Valeriu Tabără
Valeriu Tabără
Sittings of the Chamber of Deputies of May 5, 2009
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.61/15-05-2009

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2009 > 05-05-2009 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of May 5, 2009

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.52 Valeriu Tabără - răspuns la moțiunea liberală "Agricultura și dezvoltarea rurală spre dezastru";

 

Domnul Valeriu Tabără:

Răspuns la moțiunea liberală "Agricultura și dezvoltarea rurală spre dezastru"

Pentru că nu am prezentat în plenul Camerei Deputaților comentariul la adresa moțiunii simple propuse de PNL, îmi permit să o prezint în fața dumneavoastră, ca declarație politică.

Depunerea unei moțiuni pe agricultură și dezvoltare rurală de către colegii deputați liberali mi se pare o gravă eroare politică. Spun acest lucru pentru că, timp de patru ani, 2004-2008, agricultura a fost o afacere politică pur liberală. Nu există o singură decizie politică în această perioadă care să fi aparținut altui partid decât celui liberal.

A fost perioada în care România a devenit net importatoare de produse agroalimentare. Consecința: scăderea prezenței pe piața internă a producătorilor români.

A fost perioada în care România ar fi putut demara proiecte precum SAPARD, Fermierul și alte proiecte susținute de fonduri structurale, cu o valoare de peste 3 miliarde de euro. Acest lucru nu s-a făcut sau s-a realizat parțial.

A fost perioada în care Guvernul Tăriceanu a risipit resurse mari de bani în zona rurală, pentru a cumpăra voturi - a se vedea modul cum au fost trimiși bani, de ordinul zecilor de milioane, în conturile unor primării, fără ca acestea să aibă vreun proiect în execuție.

A fost perioada în care, fără realizări deosebite în agricultură, premierul Tăriceanu se declara supersatisfăcut de modul cum era gestionată agricultura, ca numai după câteva luni de la acest moment, după demisia ministrului agriculturii din PNL, același prim-ministru să-l acuze pe ex-ministru de toate relele din lume.

A fost anul 2007, cu seceta lui, când același premier Tăriceanu, cu ocazia unei vizite la Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare Agricolă Fundulea, făcea presiuni asupra directorului general al institutului să declare că seceta teribilă din acel an nu va avea efecte negative asupra producției agricole - deși dezastrul era evident, iar producătorii agricoli înregistrau pierderi imense.

A fost perioada guvernării bunului plac, când suprafețe mari de teren proprietate publică a statului român au fost dijmuite și prăduite printr-o relație perfectă între ADS-ul condus de un liberal și Guvernul condus de Călin Popescu-Tăriceanu. Acesta a fost motivul pentru care nu au fost aprobate hotărârile de guvern care să legifereze identitatea mai multor stațiuni de cercetare agricolă, așa cum prevedea Legea nr.290/2002.

A fost perioada în care, deși agricultura României ar fi putut produce nu numai necesarul, dar și excedente de proteină vegetală pentru export, a fost obligată să renunțe la cultivarea unor plante precum soia modificată genetic, de mare randament, și adusă în situația de a cheltui milioane de euro pentru importul de proteină vegetală absolut necesară pentru dezvoltarea sectorului zootehnic și a celui alimentar.

A fost anul 2008, în care Guvernul Tăriceanu nu a achitat 903.519.987 RON, sumă care reprezenta sprijinul pentru producătorii agricoli pentru anul 2008. Acești bani atât de necesari au trebuit să fie achitați din bugetul agriculturii pe anul 2009, creând astfel mari probleme pentru agricultura românească din acest an. Tot datorită "grijii mărețe" a Guvernului Tăriceanu, cercetarea agricolă română a fost adusă în sapă de lemn, prin neachitarea deconturilor depuse la MAPDR la sfârșitul anului pentru lucrările de cercetare făcute în anul 2008.

Ca urmare a neachitării deconturilor pentru proiectele de cercetare din planul sectorial în anul 2008, sumele aferente acestor proiecte pentru anul 2009 reprezintă doar 42% din sumele contractate anterior anului 2009: restanțele de decont au fost plătite din bugetul pe anul 2009 - pentru care sursele financiare rămase nu sunt nici măcar la o limită de supraviețuire a unităților de cercetare. Și pe această cale, un sector de cercetare cu importanță deosebită pentru agricultura românească a fost, practic, distrus.

Toate analizele ne arată că, sub guvernarea liberală, dezastrul agriculturii s-a accentuat și s-a agravat (o spun indicatorii economici). Mai mult, elementul speculativ din sectorul agro-alimentar a devenit principiu economic, în detrimentul producătorilor agricoli români și a consumatorilor. Așa se explică nonprogresul din agricultura României și dependența noastră de producția agroalimentară a altor țări, chiar și din afara Uniunii Europene.

Instituția creditării pentru agricultură și agricultori nu a funcționat, producătorii agricoli fiind lăsați la voia întâmplării, totul limitându-se la plățile directe la hectar și pe animal. Rezultatul: necapitalizarea fermelor și falimentul acestora.

Deși suntem în același guvern și constituim o majoritate parlamentară confortabilă, care a susținut un program de guvernare pe agricultură realist, după părerea mea, suntem, domnule ministru Ilie Sârbu, nemulțumiți de ceea ce se întâmplă în agricultura României.

Spun acest lucru datorită situației dată de:

  1. Lipsa unui sistem de creditare accesibil pentru fermieri. Este grav faptul că nu există o preocupare pentru a se crea în viitor acest sistem. De ce nu se aduce în sistemul de creditare pentru agricultură CEC Bank, care are rețea rurală puternică?
  2. Nu au fost rezolvate problemele de garanții pentru creditele acordate producătorilor agricoli. În continuare, acestora le sunt solicitate garanții imobiliare din mediul urban.
  3. Nu există nici un fel de măsuri pentru susținerea producătorilor agricoli pe piața internă și pe cea externă. Un sistem de protecție al acestora se impune, altfel, proiectele realizate sau în curs de realizare vor fi ineficiente.
  4. Posibilități reduse de valorificare a materiilor prime agricole: laptele de vacă, oaie și capră, carne, fructe, legume. În prezent, producția de lapte din zone consacrate nu mai poate fi valorificată, fiindcă procesatorii mari și mici importă lapte. De ce MAPDR nu se implică în rezolvarea acestei probleme? De ce trebuie să trăim din importurile care distrug producția agro-alimentară autohtonă?
  5. Lipsesc unitățile de procesare pentru materiile prime agricole din România. S-a ajuns să se realizeze produse tradiționale preparate din carne importată. Sunt zone mari care nu au un abator, fabrici de procesare a laptelui și altele. Care sunt prioritățile ministerului în acest domeniu și ce inițiative are ministerul în acest domeniu?

Anul agricol 2009 este extrem de dificil, din mai multe considerente:

  • Lipsa surselor financiare (nu au fost plătite drepturile către fermieri, iar vina nu este numai a APIA, nici ca instituție, nici ca oameni - așa cum se prezintă peste tot. Apropo: după demisia conducerii APIA, de ce nu s-a numit la timp noua conducere? De ce nu s-a declanșat procesul de plată de la centru, conform planului? Care sunt prioritățile de plată? Pășunile sunt mai importante decât producția vegetală la primirea banilor? Asociațiile mari și producătorii mici au așteptat bani pentru a putea cumpăra îngrășăminte, pesticide și semințe. Acești bani nu au venit. De ce? Plățile prin APIA către fermieri sunt suspendate de peste două săptămâni. De ce? De ce sistemul de plată către fermieri a devenit supercentralizat?
  • Condiții climatice defavorabile atât pentru culturile de toamnă, cât și pentru cele de primăvară. Suntem îngrijorați de faptul că, deși toate zonele agricole ale țării sunt afectate de secetă, ministerul nu spune un cuvânt și nu reacționează în nici un fel. Care este starea sistemelor de irigații și dacă acestea au fost puse în funcțiune? S-a făcut o evaluare a apei în sol pe adâncimea activă, pe zone pedoclimatice?
  • Atât culturile de toamnă, cât și cele de primăvară au primit cantități mici de îngrășăminte. Consecința este vizibilă, după cum arată culturile de toamnă: producții mici și de calitate slabă. Cine răspunde pentru această situație?

S-a elaborat o nouă strategie a agriculturii pentru perioada 2009-2012. Sub egida cui și de cine a fost elaborată această strategie, probabil diferită de cea de guvernare ?

Nu poate nega nimeni și nu se poate ascunde faptul că sunt probleme mari și de fond cu care se confruntă agricultura României în prezent. De aceste probleme noi suntem interesați și soluționarea lor ne preocupă foarte mult.

Sunteți în curs de elaborare a unor acte legislative privind reorganizarea instituțională. Care sunt obiectivele și efectele previzibile ale acestei reorganizări (descentralizări)? Credeți și garantați că va crește eficiența lor în rezolvarea problemelor cu care se confruntă fermierii români?

Stimate domnule ministru,

Chiar dacă credeți că sunteți un mare cunoscător al agriculturii, lucru afirmat în mai multe rânduri, vă rog ca în deciziile dumneavoastră și a celor de lângă dumneavoastră să nu evitați sfaturile unor specialiști în domeniul agriculturii. Sunt totuși specialiști într-un domeniu care doar la prima vedere este simplu și pare că îl știe oricine. Nu este așa. Este un domeniu complicat și care cere multă știință. Este un sfat de la un slujitor al agriculturii, științei și cercetării agricole, care a mai fost și ministru al agriculturii. Și încă un gând, legat de negocierea Capitolului "Agricultură" privind aderarea la UE. Negocierea pe Capitolul "Agricultură" a fost proastă, iar efectele se văd. Ținta negocierii de acum câțiva ani a fost una cu obiectiv politic și nu economic. Și Polonia a procedat așa, dar a reluat negocierile, și astăzi are beneficii mai mari pe agricultură decât România.

Doresc ca această declarație politică să ajungă și la domnul ministru Ilie Sârbu.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania tuesday, 20 august 2019, 13:14
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro