Nicolae Bud
Nicolae Bud
Sittings of the Chamber of Deputies of May 5, 2009
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.61/15-05-2009

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2009 > 05-05-2009 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of May 5, 2009

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.8 Nicolae Bud - pledoarie pentru urgentarea unui program de dezvoltare durabilă a României;

 

Doamna Daniela Popa:

  ................................................

Grupul parlamentar al PD-L, la fel, în ordinea înscrierii pe lista grupului, domnul deputat Nicolae Bud.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Nicolae Bud:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Se spune că, în vremuri de restriște, omul reușește să gândească mai concentrat, mai aplicat și mai eficient.

Evenimentele din 1989 ne-au obligat să identificăm mecanisme și trasee în măsură să ne patroneze mersul de la dictatură la democrație, de la partidul unic la multipartitism, de la economia centralizată la începuturile economiei de piață, să restituim dreptul la existență al proprietății.

Avem, cu siguranță, fiecare dreptul de a ne raporta la câte s-au întâmplat în aceste două decenii, de a emite judecăți, de a face aprecieri, de a exprima insatisfacții.

Dar, aș spune, citând spusele unui lider cunoscut, nu am venit la acest microfon pentru a mă cantona în trecut, ci pentru a încerca să enunț unele frământări care privesc viitorul nostru ca români.

Trăim cu sufletul la gură anotimpul unei crize care a pus pe jar întreaga omenire. Țările mari sau mici își gândesc măsuri de natură a preveni pe cât posibil catastrofe potențiale.

Urmăresc cu multă atenție zbaterile de la noi legate de această criză și mi-aș dori, ca fiecare dintre noi, să putem constata cât mai curând posibil că unda de șoc ce ne urmărește a trecut fără a lăsa semne de naufragiu.

Caut să mă lămuresc în ce măsură, absorbiți de presiunea crizei și de potențiale efecte pe termen apropiat ori îndepărtat, în ce măsură, spun, ne rămân îndeajuns resurse pentru a vedea ce avem de făcut și după ce actuala criză va trece și viața trebuie să revină la normal. Ce înseamnă, în cazul de față, normal?

Oricât de apăsătoare se dovedește ziua de azi, în mod imperios necesar trebuie să-ți proiectezi, în toate datele ei, ziua de mâine. Ar fi și semnalul evident al faptului că, preocupați să soluționăm inconvenientele provocate de criza economică, nu ne-am lăsat copleșiți de componența psihologică, iminentă de cele mai multe ori, dar la fel de bine, în multe împrejurări, parabilă.

Motive să ne păstrăm optimismul am avea. Este drept, ne atrag atenția o seamă de analize și comentarii care doresc să ne sugereze că actuala criză s-ar prelungi în România dincolo de hotarele acestui an, atentând chiar la durata anului 2010. Se vorbește de o prăbușire a monedei noastre naționale pe piața valutară.

Nu poți rămâne insensibil la astfel de semnale, câtă vreme sunt introduse cu aplomb în circuit de persoane din sfera academică.

Dar nici nu se face să ignorăm părerile autorizate ale Băncii Naționale, care ne trage de mânecă protector. Conform teoriilor economice, crahul cursului valutar înseamnă deprecierea monedei naționale cu cel puțin 15% în termeni nominali, de la o lună la alta. Condiția pentru recesiune o reprezintă creșterea negativă a p.i.b.-ului, timp de două trimestre succesiv. Nu suntem în situația de a înregistra asemenea stare de lucruri.

În plus, domnul Mugur Isărescu, Guvernatorul Băncii Naționale prognozează o creștere pozitivă a p.i.b. chiar în 2009.

Evoc aceste detalii nu pentru a mă erija în poziția de administrator de calmante ieftine, când totul se manifestă atât de amenințător în jur, în ograda noastră și peste tot în lume. O fac cu gândul să subliniez păreri autorizate cum că avem șanse să ne extragem întregi din carapacea crizei prin care trecem. Și asta s-ar putea întâmpla - spre șansa noastră - într-un viitor previzibil.

În consecință, se ivește ca necesară și posibilă privirea în perspectivă, demers național care implică participarea tuturor vectorilor de competență, autoritate și maximă eficiență.

Voi fi atenționat că există preocupări de mai multă vreme în această direcție, la această oră putând fi consultate dosare întregi alcătuite din studiile consacrate dezvoltării durabile a României. Știm asta. La o seamă de activități cu astfel de caracter am fost invitat și eu, e drept, mai degrabă ca exponent al societății civile. Nu mă aflam în Parlament în acei ani. Prin urmare, știu cât de cât cum stau lucrurile.

Când m-am decis să vă supun atenției considerațiile mele de azi, am pornit de la nevoia simțului realist și pragmatic în toate câte gândim și vrem să construim.

Cu cât vom grăbi ieșirea noastră din sfera dezbaterilor și vom ajunge în planul măsurilor de natură să concretizeze doctrine, prognoze, posibilități teoretice, cu atât vom avea posibilitatea noi, și cei de după noi, să știm încotro mergem, cu ce gânduri, cu ce așteptări.

Așadar, pledez pentru urgentarea unui program de dezvoltare durabilă a României, cu orizonturi tangibile cât mai îndepărtate, cu puncte de stație aproximate în cunoștință de cauză și mai ales cu indicarea vehiculelor de tracțiune, a locomotivelor capabile să se înscrie în traseele indicate și, pe cât posibil, în graficele antamate.

În fond, a ști acum chipul României din anul 2050 nici nu este posibil. Copiii noștri vor bate atunci la porțile vârstei a III-a. Motivația există și sentimental, nu doar din punctul de vedere al răspunsurilor față de societate.

Personal, sunt tentat să avansez următoarele puncte de reflecție pentru acea Road Map - hartă cu traseele posibile de parcurs, următoarele:

  1. Abordarea planului anticriză în integralitatea lui, ca parte integrantă a Planului de dezvoltare durabilă a României, întrucât de forma, conținutul și efectele sale depind în mod direct prin recul, amendamentele ce vor trebui aduse oricărui program evolutiv al societății românești;
  2. Definirea cu claritate și prezentarea până în detaliu a rolului pe care industrializarea, ca pârghie de rang superior în asigurarea progresului oricărei țări, urmează să-l îndeplinească în următoarele decenii.

Am preluat de la țările industrializate, încă din secolul al XIX-lea paradigma dezvoltării întemeiată pe industrie. Am înregistrat în 1938 punctul de culme al dezvoltării României, datorat configurării unei industrii puternice, sprijinită pe încurajarea inițiativei private în materii prime și de capital accesibile pe o pricepută și susținută activitate de calificare și specializare în țară și străinătate a forței de muncă.

Nu neapărat din nevoia de a polemiza cu sintagma "mormanelor de fier vechi", am să amintesc că a existat în România postbelică o puternică industrie, ca bază pentru schimbarea înfățișării unui mare număr de așezări din țară.

Metalurgia, mineritul, construcția de mașini, energetica, electrotehnica și electronica, producția de energie electrică, bunurile de consum, prelucrarea lemnului au reprezentat, la vremea lor, în condițiile știute, puncte de susținere ale produsului național. Ele au făcut posibil ca exportul să joace la rându-i un rol însemnat în dimensionarea bugetului de stat.

Sper să fiu înțeles că recurg la aceste informații la îndemâna oricui nu pentru a sugera priviri spre trecut. O fac cu gândul că orice pas spre viitor devine posibil doar în măsura în care România va putea dispune de o industrie cu reală forță productivă și competitivă. Influxul de capital, proiectele de finanțare europene, încurajarea investițiilor autohtone se cer amplasate într-un cadru funcțional, care să țină cont de nevoia ocupării forței de muncă, de intențiile în planul dezvoltării al regiunilor, județelor și localităților.

Să nu ne temem să privim măcar acum adevărul în față. S-a ajuns ca un oraș precum Brașovul, unul din stâlpii industriali ai României, să cunoască statutul depreciativ de localitate vacuumizată de producători semnificativi. Știm, restructurarea dorită n-a avut loc, privatizările dorite au eșuat lamentabil. Dar ce punem în loc?

Trăim alt moment decât cel de după război. Ne guvernează alte reguli, alte principii, alte pretenții. Dar de tractoare avem nevoie și azi. Și de camioane. Și de rulmenți. Știm, le fac alții mai bine ca noi și cumpărăm de la ei. Dar de unde atâția bani să cumperi totul de la străini? Și noi, aici, la noi în ogradă, în ce ne investim inteligența, forțele și dorința omenească de a ieși cu ceva în lume?

Avem de privit cu ochi măriți la toate câte se întâmplă în agricultură românească, cu gândul la ce se va întâmpla în această zonă de exprimare a poporului român. Suntem în Uniunea Europeană și normele lor de comportament au devenit și pentru noi obligatorii.

Dar, domnilor colegi, umblăm prin țară și vedem cum stau lucrurile la "botul calului" cum se spune. Vedem cine lucrează astăzi ogorul, cu ce apucă să facă toate câte are de făcut acel sătean, de regulă în vârstă și lipsit de unelte, din câte ar avea nevoie. Când, de bine de rău, ajunge la piață, se vede stând în rând cu intermediarul firmelor de peste mări și țări, cu produse decupate din cataloage de reclamă. Asta e piața! mi se va spune. Corect. Dar, el, țăranul, ce vină are că s-a născut în România și nu în altă parte? Cum îl sprijinim să-și ducă zilele corect, în demnitate și cu șansa de a-și valorifica tot ce are cât se poate mai bine?

Reindustrializarea și "europenizarea agriculturii" iată două din obsesiile acestei perioade, la care merită să medităm cât e ziua de mare. Poate chiar și în somn.

Mulțumesc.

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania tuesday, 20 august 2019, 2:41
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro