Raul-Victor Surdu-Soreanu
Raul-Victor Surdu-Soreanu
Sittings of the Chamber of Deputies of May 5, 2009
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.61/15-05-2009

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2009 > 05-05-2009 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of May 5, 2009

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.72 Victor Raul Soreanu Surdu - declarație politică cu tema "Ziua pământului. Chestiunea țărănească";

 

Domnul Victor Raul Soreanu Surdu:

"Ziua Pământului. Chestiunea țărănească". Moțiunea simplă.

Au trecut câteva zile bune din data de 22 aprilie, dată la care se sărbătorește «Ziua Pământului», zi ce a fost fondată de senatorul Gaylord Nelson, în anul 1970, cu scopul cu scopul de a trezi clasa politică din dezinteresul pe care îl arată față de mediu, față de pământ.

La început, această zi era celebrată de câteva milioane de cetățeni americani, iar după două decenii, în anul 1990, peste 200 milioane de oameni din 141 de țări au transformat «Ziua Pământului» într-o manifestare de amploare în istoria omenirii, prin alăturarea lor în dorința de a milita pentru un viitor mai bun al planetei noastre. Atunci a fost fondată și organizația neguvernamentală «Earth Day USA», care din 1991, coordonează pe plan național și internațional ceea ce pornise ca un eveniment strict american. După 1990, «Ziua Pământului» a fost sărbătorită și în țara noastră.

Alte 70 milioane de oameni din multe țări au aderat la aceste activități. Astăzi sunt implicate de asemenea peste 4000 de organizații nonguvernamentale din 170 de țări ale lumii.

Rețeaua «Ziua Pământului», constituită cu prilejul celebrării acestei importante zile cuprinse în "Calendarul evenimentelor ecologice", include multe tipuri de organizații din diferite domenii de activitate, care promovează acțiuni cu scopul de a educa populația și de a favoriza participarea publicului în acțiunile ecologice.

Am urmărit cu atenție acțiunile întreprinse în România pe 22 aprilie și am constatat că, exceptând câteva publicații, printre care și Informația Vălenilor din Colegiul 6 Ștefan cel Mare, au amintit spre lauda lor despre «Ziua Pământului», de importanța acestei zile în care toți cetățenii României ar trebui să-și reamintească de tot ceea ce reprezintă pentru noi pământul, alte acțiuni cu caracter local și național n-au avut loc.

Din păcate, nici la nivelul cel mai înalt, Președinția României, nu s-a marcat acest eveniment așa cum s-ar fi cuvenit prin acordarea unor înalte distincții acelor organizații neguvernamentale sau publicații sau personalități care au desfășurat de-a lungul vieții și mai ales în ultimul an activități de protecție și conservare a solului, a apei, a pădurilor, a atmosferei, remarcându-se fie în universul familiei, al locuinței sau pe plan național prin activități de oprire sau de combatere a neglijenței cu care oamenii contribuie în fiecare zi la degradarea pământului.

Doresc ca prin această intervenție să stimulez toate organismele românești în ideea de a nu-și pierde speranța și că este mai mult decât necesar să revitalizeze prezența zilnică în această esențială lucrare dumnezeiască, protecția pământului, pământ care, de fapt, înseamnă viață, lucrare care ar trebui să atingă maximum de satisfacție în fiecare an pe 22 aprilie - Ziua pământului.

Sunt optimist și cred că cele câteva nenorociri care s-au abătut asupra pământului și din păcate multe reprezintă o consecință a intervenției omului, ar putea fi stopate și ca urmare a inițiativei în curs de dezbatere și aprobare în Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice a Camerei Deputaților: Legea privind utilizarea, conservarea și protejarea solului.

Îmi exprim convingerea că după adoptarea acestei legi, în fiecare zi și de Ziua pământului, vom urmări să lăsăm urmașilor noștri o mai bună protecție a resurselor naturale: plante, animale, depozite minerale, soluri, apă, aer, combustibili fosili, să protejăm biosfera, să protejăm mai ales viața și sănătatea oamenilor.

Cele 22 de milioane de români sunt într-un fel sau altul în contact permanent cu pământul chiar dacă locuiesc la bloc sau undeva într-o zonă în care pădurea, apa și pajiștea încă nu au fost distruse de excavatoare sau betoane.

Din păcate, de la ieșirea din București și până în multe zone ale țării în care ispititoarele oferte turistice ne cheamă la odihnă, de o margine și de alta a drumurilor, în lacuri, în parcuri, la margine de păduri suntem încă sufocați de gunoaie, ambalaje de plastic, moloz etc.

La toate acestea se poate adăuga distrugerea consolidărilor biologice pe ravene, tăierea nerațională a pădurilor, lucrarea solurilor din deal în vale și nu pe curba de nivel și, în consecință, scăderea anuală a producției agricole, a profitului din activitățile agricole, scumpirea produselor alimentare, limitarea celor care recurg la o alimentație rațională, creșterea îmbolnăvirilor, creșterea cheltuielilor sociale cu tratamentele medicale etc.

Securitatea alimentară la nivel european și în multe țări dezvoltate ale lumii a reprezentat obiectivul cel mai important în care respectivele țări au alocat anual importante sume de la bugetul statului, au dezvoltat învățământul și cercetarea agricolă, au respectat și respectă oamenii de știință, specialiștii și fermierii, deoarece toți sunt convinși că produsul muncii lor - pâinea noastră cea de toate zilele - reprezintă viața.

După toate necazurile pe care le avem, noi, românii, am căpătat un talent de a pierde timpul în confruntări fără rezultat cum ar fi și ultima dezbatere parlamentară provocată de moțiunea simplă "Agricultura și dezvoltarea rurală spre dezastru".

Desigur s-au rostit multe cuvinte grele în această confruntare politică între opoziție și putere, din păcate însă chestiunea țărănească a rămas în continuare nerezolvată, așa cum s-a întâmplat timp de 45 de ani înainte de revoluție și timp de 20 de ani de la revoluție.

S-a vorbit mult despre ce nu s-a făcut, s-a vorbit despre ardei, morcov, s-a vorbit mult despre Bachus, s-au adus jigniri de o parte și de alta.

Țăranii, fermierii au rămas tot cu întrebările vestitului Moș Ion Roată: Unde sunt banii pe subvenții? Unde sunt camerele agricole din fiecare comună? Unde sunt cotele de lapte? Unde vor vinde produsele din lapte și cerealele din producția acestui an? Cum vor recupera sau plăti banii împrumutați pentru dezvoltarea unor ferme de producție moderne cofinanțate cu bani europeni?

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania sunday, 25 august 2019, 10:22
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro