale.

Am să vă explic despre ce este vorba.

În conformitate cu art. 12 din Regulamentul sedințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului, lucrările Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital din cadrul Senatului și Comisiei pentru buget, finanțe și bănci din cadrul Camerei Deputaților, reunite, se desfăsoară în prezența cvorumului de sedință.

Conform aprobărilor date de plenul comun, membrii comisiilor reunite trebuie să asigure un cvorum de sedință, în cadrul acestor comisii, de 22 de deputați și senatori.

La lucrările în plen ale celor două comisii, de săptămâna trecută, au fost prezenți 27 de deputați și senatori până la un moment dat.

Am constatat că, în cadrul comisiilor reunite, nu se respectă procedurile, în sensul în care comisiile îsi desfăsurau activitatea fără să aibă rapoartele comisiilor avizatoare, asa cum stabiliseră Birourile permanente reunite ale celor două Camere si, în consecință, Grupurile parlamentare ale PNL din Camera Deputaților și Senat, reprezentate în cele două comisii, au părăsit sala de sedință, explicând președintelui de sedință că, din acel moment, nu mai este cvorum legal, deoarece în sală se găseau numai 20 de deputați și senatori.

Cu toate acestea, lucrările au continuat si, culmea, s-au finalizat cu un raport votat, iar în raport se spune că au fost 22 de deputați și senatori pentru și doi împotrivă.

Din punctul nostru de vedere, considerăm că s-a încălcat procedura parlamentară si, pentru a reveni la normal, pentru a pune lucrurile în regulă, pentru a nu minți pe nimeni - mai ales noi, legislativul -, corect este ca acest raport să se întoarcă la comisiile reunite și cele două comisii să se reîntrunească în cvorumul legal de sedință, să dezbată proiectul de lege si, în final, să facă un raport conform procedurilor parlamentare.

În consecință, doamnă președinte, vă supun, spre aprobarea plenului, propunerea de retrimitere a raportului la comisie, pentru încălcarea Regulamentului.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Si eu vă mulțumesc, domnule deputat Nicolăescu.

Vă rog, domnule deputat Viorel Ștefan.

 
 

Domnul Viorel Ștefan:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Nu am înțeles foarte bine propunerea, finalul prezentării domnului deputat Nicolăescu, care ne propune să trimitem raportul la comisii pentru încălcarea Regulamentului.

Înțeleg că acesta este obiectivul reexaminării la comisie.

Nu înțeleg foarte exact cum am putea s-o facem.

Cert este că, la momentul în care colegii nostri din Grupurile parlamentare ale PNL au părăsit sala de sedință, la comisiile reunite, sedința comisiilor reunite a fost întreruptă și s-a reîntregit cvorumul.

Acesta este un detaliu care-i scapă colegului nostru care a plecat.

Avea altă treabă.

Sigur, era târziu, după-amiază, după ora 17.00.

Este greu să stai la Parlament până seara târziu.

Noi, stimați colegi, am stat până seara târziu, am votat raportul favorabil, cu 22 de voturi pentru și 2 voturi împotrivă.

Deci iată că au fost și colegi care, desi au avut o altă părere decât a majorității, au rezistat până la finalul sedinței noastre și si-au exprimat opțiunea prin vot, asa cum este normal, dacă vrem să avem o poziție constructivă.

Dacă vrem să inventăm motive procedurale, chichițe, ca să facem spectacol în plen, atunci procedăm într-o altă manieră.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Si eu vă mulțumesc.

Mai sunt alte intervenții pe această solicitare? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră propunerea făcută de domnul deputat Nicolăescu, de retrimitere a raportului la comisii.

Cine este pentru? 66 de voturi pentru.

Cine este împotrivă? 252 de voturi împotrivă.

Cine se abține? Nu sunt abțineri.

Propunerea de retrimitere a raportului la comisii a fost respinsă.

Îi ofer cuvântul ...(Rumoare în sală)

Vă rog, domnule deputat.

 
 

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Nu dau niciun drept la replică, pentru că nu merită.

Am o altă problemă de procedură, care este o consecință a faptului că s-a respins prima propunere.

Asa cum au adoptat decizia Birourile permanente reunite la dezbaterea acestui proiect de lege, și anume, să fie sesizate în fond Comisiile pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, reunite, si, bineînțeles, încă trei comisii, comisii avizatoare, colegii nostri au depus amendamente la comisiile lor de specialitate, pe care ar fi trebuit să le trimită către Comisiile pentru buget finanțe, activitate bancară și piață de capital, reunite, pentru a fi luate în considerație.

Din păcate, la Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, desi s-au trimis, în termen legal, de către colegii nostri - o serie de amendamente au fost înregistrate și avem număr de înregistrare - ele nu au fost transmise Comisiilor pentru buget finanțe, activitate bancară și piață de capital, reunite și nu au fost discutate.

În consecință, consider că acele amendamente sunt depuse corect și în termenul legal, și corect procedural, drept pentru care, ar trebui astăzi, în plen, să le luăm în considerație.

Ca urmare, vă propun, doamnă președinte, ca aceste amendamente, care au fost transmise în termenul legal și pot fi verificate de presedinții Comisiilor pentru buget reunite, să poată fi dezbătute în plen, atunci când le vine rândul, la articolele la care au fost efectuate acele amendamente.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule deputat Viorel Ștefan, vă rog.

 
 

Domnul Viorel Ștefan:

Stimați colegi,

Eu nu fac decât să dau citire notei pe care am primit-o de la Secretariatul General, urmare analizei în Birourile permanente reunite, unde, se face precizarea că au fost sesizate pentru întocmire aviz doar Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic din cadrul Camerei Deputaților și Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului din cadrul Senatului, Comisia pentru sănătate și familie din cadrul Camerei Deputaților și Comisia pentru sănătate publică din cadrul Senatului, Comisia pentru muncă și protecție socială din cadrul Camerei Deputaților și Comisia pentru muncă, familie și protecție socială din cadrul Senatului.

Deci noi nu puteam să asteptăm un aviz de la Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală care nu a fost sesizată.

 
 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Cred că acum putem să trecem la dezbaterile generale.

Îi ofer cuvântul domnului Gheorghe Pogea, ministrul finanțelor, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului pe cele trei proiecte de lege. (Rumoare în sală)

Domnule deputat Calimente, vă ofer cuvântul după ce intervine domnul ministru Pogea.

 
   

Domnul Mihăiță Calimente (din sală):

Mi s-a oferit cuvântul mie.

Procedura este înainte.

 
 

Domnul Gheorghe Pogea - ministrul finanțelor:

Doamnă președinte a Camerei Deputaților,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

În primul rând, aș dori să spun că încerc să fiu cât se poate de sintetic și să aduc argumente, în numele Guvernului, în legătură cu "de ce această rectificare bugetară?", rectificare bugetară care apare la mai puțin de două luni de la bugetul care a fost adoptat în Parlamentul României.

Fără să încerc să dau absolut nicio conotație politică, am să spun câteva lucruri și supun atenției dumneavoastră de ce această rectificare bugetară?.

În primul rând, bugetul public este singurul instrument pe care un stat democratic îl poate avea la îndemână, prin care-si poate pune în aplicație și susține politicile sale, politicile publice fie că este vorba de politici sociale, fie că discutăm de politici de dezvoltare a unei națiuni, fie că discutăm despre politici de interes general al societății.

Al doilea lucru pe care vreau să-l remarc: o rectificare bugetară sau o ajustare bugetară se impune de fiecare dată, atunci când, în mod obiectiv si, de multe ori, independent de Guvern, condițiile economice interne și externe sunt de natură încât să modifice unul dintre cei doi parametri esențiali ai unui buget fie că discutăm despre venituri, fie că discutăm despre cheltuieli.

Iată că astăzi, din cauza crizei financiare, transformată ulterior în criză economică, suntem în situația ca, din cauza unor factori independenți, externi nouă, unul din parametrii importanți ai bugetului general consolidat s-a modificat.

De fapt, s-a modificat venitul public.

As vrea să fac o precizare și să reamintesc următorul lucru.

În mod logic, astăzi, în luna aprilie, noi ar fi trebuit să fi discutat în Parlamentul României despre o ajustare bugetară a bugetului pe care fostul Guvern l-a depus în Parlament, pentru dezbatere, în anul 2008, în luna octombrie.

Asa este logic, urmând toate demersurile.

Numai că, proiecția bugetară, care a fost depusă de către vechiul Guvern, cu toate că stia că începând din semestrul al doilea a început criza - eu am să spun toate aceste lucruri, pentru că "mai multe adevăruri, niciun adevăr - și pe care a făcut-o, a fost făcută pe crestere economică de 6%, pe venituri ale bugetului general consolidat, atenție, de 38,3% din PIB, în condițiile în care, în niciunul din cei cinci ani anteriori, nu a depăsit vreodată 32%, pe cheltuieli ale bugetului general consolidat de 40,4% și de deficit de 2%.

De fapt, acesta este începutul dezbaterii.

Guvernul nou instalat în 22 decembrie 2008 a retras acest buget din Parlamentul României, ținând cont de efectele crizei economice financiare si, primul lucru pe care l-a făcut, a ajustat și cresterea economică de la 6% la 2,5%.

A ajustat și veniturile publice exagerate de la 38,3% la 33,5%, adică a început să-l aducă în parametri de normalitate.

Categoric că una dintre caracteristicile cele mai importante ale actualei crize financiare și economice este legată de impredictibilitate.

Sunt foarte multe comentarii și am avut toată disponibilitatea să le ascultăm de la specialisti din mediul economic.

În schimb, ceea ce nu se prezintă și nu se susține este lucrul legat de faptul că, în toată această perioadă, modificările în ce priveste cresterea economică și perspectivele negative s-au succedat foarte rapid, astfel încât și noi, astăzi, suntem obligați să ținem cont de aceste realități.

Ca atare, rectificarea bugetară este mai mult decât necesară, pentru că o rectificare bugetară trebuie să aducă bugetul public în parametri de stabilitate economică, chiar în perioadă de criză, și să țină cont, în orice caz, de parametri macroeconomici.

As vrea să spun un lucru foarte interesant.

În intervalul de timp, 2005-2008 România a înregistrat una dintre cele mai mari cresteri economice, iar predictibilitatea cresterii economice, în niciun caz nu ar fi trebuit să conducă la multiple rectificări bugetare, pentru că nu era vorba de criză economică, ci, dimpotrivă, de crestere și de susținere.

Pentru informarea corectă a Parlamentului, să vedeți cum se face politică în România, pentru că am primit critici foarte aspre de la colegii din opoziție, pentru că de-abia au trecut două luni de zile în condiții de criză și facem rectificare, v-as ruga să-mi permiteți, doamnelor și domnilor senatori și deputați, să vă spun că, în intervalul de crestere economică 2005 - 2008, Guvernul Tăriceanu a făcut 13 rectificări bugetare.

 
   

Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu (din sală):

Da, dar în sus, nu în jos.

 
 

Domnul Gheorghe Pogea:

Am să fac comentariile de rigoare.

În luna mai a făcut două rectificări, ceea ce arată că nu a fost capabil să aibă predicție.

În anul 2006 a făcut patru rectificări bugetare, ceea ce arată capacitatea de predictibilitate.

În anul 2007 a făcut trei rectificări bugetare, ceea ce arată "capacitatea de predictibilitate" si, ca să încheie situația, cu toate că află despre criză, în anul 2008 face patru rectificări bugetare, dintre care ultima, foarte interesant, o face în sensul cresterii veniturilor și cheltuielilor.

Concluzia, - și am să vă spun date exacte - România este al treilea stat din Europa, care înregistrează cel mai mare deficit dintre toate statele membre.

Acestea sunt datele.

Dacă doriți, vi le spun în fiecare an.

Guvernul Boc a făcut această rectificare bugetară și ține cont de noile condiții macroeconomice.

Ca atare, noi anticipăm pentru anul 2009 o scădere a activității economice, o contracție economică de 4%, dar, în acelasi timp, suntem ferm convinsi că măsurile propuse de Guvern și ajustările, cât și Acordul încheiat cu Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional, vor fi în stare să limiteze această descrestere economică si, începând cu 2010, să ne treacă în zona pozitivă.

Mai mult, aș vrea să precizez un lucru.

Dacă am fi menținut politicile fiscale la nivelul anului 2009, asa cum sunt ele cu deficite, și nu am fi luat măsuri de ajustare a cheltuielilor și veniturilor bugetului general consolidat, în anul 2009 ne-am fi confruntat cu un deficit de 9%.

Ca atare, doamnelor și domnilor senatori și deputați, primele măsuri luate, prin prezentarea bugetului în Parlament, au fost și au avut ca scop reducerea cu 3% a deficitului, iar pentru acest an, prin ordonanța de Guvern care este supusă astăzi dezbaterii Parlamentului, discutăm, de fapt, despre o rectificare bugetară, o ajustare de 1,1% a bugetului general consolidat.

Drept urmare, chiar în ciuda acestei ajustări, doresc să informez plenul Parlamentului că, în continuare, investițiile publice reprezintă prioritatea numărul unu.

Ca atare, veți putea observa că în noul proiect de buget care este supus astăzi dezbaterii, investițiile publice reprezintă 37,9 miliarde de lei, respectiv 7,1% din PIB sau 20% din cheltuielile totale.

Guvernul crede că doar investiția publică, în acest moment, este de natură să limiteze scăderea economică generată de sectorul privat care, la rândul său, este afectat de criza economico-financiară.

În acelasi timp, doresc să fac precizarea că ordonatorii principali de credite nu au afectate cheltuielile de investiții - și aici doresc să precizez foarte exact discuțiile care au fost făcute în jurul rectificării aduse Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale și aș vrea să spun că Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale are 1 870 000 000 suport din Trezoreria Statului, asa cum l-a avut și pe parcursul anului 2008, și nu poate fi vorba de o limitare a cheltuielilor acestui minister.

Despre Programul de măsuri anticriză care a fost prezentat în fața dumneavoastră și care a însoțit primul buget care a fost prezentat de Guvernul Boc vreau să vă vorbesc.

Peste 90% din măsurile care au fost prezentate, au fost duse la îndeplinire, și stim foarte bine acest lucru și doresc să vă spun că, după patru luni de zile, într-o perioadă deosebită din punct de vedere economic, pentru că multe companii si-au redus volumul de activitate - și stiți foarte bine - Guvernul Boc a reusit să mențină echilibrul bugetar și să asigure resursele necesare atât pentru componenta socială, cât și pentru componenta investițională.

Vreau să fac toate aceste precizări, pentru că eu consider că sunt extrem de importante.

Mai mult, Acordul recent încheiat cu Fondul Monetar Internațional și Uniunea Europeană e de natură să asigură o finanțare, pentru România, mult mai ieftină decât ceea ce noi obțineam în prezent.

Ca atare, importanța apelării la Fondul Monetar Internațional se poate vedea și din ceea ce G20 a decis, dublarea, practic, a resurselor Fondului Monetar Internațional pentru a putea interveni.

De asemenea, am apelat la facilitatea privind balanța de plăți pentru România și am apelat la acest împrumut de la Comisia Europeană, de 5 miliarde de euro, care va fi în măsură să asigure finanțarea investițiilor de care România are nevoie si, cu această ocazie, tot ce este trecut în pozițiile bugetare, să ne asigurăm că va fi susținut.

Închei spunându-vă că, ajustarea de 1,1% înseamnă, practic, rectificare, înseamnă 5,9 miliarde de lei, asa cum am prezentat în cadrul comisiilor de specialitate reunite.

Aceasta presupune o reducere a cheltuielilor de 4,5 miliarde de lei, echivalentul a 0,85%

din PIB și ele se referă la eliminarea indexărilor referitoare la personal, ocuparea doar a 15% din posturile vacante prin plecările naturale din sistem, precum și diminuarea cheltuielilor de deplasare.

Celelalte cheltuieli care sunt ajustate, în niciun caz nu sunt de natură să afecteze buna funcționare a instituțiilor, ci, mai degrabă, această picătură cu picătură poate să asigure echilibrul bugetar de care România are atâta nevoie în prezent.

De asemenea, rectificarea bugetară prevede o ajustare a veniturilor în sensul cresterilor cu 1,37 miliarde sau 0,25% din PIB și se referă, în principal, la mult dezbătutul impozit forfetar, care este un impozit minim.

Doamnelor și domnilor parlamentari, As vrea să fac o precizare foarte exactă și pentru că au fost foarte multe dezbateri legate de acest impozit minim.

În primul rând, aș vrea să spun că mi-am petrecut peste 20 de ani în economia reală si, în niciun caz, în calitate de ministru al finanțelor, nu pot să fac un gest care să duca la faliment firme, asa cum se susține, fără să poată fi documentat.

Acest impozit minim nu afectează în niciun fel elementele de fiscalitate sau faptul că un contribuabil doreste să-si mențină, în continuare, dacă are microîntreprindere, cota de impozitare de 3%

pe venitul microîntreprinderilor.

Rămâne, în continuare, impozitul de 16% pe profit.

Problema este că noi dorim să avem un tratament egal al contribuabililor și acest impozit minim care înseamnă 500 de euro pe an minim, nu este în măsură ca să ducă la faliment, asa cum se susține, miile de firme, ba, dimpotrivă, nu reprezintă decât o atitudine corectă pe care ar trebui s-o aibă toți contribuabilii din România față de adevărații contribuabili onești.

As vrea să fac o precizare în plenul Parlamentului si, înainte de a începe discuțiile, am transmis mai multe materiale în sală pentru informarea dumneavoastră.

Doamnelor și domnilor parlamentari, România este statul din Uniunea Europeană care are cele mai mici venituri publice.

Fac această afirmație, întemeindu-mă pe o analiză făcută pe anii de crestere economică.

Aici nu este vorba de o critică, este o realitate. 32,8% din PIB, atâta sunt resursele națiunii noastre.

Foarte puține, comparativ cu oricare dintre toate celelalte state.

Bulgaria are 40%.

Celelalte state membre au 41%, iar statele nordice până la 55%, dacă este să vorbim despre nivel de taxare.

Eu ridic această chestiune în fața dumneavoastră, în plenul Parlamentului, și vreau să fie un semnal, deoarece cheltuielile publice viitoare tot mai mari și obiective pe care trebuie să le îndeplinim fie că este vorba de investiții în infrastructură educațională, fie că este vorba de asistență socială, fie că este vorba de cofinanțarea proiectelor, impun venituri publice tot mai mari.

România nu-si va putea permite în viitor să stea la acest nivel de 32,9% venituri publice.

Despre acest lucru am auzit prea puțini critici vorbind.

De fapt, atunci când susții necesitatea cresterii unei cheltuieli publice, în partea dreaptă sau stânga, depinde pe ce esichier te afli, trebuie să spui că trebuie să determini o anumită resursă.

Deci din punctul meu de vedere, demagogia nu mai poate avea loc într-un sistem public, pentru că, dacă continuăm în felul acesta, nu vom fi în stare, în anii următori - nu în acest an - să acoperim nevoile tot mai mari de cheltuieli publice.

Eu rămân la dispoziția Parlamentului si, de asemenea, la Ministerul Finanțelor, împreună cu colegii mei, pentru a da orice răspuns la întrebările dumneavoastră.

Declar deschis, în fața Parlamentului, indiferent din partea cui vine o anumită propunere constructivă - din partea opoziției sau din partea parlamentarilor aflați la putere - o susținem, o analizăm, o implementăm, dar, în ultimă instanță, cu toții stim că responsabilitatea este a Guvernului.

Ca atare, rămânem deschisi la propunerile și sugestiile dumneavoastră, dar ele trebuie să se constituie în soluții, nu doar în critici.

Vă mulțumesc și fac apel la întregul Parlament pentru a susține această ajustare sau această rectificare bugetară care asigură, dacă vreți, echilibrul bugetar și va fi - spunem noi, pentru perioada următoare - un semn al seriozității Guvernului, cum că, în perioadă de criză, este capabil să ia măsuri chiar nepopulare pentru a asigura atractivitatea investițională, pentru a reda încrederea investitorilor si, de ce nu, pentru ca mediul de afaceri privat să vadă că un Guvern ceea ce spune și face.

Vă mulțumesc pentru atenție si, încă o dată, fac apel la dumneavoastră pentru a susține, această rectificare bugetară.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc și eu, domnule ministru.

Domnul deputat Calimente ridicase o problemă de procedură.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
 

Domnul Mihăiță Calimente:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

În primul rând, aș vrea să-i spun doamnei președinte că, fiind o problemă de procedură, în mod obligatoriu, conform Regulamentului sedințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului, ar fi trebuit să-mi dea cuvântul înaintea domnului ministru, pentru că asa prevede Regulamentul sedințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului: problemele de procedură se discută înainte de a intra pe fond.

Mă bucur însă că l-am ascultat pe domnul ministru.

I-am admirat elocința cu care ne-a încântat prezentându-ne cifre și date, sper să nu fie aceeasi pe care o avea atunci când era secretar cu propaganda la județeana UTC a județului Hunedoara.

 
 

Doamna Roberta Alma Anastase:

V-as ruga totusi să vorbiți despre procedură.

 
 

Domnul Mihăiță Calimente:

Problema de procedură o ridic acum, pentru că nu m-ați lăsat să o ridic atunci când trebuia și se referă la faptul că, în legătură cu bugetul Ministerului Apărării Naționale, n-au fost sesizate pe fond decât:

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, Comisia pentru sănătate publică și Comisia pentru muncă, familie și protecție socială.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională nu a fost sesizată, nu am putut să ne spunem punctul de vedere, nu am putut asculta punctul de vedere al celor de la minister, în condițiile în care, conform Anexei 3/18/13, Ministerului Apărării Naționale, care a avut cel mai mic buget din istoria postdecembristă, 1.38%, i se reduc 696 de milioane lei, adică încă 9%, în condițiile în care ministerul, și asa cu 1.38%, nu va putea face față cerințelor și vom discuta când se va dezbate pe articole.

Pentru aceasta, pentru că nu s-a respectat procedura și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională nu si-a spus cuvântul, eu cer să trimiteți înapoi, la comisie, acest raport.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule deputat Calimente, în primul rând, cred că cu toții ne-am lămurit că este bine să fim atenți la lucrări, să solicitați intervenții înainte de a se da cuvântul unui alt coleg.

Am votat o dată propunerea de retrimitere a raportului la comisie.

Cred că votul a fost relevant și nu mai are niciun rost să repetăm votul însă o să-l rog pe domnul deputat Banu să ia cuvântul tot pe procedură.

 
 

Domnul Mihai Banu:

Doamna președinte, eu vă mulțumesc.

Sunt pentru prima oară în Parlamentul României și am o mare încredere în această instituție.

As dori să nu mă determinați să mi-o schimb.

Vă rog să reveniți asupra deciziei ca amendamentul cu privire la agricultură să nu facă obiectul dezbaterii atunci când vom dezbate Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2000, pentru că, în conformitate cu art. 46 din Regulamentul sedințelor comune, și citesc acest articol în totalitate, "Grupurile parlamentare, deputații și senatorii pot prezenta comisiilor amendamente scrise și motivate în cel mult cinci zile de la data primirii proiectului".

Am aici amendamentul, l-am depus în termen și nu ne puteți lua acest drept.

Asa că vă rog să corectați greseala pe care a făcut-o secretarul general al Parlamentului, care n-a sesizat și Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Si eu vă mulțumesc.

Asa cum stiți, dezbaterile în plen pe marginea articolelor și a amendamentelor vizează amendamentele care sunt cuprinse în raport, fie ele amendamente adoptate sau amendamente respinse.

Dau cuvântul, acum, domnului deputat Viorel Ștefan pentru a prezenta cele trei rapoarte ale Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital din Senat și Comisia pentru buget, finanțe și bănci din Camera Deputaților.

 
 

Domnul Viorel Ștefan:

Mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi, cu permisiunea dumneavoastră, voi prezenta raportul comun la Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 112/2008 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2008.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital din Senat și Comisia pentru buget, finanțe și bănci din Camera Deputaților au fost sesizate pentru dezbaterea și întocmirea raportului la Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 112/2008 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2008.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare rectificarea bugetului de stat pe anul 2008, în sensul majorării deficitului bugetar cu suma de 862,6 milioane lei.

Consiliul Legislativ și Consiliul Economic și Social au avizat favorabil proiectul de lege.

Comisiile pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă ale Parlamentului au transmis aviz negativ.

Celelalte comisii avizatoare au transmis avize favorabile, fără amendamente.

Domnii senatori, la acea vreme, George Sabin Cutas și Ioan Codruț Seres au depus și înregistrat în termen amendamente, astfel că în sedința comună, care a avut loc după încheierea dezbaterilor asupra proiectului de lege, membrii comisiilor au hotărât, în unanimitate, întocmirea unui raport de admitere cu amendamente respinse.

Amendamentele respinse prin vot se regăsesc în Anexa la prezentul raport.

La dezbaterea proiectului de lege a participat, în calitate de invitat din partea Ministerului Economiei și Finanțelor, domnul director general Moise Popescu.

În consecință, supunem spre dezbatere și adoptare plenului Parlamentului României raportul de admitere și proiectul de lege.

În raport cu obiectul de activitate, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și urmează să fie adoptat, potrivit prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată în 2003.

Mai fac o precizare care mi-a scăpat: majorarea de deficit a avut ca rațiune ajustarea deficitului la nivelul Produsului Intern Brut, recalculat de Comisia Națională de Prognoză în prognoza publicată în toamnă.

În continuare, tot cu permisiunea dumneavoastră, voi prezenta raportul comun la Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 186/2008 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2008.

Comisiile din cele două Camere au fost sesizate pentru dezbatere și întocmirea raportului la prezenta ordonanță privind o altă rectificare a bugetului pe anul 2008.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare rectificarea bugetului, în sensul diminuării cheltuielilor bugetului de stat cu 570 milioane lei și suplimentarea cu aceeasi sumă a cheltuielilor bugetelor locale.

Prin proiectul de lege s-au suplimentat fondurile alocate unor ordonatori principali de credite, precum și redistribuirea în cadrul bugetelor altor ordonatori.

Fondurile alocate în plus au fost necesare pentru asigurarea plății drepturilor de asistență socială în luna decembrie, în special a alocațiilor de stat pentru copii, indemnizațiilor pentru cresterea copilului în vârstă de până la doi ani, respectiv trei ani în cazul copilului cu handicap, drepturile persoanelor cu handicap, precum și pensiilor agricultorilor, având în vedere devansarea majorării punctului de pensii începând cu 1 octombrie 2008.

Sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată s-au alocat pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul județelor, în sumă de 136,9 milioane lei, și pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor oraselor, municipiilor și sectoarelor municipiului Bucuresti, în sumă de 433,1 milioane lei.

În sedința comună din 24 martie 2009, după încheierea dezbaterilor asupra proiectului de lege, membrii comisiilor au hotărât, în unanimitate, întocmirea unui raport de admitere.

La dezbaterea proiectului de lege a participat, din partea Ministerului Economiei și Finanțelor, domnul director general Moise Popescu.

În consecință, supunem, spre dezbatere și adoptare plenului Parlamentului, raportul de admitere și proiectul de lege.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și urmează să fie aprobat potrivit prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată în 2003.

În final, vă rog să-mi permiteți să dau citire raportului comun la Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 și reglementarea unor măsuri financiar-fiscale.

Comisiile de specialitate din cele două Camere au fost sesizate pentru dezbaterea prezentului proiect de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare rectificarea bugetului de stat pe 2009, bugetului asigurărilor sociale de stat și a bugetului asigurărilor pentru somaj pe anul 2009, modificarea și completarea Codului fiscal și a Codului de procedură fiscală, stabilirea limitelor valorice a garanțiilor de stat pentru anul 2009, potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, instituirea unor măsuri de reducere a unor cheltuieli bugetare, precum și reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.

Comisiile reunite pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, Comisiile pentru muncă, familie și protecție socială au transmis avize favorabile, iar Comisiile pentru sănătate publică au transmis avize favorabile cu amendamente.

În sedința comună din 22 aprilie 2009, după încheierea dezbaterilor asupra proiectului de lege, membrii comisiilor au hotărât, cu 22 de voturi pentru și două voturi împotrivă, întocmirea unui raport de admitere cu amendamente respinse.

Amendamentele respinse se regăsesc în Anexa la prezentul raport.

La dezbaterea proiectului de lege au participat, în calitate de invitați, reprezentanți ai Ministerului Finanțelor Publice, domnul ministru Gheorghe Pogea, doamna și domnul secretar de stat Grațiela Iordache și Gheorghe Gherghina, însoțiți de o echipă tehnică din cadrul ministerului.

În consecință, supunem, spre dezbatere și adoptare plenului Parlamentului României, raportul de admitere și proiectul de lege în forma prezentată de Guvernul României.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și urmează să fie adoptat potrivit prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată în 2003.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Si eu vă mulțumesc, domnule președinte.

Intrăm acum în cadrul dezbaterilor generale.

Dacă sunt solicitări de intervenție, vă reamintesc, din partea grupurilor parlamentare vorbeste câte un reprezentant.

Sunt solicitări de intervenție?

Vă rog, mai întâi, domnul deputat Ialomițianu, din partea Grupului parlamentar al PD-L.

 
 

Domnul Gheorghe Ialomițianu:

Doamna președinte a Camerei Deputaților, Domnule vicepreședinte al Senatului, Domnule ministru al finanțelor, Stimați colegi, Rectificarea bugetară pe 2009 reprezintă o necesitate având în vedere prelungirea efectelor crizei financiare și asigurarea resurselor de finanțare a cheltuielilor publice și prin alte surse, și anume împrumuturi.

Toate statele europene au efectuat rectificări bugetare în ultima perioadă, din cauza efectelor crizei financiare.

Guvernul Boc a analizat încasările pe primele trei luni ale anului 2009 și a ajuns la concluzia că veniturile bugetare nu au fost realizate la nivelul prognozat.

Pentru a se evita angajarea cheltuielilor publice fără finanțare, s-a procedat la modificarea nivelurilor veniturilor.

Se stie că în 2008, Guvernul Tăriceanu, în loc să reducă cheltuielile bugetare ca urmare a nerealizării veniturilor, a majorat aceste cheltuieli creând blocaj financiar, înregistrându-se peste 8000 de miliarde euro de către instituții față de sectorul privat.

Prin rectificarea bugetară s-a modificat și deficitul bugetar de la 2 la peste 4% din PIB, cu asigurarea finanțării prin împrumutul FMI.

Mulți au criticat, la adoptarea bugetului pe 2009, de ce avem un deficit de 2%.

Este foarte simplu.

Guvernul nu a vrut să fie un concurent pentru mediul privat privind contractarea de împrumuturi de pe piața monetară.

Prin rectificarea bugetară s-au redus cheltuielile curente, și anume acolo unde aceste cheltuieli erau excesive și nu afectau buna funcționare a instituțiilor publice.

Este lăudabil că prin rectificarea bugetară nu este afectat planul de investiții.

Aici, amintim izolarea termică a blocurilor, construirea de autostrăzi.

Salariile personalului din instituțiile publice și pensiile nu sunt afectate, se garantează plata acestora și chiar majorarea lor.

Locurile de muncă din instituțiile publice nu au suferit modificări.

Sigur că trebuia să se asigure resurse bugetare.

Firmele trebuie să plătească impozite.

Nu trebuie să înființăm o firmă numai de dragul de a spăla bani sau de a cere rambursări de TVA.

Se stie că, în 2007 și 2008, multe firme au înregistrat pierderi chiar în condițiile cresterii economice.

Dacă analizăm câte firme au declarat pierderi în momentul modificării Codului fiscal, prin trecerea de la impozitul microîntreprinderilor la impozitul pe profit, cred că datele sunt relevante.

Am vrea să analizăm câte firme, în 2007-2008, au fost declarate insolvabile pe crestere economică.

De ce? Pentru că nu-si îndeplinesc obligațiile fiscale.

Sigur că sunt și firme de bunăcredință, dar acestea îsi plătesc impozitele și respectă legea.

Grupul parlamentar al PD-L din Camera Deputaților și din Senat susține rectificarea bugetară și va vota favorabil.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Si eu vă mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al Alianței Politice PSD+PC, domnul deputat Bleotu.

 
 

Domnul Vasile Bleotu:

Doamnă președinte, Domnule ministru, Doamnelor și domnilor senatori și deputați, Se naste firesc întrebarea: de ce este necesară acum o rectificare bugetară, la două luni, la trei luni de la execuția lui.

Este nevoie pentru că coordonatele macroeconomice ale României sunt mult schimbate față de estimările inițiale.

Colegii din stânga mea ne-au lăsat mostenire un deficit bugetar de 5,2% în condițiile în care România a înregistrat în trimestrul III o crestere economică de 9,4%, iar în trimestrul IV, când deja se vedeau efectele crizei economice mondiale, crizei financiare, o crestere economică de numai 2,4%.

Deci s-a făcut, asa cum spunea și domnul ministru Pogea, o nouă rectificare.

În loc să se diminueze cheltuielile bugetare, ele au fost majorate.

De fapt, fără a încerca să jignesc pe cineva, sunt niste mecanisme economice care sunt elementare pentru un bun economist și care spune că atunci când ai o crestere economică foarte mare, nu trebuie să înregistrezi deficit bugetar.

Din păcate, România a înregistrat cel mai mare deficit bugetar din perioada postdecembristă, și anume cel de 5,2%, înregistrând la finele anului o crestere economică de 7,1%.

Normal și indicat ar fi fost să înregistrăm un excedent bugetar care ar fi permis României o dezvoltare mai echilibrată și inerțial ar fi permis să dezvolte politici macroeconomice stabile.

De ce este necesar Acordul cu Fondul Monetar Internațional?

Este necesar pentru că dacă vechiul Guvern, sfidând rigorile unei medicini sănătoase a economiei în care trebuie foarte bine să te structurezi și să ajustezi veniturile și cheltuielile, a preferat, în general, finanțarea speculativă prin piețele de capital, care au venit în România în voiosie atunci când erau condiții speculative și principii economice nesănătoase și care, după aceea, la începerea crizei financiare și a crizei economice mondiale, s-au retras din mediul investițional privat din România, punând România în posibilitatea existenței unei incapacități de finanțare a principalelor activități și a cheltuielilor publice.

Acest împrumut, asadar, permite României, și bineînțeles că Fondul Monetar Internațional pune condiții pentru o economie sănătoasă, pentru respectarea echilibrelor macroeconomice, deci permite României o dezvoltare, ca să spun asa, sustenabilă pe o perioadă în care indicatorii macroeconomici să fie corect estimați și care să îndrume la echilibru și la o predictibilitate sigură.

Ar fi important de reținut câțiva indicatori statistici: dacă anul trecut, Banca Europeană de Investiții a acordat IMM-urilor 8,1 miliarde euro, este important de reținut că România nu a accesat decât 35 de milioane euro.

Ar mai fi tot important de reținut că au scăzut cu peste 350 de milioane euro depozitele în valută ale companiilor private în depozitele bancare din România.

Deci băncile din România, în proporție de 98% cu capital străin, au fost nevoite să apeleze la rezerva valutară de bani.

Acest deficit bugetar, care îi permite României în perioadă de criză acest deficit de 4,6%, trebuie finanțat din investiții străine directe.

Din păcate, aceste investiții străine directe, per totala recesiune economică existentă, în România vor fi de numai 4 - 4,5 miliarde euro, asa cum estimează Banca Națională, față de peste 8 miliarde euro cât au fost în anul 2008.

Acest împrumut de la FMI ar trebui să permită economiei României o aterizare lină, cu o depreciere nu foarte puternică, cu o depreciere mai lentă a leului și cu o țintire a inflației, asa cum ne-am estimat la 4,5%, care să permită în anul 2010 o trecere la 2,9 - 3%, pentru a ne apropia de criteriile de la Maastricht, în vederea trecerii României, în perioada 2012, la moneda euro în cei doi ani de preaderare, de la 2012 la 2014.

Această absență a investitorilor privați din economia României va fi suplinită de intrările de capital de la Fondul Monetar Internațional.

Tocmai acest lucru va permite economiei, asa cum spuneam, o aterizare lină.

În asteptarea banilor meniți să dezmorțească economia și să relanseze creditarea și consumul, Guvernul României ar trebui să sprijine programele de finanțare în domeniile infrastructurii, al energiei si, mai ales, al IMM-urilor prin politici sectoriale.

Trebuie să croim în România o economie viitoare în care să realizăm lucruri mult mai bune.

Se naste, firesc, o nouă întrebare: dacă ponderea exporturilor în 2008 în PIB-ul României era de numai 25 - 30%, deci când nu aveam o economie competitivă, ce s-ar fi întâmplat cu România, astăzi, dacă România ar fi fost dependentă și ar fi avut ponderea exporturilor în PIB de 75 - 80%?

Asadar, trebuie regândite jaloanele unei noi economii, unor direcții reale, stabile și puternice, pentru că ne confruntăm, în prezent, cu un somaj în crestere și cu un sector imobiliar în suferință, cu firave sectoare industriale care sunt imobile și inelastice, fără a avea o agricultură competitivă, fără a avea cercetare și fără inițiative private.

În fața acestor provocări, România ar fi o victimă sigură dacă nu regândim politici sectoriale bune.

Va fi deci foarte important în viitor modul cum se va acționa după rectificarea bugetului de stat și modul în care vom gestiona provocările economiei românești.

În consecință, Grupul parlamentar al Alianței Politice PSD+PC susține această rectificare de buget și o vom vota.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Crin Antonescu, vă rog.

 
 

Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:

Doamnă președinte, Doamnelor și domnilor colegi, Domnule ministru, Mai întâi de toate, regret că nu este prezent, sau nu sunt eu foarte atent, și premierul Emil Boc la o discuție, la o dezbatere care mie mi se pare foarte importantă, care depăseste, prin miza, semnificațiile și efectele ei, o discuție la o rectificare uzuală de buget.

Nemaivorbind de faptul că, domnule ministru, ați amintit că Guvernul sau Guvernele Tăriceanu au avut vreo 13 rectificări, dar vedeți că este o problemă: acelea erau rectificări pozitive în care se suplimentau bugete în diferite domenii, pe când acum avem o rectificare cu semnul pe care îl cunoasteți și încercați să-l justificați.

Domnul ministru Pogea a afirmat aici că nu se poate să fie atâta demagogie sau nu se poate demagogie în sistemul public.

Eu afirm că nu domnul ministru Pogea personal, desigur, dar actuala coaliție de guvernare transformă, tinde să transforme sistemul public într-un sistem al demagogiei, al cinismului, al nepriceperii și înselătoriei.

Vorbim foarte mult despre criza economică și este foarte clar că, în momentul în care și dumneavoastră, domnule ministru, și colegii dumneavoastră de guvernare, adică domnul președinte Traian Băsescu, domnul președinte Mircea Geoană si, desigur, domnul prim-ministru Emil Boc, discutați despre toate nenorocirile care în fiecare zi apar, aveți două puncte de referință: criza mondială și greaua mostenire a guvernării liberale PNL-UDMR.

Eu cred că este cazul să observați și dumneavoastră, ceea ce noi am observat de la bun început, că noi nu avem o problemă cu mostenirea, ci cu mostenitorii, că nu avem atât o problemă cu criza care, într-adevăr, există pe plan mondial, care este o criză amplă, care este o criză chiar feroce și ne afectează, ci cu criza care sunteți dumneavoastră însivă ca Guvern și care nu-i generată de criza mondială și care suplimentează dificultățile crizei mondiale.

Eu vreau să vă reamintesc foarte repede, pe sărite, alegând cele mai scandaloase exemple, că dumneavoastră, partidele aflate azi la guvernare, dimpreună cu Presedintele României, în câteva din aceste cazuri, ați făcut în toamna anului trecut, în plină criză economică mondială și în plină discuție publică în România despre criză și efectele ei, câteva promisiuni electorale: mărirea cu 50% a salariilor cadrelor didactice, nici mai mult, nici mai puțin 50%, și vă amintiți dezbaterea de aici, dezbaterea publică; mărirea cu 50% a grupelor I și II de muncă, a pensiilor de la grupele I și II de muncă;

punctul de pensie la 45% din salariul mediu brut pe economie.

Ceea ce noi am făcut, dumneavoastră nu aplicați: dublarea pensiilor agricultorilor, reducerea masivă a fiscalității, eliminarea taxei pe poluare, scutirea impozitului pe profitul reinvestit, reducerea TVAului cu 5% la alimentele de bază, reducerea impozitului pe salariile mai mici decât salariul mediu brut.

Ce să vă mai amintesc? Las la o parte plecările în Cosmos organizate de domnul Geoană; las la o parte 25.000 euro bani pesin, în mână, fiecărui repatriat de la căpsuni, tot de la domnul Geoană;

las la o parte sutele de impozite pe care le-a anulat dintr-o strigare domnul Stolojan, altfel om reputat a fi serios în materie de taxe și impozite.

Reamintesc aceste lucruri pentru că dumneavoastră ați făcut aceste promisiuni în condițiile în care se cunostea că există criză și că efectele ei vin.

Le-ați făcut, le-ați făcut! Destui v-au crezut, ați câstigat alegerile, ați alcătuit o coaliție în fața crizei împotriva crizei.

Ați trecut peste prieteniile care vă legau și ați făcut un gest pentru națiune, dar atunci când ați venit cu prima propunere de buget, deja nu mai vorbeam de toate aceste promisiuni anterioare, dar nu mai vorbeam nici de marele dumneavoastră program de investiții, nu mai vorbeam de 6% în educație, vorbeam de 4%; nu mai vorbeam de 6% în sănătate, vorbeam de 3%; nu prea mai vorbeam de 1000 de kilometri de autostradă si, în acelasi timp, de 1000 de kilometri de cale ferată, pentru că eu nu doresc să vă compar bugetul cu ceea ce ați promis, pentru că stim cu toții că am avut de-a face, cu ocazia promovării acestui buget în prima lui formă, cea bună, cea blândă, cu cel mai mare moment de cinism politic, afisat din 1990 într-o țară care numai de cinism nu a dus lipsă din partea politicienilor.

Pur și simplu, le-ați spus oamenilor:

"Am glumit în campania electorală, v-am mințit, nu se poate". "De ce nu se poate?" "Pentru că este criză și pentru că au guvernat liberalii.

Îngrozitor au guvernat liberalii".

Acum, problema se pune că totusi în condițiile în care la această rectificare - cauzată, fireste, de criză și de guvernarea liberală - în care agricultura mai pierde vreo 24%, Ministerul Apărării Naționale mai pierde vreo 9,1%, cu toate că deja de la alocarea inițială erați mult, cu 1,3% din PIB, sub ceea ce angajamentele noastre, la nivelul NATO, prescriau și ne-am angajat cu toții; educația mai pierde 5,6%.

Ce mai are de pierdut educația în timpul dumneavoastră? Nu mai contează.

Ministerul Administrației și Internelor, 4,2%.

Cine nu pierde? Cine stă bine? Mmmm... Vorba dumneavoastră.

Ministerul Turismului și toți ne punem speranțele într-acolo... (Aplauze) și Ministerul Comunicațiilor.

Este foarte clar că, atunci când s-a discutat primul buget, era limpede că pe primele două luni ale guvernării dumneavoastră, cât v-a luat să preluați o mostenire asa de îngrozitoare, mostenitori asa de ageri și de bine intenționați, deja veniturile la bugetul statului erau cu 20% sub ceea ce se întâmplase în anul precedent.

Ați vorbit curajosi despre un deficit de 2% din PIB.

La acea dezbatere, și domnul Tăriceanu și domnul Vosganian v-au spus că trebuie să abordați și să abordăm cu toții cu realism, că nu facem aici doar politică.

În fine, ați câstigat niste alegeri, acum trebuie să guvernați.

Nu ați vrut să stiți de nimic. 2% și nimic mai mult.

V-ați mai răzgândit, acum este 4,6%, nu este realist nici asta, dar problema dumneavoastră, a noastră și a cetățenilor României este că nici măcar dumneavoastră nu vă răzgândiți, vă răzgândesc alții.

Practic, dumneavoastră ați abdicat de la guvernarea României, (Aplauze)

pentru că nu puteți să o faceți, v-o face FMI- ul, noi nu am fost de acord.

Considerăm că România putea să găsească alte soluții economice pentru parcurgerea acestui moment de criză fără Acordul cu FMI, dar acum îmi dau seama cam ce s-ar întâmpla dacă nu v-ar ține în frâu FMI - ul.

Este întru-totul înspăimântător si, chiar asa, cu FMI- ul dumneavoastră, ne arătați că FMI-ul vă pune niste limite în interiorul cărora nu stiți ce să faceți mai departe, pentru că după trei luni de guvernare este deja un deficit, domnul ministru, și îi mulțumesc, îmi înaintează niste documente unde sunt trei miliarde lei, dar nu este o cifră publică, nu este pe situl Ministerului Finanțelor Publice, nu este nicăieri.

Noi avem informații că ar fi 10 miliarde, în fine, situația nu este roză de loc si, undeva, aproape 40% din deficitul acesta recalculat de 4,6% este deja realizat, ca să spun asa, pentru că aveți și realizări.

Ați găsit și dumneavoastră soluții și ați găsit soluția cu impozitul forfetar.

Eu, în legătură cu acest impozit forfetar, dacă ordonanța aceasta trece, și ceva îmi spune că va trece, o să discutăm într-o moțiune de cenzură pe care o să o înaintăm.

Eu vă întreb atât: dacă dumneavoastră, ca Guvern, v-ar impune o lege să aduceți bani de acasă pentru că aveți deficit, v-ar plăcea? Cam asta vreți să faceți cu întreprinderile mici și mijlocii, cam asta se alege din toată declarația dumneavoastră de prietenie și de încurajare a întreprinderilor mici și mijlocii.

Singurele exemple pe care ni le dați, Franța și Ungaria, merită discutate și o vom face la momentul respectiv, pentru că au fost asemenea măsuri fiscale luate acolo într-o altă conjunctură, nu de criză, iar în conjunctură de criză cei de acolo se gândesc să renunțe la aceste măsuri, și nu să le aplice.

La noi, ca la nimeni ! Cred că FMI-ul ar trebui să facă ceva mai mult în legătură cu monitorizarea dumneavoastră.

Nu cumva, vă rog din suflet, că vă stiu oameni care stiți socoti, nu cumva să veniți din nou cu vreo rectificare și să ne spuneți că v-a impus-o FMI-ul.

Nu cumva să le explicați oamenilor ale căror salarii, ale căror pensii îngheață, ale căror putere de cumpărare scade, ale căror asteptări sunt batjocorite, nu cumva să le explicați că este de vină FMi-ul pentru că domnul Boc, colegul dumneavoastră, care zice că este prim-ministru, a venit extrem de bucuros, ne-a spus extraordinar de bucuros că FMI-ul nu ne-a impus, practic, nicio condiție, ne-a dat niste bani, o datorie frumusică, puțin mai mare decât a făcut Ceausescu și ne guvernăm cum stiți dumneavoastră mai bine.

Dar, dumneavoastră domnilor, și cu asta închei deocamdată, dumneavoastră nu stiți, dumneavoastră dovediți incapacitate, nu doar de calcul, dovediți lipsă de onestitate și dovediți, categoric, lipsă de orice soluție.

Avem într-adevăr o criză mondială, dar aven o criză românească.

Avem o sursă de haos, o lipsă de soluții, o criză românească și criza, domnilor, sunteți dumneavoastră.

Să ne ajute Dumnezeu să trecem cu bine de criza aceasta.

Mulțumesc. (Aplauze)

 
 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Din partea Grupului parlamentar al UDMR domnul deputat Petru Lakatos.

 
 

Domnul Lakatos Petru:

Doamna președinte, Domnule ministru, Stimate doamne și domni senatori și deputați, Recunosc că este greu de vorbit după președintele Partidului Național Liberal.

Voi încerca totusi să nu repet prea multe dintre cele prezentate de Domnia Sa.

Nu pot să trec cu vederea faptul că vorbesc numai despre ultima rectificare bugetară, și nu despre primele două puncte, nu numai pentru că este o rectificare în minus, ci pentru că va fi o repetiție pentru următoarele rectificări, dacă continuăm tot asa.

Îmi pare rău că trebuie să îl contrazic pe domnul ministru, care spunea că în februarie nu am avut de unde să stim evoluțiile ulterioare.

Stau dovadă stenogramele, discuțiile și Domniilor Voastre, care sunteți în sală, nu le mai repet ceea ce am spus la trecerea prin Parlament în mars forțat a bugetului de stat în februarie.

La nici 50 de zile de la adoptarea bugetului, apare una din ordonanțele de urgență loz în plic.

Stiți de ce este ordonanță loz în plic? Pentru că poporul totdeauna trage necâstigătorul și doar Presedintele Traian Băsescu are posibilitatea să mai tragă o dată și să zică Guvernului: vai, gândiți-vă, vă dau timp 2-3 zile. (Aplauze)

Acest tip de ordonanță ne deranjează foarte mult pentru că amestecăm pe lângă rectificarea bugetului și modificarea Codului fiscal ocolind temporar Parlamentul.

Ar fi fost normal să aflăm și noi, măcar senatorii și deputații din Parlamentul României, care sunt condițiile Acordului cu FMI- ul, pentru că se tot picură informații, dar nici până astăzi nu cunoastem toate detaliile.

Am înțeles că domnul ministru este deschis pentru dialog și pentru propuneri, mă bucur foarte mult, dar realitatea arată următorul lucru: că la toate măsurile, amendamentele propuse de noi, care am rămas în Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, propuneri pe care veți avea posibilitatea să le auziți din nou, ni s-a răspuns:

"nu se poate modifica nicio virgulă, asa este Acordul cu FMI-ul".

Aici începe marea cacealma.

De ce? Dezbaterea publică, inițial, vorbea de impozit forfetar, acum avem impozit minim obligatoriu plătit anticipat.

Deci este sistemul "afară-i vopsit gardul, înăuntru-i leopardul"? Sau cum gândim dezbaterile acestea publice, ca să nu mai vorbesc de faptul că domnul ministru trece foarte usor cu vederea primele două transe din categoria impozitelor minime, și sunt de acord cu dumnealui, celelalte transe se potrivesc calculelor, dar și ei am făcut un calcul.

De exemplu, la un venit de 26 000 lei/an, care este media primei transe de impozitare în care se încadrează majoritatea microîntreprinderilor, impozitul minim obligatoriu de 2 200 lei reprezintă 8,46%.

Deci, nu putem să vorbim că nu au nici un efect asupra microîntreprinderilor pentru că au și necazul că schimbăm regulile în timpul jocului.

Metoda în Uniunea Europeană este - și de multe ori s-a mai spus de la acest microfon, ca modificările Codului fiscal să intre în aplicare după 6 luni de la adoptare, ca oamenii să aibă timp să se pregătească.

Si pe această temă am depus un amendament și sper ca să fiți de acord cu acel amendament.

În general, sistemul acesta de a privi toate microîntreprinderile, întreprinderile mici și mijlocii, operatorii economici ca incorecți, evazionisti fiscali ne deranjează, pentru că dacă am lua vestitele Coduri, prezumția de nevinovăție în economie ar trebui să fie valabilă, deci nu spui din start, toți sunt evazionisti și aplicăm măsura aceasta a impozitului minim obligatoriu.

Ca să nu mai vorbesc prea mult totusi trebuie să mai trag un semnal de alarmă, anume că apariția crizei financiare la noi în țară a fost urmată de criză economică.

Atunci am tras semnalul de alarmă, dar nu s-a ținut cont, iar acum ministerul repetă greseala și nu sesizează că următoarea criză, dacă continuăm cu aceste măsuri, va fi criza somajului.

Repet, următoare criză va fi criza somajului în România.

Neapărat trebuie spus acest lucru pentru a rămâne în stenogramă și să nu fie discuții la următoarea rectificare că nu s-a stiut.

În final, aș dori să arăt că până acum s-a vorbit despre împrumutul de 20 de miliarde și cum va fi folosit.

Din păcate, dar încă nu este târziu pentru a lua măsurile necesare, în lipsa unor programe concrete circuitul creditării rămâne înghețat, deci nu s-a făcut concret drumul acela prin care fondurile publice investite în bănci se pot transforma în împrumuturi care să ajute la revigorarea economiei.

Dacă tot se doreste rectificarea bugetului în minus, cu care Grupul parlamentar al UDMR nu suntem de acord, de pe acum promit domnului ministru că vom fi de acord cu toate programele care sunt destinate pentru revigorarea economiei și iesirea din criză.

Mulțumesc. (Aplauze)

 
 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale, domnul deputat Varujan Pambuccian.

 
 

Domnul Varujan Pambuccian:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Stimați colegi, Am să spun de la bun început că aveți votul nostru, pentru că asa am promis și ne ținem întotdeauna promisiunile.

Dar numai din acest motiv.

Numai pentru faptul că ne ținem întotdeauna promisiunile.

Tot ceea ce voi spune acum ar conduce în mod logic la o lipsă a votului nostru, pe care, repet, îl veți avea pentru că noi ne ținem întotdeauna promisiunile.

Credem că măsurile, care însoțesc rectificarea de acum, vor avea în mod predictibil, logic și aș spune implacabil efecte care vor agrava și vor accentua depresia economică în care tocmai am intrat.

Iată de ce.

Măsura legată de microîntreprinderi.

Sigur, am auzit spunându-se că foarte multe microîntreprinderi nu îsi plătesc dările către stat și că lucrul acesta este un lucru verificat.

Trec peste nedumerirea pe care o am, dacă stim precis lucrul acesta, de ce ministerul nu acționează în consecință, asa cum ar fi firesc și de ce este necesară o măsură care să afecteze toate microîntreprinderile.

Efectul va fi unul foarte simplu, îl vedem acum realizat la nivelul unui număr de multinaționale, multe îsi mută rezidența fiscală în țări vecine, în Bulgaria și în Ungaria, lucrul acesta îl vom vedea și cu multe firme românești de acum înainte.

Asta înseamnă că cei care vor face lucrul acesta nu îsi vor mai plăti dările în România și vom pierde bani în loc să câstigăm bani.

Al doilea efect este legat de faptul că mulți dintre cei care nu vor face acest lucru vor ajunge în situația de a consuma bani de la Fondul de somaj.

După părerea mea, efectul predictibil al acestei măsuri va fi că, pe de o parte, buzunarul în care veneau dările se va goli și mai mult, iar mâna cu care oferim banii către zona de somaj va trebui să fie mai mult alimentată cu bani.

Nu stiu de unde.

A doua măsură legată de autoturismele în leasing.

Aproape 70% dintre companiile de autoturisme care se vând în momentul de față în România sunt autoturisme luate în leasing de către companii, pentru careplaning-ul angajaților sau pentru uz propriu.

O să scadă.

Vom afecta trei verticale care deja sunt afectate de prima criză, din toată încrengătura care formează depresia economică în care am intrat.

Prima va fi industria de leasing, care și asa era afectată, va fi și mai rău afectată.

A doua va fi cea a producătorilor interni de masini, a celor care sunt constelația din jurul lor, service, asistență tehnică, industria de componente va fi și ea foarte mult afectată de măsura pe care o luăm și a treia verticală pe care o vom afecta va fi cea a carburanților, de unde până acum luam accize.

Ceea ce realizăm cu această măsură este o scădere a veniturilor la bugetul de stat, în niciun caz o crestere.

Dacă am acționa protectiv în momentul de față, logic ar fi să nu votăm, dar repet, vom vota pentru că asa am promis și ne ținem întotdeauna promisiunile.

Ceea ce cred că facem acum este să scădem veniturile la bugetul de stat și să crestem nevoia de cheltuieli, de data aceasta la bugetul de asigurări sociale și nu stiu de unde vom lua banii.

După părerea mea, predictibil, cam după un an s-ar putea să fim pusi în situația de a nu mai putea onora plăți curente în zona bugetară.

Dacă vorbim de soluții cred că, în vremuri de genul acesta cea mai bună soluție este relaxarea fiscală, nu accentuarea fiscalității, pentru că investitorii, care și asa au temeri foarte multe și bani foarte puțini, sunt foarte greu de atras în vremuri din acestea, pentru că este mult mai bine să ții un om ocupat la un loc de muncă decât să-l ții în plata somajului.

O măsură care pare foarte ciudată, dar pe care, sincer să fiu, nu a mai lut-o nimeni până acum, ar fi poate mărirea până la 25% a TVA-ului și aducerea până aproape de zero a impozitului pe profit și a impozitului pe salariu.

Stiu că pare ciudat, dar ar încuraja deopotrivă investiția și munca.

Aparent ar descuraja consumul, dar nu cred că acesta ar fi efectul ei cel mai periculos.

Măcar menținerea nivelului de impozitare și de taxare asa cum este acum și menținerea mecanismelor de impozitare și de taxare asa cum sunt acum, dublată de o returnare - pentru că acesta a fost motivul pentru care unele multinaționale au preferat alte jurisdicții fiscale - la timp a TVAului, nu mai îndrăznesc să vorbesc de plata TVA-ului în momentul încasării, și nu al facturării, dar măcar returnarea într-un timp rezonabil, pentru că statul tot timpul consideră un privat datornic din a doua zi, în schimb el îsi permite să fie datornic către mediul privat oricât de mult, măcar returnarea într-un timp rezonabil și tot ar mai ține investiții și rezidență fiscală a unor companii în România.

Măcar lucrurile astea dacă am putea să le facem și trecerea prin ceea ce urmează ar putea fi ceva mai blândă.

Mă tem însă că asa cum pornim acum, lucrurile vor duce la un soi de efect al bulgărelui de zăpadă, încasările vor scădea, o să încercăm să descoperim noi taxe și impozite, încasările vor scădea în continuare și probabil ne vom opri undeva la un nivel de sărăcie extremă.

Cred că drumul pe care mergem nu este bun.

Cu toate acestea, pentru că ne ținem întotdeauna promisiunile, vom vota, dar cu o mare strângere de inimă.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Si eu vă mulțumesc.

Cu această ultimă intervenție am încheiat dezbaterile generale.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 112/2008 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2008. (L596/2008)

Începem dezbaterea pe articole a fiecărui proiect de lege.

La Proiectil de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 112/2008 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2008, avem trei amendamente respinse.

Vă consult dacă inițiatorii doresc să susțină aceste amendamente.

Primul amendament vizează Anexa 3/27/02/b.

Nu doreste nimeni să susțină amendamentul.

Al doilea amendament vizează Anexa 3/27/02/b.

Doreste cineva să susțină amendamentul? Nu doreste nimeni.

Al treilea amendament din Anexa 3/27/02/b.

De asemenea, nu doreste nimeni să susțină amendamentul.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 112/2008 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2008.

Cine este pentru? 177 de voturi pentru.

Cine este împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Cine se abține? Nicio abținere.

Vă mulțumesc.

Cu 177 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă și nocio abținere, proiectul a fost adoptat.

Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 186/2008 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2008 (L54/2009)

Trecem la Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 186/2008 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2008.

Raportul nu conține amendamente, prin urmare, supun votului dumneavoastră proiectul de lege.

Cine este pentru? 238 de voturi pentru.

Cine este împotrivă?

Niciun vot împotrivă.

Cine se abține? Nicio abținere.

Vă mulțumesc.

Cu 238 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere proiectul a fost adoptat.

Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 și reglementarea unor măsuri financiar - fiscale (L106/2009)

Trecem la Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 și reglementarea măsurilor financiar-fiscale.

Avem o serie de amendamente respinse.

Primul amendament respins vizează art. 6.

Vă consult dacă doreste cineva să susțină acest amendament.

Vă rog, domnule deputat.

 

Domnul Mihai-Aurel Donțu:

Onorat prezidiu,

Stimați colegi senatori și deputați,

Aș vrea să spun și domnule ministru, dar nu mai este aici, Art.6 din Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2009 vizează Capitolul învățământ, referitor la diminuarea bugetului Ministerului Educației, Cercetării și Inovării.

Noi propunem eliminarea acestui articol, pentru că, precum ați auzit și ieri la moțiunea inițiată de liberali, învățământul se află într-o situație nu tocmai potrivită, iar prin aceste măsuri financiare se vor diminua investițiile, unele deja începute, altele în faza de desfăsurare sau care vor continua în alte faze.

Investițiile vor fi grav afectare.

De asemenea, prin această diminuare cu până la 6% din bugetul învățământului vor fi afectate și salariile profesorilor, nu mai vorbesc de promisiunile electorale de 505 măriri, dar măcar aceste cresteri pe anul bugetar 2009 să fie realizate.

De aceea, vă cer să fiți de acord cu adoptarea acestui amendament și să eliminăm art.6, prin aceasta să putem păstra valoarea de 6% din PIB pentru învățământ.

Dacă nu se va putea păstra această valoare, asa cum s-a stabilit în Pactul pentru învățământ, măcar să se păstreze la nivelul adoptat prin bugetul pe anul 2009.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Si eu vă mulțumesc.

Alte intervenții nu sunt.

Supun votului dumneavoastră amendamentul respins de comisie.

Cine este pentru? 81 de voturi pentru.

Cine este împotrivă?

175 de voturi împotrivă.

Cine se abține? 3 abțineri.

Vă mulțumesc.

Cu 81 de voturi pentru, 175 de voturi împotrivă și 3 abțineri, amendamentul a fost respins.

Trecem la art.7.

Vă consult dacă susține cineva acest amendament.

Poftiți domnule deputat Mihăiță Calimente.

 
 

Domnul Mihăiță Calimente:

Doamnă președinte, Stimați colegi, În acest amendament se propune eliminarea art.7 și păstrarea bugetului Ministrului Apărării Naționale în limitele bugetare adoptate prin Legea bugetului pe anul 2009.

Am făcut acest lucru deoarece se propune reducerea bugetului cu 696 de milioane, ceea ce reprezintă 9% din acest buget propus pentru anul 2009.

La motivarea respingerii acestui amendament se spune că aceasta nu afectează cheltuielile bugetului de stat și nici cele ale ministerului.

Noi considerăm că prin reducerea bugetului cu 696 de milioane se afectează exact ceea ce se propune aici în vederea securizării depozitului de armament și muniție, reparării împrejurimilor perimetrale la sectoarele tehnice, reabilitării sistemului de iluminat perimetral la depozite, și aici cred că este o greseală: delaborării munițiilor.

Noi susținem în continuare amendamentul de la art.7.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră acest amendament.

Înțeleg că mai există o susținere.

Vă rog.

 
 

Domnul Mario-Ovidiu Oprea:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Tot la acest amendament vreau să intervin, cu permisiune dumneavoastră, bineînțeles, pentru că acest amendament suntem îndreptățiți să îl includem, iar dumneavoastră să îl votați, deoarece face parte din programul de guvernare și reprezintă soluții, nu critici, asa cum a solicitat domnul ministru de finanțe.

Mă refer la faptul că în Programul de guvernare, la Capitolul 29 - Securitate Națională, la "Obiective de guvernare", bineînțeles, "se asigură îndeplinirea obligațiilor ce decurg din calitatea de membru al NATO și Uniunii Europene".

La nr. 2 - Participarea activă la promovarea democrației și construcției securității în vecinătatea apropiată a României, în special în bazinul extins al Mării Negre.

România trebuie să-si asume rolul de vector în susținerea dimensiunii estice a securității NATO și UE.

Dar ceea ce este mai important este că la "Direcții de acțiune" avem o prevedere care asigură alocarea anulă a unui procent de minim 2% din produsul intern brut pentru cheltuieli de apărare și până la 2,38% pe proiecte concrete.

Cresterea semnificativă a fondurilor destinate gestionării situațiilor de urgență, asigurarea unei bugetări corespunzătoare pentru structurile militare și de informații, precum și pentru celelalte instituții cu atribuții în domeniul securității naționale.

De aceea noi am venit în fața dumneavoastră cu acest amendament, care nu propune altceva decât introducerea unui nou articol ce va avea trei aliniate, și anume:

Ministerul Apărării Naționale poate încheia angajamente legale peste limita creditelor bugetare aprobate prin buget, al doilea, cheltuielile legate de participarea forțelor armate române la operațiunile în străinătate sub egida ONU, OSCE, NATO, Uniunii Europene sau în cadrul unor coaliții multinaționale vor fi suportate din alte fonduri guvernamentale, care pot finanța acest tip de acțiuni, si, în fine, creditele de angajament care se încheie pe acest an nu pot depăsi 2,38% din produsul intern brut.

Deci, vă rog să votați acest amendament pentru a nu vă dezice de programul de guvernare.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Si eu vă mulțumesc.

Dumneavoastră ați susținut deja amendamentul nr.3.

Supun votului dumneavoastră amendamentul nr. 2, amendament respins de comisie.

Cine este pentru? 83 de voturi pentru.

Cine este împotrivă? 177 de voturi împotrivă.

Cine se abține? O abținere.

Vă mulțumesc.

Cu 83 de voturi pentru, 177 de voturi împotrivă și o abținere, amendamentul a fost respins.

Supun votului dumneavoastră amendamentul nr. 3.

Cine este pentru? 75 de voturi pentru.

Cine este împotrivă? 182 de voturi împotrivă.

Cine se abține? O abținere.

Vă mulțumesc.

Cu 75 de voturi pentru, 182 voturi împotrivă și o abținere, amendamentul a fost respins.

Amendamentul 4, amendament respins.

Vă consult dacă doreste cineva să susțină acest amendament.

Vă rog, doamna deputat.

 
 

Doamna Lucia Ana Varga:

Doamnă președinte, Stimați colegi, Grupul parlamentar al PNL vă propune eliminarea art.11, a articolului care se referă la diminuarea sumelor alocate pentru proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare de la bugetul Ministerului Mediului.

Nu suntem de acord cu reducerea a peste 675 de mii lei, de fapt din cofinanțarea proiectelor pe care autoritățile locale trebuie să le asigure pentru realizarea lucrărilor de alimentare cu apă, canalizare, epurare în județe.

Avem nevoie de aceste investiții.

Uniunea Europeană ne acordă finanțare.

Putem demara aceste finanțări din aceste fonduri de cofinanțare și prin urmare vă cer să votați această eliminare pentru a fi în sprijinul autorităților locale.

Prin realizarea lucrărilor de alimentare cu apă, canalizare și epurare, nu facem altceva decât continuăm politica demarată de Guvernul Liberal și realizăm condiții de viață mai bune cetățenilor României.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Si eu vă mulțumesc, doamna deputat Lucia Varga.

Vă consult dacă mai sunt intervenții la acest amendament.

Nu. Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră acest amendament.

Vă rog să numărați.

Cine este pentru? 83 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 181 de voturi împotrivă.

Abțineri? Două.

Vă mulțumesc.

Amendamentul fost respins.

Amendamentul de la poziția 5 se susține?

Vă rog, domnule senator Belacurencu.

 
 

Domnul Trifon Belacurencu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, am insistat să intervin la acest punct pentru ami susține amendamentul, având în vedere că propunerea mea se referă la a corecta o greseală materială săvârsită la aprobarea bugetului de stat pe anul 2009.

Amendamentul constă în introducerea unui articol suplimentar, art. 121, în sensul că "În Anexa nr.3/27/02b la bugetul Ministerul Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național, la poziția 34, în locul Casei de cultură "Grigore Kiazim", orasul Măcin, județul Tulcea, cu o valoare de 280 mii lei, să fie trecut Căminul cultural comuna Topolog, județul Tulcea cu valoarea de 280 mii lei".

Motivația este aceea că obiectivul Casa de cultură "Grigore Kiazim" este prins în Programul "Construire asezăminte culturale", finanțat prin bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale și Locuinței, în Anexa nr.3/15/29.

De asemenea, o a doua motivație este că în comuna Topolog, o comună mare, importantă a județului Tulcea, Căminul cultural se află într-o situație jalnică, stă să cadă.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator Belacurencu.

Mai sunt intervenții la acest amendament? Nu sunt.

Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră, doamnelor și domnilor senatori și deputați, amendamentul de la poziția 5.

Cine este pentru? 93 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 175 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Amendamentul fost respins.

Amendamentul de la poziția 6 se susține? Domnul senator Fodoreanu nu doreste să-l susțină.

Amendamentul de la poziția 7.

Domnule senator Mustățea, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Vasile Mustățea:

Vă mulțumesc, domnule președinte de sedință.

Stimați colegi, amendamentul de la poziția 7 se referă la eliminarea art.7 din ordonanță care prevede diminuarea sumelor defalcate din TVA pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, oraselor și municipiilor.

În speță, se referă la finanțarea cheltuielilor de personal pentru unitățile din învățământul preuniversitar de stat.

Nu putem să fim de acord cu această reducere din două motive.

În primul rând, conform Legii bugetului de stat, art. 5 alin.(5), în această situație unitățile administrativ-teritoriale ar trebui să aloce din fonduri proprii sumele care li s-au redus prin acest proiect.

Stim foarte bine că, în această perioadă de criză economico-financiară, veniturile unităților administrativ-teritoriale sunt din ce în ce mai mici și nu vor avea, în mod sigur, resursele necesare alocării acestor fonduri.

Al doilea motiv este acela că s-au încălcat prevederile art. 8 alin.(1) din Legea nr.215/2001 privind administrația publică locală, în conformitate cu care autoritățile publice centrale sunt obligate să consulte, înaintea adoptării oricărei decizii, structurile asociative ale autorităților publice locale, în toate problemele care îi privesc.

Din expunerea de motive, secțiunea 6, nu rezultă că această consultare a avut loc cu structurile asociative ale autorităților administrației publice locale, motiv pentru care consider că se impune eliminarea acestui articol.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator Vasile Mustățea.

Încă o intervenție pe amendamentul de la poziția 7.

Domnul senator Varujan Vosganian.

 
 

Domnul Varujan Vosganian:

Stimați colegi, suntem în fața unui articol care se referă la două lucruri: în primul rând, la reducerea unor cheltuieli si, în al doilea rând, la reducerea acestor cheltuieli în transferurile de TVA

către administrațiile locale.

Am două chestiuni de prezentat în susținerea amendamentului colegului meu.

Cea dintâi este de fond.

Stimați colegi, suntem într-o situație paradoxală care, cred eu, este lămuritoare în legătură cu modul în care Guvernul, prin legile bugetare și prin această rectificare, înțelege să-si configureze politicile publice.

Politicile publice se dezvoltă printr-o viziune strategică și prin susținere financiară.

Cu cât banii sunt mai mulți, cu atât politicile publice respective se pot face mai bine.

Anul trecut, cheltuielile bugetului de stat, în timpul guvernării liberale, au fost de 80 miliarde lei.

Se presupune că, dacă cheltuielile cresc peste rata inflației, atunci și politicile publice au susținere mai mare.

Stupoare! Guvernul Boc prefigurează prin rectificare mai mulți bani decât anul trecut, dar este mai sărac.

Stimați colegi, potrivit acestei rectificări, Guvernul Boc are la dispoziție în bugetul de stat 92 miliarde lei, ceea ce înseamnă cu 15% mai mult decât anul trecut.

Stimate domnule locțiitor de ministru, vă rog eu să nu mai evocați deficitul pe anul trecut, pentru că sunteți în defect.

Pe bugetul de stat, deficitul dumneavoastră va fi de 5,6% din PIB, iar asta din plecare, în timp ce deficitul nostru a fost de 3,8% la final.

Nu-mi vorbiți mie de titlurile de proprietate de la Fondul "Proprietatea" și de Fondul de rulment de la administrațiile locale, pentru că acelea nu au fost cheltuieli ale anului 2008, ci au intrat pe deficit din cauza metodologiei europene.

Dar, de fapt, pe comparațiile de deficit, deficitul nostru a fost de 3,3%, iar al dumneavoastră de cel puțin 4,6%, la bugetul de stat aveți un deficit mai mare decât noi cu peste 2,5 miliarde euro.

În aceste condiții, vă întreb: dacă dumneavoastră aveți de cheltuit 92 miliarde lei, iar noi am avut de cheltuit 80 miliarde lei, cum am reusit noi să mărim salariile, cum am făcut noi 6 miliarde euro pe investiții din surse interne, cum am reusit noi să facem transferuri astfel încât pensiile să crească, punctul de pensie să atingă 45% în octombrie, iar dumneavoastră scădeți salariile, amânați Legea privind cresterea pensiilor, subfinanțați ministerele, subfinanțați administrația locală?!

Opinia mea este că luați lucrurile foarte usor și aruncați povara prea repede pe administrația locală.

Vă previn, stimați colegi parlamentari, pentru că mulți dintre dumneavoastră reprezentați mediul rural, că primăriile nu au bani decât de salarii și asta numai până în luna august, vă previn că toate proiectele de investiții sunt oprite și că administrațiile locale nu au bani de investiții, vă reamintesc..., de fapt, nu vă reamintesc, fiindcă nu ați stiut niciodată, fiindcă acest Guvern nu v-a prezentat niciodată fisa bugetului consolidat și nici fisele pe domenii când ați votat bugetul și ar fi trebuit să refuzați votarea lui fără a avea aceste cifre, dacă le-ați fi avut ați fi stiut că deja finanțarea administrației locale este, în termeni nominali, cu 10% mai mică decât anul trecut, în termeni reali, cu 15%, iar acum mai tăiem 800 milioane lei și de unde? De la învățământ.

Stimați colegi, acest alineat este total împotriva, nu doar a promisiunilor PD-L-ului și PSD-ului, care amenințau că dau înapoi și din urmă banii din taxa pe tranzacțiile imobiliare pe care noi iam transferat de la orasele mari la orasele mici și comune, ci este în flagrantă contradicție cu toate celelalte principii despre care vorbim: principiul autonomiei locale, Strategia de la Lisabona, eficiența politicilor publice.

Pentru acest motiv mă alătur acestui amendament și vă rog să respingeți textul la care s-a făcut vorbire. (Aplauze)

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la poziția 7.

Cine este pentru acest amendament? 84 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 174 de voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Amendamentul fost respins.

Amendamentul de la poziția 8.

Se susține?

Domnul deputat Bogdan Olteanu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule președinte de sedință, Stimați colegi, După un amendament cu consecințe la nivel național, vă facem o propunere pentru un amendament cu implicații importante la nivel local, mai ales la nivelul unei zone mai puțin favorizate din municipiul Bucuresti.

Este vorba de două proiecte de interes social în municipiul Bucuresti, pentru care vă rugăm să vă dați votul.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Cine este pentru acest amendament? 84 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 177 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Amendamentul fost respins.

Amendamentul de la poziția 9.

Domnul deputat Dobre.

 
 

Domnul Victor-Paul Dobre:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Amendamentul nostru se referă la eliminarea din textul ordonanței a alin.(4) art. 12 prin care se diminuează veniturile sistemului de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale.

Diminuarea este în contradicție cu practica Uniunii Europene, sumele respective putând fi utilizate atât pentru plata concediilor medicale, cât și pentru tratamente, proteze, pensii de invaliditate sau boli profesionale, iar, prin eliminarea lui, degrevăm bugetul asigurărilor sociale de stat.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la poziția 9.

Vă rog să votați.

Cine este pentru? 85 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 178 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Amendamentul fost respins.

Amendamentul de la poziția 10 se susține? Nu se susține.

Amendamentul de la poziția 11 se susține? Domnul deputat Márton Árpád.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
 

Domnul Márton Árpád Francisc:

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor, Astfel de prevederi, desi par corecte din punctul de vedere al matematicii simple a Ministerul Economiei și Finanțelor, pot duce la perturbări importante într-un domeniu sau altul.

Vă supun atenției două domenii de această natură: sănătatea și învățământul.

Noi suntem de acord să regândim sistemul de învățământ si, după ce lam regândit, să aducem în consonanță cu această regândire numărul de personal didactic angajat în învățământ.

Însă, aplicarea alin.(2) în mod mecanic, va agrava și mai mult situația din învățământ pentru că nu vom avea profesori, nu vom putea angaja profesorii necesari pentru derularea normală a sistemului de învățământ.

Mai mult decât atât, studenții care termină facultățile și care ar urma să se angajeze conform acestor studii, nu vor mai avea locuri de muncă, decât cel mult o proporție de 15% în întregul sistem de învățământ, în condițiile în care stim că există - fiindcă ni s-a spus ieri, de către doamna ministru - o necesitate mult mai mare, deocamdată, pentru o derulare normală a învățământului.

Aceeasi problemă este și în sănătate cu medicii și celelalte cadre medicale.

Ce facem? Nu putem angaja un medic?! Pentru funcționarea unui post pe ambulanță avem nevoie de cel puțin trei medici, deci nu mai pot angaja un medic, pentru că am fost blocat prin ordonanță?! Nu am nici un medic sau, eventual, am un singur medic.

Deci sunt niste lucruri care trebuie totusi avute în vedere pentru derularea normală a instituțiilor.

Pe aceste considerente, am propus la alin.(1) o completare, pentru că au fost niste derogări de la regula generală, să mai fie una: "sau care sunt necesare pentru buna funcționare a instituției".

V-am dat ca exemplu, situația în care trebuie să am asigurată o permanență pe salvare, am nevoie de trei medici.

În alin.(2), am propus mărirea procentului de la 15 la 25 și - încă o dată, revin la cele spuse ieri de doamna ministru, la dezbaterea moțiunii -introducerea aceleiasi prevederi: "fără periclitarea bunei desfăsurări a sistemului de învățământ".

Este situația în care avem suplinitori, iar în toamnă acele funcții trebuie scoase la concurs, dar nu pot fi scoase la concurs, fiindcă sunt blocate.

Deci toate funcțiile pe care sunt angajați suplinitori pentru un an, din toamnă vor fi blocate; vor fi libere, dar nu va exista personal didactic care să înceapă anul scolar în toamnă, în foarte multe scoli, în primul rând, în mediul rural.

Nu cred că se poate aplica mecanic această prevedere.

Vă rog ca atunci când votați, să vă gândiți cu mare responsabilitate la cele două sectoare: sănătatea și învățământul.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Supun votului dumneavoastră aceste două solicitări de modificare a textelor.

Vă rog să votați.

Cine este pentru includerea în art. 22 a acestor modificări? 85 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 178 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Amendamentul fost respins.

Vă mulțumesc.

Amendamentul de la poziția 12 se susține?

Domnule deputat Márton Árpád Francisc, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Márton Árpád Francisc:

Doamnelor și domnilor senatori și deputați, suntem într-o situație de criză în care, în foarte multe țări din Europa și America de Nord, se încearcă sprijinirea producției de autoturisme, inclusiv prin intervenția statului.

Noi avem producție internă de autoturisme.

O modalitate prin care statul o poate susține este tocmai achiziționarea acestor produse din bani publici, evident, o achiziționare rațională, pentru că trebuie să ai acei bani pentru a-i putea cheltui.

Dacă dorim să sprijinim o astfel de activitate, putem pune o limită prin care să dirijăm aceste achiziții către anumite tipuri de autoturisme produse la noi în țară.

În loc să facem asta, ce facem noi? Blocăm toate achizițiile publice de autoturisme, deci, prin asta, nu ajutăm.

Dimpotrivă, restricționăm posibilitatea ca, din bani publici, să se poată achiziționa acele produse, să fie ajutată acea industrie auto care în alte țări este ajutată într-un fel sau altul.

Eu cred că numai prin Programul "Rabla" am rezolvat toate problemele industriei noastre auto.

De aceea, am propus eliminarea lit. a) de la acest articol.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la poziția 12.

Vă rog să votați.

Cine este pentru acest amendament? 85 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 177 de voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Amendamentul fost respins.

Vă mulțumesc.

Amendamentul de la poziția 13.

Domnul deputat Erdei.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
 

Domnul Erdei-Dolóczki István:

Domnule președinte de sedință, Doamnelor și domnilor senatori și deputați, Pentru rigurozitatea textului și pentru a preciza data până la care este în vigoare interdicția prevăzută în această ordonanță, aș dori să se insereze în textul art. 24 alin.(1) următoarea frază: "De la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență până la data de 31.XII.2009, autoritățile și instituțiile"... iar textul continuă.

Găsesc că este benefic să fie stabilită și cuprinsă în textul legii data până la care este în vigoare această interdicție, nu cumva să se gândească cineva că putem lucra și în anul 2010 tot cu acest text de lege.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la poziția 13.

Vă rog să votați.

Cine este pentru adoptarea amendamentului?

82 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 180 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Amendamentul fost respins.

Amendamentul de la poziția 14.

Domnul deputat Máté András Levente.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
 

Domnul Máté András Levente:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Fiind la rectificarea bugetului, susțin acest amendament în continuare.

Cred că interzicerea aspectelor prevăzute la lit. a) lit. b) și lit. c) contravine unui climat al economiei care ar trebui să prospere, nu să fie îngreunat din ce în ce mai mult.

Astfel, a interzice cumpărarea de autoturisme, mobilier și aparatură de birotică, cred că este un non-sens.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la poziția 14.

Vă rog să votați.

Cine este pentru? 84 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 181 de voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Vă mulțumesc.

Amendamentul fost respins.

Amendamentul de la poziția 15 se susține? Nu se susține.

Amendamentul de la poziția 16 din Anexa cuprinzând amendamentele respinse se susține?

Domnul Lakatos Petru.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
 

Domnul Lakatos Petru:

Domnule președinte de sedință,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

La art. 24, am propus o literă nouă, lit. d), și anume "autoritățile publice locale, cu condiția încadrării în cheltuielile bugetare aprobate cu această destinație să aibă posibilitatea să achiziționeze mobilier, autoturisme" sau ce doresc aceste autorități locale.

Din păcate, găsesc următoarea explicație absolut hilară, în ceea ce priveste motivația respingerii: "Se propune respingerea, întrucât s-ar crea o discriminare față de măsurile luate pentru restrângerea și eficientizarea cheltuielilor publice între autoritățile și instituțiile publice ale administrației publice centrale și cele ale administrației publice locale."

Deci, când vorbim de descentralizare, noi, de la Bucuresti, trebuie să stabilim dacă consiliul local poate să cumpere un stingător sau un alt mijloc fix, dacă se încadrează în bugetul aprobat de consiliul local?! Asta este reala descentralizare?! Ca să nu mai vorbim de faptul că, în următorul articol, aceeasi diferențiere o face inclusiv Guvernul prin propunerea "text existent în ordonanța de urgență".

Inițiatorii ordonanței nu sunt consecvenți cu propriile lor păreri.

Eu v-as propune să fiți de acord nu numai în vorbe, ci și în fapte ca autoritățile publice locale, respectiv consiliile locale să aibă posibilitatea, în cadrul bugetului, în cadrul sumelor aprobate în acest scop, să facă achizițiile respective.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnule deputat Borbély, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Borbély László:

Vă mulțumesc, domnule președinte de sedință.

Stimate colege,

Stimați colegi,

În alocuțiune, domnul ministru a spus - și am apreciat acest gest - că este deschis la orice propunere de bun-simț, de oriunde ar veni ea, dacă este justificată.

Domnia Sa nu a avut răbdarea să stea la discutarea acestei foarte importante ordonanțe, dar, vă rog foarte mult, domnule secretar de stat Gherghina, pentru că aveți o experiență vastă în domeniu și având în vedere că aici s-au adus observații pertinente, măcar să răspundeți.

Să vină inițiatorul să explice de nu este de acord, pentru că s-au adus argumente în plus față de ceea ce s-a discutat în comisie.

Deci vă rog respectuos să veniți să explicați de ce nu acceptați aceste amendamente, multe din ele, de bun-simț, să stie toată lumea, și colegii din grupurile parlamentare, care este poziția dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Domnule secretar de stat Gherghina, vă rog, răspundeți-i domnului deputat Borbely. (Intervenție neinteligibilă din sală)

Si dumneavoastră, și deputat domnului Lakatos.

De altfel, nu trebuia să vă dau cuvântul, pentru că nu sunteți inițiator de amendamente, domnule deputat Borbely.

 
 

Domnul Gheorghe Gherghina:

Doamnelor și domnilor senatori și deputați, Vreau să vă reamintesc că atât Comisia Europeană, cât și celelalte organisme financiare internaționale judecă deficitul unei țări pe tot sectorul public, denumit S13 - sectorul public.

În acest sector public intră și administrația centrală, și administrația locală, și administrațiile sistemelor de asigurări sociale.

Noi raportăm, iar la Maastricht s-a stabilit acel deficit pentru tot acest sector public.

În aceste condiții, Parlamentul si, respectiv, Guvernul sunt responsabili pentru încadrarea în deficitul pe tot acest sector.

Prin urmare, nu vom scăpa de această problemă si, de foarte multe ori, Guvernul va fi obligat să ia măsuri pentru respectarea deficitului, măsuri care vor presupune și diminuarea cheltuielilor administrațiilor publice locale.

Deci în acest context a fost luată și această măsură, întrucât este necesar să facem economie și la nivel central, și la nivel local, pentru această categorie de cheltuieli, și să încercăm să diminuăm deficitul sectorului public.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Si eu vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Supun votului dumneavoastră, stimați colegi, amendamentul de la poziția 16.

Cine este pentru aprobarea acestui amendament? Vă rog să votați.

81 de voturi pentru.

Cine este împotrivă? 176 de voturi împotrivă.

Sunt abțineri? Nu sunt.

Amendamentul a fost respins.

Se susține amendamentul de la poziția 17?

Domnule senator Cseke Attila-Zoltán, poftiți, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Cseke Attila-Zoltán:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați, Amendamentul formulat de mine a pornit, de fapt, de la o întrebare retorică, și anume: în ce stat dorim să trăim? Într-un stat cu principii de drept solide, cu democrație bazată pe neamestecul statului în sfera privată, cu o economie de piață liberă? Aceasta este întrebarea retorică.

Cred că toți suntem de acord cu răspunsul că dorim să trăim într-un asemenea stat.

Stimați colegi, Capitolul IV al Ordonanței de urgență a Guvernului nr.

34/2009 reglementează constituirea unui Fond social la care vor contribui, prin sponsorizări, producătorii interni și distribuitorii de gaze naturale, în mod benevol, desigur, cum prevede Guvernul.

Este discutabilă întreaga filozofie a constituirii acestui Fond social, dar eu m-as referi numai la art. 29 alin. (2), alineat pentru care am solicitat abrogarea prin acest amendament.

Ce prevede acest alineat? "Sumele cu care vor sponsoriza și vor contribui la Fondul social producătorii interni și distribuitorii de gaze naturale sunt, de regulă, sume obținute din majorarea de preț la gazele naturale în cursul anului 2008."

Stimați colegi, am cerut abrogarea acestui alineat, deoarece statul nu poate impune, nici măcar cu titlu orientativ, agenților economici respectivi - mulți dintre ei fiind persoane juridice cu capital majoritar privat, în care statul nu deține majoritatea, deci statul nu poate impune acestor agenți economici - categoria de sume din care să sponsorizeze un anumit fond, fie el și social.

Este, din punctul meu de vedere, un amestec nepermis al statului în ceea ce priveste economia de piață, regulile de funcționare ale acestei economii și dreptul de dispoziție asupra capitalului privat în economie.

Susțin și vă rog să fiți de acord cu acest amendament, prin care se elimină acest amestec al statului prevăzut în alineatul respectiv.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Si eu vă mulțumesc, domnule senator.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la poziția 17, amendament respins de comisii.

Cine este pentru aprobarea acestui amendament? Vă rog să votați.

85 de voturi pentru.

Cine este împotriva amendamentului? 178 de voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Amendamentul a fost respins.

Se susține amendamentul de la poziția 18?

Domnule deputat Lakatos Petru, vă rog, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Lakatos Petru:

Domnule președinte de sedință,

Doamnelor și domnilor,

Propunerea respectivă se poate califica ca propunere indecentă.

Nu amendamentul propus de mine este indecent, ci propunerea inițială este indecentă si, dacă am dori să mergem mai departe, am sesiza că inițiatorii doresc să ne facă părtasi la evaziune fiscală, respectiv să fim de acord să devenim evazionisti fiscali.

De ce? Pentru că se propune ca acea contribuție despre care putem discuta toată ziua dacă e benevolă sau nu, cum rezultă, din ce profit, să nu fie impozitată.

Practic, statul scoate dintr-un buzunar banii, din păcate, în acel buzunar se găseste bugetul, și îi introduce în celălalt buzunar, al Guvernului, din care poate să folosească sumele fără control parlamentar, pentru că acesta este un fond special.

Dacă dorim să mergem mai departe pe linia evaziunii, atunci nu aveți decât să votați, dar eu aș propune să fim corecți, să nu fim de acord cu diminuarea bugetului cu sumele respective, care se constituie din impozit, asa cum prevede Codul Fiscal, pentru că sponsorizarea este deductibilă numai în anumite condiții, deci să menținem prevederile din Codul Fiscal, iar cei care doresc să doneze foarte cinstit din profitul lor să contribuie, în aceste condiții, la Fondul social.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la poziția 18.

Cine este pentru aprobarea acestui amendament? 85 de voturi pentru.

Împotrivă? 179 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Mulțumesc.

Amendamentul a fost respins.

Se susține amendamentul de la poziția 19?

Domnule deputat Márton Arpád, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Márton Árpád Francisc:

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori și deputați, Eu am propus eliminarea întregului capitol, pentru că nu mi se pare corect să se modifice Codul Fiscal printr-o lege a bugetului.

Codul Fiscal se modifică asa cum prevede legea, cu sase luni înainte de a intra în vigoare și alte asemenea lucruri.

Este în interesul siguranței activității financiare si, evident, are repercusiuni și asupra celor ce se întâmplă în economia reală.

Cealaltă problemă pe care vreau s-o ridic... Poate o să-mi dați crezare că cei care au făcut aceste propuneri au lipsit de la orele de aritmetică, pentru că - foarte usor vă voi demonstra - prin impozitarea minimă anuală a unor întreprinzători care nu au profit, deci li se impun aceste impozitări minimale, pentru primele cinci poziții, bugetul de stat, dacă se închide prăvălia, chiar cu doi angajați, va pierde mai mult decât câstigă.

Dacă un astfel de întreprinzător are doar doi angajați, cu salarii minime de 600 lei, anual, va plăti mai mult de 7 200 lei ca: impozit pe venit, asigurări de sănătate, asigurări sociale.

Va mai plăti încă 2 700 lei, pentru că trebuie să scoată acei bani, este vorba de plata TVA pentru activitatea desfăsurată.

Iar statul, dacă cei doi angajați vor deveni someri, va trebui să plătească, în cel mai bun caz, 10.800 lei anual pentru ajutor de somaj.

Deci sunt în jur de 20.000 lei pe care statul, adică bugetul național, îi va pierde în urma acestui impozit.

V-am demonstrat că cei care au propus această soluție vor păgubi statul cu foarte mulți bani, vor păgubi bugetul de stat, iar toate celelalte impozite, create tot asa anapoda, zic eu, vor avea aceeasi înrâurire asupra economiei.

Vă spun încă odată, trebuie să eliminăm acest capitol, să se vină cu o lege de modificare a Codului Fiscal, care să intre în vigoare peste sase luni, asa cum prevede legea.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, domnule deputat.

(Domnul deputat Kelemen Attila Bela-Ladislau solicită cuvântul).

Domnule Kelemen, este legat de amendamentul acesta? După ce dăm votul acesta, vă ofer cuvântul pe procedură.

Vă rog, cine este pentru adoptarea acestui amendament de la poziția 19?

Vă rog să votați, stimați colegi.

82 de voturi pentru.

Împotrivă? 180 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Amendamentul a fost respins.

Acum, pe procedură, domnule deputat Kelemen, vă rog, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Kelemen Attila Bela-Ladislau:

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu văd, domnule președinte, că masina de vot funcționează perfect.

Voiam să vă atrag atenția că nici la votul precedent, nici la votul dat pe celelalte două articole, la conducerea sedinței nu participau reprezentanții Camerei Deputaților.

La sedințele comune trebuie să fie la masa prezidiului reprezentanții ambelor Camere.

Acum văd că domnul secretar a sosit de undeva, deci intervenția mea, oarecum, si-a pierdut obiectul.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule deputat, pentru atenționare.

Aveți perfectă dreptate, asa este.

Mergem mai departe, la poziția 20 din Anexa cu amendamente respinse.

Vă rog, domnule deputat Eugen Nicolăescu, aveți cuvântul pentru a vă susține amendamentul.

 
 

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule președinte de sedință, Doamnelor și domnilor colegi, Este foarte greu, în câteva cuvinte, să încerci să convingi pe cine nu vrea să fie convins de necesitatea eliminării acestui articol.

De fapt, acest articol introduce impozitul minim.

Corect ar fi fost să se numească acest capitol "impozitul minim obligatoriu", pentru că, atât timp cât se referă și la întreprinderi care au pierdere, că acestea trebuie să plătească un impozit, atunci, acest impozit este minim și obligatoriu.

M-am uitat pe motivația pe care a adus-o ministerul împreună cu majoritatea din comisiile reunite la respingerea acestui amendament.

Este si, aș spune, amatorist scrisă, dar, mai ales, este o motivație care nu are nicio legătură cu realitatea, ca să nu folosesc cuvinte tari.

Eu nu cred că există echitate în a impozita pe cei care au profit și pe cei care nu au profit.

Cei care nu au profit nu au profit din diverse considerente.

Unii dintre ei fac investiții și în primul, al doilea, poate chiar al treilea an, nu au cum să aibă profit.

Unii dintre ei se confruntă cu situații dificile de piață, în funcție de obiectul de activitate pe care îl au și încearcă o perioadă de timp să supraviețuiască si, pe măsură ce piețele se rearanjează, pot să revină pe piață într-o poziție favorabilă, iar atunci pot avea profit și pot plăti din nou impozit pe profit.

Unele firme au probleme cu propriii salariați și sunt în procese de reorganizare-restructurare, ca să poată ajunge din nou pe profit și asa mai departe.

Situațiile sunt multe, sunt diverse, în practică.

Nu putem noi, de la Bucuresti, din această sală, să luăm în brațe Ministerul Finanțelor Publice și să spunem că el are dreptate, că toată lumea trebuie să aibă un profit într-un anume cuantum.

Adică noi să planificăm toate firmele cu profit, că asa vrem noi, indiferent ce se întâmplă în realitate.

Cred că este și o măsură antieconomică, este și o măsură ambiguă, dar, mai ales, este o măsură care ține, mai degrabă, de mentalitatea altor vremuri decât de o piață liberă concurențială, o piață normală.

De aceea, vă propun să fiți de acord cu eliminarea acestui tip de impozit care va avea ca efect înmormântarea firmelor mici și mijlocii.

Deja - probabil că ați citit și dumneavoastră în presă - sunt foarte mulți contribuabili care s-au dus la Registrul Comerțului să-si radieze firmele, s-au dus să le schimbe statutul juridic, s-au dus să le transforme din persoane juridice în persoane fizice autorizate, să le suspende activitatea, tocmai pentru că micul întreprinzător stie mai bine ce înseamnă acest impozit asupra vieții fiecăruia în parte.

Doamnelor și domnilor deputați și senatori, Dacă, într-adevăr, țineți la mediul de afaceri românesc, dacă, într-adevăr, vă interesează soarta contribuabilului român, atunci, vă rog să votați pentru eliminarea acestei aberații economice.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Si eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la poziția 20, amendament susținut de domnul deputat Eugen Nicolăescu.

Cine este pentru acest amendament? 86 de voturi pentru.

Împotrivă? 174 de voturi împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

Amendamentul a fost respins.

Amendamentul de la poziția 21.

Domnule deputat Máté András-Levente, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Máté András-Levente:

Domnule președinte, Stimați colegi, Observ că gravitația în plenul celor două Camere este destul de mare, pentru că fiecare amendament susținut a "căzut".

Eu sper că amendamentul meu nu va fi respins de data aceasta.

Într-adevăr, are acelasi scop pe care l-a avut amendamentul anterior, respectiv al colegilor liberali.

Pe lângă acele motive, v-as propune să facem un calcul, ce înseamnă acest venit minim care ar trebui să existe și impozitul care este progresiv deja, și nu o cotă unică, asa cum a fost până acum.

Aproape în fiecare sat sau comună există un magazin mic, cu doi-trei angajați, care susține traiul acelor persoane și al familiilor lor, respectiv al proprietarului.

Sunt acei comercianți mici care, cât de cât, contribuiau la bugetul de stat.

În urma acestor reglementări, aceste societăți comerciale îsi vor înceta activitatea, iar acele persoane vor deveni someri, urmând să suportăm din bugetul asigurărilor sociale plata acelor sume care revin somerilor pe o perioadă determinată.

Pentru acest motiv, v-as ruga foarte mult să susțineți amendamentul meu.

Vă mulțumesc foarte mult.

Pe procedură, aș dori să stiu dacă, într-adevăr, n-ar trebui să fie lângă dumneavoastră și un reprezentant al Camerei Deputaților.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Este aproape, aici, la telefon, după cum vedeți...

 
 

Domnul Máté András-Levente:

Eu vă înțeleg, domnule președinte, dar stiți, trebuie să fie doi secretari și doi presedinți de sedință.

Dumneavoastră sunteți singur, iar până acum am votat încălcând Regulamentul sedințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului și este bine să fie consemnat acest lucru în stenograma sedinței.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc pentru observații.

Imediat o să avem prezidiul complet.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la poziția 21, amendament propus de domnul deputat Máté András-Levente.

Cine este pentru acest amendament? 84 de voturi pentru.

Împotriva amendamentului? 173 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Vă mulțumesc.

Amendamentul a fost respins.

Amendamentul de la poziția 22.

Domnule deputat Lakatos Petru, vă rog, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Lakatos Petru:

Domnule președinte de sedință, Doamnelor și domnilor, Dau posibilitatea, prin acest amendament, Domniilor Voastre să fiți de acord cu mine, fără să atrageți reprosuri din partea FMI, fără să se modifice bugetul de stat, fără să aibă repercusiuni domnul secretar de stat, că nu a apărat cauza ministerului.

Ce am propus? Am propus ca prima transă din impozitul minim obligatoriu, plătit anticipat, pe care nu ați dorit să-l eliminați, să înceapă, nu de la zero, ci de la un leu.

O să ziceți: ce importanță are un leu, în ziua de astăzi? Un leu, în ziua de astăzi, doamnelor și domnilor, are o importanță foarte mare, pentru că, în perioadă de criză, mai ales la începutul acestui an, foarte mulți dintre operatorii economici la care se referă această ordonanță au stat și stau pe gânduri nestiind ce să facă: să renunțe, să ceară suspendarea activității?

Problema stă în felul următor.

Se poate cere o singură dată suspendarea activității pe o perioadă de trei ani, dar este un procedeu un pic mai complicat.

Si mai complicat este dacă se solicită radierea.

Asta durează două-trei luni.

Deci ar trebui, prin această măsură, să dăm posibilitatea operatorilor economici onesti, care nu sunt evazionisti fiscali, dacă nu au avut niciun leu venit pe anul 2009, să nu fie obligați să plătească impozitul minim.

Explicația respingerii amendamentului sună asa: "Crearea primei transe de impunere pornind de la "zero" a avut în vedere plata impozitului de către toți contribuabilii care desfăsoară activitate.

Persoanele juridice care se află în inactivitate temporară, înregistrată la Registrul Comerțului, nu aplică prevederile art. 18 alin. (2) pe perioada de inactivitate".

Eu m-am referit la persoanele care nu se află încă în evidența Registrului Comerțului, practic, nu au cerut suspendarea activității pe trei ani, speră că Guvernul României va lua măsurile cele mai juste, cele mai corecte, speră că economia se va revigora si, poate, în trimestrul III al anului 2009 să-si reînceapă activitatea.

Si atunci, să nu-i obligăm pe ei, până nu încep această activitate... Sau poate vor începe în 2010, că nici atunci n-ar fi rău dacă am putea iesi din criză, dar mă tem că, dacă luăm măsurile acestea restrictive, n-o să ajungem la mal.

Deci, un leu, doamnelor și domnilor, vă rog să fiți de acord.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Da, domnule deputat.

Supun votului dumneavoastră, stimați colegi, amendamentul de la poziția 22.

Cine este pentru acest amendament? Vă rog să votați.

86 de voturi pentru.

Cine este împotriva amendamentului? 174 de voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Mulțumesc.

Amendamentul a fost respins.

Poziția 23 din Anexa cu amendamentele respinse se susține?

Domnul deputat Lakatos Petru, da? Aveți cuvântul.

 
 

Domnul Lakatos Petru:

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor, Oricum, mi-am pierdut orice speranță să fiți dumneavoastră de acord măcar cu un singur amendament, pentru că cel dinainte ar fi fost cel mai usor și corect de aprobat, dar, stiți cum este, trebuie să fii consecvent până la capăt, chiar dacă nu esti bou, - (Aplauze) - și să arăți că există posibilități pentru a rezolva problema pe cale amiabilă, pe baza amendamentelor.

Am propus eliminarea art. 32, pct. 2, care sună asa: "Cheltuielile de funcționare, întreținere și reparații, exclusiv cele privind combustibilul, aferente autoturismelor folosite de persoanele cu funcții de conducere și de administrare ale persoanei juridice, deductibile limitat la cel mult un singur autoturism aferent fiecărei persoane cu astfel de atribuții."

De ce am propus eliminarea? Pentru următorul raționament simplu.

Stiți și Domniile Voastre, aferent autoturismelor din dotarea agenților economici, se plăteste un impozit mai mare decât impozitul pentru aceeasi masină.

Deci nu este indiferent dacă ai "Loganul" ca persoană fizică sau ai "Loganul" ca operator economic, plătesti un impozit cu 60-70% mai mare pentru autoturismul din dotarea societății.

Si atunci, de ce să iei posibilitatea, dacă poate justifica cu documente legale, să deducă carburanții pentru autoturismele folosite, din parcul propriu? Este, după părerea mea, un amestec nepermis în mediul privat.

Mai mult ca sigur că n-o să fiți de acord cu mine, dar, poate, totusi...

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, domnule deputat.

Supun votului dumneavoastră și acest amendament al domnului Lakatos Petru.

Cine este pentru? Vă rog să votați. 87 de voturi pentru.

Cine este împotrivă? Vă rog să votați.

Stimați colegi, vă rog să votați. 172 de voturi împotrivă.

Abțineri? 8 abțineri.

Mulțumesc.

Amendamentul a fost respins.

Poziția 24, domnul senator Marcu Gheorghe? Nu se susține.

Poziția 25?

Poftiți, domnule deputat Dan Marian.

Vă rog, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Dan-Mihai Marian:

Sper că eu o să reusesc să vă conving, dacă antevorbitorul meu, domnul deputat Lakatos, nu a avut suficiente argumente.

Poate reusesc eu.

Voi vorbi despre amendamentele de la pozițiile 25, 29 și 33.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Eu vă rog să vorbiți despre amendamentul de la poziția 25, vă rog frumos.

 
 

Domnul Dan-Mihai Marian:

Aceste amendamente se referă la eliminarea deductibilității cheltuielilor legate de combustibil, de funcționare, reparație și întreținere, dar și a TVA-ului aferent pentru vehiculele utilizate în activitatea agenților economici.

Prin această măsură, Guvernul, de fapt, propune o crestere mascată de taxe și impozite, care, cu siguranță, va duce la o blocare a activităților companiilor private.

Grupul parlamentar al PNL propune eliminarea acestor articole, prin amendamentele acestea.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule deputat Marian Dan.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la poziția 25.

Cine este pentru? Vă rog să votați. 88 de voturi.

Cine este împotrivă? Vă rog să vă exprimați votul. 173 de voturi.

Abțineri? O abținere.

Mulțumesc.

Amendamentul a fost respins.

Poziția 26 de la amendamente respinse? Nu se susține.

Poziția 27? Nu se susține.

Poziția 28, domnul Lakatos Petru? Nu se susține.

Poziția 29, domnul Marian Dan? Tot asa, deci nu se susține.

Poziția 30?

Poftiți, vă rog.

La poziția 30, da ?

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Dan-Mihai Marian:

Stimați colegi, Guvernul, care nu este prezent în această sală, propune prin acest articol, de fapt, o supraimpozitare a agenților economici.

Vreau să vă asigur că o astfel de măsură nu este de natură să producă o stimulare economică sau să încurajeze activitatea firmelor private într-un astfel de moment de criză economică.

Prin urmare, Grupul parlamentar al PNL propune eliminarea acestui articol.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Si eu vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la poziția 30.

Cine este pentru? Vă rog să votați. 88 de voturi.

Cine este împotrivă? Vă rog să votați. 174 de voturi.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Amendamentul a fost respins.

Poziția 31?

Poftiți, domnule deputat Donțu.

Vă rog, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Mihai-Aurel Donțu:

Domnule președinte, Stimați colegi, La poziția 31, am neplăcerea să vă aduc în atenție o situație în care o firmă - și dau exemplul pe care l-am dat și în comisie - este supraimpozitată la momentul demarării unei alte afaceri.

Precum bine stim, toate investițiile parcurg o linie a vieții care, în prima parte, se referă la cheltuieli.

Acționarii, cei care finanțează, vin cu o sumă de bani, fie împrumutată, fie din fonduri proprii, pentru a susține investiția.

De acum înainte, din momentul adoptării acestei ordonanțe și asumării în lege, în acest plan de afaceri cu care vor veni, va trebui să fie și o linie de buget în care să scrie "impozit minim datorat".

Acest lucru este legat de art. 20, în care avem o sumă și pentru perioada de investire, un an, 2, 3 sau mai mulți, în care nu sunt venituri.

Este o prevedere, într-adevăr, în ordonanță în care se spune că start-up-urile, noile întreprinderi, sunt scutite.

Dar ce facem în situația în care avem o întreprindere, o firmă, cu o perioadă de funcționare anterioară și care demarează un nou proiect? Va trebui să plătească impozit minim datorat, cum am spus, și în această perioadă.

De aceea susținem eliminarea acestui punct din textul ordonanței și scoaterea din robie a firmelor care, din păcate, vor fi supuse la agresiune fiscală în perioada următoare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule deputat Donțu.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la poziția 31 din anexa cu amendamente respinse.

Cine este pentru? Vă rog să votați. 86 de voturi pentru.

Cine este împotrivă? Vă rog să vă exprimați votul. 175 de voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt ? Nu sunt abțineri.

Amendamentul a fost respins.

Poziția 32.

Se susține amendamentul? Nu.

Vă mulțumesc.

Poziția 33? Nu se susține.

Poziția 34? Da.

Vă rog, domnule deputat Erdei, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Erdei-Dolóczki István:

Domnule președinte de sedință, înainte de a prezenta amendamentul meu, dați-mi voie să fac o observație procedurală.

Felicitări pentru că dumneavoastră ați reusit deja să reduceți cu 25% numărul persoanelor care conduc sedința comună.

Ar fi bine ca asta să se oglindească și în indemnizațiile de sedință.

Acum, amendamentul meu la art. 107 este foarte simplu, și anume se elimină.

Solicit eliminarea acestui articol pentru că în perioada de criză, mai ales pentru întreprinzătorii de existență, impozitul trebuie să fie real, și nu cel impus.

Dacă vorbesc de întreprinzătorii de existență, este vorba de niste oameni care au rămas fără slujbă, fără loc de muncă și care nu au altceva de făcut decât, pentru a-si întreține familia, să-si deschidă o mică afacere.

Un zidar începe să lucreze ca zidar cu, eventual, încă doi angajați sau un lăcătus începe să facă niste garduri.

Pentru acesti oameni, acest impozit minim care, putem spune, se pare că este un venit garantat pentru stat, este devastator.

Si dacă veniturile sunt sub cele garantate, atunci și impozitul să fie proporțional cu aceste venituri.

Asa că solicit eliminarea acestui articol și susțin încă o dată acest amendament pentru faptul că nu este normal să schimbăm regula jocului în timpul jocului, cu atât mai mult cu cât pentru aceste întreprinderi, microîntreprinderi, regula de 3% impozit din venit funcționează numai anul acesta.

Vă mulțumesc mult.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Si eu vă mulțumesc, domnule deputat Erdei.

Este un amendament de eliminare.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la poziția 34 din anexa cu amendamente respinse.

Cine este pentru? 88 de voturi pentru.

Cine este împotrivă? Vă rog să vă exprimați votul. 174 de voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? O abținere.

Amendamentul a fost respins.

Poziția 35 se susține?

Vă rog, domnule deputat Marian Dan, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Dan-Mihai Marian:

Vă mulțumesc.

Vreau să vă comunic faptul că, prin această măsură, Guvernul Boc nu face altceva decât să semneze decesul a cel puțin 300 de mii de afaceri familiale.

Este vorba despre introducerea unei cote de impozitare de 3% pe veniturile microîntreprinderilor, dar și de stabilirea unui impozit minim anual.

Stimați colegi, eu vă îndemn să votați pentru eliminarea acestui articol și nu o să fac altceva decât să vă mulțumesc, de asemenea, pentru atenția acordată.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Un amendament tot pentru eliminarea punctului 8 al art. 32.

Cine este pentru? Vă rog să votați. 88 de voturi pentru.

Cine este împotrivă? Vă rog să vă exprimați votul. 173 de voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt ? Nu sunt abțineri.

Vă mulțumesc.

Amendamentul a fost respins.

Poziția 36? Nu se susține.

Poziția 37? Nu se susține.

Poziția 38?

Poftiți, domnule deputat Lakatos.

Aveți cuvântul.

 
 

Domnul Lakatos Petru:

Domnule președinte de sedință, Doamnelor și domnilor, Stiu că nici acest lucru nu va fi aprobat de majoritate, dar doresc totusi să fac acum un mic exercițiu pentru specialistii Ministerului Finanțelor Publice, și anume să vedem unde se încadrează autoturismul Logan Combi, folosit de serviciile funerare, care doresc să deducă costul benzinei și TVA, pentru că este un autoturism pentru transport de persoane, dar se foloseste la activitatea de bază.

De aceea, am venit cu soluția și v-am propus dumneavoastră, asa cum apare în text, un nou alineat: "autoutilitarele, automobilele mixte utilizate pentru transporturi de mărfuri, materii prime, utilaje și echipamente - depinde unde vrem să încadrăm persoanele decedate - necesare activității de bază a contribuabilului.

Pentru a fi deductibile fiscal, cheltuielile trebuie justificate cu documente legale."

Vă mulțumesc.

 
   

(Conducerea sedinței este preluată de președintele Camerei Deputaților, doamna deputat Roberta Alma Anastase).

 
 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la poziția 38 din anexa cu amendamente respinse.

Cine este pentru? 86 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 179 de voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Amendamentul a fost respins.

Poziția 39? Nu se susține.

Poziția 40? Nu se susține.

Poziția 41?

Domnule deputat Lakatos, vă rog.

 
 

Domnul Lakatos Petru:

În sfârsit, pot să spun și stimată doamnă președinte, Doamnelor și domnilor, Insist.

Punctul 41, practic, nu face altceva decât majorează birocrația.

De ce? În actualul Cod fiscal, până la suma de - dacă nu mă însel eu - 10 000 de euro, dacă un operator economic făcea o achiziție intracomunitară - cu alte cuvinte, cumpăra o marfă dintr-o țară din Uniunea Europeană -, făcea decontul TVA la sfârsitul trimestrului.

Acum, pentru orice aprovizionare de acest gen, trebuie să-l facă lunar, indiferent că a cumpărat o singură dată, si, să zicem, în valoare de 5 000 de euro sau face achiziții până la suma prevăzută în actualul Cod fiscal.

Este o măsură birocratică în plus care, din acest punct de vedere, îngreunează situația nu numai a agenților economici, prin modul arătat, ci creează următoarea obligație: plata TVA-ului în luna imediat următoare.

Deci, săracul, nici măcar nu a apucat, la un moment dat, să vândă marfa, căci deja se naste obligația plății TVA-ului.

De aceea, vă propun eliminarea și reducerea, astfel, a birocrației.

Dacă actualul Cod fiscal, aprobat tot cu sprijinul unei părți din Parlamentul actual, prevede niste reglementări, de ce să nu le menținem în continuare? De ce dorim să majorăm birocrația?

 
 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la poziția 41 din anexa cu amendamente respinse.

Cine este pentru? 86 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 178 de voturi împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

Amendamentul a fost respins.

Poziția 42? Nu se susține.

Poziția 43?

Domnul deputat Lakatos.

Mă bucur să vă revăd.

 
 

Domnul Lakatos Petru:

Plăcerea este de partea mea, doamna președinte.

Doamnelor și domnilor, cu ceea ce vă spun acum, 100% o să fiți de acord, pentru că spun de pe acum că este ultima mea intervenție pe ziua de astăzi.

Ea se referă la un articol care nu reduce încasările, nu bulversează bugetul, dar vine să elimine o obligație care este în contradicție cu descentralizarea de care vorbim cu toții, numai că nu toți o aplicăm.

Prin acest articol din ordonanța de urgență se creează obligativitatea ca instituțiile publice să facă decontările doar în perioada 24-31 a lunii respective.

Să nu mai vorbim de faptul că s-ar putea să existe alte contracte peste care, nici prin legea bugetului și nici prin Codul fiscal, nu prea am avea posibilitatea să intervenim dacă cele două părți s-au înțeles asupra unei anumite date.

Va fi foarte greu aplicată, mai ales dacă între 24 și 31 cade o perioadă de 2-3 zile de sărbătoare, o duminică.

Planificarea fluxului de numerar nu poate fi asa de importantă, ca să obligăm noi toate consiliile locale să facă plățile numai în această perioadă.

De aceea vă solicit eliminarea art. 36.

Mulțumesc.

 
 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Si eu vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la poziția 43 din anexa cu amendamente respinse.

Cine este pentru? 86 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 178 de voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Amendamentul a fost respins.

Poziția 44 se susține?

Vă rog, domnule deputat.

 
 

Domnul Radu-Bogdan Țîmpău:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Bună ziua, stimați colegi.

Dacă nu ați fost de acord cu eliminarea art. 36, poate veți fi de acord cu amendarea acestuia, datorită următoarelor cauze: indisponibilizarea veniturilor proprii ale bugetelor locale de la data de 1 a lunii până în data de 24 contravine principiului autonomiei locale, asa cum este el definit prin Legea nr. 215/2001, republicată și actualizată.

Astfel, la art. 3 se stipulează: "Prin autonomie locală se înțelege dreptul și capacitatea efectivă a autorităților administrației publice locale de a soluționa și gestiona, în numele și interesul colectivităților locale pe care le reprezintă, treburile publice, în condițiile legii."

Acesta este garantat și prin Constituția României, art. 119, și anume: "Administrația publică din unitățile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile descentralizării, autonomiei locale și deconcentrării serviciilor publice."

Având în vedere această susținere și faptul că art. 36, în forma sa actuală, va afecta în mod direct și grav toate societățile comerciale care au contracte în desfăsurare cu administrațiile publice locale, vă propunem amendarea acestui alineat astfel: "Plata facturilor reprezentând contravaloarea bunurilor achiziționate, a serviciilor prestate sau a lucrărilor efectuate se realizează de către instituțiile publice finanțate integral din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, din venituri proprii și subvenții acordate de la aceste bugete, cu excepția celor finanțate din bugetele locale, în perioada 24-31 a fiecărei luni."

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Si eu vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la poziția 44 din anexa cu amendamente respinse.

Cine este pentru? 84 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 181 de voturi împotrivă.

Abțineri? Două abțineri.

Amendamentul a fost respins.

Poziția 45 se susține? Da.

Vă rog, domnule deputat Erdei.

 
   

Domnul Erdei-Dolóczki István (din sală):

Ce nume ați spus, doamna președinte ?

 
 

Doamna Roberta Alma Anastase:

O să vă rog să vă prezentați la microfon.

 
 

Domnul Erdei-Dolóczki István:

Bine.

Cu atât mai mult trebuie să mă prezint, deoarece presedinții de sedință au obiceiul să mă confunde cu domnul Lakatos, care este colegul meu.

Pentru mine, bineînțeles, asta este o mândrie.

Doamna președinte, dați-mi voie să fac referire la un amendament la art. 38.

As dori ca punctul și virgula să se pună după sintagma "asigurări de sănătate".

Textul să sune în felul următor: "Blocarea deschiderilor de credite bugetare pentru ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetului asigurărilor pentru somaj, bugetului Fondului național unic de asigurări de sănătate;"

Fac acest amendament în virtutea respectării principiilor descentralizării și autonomiei locale, care sperăm că se va îndeplini odată si-odată.

Totodată, aș dori să fac încă un anunț, ca să fiu la unison cu colegul meu Lakatos.

Eu mă numesc Erdei Dolóczki István.

Este ultima mea intervenție pentru ziua de astăzi.

Mulțumesc mult.

 
 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Si noi vă mulțumim mult.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la poziția 45 din anexa cu amendamente respinse.

Cine este pentru? 86 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 177 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Amendamentul a fost respins.

Poziția 46, Capitolul VI.

Vă rog, domnule deputat.

 
 

Domnul Radu-Bogdan Țîmpău:

Mulțumesc.

Având în vedere numărul mare de societăți comerciale care au încheiate contracte cu administrațiile publice locale și care, în baza acestor contracte, au accesat credite - aceste credite au date fixe de rambursare a ratelor -, noi vă propunem ca art. 38 lit. c) să fie modificat prin adăugarea următorului text: "cu excepția cazurilor în care furnizorul refuză adiționarea contractelor în sensul prevederilor art. 36 alin. (5), desi instituția publică beneficiară a depus toate diligențele în acest sens."

Dacă nu vom face această adăugire, vom pune numeroase societăți comerciale în imposibilitatea de a-si plăti la termen ratele la credite.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Si eu vă mulțumesc.

Vă rog să votați.

Cine este pentru? 84 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 178 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Amendamentul a fost respins.

Poziția 47, Capitolul VI.

Domnul senator Cseke Attila.

 
 

Domnul Cseke Attila-Zoltan:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 și reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, după cum îi spune și titlul, reglementează mai multe categorii de domenii: de la rectificarea bugetară, trecând prin măsuri privind cheltuielile publice, monitorizarea operatorilor economici cu capital unic sau majoritar de stat, constituirea unui fond social, până la instituirea unui nou impozit numit minim.

Or, având în vedere complexitatea acestui act normativ, constatând că acesta nu prevede obligativitatea elaborării unor norme metodologice de aplicare, desi cred că acest lucru ar fi necesar, am propus un amendament în acest sens, și anume de a introduce un nou articol, art. 43, cu următorul conținut: "Ministerul Finanțelor Publice elaborează norme de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență, pe care le supune spre adoptare Guvernului în termen de 45 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență."

Consider că ar fi necesar un asemenea text pentru a putea asigura punerea în aplicare în mod unitar a acestui act normativ.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Si eu vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la poziția 47.

Cine este pentru? 88 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 175 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Amendamentul a fost respins.

Poziția 48, Anexa nr. 2.

Domnul deputat Calimente.

 
 

Domnul Mihăiță Calimente:

Doamna președinte, În motivarea respingerii amendamentului propus de noi, se fac precizări cu privire la reducerea cheltuielilor bugetare ale acestei instituții publice și în corelație cu nivelul de încasare a veniturilor bugetului de stat pentru respectarea țintei de deficit bugetar.

Cât priveste însă ținta de apărare națională - pentru că bugetul la care ne-am angajat atunci când am intrat în NATO trebuia să fie de 2,38% -, în acest an avem și la nivelul forțelor terestre, de uscat, și la nivelul aviației, și la nivelul marinei câte două programe de înzestrare a armatei.

Mai mult de-atât, domnul președinte Traian Băsescu, la reuniunea de la Bruxelles, si-a luat angajamentul că România va spori numărul trupelor dislocate în Afganistan și ne trezim că, de fapt, se diminuează bugetul Ministerului Apărării Naționale, și asa cel mai mic buget, asa cum spuneam într-o luare de cuvânt anterioară, cel mai mic din perioada postdecembristă.

Noi propunem eliminarea poziției 17: ordonatorul principal de credite - Ministerul Apărării Naționale, din Anexa nr. 2.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Supun la vot acest amendament.

Cine este pentru? 87 de voturi pentru.

Cine este împotrivă? 175 de voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Amendamentul a fost respins.

Poziția 49, Anexa nr. 2.

Doreste cineva să susțină acest amendament?

Domnule deputat Mihai-Aurel Donțu, vă rog.

 
 

Domnul Mihai-Aurel Donțu:

Onorat prezidiu,

Stimați colegi,

Această anexă face referire la Ministerul Educației, Cercetării și Inovării, respectiv diminuarea sumelor propuse la art. 6, primul amendament discutat astăzi.

Prin urmare, vă readuc aminte poziția noastră, care este aceea de a nu diminua bugetul Ministerului Educației, Cercetării și Inovării, de a menține măcar această sumă mică ce s-a aprobat prin bugetul adoptat acum o lună și jumătate și de a nu da posibilitatea să îngreunăm procesul de investiții în domeniul învățământului, de acordare a drepturilor salariale și posibilitatea măririi acestor drepturi si, astfel, de a nu considera învățământul o Cenusăreasă, cum a fost considerat și la primul buget din acest an.

Deci vă propunem eliminarea poziției 24 din Anexa nr. 2.

De asemenea, un motiv suplimentar este că în această anexă mai apar și măriri de cheltuieli bugetare pe capitolul privind învățământul, fără a fi precizată sursa.

Deci încă o dată vă propunem păstrarea sumelor măcar la bugetul de la începutul anului și nediminuarea sumelor pentru învățământ.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Si eu vă mulțumesc.

Vă propun să votăm.

Cine este pentru? 85 de voturi pentru.

Cine este împotrivă? 181 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Amendamentul a fost respins.

Poziția 50, Anexa nr. 2.

Doreste cineva să susțină acest amendament? Nu.

Poziția 51, Anexa nr. 3.

Doreste cineva să susțină amendamentul?

Domnule senator Vasile Mustățea, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Vasile Mustățea:

Mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Prin amendamentul de la poziția 51 propunem eliminarea Anexei nr. 3, prin care se stabileste diminuarea fondurilor alocate din TVA pentru finanțarea cheltuielilor de personal, pe fiecare județ

în parte.

Motivația am dat-o când am susținut amendamentul de la poziția 7, adică eliminarea art. 16.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Supun la vot acest amendament.

Cine este pentru? 88 de voturi pentru.

Cine este împotrivă? 178 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Amendamentul a fost respins.

A fost ultimul amendament.

Urmează să supun la vot proiectul în ansamblu.

Vă rog să votați.

Cine este pentru? 181 de voturi pentru.

Cine este împotrivă? 88 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Cu majoritate de voturi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 și reglementarea unor măsuri financiar-fiscale a fost adoptat.

 
Notă pentru exercitarea de către senatori și deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarelor legi depuse la secretarii generali ai Senatului și Camerei Deputaților, conform prevederilor art. 17 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată:

În conformitate cu prevederile Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarii generali ai Senatului și Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către senatori și deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

  • Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 112/2008 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2008;

  • Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 186/2008 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2008;

  • Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34 /2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 și reglementarea unor măsuri financiar-fiscale.
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 și reglementarea unor măsuri financiar - fiscale (L106/2009)

Fiind epuizată ordinea de zi, înainte de a încheia lucrările plenului, domnul deputat Călin Popescu-Tăriceanu are un anunț de făcut.

   

Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu (din sală):

Doresc să explic votul.

 
 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Este o intervenție privind explicarea votului.

 
 

Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Permiteți-mi ca în numele Grupului parlamentar al PNL să prezint câteva elemente care să vină în argumentarea poziției noastre la votarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe 2009 și reglementarea unor măsuri financiar-fiscale.

Prin această ordonanță de rectificare bugetară, Guvernul avea la dispoziție posibilitatea să ne demonstreze că a înțeles ceva din greselile pe care le-a făcut de curând, atunci când a prezentat în Parlament primul său proiect de buget si, ca atare, să ne demonstreze pe cele două direcții fundamentale, politicile bugetare și politicile fiscale, ce are de gând să facă în continuare.

Evident că ceea ce am ascultat astăzi din partea ministrului de finanțe publice care, din păcate, văd că nu mai este prezent la această oră printre noi nu a fost decât o nouă încercare de a justifica situația proastă pe care o gestionează dânsii, încercând să arunce vina pe greaua mostenire.

Astăzi, cred că greaua mostenire nu mai este ceea ce domnul ministru Gheorghe Pogea spunea că a lăsat Guvernul liberal, ci greaua mostenire este ceea ce au făcut dânsii cu ocazia adoptării primului proiect de buget pe anul 2009, pentru acest exercițiu financiar bugetar.

Si, din păcate, iată câteva elemente care cred că sunt definitorii.

În ceea ce înseamnă politica bugetară, văd că acest Guvern este în continuare speriat de deficitul bugetar.

Domnul secretar de stat Gherghina ne-a vorbit iarăsi despre Tratatul de la Maastricht și despre criteriile de deficit bugetar.

Stimați colegi, Vreau să vă anunț că, la nivelul Guvernului nostru și al majorității, oamenii par să fie atât de rău speriați... Stiți că există chiar o expresie: "Domnule, speriați ca de bombe!" Sunt speriați ca de bombe de deficitul bugetar, iar deficitul bugetar prognozat e numai 4,6%.

Puteți să citiți, sunt informații publice, Marea Britanie va avea anul acesta deficit 12% la nivelul bugetului.

Să stiți că și ei sunt membri ai Uniunii Europene, și ei trebuie să se încadreze în aceleasi reguli ca și România, dar nu-si fac probleme, pentru că îsi dau seama că în perioadă de criză economică, dacă nu pui la dispoziție mijloacele financiare necesare pentru a scoate economia din marasm, nu vei face decât să prelungesti efectele crizei, ceea ce, din păcate, cred că se va întâmpla în România cu această politică timidă, timorată, care asteaptă permanent să fie împinsă de la spate de alții, în speță de Fondul Monetar Internațional sau de Comisia Europeană.

Asadar, primul lucru care trebuie spus este că acest deficit bugetar este insuficient pentru a putea aloca mai multe resurse pentru relansarea economică în această perioadă de criză.

Al doilea lucru pe care doresc să-l spun este că, în ciuda unui deficit bugetar mic, cheltuielile care sunt prevăzute nu sunt suficiente pe capitolele de investiții.

Mai mult decât atât, astăzi am asistat la o întreagă paletă de măsuri privind reducerile de cheltuieli bugetare.

Aveți impresia că s-a redus undeva cheltuiala bugetară pe consum? Nu.

Din păcate, cheltuielile bugetare care au fost reduse sunt exclusiv pe capitolele de investiții, iar acest lucru este extrem de păgubos pentru economia românească.

În ceea ce priveste politicile fiscale, pentru că ar fi fost un prilej ca Guvernul să rectifice tirul, asistăm, bineînțeles, la măsurile care sunt deja cunoscute: impozit forfetar, majorarea contribuțiilor de asigurări sociale, lipsa unor măsuri stimulative pentru angajarea celor care sunt disponibilizați.

Deci pe aceste componente nu avem nimic, din păcate, care să ne semnaleze că Guvernul a înțeles din greselile pe care le-a făcut până acum și rectifică usor tirul.

Pot să vă spun însă altceva.

Că domnul Emil Boc, dacă s-ar duce la o administrație fiscală, s-ar întâlni cu contribuabilul care stă la ghiseu și care vine să-i spună funcționarului de la ghiseu, într-o formulă care este, practic, o butadă: "Nu am venit că am venit, am venit că n-am venit."

Ce vrea să spună acest lucru?

Contribuabilul, care este persoană fizică sau o firmă, îi spune funcționarului: "Nu am venit la dumneavoastră pentru că am venit la firmă sau venit personal pe care să-l impozitați, ci am venit să vă spun că nu am venit si, ca atare, nu aveți ce să impozitați."

Si la ce o să asistăm? La faptul că veniturile bugetare, care au fost umflate la primul buget, a trebuit să fie reconsiderate, asa cum l-am avertizat pe domnul Boc acum două luni, și nu numai atât.

Din păcate, acest sistem fiscal apăsător, fie că vorbim de firmele mari, fie că vorbim de întreprinderile mici și mijlocii, nu va face decât să ducă la diminuarea și mai importantă a veniturilor bugetare si, prin urmare, la incapacitatea de realizare a acestui proiect de rectificare bugetară pe care astăzi Parlamentul, din păcate, l-a votat.

Pentru aceste considerente, parlamentarii liberali au considerat că nu pot să dea un vot în favoarea rectificării bugetului și vreau să vă mai spun, stimați colegi, tuturor, că dacă ar fi să ne luăm după ceea ce spune Fondul Monetar Internațional, după ceea ce spun diferiți funcționari din minister, care cred că mărind taxele vom aduce mai mulți bani la buget, în acest spirit probabil că în anul 2004, la sfârsit, nu am fi putut niciodată să aplicăm cota unică de impozitare.

Si, ca să încheiem tot asa, cu ceva simpatic și nostim, o să le aduc aminte un adagiu din Franța, legat de fiscalitate: ,,Trop d'impôt tue l'impôt." - "Prea mult impozit omoară impozitul."

Deci nu cumva să vă faceți iluzii că noile măsuri adoptate în privința impozitului forfetar și a altor măsuri de acest gen vor aduce vreun leu în plus la buget.

Vor aduce bani mai puțini la buget, mai mulă evaziune fiscală și sanse mai mici pentru a vedea economia românească redresându-se.

Din păcate, acestea sunt concluziile noastre.

Vă mulțumesc că m-ați ascultat. (Aplauze puternice din partea Grupului parlamentar al PNL)

 
 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Si eu vă mulțumesc.

Domnule deputat Frunzulică, aveți cuvântul, dar o să vă rog să folosiți oportunitatea de explicare a votului într-un timp mai scurt, dacă se poate, pentru că nu sunt declarații politice.

 
 

Domnul Doru-Claudian Frunzulică:

Doamna președinte, Cred că întotdeauna am încercat să fiu scurt.

Vreau să spun doar un singur lucru: asistăm la moartea unui sistem economico-financiar.

Sistemul economico-financiar neoliberal îsi trăieste ultimele clipe.

Intervenția statului în economie este extrem de importantă pentru economia și socialul țărilor din Europa și din întreaga lume. (Discuții în sală, rumoare, gălăgie)

Vorbeau aici colegii nostri de neintervenția statului în economie.

Doamnelor și domnilor, în ultimii 20 de ani, de la 1,5 miliarde, la ora actuală sunt 6 miliarde de locuitori în economia de piață.

Banii s-au creat în ultimii 20 de ani pe speculații economicofinanciare ale sistemului economic neoliberal care, din păcate, nu a avut în spate productivitate și muncă.

Acum o lună, primul-ministru britanic, Gordon Brown, spunea un lucru foarte important: "Trebuie să regândim un sistem economico-financiar mondial bazat pe productivitate și pe muncă."

Nu în ultimul rând, s-au făcut propuneri, inclusiv pe plan internațional, la ONU, de înființare a unui Consiliu de Securitate Economico-Social.

Trebuie să ne gândim că economiile Uniunii Europene sunt economii sociale de piață, iar acest element social va juca un rol din ce în ce mai important în lume, în țara noastră, în Uniunea Europeană.

Doamnelor și domnilor, Se naste o nouă lume - acesta este cel mai important lucru -, se naste un nou sistem economico-financiar, care va duce la nasterea unui nou sistem politic.

Suntem martorii acestor vremuri extrem de importante și trebuie să ne aducem contribuția la acest nou sistem.

Deja am intrat într-un sistem postcapitalist, nu l-am denumit încă, dar în câțiva ani veți vedea că acest nou sistem va fi definit pe plan internațional, iar România trebuie să facă parte din acest nou sistem, bazat pe muncă și productivitate.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Si eu vă mulțumesc.

Domnule deputat Varujan Pambuccian, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Varujan Pambuccian:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Nu aș fi intervenit, dar cred că este bine să rămână undeva scris că a existat și cineva care a gândit altfel.

Din păcate, de 70 de ani încoace, în lume nu mai există nici liberalism, nici capitalism, nici nimic, există un etatism care a început cu "New Deal"-ul lui Roosevelt, a continuat cu ce s-a întâmplat la Bretton Woods în 1944, s-a accentuat cu marea eroare pe care a făcut-o Nixon în 1971, a continuat cu eroarea care a dus la ce se întâmplă acum din 2003.

Într-adevăr, asistăm la un sfârsit, la sfârsitul unui intervenționism care nu a dus la nimic bun, a umplut holul de note de plată care s-au tot acumulat, pe care nu mai are cine să le mai plătească, a umplut holul de iluzia unei prosperități care a fost mult prea mult pe datorie.

Si poate că omenirea va reusi să iasă în mod natural din lucrul acesta, dar marea mea îndoială este că sfârsitul a 70 de ani de socialism în două viteze, pe-aceea în viteaza a V-a am trăit-o noi până la Revoluție, restul omenirii o trăieste pe-aceea în viteza întâi, o să fie o formă de societate mult mai aberantă.

Este trist că este asa, este trist că sistemul economic și social nu se mai dezvoltă de mult în naturalitatea în care a fost alcătuit omul.

Poate că undeva, în viitor, nu stiu dacă o să-l apucăm noi, omenirea va reveni la lucruri care țin mult mai mult de felul ei firesc de a fi.

Vă mulțumesc. (Aplauze puternice)

Din sală: Discurs conservator adevărat! Bravo!

 
 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Si eu vă mulțumesc.

Cu aceasta am epuizat ordinea de zi și vă mulțumesc mult.

Ședința s-a încheiat la ora 14.00.

 
     

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania tuesday, 12 november 2019, 22:44
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro