Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of May 4, 2009
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.59/14-05-2009

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2009 > 04-05-2009 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of May 4, 2009

  Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art.94 din Regulamentul Camerei Deputaților.

Ședința a început la ora 16,15.

Lucrările au fost conduse de domnul Ioan Oltean, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Valeriu Ștefan Zgonea si Dumitru Pardău, secretari.

 

Domnul Ioan Oltean:

Bună ziua, domnilor colegi!

Doamnelor și domnilor colegi,

Declar deschise lucrările ședinței de astăzi a Camerei Deputaților și anunț că, din totalul celor 334 de deputați, și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 203. Avem 131 absenți, din care 26 participă la acțiuni parlamentare.

Pentru început, în conformitate cu prevederile art.94 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, vă informez că au fost distribuite tuturor deputaților următoarele documente: ordinea de zi pentru ședințele în plen din zilele de luni 4 mai și marți 5 mai 2009; programul de lucru pentru perioada 4-9 mai 2009; lista rapoartelor depuse în perioada 28 aprilie - 4 mai 2009 de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale; informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente; sumarul privind conținutul fiecărui Monitor oficial al României, partea I.

Înainte de a intra, efectiv, în ordinea de zi, îngăduiți-mi să vă cer scuze pentru întârzierea cu care începem astăzi lucrările în plenul Camerei Deputaților.

 
Aprobarea unor modificări în componența nominală a Comisiei pentru tehnologia informației și comunicațiilor.

Avem la punctul 2 al ordinii de zi modificări în componența nominală a Comisiei pentru tehnologia informației și comunicațiilor.

În temeiul prevederilor art.40 alin.(4), art.42 și art.60 din Regulamentul Camerei Deputaților, Grupul parlamentar al minorităților naționale propune desemnarea doamnei deputat Liana Dumitrescu în calitate de membru al Comisiei pentru tehnologia informației și comunicațiilor.

Dacă sunt obiecții, observații din sală? Dacă nu sunt, supun votului dumneavoastră și vă propun prin ridicare de mâini această modificare.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu avem.

În unanimitate, această propunere a Grupului parlamentar al minorităților naționale a fost adoptată de către plenul Camerei Deputaților.

Pe poziția 3, avem moțiunea simplă inițiată de către 62 de deputați. Vom începe dezbaterea acestei moțiuni la ora 18, conform programului stabilit.

Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.10/2009 privind prorogarea termenului prevăzut la art.IV din Ordonanța Guvernului nr.27/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr.350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismului (rămas pentru votul final).

Pe poziția 4, la proceduri de urgență, avem Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.10/2009 privind prorogarea termenului prevăzut la art.IV din Ordonanța Guvernului nr.27/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr.350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismului.

Potrivit prevederilor art.115 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect urmează a fi adoptat în procedură de urgență. De aceea, vom și trece de îndată la dezbaterea proiectului de lege.

Din partea inițiatorului, domnul secretar de stat Ioan Andreica. Vă rog să spuneți punctul de vedere al Guvernului.

 

Domnul Ioan Andreica (secretar de stat, Ministerul Dezvoltării Regionale și Locuinței):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Cu data de 27 august 2008, Guvernul a emis Ordonanța de urgență a Guvernului nr.27, prin care modifică legea urbanismului și amenajării teritoriului, Legea nr.350.

În această ordonanță de urgență se prevede un termen tranzitoriu, o perioadă tranzitorie de 6 luni, perioadă în care toate documentațiile de urbanism să se aprobe după vechea legislație, or, certificatele de urbanism emise anterior acestei perioade de 27 august sunt valabile un an de zile. Datorită acestei neconcordanțe, pe de o parte s-au creat confuzii, pe de altă parte, perioada de 6 luni este insuficientă pentru finalizarea multor documentații de urbanism până la nivel de planuri de urbanism zonale care să intre în consiliile locale, motiv pentru care solicităm prelungirea acestei perioade tranzitorii de la 6 luni, în primă perioadă, cu încă 60 de zile, iar în urma dezbaterii din Senat, respectiv din Comisia de administrație, perioada finală pe care rugăm s-o aprobați să fie de 30 iunie 2009.

Ordonanța nr.27, la care facem referire, este pe circuit, va intra în curând în plenul Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Domnule ministru, vă mulțumim și noi.

O rog pe doamna președinte a Comisiei de administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, doamna deputat Sulfina Barbu, să prezinte raportul comisiei sesizate în fond.

Doamna colegă, aveți microfonul.

 
 

Doamna Sulfina Barbu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

În conformitate cu prevederile art.95 și 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, comisia sesizată în fond, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, a analizat și a întocmit raportul comisiei. La acest raport au fost luate în calcul avizul favorabil al Consiliului Legislativ și avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină și imunități. Așa cum s-a spus aici, proiectul de lege are ca obiect de reglementare prorogarea termenului prevăzut la art.4 din Ordonanța Guvernului nr.27/2008, ordonanță pentru modificarea și completarea Legii nr.350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismului, până la data de 30 iunie 2009. Comisia propune plenului Camerei Deputaților aprobarea proiectului de lege, în forma prezentată de Senat.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și acest punct de vedere a fost prezentat de către reprezentanții Guvernului în ședința comisiei în care au participat într-o echipă numeroasă, condusă de domnul secretar de stat Ioan Andreica. La lucrările comisiei au fost prezenți 28 de deputați, din totalul de 31 de membri ai comisiei, și proiectul de lege a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Propun aprobarea acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, doamna președinte.

Dacă din partea Grupului parlamentar dorește cineva să ia cuvântul? Dacă nu dorește, atunci, stimați colegi, Camera Deputaților trece la dezbaterea pe articole numai în situația în care avem amendamente admise sau respinse. Neexistând asemenea amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final, ce va avea loc mâine, la ora 18,30.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 41/2007 privind transmiterea unei suprafețe de teren din domeniul public al statului și din administrarea Institutului Național de Cercetare - Dezvoltare pentru Cartof și Sfeclă de Zahăr Brașov, județul Brașov, în domeniul public al județului Brașov și în administrarea Consiliului Județean Brașov, pentru realizarea obiectivului Aeroport Internațional Brașov - Ghimbav (rămas pentru votul final).

Poziția 5. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 41/2007 privind transmiterea unei suprafețe de teren din domeniul public al statului și din administrarea Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof și Sfeclă de Zahăr Brașov, județul Brașov, în domeniul public al județului Brașov și în administrarea Consiliului județean Brașov pentru realizarea obiectivului Aeroport Internațional Brașov.

Suntem și aici în interiorul prevederilor art.115 din Regulamentul Camerei Deputaților, în sensul că acest proiect de lege se va dezbate în procedură de urgență. O să rog reprezentantul inițiatorului să vină să susțină acest proiect de lege care este atât de așteptat, văd zâmbetul unor colegi din sală care mustește a bună dispoziție.

Domnule secretar de stat, aveți cuvântul.

 

Domnul Marian Hoinaru (secretar de sta, Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale):

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor deputați,

Județul Brașov se întinde pe o suprafață de peste 5000 de km pătrați, fiind un punct de referință turistică și cu un potențial economic substanțial. În urma negocierilor cu investitorii, Consiliul județean Brașov a aprobat înființarea și desfășurarea activității societății Comerciale "Aeroport Internațional Brașov-Ghimbav", care își desfășoară activitatea în orașul Ghimbav.

Obiectivul se compune dintr-o pistă în lungime de 2800 metri, pavilion administrativ, clădiri pentru controlul circulației aeriene.

Proiectul este considerat de utilitate publică datorită impactului pozitiv atât social, cât și economic. Obiectivul de investiții "Aeroport Internațional Brașov-Ghimbav" reprezintă o prioritate pentru județ, prin creșterea producției industriale, volumul exporturilor, numărul investițiilor străine, dezvoltarea transportului și turismului în zonă.

După construirea aeroportului, pistele de decolare, aterizare, căile de rulare și platformele pentru îmbarcare-debarcare situate pe acesta și terenurile pe care sunt amplasate vor reintra în domeniul public al statului, potrivit pct.1 din Anexa nr.1, Legea nr.213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia cu modificările și completările ulterioare.

Față de cele prezentate, vă rugăm să susțineți prezentul act normativ.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule secretar de stat Hoinaru, din partea Ministerului Agriculturii.

Din partea comisiei sesizate în fond, domnul președinte Valeriu Tabără.

Domnule președinte, suntem interesați să auzim punctul de vedere al comisiei.

 
 

Domnul Valeriu Tabără:

Totdeauna, cel mai bun!

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă prezint raportul înlocuitor asupra proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.41/2007 privind transmiterea unei suprafețe de teren din domeniul public al statului și din administrarea Institutului național de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof și Sfeclă de Zahăr Brașov, județul Brașov, în domeniu public al județului Brașov și în administrarea consiliului județean Brașov pentru realizarea obiectivului "Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav."

Comisia pentru agricultură, industrie alimentară, silvicultură și servicii specifice a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 41/2007 privind transmiterea unei suprafețe de teren din domeniul public al statului și din administrarea Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof și Sfeclă de Zahăr Brașov, județul Brașov, în domeniul public al județului Brașov și în administrarea Consiliului județean Brașov, pentru realizarea obiectivului "Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav", transmis cu adresa nr.537 din 3 septembrie 2007.

În ședința din data de 22 aprilie 2009, plenul Camerei Deputaților a hotărât retrimiterea proiectului de lege la comisie, în vederea reexaminării și întocmirii unui raport suplimentar.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare transmiterea unui teren în suprafață de 200 de ha din domeniul public al statului și din administrarea Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof și Sfeclă de Zahăr Brașov, județul Brașov, în domeniul public al județului Brașov și în administrarea Consiliului județean Brașov, pentru realizarea obiectivului "Aeroportul Internațional Brașov Ghimbav."

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. raportul comisiei a fost adoptat în unanimitate în ședința din 4.05.2009. În urma dezbaterii, comisia propune admiterea cu modificări a proiectului de lege.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule președinte.

Iată ce face timpul, înțelepciunea oamenilor politici și interesul comun.

Dacă din partea grupurilor parlamentare sunt doritori?

Domnule coleg, din partea Grupului parlamentar al PD-L.

 
 

Domnul Gabriel Andronache:

Gabriel Andronache este numele meu.

În numele Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal vreau să spun câteva cuvinte despre acest proiect de lege. voi fi foarte concis în ceea ce voi spune.

Voi începe prin a spune că Partidul Democrat Liberal, la nivelul județului Brașov, a susținut întotdeauna acest proiect. Au existat însă câteva probleme de natură juridică.

Iată că prin efortul colegilor din Comisia pentru agricultură, prin amendamentele introduse, s-au găsit soluții acestor probleme și vreau să-i mulțumesc domnului președinte Tabără pentru efortul realizat.

De aceea, având în vedere faptul că acest aeroport sau existența unui aeroport pentru județul Brașov, reprezintă o chestiune extrem de importantă pentru întreaga comunitate, deputații Partidului Democrat Liberal din județul Brașov și, de asemenea, Grupul parlamentar al PD-L vor susține acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

O hotărâte înțeleaptă. Mulțumesc, domnule coleg.

Domnul ministru? Din partea Grupul parlamentar al PSD.

Domnule ministru, citesc bucuria pe chipul dumneavoastră. Aveți cuvântul.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Nu voiam să vorbesc, dar, sigur, colegul meu de la Brașov a vrut să se afirme. Păcat că nu s-a afirmat data trecută, când trebuia să-și prezinte un anumit punct de vedere. Dar, mai bine mai târziu decât niciodată. De aceea, folosesc acest prilej de a mulțumi Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară, silvicultură și servicii specifice.

Mulțumesc colegilor, atât de la PD-L, cât și de la PSD și celor de la PNL, presupun că și UDMR-ul a fost de acord. Este un pas mare pentru Municipiul Brașov, ați făcut un lucru extraordinar pentru municipiul și județul Brașov și sperăm că acest obiectiv extrem de important pentru comunitatea noastă să fie realizat.

Mulțumesc, foarte mult.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule ministru.

Domnul deputat Gabor, tot de la Brașov.

Vă rog, domnule deputat, punctul de vedere al Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal.

 
 

Domnul Gheorghe Gabor:

Mulțumesc, domnule președinte, și mă bucur că astăzi sunteți vesel atunci când ne dați cuvântul la acest proiect de lege.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Știți cum se spune, și-mi cer scuze de la început dacă jignesc pe cineva, "dă-mi, Doamne, mintea românului de pe urmă!" Pentru că, astăzi, văd că toate grupurile parlamentare sunt de acord cu adoptarea acestui proiect legislativ. Este bine că astăzi se face acest lucru, chiar dacă puțin mai târziu.

Adoptarea acestui proiect va avea drept consecință dezvoltarea zonei Brașov și nu numai a zonei Brașov, ci a întregii regiuni înconjurătoare municipiului Brașov. De aceea, PNL a susținut de la bun început adoptarea cestui proiect care este, de fapt, o inițiativă a PNL-ului și, desigur, că azi sau mâine îl vom vota cu toții.

Eu vă mulțumesc tuturor, de pe acum, pentru votul pe care îl veți da, sunt convins că așa veți face, veți da un vot favorabil.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Domnule deputat, vă mulțumesc și eu. Aplauze în Grupul parlamentar al PNL!

Din partea UDMR, doamna deputat, tot de Brașov, probabil.

 
 

Doamna Farkas Anna-Lili:

Sunt deputat de Brașov, numele meu este Anna Farkas.

Mă bucur foarte mult că astăzi pot să felicit pe toți colegii mei care vor vota pentru Brașov această lege.

Faceți un lucru foarte bun, pentru că toată zona centru, prin acest proiect se va dezvolta. O să ajutăm nu numai județul Brașov, în a realiza o mulțime de locuri de muncă, pentru a revigora turismul din Brașov și din celelalte județe, dar vom ajuta și județele Covasna și Harghita.

Mă bucur pentru acest lucru și vă mulțumesc că ne ajutați să avem un aeroport internațional.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, doamna deputat.

Acest proiect de lege urmează să fie adoptat în procedură de urgență. O să-l rog pe domnul președinte, după ce își expune o anumită teză, să nominalizeze și timpii pentru dezbaterea acestui act normativ.

 
 

Domnul Valeriu Tabără:

Stimați colegi,

Sincer, aceasta a fost ținta pentru care doream să refacem raportul, așa cum a ieșit el astăzi, pentru siguranță. Și vreau să vă mai spun încă un lucru: toți cei care au scris pe jumătate din ceea ce s-a vorbit de la acest microfon, îi rog să rețină absolut tot și, după 5 ani de zile, așa cum am scris termenul pentru teren, să scrie realitatea. Și mi-aș dori sincer ca la Brașov să fie nu un milion de pasageri, ci două milioane pe an, nu 250 de mii de tone de marfă, ci un milion de tone de marfă și să aibă volumul dublu cât îl are Timișoara.

Eu care țin mult la Aeroportul de la Timișoara, sincer o spun, dar mă bucur că s-a dat dovadă de rațiune, de reașezare la un proiect de lege pe care îl scoatem noi. măcar în ceea ce observăm noi, nu avem dreptul să dăm drumul la chestiuni care trec dincolo de ce înseamnă voința și certitudinea cetățeanului pe care noi vrem să-l servim.

Proiectul este bun și suntem convinși că toți îl susținem, dar aici trebuia să ajungem.

Mulțumesc.

Cinci minute pentru dezbatere. (Aplauze.)

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Vă rog să nu descurajăm inițiatorii, să sperăm că vom avea milioane de călători la Brașov.

Timpii propuși, domnule președinte, 5 minute.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, au fost aprobați.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlul legii există observații? Nu avem observații.

Pct.2, articol unic. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Pct.3. Titlul ordonanței. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Pct.4. Art.1 alin.(1). Dacă sunt observații?

Pct.5. art.2. Dacă sunt observații?

Poz.6 la art.3 "alin.(2) se va modifica și va avea următorul cuprins." Dacă sunt observații? Nu avem observații.

În consecință, proiectul de lege este dezbătut și adoptat pe articole. Urmează ca mâine să-i dăm votul final și să trecem la realizarea aeroportului spre satisfacția multora din cei prezenți aici și în afara acestei săli.

Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind înființarea comunei Scheiu, prin reorganizarea comunei Ludești, județul Dâmbovița (rămasă pentru votul final).

Poziția 6 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind înființarea Comunei Scheiu, prin reorganizarea comunei Ludești, județul Dâmbovița.

Dacă din partea inițiatorului este cineva care să ia cuvântul?

Nu avem.

Dacă nu avem din partea inițiatorului, o rog pe doamna președinte Sulfina Barbu, din partea Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, să prezinte raportul comisiei.

 

Doamna Sulfina Barbu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În conformitate cu prevederile art.95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a dezbătut pe fond, în procedură obișnuită, această propunere legislativă privind înființarea comunei Scheiu, prin reorganizarea comunei Ludești, județul Dâmbovița.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ. Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare înființarea comune Scheiu, prin reorganizarea comunei Ludești din județul Dâmbovița, iar comisia propune plenului Camerei Deputaților adoptarea propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, conforma art. 73 alin.(3) lit.o) din Constituția României, republicată.

La dezbaterile care au avut loc în ședința comisiei din 28 aprilie 2009 au participat, din partea Ministerului Administrației și Internelor, reprezentanți care au susținut această inițiativă legislativă.

La lucrările comisiei au fost prezenți 25 de deputați din totalul de 31 și raportul a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Camera Deputaților este prima Cameră sesizată, potrivit prevederilor Constituției și Regulamentului Camerei Deputaților, republicat.

Vă propunem adoptarea acestui proiect de act normativ.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, doamna președinte.

Dacă din partea Grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul? Domnii deputați de Dâmbovița? Nu.

vă rog, domnule coleg.

 
 

Domnul Gheorghe Ana:

Gheorghe Ana, sunt deputat de Dâmbovița, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Această inițiativă legislativă vine să răspundă dorințelor cetățenilor din satul Scheiu, comuna Ludești, dorințe exprimate de mai mulți ani, având în vedere distanțele foarte mari care se află astăzi între satul Scheiu și comuna Ludești, în mod special distanțe față de instituțiile administrative din această comună. Este o dorință a localității, exprimată prin referendumul ce a avut loc. De aceea, susțin această inițiativă legislativă și propun plenului Camerei să fie de acord cu înființarea comunei Scheiu, prin reorganizarea comunei Ludești, județul Dâmbovița.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

Dacă din partea celorlalte grupuri parlamentare mai dorește cineva să ia cuvântul? Dacă nu, doamnelor și domnilor colegi, neexistând în raportul comisiei amendamente admise și respinse, proiectul de lege este trecut pentru mâine la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.193/2008 privind modificarea și completarea art.37 și 39 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic (rămas pentru votul final).

Poziția 7 pe ordinea de zi, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.193/2008 privind modificarea și completarea art.37 și art.39 din Legea nr.46/2008 - Codul silvic.

Potrivit prevederilor art.115 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează să fie dezbătut în procedură de urgență. În consecință, urmează de îndată să trecem la dezbaterea lui.

Dacă din partea inițiatorului dorește cineva să ia cuvântul? Domnul secretar de stat Marian Hoinaru, din partea Ministerului Agriculturii.

Vă rog, domnule ministru, aveți cuvântul.

 

Domnul Marian Hoinaru:

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Prin prezentul act normativ se asigură cadrul legal pentru a permite reducerea suprafeței fondului forestier național pentru explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze naturale, pentru realizarea rețelelor de comunicații, a rețelelor de apă potabilă și interdicția de aprobare a unor ocupări temporare de terenuri din fondul forestier național pentru operatorii economici care nu au restituit terenurile în bune condiții de a fi împădurite, pentru care au expirat aprobările anterioare.

La art.37, modificările sunt: lărgirea aspectului explorării și exploatării resurselor minerale și includerea structurilor de primire turistică, unități de cult, obiective sociale.

La art.39, modificarea esențială: "ocuparea temporară de terenuri din fondul forestier este permisă numai pe perioadă determinată de timp, în scopul realizării obiectivelor din categoria celor prevăzute al art. 36 și art.37 și cu asigurarea plății anticipate a obligațiilor bănești de către beneficiarul aprobării de scoatere din fondul forestier pentru obiectivul respectiv."

Față de cele prezentate, vă rog să susțineți prezentul act normativ.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule ministru.

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul?

Domnule președinte, nu puteam să trec până la urmă peste voința dumneavoastră. Deci, din partea Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară, silvicultură și servicii specifice, domnul președinte Valeriu Tabără.

 
 

Domnul Valeriu Tabără:

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Am să vă prezint raportul asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.193/2008 privind modificarea și completarea art.37 și 39 din Legea nr.46/2008 - Codul silvic.

Comisia pentru agricultură, industrie alimentară, silvicultură și servicii specifice a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.193/2008 privind modificarea și completarea art.37 și 39 din Legea nr.46/2008 - Codul silvic. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea art.37 și 39 din Legea nr.46/2008 - Codul silvic în vederea asigurării cadrului legal pentru valorificarea anumitor resurse de importanță deosebită pentru România.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. La lucrările comisiei au fost prezenți 27 de deputați din totalul de 27 de deputați, membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost adoptat în unanimitate, în forma prezentată de Senat, în ședința din 7.04.2009.

Proiectul de lege este de competența decizională a Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule președinte.

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul?

Domnul deputat Gigel, Dinel sau Tinel, din partea Grupului parlamentar al PD-L.

Te rog, domnule coleg.

 
 

Domnul Tinel Gheorghe:

Da. Noroc că a trecut Paștele, că trebuia să-mi dați un miel.

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Ordonanța Guvernului nr.193 vine să completeze Codul silvic - Legea nr.46/2008 și să îmbunătățească cadrul legal privind prevederile art.37 și 39. Au fost niște omisiuni, niște scăpări pe art.37, scoaterile definitive din fondul forestier, și pe art.39, scoaterile temporare din fondul forestier.

Grupul parlamentar al PD-L vă solicită să votați, în forma prezentată, ordonanța de urgență. Sperăm ca toți cei care au interese în zona minerală să-și rezolve astfel problemele.

Mulțumim.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

Dacă din partea altor grupuri parlamentare mai dorește cineva. Nemaiexistând solicitări de a lua cuvântul din partea grupurilor parlamentare, doamnelor și domnilor colegi, vă rog să observați că raportul comisiei nu cuprinde amendamente admise sau respinse, în consecință, proiectul de lege este avut în vedere pentru votul final de mâine.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.145/2008 pentru abrogarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.200/2000 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și preparatelor chimice periculoase (rămas pentru votul final).

Poziția 8 pe ordinea de zi: Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.145/2008 pentru abrogarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.200/2000 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și preparatelor chimice periculoase.

Suntem în procedură de urgență.

Dacă din partea inițiatorului dorește cineva să ia cuvântul.

Domnul secretar de stat Dan Cârlan, din partea Ministerului Mediului.

Domnule ministru, aveți cuvântul.

 

Domnul Dan Cârlan (secretar de stat, Ministerul Mediului):

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr.200/2000 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și preparatelor chimice periculoase, aprobată cu modificări prin Legea nr.451/2000 nu mai sunt în concordanță cu noile reglementări comunitare, fapt ce impune abrogarea acestui act normativ și adoptarea unuia nou.

Prevederile Directivei 21/2006 vor fi transpuse printr-o hotărâre a Guvernului, dată de la care va intra în vigoare și prezenta ordonanță de urgență privind abrogarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.200/2000.

Drept pentru care vă rugăm să adoptați ordonanța așa cum a fost prezentată de Guvern.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule ministru.

Din partea comisiei sesizate în fond.

Vă rog, domnule coleg.

 
 

Domnul Mircea Marin:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În conformitate cu prevederile art.95 și 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru industrii și servicii a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu acest proiect de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare abrogarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.200/2000 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și preparatelor chimice periculoase, în vederea compatibilizării cadrului instituțional și legislativ național în domeniu, cu prevederile comunitare, precum și pentru evitarea suprapunerilor, paralelismelor în reglementarea clasificării, etichetării și ambalării substanțelor și preparatelor chimice periculoase.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat această inițiativă în forma prezentată de inițiator, în ședința din 23 februarie 2009.

Consiliul Legislativ, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, Comisia pentru sănătate și familie, Comisia juridică, de disciplină și imunități au avizat favorabil proiectul de lege.

În conformitate cu prevederile art.61 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru industrii și servicii a examinat inițiativa legislativă în ședința din 1 aprilie 2009. La lucrări au fost prezenți 26 de deputați din totalul de 28. A participat, în calitate de invitat din partea Ministerului Mediului, domnul Adrian Chesaru, consilier al ministrului.

În urma examinării inițiativei legislative și a opiniilor exprimate de către membrii comisiei și de către invitat, s-a hotărât cu unanimitate de voturi să se supună plenului Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.145/2008 pentru abrogarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.200/2000 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și preparatelor chimice periculoase, în forma prezentată de Senat.

În raport de obiectul și conținutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule secretar.

Dacă din partea grupurilor parlamentare, dorește cineva să ia cuvântul. Neavând doritori, sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.106 din Regulamentul Camerei Deputaților. În consecință, proiectul de lege se trece pentru votul final de mâine.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.129/2007 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.30/2006 privind funcția de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii (rămas pentru votul final).

Poziția 9 pe ordinea de zi, doamnelor și domnilor colegi: Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.129/2007 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.30/2006 privind funcția de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii.

Suntem în condițiile procedurii de urgență prevăzute de art.115 din Regulamentul Camerei Deputaților.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Dăm cuvântul inițiatorului, dacă avem. Da. Domnul vicepreședinte Gogancea Mihai, vicepreședinte ANAF.

Vă rog, domnule vicepreședinte.

 

Domnul Mihai Gogancea-Vătășoiu (vicepreședinte, Agenția Națională de Administrare Fiscală):

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Întrucât o parte din propunerile din ordonanță s-au materializat prin adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.19/2009 privind unele măsuri în domeniul legislației referitoare la achizițiile publice, ordonanță care reactualizează pragurile valorice prevăzute la art.124 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.34 și art.1 alin.(2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.30/2006, prin majorarea pragurilor de la 75 de mii la 500 de mii de euro și de la o sută de mii la un milion de euro și având în vedere faptul că, în același timp, unitatea pentru coordonarea și verificarea achizițiilor publice a inițiat un proiect de ordonanță de urgență a Guvernului care-și propune corelarea și actualizarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.30/2006 cu schimbările legislative preconizate la nivelul legislației în domeniul achizițiilor publice, dar și urmare recomandărilor Comisiei Europene, prin focalizarea intervențiilor UCEVAP pe principalele zone de risc în derularea procedurilor de atribuire, considerăm dispozițiile Ordonanței nr.129 ca fiind caduce.

Și, în consecință, propunem respingerea proiectului de act normativ.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Rog distinșii colegi să nu-i tulbure pe cei care urmăresc lucrările ședinței, inclusiv secretarii de stat sunt invitați să urmărească lucrările.

Din partea comisiei sesizate în fond, domnul președinte Ialomițianu.

 
 

Domnul Gheorghe Ialomițianu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Proiectul de lege pentru aprobarea ordonanței de urgență a fost adoptat de Senat în ședința din 6 februarie 2008.

La întocmirea prezentului raport, comisiile au avut în vedere avizul favorabil nr.1484/2007 al Consiliului Legislativ, precum și avizele Comisiei juridice, de disciplină și imunități și Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit art.76 din Constituția României, republicată.

În urma dezbaterilor, comisiile propun plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.129/2007 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.30/2006 privind funcția de verificarea a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, conform amendamentelor din anexă.

În conformitate cu prevederile art.75 din Constituția României, republicată, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule președinte.

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR. Vă rog.

 
 

Domnul Lakatos Petru:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor,

Nu pot să nu remarc faptul că din nou suntem inconsecvenți și nu respectăm propriile noastre regulamente, dar bănuiesc că nu-i o noutate pentru nimeni, așa cum văd că dau din cap colegii, și au perfectă dreptate.

De ce spun acest lucru? Explicația că acest proiect de lege, respectiv ordonanța trebuie respinsă având în vedere faptul că se pregătește o altă ordonanță, este o explicație plauzibilă și stă în picioare. Numai cum stăm atunci cu următoarea problemă: de ce a trebuit să dezbată Senatul, de ce a trebuit să dezbată două comisii din Camera Deputaților care au avizat favorabil, ca, acum, în final, să zicem că va veni o altă ordonanță.

În plus, regulamentul nostru prevede că dacă sunt două acte normative pe aceeași temă, este de preferat să se discute împreună. Și n-am mai vorbit de faptul că discutăm în regim de urgență un act normativ, o ordonanță care a apărut în 2008. Deci regimul acesta de urgență pe toți o să ne înscrie în Cartea recordurilor, ca și problema aceea cu melcii despre care v-am mai vorbit.

Deci, eu v-aș ruga sau aș ruga să fiți de acord și dumneavoastră ca în viitor dacă mai apar asemenea situații, și vor mai apărea, vă spun din cunoștință de cauză că o să vină vreo patru ordonanțe de urgență cu taxa de primă înmatriculare, unde asemenea procedură nu se poate aplica pentru că, prin respingerea ordonanței, se creează anumite probleme, ținând cont că ordonanța de la momentul publicării în Monitorul Oficial și-a produs efectul, deci, v-aș propune să fim mai atenți în viitor și conducerea Camerei, și noi cu toții, și dacă e un caz de acest gen, să aprobăm ordonanța prin lege, când urmează să intre în dezbatere cealaltă ordonanță, atunci respectiva ordonanță va modifica pe cea anterioară.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc și eu, domnule coleg.

Fiind în procedură de urgență, în conformitate cu prevederile art.120 din Regulamentul Camerei Deputaților, rog președintele comisiei să propună timpul afectat dezbaterii pe articole a acestui proiect de lege.

 
 

Domnul Gheorghe Ialomițianu:

Propun cinci minute.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, timpul propus cinci minute.

Supun votului dumneavoastră acest timp propus pentru dezbaterea pe articole.

Cine este pentru? Prin ridicare de mâini. Mulțumesc.

E cineva împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? Nu avem.

Cu o largă majoritate, timpul propus a fost aprobat.

Trecem la dezbaterea amendamentelor.

Poziția 1 din raport.

Dacă la titlul legii există observații. Nu există observații.

Poziția 2 din raport. Articolul unic. Dacă există observații. Nu există.

Proiectul de lege va fi supus votului final în ședința de mâine.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.133/2008 privind modificarea anexei nr. 1<SUP>1 </SUP>la Ordonanța Guvernului nr. 64/1999 pentru aprobarea Programului strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare la Aeroportul Internațional Henri Coandă - București (rămas pentru votul final).

Dragi colegi, vă rog să vă ocupați locurile în sală, inclusiv pe domnii secretari de stat. Zgomotul ne distrage atenția, domnilor colegi.

Poziția 10 pe ordinea de zi.

Domnilor secretari de stat, imediat vă dau cuvântul. Cei care povestesc, vă rog să vă ocupați locurile. Vă rog foarte mult. Orice fel de discuție are loc în afara sălii de ședințe.

Deci, poziția 10: Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.133/2008 privind modificarea anexei nr.11 la Ordonanța Guvernului nr.64/1999 pentru aprobarea Programului strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare, la Aeroportul Internațional Henri Coandă, București.

Suntem în procedură de urgență.

În consecință, potrivit art.115 din Regulamentul Camerei Deputaților, intrăm în dezbatere.

Din partea inițiatorului, îl avem pe domnul Valentin Preda, secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor.

Domnule ministru, aveți cuvântul.

 

Domnul Valentin Preda (secretar de stat, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii):

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Vă supun atenției următorul proiect de lege ce are ca obiect de reglementare modificarea anexei nr. 11 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr.64/1999, în sensul decalării cu un an a termenelor de realizare a lucrărilor Programului strategic de dezvoltare a infrastructurii Aeroportului Internațional Henri Coandă - București.

Programul este structurat în trei etape, astfel: etapa I, aprobarea planului urbanistic zonal; etapa a II-a, desfășurarea activităților premergătoare realizării Programului strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare; etapa a III-a, realizarea lucrărilor din cadrul programului.

Decalarea termenelor a fost necesară datorită dificultăților întâmpinate în elaborarea planului urbanistic zonal, a studiului de fezabilitate și a documentațiilor tehnico-economice, cunoscut fiind faptul că programul se desfășoară pe teritoriile a două administrații publice: Otopeni și Tunari.

Valoarea estimată a programului, așa cum a fost aprobat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.64/1999, este de 450 milioane euro. Programul are în vedere realizarea unor obiective precum: terminale de pasageri modulare și 80 porți îmbarcare, platforme de parcare aeronave, căi de rulare însumând aproximativ 5 km, parcări supraetajate cu o capacitate de 20 de mii de locuri, drumuri de incintă însumând 10 km și platformă multimodală cargo.

Se au în vedere și obiective conexe, astfel: conexiune la Autostrada București-Pitești, conexiune cale-ferată, conexiune metrou, centru business și un hotel cu o capacitate de 200 de camere.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule ministru.

Doamnelor și domnilor colegi,

Pentru mine este foarte neplăcut să văd că unii deputați stau cu spatele la tribună, neacordând atenția necesară vorbitorilor. Vă rog foarte mult, cei care doriți să conversați, s-o faceți în afara acestei săli.

O să rog pe domnul secretar al Comisiei pentru industrii să prezinte raportul comisiei sesizate în fond.

 
 

Domnul Mircea Marin:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaților, Comisia pentru industrii și servicii a fost sesizată pentru dezbaterea în fond, în procedură de urgență a acestui proiect de lege.

Ordonanța de urgență a fost avizată favorabil de Consiliul Legislativ.

În conformitate cu prevederile Constituției României, republicată, Camera decizională pentru acest proiect de lege este Camera Deputaților.

Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a fost adoptat de Senat în ședința din 23 februarie 2009.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil de Comisia juridică, de disciplină și imunități și de Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic.

La lucrările comisiei au fost prezenți 26 din totalul de 28 de membri ai comisiei. Au participat în calitate de invitați specialiști din Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, sub conducerea domnului secretar de stat Marin Anton.

Având în vedere avizele favorabile ale Consiliului Legislativ și ale comisiilor de specialitate ale Camerei Deputaților, în urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât în unanimitate să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, cu amendamente admise.

Prin obiectul de reglementare și conținut, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule secretar.

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul. Nu dorește nimeni.

În conformitate cu art.120 din Regulamentul Camerei Deputaților, domnule secretar, vă rog să faceți propuneri pentru timpul afectat dezbaterilor pe articole.

 
 

Domnul Mircea Marin:

Cinci minute.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule secretar.

Supun votului dumneavoastră timpul propus de cinci minute.

Cine este pentru? Toată lumea trebuie să voteze.

Cine este împotrivă? Nu avem voturi împotrivă.

Abțineri?

În unanimitate, s-a aprobat timpul de cinci minute.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Avem în raport amendamente admise.

Nr.crt.1. La titlu, nu avem amendamente.

Art.2 sau poziția 2 curentă, articol unic. Dacă sunt observații.

Poziția 3. N-avem amendamente.

Poziția 4. Nu avem amendamente.

La poziția 5 dacă sunt observații. Nu avem.

Poziția 6. Se introduce un articol II. Dacă sunt observații la acest articol. Nu avem intervenții.

Doamnelor și domnilor colegi,

Proiectul de lege este apt pentru votul final de mâine.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.124/2008 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.62/1999 privind înființarea Unității Executive pentru Finanțarea Învățământului Superior și a Cercetării Științifice Universitare (rămas pentru votul final).

Poziția 11 de pe ordinea de zi: Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.124/2008 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.62/1999 privind înființarea Unității Executive pentru Finanțarea Învățământului Superior și a Cercetării Științifice Universitare.

Suntem în procedură de urgență.

În consecință, invit reprezentantul Ministerului Educației, doamna secretar de stat Oana Badea, să expună punctul de vedere al Guvernului.

Doamna ministru, microfonul este al dumneavoastră.

 

Doamna Iulia Alexandra Oana Badea (Ministerul Educației, Cercetării și Inovării):

Doamnelor deputat, domnilor deputați,

Ministerul Educației, Cercetării și Inovării vă propune să susțineți prin vot prezentul proiect legislativ, deoarece vine în susținerea activității Unității Executive pentru Finanțarea Învățământului Superior și a cercetării Științifice Universitare.

Proiectul propune transformarea acesteia într-un organ de specialitate al ministerului care va avea rolul de a asigura activitățile tehnice de specialitate ale Consiliului Național pentru Finanțarea Învățământului Superior și Consiliului Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior.

Pentru a vă putea fundamenta votul mai bine, vă dau exemplu două din cele 5 proiecte strategice la care se referă proiectul acesta, și anume, realizarea registrului matricol unic, evaluarea instituțională în învățământul superior. Vorbim deci de bani europeni câștigați care trebuie gestionați într-un management adecvat.

Mulțumim.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Doamna ministru, mulțumim și noi.

Din partea comisiei sesizate în fond, domnul vicepreședinte al Comisiei pentru învățământ, vă rog să prezentați raportul comisiei.

 
 

Domnul Kötö Iosif:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a primit spre dezbatere și avizare în fond, în procedură de urgență, acest proiect de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Ordonanței Guvernului nr.62 din 1999 privind înființarea Unității Executive pentru Finanțarea Învățământului Superior și Cercetării Științifice Universitare, aprobată cu modificări prin Legea nr.150/2000, în sensul că Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior și a Cercetării Științifice Universitare devine organ de specialitate al Ministerului Educației, Cercetării și Inovării, urmând să desfășoare atât activități privind finanțarea cercetării științifice, dezvoltării tehnologice și inovării, activități privind finanțarea învățământului superior, cât și activități de implementare în sistem descentralizat al programelor.

În funcție de obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit prevederilor art.73 din Constituția României, republicată.

Potrivit art.75 alin.(1) din Constituția României, republicată, și art.92 alin (9) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Camera Deputaților este Camera decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat acest proiect de lege în ședința din 25 februarie 2009.

În urma dezbaterii în ședința din 7 aprilie 2009, comisia a propus, cu 15 voturi pentru, 2 voturi împotrivă și 6 abțineri, adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele din anexă.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Domnule vicepreședinte, vă mulțumim și noi pentru expunerea făcută.

Dacă din partea grupurilor parlamentare, dorește cineva să ia cuvântul.

Da, domnule profesor, domnule ministru, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal.

 
 

Domnul Iosif Ștefan Drăgulescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Sigur că, în calitate de rector al unei universități, privesc cu satisfacție faptul că cineva se gândește la organizarea unei structuri care privește finanțarea cercetării științifice în universități.

Să dea Dumnezeu, însă, ca pe lângă structurile pe care le vom vota, să fie și obiectul muncii, adică banii, pentru ca într-adevăr cercetarea științifică în universități să nu fie stopată.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumesc și eu, domnule coleg.

Dacă mai dorește cineva. Domnule profesor Stanciu? Nu. Mi s-a părut mie că vreți să luați cuvântul, fiind probleme de învățământ. Vă cer scuze.

 
   

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Și mie mi s-a părut că dumneavoastră conduceți ședința.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Nemaiexistând doritori, din partea grupurilor parlamentare, în conformitate cu art.120 din Regulament, îl rog pe domnul vicepreședinte să propună timpul afectat dezbaterii pe articole a acestui proiect de lege.

 
 

Domnul Kötö Iosif:

Cu permisiunea dumneavoastră, propun pentru dezbatere cinci minute.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Supun votului dumneavoastră timpul propus.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, timpul propus a fost aprobat.

Doamnelor și domnilor colegi,

Raportul comisiei cu amendamentele propuse, vă rog să urmăriți, la nr.crt.1, dacă sunt observații. Nu avem observații.

La nr.crt.2. Nu avem observații.

Nr.crt.3, 4, nu cuprind amendamente.

Nr.crt.5. Dacă sunt observații, doamnelor și domnilor colegi. Nu avem.

Nr.crt.6. Nu avem.

Nr.crt.7. Se propune un articol nou. Dacă avem intervenții. Nu avem.

Nr.crt.8. Nu avem observații făcute din sală.

La nr.crt.9, art.5, nu se dorește intervenția.

La art.6. Nu.

La nr.crt.10. Dacă sunt observații. Nu avem observații.

La nr.crt.11, dacă avem observații.

Dragi colegi,

Operativi ca întotdeauna, proiectul de lege a fost dezbătut pe articole. Urmează votul final în ședința de mâine.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.202/2008 privind punerea în aplicare a sancțiunilor internaționale (rămas pentru votul final).

Poziția 12 pe ordinea de zi: Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.202/2008 privind punerea în aplicare a sancțiunilor internaționale.

Suntem, de asemenea, în procedură de urgență. Și, în conformitate cu prevederile art.115 din Regulamentul Camerei Deputaților, trecem la dezbaterea generală.

Din partea inițiatorului. Da. Doamna Natalia Intotero, secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe. Aveți un nume predispus pentru funcția pe care o dețineți.

Vă rog, aveți cuvântul.

 

Doamna Natalia Intotero (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe):

Vă mulțumesc.

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Ordonanța de urgență a Guvernului nr.202/2008 are ca scop principal crearea unui cadru instituțional coerent pentru supravegherea eficientă a implementării la nivel național și a unui regim de pedepsire a încălcării sancțiunilor internaționale care să corespundă standardelor bunelor practici în materie la nivel internațional și comunitar, precum și cel stabilite de Directiva Uniunii Europene 60/2005, rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU în materia combaterii terorismului, recomandările Grupului de lucru pentru acțiune financiară, jurisprudență, relevanța Curților Europene Curtea de Justiție a Comunităților Europene, Curtea Europeană a Drepturilor Omului. De asemenea, actul normativ realizează corelarea cu legislația existentă în domenii conexe, precum legislația împotriva spălării banilor și finanțării terorismului.

Ministerul Afacerilor Externe, în calitate de inițiator al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancțiunilor internaționale, susține deplin amendamentele propuse de raportul comun al Comisiei juridice, de disciplină și imunități și al Comisiei pentru politică externă al Camerei Deputaților.

Prin urmare, apreciem că Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 202/2008 poate fi aprobat cu amendamentele menționate.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumim și noi, doamna secretar de stat.

Din partea comisiei sesizate în fond, a Comisiei juridice, de disciplină și imunități, domnul vicepreședinte Florin Iordache.

Domnule coleg, vă rog să dați citire raportului comisiei.

 
 

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc, domnule președinte.

Este un raport comun al Comisiei juridice, de disciplină și imunități și al Comisiei pentru politică externă.

Noi am ținut cont de punctele de vedere și avizele pe care le-am primit de la Consiliul Legislativ, de la Comisia pentru buget, finanțe și bănci și de la Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

În aceste condiții, vreau să supuneți votului, domnule președinte, raportul care conține amendamentele adoptate în plenul celor două comisii.

În raport cu obiectul și conținutul său, care v-a fost prezentat de doamna secretar de stat, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule vicepreședinte.

De îndată am să fac ce spuneți dumneavoastră.

Să vedem dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul?

Dacă nu, în conformitate cu prevederile art.120 din Regulament, domnule vicepreședinte, vă rog să propuneți timpul necesar pentru dezbaterea pe articole a acestui proiect de lege.

 
 

Domnul Florin Iordache:

Timp total de dezbatere: 5 minute. Un minut pentru fiecare intervenție.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Sunteți extrem de generos, domnule vicepreședinte.

Mulțumesc frumos.

Voturi pentru timpul propus? Mulțumesc.

Împotrivă? 2 voturi de la liberali, împotrivă.

Abțineri? Nu avem abțineri.

Cu o largă majoritate, timpul propus a fost aprobat.

Amendamentele admise, prin raportul comisiilor sesizate în fond, doamnelor și domnilor colegi, vă rog să urmăriți, aveți rapoartele pe masă, sunt convins, cu toții.

Numărul de ordine 1: dacă sunt observații la titlul legii? Nu avem.

Poziția 2: articol unic. Observații? Nu avem.

Poziția 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, dacă sunt intervenții? Nu avem.

Poziția 10, nu avem amendamente.

Poziția 11, dacă sunt intervenții? Nu.

Poziția 12 - nu avem amendamente.

Poziția 13 - de asemenea.

Poziția 14 - nu avem amendamente.

Poziția 15, 16, 17, 18, la poziția 19 - art.13, dacă sunt observații, intervenții din sală? Nu avem.

Poziția 20 - nu avem intervenții, nici amendamente în raport.

Poziția 21, de asemenea.

Poziția 22 - nu avem intervenții.

Poziția 23, art.17 - sunt amendamente. Dacă din sală dorește cineva să intervină? Nu.

Poziția 24 - Nu sunt observații.

Poziția 25, de asemenea.

Poziția 26 - nu avem nici amendamente, nici intervenții.

Poziția 27, de asemenea.

Poziția 28, de asemenea.

Poziția 29, 30, 31, 32 - nu avem intervenții.

Poziția 33, Cap.V "Contravenții" - nu avem amendamente.

Poziția 34, art.26, nu avem intervenții.

Poziția 35, de asemenea.

Poziția 36, 37, 38, la poziția 39 avem eliminarea unui articol. Dacă sunt observații? Nu avem observații.

La poziția 40, avem introdus un articol nou, art.II. Dacă sunt observații? Nu avem observații.

Doamnelor și domnilor colegi, și acest proiect de lege are același curs, cel al votului final de mâine.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.10/2008 privind nivelul salariilor de bază și al altor drepturi ale personalului bugetar salarizat potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar și personalului salarizat potrivit anexelor nr. II și III la Legea nr.154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică, precum și unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale personalului contractual salarizat prin legi speciale și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2003 privind consilierii pentru afaceri europene (rămas pentru votul final).

Poziția 13 - cu noroc! - Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.81/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.10/2008 privind nivelul salariilor de bază și al drepturi ale personalului bugetar salarizat potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr.24/2000 privind sistemul de stabilire al salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar și personalul salarizat potrivit Anexelor nr.II și III la Legea nr.154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică, precum și unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale personalului contractual salarizat prin legi speciale și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2003 privind consilierii pentru afaceri europene.

Suntem în procedură de urgență.

Conform art.115 din Regulament, trecem la dezbateri generale.

Dacă din partea inițiatorului avem prezent pe cineva?

Domnul Marius Lazăr, secretar de stat.

Domnule ministru, vă rog să expuneți poziția inițiatorului.

 

Domnul Marius Lazăr (secretar de stat, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale):

Domnule președinte, vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor colegi,

Proiectul de Lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.10/2008 privind nivelul salariilor de bază și a altor drepturi ale personalului bugetar.

Principalele prevederi care sunt cuprinse în acest proiect de act normativ au ca scop realizarea unui cadru legal de salarizare unitară a consilierilor pentru afaceri europene.

Prin urmare, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale susține și vă solicită aprobarea acestui proiect de lege.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Din partea comisiei sesizate în fond, domnul deputat Victor Paul Dobre.

 
 

Domnul Victor Paul Dobre:

În temeiul art.70 din Regulament, proiectul de lege privind aprobarea acestei ordonanțe a fost retrimis Comisiei pentru muncă și protecție socială, în vederea întocmirii unui raport suplimentar.

În urma rediscutării proiectului de lege, în ședința din 7 aprilie, comisia a hotărât cu unanimitate de voturi menținerea soluției inițiale de adoptare a proiectului de lege în forma prezentată, exprimată de altfel și în raportul din 3 martie.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

La lucrările comisiei au fost prezenți 18 deputați.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc și eu, domnule președinte. Ați avut o expunere succintă, dar elocventă.

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul la dezbateri generale?

Dacă nu, doamnelor și domnilor colegi, potrivit art.106 din Regulamentul Camerei Deputaților, Camera trece la dezbaterea pe articole numai în situația în care există amendamente admise sau respinse.

Proiectul de lege este trecut pentru ședința de vot final de mâine.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.199/2008 pentru modificarea și completarea anexei nr. VII/2b la Ordonanța Guvernului nr. 10/2008 privind nivelul salariilor de bază și al altor drepturi ale personalului bugetar salarizat potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr.24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar și personalului salarizat potrivit anexelor nr. II și III la Legea nr.154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică, precum și unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale personalului contractual salarizat prin legi speciale (rămas pentru votul final).

Următoarea poziție - 14 - pe ordinea de zi, doamnelor și domnilor colegi, are un alt titlu cât o jumătate de pagină: Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 199/2008 pentru modificarea și completarea Anexei nr.VII/2b la Ordonanța Guvernului nr.10/2008 privind nivelul salariilor de bază și ale altor drepturi ale personalului bugetar salarizat potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr.24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar și personalului salarizat potrivit Anexelor nr.II și III la Legea nr.154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică, precum și unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale personalului contractual salarizat prin legi speciale. N-o veni odată Legea cu salarizarea unică!

Suntem în procedură de urgență, doamnelor și domnilor colegi.

Dacă din partea inițiatorului este cineva prezent?

Domnul secretar de stat Marius Lazăr, de la Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale.

Domnule ministru, aveți din nou cuvântul.

 

Domnul Marius Lazăr:

Mulțumesc, domnule președinte.

De fapt, prin acest proiect de lege avem în vedere stabilirea indemnizației pentru funcțiile de vicepreședinte al Curții de Conturi, președinte și vicepreședinte al Autorității de Audit.

Se impune modificarea cuantumului indemnizației lunare pentru funcțiile de vicepreședinte al Curții de Conturi, având în vedere importanța deosebită a activității acestora și complexitatea atribuțiilor care le revin din perspectiva modificării Legii nr.94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi a României, modificată prin Legea nr.217/2008 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, astfel încât aceștia să fie salarizați la nivelul indemnizației cuvenite ministrului de stat.

Față de acestea, ministerul nostru susține aprobarea acestui proiect de lege.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Din partea comisiei raportoare, domnule președinte Paul Victor Dobre, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Paul Victor Dobre:

În conformitate cu prevederile art.95 din Regulament, Comisia pentru muncă și protecție socială a fost sesizată cu dezbaterea pe fond a Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 199/2008.

La întocmirea raportului s-au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, al Comisiei pentru buget-finanțe, Comisiei juridice, de disciplină și imunități, Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, precum și punctul de vedere favorabil al Guvernului.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare crearea cadrului legal necesar în vederea stabilirii indemnizațiilor pentru funcțiile de președinte și vicepreședinte al Autorității de Audit.

Totodată, se propune majorarea indemnizației pentru vicepreședinții Curții de Conturi, având în vedere importanța deosebită a activității acestora.

Prin această lege se prevede înființarea unei Autorități de Audit pentru fondurile nerambursabile comunitare, în vederea îndeplinirii unor obligații în domeniul auditului extern, ce revin României, în calitate de stat membru al Uniunii Europene.

Autoritatea este condusă de un președinte, doi vicepreședinți numiți de Parlament dintre consilierii Curții de Conturi pentru perioada mandatului de consilier de conturi pentru care aceștia au fost numiți.

Comisia propune plenului Camerei aprobarea proiectului de lege în forma prezentată.

Măsurile propuse nu prezintă influențe financiare, fondurile necesare fiind prevăzute în bugetul aprobat Curții de Conturi.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Raportul a fost adoptat în unanimitate în comisie.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în 9 martie 2009.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte, vă mulțumesc pentru prezentarea raportului.

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul?

Aplicăm prevederile art.106 din Regulamentul Camerei Deputaților, în sensul că raportul nu are amendamente admise, nici respinse.

În consecință, proiectul de lege se trece la votul final pentru ședința de mâine.

Doamnelor și domnilor colegi,

Este ora 17,59. Suspendăm ședința pentru 10 minute, cu rugămintea ca liderii grupurilor parlamentare să-și adune colegii, ca la ora 18,10 să putem începe dezbaterea moțiunii. În special, domnii liberali să fie cât mai mulți prezenți.

Vă mulțumesc.

Ne revedem la ora 18,10.

 
  Prezentarea și dezbaterea moțiunii simple inițiate de 62 de deputați aparținând Grupului parlamentar al PNL, cu titlul Agricultura și dezvoltarea rurală spre dezastru (respingerea moțiunii).

- după pauză -

 

Domnul Ioan Oltean:

Doamnelor și domnilor colegi,

Programul nostru continuă cu dezbaterea moțiunii simple inițiate de 62 de deputați ai Grupurilor parlamentare ale PNL și UDMR.

În legătură cu prezentarea și dezbaterea moțiunii simple "Agricultura și dezvoltarea rurală spre dezastru", Biroul permanent și Comitetul liderilor grupurilor parlamentare au stabilit următoarele: moțiunea simplă va fi prezentată de unul dintre semnatari; Guvernului i se alocă 45 de minute, pe care le utilizează după cum dorește, la începutul și sfârșitul dezbaterilor; grupurilor parlamentare li se alocă timpul maxim corespunzător numărului inițial al membrilor lor, luându-se în calcul câte 20 de secunde pentru fiecare deputat, după cum urmează: Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal - 38 de minute; Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat + Partidului Conservator - 38 de minute; Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal - 22 de minute; Grupul parlamentar al UDMR - 7 minute; Grupul parlamentar al minorităților naționale - 6 minute.

Dacă sunt observații față de aceste propuneri?

Dacă nu sunt, atunci supun votului dumneavoastră, și vă rog să fiți de acord să folosim aceeași procedură a votului, prin ridicare de mâini, deci supun votului dumneavoastră aceste propuneri.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? Nu avem.

În unanimitate, timpii alocați au fost aprobați de către plenul Camerei.

Pe domnul secretar Zgonea îl rog să numere voturile.

Deci, în unanimitate propunerile au fost aprobate.

Conform prevederilor Regulamentului Camerei Deputaților, întreb dacă dintre semnatarii moțiunii își retrage cineva semnătura? Nu.

Toți semnatarii își mențin semnătura dată.

De asemenea, reamintesc, spre știința tuturor, că la dezbaterea moțiunii simple nu pot fi făcute amendamente pe timpul dezbaterii acesteia.

Aceste lucruri fiind îndeplinite, îl rog acum pe domnul deputat Pavel Horj, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, să dea citire moțiunii, iar pe dumneavoastră, stimați colegi, să urmăriți cu atenție.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Pavel Horj:

Domnule președinte de ședință,

Domnule ministru,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Textul moțiunii ce urmează să vi-l prezint se intitulează: "Agricultura și dezvoltarea rurală spre dezastru".

Am crezut că la cârma Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale a ajuns un politician cu deprinderi în conducerea unei instituții de dimensiunea Ministerului Agriculturii, și greșelile pe care le-a făcut în timpul primului mandat, nu cu mulți ani în urmă, nu le va mai repeta, ci din contră, a acumulat un spirit metodic, capabil să pună în mișcare o reformă a spațiului rural, am mizat pe eventuale strategii ale consilierilor bine aleși, în fine, am mizat pe politicianul ce a învățat din experiența trecutului.

Prin urmare, aștepările noastre noastră că "largul program de reforme" anunțat în campania electorală de alianța PSD+PC, și însușit prin programul de guvernare și de PD-L, va fi îndeplinit în chip practic și îndrăzneț, că nu va sacrifica nimic din el, mai curând se vor adăuga elemente care lipseau, nu s-au înfăptuit.

Am așteptat lunile ianuarie, februarie și martie ca munca cea rodnica a domnului ministru să înceapă cu strângerea de informații din toate părțile: de la academicieni, de la parlamentari, de la producătorii agricoli, de la elita specialiștilor cu multă experiență, capabili să participe la elaborarea unei reforme profunde a spațiului rural.

Ne așteptam ca ministrul să audă, să vadă, să înțeleagă că România anului 2009 se deosebește total de România anilor 2001-2004, cel puțin din punctul de vedere al regulilor (Regulile Politice Agricole Comune).

Producătorul agricol, în general locuitorii din perimetrul satului, așteaptă de la un ministru cu o susținere zdrobitoare în Parlamentul României, un program de reforme care să-i determine pe tineri să nu-și mai părăsească vatra, să-i motiveze pe țăranii din zona de deal și de munte să nu-și abandoneze terenurile, să-i stimuleze pe fermerii din zona de șes să continue, să-i încurajeze pe tineri să se instaleze în spațiul rural.

Așadar, țara are nevoie de reforme întregi, și nu de jumătăți de măsură. Agitația și nesiguranța fermierilor, motivate mereu de prezența crizei și de lipsa resurselor financiare, dovedesc că reforma de refacere a satului românesc a fost părăsită, și că de fapt ne întoarcem la perioada 2001-2004.

Să ne amintim cum a acționat actualul ministru în acea perioadă: a negociat condițiile de aderare la Uniunea Europeană, în defavoarea fermierului român, nu a înțeles că fermierul nu poate trece la producerea laptelui conform la maximum trei ani de la data aderării, adică 1 ianuarie 2009, nu a înțeles că subvențiile și ajutoarele de stat nu pot fi inferioare celor acordate fermierilor din statele membre, că fermierii din zona de deal și de munte nu au condiții care să le permită să respecte bunele practici agricole și de mediu.

Consecințele actului administrativ din perioada 2001-2006 se regăsesc în rezultatul anilor 2007 - 2009.

Dacă vom accepta la MAPDR o administrație care nu are cunoștință de nevoile țării, nesimțindu-se răspunzătoare față de nimeni și de nimic, nefiind conștientă de îndatoriile sale, răspunderea pentru viitoarele suferințe ale fermierilor și ale tuturor țăranilor va fi numai a noastră!

Suntem convinși că domnul ministru Ilie Sârbu va încerca să justifice haosul și dezordinea din MAPDR pe seama moștenirii vechiului Guvern. Reamintim domnului ministru Ilie Sârbu, că PNL a deținut conducerea ministerului numai doi ani din ultimii douăzeci. În acești doi ani, majoritatea mandatului a fost ocupată de domnul ministru Dacian Cioloș, care nu s-a declarat niciodată membru PNL, ba dimpotrivă, în ultima vreme, a acționat ca un adevărat membru PD-L, răspunzând comenzilor fostului ministru Gheorghe Flutur, al cărui consilier a fost în perioada 2004-2006, dar aceasta este o cu totul altă problemă.

Noi supunem dezbaterii perioada de când domnul ministru Ilie Sârbu a preluat mandatul.

Prin urmare, nu putem accepta prelungirea unei perioade caracterizată prin incompetență, denigrarea colaboratorilor, dezinformarea fermierilor și abuzuri.

A. Incompetența demonstrată de domnul Ilie Sârbu, în calitate de ministru al MAPDR, în următoarele situații:

1. Nu a reușit să convingă Guvernul din care face parte că agricultura și dezvoltarea rurală sunt cele mai importante domenii ale momentului și că MAPDR nu poate funcționa cu 0,73% din p.i.b., chiar dacă va spune că este de 1,5%.

2. A acceptat, ca domeniile pe care le păstorește să primească de la bugetul statului de 10 ori mai puțin ca infrastructura, de 8 ori mai puțin decât învațămantul și de 6 ori mai puțin decât sănătatea. Cu câteva zile în urmă, domnul prim-ministru Boc a aprobat o rectificare bugetară în minus, iar cele mai mari reduceri 2 miliarde lei se vor face la Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale. De fapt, ce mai poate reduce guvernul? Probabil va propune ca țăranii și fermierii să vină cu bani de acasă!

În această situație, nu putem să nu ne poziționăm de partea domnului prim-ministru Boc în disputa cu doamna ministru Ecaterina Andronescu privind banii pentru învățământ. Ce bani mai dorește doamna ministru dacă spațiul rural oricum se destramă? Fermierii, țăranii vor falimenta și vor părăsi satul. Pentru ce va mai fi nevoie de școli și bani pentru acestea?

Când s-a redus bugetul Ministerului Agriculturii cu 2 miliarde lei, măcar din complezență putea să schițeze un gest de protest și domnul ministru Ilie Sârbu. Făcând un calcul simplu, agricultura a rămas cu mai puțin de 6 miliarde lei. Până la mijlocul verii, trebuie să plătească 3,1 miliarde lei, plăți directe pe suprafață, la care se adaugă plățile directe pentru exploatațiile de bovine, ovine, caprine, circa 1 miliard lei, plus plățile din bugetul național pentru sectorul vegetal și zootehnic stabilite prin OUG nr. 123/2006, circa 1,6 miliarde lei. Adunate reprezintă circa 6 miliarde lei.

Din ce bani veți asigura cofinanțarea pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală, de cel puțin 2 miliarde euro?

Cum veți atrage fondurile europene, domnule ministru? Nu vă mai întrebăm de cheltuielile de personal sau cheltuielile de capital. Unde sunt banii (18-20%) din bugetul național pentru zonele cu handicap natural, pentru plățile de agromediu, fără de care Europa nu dă "nici un șfanț". Trebuie, însă, să continuăm:

A înlocuit programul de guvernare pentru anul 2009, cu o înșiruire de dorințe, în număr de 67, fără eficiență!

Programele elaborate pentru perioada 2009 - 2012 pun în pericol pregătirea României pentru cea de-a doua etapă a reformei politice agricole comune.

Nu a elaborat și supus analizei și dezbaterii publice propunerea de revizuire a Programului Național de Dezvoltare Rurală.

Nu a elaborat și supus dezbaterii publice Programul de reformă a administrației agricole centrale și locale.

La Biroul permanent al Camerei Deputaților sunt depuse de aproximativ două luni, două proiecte de lege privind înființarea, organizarea și funcționarea Camerelor pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, proiecte care trebuie să facă parte din programul de reformă a administrației agricole.

Și, nu în ultimul rând, gestionarea dezastruoasă a campaniei de primăvară 2009: 2,1 milioane ha însămânțate din 6,5 milioane ha, iar suprafața însămânțată neferitilizată, cu consecințele de producție ce vor decurge din aceasta.

Denigrarea colaboratorilor - acțiune prin care domnul Ilie Sârbu, în calitate de ministru, a pus într-o lumină nefavorabilă specialiștii Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit. Discreditări prin intermediul mass-media, prin afirmații de genul: "Nu ați elaborat nici un proiect", "Stați la cafele pe bani mulți", demonstrează incapacitatea domnului ministru de a comunica cu colaboratorii.

  1. În realitate, specialiștii din APDRP au procesat un număr de 7773 de proiecte. Numai pe măsura 322 - Modernizarea și renovarea satelor au fost depuse proiecte de peste 2,5 miliarde de euro.

    Un denigrator nu poate conduce eficient o organizație. Are succes numai conducătorul care știe să motiveze, nu să subordoneze. Din păcate, domnul ministru Ilie Sârbu nu face parte din categoria miniștrilor care motivează.

  2. Dezinformarea fermierilor - prin lucrarea Programe și Proiecte-2009, prezentată într-o emisiune televizată, domnul ministru Ilie Sârbu încearcă să demonstreze că producătorul agricol va primi în acest an ajutoare de stat de peste 1400 lei /ha. Programul reprezintă o încercare de inducere în eroare, o informare greșită, un act tendențios de dezinformare a fermierilor. Este inadmisibil ca un ministru să afirme că micul producător agricol va merge la bancă, în această primăvară, cu o sacoșă mare, în care să primească cu multă bunăvoință banii necesari, iar toamna, se va întoarce la aceeași bancă cu o sacoșă mai mică pentru restituirea împrumutului. Diferența dintre sacoșa mare și cea mică reprezintă bonificația de 700 lei/ha pentru culturile de grâu, orz și porumb.

    Explicație: cei peste 1,2 milioane de mici fermieri care lucrează peste 70% din terenul arabil al României, ar beneficia de o bonificație de peste 6 miliarde de lei, în timp ce valoarea ajutoarelor aprobate prin Legea bugetului nu depășește 2,4 miliarde de lei.

  3. Abuzul - domnul ministru Ilie Sârbu s-a folosit de funcția pe care o deține pentru a intimida personalul cu funcții de conducere de la nivel central și local în vederea obținerii demisiei acestora. A exercitat cu rea-credință funcția de ministru în scopul șicanării colaboratorilor și determinării acestora să-și părăsească funcția - putem nominaliza, în acest sens, presiunile făcute asupra directorilor din APIA pentru a-și prezenta demisiile.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Timpul de acumulare a cunoștiințelor, timpul de îndreptare, timpul de schimbare a modului de abordare a funcției de ministru a domnului Ilie Sârbu s-a epuizat!

În consecință, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal solicită demisia din funcția de ministru al agriculturii a domnului Ilie Sârbu.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

În continuare, îl rog pe domnul ministru al agriculturii, Ilie Sârbu, să exprime punctul de vedere al ministerului, vizavi de cele exprimate prin moțiunea simplă, citită de către colegul nostru.

Domnule ministru, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Ilie Sârbu (ministrul agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Înainte de a răspunde punctual la problemele pe care le-a ridicat colegul nostru în textul moțiunii, vreau să vă spun că n-am sesizat atunci când am făcut răspunsul, nu m-am uitat și la titlu. Dacă din moțiune, ceva, într-adevăr, poate să reprezinte sau să se apropie de adevăr, atunci titlul se apropie, cu precizarea că direcția aceasta ați dat-o dumneavoastră și acum noi încercăm să o schimbăm.

Dincolo de asta, sigur că noi considerăm că prezentarea moțiunii este cel mai elocvent exemplu de autocritică la adresa Guvernului PNL.

Eu sunt uimit de aroganța și superficialitatea care vă caracterizează, de modul inconștient cu care ați tratat domeniul agriculturii în România și, culmea ironiei, în disperarea pe care o pot înțelege de a vă afirma ca partid al opoziției, astăzi când încercați să simulați, așa cum ați făcut-o 4 ani de guvernare, grija pentru agricultură și pentru țăranul român.

Există poate o parte pozitivă a demersului dumneavoastră, și anume faptul că îmi dați ocazia să arăt poporului român starea adevărată în care ați lăsat agricultura.

Criticați perioada 2001-2004, arătând că, în această perioadă, nu s-a făcut reformă. Dar, în această perioadă, Guvernul din care am făcut parte a obținut rezultate mult mai bune decât fiecare dintre cele trei Guverne Tăriceanu. Producția de cereale era de 24,4 milioane de tone în 2004 și a scăzut la 17,5 milioane de tone în 2008.

Ați crescut enorm imputurile în numele liberei inițiative, mărind veniturile importatorilor în detrimentul agricultorilor români. S-a importat 70% - 75%, chiar, în unele cazuri, - din necesarul anual de carne de porc, legume și fructe, față de 30-35% cât era în 2004. Iar la păsări, importul a ajuns la 35% din necesar, față de un excedent care exista în 2004; era la 120%.

Stimați colegi,

Sunt cifre care, oricum nu le mai putem schimba, nici noi, nici dumneavoastră. Acestea sunt realitățile pe care nu are cine să le mai modifice acum.

Ați înregistrat, de asemenea, scăderi semnificative ale numărului de bovine, porcine, păsări și la producția internă de lapte și ouă. Ați distrus sistemul de irigații. În 2000, când tot dumneavoastră erați la guvernare, într-o tristă coaliție, suprafața irigată era de 216 mii de hectare. Aceasta a ajuns în 2004 la 1.500.000 de hectare, ca, în 2008, să ajungă din nou la aceeași suprafață de acum 9 ani.

Toate acestea au condus la scăderea ponderii valorii agriculturii în p.i.b. de 12,6% în 2004, la 6,5 în 2007 și la 7,1 în 2008.

Criticați în moțiune că nu am înțeles că perioada de grație de 3 ani acordată crescătorilor de animale pentru producerea laptelui conform este prea mică. Dar cine trebuia să aplice reglementările europene și s-a lăudat cu tratatul de aderare pe care l-a încheiat? Nu dumneavoastră, domnilor liberali?

Și vă mai spun ceva: ca participant direct la negocieri, toate țările care au aderat, nu numai noi, au primit același nivel de subvenții față de vechile state europene, lucru pe care, de altfel, îl cunosc de acum și copiii din școala primară.

Da, domnilor semnatari ai moțiunii! Așa cum precizați, dăm vina pe dumneavoastră, fiindcă meritați acest lucru. Au trecut 4 luni, în care m-am izbit de atâtea nereguli, deficiențe și incompetență, de nu mi-am închipuit că, într-o perioadă scurtă, ați putut distruge ceva ce se clădește cu trudă, în mulți ani. Au trecut 4 luni, în care aveți absurda pretenție să repar dezastrul pe care l-ați creat cu atâta ușurință în agricultură și silvicultură. Au mai trecut 4 luni în care aveți așteptări nefondate de a remedia pagubele create de gripa aviară, pesta porcină, sau anemia infecțioasă ecvină. Au trecut 4 luni în care am încercat să acopăr găurile lăsate de liberali și restanțele de milioane de euro lăsate moștenire. Așadar, nu cred că este cazul să mă justific în vreun fel. (Rumoare.)

Deși nu doresc să dau multe cifre, vreau să clarific confuziile și dezinformările pe care le prezentați în moțiune.

Vorbiți de incompetență, comparați ponderea redusă a bugetului agriculturii în p.i.b. cu alte ministere, fără să țineți seama că, începând din acest an, agricultura beneficiază de sume importante de la Uniunea Europeană, care se accesează periodic și care nu sunt incluse în bugetul de stat.

Deși am precizat problema reducerii bugetului pe acest an cu 2 miliarde de lei în conferința de presă, iar ziariștii au înțeles exact subiectul, mă văd nevoit să repet pentru autorii moțiunii, care pesemne nu știu cum se interpretează un buget, că s-a redus suma prevăzută pe programe finanțate din fonduri europene cu 1.900.000 milioane lei, întrucât acestea se refinanțează temporar de la buget cu sumele lunare solicitate, urmând ca, ulterior, sumele cheltuite să fie completate din fonduri europene.

În luna aprilie, s-a aprobat o hotărâre de Guvern pentru stimularea absorbției fondurilor comunitare alocate agriculturii, prin care Ministerul Finanțelor alocă temporar 1,9 miliarde lei din veniturile de privatizare.

Sunt convins că n-ați avut timp să citiți ceea ce apare în Monitorul Oficial. Dacă ați fi făcut-o, nu v-ați fi pus în situația jenantă de a reproșa un lucru pe care nu-l cunoașteți.

Și, ca să fiți liniștiți, domnilor semnatari ai moțiunii, vă anunț că în bugetul agriculturii sunt asigurate fonduri pentru plățile directe, pentru plățile pentru zootehnie și celelate subvenții prevăzute pe acest an, chiar dacă a trebuit să folosim 16% din bugetul anual pentru a plăti restanțe către agricultori, lăsate tocmai de guvernarea liberală.

Dacă trebuie să vorbim despre reduceri, mai bine să vorbim de reducerile de la buget pentru agricultură făcute de Tăriceanu în 2008, încât noi a trebuit să plătim în aceste luni peste 1,2 miliarde lei noi restanțe pentru anul trecut.

În luna decembrie 2008, prin Ordonanța de urgență nr.186, prevederile bugetare aferente anului 2008 ale Ministerului Agriculturii au fost diminuate cu suma de 436 milioane lei, fiind afectate subvențiile pentru sprijinirea producătorilor agricoli. În anul 2008, au fost aprobate plafoane de cheltuieli cu mult mai mici față de necesitățile de finanțate ale ministerului.

La ce a condus aceasta, doamnelor și domnilor deputați? La neacordarea în totalitate a plăților naționale directe complementare în sectorul zootehnic pe anul 2008, la neacordarea în totalitate a sprijinului, ajutor de minimis pentru înființarea culturilor agricole în toamna anului 2008 și de 200 lei pe hectar pentru suprafețe până la 120 de hectare, la neacordarea în totalitate a plăților naționale complementare în sectorul vegetal aferent anului 2008, la neacordarea în totalitate a cofinanțării nerambursabile aferente programelor SAPARD cu implicații negative în accesarea fondurilor comunitare.

Ne criticați că nu am dezbătut programul de restructurare a administrației centrale și locale. Cred că era cazul să fac o restructurare și o reducere serioasă a birocrației agricole, unele instituții fiind anchilozate de zeci de ani în aceleași atribuții birocratice care pun pe agricultori pe drumuri. Cu cine doreați să fi discutat, doamnelor și domnilor semnatari ai moțiunii? Cu reprezentanții numiți de Guvernul liberal, care se ocupă de plimbatul hârtiilor și de informații eronate făcute din birou?

Proiectul a fost discutat cu reprezentanții autorităților locale care vor prelua cea mai mare parte din instituțiile județene și locale și va fi afișat, începând din această săptămână, pe site-ul ministerului. Într-adevăr, va avea loc o reducere a aparatului central, care a crescut de la 340 în 2004 la 605 posturi în 2008, precum și o restructurare substanțială a instituțiilor subordonate pentru creșterea veniturilor proprii și apropierea acestora de nevoile reale ale agricultorilor.

De care proiect de lege privind camerele agricole vorbiți? De cel elaborat de un grup de deputați PNL și copiat după varianta Ministerului Agriculturii din 2008, care prevede tot felul de structuri alese prin vot, ca pe vremea vechilor cooperative? Destul cu experimentele. Avem nevoie de structuri apropiate de agricultori, care să le asigure un sprijin real și care să-i învețe să se adapteze la cerințele europene și pentru diminuarea efectelor crizei.

Dumneavoastră vorbiți de gestionarea dezastruoasă a piețelor agricole, de viitorul recoltelor? De ce nu ați amintit nimic de actele normative care reglementau diferite aspecte privind piața cerealelor, elaborate în 2002 și în 2004 și care nu au fost aplicate? Poate aceasta să fie și cauza pentru care, conform statisticilor europene, Guvernul Tăriceanu a realizat o performanță unică, de a plasa România pe locul 25 din 27 de state membre în ceea ce privește producția de cereale.

De ce nu se vorbește în moțiune de scumpirea cu 200% a îngrășămintelor și pesticidelor, de scumpirea repetată a motorinei și a pieselor de schimb pentru utilajele agricole?

Stimați deputați semnatari ai moțiunii,

Criticați ministerul că nu s-a ocupat de campania din această primăvară. Dar vreau să vă informez că cifrele date de dumneavoastră nu sunt reale. Din cele 5,5 milioane de hectare prevăzute a se ara, s-au arat 4,2 milioane, în procent de 75%, iar din suprafața de 4,9 milioane de hectare prevăzute a se însămânța s-au finalizat doar 3,4 milioane de hectare, 69% față de 54% nivel înregistrat anul trecut la această dată.

Vorbiți de denigrarea colaboratorilor. Dar cum să numim faptul că mii de oameni din agențiile de plăți au primit venituri lunare ce sar de 100 de milioane lei vechi, iar directorii generali, chiar peste 300 de milioane lei vechi? pentru ce, când nu a fost accesată nicio sumă din fondurile europene de dezvoltare rurală și de pescuit și nu s-au făcut la timp plățile pe unitate de suprafață. Numai în 2008, Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură a acordat salarii de aproape 73 de milioane de euro, din care sporurile au fost cu 170% mai mari decât salariile. Pentru ce? când plățile pe anul precedent s-au făcut cu întârziere, iar Comisia Europeană ne-a penalizat cu 14 milioane euro și încă este posibil ca această penalizare să crească.

Doresc să vă aduc aminte, domnilor deputați, că, deși penalizările inițiale au fost de aproape 80 de milioane de euro, prin prezentarea unui plan de acțiune foarte ambițios, am reușit să reducem penalizările la 14 milioane.

De anul trecut, Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit a acordat salarii și sporuri de aproape 22 de milioane de euro. Pentru ce au primit acești bani? Numai pentru primirea proiectelor, cum arătați dumneavoastră în moțiune, nefăcând nicio plată din fonduri europene.

Vorbiți despre dezinformarea fermierilor, dar prin această moțiune dumneavoastră dezinformați populația și agricultorii, prin faptul că nu spuneți că ați tăiat banii de la buget pe anul trecut, așa cum am arătat mai înainte.

De ce nu menționați că guvernarea liberală a acordat între 4 și 17% subvenție din volumul creditelor, în timp ce noi vom acorda 30%? De ce nu spuneți că acum, prin fondul de garantare a creditului rural, se acoperă integral valoarea creditului pentru asigurarea cofinanțării proiectelor realizate din fonduri europene, sau că, în cazul creditelor pe termen scurt, garanția reprezintă 50%? În cazul investițiilor fără cofinanțare europeană, se garantează 70% din valoarea creditelor.

Vorbiți, de asemenea, în moțiune, de abuz și grele asupriri ce s-au abătut peste cinstitele fețe directoriale ale sucursalelor APIA, de știrbirea integrității morale a acestor directori chinuiți, al căror univers atât de previzibil a fost zdruncinat din temelii.

Cred că abuzul vine din partea acestor directori, care au dat milioane de euro pe programe informatice care nu funcționează, dar adjudecate de o firmă ai cărei conducători au ajutat pe domnul Tăriceanu în campania electorală și care are și alte programe nefuncționale în ministerul nostru și în alte ministere.

Putem considera abuz sumele exorbitante luate de fiecare director și de firma producătoare de soft, dar care nu și-au făcut datoria, iar acum trebuie să plătim penalizările de la Uniunea Europeană din bugetul statului, din sumele încasate de la contribuabili.

Abuz poate fi considerat și faptul că acești directori nu au remediat nimic din observațiile și recomandările experților europeni în întâlnirile pe care le-au avut cu comisarii și directorii Comisiei Europene, aceștia reproșându-ne mereu acest lucru.

Stimați deputați ai PNL,

În această lume civilizată, într-o lume a evoluției și democrației, un partid care apără incompetența, indolența sau reaua-credință nu ar fi firesc să se pronunțe. Este inadmisibil, imoral și nedrept, ca astfel de oameni să aibă parte de atâtea privilegii și se uită total de îndatoriri.

Efectul pe care l-au generat a fost doar perpetuarea acelorași probleme cu care țăranul s-a confruntat întotdeauna: lipsa banilor și purtarea lui pe drumuri, cu orice preț.

Am să mă lupt în continuare cu toți cei care suferă de sindromul scaunului cald, cu mentalitatea acelora care, știindu-se incorecți și de neînlocuit, depun toate eforturile să rămână veșnic beneficiari ai sporurilor și avantajelor de tot felul.

Față de liniștea dumneavoastră, doresc să vă informez că s-au înregistrat grave deficiențe în procesul de gestionare a fondurilor comunitare, proasta administrare a patrimoniului statului, lezarea intereselor producătorilor români prin favorizarea importurilor masive de materii prime în industria alimentară și produse proaste, subfinanțarea agriculturii și decapitalizarea fermierilor prin programe nefezabile.

Acțiunile au vizat interesul, personal și de grup, al persoanelor pe care le deplângeți, care au fost puse în diverse funcții de conducere în cadrul aparatului ministerului și din subordonarea acestuia.

Efectele acestor acțiuni se repercutează astfel asupra încercărilor actualei conduceri de a readuce agricultura în matca ei naturală și a dezvolta acest sector strategic național.

Vă prezint pe scurt câteva din prejudiciile produse de reprezentanții fostei guvernări, așa cum au rezultat ele din verificările efectuate la instituțiile Ministerului Agriculturii, fapte ce au fost aduse și la cunoștința organelor de cercetare penală.

La Agenția Domeniilor Statului, s-au constatat retrocedări ilegale din domeniul public și privat al statului, fapt pentru care fostul președinte al instituției a și fost trimis în judecată de către procurorii Direcției Naționale Anticorupție pentru un prejudiciu de circa 88 de milioane de euro. Nivelul debitelor datorate de concesionarii terenurilor A.D.S. a crescut de la an la an, astfel că, în perioada 2005-2008, au ajuns la valoarea de circa 560 de milioane de roni.

La Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură s-a constatat proasta gestionare a fondurilor europene. Cauzele sunt arhicunoscute, iar fosta conducere a fost atenționată în dese rânduri, atât de membrii Comisiei Europene, cât și prin interpelările parlamentare din legislatura trecută, dar foștii miniștri și secretarii de stat nu au luat nicio măsură de eliminare a deficiențelor. Mai mult, deși se atrăgea atenția asupra faptului că sistemul informatic existent la nivelul Agenției de Plăți și Intervenție nu funcționează, fostul director general a ales să încheie cu același dezvoltator de soft, un acord-cadru în valoare de 12 milioane de euro în chiar ultima zi a anului 2008. Jumătate din clauzele existente în vechiul contract se regăsesc în contractul nou. Deci, practic, nu avea nicio temă.

Ca urmare a gestionării defectuoase a sumelor destinate plăților, au fost efectuate plăți duble pe un număr de 5.486 de solicitanți, reprezentând o sumă totală de 6,6 milioane lei virată în conturile acestora, fără vreun temei legal, respectiv prin întocmirea de ordine de plată duble.

Administrația Națională a Îmbunătățirilor Funciare se află în stare de insolvență financiară, datorită proastei administrări a patrimoniului, în condițiile în care directorul general al acestei unități era retribuit cu o sumă de 22.811 lei pe lună.

La Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, nerespectarea recomandărilor experților europeni a condus la aplicarea unei corecții forfetare de 2 până la 5% pentru anii 2004-2005, în valoare de peste 21,4 milioane euro, sumă de care România nu mai beneficiază.

De asemenea, cunoașteți decizia serviciilor specializate ale Comisiei Europene de a exclude de la plată suma de 100 de milioane euro pentru Programul SAPARD, ca urmare a gravelor deficiențe constatate în managementul acestui program.

La Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură, nu s-a reușit accesarea niciunei sume din Fondul European de Pescuit, deși programul operațional pentru pescuit a fost aprobat de către Comisia Europeană la data de 16 februarie 2007, nefiind deschisă nici măcar sesiunea de cereri de finanțare. Fosta conducere a agenției a folosit, însă, fondurile primite de la buget în mod discreționar, închiriind un sediu de lux, fără aprobarea conducerii ministerului.

Toate cele menționate reprezintă numai câteva din problemele pe care ni le-ați lăsat și care nu vă onorează deloc și nici nu vă dau dreptul să emiteți pretenții.

Doamnelor și domnilor deputați,

Doresc acum să vă demonstrez că, dincolo de toate acuzațiile și dezinformările din prezenta moțiune, pe care le resping în totalitate, actuala guvernare este preocupată, cu adevărat, de soarta agriculturii.

În aceste momente de criză, vă reamintesc că finanțarea agriculturii nu se face prin sfaturi sau recomandări demagogice, ci prin acțiuni concrete, cum ar fi: suplimentarea ajutorului de minimis cu 85 de milioane de lei restanță din anul trecut; suplimentarea cu 800 de milioane de lei a sprijinului financiar acordat producătorilor agricoli din sectorul zootehnic, tot restanță din anul trecut, lăsată de fostul Guvern PNL; sprijinirea programului apicol cu 6,6 milioane de lei; subvenționarea motorinei - 1 leu pe litru, respectiv 39 de lei pentru hectar; sprijinirea financiară a sectoarelor vegetal și zootehnic, în valoare de 100 de milioane de lei; acordarea unui sprijin producătorilor din sectorul viti-vinicol de peste 42 de milioane de euro; acordarea de granturi de până la 50% din volumul creditului acordat pentru stimularea investițiilor în agricultură, industrie alimentară, silvicultură, piscicultură, precum și în alte activități non-agricole; asigurarea de fonduri pentru creșterea suprafețelor contractate pentru irigații, având pregătite deja 500 de mii de hectare, dublu față de anul trecut; reglementarea, printr-un proiect de lege, a relațiilor comerciale între producători și hipermarketuri; începerea plăților pe suprafață, aferente campaniei pe anul 2008, până în prezent fiind plătite peste 70 de milioane de euro; simplificarea procedurii de depunere a proiectelor de dezvoltare rurală, acestea urmând să fie depuse în sesiuni permanente și nu periodice, ca până acum, iar numărul documentelor solicitate fiind redus substanțial pentru un număr de 18 proceduri.

Doamnelor și domnilor deputați,

V-am prezentat numai câteva din acțiunile pe care le-am întreprins în această scurtă perioadă și iată pentru ce vă solicit să nu votați această moțiune.

Vă mulțumesc mult. (Aplauze.)

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule ministru.

Doamnelor și domnilor colegi,

Ați ascultat punctul de vedere al inițiatorilor moțiunii, ați ascultat punctul de vedere al ministrului de resort.

Trecem acum la dezbaterea moțiunii simple. Dau cuvântul domnului Tinel Gheorghe, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal și se pregătește domnul Valeriu-Andrei Steriu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Domnule Tinel, timpul fuge, vă rog să fugiți și dumneavoastră spre microfon; vă rog, aveți microfonul.

 
 

Domnul Tinel Gheorghe:

Stimate domnule președinte de ședință,

Stimate domnule ministru Sârbu,

Stimați colegi deputați,

Precizez încă de la început că moțiunea PNL pe agricultură este populistă și demagogică.

Este inacceptabil, în opinia mea, să ceri demisia ministrului Ilie Sârbu după numai patru luni de mandat, în condițiile în care nu avem informații că s-ar fi întâmplat ceva grav la minister, în această perioadă.

Iată de ce intervenția mea se dorește a fi analizată și interpretată ca fiind a aceluia care, în perioada 2001-2008, a îndeplinit, în cadrul Ministerului Agriculturii, diferite funcții și responsabilități, fără a fi, însă, un decident politic.

Am avut, deci, posibilitatea să analizez atât performanțele manageriale ale perioadei 2001-2004, dar să și simt, pe propria-mi piele, efectele actului administrativ al Guvernului Tăriceanu II din perioada 2007-2008.

Când am auzit că liberalii vor depune o moțiune simplă pe agricultură, primul lucru la care m-am gândit a fost la asumarea paternității textului moțiunii, știut fiind că, la acest nivel, trebuie să ai o experiență bogată în domeniu. Or, cum domnul Dan Motreanu, primul dintre miniștrii liberali ai agriculturii din Guvernul Tăriceanu II, a stat, cum spunem noi în agricultură "de la culesul porumbului până la tăiatul cocenilor", a trebuit să-l exclud din start ca autor al textului; nu de alta, dar domnul Motreanu nu cred că realizează nici acum că a fost, vreme de hăt! patru luni de zile, ministrul agriculturii (am încercat în perioada în care domnul Motreanu era ministru la agricultură, fiind de patru ori la dânsul, și, de fiecare dată, mi se replica că domnul ministru nu poate fi deranjat pentru că se pregătește la agricultură).

Am realizat atunci că liberalii puneau în practică acel principiu al calificării la locul de muncă, principiu folosit cu succes în întreprinderile socialiste de fostul partid comunist până în 1989.

Că domnul Motreanu nu a fost soluția potrivită pentru Ministerul Agriculturii s-a adeverit în martie 2007, când acesta demisionează din funcție.

În locul domnului Motreanu este "reciclat" Decebal Traian Remeș, care rămâne în conștiința românilor ca ministrul caltaboșului și al pălincii. (Aplauze.)

Voce din sală:

5 milioane la hectar.

 
 

Domnul Tinel Gheorghe:

În noiembrie 2007 Decebal Traian Remeș este înlocuit din funcție cu Dacian Cioloș. O soluție de compromis, zic eu, la acel moment, pe care văd însă că liberalii de astăzi o contestă - mâine, poimâine s-ar putea să conteste și Guvernul Tăriceanu.

Stimați colegi, am făcut în preambulul intervenției mele un remember al evoluției politice a Guvernului Tăriceanu II în domeniul agriculturii pentru perioada 2007-2008, pentru că rezultatul actului de guvernare a fost un fiasco și afirm acest lucru cu toată responsabilitatea.

Astfel, la 31 decembrie 2008, Ministerul Agriculturii avea plăți restante de 1,2 miliarde de lei, plăți care s-au efectuat în totalitate până la momentul dezbaterii acestei moțiuni din bugetul pe anul 2009. Nu vreau să intru în detaliu și să explic unde s-au dus banii, pentru că a explicat acest lucru domnul ministru Ilie Sârbu.

Vorbiți în textul moțiunii de incompetență, denigrarea colaboratorilor, dezinformarea fermierilor și abuz. Cred, însă, că vă referiți la dumneavoastră, stimați colegi liberali, și am să argumentez mai jos punctual afirmațiile, printr-o analiză la trei din cele mai importante agenții din subordinea ministerului.

În momentul de față sunt blocați circa 122 de milioane de euro pentru plăți aferente proiectelor SAPARD. La sfârșitul lunii iunie 2008, Agenția pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit a încetat să mai efectueze plăți către beneficiarii proiectelor SAPARD la cererea expresă a Comisiei Europene, care a descoperit anumite deficiențe în funcționarea agenției. Au fost blocate aproximativ 122 de milioane de euro. Ar fi trebuit să se aloce, începând cu septembrie 2008, de la bugetul național, de aveați bani, bani pentru plățile către beneficiarii fondurilor nerambursabile, altfel, sute de firme riscau falimentul.

Reamintesc că, printr-o interpelare adresată de la această tribună domnului ministru Ilie Sârbu, în 24 februarie, solicitam un punct de vedere tocmai față de acest aspect al suspendării plății de către Uniunea Europeană pentru proiectele SAPARD. Eram asigurat, prin răspunsul dat în 11 martie că, până cel târziu la sfârșitul lunii aprilie, Comisia Europeană va debloca aceste fonduri. Ulterior, ultimele informații de la Bruxelles vin însă să confirme temerile mele că Uniunea Europeană nu numai că nu va debloca aceste fonduri în perioada următoare, dar condiționează alocarea lor în continuare de intensificarea luptei împotriva corupției și de rezultate palpabile în domeniul reformei justiției.

În martie, făceam de la această tribună o declarație politică și o intitulam "Țăranii ialomițeni și testul satelitului". Arătam atunci că, datorită incompetenței manageriale, manifestată atât la nivelul conducerii centrale a Agenției de Plăți și Intervenție în Agricultură, cât și a celor județene, România este prima țară din Uniunea Europeană care este sancționată cu circa 14 milioane euro pentru "excepționala performanță" de a nu fi capabili să efectuăm la termen plățile pe suprafață aferente anului 2007, adică acei 100 de euro/hectar, pe care fermierul român trebuia să-i primească. Acum aflăm că suma s-ar putea să urce până la 60 de milioane de euro, bani pe care va trebui să-i alocăm iarăși de la bugetul național.

Arătam, de asemenea, că numărul cererilor depuse pe anul 2008 este mai mic cu 20% față de anul 2007, ceea ce scoate în evidență apariția sentimentului de neîncredere a fermierului român în Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură și în funcționarea acesteia.

Am subscris atunci la primele măsuri luate de ministrul Ilie Sârbu de demitere a conducerii Agenției de Plăți și Intervenție în Agricultură. Cred, însă, că problemele la APIA sunt mult mai complexe și ele țin de superficialitate și de gradul redus de conștiință a funcționarilor publici, care refuză sistematic o colaborare strânsă cu fermierii români.

Da, domnule ministru, cred că va trebui să conștientizați faptul că cei 100 și ceva de euro trebuie să ajungă la timp la țăranul român, altfel își pierd din valoare.

În privința sursei fondurilor europene prin programele postaderare (Programul național de dezvoltare rurală și Programul operațional pentru pescuit), cred că sunteți de acord cu mine că v-ați demonstrat întreaga măsură a incompetenței voastre manageriale.

Vorbiți, în textul moțiunii, de lipsa unor măsuri ferme, care să-i încurajeze pe tineri să se instaleze în spațiul rural, astfel încât aceștia să nu-și mai abandoneze terenurile, să nu-și mai părăsească vetrele strămoșești.

Vă reamintesc, însă, că pe Măsura 112 - Instalarea tinerilor fermieri, care se implementează începând cu ianuarie 2008, din totalul sumei alocate pentru perioada 2007-2013 de 337 de milioane de euro, la 31 decembrie 2008, nu aveați niciun euro plată efectuată.

De asemenea, pe Măsura 114 - Sprijinirea fermelor agricole de subzistență, din cei aproximativ 480 de milioane de euro alocați pentru aceeași perioadă, s-au depus proiecte conforme pentru aproximativ 11 milioane euro, adică 2,5 %. Or, fermele de subzistență aparțin celor aproximativ 1,2 milioane de țărani care au așteptat în zadar de la dumneavoastră un sprijin managerial în cei doi ani de guvernare.

În privința celorlalte măsuri, și dați-mi voie să vi le enumăr: 142 - Înființarea grupurilor de producători, cu o sumă alocată de circa 140 de milioane în perioada 2007-2013; 211 - Sprijin pentru zona montană defavorizată, cu o sumă alocată de 608 milioane euro; 212 - Sprijin pentru zone defavorizate, altele decât zona montană, cu suma alocată de 493 de milioane de euro și 214 - Plăți de agromediu, cu o sumă alocată pentru aceeași perioadă de 963 de milioane de euro, vreau să vă reamintesc că n-ați cheltuit nici măcar un singur euro pentru implementarea lor, iar acum plângeți pe umerii țăranilor și-i compătimiți în cel mai ipocrit mod posibil, printr-o moțiune simplă, să vadă țăranul român, de la televizor, că vi se rupe sufletul de neajunsurile lor.

Și, ca o paranteză, vă spun că, după scoaterea PD-ului de la guvernare, ați luat măsuri de înlocuire a tuturor celor care nu erau membri sau simpatizanți PNL în teritoriu, indiferent cum se numeau structurile deconcentrate: direcții agricole, APIA, Agenții de Dezvoltare Rurală și Pescuit, consultanță, Autoritatea Sanitar Veterinară etc., tocmai pentru a asigura succesul măsurilor de implementare a programului de guvernare Tăriceanu II.

Situația este similară și pentru programul operațional de pescuit, unde, din cei 307 de milioane de euro alocați pentru perioada 2007-2013 nu s-a accesat niciun euro, pierderea estimată prin neaplicarea programului fiind de circa 30 de milioane de euro.

Stimați colegi liberali, am prezentat mai sus situația dezastruoasă privind absorbția fondurilor europene la două dintre cele mai importante agenții din subordinea ministerului: APIA - Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură și Agenția pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit. Și nu pot să nu-mi amintesc scandalurile privind licitațiile făcute la APIA: ATV-uri de 15-18 mii de euro bucata; plăți suplimentare făcute pentru un soft care este greu funcțional și astăzi; achiziții de zeci de mii de tone de zahăr și făină din Uniunea Europeană pentru zonele defavorizate la prețuri mai mari decât cele de pe piața internă, în condițiile în care produsele respective, zahărul și făina, erau date României cu titlu gratuit (cu alte cuvinte, ați luat zahărul din Ungaria, plătind numai pe transport 33 de lei, în condițiile în care zahărul autohton în magazin era 27 de lei).

În ceea ce privește managementul, promovat la nivelul Agenției Domeniilor Statului, nu pot să nu amintesc că, la 31 decembrie 2008, se înregistrau peste 560 de milioane de lei creanțe neîncasate, circa 130 de milioane de euro, în urma derulării contractelor de concesiune sau arendare a suprafețelor de teren, aparținând domeniului public al statului și aflate în administrarea ADS-ului. Și, pentru că tot vorbim de reorganizare, țin să vă informez că, pe primul trimestru al anului 2009, ADS-ul a recuperat circa 30 de milioane de lei din cei 560, înregistrați la 31 decembrie. Deci se poate.

Nu pot să nu reamintesc, de asemenea, că, deși început încă din decembrie 2004 un contract de inventariere a terenurilor aflate în administrarea Agenției Domeniilor Statului, după patru ani rezultatele întârzie să apară.

Întreb, de la această tribună: la 31 decembrie 2008 ce suprafață de domeniu public sau privat al statului administrează ADS-ul 100, 200, 300, 400, 500 sau 600 de mii de hectare? Pun întrebarea din două motive.

Primul. Pentru a scoate în evidență faptul că, în patru ani de administrare PNL nu s-au putut inventaria și intabula ca fiind certe în administrarea ADS decât circa 100 de mii de hectare, diferența până la 600 de mii, pentru care s-a încheiat contractul de inventariere și pentru care s-au plătit peste 700 de miliarde de lei, fiind în ceață și în momentul de față.

Al doilea motiv este pentru a scoate în evidență că, deși avem pe rolul instanțelor de judecată peste 1 milion de procese pe fond funciar, marea majoritate a litigiilor fiind legată de amplasamente și inexistența suprafețelor, guvernarea PNL s-a ocupat de retrocedări la limita legii; vezi cazurile Băneasa, Popești-Leordeni și altele.

Și, pentru că suntem la managementul promovat la nivelul ADS, vreau să vă reamintesc, stimați colegi liberali, că, în ceea ce privește aplicarea programului renta viageră, adică acei 50 de euro pe care trebuia să-i dăm pentru arendare țăranului și 100 în caz de vânzare, nu ați reușit să comasați decât circa 200 de mii de hectare, dintr-un potențial de 1,5 milioane hectare. Cu alte cuvinte, v-ar fi trebuit vreo șapte mandate să realizați programul.

De asemenea, nu pot să nu vă reamintesc că, în timpul mandatului dumneavoastră, a murit și contractul privind activitatea de neutralizare a deșeurilor de origine animală - acel faimos proiect și contract numit ecarisaj. Astfel, de vreun an și jumătate, toate câmpurile, toate periferiile de localități și nu numai sunt pline de hoituri de animale, cu efecte dintre cele mai grave asupra sănătății oamenilor. Ca să folosesc o expresie plastică, stimați colegi, guvernarea Tăriceanu II mirosea a hoit de la o poștă.

Nu pot să închei analiza pe ADS, fără să reamintesc că ați reușit, datorită incompetenței sau unor intenții ascunse, să blocați privatizarea unuia dintre cei mai importanți agenți economici din domeniul agricol, Societatea Națională de Îmbunătățiri Funciare.

Vă rog, domnule ministru, ca, în privatizarea SNIF-ului, să țineți cont de poziția și de punctul de vedere al AUAI și al reprezentanților acestora, pentru că noi considerăm că principalii beneficiari ai privatizării SNIF trebuie să fie membrii asociațiilor de utilizatori de apă pentru irigații. Vorbim aici de un patrimoniu deosebit, cu sedii de cantoane, districte, filiale județene și peste 2000 de hectare de terenuri, unele dintre ele deservind imobile, clădiri aparținând filialelor județene ale SNIF-ului.

În ceea ce privește procesul de restructurare și descentralizare a structurilor din subordinea ministerului, nu pot să nu constat că, deși ați excelat printr-un imobilism păgubitor, sunteți primii care acuzați acum lipsa de reforme și, vezi Doamne, de viziune în abordarea problematicii agriculturii românești.

Stimați colegi liberali, marea dramă a moștenirii dumneavoastră nu este dată de incompetența demonstrată și afișată, ci de faptul că ea s-a produs într-un context intern și extrem de favorabil promovării unui management performant, adică de creștere economică constantă și fără presiunea unei crize economice globale, care să vă oblige la măsuri de corecție a proiecțiilor bugetare, așa cum s-a întâmplat de la începutul anului până în prezent.

Observați că nu am făcut o analiză sectorială a stadiului dezvoltării agriculturii românești pe zootehnie, pe vegetal, pe cercetare în agricultură, pentru că sunt ferm convins că nu ne-ar fi ajuns o sesiune întreagă pentru o astfel de analiză și oricum nu ar fi făcut obiectul unei astfel de dezbateri în momentul de față.

Domnule ministru Ilie Sârbu,

Aveți obligația de a continua reformele începute.

Trebuie restructurate direcțiile agricole județene, pentru că, în momentul de față, nu-și mai justifică existența în forma actuală.

Legea privind reorganizarea Camerelor agricole trebuie discutată în Parlament în regim de urgență, iar Agenția de Plăți pentru Intervenție în Agricultură și Agenția pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit trebuie să-și demonstreze viabilitatea economică și eficiența administrativă. Degeaba le dăm bani fermierilor, dacă nu le dăm la timp acești bani.

Trebuie să mențineți un ritm alert și eficient al implementării tuturor măsurilor aprobate prin Programul național de dezvoltare rurală și prin Programul operațional de pescuit.

Există riscul că, dacă nu se vor ataca concomitent toate măsurile, peste trei ani să fim în situația PNL-ului de astăzi, să fim acuzați că am pierdut banii alocați de Uniunea Europeană, dar lucrul cel mai grav este că vom fi acuzați că am blocat dezvoltarea satului românesc.

Cred cu tărie că actualul Guvern este în stare să depășească criza economică financiară dacă și numai dacă va conștientiza aparatul funcționăresc din administrația publică rolul și importanța lui în absorbția fondurilor europene, cu atât mai mult cu cât cel din domeniul agriculturii și dezvoltării rurale poartă pe umerii lui o responsabilitate uriașă din acest punct de vedere. Este vorba de absorbția a circa 10 miliarde de euro în perioada 2009-2013 și asta în condițiile reducerii cheltuielilor cu salariile cu 20% față de anul trecut, păstrându-se, însă, întreg personalul și a cheltuielilor cu bunuri și servicii cu 34%.

Știm că este foarte greu, domnule ministru, dar Partidul Democrat Liberal susține programul pe agricultură al Guvernului Boc și respinge moțiunea simplă a Partidului Național Liberal.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat. Ați consumat 23 de minute din 38.

Urmează domnul deputat Valeriu Andrei Steriu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat+Partidul Conservator și se pregătește domnul deputat Mihai Banu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal.

Domnule coleg, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Valeriu-Andrei Steriu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule ministru,

Doamnelor și domnilor deputați,

Au trecut patru luni de când Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale a pornit o misiune dificilă, dar coerentă, aceea de a reda țăranului român demnitatea și speranța.

După patru ani de guvernare liberală haotică, timp în care au fost schimbați patru miniștri ai agriculturii, 15 secretari de stat din acest minister și au fost înlocuiți peste 1000 de directori și specialiști din acest domeniu, rezultatele agriculturii românești sunt cu adevărat dramatice.

Nu doresc să parcurg întreg eșecul politicii agricole din România din perioada 2004-2008. Aceste rezultate sunt bine știute. Ele au fost mereu amintite în cele șapte moțiuni depuse de PSD la Camera Deputaților și la Senat în această perioadă.

Din păcate, în loc să învețe din aceste lecții oferite gratuit, miniștrii liberali ai agriculturii au părut să aibă mereu alte priorități. Poate și de aceea avem astăzi nevoie de peste 2 miliarde de euro în fiecare an, pentru a importa produsele alimentare, în loc să le producem în România și, eventual, să le și exportăm.

Integrarea României în Uniunea Europeană ar fi trebuit să însemne o șansă unică pentru fermierii din România.

Prin negocierile cu Uniunea Europeană se obținuseră, pentru fermierii din România, aceleași condiții de finanțare după momentul aderării, ca și pentru colegii lor din Polonia, Ungaria sau Cehia.

Dacă agricultorii polonezi erau fericiți la un an după aderare, reușind să încaseze subvenții mai mari și beneficiind de o piață de desfacere europeană mult mai vastă, fermierii români au așteptat în zadar să aibă parte de aceeași fericire. În schimb, aceștia au primit din plin circ cu miniștrii schimbați în direct, la televizor, la ore de maximă audiență.

Cu toate că România a avut aproape trei ani la dispoziție de la momentul închiderii negocierilor și până la data aderării, timp în care reprezentanții liberalilor conduceau Ministerul Agriculturii, la 1 ianuarie 2007, aceștia au părut mai degrabă surprinși de faptul că România a ajuns în Europa și, timp de doi ani, au asistat neputincioși la avalanșa importurilor de produse alimentare în România, fără a încerca să folosească fondurile europene, destinate agriculturii și dezvoltării rurale, pentru creșterea producției agricole proprii. Iar pentru privilegiul de a consuma alimentele vest-europene, mai plătim și o contribuție semnificativă de peste 1 miliard de euro anual către Uniunea Europeană.

România a reușit, în 2008, să atingă un record negativ unic între statele nou intrate în Uniunea Europeană. Blocarea fondurilor de preaderare SAPARD, mai mult de 100 de milioane de euro, nu vor mai fi plătite din fondurile europene, ci din banii contribuabililor români. În loc să ofere subvenții suplimentare țăranului român cu acești bani, Guvernul Tăriceanu a risipit, cu o incredibilă ușurință, echivalentul a 3 milioane de lei vechi pentru fiecare hectar muncit de țăranul român. Iar toate aceste nereușite sunt datorate incompetenței și superficialității cu care au fost tratate problemele agriculturii în acești ani. Decontul pentru acești bani a fost transferat guvernării următoare fără niciun fel de remușcare.

Este surprinzător cum în textul moțiunii depuse de cei care au condus agricultura în ultimii ani se evită vreo legătură cu eșecul din acest domeniu al miniștrilor din Cabinetul liberal.

Dar ce s-a întâmplat, de fapt, și cum s-a ajuns în această situație pe care, astăzi, actuala conducere a Ministerului Agriculturii încearcă să o corecteze cât mai rapid? Deși aspectele au fost prezentate în detaliu în moțiunile depuse în acești ani de către PSD, nu putem să nu reamintim în ce fel au organizat miniștrii liberali cea mai importantă agenție de plăți pentru fermieri - APIA.

Înființată în anul 2004, prin Legea nr.1, APIA a avut o dezvoltare normală până la sfârșitul guvernării PSD. Dacă în 2003 și 2004 Comisia Europeană lăuda pașii făcuți de Guvern pentru înființarea acestei agenții, după 2005 situația este radical diferită, fiind semnalată în toate rapoartele întocmite lipsa alarmantă a progresului în construcția acestei instituții; organizarea în pripă a agenției de plăți - se pornește foarte târziu, prin suplimentarea personalului agenției în scopul preîntâmpinării unor eventuale sancțiuni ale Comisiei Europene.

Primii care profită de haosul angajărilor ce a urmat au fost tocmai cei care conduceau comisiile de angajări de personal. Astfel, aceștia profită de unele prevederi ale legilor cu privire la retribuirea personalului din comisiile de angajări din administrația publică și își virează în conturile personale sume de ordinul miliardelor de lei vechi pentru participări la câteva zeci de comisii de angajări sau contestații.

Dacă în noiembrie 2007, Comisia Europeană nu a aplicat clauza de salvgardare pentru plățile directe din agricultură, a fost, în primul rând, datorită unei decizii politice. România ar fi pierdut atunci 110 de milioane de euro din partea Uniunii Europene, adică 25 % din fondurile pentru plăți directe cuvenite României pentru primul an al existenței ca stat membru al Uniunii Europene.

Au fost necesare intervenții la Bruxelles, inclusiv ale PSD-ului, care a purtat discuții la Comisia Europeană pentru a stopa inițierea acestei clauze. De altfel, această clauză nu a existat la încheierea negocierilor în 2004.

După alte scandaluri, legate de achiziții de ATV-uri sau bărci cu motor la prețuri astronomice, APIA pornește, din noiembrie 2007, cu un nou director, în fruntea a peste 5000 de angajați, tentativa de a transfera banii europeni mult așteptați. Din păcate, primii bani sosesc către fermieri prea târziu, după iunie 2008, ceea ce a și generat impunerea unor penalități de către Comisia Europeană către statul român în valoare de peste 14 milioane de euro.

Pentru anul 2008, conducerea APIA găsește o nouă "strategie" de ușurare a activității, descurajarea fermierilor care solicită plăți la hectar. Astfel, de la un număr de 1.240.000 de fermieri, ce au depus cereri de plată în 2007, acesta s-a diminuat cu peste 100 de mii la 1.130.000. Fermierii au fost descurajați de felul în care au fost purtați pe drumuri timp de mai multe luni, fără a primi nici măcar un leu, fiind chemați în repetate rânduri la sediile APIA județene pentru noi cereri de plată, stufoase și complicate.

De altfel, îi invit pe semnatarii moțiunii pe care o dezbatem astăzi să completeze un astfel de formular, de cerere de plată, întocmit sub patronajul liberalilor, având, parcă, scopul de a goni solicitanții de fonduri. Vă asigur că e nevoie de o expertiză academică pentru a completa acest formular, domnilor deputați liberali.

Este interesantă, de asemenea, și urmărirea costurilor din APIA din primii doi ani. Vom descoperi o performanță cu adevărat liberală. Pentru fiecare sută de euro transferată fermierului român, Statul român a cheltuit tot o sută de euro. În orice stat membru vest-european, același transfer de bani se făcea cu numai patru euro.

APIA este numai una din multele nerealizări din perioada guvernării liberale. Putem analiza în detaliu și eșecurile înregistrate de liberali în alte domenii. Domnul ministru Ilie Sârbu a punctat câteva din acestea. Mai putem adăuga faptul că niciun euro nu a fost utilizat din fondurile structurale pentru investiții în agricultură sau pescuit până la sfârșitul anului 2008; au fost desființate consiliile pe produs, organisme ce au funcționat cu succes pe lângă Ministerul Agriculturii până la 1 ianuarie 2007 și acest lucru a condus la o lipsă de transparență în măsurile de politici agricole, adoptate de Guvernul liberal după 2007; gestionarea ineficientă a cotei de lapte în toată această perioadă (și astăzi există în România fermieri care au achiziționat vaci cu lapte în ultimii ani, dar nu au acces la cota de lapte, în timp ce mulți deținători de cotă de lapte nu mai au sau nu au avut vreodată vaci cu lapte); abandonarea descentralizării Ministerului Agriculturii - practic, toți miniștrii liberali au păstrat același aparat administrativ, corespunzător perioadei de preaderare; în schimb, pe banii contribuabililor români au mai fost angajați peste 10 mii de funcționari în sistem - atractive și profitabile au mai fost angajări în această perioadă pentru unii.

Semnatarii moțiunii susțin că sunt depuse proiecte de lege privind înființarea Camerelor agricole de două luni. Spre deosebire de cei doi ani în care reprezentanții PNL din conducerea MAPDR au blocat orice proiect de descentralizare a activității în administrare agricolă, actuala echipă din Ministerul Agriculturii va continua proiectul deja început, de mutare a deciziilor fermierilor de la Bruxelles sau București în județul de origine al fiecărui fermier; distrugerea cercetării agricole din România, lipsa de resurse financiare alocate acestui domeniu, cu scopul de a servi ulterior unele terenuri ale cercetării, aflate lângă marile orașe, către diverse proiecte imobiliare, aparținând poate unor prieteni.

Doamnelor și domnilor deputați,

În anul 2004, România reușea cea mai mare producție agricolă de după 1989. În același an, România a reușit să închidă negocierile cu Uniunea Europeană, obținând condiții foarte bune și bani foarte mulți pentru fermierii români. Printre clauzele avantajoase obținute este și aceea de a permite prelucrarea laptelui neconform cu standardele europene încă trei ani de la data aderării.

În ultimul aliniat din pagina a doua a moțiunii discutate astăzi, citim cu stupoare cum aritmetica liberală reduce tranziția pentru calitatea laptelui negociat la doi ani, de la minim trei, așa cum a fost semnat în tratatul de aderare cu Uniunea Europeană, tratat semnat de însuși domnul Tăriceanu. Ne dăm seama, astfel, cum socotesc ca la Caragiale domnii deputați semnatari ai moțiunii, pe care majoritatea doar au semnat-o, probabil, fără a o mai citi.

Aflăm, de asemenea, din textul moțiunii că unul din mulții miniștri ai agriculturii din Guvernul Tăriceanu nu a fost niciodată membru PNL, dar răspunderea pentru dezastrul găsit la preluarea Ministerului Agriculturii de către actuala echipă nu aparține doar unui ministru, ci întregului Cabinet, în frunte cu primul-ministru, care, în tot acest timp, a fost președintele PNL.

În ceea ce privește bugetul anului 2009, marcat în primul rând de datoriile lăsate de către Guvernul anterior, datorii de peste 1,2 miliarde de lei, adică aproape 300 de milioane de euro, putem să răspundem astfel: în Uniunea Europeană, nu există niciun fel de formulă de corelare a bugetului unui minister de p.i.b., astfel că nu se pot face comparații cu alte state membre. Dar, dacă se face o analiză a sumelor nete, disponibile atât de la buget, cât și de la Uniunea Europeană pentru spațiul rural românesc, adică peste 3 miliarde de euro pentru 2009, vom realiza că România are pregătită o sumă ce o plasează în primele zece țări din cele 27 de state membre, din punct de vedere al fondurilor pentru agricultură și dezvoltare rurală.

Este foarte important ca acești bani să fie utilizați integral și mai ales în acest an. Chiar dacă și România trece prin aceeași criză economică pe care o parcurg astăzi toate statele lumii, fondurile europene sunt disponibile, pentru 2009, atât pentru subvenții, cât și pentru investiții în agricultură, iar cofinanțarea acestor fonduri de către guvernul actual este în continuare una din prioritățile exprimate de către actualul Minister al Finanțelor Publice.

De asemenea, semnatarii moțiunii ar dori să compare banii pentru susținerea ovinelor cu nevoia de autostrăzi în România sau cu salariile profesorilor. Îi informez pe domnii deputați liberali, pe această cale, că Uniunea Europeană alocă cea mai mare parte a bugetului său pentru politica agricolă comună, transferând fermierilor din statele membre sume ce reprezintă aproape jumătate din bugetul Comisiei europene în fiecare an. Deoarece nu se alocă sume similare către învățământ sau către infrastructură, este normal ca fiecare guvern să-și finanțeze din bugetele proprii și domenii precum sănătatea, administrația sau infrastructura. Nu au fost reduse sumele destinate MAPDR, așa cum în mod eronat se specifică în moțiune.

Lipsa de documentare a semnatarilor moțiunii a făcut posibilă inducerea unei astfel de idei. Situația se prezintă, așa cum a arătat și domnul ministru Ilie Sârbu, astfel: proiectele Ministerului Agriculturii susținute cu fonduri externe nerambursabile vor fi finanțate din veniturile obținute de stat din privatizare, dacă alocațiile bugetare ale ministerului vor fi insuficiente; direcționarea de venituri din privatizare către proiectele agricole va fi decisă de guvern la propunerea ministerelor agriculturii și finanțelor. Astfel răspundem și la pct.A3 al moțiunii, prin care semnatarii moțiunii arată o necunoașterea atât a politicii agricole comune, cât și a aritmeticii. Putem să-i asigurăm însă că în bugetul ministerului nu au mai fost incluse sume pentru plata unor venituri de 300 de milioane de lei pe lună pentru unii funcționari, așa cum se întâmpla în urmă cu doi ani.

Programul de guvernare este respectat. Cele 67 de proiecte propuse fac parte dintr-o strategie agricolă rurală, elaborată de MAPDR, împreună cu asociațiile profesionale, sindicatele agricole și patronatele din agricultura României în acest an. Acesta conține strategii sectoriale bine fundamentate, pentru perioada 2009-2013, în care se definesc ținte realizabile și modalități prin care aceste obiective pot fi atinse. Ar fi fost foarte bine să se poată continua un astfel de plan strategic al guvernării anterioare, dar aceasta a lipsit cu desăvârșire în guvernarea liberală.

Abordarea transparentă a problemelor agricole, realizarea politicilor de implementare pentru atingerea obiectivelor, evaluarea corectă a resurselor, împreună cu partenerii implicați, au fost străine conducerii MAPDR din perioada guvernării liberale.

Nu înțelegem despre ce pericol vorbesc semnatarii moțiunii la pct.A5. Reforma PAC este permanentă, nu are etape cum se susține la acest punct, iar România ca stat membru al Uniunii Europene participă permanent la consiliile de miniștri, la care se dezbat lunar elementele acestei reforme. Recenta modificare Help check a politicii agricole comune a fost dezbătută aproape doi ani în aceste consilii de miniștri și reprezintă o astfel de adaptare din mers a agriculturii europene, la cerințele tot mai exigente ale consumatorilor europeni, din punct de vedere al calității și al costului produselor agricole europene.

O minimă informare făcută anterior scrierii moțiunii, n-ar fi pus într-o situație jenantă pe cei care au semnat moțiunea. Programul Național de Dezvoltare Rurală, PNDR-ul, este analizat și dezbătut permanent de către Ministerul Agriculturii, iar ultima sa modificare, realizată în martie 2009 a fost realizată în colaborare cu membrii comitetului de monitorizare.

Îi informăm pe deputații liberali că au mai fost identificate și incluse în acest comitet de monitorizare și alte organizații profesionale care, alături de toți membrii ce au fost în vechiul comitet de monitorizare, au participat la ședința din martie și participă în continuare la abordarea oricărei modificări propuse pentru Planul Național de Dezvoltare Rurală.

Proiectul de descentralizare al Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, care se încadrează într-un vast program de descentralizare a întregii administrații, demarat de guvern, este dezbătut în prezent cu toți partenerii sociali implicați. El este adaptat cerințelor actuale ale administrației ce corespunde unui stat membru al Uniunii Europene.

Este un proiect ce implică schimbări legislative majore și tocmai de aceea nu va fi început superficial și în grabă. El nu este solicitat de către Uniunea Europeană, dar este necesar pentru a debirocratiza un sistem rămas aproape neschimbat de 20 de ani. Numai așa vom putea aduce fondurile europene către satul românesc, înlocuind, spre exemplu, umilința îndurată de țăranul român în anul 2007, când a făcut de 4-5 ori drumul de la sat la APIA pentru a nu primi în final nici bani suficienți să acopere costul benzinei pentru aceste drumuri.

În privința campaniei agricole de primăvară, am fost informați de către APIA că plățile unice pe suprafață au început deja din luna martie și că se desfășoară într-un ritm ce va permite finalizarea lor la timp, astfel încât să nu plătim din nou penalități, așa cum s-a întâmplat în anii precedenți. Până la această oră, au fost efectuate plăți de peste 70 de milioane de euro, ceea ce înseamnă că o mare parte din beneficiari au primit deja cei 402 lei pe ha.

De asemenea, subvenția pe motorină, în valoare de 39 de lei pe ha, este disponibilă prin direcțiile agricole județene. În privința cererilor de plată ce se depun până la 15 mai la Agenția de plăți și intervenții în agricultură putem anunța că au fost depuse peste 800 de mii de cereri de plată, iar prin informările efectuate de către specialiști în ultima perioadă, numărul acestora va crește, astfel încât toți fermierii ce lucrează teren agricol în România să-și primească dreptul financiar cuvenit din partea Uniunii Europene și al Guvernului Român.

În moțiunea depusă apare în mod confuz un nou punct A. Dincolo de dificultatea de a-și urmări propria enumerare a ideilor într-un text de câteva pagini, și nu ne mai mirăm de nereușitele înregistrate în actul de guvernare, putem desprinde confuza ce domnește între liberali cu privire la rolul administrației în gestionarea fondurilor europene. Aceștia apreciază pozitiv procesarea unui număr de proiecte și nu scopul final al fondurilor europene, acela de a fi absorbite pentru îmbunătățirea nivelului de trai în mediul rural sau pentru modernizarea exploatațiilor agricole și generarea de noi locuri de muncă.

Nimic din toate acestea nu s-a întâmplat însă, deoarece atitudinea unor funcționari din agențiile de plăți a fost aceea de a complica procedurile, de a centraliza excesiv decizia și de a împiedica în mod voit folosirea acestor fonduri. Altfel, nu ne putem explica de ce numai în România nu a fost folosit nici măcar un euro din banii destinați proiectelor de investiții, în timp ce toate statele ce au intrat după 2004 în Uniunea Europeană au reușit să folosească procente semnificative din aceste fonduri.

Pe de altă parte însă, șefii acestor agenții au fost răsplătiți regește în acești ani cu salarii mari și sporuri speciale, cu limuzine, cu sedii și echipamente electronice de ultimă generație. Nu cred să fie vreun motiv de laudă pentru reușitele manageriale ale acestor șefi de agenții, iar mai multă motivare decât cea pe care au avut-o în ultimii ani, în mod inutil, nu cred că este cazul să oferim până la obținerea unor performanțe.

Doamnelor și domnilor deputați,

Pentru prima oară în ultimii ani, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a publicat în februarie 2009 o lucrare de informare a fermierilor cu privire la formele de susținere pe care aceștia le au la dispoziție, iar ministrul Ilie Sârbu a prezentat-o prin întreaga mass-media.

Această lucrare a fost pusă la dispoziția celor interesați, agricultori, specialiști sau nespecialiști. Deși au avut la dispoziție peste 1000 de oameni cuprinși în serviciile de consultanță agricolă, Agenția națională de consultanță agricolă, ANCA, Guvernul liberal nu a considerat necesar să informeze țăranul român asupra tuturor formelor de sprijin existente atât de la Uniunea Europeană, cât și de la Guvernul României sau de la băncile comerciale.

Din păcate, semnatarii moțiunii, la pct. B, încearcă să generalizeze la un singur tip sau model agricultorul român, ceea ce nu se poate face. Există mii de tipuri de exploatații agricole ce diferă după tipul de producție, vegetal, zootehnic, mixt, precum și după dimensiune sau amplasare. Fiecărui fermier îi revine alt tip de pachet de măsuri de sprijin pe care acesta îl poate solicita.

În urma negocierilor începute în acest an de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale cu Uniunea Europeană, există posibilitatea unor suplimentări pentru unele categorii de plăți, cum ar fi plata unică pe suprafață, care poate fi majorată cu încă 35 de euro pentru anul 2009.

De asemenea, noua conducere APIA informează că este pregătită pentru a începe plățile pentru acest an încă din decembrie 2009, așa cum se realizează plățile în toate statele membre.

În privința schimbării directorilor din APIA sau din alte instituții subordonate și a unui eventual abuz al conducerii ministerului pentru a intimida personalul cu funcții de conducere, putem afirma că nu există și nici nu ar fi necesar, deoarece actuala legislație permite îndepărtarea cu ușurință a directorilor care nu au performanță.

Directorii din APIA au avut întâlniri permanente cu conducerea actuală a ministerului în vederea identificării de soluții pentru a asigura transferul rapid în această primăvară a fondurilor către fermieri. Este posibil ca unii dintre acești directori să fi considerat presiune necesitatea de a munci, de a participa activ la aceste ședințe, în condițiile în care competențele lor nu cuprindeau poate abilitățile necesare, aceștia ajungând în pozițiile de conducere, ocupate strict pe criterii politice.

Doamnelor și domnilor deputați,

Considerăm că toate punctele existente în textul moțiunii depuse de deputații liberali au primit răspunsurile necesare. Propun ca această moțiune să fie respinsă, iar pe viitor semnatarii ei să solicite informații despre aceste domeniu, în discuții informale cu specialiștii, fără a consuma un timp prețios din activitatea executivului care reușește să corecteze zi după zi greșelile realizate în agricultură în perioada guvernării liberale.

Vă mulțumesc. (Aplauze).

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat. Ați consumat și dumneavoastră 23 de minute din timpul alocat grupului dumneavoastră.

Următorul vorbitor, domnul deputat Mihai Banu, din partea Grupului parlamentar al PNL, și se pregătește domnul Kelemn Attila, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Mihai Banu:

Domnule președinte de ședință,

Domnule ministru Ilie Sârbu,

Doamnelor și domnilor colegi,

Sigur că nu mi-am propus să dau răspuns șirurilor de acuzații ale antevorbitorilor mei, pentru că mi-aș pierde vremea.

Dar, înainte de a intra în fondul moțiunii, aș dori să-i dau un răspuns domnului ministru Ilie Sârbu la o acuzație adusă grupului PNL nu cu mult timp în urmă.

Domnule ministru,

Ne-ați acuzat de tupeu, ne-ați făcut tupeiști. Vreau să vă reamintesc că dreptul de a depune o moțiune de cenzură este reglementat prin... o moțiune simplă este reglementat de Constituție și de Regulamentul Camerei Deputaților "

Dacă este însă să vorbim... dacă unul dintre noi care avem specialitate în agricultură și dezvoltare rurală și expertiza necesară, n e-am fi așezat în postul de mitropolit al Banatului, cu siguranță că puteam fi acuzați de tupeu. Eu cred că tupeul trebuie să-l căutați undeva prin cabinetele Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și cred că-l găsiți la Cabinetul nr.1, cabinet în care se află un domn pe care îl cheamă Ilie Sârbu și care e de profesie teolog. Și, domnilor, Ion Ionescu de la Brad, când a înființat facultățile de agricultură, acum o sută și ceva de ani, știți ce a zis? Facem aceste specialități ca fiii de țăran să se întoarcă în sat și să facă treabă. Și pe atunci erau facultăți de teologie, de istorie, dar omul n-a zis că pot duce un popă să-l facă ministru, sau un profesor de istorie. Deci, asta este diferența, oameni buni.

Acum, să intru în textul moțiunii.

Domnule ministru Ilie Sârbu, v-am acuzat de incompetență, de denigrare, de dezinformare, de abuz. nu aș vrea să fac decât un mic comentariu cu privire la cele 3: dezinformare, denigrare, abuz. Acestea sunt mijloace politicianiste pe care dumneavoastră le folosiți cu mare succes și trebuie să recunosc că aveți un talent extraordinar să faceți politică, ați și avut mare succes, dar nu confundați mijloacele politicianiste cu administrarea unor domenii extrem de importante.

Și acum să intru la partea de incompetență, la acuzația de incompetență.

Domnilor, am intrat în posesia unui document pe care scrie "Strategia agricolă și rurală". Am mai văzut azi aici o dare de seamă a unui fost președinte de CAP. trebuie să vă spun că dacă aș fi dat acel document, care are 200 de file, că l-am tras pe suport de hârtie, unui student din anul I de la o facultate care studiază strategia, cred că n-ar fi putut să creadă cum un ministru în funcție poate pune în circuit un asemenea document.

Domnule ministru Ilie Sârbu, aș vrea să vă reamintesc că strategia o fac strategii și dacă vă duceați la definiția strategiei, ați fi aflat următoarea chestiune: că un strateg este obligat să așeze organizația pe care o conduce într-o poziție favorabilă. Dumneavoastră, din păcate, prin modul cum acționați ați așezat cele mai importante domenii ale momentului într-o poziție total nefavorabilă și din strategul agriculturii ați devenit inamicul agriculturii și dezvoltării rurale. Asta, din păcate, ați devenit astăzi.

Dacă merg mai departe, domnule ministru Ilie Sârbu, o strategie se sprijină pe o serie de piloni și vorbim de piloni, vorbim de cei 4 piloni pe care trebuie să-i cunoașteți. E vorba de obiective, de instituții, de buget și de beneficiari, și nu vă era greu, pentru că am văzut că aveți colegi și îl stimez pe domnul Steriu... că are ceva, e cultivat în zonă.

Domnule, știți foarte bine că există cele 4 obiective fundamentale ale politicii agricole și i le reamintesc domnului Ilie Sârbu: competitivitatea, dezvoltarea, rolul primordial al Agromed-ului în dezvoltarea durabilă a spațiului rural, gestionarea durabilă a terenurilor agricole și forestiere, și calitatea vieții. Nu trebuia să le căutați nicăieri. Dacă ați fi lecturat tratatul de aderare, dacă ați fi lecturat tratatul de funcționare, strategia Lisabona, Göteborg, strategia politică a Comisiei Europene pe 2010, cu siguranță că ați fi aflat că România nu poate să facă strategii diferite, pentru că România este stat membru. Există o politică agricolă comună, sunt reguli pe care toată lumea trebuie să le respecte.

Domnule ministru Ilie Sârbu, vedeți dumneavoastră, nu ați cunoscut, nu știți aceste obiective și vă supărați că vă acuzăm de incompetență. Păi, cu un ministru al unui stat membru care să nu cunoască obiectivele fundamentale ale politicii agricole comune este un lucru extrem de grav. Vorbiți de reforma instituțiilor.

Domnule ministru,

O reformă profundă a administrației agricole, centrale și locale, nu presupune schimbarea stăpânilor și înlocuirea firmelor, domnule. dumneavoastră vreți să mutați o serie de instituții de la minister la consiliile județene, să schimbați firmele prin agenția de consultanță și vorbiți de reformă profundă.

Domnule ministru Ilie Sârbu, o reformă profundă presupune întâi o Cameră agricolă foarte puternică, cu asta trebuia să începeți. Și îmi aduc aminte că la învestitură v-am și avertizat, v-am spus: domnule, o reformă în agricultură trebuie să înceapă cu reforma administrației agricole locale și centrale, nu cu altceva.

Criticați aici că nu știu ce lege am făcut noi, că trebuie să facem alegeri... dacă ați fi avut curiozitatea să studiați toată legislația de înființare a Camerelor agricole, apărută în 1925, ați fi aflat adevărul cum se constituia o Cameră pentru agricultură și dezvoltare rurală. Nu puteți face așa, că dumneavoastră, știu, că văd că le faceți pe toate. Domnule, nu mai sunteți în anii 2001-2004, sunteți ministrul unui stat membru și trebuie să operați cu aceleași cunoștințe cu care operează orice fel de ministru din statele membre.

Din păcate, nu le aveți, domnule ministru. Dumneavoastră vorbiți de reformă fără să cunoașteți cele patru mari funcții ale Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale: funcția de absorbție a fondurilor, funcția de inspecții pe cele două domenii, producția vegetală și producția animală, fără să cunoașteți funcția de politici agricole și cea de suport, funcția de logistică, pentru că dacă le-ați fi cunoscut ați fi organizat administrația agricolă locală și centrală legat de aceste funcții ale ministerului, nu acest haos pe care îl aveți astăzi și pe care îl produceți cu documente. ce-i mai curat decât să citești un document pe care îl vezi că este scris prost, e ca și cum unul ar face... Cum poți analiza competența unui ministru decât pe baza unor documente scrise și această strategie agricolă și rurală, sper să nu fi lucrat și domnul Steriu la o asemenea neghiobie, mă iertați că spun treaba asta, sper să nu fi lucrat și dumnealui, pentru că nu se poate. Nu poți fără să stabilești obiective, fără să ai buget.

Vorbeați de absorbție. domnule, e ca și cum dumneavoastră ați fi așezat un buget la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale ca și cum ați crede că trimit un soldat la oaste fără haine și fără pușcă. Păi, nu poți să faci strategie, nu poți să pui în valoare, în practică, fără buget, o strategie, dar faptul că n-ați știut cum trebuie elaborată o strategie, cu siguranță ați crezut că nu aveți nevoie nici de bani. Iar când ajungem la al patrulea pilon, care înseamnă beneficiarii, trebuie să rețineți că România trebuie să ajungă în 2014 la un număr de 400 de mii maxim de beneficiari.

Avem azi un milion și jumătate, dar pentru aceasta trebuie să știm să-i facem, domnule ministru Ilie Sârbu. Și am să vă spun cum ar trebui, că văd că lucrurile astea le vorbiți numai la trecut. Dacă vorbim de beneficiari, trebuie să vorbim de cele două tipuri de agricultură care se pretează spațiului rural românesc. E vorba de agricultura din zona de șes și de câmpie, și acesta este un model american în care putem dezvolta ferme care să aibă minim 200 de ha de teren și putem exploata cele 6 milioane de ha cu maxim 20 de mii de fermieri, iar în zona de deal și de munte putem să ne folosim de al doilea obiectiv al politicii agricole comune, cel legat de rolul primordial al Agromed-ului în dezvoltarea durabilă. Și, atunci, putem vorbi de 300-350 de mii de fermieri în zona de deal și de munte și de maxim 20 de mii de fermieri în zona de șes. Dar pentru ca să-i faci competitivi pe cei din zona de șes trebuie să pui în valoare trei mari programe, domnule ministru. Trebuie să puneți în valoare trei mari programe: modernizarea sistemului de irigații, investiții în irigații, investiții în perdele de protecție, pentru a așeza microclimatul cum trebuie și investiții în comasări. Sunt cele trei mari proiecte ale agriculturii de șes.

Dumneavoastră vorbiți aci de nu știu câte, 500 de mii... Nu, domnule ministru, trebuie 3 miliarde de euro, dacă făceați o evaluare, ca să aducem 3 milioane de ha de pământ sub apă și să-l ținem, ca acest factor de vegetație care se cheamă apă să fie în optim, pentru că randamentele pe ha nu se pot obține cu factori de vegetație în minim și cu alți factori de vegetație în optim. Numai așa putem ajunge la cele 6-7 mii de kilograme de cereale la ha, pe baza acestui program, dar nu-l aveți nicăieri, și atunci vă supărați că vă facem incompetent. Păi, dacă nu există nici un document scris din care să vedem că aveți o viziune de ansamblu asupra sistemului, asupra organizației pe care o conduceți, ce să cred eu dina sta? Că trebuie să admitem în continuare la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale oameni care nu se pricep și, ferească Dumnezeu, să mergem în continuare cu aceeași structură de conducere, pentru că, chiar dacă îl contrazic pe domnul coleg deputat Steriu, domnule deputat, vă amintesc numele dumneavoastră, eu îl respect, îl cunosc de foarte multă vreme și-l respect... Nu e o chestiune, nu gratulez acum, dar țineți minte că există etape ale politicii agricole comune, domnule deputat. Există prima etapă care se termină în 2014, și etapa a doua, pentru că știți foarte bine... reforma din 2003, reforma accelerată... Discutăm o dată între noi doi ce înseamnă, de fapt, politica agricolă comună și ce înseamnă aceste documente pe care le reglementează politica agricolă comună. (Aplauze, rumoare.)

Mă iertați, vreau să continui. Și, atunci, sigur că eu pot să stau cu dumneavoastră de vorbă aici o zi întreagă și să vă spun ce anume ar trebui făcut. (Rumoare.)

Domnilor colegi, termin acum, termin în clipa aceasta.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Domnilor, domnule deputat, numai puțin! Domnilor colegi, vă rog foarte mult să lăsați vorbitorul să-și expună punctul de vedere. Vă rog din suflet.

 
 

Domnul Mihai Banu:

am 22 de minute și mai am de vorbit, nu vă faceți griji. Știu sigur. Nu vă faceți griji că nu-mi știu timpul.

Vreau să vă spun un lucru, doamnelor și domnilor colegi, există în producția vegetală produse forțate. Produsele forțate, de regulă, au prețuri derizorii. Și locul acestor produse forțate la vremea aceasta este preluat de produsele naturale, care cresc în timp, au perioadă de vegetație mai lungă, o cantitate de informații mai bună, și, sigur că e o diferență de preț. Prețul la produsul forțat este derizoriu, iar prețul la produsul natural este un preț de prestigiu. Dacă vreți ca la nivelul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale să păstrați în continuare prețuri derizorii, nu aveți decât. Noi dorim să aducem acolo, să aduceți dumneavoastră acolo un preț de prestigiu.

Și, ca să închei, domnule ministru Ilie Sârbu, la momente de criză trebuie manageri de criză. Managerul de criză înseamnă să fie creator, să fie inovator, să poată mișca sistemul. Din păcate, dumneavoastră nu ați demonstrat decât un singur lucru: că sunteți un foarte bun imitator. Adică Ilie Sârbu II din 2009 îl imită foarte bine pe Ilie Sârbu din 2001-2004.

domnule, nu sunteți dumneavoastră creatorul Agenției de plăți și intervenției în agricultură? Conform regulamentului, România nu era obligată să facă a doua agenție, domnule. Aveam o singură agenție, era bine creată, avea ceva experiență, Agenția Sapard, avea 8 baze de date descentralizate, lucra mai bine, v-ați apucat să mai înființați o agenție fără să vă forțeze nimeni. Era simplu, Regulamentul 1782 spune foarte clar această chestiune, și lucram mai bine, acum ne acuzați pe noi că nu reușim să plătim la timp.

Domnule ministru, o bază de date, o singură bază de date informatizată la nivelul României este o mare greșeală. România nu-i Lituania, România nu-i Slovenia. Trebuia să lucrăm pe structura Agenției Sapard cu 8 baze de date centralizate și astăzi nu avem probleme. Murea o bază, apărea altă bază, dar v-ați grăbit să mai dați drumul la încă o agenție ca să mai formați o autoritate de coordonare, să avem nu știu câte autorități de management. Deci, sunt greșeli pe care le-ați făcut la vremea respectivă. Ați amintit aici de 2001-2004.

Domnilor,

Știți că plăți, subvențiile, în general, nivelul subvențiilor statelor membre se calculează după istoric, așa cum e și cota la sfeclă de zahăr. Ai făcut o anumită cantitate de sfeclă într-o perioadă de timp, iei media pe cei 3 ani. Ni s-a făcut media pe perioada domnului ministru Ilie Sârbu, 2001-2004, și atâta a rezultat, asta e cauza pentru care noi avem un nivel scăzut al subvențiilor în agricultură, nu pentru că n-am fost noi destul de harnici. Deci, repet, aș putea continua încă o săptămână cu ceea ce se cheamă o altă viziune asupra acestor domenii extrem de importante, adică domeniul agriculturii și dezvoltării rurale. Și, domnilor, sunt la fel de importante ca și infrastructura.

Printr-un program făcut cu cap, printr-o strategie făcută științific, puteam atenua efectele crizei și pregăti un program postcriză, pentru că agricultura, spațiul rural este virgin din punct de vedere al dezvoltării economice. Asta trebuie să înțelegem. Puneți oameni care pricep acest fenomen... Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale nu e un loc în care lumea învață, domnilor. Acolo trebuie să meargă oameni învățați. Eu vă spun ce trebuie să faceți, că nu discut de ce a fost înainte. O să discutăm la o cafea... Aici discutăm altceva. Oricum, eu vă mulțumesc frumos și vă asigur de tot sprijinul atunci când va fi nevoie să lucrăm împreună o strategie adevărată a Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale.

Mulțumesc frumos. (Aplauze).

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat. Ați consumat 18 minute din cele 22.

Da. Domnul secretar Zgonea, procedură.

 
 

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sunt foarte supărat. Și sunt supărat pe domnul ministru Ilie Sârbu și vă rog frumos să credeți, este greșit să folosiți acest cuvânt pentru colegii mei liberali. Deci, numai oltenii sunt tupeiști. Noi avem acest cuvânt. Dânșilor nu puteți să le spuneți așa ceva. Nu au tupeu nici dacă le dai un ardei în fund... iute... Nu se poate, dânșii sunt niște oameni corecți! Sunt parlamentari, (Vociferări în Grupul parlamentar al PNL.) sunt prietenii noștri și domnul deputat are dreptate. Nu puteți să fiți tupeiști, dar există un cuvânt pe care eu aș putea să vi-l supun dumneavoastră, dar procedural nu pot să vă spun de la acest microfon, pentru că Mihai este colegul meu și am foarte mulți prieteni acolo, dar dumneavoastră, în particular, când vă întâlniți cu domnul Radu Moldovan o să vi-l spun. Deci, eu recunosc că acest cuvânt nu aparține PNL.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Da, chestiune pur procedurală...

Domnul deputat Kelemen, din partea Grupului parlamentar al UDMR, și se pregătește domnul deputat Marian Avram, din partea Grupului parlamentar al PD-L.

Domnule coleg, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Kelemen Attila Béla-Ladislau:

Domnule președinte de ședință,

Domnule ministru,

Domnilor secretari de stat,

Stimați colegi,

Numai pentru stenogramă, trebuie să încep cu o rectificare. Domnul președinte de ședință, când a început, a zis că discutăm o moțiune semnată de liberali și UDMR-iști. Nu că noi suntem foarte mulțumiți de mersul agriculturii, dar n-am fost căutați să semnăm această moțiune, deci moțiunea nu ne aparține, dar, bineînțeles că trebuie să spunem și noi câte ceva despre această moțiune.

Domnilor colegi,

Eu sunt în Parlament de 13 ani și cunosc foarte multe istorioare despre cum s-a început, de exemplu, problema Camerelor agricole. Era între 1996-2000 și nu s-au făcut Camerele încă doi ani, deoarece țărăniștii și democrații se certau că la cine să fi APIA, fiindcă o să vină foarte mulți bani în țară.

Deocamdată, cred că agricultorul, țăranul român, cum un distins parlamentar obișnuia să spună, tot în anii 1990, și talpa țării, agricultorul nu prea a simțit prea mult din acești bani care trebuiau să vină în țară.

Și, domnule ministru, eu, ca un bătrân medic veterinar, trebuie să încep cu o comparație cu meseria mea, dacă-mi permiteți. Eu totdeauna cred că am văzut o diferență esențială între a fi politician și a fi medic veterinar. Fiindcă un politician poate să spună la un țăran despre un vițel că, domnule, acest vițel n-a murit, numai a închis ochii și se odihnește; politicianul poate să spună. Medicul veterinar trebuie să meargă acolo și să spună: "Mă, bade, vițelul tău a murit și hai să începem să ne ocupăm cu altceva, că acest vițel e mort!"

Și fiindcă nici nouă nu ne place cum merge agricultura, bineînțeles că istorioarele mele ar putea continua și sunt foarte multe, dar fiindcă am numai șapte minute multe de vorbit, încă numai una vă spun. Este cel puțin neelegant să începi să critici o guvernare anterioară de la primul, care era un ministru din actualul Partid Liberal, și să uiți că de fapt în legislatura trecută, Ministerul Agriculturii a fost condus doi ani de domnul ministru Flutur, care astăzi vă aparține, bineînțeles.

Cum nu-mi place nici să fie renegat domnul ministru Cioloș, fiindcă, domnilor colegi liberali, după mine, și unul și altul au avut și lucruri bune pe care le-a făcut, cum probabil și fiecare ministru are și lucruri bune și lucruri rele.

Eu nici nu aș critica atâta pe domnul ministru Sârbu, eu aș critica întreg Guvernul actual, fiindcă acest guvern care este dator vândut, dacă doriți, dar cred că toți politicienii din România suntem datori vânduți sectorului rural, acest guvern a crezut că va fi suficient acel 1,5% din p.i.b. declarativ, în realitate se apropie de 1% sau este chiar sub, și nicidecum nu este de ajuns pentru o țară unde situația, vrem sau nu vrem, este că dintr-o țară de 22 de milioane de oameni, 38%, după alții 35%, iarăși după alții, 32% din populația actuală lucrează încă în agricultură. Suntem primii în Uniunea Europeană după numărul acelora care lucrează și trăiesc din agricultură, și cel puțin 50% din voturile domniilor voastre, stimați colegi, vin din acest mediu rural.

Și atunci toți avem acele promisiuni pentru acest mediu rural pe care dorim să-l slujim.

Eu așa cred, domnule ministru, că aici multe lucruri nu funcționează. Eu cel puțin așa aud și în Comisia pentru agricultură, dar și acasă la mine în județ, că multe lucruri nu funcționează chiar bine în agricultură.

De exemplu, aici, domnul Steriu a amintit problema cotelor de lapte. Eu, de exemplu, nu spun că cotele de lapte când le-ați negociat au fost prost negociate. Eu spun că România, de exemplu, a negociat mai bine aceste cote decât Ungaria, dar că după aceea nu ne-am ocupat cu aceste cote și nu prea am ținut cont de ce s-a spus în Guvern și cum am continuat. În politici agrare, programele se continuă, nu poți ca astăzi să subvenționezi să se facă o livadă și peste trei ani pui ca să taie livada.

Noi, anul trecut, producătorii de lapte, am primit o circulară de la minister că nu poți să depășești cota ta de lapte și ești penalizat pentru fiecare litru de depășire cu 27 de eurocenți, ca, astăzi, în Ordonanța nr.43 a Ministerului Agriculturii din 4 martie, să se spună că nu poți să primești cotă suplimentară, și dacă ai avut anul trecut niște juninci gestante care anul acesta fată și o să fie cu lapte, bineînțeles, după înțărcarea vițelului, numai dacă ai depășit anul trecut cota de lapte cu cel puțin 10 mii de litri de lapte.

Unde este continuitatea politicilor agrare? Eu cred că am putea vorbi și despre ecarisarea terenurilor despre care a amintit nu prea elegant domnul Tinel, fiindcă nu e elegant să spui că toată țara pute de hoituri, eu nu cred acest lucru. Dacă așa a fost unde domnul Tinel știe, trebuie tras la răspundere primarul și medicul veterinar, fiindcă acele puțuri seci totuși trebuie să funcționeze, deși și eu spun că în lege problema ecarisajului nu este bine rezolvată. Nu este bine rezolvată, fiindcă nu poți să ai numai șase centre de ecarisaj în toată țara, cum, bineînțeles, cum se poate pretinde că acele reglementări pentru abatoarele mici, pentru care există bani europeni, pot fi accesați banii europeni. În județul Harghita, de exemplu, este un singur abator aprobat, autorizat, și cine crede că un țăran va aduce un porc să îl sacrifice la 150 de km de sacrificare și o să se ducă înapoi încă 150.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Domnule deputat, vă rog să vă apropiați de sfârșit, timpul dumneavoastră s-a epuizat.

 
 

Domnul Kelemen Atilla Béla-Ladislau:

Bine. Aș putea continua bineînțeles, dar asta e. Mărimea grupului nostru...

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Dragi colegi,

Deși nu am semnat această moțiune, dar credem că este bine să analizăm problemele agriculturii, să luăm foarte în serios acele semnale care vin de la populație la noi, deci trebuie să ne ocupăm cu această problemă, și Uniunea Democrată Maghiară va vota pentru această moțiune.

Mulțumesc că m-ați ascultat. (Aplauze din partea deputaților din Opoziție.)

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

Trebuie să remarc că este absolut corectă afirmația distinsului nostru coleg. Moțiunea este semnată de 62 de deputați, doar din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal.

Dar, așa cum ați constatat, UDMR-ul a susținut-o și o susține și prin vot.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Marian Avram, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, și se pregătește domnul Vasile Mocanu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat+Partidul Conservator.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Marian Avram:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Domnule ministru,

Domnilor secretari de stat,

Depunerea unei moțiuni simple pe agricultură de către deputații liberali atrage după sine întrebarea firească: care este scopul acestei măsuri? Iar dacă vorbim despre scop, trebuie să vorbim și despre mijloace.

Este lesne de înțeles că principalul partid de opoziție se folosește de mijlocul moțiunii pentru a îndeplini un scop. Colegii liberali vor spune că acest scop este rezolvarea problemelor din Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale. Vor spune probabil că moțiunea vine să prevină blocajul dezvoltării rurale, în România, dezvoltare ce în ultimii doi ani a decurs în condiții "optime".

Opinia mea și a colegilor mei, astăzi, cu aproximativ o lună înainte de alegerile europarlamentare, este că scopul moțiunii în cauză devine unul pur electoral pentru creșterea vizibilității unui partid de opoziție ce nu poate tehnic sau politic să întreprindă nimic altceva.

Este, de asemenea, clar că domnul ministru este atacat pentru că este membru al Parteneriatului pentru România, este la putere. Dacă discutăm despre competență sau incompetență profesională, putem aduce în discuție aparatul tehnic nereformat și depășit al ministerului, și al cui este acest aparat? Al ministrului din umbră Cioloș? Al ministrului "caltaboș"? Sau al filozofului istoric ministru "un actor grăbit"?

Lipsa de competență a unui întreg sistem nu poate fi pusă în contul unui singur om, mai ales după doar patru luni de mandat. Nu este în favoarea logicii și a bunului-simț să iei în considerare mai degrabă evoluția Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale în ultimele patru luni și să ignori bilanțul aceluiași minister în urma a doi ani de guvernare PNL?

Nu cumva problema ministerului este legată de necesitatea reformării și restructurării? Nu cumva trebuia acordat timpul cuvenit domnului ministru pentru a rezolva aceste probleme? Bineînțeles, însoțit de un aparat tehnic performant.

Sunt de acord că am susținut, împreună cu colegii mei, în Comisia pentru agricultură, stabilirea politicilor sectoriale în agricultură. Aceste strategii și politici sectoriale trebuie să fie concepute, trebuie să intre în dezbatere publică, trebuie să fie asumate de către toate partidele politice, indiferent de ce parte a puterii se află și, în consecință, trebuie să reprezinte un pact pentru agricultura românească.

Acest tip de strategie este necesară pentru reforme profunde în spațiul rural, reforme ce au întârziat deja prea mult.

Folosind termenul de strategie, implicit se tratează o problemă pe termen lung, o problemă ce va fi rezolvată pe baza urmăririi unor obiective operaționale bine stabilite și cuantificabile. Astfel cum putem vorbi de lipsa aplicării unei strategii într-un segment de timp atât de scurt, cum este cel de patru luni.

Cu această ocazie, stimați colegi, supun atenției întregii clase politice necesitatea implementării unor strategii coerente, sectoriale pentru agricultură, strategii ce trebuie să fie parcurse pe termen mediu și lung.

Tocmai din acest motiv este necesar ca întreaga clasă politică să fie de acord cu liniile strategice de dezvoltare sectorială în agricultură.

Aș vrea să menționez că fiecare guvern a venit cu o strategie proprie de care s-a ales de obicei praful.

Întorcându-ne la moțiune, referitor la acuzațiile care se aduc domnului ministru Ilie Sârbu pentru insuficiența fondurilor din bugetul Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, cu siguranță că fondurile sunt insuficiente. Totuși nu știu dacă suficiența a fost vreodată vreun criteriu pentru alocarea bugetară.

De asemenea, trebuie să ținem cont de faptul că întregul buget urmărește măsuri de anticriză și este adaptat la contextul economico-financiar actual. Ba, chiar mai mult, fondurile ar fi fost mult mai mari dacă domnii liberali operau sau opreau cheltuiala bugetară pur electorală a 4 miliarde de euro în ultimele trei luni de mandat. Acești bani ar fi fost de ajuns pentru agricultură, cercetare și chiar și pentru educație, iar acum domnii liberali se gândesc la primele luni de mandat ale Guvernului Boc, și uită complet de ultimele luni de mandat ale Guvernului Tăriceanu II.

Vă reamintim, stimați colegi liberali, că fondurile și facturile restante din timpul guvernării anilor precedenți ar reprezenta peste 0,3 miliarde de euro pentru agricultură, iar acum, peste patru luni, nu sunt fonduri suficiente?

Acum, stimați liberali, noi suntem obligați să gestionăm nu numai criza economică pe care dumneavoastră nu ați fost capabili să o prevedeți, să o gestionați, ci incompetența cu care dumneavoastră ați abordat problemele economico-financiare, mai ales spre finalul mandatului.

Un alt punct al moțiunii privește capacitatea de colaborare cu specialiști din diverse agenții deconcentrate. Partidul Național Liberal acuză schimbarea personalului de conducere din cadrul local și central al ministerului. În opinia mea, domnul ministru apreciază colaborarea. Și e de subliniat, în condițiile în care colaboratorii fac parte din partidul propriu. Cred că aceasta este o practică și sunt de părere că toate partidele, într-un mod sau altul, au schimbat când au avut posibilitatea.

În consecința celor spuse mai devreme, poziția Partidului Democrat Liberal asupra moțiunii simple privind modul de conducere al Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, este de respingere, având în vedere Parteneriatul pentru România la care eu și colegii mei ne-am angajat. Desigur că există lucruri care trebuie îmbunătățite. Sperăm că moțiunea simplă să fie un semnal de alarmă pentru domnul ministru, chiar dacă problemele de fond semnalate de aceasta nu aparțin domnului Ilie Sârbu, dumnealui va trebui să le rezolve.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Da. Mulțumesc, domnule deputat.

Ați epuizat 8 minute. Grupul parlamentar mai are 7 minute.

Urmează domnul deputat Vasile Mocanu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat. Și se pregătește distinsul nostru coleg Orban Ludovic, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal.

Domnule Mocanu, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Vasile Mocanu:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Doamnelor și domnilor deputați,

Am să încep cu un proverb, puțin modificat: "Pe cine nu lași să moară, nu te lasă să-ți realizezi programele de guvernare!"

Domnilor deputați PNL,

Eu nu susțin că dumneavoastră nu v-ați folosit de acest instrument democratic numit moțiune, în ziua de astăzi, conform legii și a Regulamentului Camerei Deputaților. Dar ați venit total neinspirați de un domeniu unde dumneavoastră în actul de guvernare aveți cele mai catastrofale rezultate.

Englezii aveau o înțeleaptă vorbă: "Fiecare om ascunde în dulap un schelet". Cu voia celor de față, mi-aș permite să-i parafrazez "Fiecare guvern ascunde în dulap măcar un schelet".

Din nefericire pentru români, fostul guvern liberal ne-a lăsat moștenire o groază de schelete. Aproape că nu există dulap în care să nu dai peste un schelet. Din păcate, pentru pâinea cea de toate zilele a românilor, agricultura este unul dintre aceste schelete.

Moțiunea de azi a Partidului Național Liberal încearcă să arunce vina pentru prăbușirea agriculturii românești pe actuala coaliție aflată la guvernare, pe noua conducere a Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale. Nimic mai fals! Scheletul este dovada cea mai vie.

Dacă-mi permiteți micul joc de cuvinte, că prăbușirea agriculturii s-a produs în anii care au trecut. Vina pentru această veritabilă tragedie revine în totalitate Partidului Național Liberal și vechiului cabinet, Călin Popescu-Tăriceanu.

Graba suspectă cu care liberalii au aruncat pe piață această moțiune simplă arată clar că partidul domnului Crin Antonescu încearcă din răsputeri să scape de această responsabilitate, aruncând cu praf în ochii electoratului. Nu era nevoie însă de această strategie dubioasă, de acest joc de imagine lipsit de bun-simț.

Între 2001 și 2004, după o altă guvernare plină de "izbânzi", remarcați vă rog ghilimelele, în mandatul 1996-2000, la care au participat și liberalii, Partidul Social Democrat a reușit să resusciteze acest domeniu atât de important al economiei românești. O mai facem o dată pentru că noi chiar avem soluții.

Problema actuală a României este că totala lipsă de rezultate din zona agriculturii din ultimii ani ai administrației liberale riscă să ne facă de râs în fața Uniunii Europene și să ne ardă la buzunar. Prin semnarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană, în urmă cu doi ani, țara noastră se angajase să respecte câteva obiective foarte clare până la finele acestui an. Nici unul din acestea nu a fost respectat de fostul guvern.

Din cauza Partidului Național Liberal, suntem obligați în acest moment să angajăm discuții cu oficialii Uniunii Europene pentru prelungirea anumitor termene. Iată că incompetența pe care semnatarii moțiunii simple o invocă există cu adevărat, numai că ea trebuie depistată acolo unde-i este locul, în zona liberală.

Dar ce spun de fapt liberalii în moțiunea lor? Că au așteptat trei luni să vadă semnele reformei în agricultura românească. Cât sunt de nerăbdători domnii de la Partidul Național Liberal! Noi am așteptat patru ani și nu s-a întâmplat nimic bun în agricultura românească. Dimpotrivă! (Din partea Partidului Național Liberal i se strigă: "Virgulă...")

Nu, schimb pagina! (Aplauze și râsete din partea deputaților din Partidul Național Liberal.)

Bilanțul prezentat de fostul cabinet Tăriceanu la finele mandatului trecut a fost unul de-a dreptul catastrofal. Reamintesc doar câteva probleme cu care se confrunta în 2008 agricultura în România: 1. Prețul mic la grâu oferit de intermediari; 2. Nepăsarea pentru depozitarea recoltei și lipsa de preocupare pentru reglementarea depozitării cerealelor; 3. Estimările nerealiste ale recoltei, care au distorsionat piața de cereale; 4. Promisiunile pe hârtie pentru stocarea grâului, dar care nu au fost materializate în acte normative; 5. Situația dezastruoasă a sistemului de irigații, care a condus la compromiterea în mare măsură a recoltelor de porumb și floarea soarelui din zona de sud a României; 6. Prețul prea mare al motorinei pentru a agricultură, față de nivelul reglementat de Uniunea Europeană, care a generat ample nemulțumiri ale fermierilor; 7. Acordarea târzie a banilor pentru plățile directe destinate anului 2007.

Toate acestea și mai ales totala incapacitate a Guvernului liberal de a se folosi de fondurile europene aflate la dispoziția României, - în 20 de luni de la aderarea la Uniunea Europeană nu fusese utilizat nici măcar un eurocent din fondurile pentru proiectele de dezvoltare rurală și pescuit, au făcut din agricultura românească un teren aproape viran. Și atunci cum mai pot vorbi liberalii de actualul buget alocat Ministerului Agriculturii?

Consumăm astăzi ce ați produs dumneavoastră ieri. Nu vă miră faptul că, dimpotrivă, în 2005, când ați preluat puterea, erau bani pentru agricultură? În patru ani, însă, i-ați risipit pe toți. Sau cum mai pot pomeni liberalii expresia "reformă în mediul rural". În patru ani, cabinetul Tăriceanu nu a făcut nimic pentru a aplica politicile de dezvoltare rurală promise în 2004.

Astfel, nu au fost promovate în niciun fel politicile financiare care să permită exploatațiilor agricole familiale și comunităților rurale accesul la programele de finanțare europeană. De asemenea, nu s-a întreprins nimic pentru ameliorarea prelucrării și marketingul produselor agricole și piscicole.

Apoi, la fel de grav: nu s-au alocat fonduri comunităților rurale pentru crearea condițiilor de formarea cadrelor didactice, sanitare și veterinare în mediul rural. În plus, nu au fost continuate lucrările privind alimentarea cu apă și canalizarea satelor și nu a fost aplicat programul național de construcție a rețelei de canalizare și realizare a stațiilor de epurare în localitățile care au fost declarate orașe prin lege, dar care nu dispun și de infrastructura urbană.

Foarte prost s-a stat și în ceea ce privește aplicarea programului de modernizare a drumurilor comunale, dar și întocmirea planurilor de dezvoltare locală pe localități și integrarea acestora în planurile de dezvoltare realizate la nivel județean și apoi regional pentru a facilita investițiile în infrastructura rurală.

De asemenea, nu au fost corelate planurile de amenajarea teritoriului în profil rural cu proiectele de dezvoltare a serviciilor legate de agricultură, a serviciilor publice, precum și a utilităților publice - distribuția apei, gazelor, colectarea deșeurilor.

Nu a fost încurajată în nici un fel agricultura ecologică și nu a mai avut loc evaluarea economică a zonelor rurale periferice și a celor defavorizate natural, în vederea întocmirii planurilor de dezvoltare locală. Și atunci de ce ne mai miră faptul că, după patru ani de guvernare liberală, satul românesc e mai bun de expus într-un muzeu de istorie? Că tinerii de la țară au fugit care încotro.

Și ce mai spune moțiunea liberală? Că Ministerul Agriculturii n-a fost condus niciodată de liberali. O mare minciună! În ultimii doi ani și jumătate, trei miniștri liberali, de care nu vreau să mai pomenesc deloc, fiindcă s-a referit colegul meu antevorbitor. Păi la cum merg treburile în partidul condus acum de domnul Crin Antonescu, s-ar putea ca peste doar câteva luni să ni se spună că nici domnul Tăriceanu, fostul premier, nu mai este liberal. Sau că nu mai există Partidul Național Liberal.

Un lucru este însă sigur: în cei patru ani de guvernare liberală, agricultura românească a decăzut enorm. Politica agricolă a Partidului Național Liberal s-a dovedit un fiasco. Când o țară cu potențialul agricol al României ajunge să importe majoritatea produselor agricole, atunci nu mai rămâne decât să te întrebi ce mai caută liberalii în Parlamentul României. Poate proiectele pe care ei n-au fost în stare să le pună în aplicare.

Domnilor parlamentari ai Partidului Național Liberal,

Lăsați-ne măcar să îndreptăm răul pe care l-ați făcut agriculturii românești în ultimii patru ani.

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat din Camera Deputaților va vota împotriva acestei moțiuni simple inițiată atât de simplu de deputații Partidului Național Liberal.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea deputaților din partidele aflate la Putere.)

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Ludovic Orban, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal.

În aplauzele colegilor. Mai are patru minute.

Și îl rog să se pregătească pe domnul deputat Constantin Chirilă, din partea Partidului Democrat Liberal.

 
 

Domnul Ludovic Orban:

Patru sau patruzeci de minute, domnule președinte?!

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Domnule secretar, nu discutați cu domnul Ludovic Orban.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Ludovic Orban:

Domnule ministru,

Stimați colegi,

Vă mărturisesc că ați făcut o mare omisiune, domnule Sârbu, atunci când ați invocat greaua moștenire. Ați auzit de Deceneu? Deceneu a fost mare preot al geto-dacilor și Deceneu este cel care l-a convins pe Burebista să dea foc la toate viile în urmă cu 2050 de ani. Data viitoare, când vă veți mai referi la greaua moștenire, să vă aduceți aminte și de Deceneu.

Vă mărturisesc că ceea ce am auzit astăzi de la ministru, n-are nici o legătură cu realitatea. Eu, personal, nu mă pricep foarte bine la agricultură, decât așa cum se pricepe tot românul. Dar umblu foarte mult în țară și vorbesc cu oamenii. Și atunci când îi întreb pe oameni: "Ați primit plățile, subvențiile la hectar?", nu vorbiți de distribuirea zahărului și uleiului, că aia au făcut-o primarii voștri cu etichete PSD și PD. Așa că nu vorbiți de funie în casa spânzuratului.

Când îi întreb dacă și-au primit plățile, subvențiile, plățile la hectar, 70% din ei nu și le-au primit, iar din 1.130.000 de beneficiari care sunt beneficiari ca urmare a politicii Guvernului liberal, au devenit beneficiari de subvenții și au primit puțin peste 300 de mii acum, când lucrările agricole de primăvară s-au cam terminat. Când îi întreb: "Ați primit subvenții pe îngrășăminte?", n-aș vrea ca domnul Sârbu să fie la o întâlnire cu agricultorii să audă ce spun printre dinți fermierii și țăranii, apropo de subvențiile pentru îngrășăminte.

Lista poate continua cu toate plățile care de fapt sunt pe hârtie, iar banii nu au ajuns la agricultori. În mod normal, ar fi fost mai bine pentru noi să vă lăsăm să alunecați ușor, ușor, la vale, să vă rupeți gâtul și să decontați în scorul electoral din anul acesta nerealizările dumneavoastră din agricultură. Am preferat să facem această moțiune nu din dragoste pentru dumneavoastră, domnule Sârbu, ci dintr-o îngrijorare extrem de profundă că modul în care tratează Guvernul Băsescu-Geoană, cu purtător de cuvânt Boc, agricultura României s-ar putea să ducă la o criză alimentară extrem de gravă.

Nici seceta și inundațiile cu care ne-am confruntat noi, nici rozătoarele, nici lăcustele, nici buruienile nu au reușit și nu vor reuși vreodată contraperformanța pe care a realizat-o în domeniul agriculturii acest guvern din care faceți dumneavoastră parte. Cred că lăsând la o parte cifrele frumoase din statistici și acuzațiile permanente pe care le aduceți împotriva guvernării liberale, ar trebui să fiți mult mai preocupați, domnilor, de ceea ce se întâmplă la firul ierbii, la bază. Iar ceea ce se întâmplă la firul ierbii este evident pentru orice om care are ochi să vadă, pentru orice om care nu se ascunde în birou.

Domnule ministru,

Stimați guvernanți,

În nici cinci luni, ați reușit să-i lăsați pe români fără salarii mărite, în nici cinci luni deja-i lăsați fără locuri de muncă...

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Domnule deputat, vi s-a expirat timpul.

 
 

Domnul Ludovic Orban:

...în nici cinci luni, îi lăsați fără case, fără mașini.

Ferească Dumnezeu să-i lăsați fără mâncare, pentru că nu vă veți mai putea ascunde nici într-o gaură de șarpe.

Domnule ministru,

Am să vă mai spun un lucru, personal, pe care ...

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Cu asta, o să vă rog să încheiați, domnule deputat.

 
 

Domnul Ludovic Orban:

Da, închei.

Că ați dezbrăcat sutana, nu este neapărat un păcat; că v-ați întors la treburile laice, de asemenea, nu este un păcat; faptul, în schimb, că v-ați schimbat stăpânul este un mare păcat. Și, din păcate, stăpânii pe care-i slujiți sunt: Belzebut, Mamona, Lucifer, Scaraoțchi, Ucigă-l toaca, Sărsăilă, Mefisto, Satana, colegii dumneavoastră de Guvern, într-un cuvânt "dracul gol" pentru agricultura românească.

Am să vă spun un lucru din toată inima: ați face un mare serviciu agriculturii României dacă ați îmbrăca din nou sutana, deși vă mărturisesc că mi-e teamă că s-ar putea să nu mai puteți sluji, că din recolta de anul ăsta n-o să vă ajungă grâul nici pentru anafură.

Mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Îl rog să ia cuvântul pe domnul deputat Constantin Chirilă, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal.

Și, probabil, ultimul vorbitor, domnul deputat Ioan Munteanu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat + Partidul Conservator.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Constantin Chirilă:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Am citit amuzat textul moțiunii și înțeleg un lucru: colegii inițiatori se pricep la moțiuni la fel ca la agricultura pe care au păstorit-o până acum câteva luni.

Oare, câți dintre cei care au semnat documentul au avut o mică tangență cu ceea ce este în realitate pe câmp? Dacă și-ar fi udat florile singuri, ar fi priceput că o plantă are nevoie de mai mult decât au oferit ei agricultorilor, pentru a crește și a da roade.

Partidul Național Liberal a deținut conducerea Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale timp de 2 ani. Cu miniștri care văd terenurile din elicopter, cu oameni care nu știu câtă trudă este necesară pentru a crește un animal sau pentru a obține o recoltă, este evident că actuala situație este un dezastru.

Dar, stimați colegi liberali, aveți dreptate să spuneți că această moțiune inițiată de dumneavoastră trebuie să conțină cuvântul "dezastru". Numai că moțiunea aceasta ar fi trebuit să o adresați Guvernului Tăriceanu. Desigur, poate pentru dumneavoastră este chiar o problemă că s-a decis punerea lucrurilor la punct în agricultură.

Oare, cui îi este frică să curețe un sistem parazitat de "pile, cunoștințe, relații și amante"? Ați angajat la Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură, instituție ce a reprezentat o cerință a Uniunii Europene, aproximativ 7.000 de specialiști: desenatori tehnici, profesori de desen, muzică, muzicieni. Dacă am avut un premier fost fotomodel, probabil că urma să aducem în posturi de decizie și persoane cu această specializare în CV-ul dumnealor.

Ați făcut atât de mult bine agriculturii, lăsând ca angajamentele de plată ale Guvernului Tăriceanu să fie plătite de actualul Executiv.

Dragi colegi,

Foști guvernanți,

Pentru că tot nu înțelegeți că agricultura se face cu bani, vă propun să primiți abia peste doi ani banii la care aveați dreptul de la Parlament. Doar atunci veți avea dreptul moral să susțineți o moțiune pe domeniul agriculturii, când veți înțelege cum au supraviețuit agricultorii timp de 2 ani fără sumele pe care aveați obligația să le plătiți.

Atât de bine ați condus Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, încât suma de 903.519.986 lei din bugetul anului 2009 a fost alocată pentru sprijinirea producătorilor agricoli, în contul restanțelor aferente anului 2008. Adică, noi plătim "oalele sparte" de liberali și ne mai și acuză pentru asta!

Susțineți punerea în lumină nefavorabilă a specialiștilor Agenției de Plăți, Dezvoltare Rurală și Pescuit. Vă întreb: când au fost blocate plățile SAPARD?

Vă reamintesc: în vara anului 2008, specialiștii de la Bruxelles au semnalat atunci mai multe deficiențe în implementarea Programului SAPARD. Nu ați fost în stare să controlați plățile către beneficiari și ați blocat 200 milioane de euro. Ce s-a întâmplat? Nu ați știut cum să vă faceți parte din banii aceia sau pur și simplu v-a durut în cot?

Susțineți că s-au procesat în perioada dumneavoastră 7.773 de proiecte. Ba, să avem pardon, vă lăudați cu cifre obscure, fără să arătați adevărul. Dumneavoastră știți că nu ați atras niciun euro din fondurile destinate pisciculturii, în valoare de 230 milioane de euro?

Vorbiți în moțiune despre Programul Național de Dezvoltare Rurală, că nu a fost supus analizei și dezbaterii publice. Este încă o dovadă că moțiunea asta trebuia să se numească "moțiunea habarnistă". Nu se numește program, ci se numește plan. Ați guvernat și nu știți cum se numește? De fapt, ați ținut acest plan aproape 2 ani în stadiu de consultare.

Vă recomand să mai discutați și cu specialiști în domeniu. Parcă ați fi fost în vizită în România și nu la cârma acestei țări! Din păcate, vă miroase gura, colegi, a usturoi, bineînțeles, asta dacă știți proverbul acela venit din veșnicia născută la sat.

Nu actualul guvern a ținut în toalete dosarele, ci Executivul împânzit de oamenii dumneavoastră. La ce jaf ați păstorit în domeniul forestier, probabil că ați vrut să faceți rezerve de hârtie, probabil erați conștienți de calificativul cu care vă gratulau țărănii politica dumneavoastră agrară.

Măcar vă pasă că ați pus în pericol securitatea alimentară a acestei țări? Am ajuns să importăm carne, legume și fructe, urmarea eficienței cu care ați condus unul din ministerele cele mai importante din România.

Statisticile nu mint, dar pe dumneavoastră vă interesează doar un exercițiu de imagine, necesar campaniilor electorale din acest an. Nici măcar nu vă pasă că oameni care au muncit zeci de an pe câmp trăiau dintr-o pensie mizeră de câțiva lei.

Uitați-vă pe câmpuri, când vă duceți la mare, și veți vedea câte sunt cultivate, cum sunt, prin grija de care ați dat dovadă și sprijinul pe care l-ați acordat în toamna anului trecut, când erați la guvernare.

Înainte de a încerca să vă faceți imagine pe cârca amărâților de la țară, vă rog să încercați să înțelegeți că sărăcia, foametea, mizeria nu au culoare politică. Mai bine mergeți prin satele amărâte, uitate de lume și de binefacerile guvernării liberale, pentru a vedea cât bine ați făcut oamenilor de rând și apoi să vă apucați de moțiuni pe domeniul agricol.

Stațiunile de cercetare au devenit afaceri imobiliare, rețelele mafiote au parazitat sistemul, ați lăsat mână liberă speculanților de terenuri. În guvernarea liberală s-a dezvoltat evaziunea fiscală cu t.v.a.-ul la cereale, stimați semnatari ai moțiunii. Era suficient să vă uitați doar la rapoartele gărzii financiare și nu trebuia mult pentru a lua măsuri. Iar acum, cu un buget de criză, după ce ați lăsat agricultura să se veștejească, sufocată de paraziți, noi încercăm să punem ordine în ordonanțele făcute pentru clientela dumneavoastră.

Cei mai vehemenți critici literari sunt de obicei cei care nu au scris o carte în viața lor. Dacă ar fi să reușiți să scrieți o carte, domnilor colegi, ar trebui să se intituleze "Cartea albă a unui guvern negru în cerul gurii".

În încheiere, vă recomand ceva: să mergeți la țară, dar nu pentru agroturism. Vorbiți cu oamenii. Lăsați Guvernul să lucreze, Guvernul actual, să repare ce ați stricat, iar mai apoi să încercați să vorbiți despre ceva ce știți doar după ureche.

Dacă vreți să fiți un soi de Gică-contra, vă supun atenției ceea ce spunea Octavian Paler: "Există poate o clipă în viața fiecăruia când vede limpede că nu negația este rolul lui".

Vă mulțumesc pentru atenție. Dar, am uitat ceva: aș vrea să le dau colegilor liberali câteva semințe de morcov. O să le las aici, și le țin pumnii, să le reușească recolta. Morcovul este o plantă ce le va folosi mult în actualul mandat. Conține multe vitamine și avem nevoie de o opoziție vioaie.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat. Ați epuizat tot timpul rămas la dispoziția Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal.

Voci din sală:

Procedură, vă rog!

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Ușurel, domnule coleg, că vă dau cuvântul pe procedură. Nu săriți așa la microfon! (Vociferări.)

Procedură, domnul Gabor? Vă rog, domnule deputat, pe procedură.

 
 

Domnul Gheorghe Gabor:

Mulțumesc, domnule președinte, pe procedură.

Aș vrea să îndrept ceea ce a spus stimatul meu coleg mai înainte referitor la vorbele distinsului și regretatului Octavian Paler, care era făgărășan. A spus așa: că nu ar vrea să ajungă timpul când Boc va fi premier. Sper că vă amintiți!

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Domnule deputat, ați putea să ne spuneți și articolul din Regulamentul Camerei Deputaților?

Haideți, domnilor colegi, să nu ne batem joc unii de alții. Dacă este procedură, să fie procedură. Dacă nu, stați în băncile dumneavoastră.

Ultimul vorbitor, domnul deputat Ioan Munteanu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Domnule Munteanu, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Ioan Munteanu:

Știu că toată lumea așteaptă să plece cât mai devreme acasă.

Mă încadrez într-un timp rezonabil.

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Stimați colegi,

Vreau să vă spun, personal cred că moțiunea simplă depusă de către inițiatori nu-și avea rostul, mai ales că a pus prea multă patimă, prea mult suflet pus în vorbele care s-au aruncat de la microfon. De altfel, are o hibă pe care colegii cu experiență din Parlament probabil au sesizat-o, dar n-au spus-o aici în intervenții, aceea că de când au început să fie folosite moțiunile simple în Camera Deputaților, niciodată nu existat o moțiune simplă care să nu dea și câteva soluții celor care guvernează.

Aceasta nu are niciuna. Dar îi respect pe inițiatori. Spuneam că au avut doar un singur obiectiv, ceea ce spunea colegul nostru Horia: demiterea ministrului. Nimic, nimic, absolut nimic constructiv. Inițiatorii nu au făcut altceva decât să formuleze, și iarăși mă îndrept către cei care știu cum se formulează anumite lucruri, într-un mod, spuneam, stufos, aproape greoi, sau așa cum spunem noi, cei de la țară, că vorbim de agricultură, întortocheat, lucruri pe care le-au preluat, probabil, din discuții de pe la cârciumă, de pe uliță sau de prin oricare altă parte.

Nu o să fac nicio trimitere la perioada în care Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale era condus de către liberali. S-a făcut. Am să-mi spun, în schimb, părerea despre un lucru care s-a întâmplat nu cu mult timp în urmă, când împreună cu alți colegi deputați din Camera Deputaților am depus o moțiune simplă pe agricultură. Ministrul de la acea vreme a recunoscut că este cea mai constructivă moțiune pe care a văzut-o vreodată, care avea și 13 soluții, despre care a spus că și le însușește. Și vă reamintesc acest lucru. Acea moțiune a trecut cu un vot majoritar în Camera Deputaților.

Eu cred că rolul unei moțiuni este acela, așa cum spuneam, de a da și soluții. Este corect să prezinți un punct de vedere, să vezi anumite nereguli sau un punct de vedere al unei formațiuni politice care vede agricultura într-un anume fel, dar trebuie să ne spună și cum ar trebui să ajungem la acele rezolvări.

Moțiunea de astăzi, după părerea mea, nu aduce niciun câștig, nici agricultorilor, care probabil așteptau un câștig din această moțiune, în urma dezbaterii de astăzi, și sigur că nici inițiatorilor, și o spun cu toată sinceritatea.

Ce poate prelua Guvernul sau Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale ca soluții din această moțiune? Nimic. Este clar că moțiunea corect folosită poate deveni o armă a Opoziției. Iarăși trebuie să spun că nu și-a atins scopul și că a fost mai mult o pierdere de timp sau un mic război politic, dar este dreptul Opoziției să folosească moțiunea simplă.

Pentru domnul Orban aș vrea să clarific o problemă, apropo de anafură: grâul, care a fost însămânțat în toamna anului 2008, domnule ministru, a fost însămânțat atunci când la Guvern se aflau liberalii. Deci, gândiți-vă bine, dacă este sau nu grâu suficient.

Vă mulțumesc foarte mult pentru că m-ați ascultat.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat. Ați consumat trei minute din viitoarea moțiune, pe care Partidul Național Liberal o va depune în Camera Deputaților.

Domnilor colegi,

Am epuizat lista de vorbitori din partea grupurilor parlamentare.

Dacă domnul ministru Ilie Sârbu dorește să mai intervină, mai are la dispoziție 18 minute.

Domnule ministru, vă rog să poftiți la microfon.

 
 

Domnul Ilie Sârbu:

Stimați colegi,

N-am să mă mai refer la moțiune și la ceea ce s-a spus aici. A spus-o colegul meu, Munteanu, foarte bine. A fost doar o demonstrație că suntem în democrație, că putem spune ce dorim, că nu răspundem pentru ce spunem, că nu știm să dăm nicio soluție, dar vrem să părem că dăm soluții, și sigur că lucrul acesta se vede transparent.

Însă, cât aș fi eu de echilibrat și de înțelegător, totuși nu aș putea să trec peste două intervenții care au avut loc aici.

Prima, sigur, ar fi trebuit s-o discut pe cea a colegului, dar fiind un om pe care nu-l cunosc, nu s-a remarcat cu nimic, un anonim în ceea ce privește viața politică și chiar agricolă din România, doar că, așa am înțeles, că a falimentat Agribac-ul, că viața și-a dus-o ca inginer prin IAS-uri și după aceea a ajuns, în sfârșit, când liberalii au ajuns la putere, director. Asta este viața, pe unii ne face viața miniștri, și pe unii ne face doar directori. Nu noi decidem lucrul ăsta. De aceea, pe dânsul nu-l iau în considerare, că nu reprezintă pentru mine un reper, în special modul cum a vorbit, parcă am fi fost aici la șezătoare și ne-am fi adunat cu toții, iar dânsul este în stare să ne vorbească două săptămâni. Eu sunt convins că da, numai că de prostiile pe care le spunem când vorbim două săptămâni, nu este nimeni dispus să le asculte, în primul rând, și nici nu poți ca de la o tribună ca aceea de la care vorbesc eu astăzi, să faci afirmații de genul ăsta. Aici vii și spui lucruri concrete: una, două, trei soluții.

Cât despre aluziile vizavi de Uniunea Europeană, de integrare, aveți mult de învățat de la mine, domnule coleg, și nu-i nevoie de scuze de la oameni de genul ăsta, că ne compromit scuzele. Nu este cazul să vorbim despre asta. Aveți mult de învățat de la mine și vă învăț, dacă vreți, că am mai învățat și pe alți miniștri care au sărit ca dumneavoastră, public, să ne spună, ce?

Eu am negociat capitolul ăsta și îl știu foarte bine. Și știu foarte multă agricultură. Dumneavoastră sunteți inginer agronom. Eu sunt doar teolog și economist, dar știu mult mai mult decât dumneavoastră. Când vreți dumneavoastră, public, la un post de televiziune, am să vă demonstrez că nu aveți replică. Și cu asta am încheiat. Am discutat cu dumneavoastră fără să vreau. Îmi cer scuze față de mine, că trebuia să-mi respect intenția.

Acum, vizavi de domnul Orban. Nu-l mai văd în sală. A urcat la presă. Dânsul, după ce a fost ministru la transporturi, și a avut performanța extraordinară că a terminat 4 km de autostradă în 4 ani sau 5... Acum s-a apucat de agricultură. Pot să înțeleg lucrul ăsta, fiindcă o poate face în București foarte bine. Dar, am văzut că a început să intre și în subtilități de istoria religiilor. Și, sigur, pot fi de acord cu el, cu Deceneu, care-și avea sediul în Munții Poiana Ruscăi, că acolo veneau gugulanii, populația din zonă, din care mă trag și eu, și de-acolo, poate ați auzit "gugulan cu car cu mere", n-ați știut de unde vine numele ăsta. Am fost de acord și cu îngerii răi pe care i-a numit. A uitat un lucru, și mă mir că nu trebuia să-l uite. N-a vorbit despre Bachus, care este zeul lui preferat, care este patronul lui, și ne-a demonstrat în nenumărate rânduri. Și, sigur că putea să mai vorbească și despre lecțiile de chitară, pe care să ni le dea nouă, dar în niciun caz despre agricultură, nici despre morală.

Și când mai vorbiți despre anafură, și mai vorbiți despre cele care nu ne aparțin nouă, oamenilor politici, să vă gândiți cât sunteți de umili, toți, în fața preoților și a ierarhilor, când mergeți pe la diverse hramuri. Nu uitați umilința asta, că o să vă văd, și o să privesc în ochi. Și aici veniți și vă dați eroi.

Care este eroismul dumneavoastră? Pe cine vreți să jigniți? Pe mine nu mă poate jigni niciodată, nimeni, vizavi de trecutul meu. N-am nimic de ascuns. Este public, este așa cum e. Iar nenorocirea dumneavoastră și dezamăgirea, și dacă vreți mai pot adăuga la ele epitete câte vreți, că de-asta am făcut școală. N-am făcut-o nici la fără frecvență, n-am făcut-o nici la institute la care, fie-mi iertat, se duceau știm și noi cine, și cum, dar nu le mai adaug.

Însă, să vă gândiți că sunt lucruri cu care se poate glumi în viață și sunt lucruri cu care nu se poate glumi în viață. Mai ales că eu am plecat de 20 de ani de acolo, și am un respect extraordinar de mare față de Biserica Ortodoxă, în toate timpurile, nu numai cât sunt în campania electorală, cum o faceți dumneavoastră.

Și aici vreți s-o luați în ce, să râdeți de cine? De școala teologică, de biserică, de anafură? Sigur că la domnul Orban, poate, fiind în starea în care de obicei se află, anafura poate să nu constituie nimic. Așa că el se gândește la celălalt. Știți că două materii are Sfânta Împărtășanie: pâinea și vinul. Probabil că el este copleșit de vin și de-asta a vrut să facă și agricultură, gândindu-se la cele două lucruri.

De aceea, cred eu, n-are rost să continui și le mulțumesc celor care au avut bunul simț și demnitatea și până la urmă au dat dovadă de profesionalism și au venit cu propuneri.

Noi venim aici să discutăm. Moțiunile au sensul ăsta: și cele pe care le-am făcut la Senat, și cele pe care le-am făcut la Cameră, întotdeauna în partea a doua au avut propuneri, au avut soluții și au devenit realități. Subvențiile care s-au dat, cea de 500 lei, cealaltă subvenție de 200, s-au dat după ce am forțat nota noi, prin aceste moțiuni simple. Nu s-au dat că ați dorit dumneavoastră, ci fiindcă v-am impus la vremea respectivă.

Ei, tragedia dumneavoastră este că nu puneți miniștri și că de acum înainte, pentru o lungă perioadă de timp, o să vă impunem noi ce vrem să facem. (Aplauze.)

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule ministru.

Doamnelor și domnilor colegi,

Vă rog să aveți reacții normale. Singurul nume care a fost pronunțat a fost al domnului ministru Orban.

Domnule coleg, aveți cuvântul pentru un minut.

 
 

Domnul Ludovic Orban:

Domnule ministru al agriculturii, ultima noastră întâlnire a fost pe DN6, pe Timișoara-Lugoj. Astăzi, ritmul în care se lucrează pe DN6 se datorează și dumneavoastră, recunosc, și a preocupării dumneavoastră, dar și mie, care eram ministru al transporturilor.

De asemenea, semnarea contractului, că sunteți senator în zona Lugojului, semnarea contractului pe tronsonul de autostradă Arad-Timișoara, pe centura Aradului, centura pe profil de autostradă a Lugojului, tronsonul de autostradă Timișoara-Lugoj sunt opera unui modest fost ministru al transporturilor.

În ceea ce privește cele sfinte, vă garantez că respectul și credința pe care o avem se află în inimile fiecăruia, fără a fi declarate. Dar asta nu are nicio legătură cu starea dezastruoasă a agriculturii, în care ați reușit să aduceți, poate mai puțin dumneavoastră, cât colegii dumneavoastră de Guvern.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

Doamnelor și domnilor colegi,

Am ajuns la momentul cel mai important al dezbaterilor de astăzi: votul. Probabil că va trebui să ne gândim, întâi să votăm, și pe urmă să dezbatem, ca să evităm asemenea momente.

Domnilor colegi,

Sper că instalația noastră funcționează. Verificăm dacă suntem în cvorum. Vă rog să vă căutați, pe unde știți, cartelele.

Vă rog să votați pentru a verifica prezența.

 
 

Da, suntem în cvorum. 183, deci suntem în cvorum. Nu este niciun fel de problemă, stimați colegi. Vă rog să vă pregătiți și să nu uitați: "Nu" împotrivă, "Da" pentru moțiune.

Votul dumneavoastră, domnilor și doamnelor colegi. Vă rog să votați.

(Conform afișajului se înregistrează 190 deputați prezenți, 56 voturi pentru și 134 împotrivă.)

 
 

Domnilor colegi, cu regret, stimați colegi liberali, nici această moțiune nu a trecut. Moțiunea a căzut. Vă așteptăm la următoarea.

Până atunci, o seară bună și toate cele bune pentru dumneavoastră.

 
 

Ședința s-a încheiat la ora 20,57.

 
     

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania sunday, 17 november 2019, 6:33
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro